· PARTIDA N •. 1 4~.

ALEHIN_CAI'ABLANC,\ 311

o idee i n teresantă. Neg rul inapoiad ~r. 149. GAMSITUL DAME!

pionul pe ca re il a re ;n plus. ]hen! ru ALE HI N CA PABLANC /\
a combina acum ~nai ntar ea plonu lul A 6-a partidlJ a meciu/lli. 1927
..!jbcr "d", cu un atac de mal. Mul l
mai ,puţi n convingător ar fi 10s1 1_ d2-d4 CiS- f6
3O .. .d4. di n cauza răspunsului 3U)13 2. c2-c4 e7-e6
cu dubla ameninţare 32.0a8 sau 3. Cbl·c3 di-dS
4. Ncl-iS Cb8-d7
32.h5. 5, e2-e3 NfS-e7
Te6-e51 6, Ci l-f3 O-O
31. T~ .a 8
7. ·Tal ·c l c7-c6
Neg rul Intenţionează să- ş i punii 8. NU·d3 dS:c4
dama i n spatele tu rnului şi. î n ace- 9. Nd3:c4 Cf6-d5
10, NII'S:e7 Dd8:e7
I aşi tim,. s3 formeze lanţul de pioni II . Cc3-e4 De7-b4 +
b6·cl)·d4 .
In partidele urmlita.1re Capabl.1 nca
32. Ta8:a7 c7-cS
il ales o ordine de mutări mai exac
33. Ta7.od7 t3: Il... CSI6 şi 12... Db4+. care
Acea slă mulare rpermite termina rea oferă -negru lui avantajul de a men-
rapid3 a partidei. M-am a ştei)lat la line la d7 calul care ajută la mu-
conti nuarea 33. Rg2 d4 34.Ta3 1)e61 U ri le de e liberare cfi.c5 'sau e6-e5.
35. Of3 c4 urmată de inaintarea deci- 12. DdI-d2 Db4:d2+
siva a pionulul "d~. 13. Rel:d2 TI8-d8
14. Thl-dl Cd5-16
33... Dg6-e6 15. Ce4:16+
34. Ddl·d3+ 117-26
35, Td7-d8 dS-d4 Mai bine dedt rdra Jerea calului
36. a2-a4 Te5-d+ al aca t. deoarece ,in acest caz negrul
poate juca imediat c&-c5_
Atacul di rect este deslul de con-
\'ingli tor. Dar .negru l ar ii !puiul -si 15 . . . Cd7:f6
folosească imedia t pozitia rea a tu r· 16. Nc4-b31
nului avansa t prin 36... De71 37.11>8
Impiedidnd atit b7·b6, cit şi c6-c5_
Dc7 38, Db3 Tefi 39. Ta8 Db7. C:J La mutarea c6-c5 ar li ur mat 17.Rel I
amenintarea 40... Te I +-, cd 18.T:d4 T:d4 19,C:d4 In favoarea
37. RIlI-II'2 Dc6-c6 + ' albului.
38. 12-13 Te l-e3
39. Dd3-dl Dc6-ee 16 . . . R.i8-f8
17. Rd2-e2 RII~-e7
40. 23-11'4 Te3-e2+
41 . RII'2-h3 Dea-e3 18. Cf:kS- Nc8-d7
42. Ddl-h l De3-14 I 19. 12-13 Nd7-e8
20. e3-e4
După aceasta '('sle im posibil să ~e •
Preg1itiml pătrundffea d4-d5, care
Impiedice mutarea urmă t.,are a tur- Isigu ra In orice caz albului un mic
nuluI. IvantaJ. Totu ş i, se pune proi:llema
43. h4-hS Te2-12 ' dacă nu e mai bine ca aces t plan să
lie ,mai ·i ntii preglitit prin ma nevra
Albul cedează. a1-a4-a5.
342 MECIUL PENTRU CAMPIONATUL MONOIAL. 8UENOS AIRES, Im

20..• C16-d7
21. Ce5-c4
Aici rns! era de considerat retra-
gerea calului la d3, urmată de a2·a4.
Partea slabă a mulărîl din jlartidă
este caracterul ei tăios. necorespun·
zător caracterului pozitiei.
R:e6 31. Td8 Nb5 + 32. Rf2 Cb6 33.
ab ab şi deşi negrul trebuie s:!. joa-
ce acest fi nal loarte prudent, ti nu
poate să piardă di n cauza pozitiei
puternice pe care o va .ocupa nebunul
pt c:1mpul c6.

21. ... Cd7-b6

22. Cc4-e3 Td8·d7
23. 32,34 Ta8·d8
24. 34·a5 eba-a8
In legAtură cu mutarea u rm ă to a re
Ce7, aceasta manevra tre~ uie sA asi·
gure negrului echilibrul. rn tim p ce
continuarea 24... Cc8? a r fi d'l ~
după 25.dS cd 25,ed ed :.li.Na4 la pIer·
derea calită l iI.
•
25. d4·dS c6:dS
Negru l alege o continuare pencu·
loas3. Capablanca a aratat că din pla. 28. Ce3-15+ I
nul lui inilial făcea pirle mularea
Datorită ac-eslui şah . legat in unele
25... Cc7! la 26. de putea sli urm~·
ZI' Tn acest caz 26... C:e6 27. CI5 + . variante de un sacrificiu aparent, al·
RI6 28. N:e6 fe 29. T:d7 T:d7 30. C~ bul ocup ă cu calul im jJorta ntu l I'unct
Td4 cu joc aproxima tiv egal. Daci d6.
albul ar fi tncercat, printr·o mutare 25... , Re7·16
preglititoare oarecare. de exemplu 29. TcI :d l f7:e6
prin Rf2 si menli nli tensiunea, ne·
grul a r fi pulut continua cu R f.~. Sau 29...R:fS 30. Td8 NbS+ 3 1.Rd21
folosind aceeaşi tadică. fI' 32.T:a8 Td7+ 33. Rc3 Tc7 + .34.
Rd4 cu avantaj pentru alb.
28. e4:d5 Td7-c7
30. Cf5-d6
Avind in vedere situaţia, aceast.l
este mutarea cea mai bunli. Du pii. Dacă 3O.Td8 nCjzrul a r fi obtinut 1'-

26... ed albul n·ar fi oblinut nimic
prin 27. Na4 din cauza 27... Te7 1 28.
C:dS+? T:d51 In schimb mularea
simpl ă 27.N:dS (cu ameni nla rea :.11'1 .
N:b7 T:b7 şi 29. Cf5+) i·ar fi permis
să ocupe o pozilie amtninlătoare, de
exemplu: 27 ... g6 28. Tc41 15 29. TM.
27, d5:e61 Td8:dl
Acest schimb nu este favorabil 'si
duce la lnrăulălirea situatiei lui. Ceva
mai b.unil. ar li fosl varianta 27 ... fe
28.T:d8 R:d8 29.Tdl+ Re7 3O.N.eJ
galaTea jocului prin 30... Nb5+ 31.
Re3 el 32.T:a8 Te7+.
30. , • NeS-g6
31. Tdl ·d4
Prin :rceas tă mub: rt al bul Ina po i ază
avanta jul cuee r ~1 cu atita greuta te.
Continuarea corectă era 31. Ne4, !lI
exemplu: aL.. Re7 (31 ... b6 32. a6)
32. b3 a6 33. Td2 1 sau .3 L . TeS 32.
b4 Tc7 33. Re31 şi apoi Rd4 sau
IH4 . In ambele cazuri negrul este
foarte i nghesuit şi nu se vede cum
a r putea calul să u să revină in joc.
362 MECIUL PENTRU CAMPIONATUL MONDIAL, BUENOS AIRES, 1927

regele poate să se ascundă la h3 şi poate deveni foarte uşor. mai peri.

atacul asupra pionului e6 dă albu- culos decit inijiativa albului pe flan-
lui un contrajoc suficient. Capablanca cul regelui.
s-a glndit timp de 40 minute şi mi·a
propus din nou remid pe care, de> 8 .... o-o
data aceasta, am acceptat·o. In pozilii de acest , fel se joad
După cum arată variantele urmă·
deobicei h7-h6 inainte de rocadă.
toare, acest rezultat al partidei esle pentru a nu permite adversarului sl
pe deplin justificat: contînuie cu h2-h4. ca răspuns la
1. 43... Ce3+ 44.Rh3 CI5 45.C181 această mutare cu pionul. La 8 .. h6
Cd" "S.Tb7! şi negrul trebuie să se eu n-aş fi răspuns insă 9.Nh4, ci.
muljumească după 4S ... Rca 47.TbS cu 9.Nf4.
simplificarea inevitabilă, deoarece
după 4S ... T:b4? e făcui mal în cite- 9. Ce2-g3 Cf6-cS
va mută r i: 47.Tba+ Re7 48.C4gS+
RI7 49.Ch7! Cea SO.Tb7+ Rga 51. Esle indoielnic dacă aici exist!.
Te7 . vreo altă cale de eliberare, deoa-
II: 43..:T:b4 44.Cfa C:e5+ -45.Rh3
Tc4! 46.ca:e6+ Rca 47.C:g7 Ta4!
rece la 9 ...Te8 esle foarte Ia re 1O.Cf5_
10. h2-h4
48.T:a4 ba 49.Ce2 a3 5D.Cc3 Cd5
5l.C1l2 Cd3 52.C15 C5b4 53.C:b4 C:b4 Consecinta firească a acestui plan.
54.Cd4 a2 55.Cb3 Rd7 56.g4 ReS 57. de deschidere.
g5 hg 58.hS RIS 59.h71 (Nu merge
59.Rg4 din cauza 59 ...Cd3 60. h7 Ce5+ 10 .... Cd7-f6
61.RhS CI7 şi negrul cîştigă) 59 ... Rg7 11. Ddl-e2 NcB-e6
6O.Rg4. 12. C1l3-15 Ne6:fS
13. / Nd3:f5 Ce8-d6
14. Nf5-d3
Nr. 158. GAMBITUL DAME!
ALE HIN \ CAPABLANCA Desigur nu 14.N:fS, din cauza.
14 ... C:15 cu egalarea jocului. Muta-
A 32·a padidll a ;:neciului, 1927 rea din partidă obligă pe negru să-ş~
slăbească lIancul regelui.
1. d2-d4 d7-dS
2. c2-c4 e7-e6 , 14 .... h7-h6
3. Cbl-c3 CIlS-f6 15. Ng5-'"
4. NeI-rS Cb8-d 7
5. e2-e3 c7-<6 Dacă 15.0-0-0. negrul ar fi pu-
6. c":d5 t6:d5 Iul organiza un contraatac, incepind
7. NIl-d3 NfB-e7 cu mutarea IS... b5.
S. CIlI-e2 TaB-cS
15. ".
Această dezvoltare a calului 3 Negru l intenlionead să Inceap.\.,.
fost folosită pentru pr ima oară În acjiuni olensive pe coloana ne" În-'
această partidă. Datorită succesului dată ce adversarul \'a lace rocad~
albului, ea a devenit in anii urmil· mare şi omite răspunsul combinaUv
lori o mut~re la moda. După părem:! al albului. Mai logic ar fi fost
mea, ea nu e nici mai bună şi nici 15 ... TeS. pentru a continua cu Cfe·1.
mai slabă decit obişnuita mulare
C13. Dacă Insă in cazul acestei dez· ". I
\'oIIări a calului albul va voi să fad
rocada lungă, el trebuie să fie deo· Acest atac care a deve nit posibif
sebit de prudent deoarece contr~­ datorită faptulUi că la IS ... C:g4? ur-
alacul negruJui pe flancu l damei mează 17.N:dS N:dS l8.NIS cu ctştig

\
364 ALEHIN PE DRUMUL SPRE TITLUL DE CAMPION MONDIAL (l921-1 9Z7 )

După mutarea din partidă negrul sprijine pionii centrali. Mai bine era
ar mai fi putut opune ' o rezistent~ 47... Ng3, după care albul ar fi cău­
Indelungată şi nu lipsită de spe' lat să obtină cîştigul prin 48. TeS+
rante. (48... R,d6 49. TgS sau 48... Ri7 49_
32 .... Te2:b2 h51).
33. Td-c5 R.15-e6 48. Rg l-g2!
34. e3-e4 N16:d4
Cu ajutorul acestei mutări albu l'
Aici şi in unele momente in vIi · obline, In sfîrşi!, o poz i ţie clar ciş­
tor, neg rul ar li putut juca altlel, tigată. Esle evident că 48... T:e4 il'
iosă mă indoiesc că ar fi putul pierde imediat din cauza 49. Rf3.
schimba rezultatu l final. Dad, de
exemplu, 34... de, atunci 35. d5 + 48 .... g7-g6
R:fS 36. d6+ ReS 37. le Tb3+ 38 49. Th5-e5+ Re6-d7
Rg2 N:h4 39. T:h5 urmat de ~o. Th7 50. h~-h5 ! ,',h5
şi lupta impotriva pionilor liberi cen· 51. R;g2-13 h5-h4
trali ar fi fost extrem de dificilă pen·
Iru negru. Continuarea 5 1... Tc3+ 52. Re~
Ng3 53. Ne3 h4 54. Th5 ar fi aju-
35. Tc5:d5 Nd4-c3 tat 101 alil de pulin negru lui.
Prin 35... Nf2+ 36. Rh3 Tb3 37. 52. TeS-hS Tc4-c3+
Te5+ R,f7 negrul ar li puiul să sal- 53. RI3-g4 Tc3-c4
veze tempo rar pionul, 1 0 să după 38. 54. Rg4-f5 1
NgS! pozitia lui ar li fost foarte
precară. S·ar pirea că albul a căzui in-
tr-o clI.rsă. In realitate insă, el alege-
38. Td5:115 a7-a6 calea cea mai siguri şi mai rapidă
Dacă 36... Ne l + 37. Rh3 Tf2. a·
pentru valorificarea pionilor săi liberi .
lunci 38. Te5+ ! urmat de 39. Tf5 + . 5-4•••• Ne l:a5
sau ' 39. TdS+ şi Td3 păstrlnd pianul 55. ThS-h7+
fn plus.
37. N14-c7 Nc3-et+ Desigur, nu .55. N:aS Tc5+ 56.
Rg4? din cauza 56... T:h5 urmai de
Sau 37... TbS 38. TgS! M-h3 şi negrul cîştigă [
38. Rg3-g4 Tb2-g2+ 55.... R,d7-c6
39. Rg4-h3 56. Nb6:a5 Tc4-c5+
57. R15-e6t Tc5:a5
Desigur. nu 39. R,14 di n cauza 58. 14-15 Ta5-a3
39 ... Nd2 mal! 59. f5-f6 Ta3-13
39.... Tg2-f2 60. 16·f7 b7-b5
40. Rh3-g4 TI2-1l2+ 61. Th7-h5 1
oii . Rg4-h3
42. 13-14 !
Tg2-12
Tt2-f3+
o Incheiere elegantă a acestui fi-
nal plin de culoare.
43. R,h3-(2 Tf3-12+
44. R(2-h3 TI2-13+ 61. ... hoI-h3
45. Rh3-(2 TI3-12+ 62. Th5-15 T13: 15
46. R,g2-g 1 TI2-c2 63. e4:15
47. Nc7-b6 Tc2-c4
Dacă acum 63 ... h2 64. f8D hID~
Aceasta in l esneş te sarcina albului atunci 65. Da8+.
deoarece permite regelui alb să.şi Negrul cedează.
355 AlEHIN PE ORUMUl SPRE TiTlUL DE CAMPION MONDIAL (1921-1 927)

Pozitia este foarte dificilă pentru 35.... TaS-b8

negru. Acum el pierde un pion şi 36. Te4·e2 Tb8-a8
după o luptă disperata, pierde pa rtida 37. Te2-a2 Ta8-a5
şi meciul. Următoarele combinaţii Iă· 3S. Dcl-c7 D16-a6
ioase, la fel ca şi finalul de dame
şi lurnuri care re zulU, cuprind nu· Evident. singurul procedeu de a
meroase momente instructi..;e şi emo· Impiedica Inaintarea pionului "a" .
tionante. 39. De7-c3+ Rg7.h7
22. Na2:e6 ' De7:e6 40. Ta2-d2
23. Dd2-a5 Cb6-c4
Cu ameninlarea t eribilă 41. Td8.
Sau 23... DbJ 24. D:e5 Cc4 25.
Dd4 in Favoarea albului. 40.... Da6-b6
41. Td2-d7
24. Da5:a7 Ce4:b2
25. Tc1:c8 T18:e8 Mutarea dati in plic. Manevrele
26. Da7: b7 Cb2-e4 următoare ale negru lui constituie
27. Db7-M Te8-aS singura şansă - dacă nu de salva-
2S. TIt-a~ De6-c6 ! re a partidei - cel puţin de opunere
a unei rezistenţe cit mai indelu ngate.
Negrul amenintă să blocheze pionul
., a" prin 29... Ta4 şi in afară de ;). 41. ... Db6-bl +
ceasta (la prima vedere) - d ciş­ 42. Rg!·h2 Dbl·b8 +
tige pionul e4. Următoare l e două 43. 2'2-23 Ta5-15
mutări ale albului darifică in să eom· 44 . De3-d4
plet adevă r ata situatie de pe tablă.
Ameninţă 45. a5! urmai de Td8.
29. a3-a4! C16:e4
30. C13:e5 44 .... Db8-eS

Pe această cale albul evită cursa (Ameninţă 45 ... T:12+. care ar fi ur·
mat şi la 45. Td8 - V.P.).
30. C:e4 D:e4 31. Tel Tc8 32. C:e5?
Ce31 33. D:e4.T:cl + 34. Rh2 Cf l + 45. Td7-d5 T15-13
ur mat de Cg3+ şi C:e4 şi negrul
cÎşţiga. Trecerea in finalul de dame ar fi
30. ... De6-d6! lost echivalentă cu infrîngerea.

In situatia creaU, aceasta este 46. h3-h4

mutarea relativ cea mai bună, de· Albul nu a re motive să împiedice
oarece acum caii dispar curînd de manevra următoare a damei negre,
pe tablă. care duce in ultima i n stanţă la un
31. Ob4:c4 Dd6:eS final de turn ufl uşor ciştigat de

...
32. Tai-ei Ce4~d6
alb.
33. Ocol-cii DeS-16 De8-ha
34. Cg3-e4 Cd6:e4 47. Dd4-b6!
3S. Tel:e4
In acest moment schimbul ar fi
Aici metoda de cîştig constă i n Îm· [os! prematur, deoarece ar li permis
binarea ameninlă r ilor create de pio· negru lui să-şi plaseze turnul in spa-
nul ' liber, cu alacarea pozitiei Qare· !(']e pionului liber.
cum s l ăbite a regeluI. In primul
rînd albul obţine controlul asupra 47.... DhS-al
importantei diagonale al-ha. 48. Rh2-g2 Tl3-16
 PARTIDA Nr. 161. MAR SHALL- ALE HIN 339
- -------
.e5 a r li l ă sat albu lui după 16 ... Ne7 A) 20... C :g6 21. N:17+ 1 R:f7 22 .
doar u n mic avantaj pozitional. D:h7 + Re6 23. D:g6 şi albul c i ş ­
tigă.
16. ... Cc6-e5 Dup ă ret rage rea al easa d e negr u,
17. De2-h5 n S-e8 care permite deschider ea coloanei
Negrul pareaz ă ame nintarea 18. io. ,,1" , pa rtida e d e a semenea pierduta.
la care ar fi urmai acum 18... go6
19.... Ne7-18
19. Dh6 Nf8.
20. f6:g7 N18:i7
fii. TI1 -14 Nd6-e7 2 1. Ta i -fi Nc8-e6
22. Ch4-IS
A cea stă mula re va fi res p i n să prin·
Amenintă 23. Th4.
tr·o combina tie frumoasă . Av ind in
vedere ins ă că negrul nu putea să 22.... Ne43:dS
i·a nici acum puternicul nebun d 5 23. Cf5: g7 t Ce5-g6
(la 18 ... C:d5? albul ar fi r ăs puns 24. C2'7:e8 Ta8:e8
19. C:d5 Dc6 20. Cf6 +1 g f 21. 25. Cc3:d5 Neg rul cedează.
N:f6) el nu mai avea apăra r e su·
ficientă .
P artida a fost distinsă cu un pre-
miu de frumu sele.

Nr. 16 1. APARARE A INDI AN A NOU A

MARSHAll ALEHI N
Partida demonstrativa,
New-York, 1929

1. d2-d4 Cg8-16
2. c2-c4 e7-e8
3. Cgl-13 NI8-b4 +
4. NcI-d2 Od8-e7
5. e2-e3

Albu l ar fi putut obline aici con·

traiul asupra punctulUi e4 prin 5.
Dc2, în s ă i n aces t caz negrul ar fi
19. 15-16 ! ales un alt s istem: 5 ... N:d2 + 6,
Cb:d2 d6, urmat de e6·e5.
Datorită ulti mei mulări a ad ve rsa·
S. 'u b7-b6
rulu i albul a obtinul posibilitatea
6. NIl -d3 Nc8-b7
de a impi nge pio nul, cu to ale c!i
negrul cont i nuă să ma i dispun ă c e 7. Odl -c2 Nb4 :d2 +
apărare a 19... g6 20. Oh6 Nf8.
Cu scopul de a inainta în centru
Aceasta se explic ă prin u r m ă toarea unul d in piooi şi de a impiedica ast-
combinatie : 19... g6 20. C:g6I! hg fel În mod indirect mutarea e3-e4
(Sau A) 21. N:f7+ ! R:17 22. fe + a al bu lui.
R: e6 (Sau 22.. . Rg8 23. Tf8+ T:18
'24. eiD + R:f8 25. Dh8+ Ri7 26. 8. Cbl :d2 c7-c5
Dh7+ cu ciş t igarea dame i) 23. Tf6+
R c7 (Sau 23 ... Rd7 24. Td 1 + ) 24. Dacă acum 9. e4, atunci 9... .Cc6
Dh7+ Rd8 25. Td6 mal. in favoarea ne g- rului.

2-1 - 300 parlld e ~!~~C ale lui Alchin

 PARTIDA Nr. 166. nOGOLIUBOV-ALEHJN 379

24 ..•. Oc4:b4 Aici mutarea [a moda este S.c4.

25. Oa4.c2 Ce5·d3 mai ales dupa ce Keres. folosind·o,
a cîştigat impotriva mea la Margale.
Smgura aparare impotriva dublei In 1937. Negrul poate obtine insi o
amemnlaTi 26 Ta4 şi 26.0:15+. pozilie pe deplin satisfăcătoare con·
26. TfI·bl Db4-c4 tinuind S... Nd7 6.Cea Cf6 7.d4 C:d4
27. Tal-a4 Dc4-e6 B. N:d7 + D:d7 9. C:d4 ed 10 0 :d4
Ne7 urmat de rocada.
Dacă 27... 017, atunci 28.Nd41 cd 5 ....
(Sau 28... N:d4+ 29.C:d4 T:d4 30.T:d4 6. d2-d4
cd 31.D:d3 dc 32.D:c3+) 29.CdS+ l 7. Ncl-gS
Cc5 30.C:b6+1 ab 3I.T:b6 urmat de
32.a7 ş i albul cîŞtigă. Dupa cum araU evolutia partidei,
albul nu este in stare să folosească
2S. Cc3·b5 RcS-b8 s llibirea diagonalei b3·gB şi, In afară
de aceasta, cimpul f7 este foarle po-
o rezi s tenlă mai indelunga la ar fi trivit pentru cal.
losl po si bilă după 28... C:12 29. R : ţ2 Se pare că după mutarea S.c3.
(Nu merge 29.C:a7 + Rb8 30.0 :c5? avantajul albului trebuie sa se pul-
din cauza 3O ...Tdl +! ) 29... Rb8. To- verizeze In c1leva muUri şi că de
tuşi, continuind 3O.Cg3 TI1I8 31.Ta3:
aceea continuarea obişnuitli 5. N:c6+
(urmat de 32.Te3 sau Td3), albul urmaU d~ 6.d4 dli albului mai mul·
şi· ar li intensifica! presiunea inlT·un
le şanse practice.
mod decisiv.
7. ". 17·16
29. Ce2·d4 I Oe6·e4 8. Ng5-e3 CIiS•h6
9. O-O NIS'1l7
Sau 29... N:d4 30. N:d4 Ţ : d4 31. 10. h2-h3
T:d 'l De3+ 32. Ril şi turnul este
intangibil din cauza matului in dou,; La Od2 negrul a r li avut dispun·
mutâ ri. sul Cg4.
30. Cb5-c3 De4-e8 10 .... Ch6-17
31. Dc2:d3 c5:d4 II. Cbl-d2 O-O
32. Nf2:d4 DeS-e6 12, d4 :eS
33. Od3-f3! De6·17
34. Nd4:b6! Albul apreciad just eli mentinerea
tensiunii in centru ar fi fo s t mai
Oacă acum 34 .. .ab 35.T:b6+ RcB. curind in favoa rea negrului; de ;]-
atunci 36.Dc6+ Cc7 37.TbB+1 R:bd ceea el caută simplificari. In aceas-
38.a7 + şi mat In două mutări. !li partidă problema apărării a fo st
rezolvatli pe deplin salisflidtor.
Negrul cedează.
12 .... d6:e5
Nr . IM. PARTIDA SPANIOLA S-ar fi putut juca şi ILfe, In spe-
ranla folosirii coloanei ,,1". In acest
BOGOLIUBOV AlEHIN cal. albul ar fi incercaI. probabil,
A 22·Q partidIJ a meciului, / 929 sa . ş i aducă calul la d5 ( După 13.Nb3
h6 14.a4 şi apoi CC4, Nd2, Ce3) .
1. e2-e4 e7-eS Am preferat mutarea din partidă
2. Ce-I-13 Cb8-c6 din cauza posibiliUtii lentante de :-.
3. NII-b5 a7-a6 ataca centrul albului prin f6-15.
4. Nb5-a4 d7-d6
5. d-c3 13. Ne3-c·5
 PA RTIDA Nr. 168, ALEH1N-NIMZOVICI 385

13. c3:b4 Na6-b7 In viitoru l apropia!. Mutarea directă

14. Cb5-d6 17-15 ? J9... Tlca n·ar li schimbat cu nimic
situajia: negrul pierde nu din lip să
o greşeală strategică deci s i v ă
inl r·o de timp, ci din l ip să de spaţiu .
poziţie de pe acum compro m isă .
Di n
cauza ameninţ ă r H înt3rirîi pionului 20. Tfl-cl Tf8-c8
~a~ singura şan s ă de a obl ine ceva 21. Tcl-d
mai mult spaliu ~on sta in 14... aS
15. Nb.5 (Mai bine deci! 15. b5 Cb4) Dată acum 21 ... Cd8, atunci simplu
15... ab 16. O- O după care in i ţiati v a 22. Taci T:c2 23. T:c2 Ic8 24. T:c8
al bului, care mai trebuie să p i ardă C:c8 25. Dc3 urmat de Dc7 şi ciş­
ctlva timp penlru recişllg a rea pionII'· t i gă .
lui, nu s·ar fi dezvoltat atit de 21. ... D17-c8
rapid. 22. Ta i-cI
Mişca r ea pionului ,,1" a r al ă că
Nimzovici s-a temut evidenl de ala- Mutarea aceasta ş i cea următoare
cul pe flancul regelui, dar tocmai nu s.Înt prea exacte, deoa rece pozi--
acest alac este singurul lucru care lia de Cîş tig Dcl, Tc2. Tc3 ar fi
nu era de temu! in partida de laţă . putut fi r e a li za tă In trei mutări (şi
15. a4-a5! nu in cinci ca in part i d ă) prin 22.
Ta3 ! urmat de Tac3 şi Dcl.
Deoarece 15.•. ba este evid ent slab
din cauza 16. b5 I urmai de T: a5, a- 22 .... TaB-b8
ceastă înaintare a si gură nebunului 23. Dd2-e3 Tc8-c7
foarte importantul cîmp b5. 24. Tc2-c3 !
15. ... Ce7-c8 Acum IIlbul CÎştigă pe calea cea
mai scurtă .
Indepl rtarea periculosului cal d6,
care in alte i mp rejur ă r i ar ii insem- 24 .... 1k8-d7
nal începutul eliber ă rii complele, nu
oferă in cazul de faţă nici o uşu­ Aceasta trebuie să dea posibilita·
rare negru lui. te regelui să participe la apărarea
turnului Ia c7. O id ee disperată în ·
16. Cd6:b7 Dd7:b7 Ir-o pozijie disperată I
17. a5-a6 Db7-f7
25. Tcl -c2 R~8-18
Din nefericire pentru negru, aici 26. De3-c1 Tb8-c8
nu merge 17. De7 din cauza la.
Nb51 C b4? 19. Tbl.
18. Nf1-b5
Du pă aceasla, negrul poate Juca
cum vrea, in să oricum nu va fi in
sta re să ap('re In m ăs u ră sulicilmt.'i
Cimpurile c6 ş i c7. Blocad a care ur-
mead este consecinla inevi t abil ă a
acestui viciu org anic al p oz i ţ i e) ne·
grului.
18. ... Cc8-e7
19. O-O h7-h6
D eşi mutarea Cg5 nu era Incă o
ameninţare in acest moment al par ·
tldei. ea ar fi putut fi pericul o3 3 ă

25 - 300 p~ rtl dc alese ale lui Alch ln

 PARTIDA Nr. 170. AlElilN-MAROCZY 391

lui damelor şi crearea unei slăbiciu ni 39 .... D14-15

la b6) nu i·a compromis In mod se· 40. Dc3-d.2 R,g8-h7
r ios pozitia. In să această mutare ciu·
dată de pion. al cărei sens nu este La 40... C~ albul ar fi răspuns
lămurit de jocul ulter io r al negru lui, 4J.Cb7! şi apoi Cd6. Urm ătoa rea ope·
creează o n ouă slăbiciune (deocam· ral ie de cişlig este foa rte instr ucliv3.
dată. e drept. imperceptibil li) pc
Cimpul g5 şi dă albuM şanse certe
ne ciŞtig.
29. a4·aS b6:a5
30. b4:aS Dd8--d6
31. Cd4-b3 Nb7-c6
Dorinta de a aduce nebunul pe
u n cimp mal aeliv (b5) este rezo·
n abilă. Dar albu l obtine imediat po·
sibilitatea de a·şi impinge pionii
centrali şi de a limita astfel actiu·
nea calului advers.
32. e4·eS! Dd6-c7
33. C1>3-cS Nc6-b5
34. 13·14
Mica sl.libire ·a cimpurilor albe. pro- 41. Cc5-e4!
voca U de această 1nainlare. nu are
î nsemnătate deoarece" nebunul este Dac:3 acum 41. .. Ce8. atunci 42.Cg3
lega t de apărarea pion ului a6. Dg6 43.0d8 cu presiune trep!aU şi
complelă. De 3ceea negru l preferli
34 . ... Dc7-d8 să sacrifice un pion pentru a sdipa
35. f4-IS cel pulin de unul din caii Inopo r·
Singura ca le de victo rie pentr~ alb tuni.
constll in Imbinarea preSiunII pe 41. ... Cc7-e6
flancul damei cu amenin t ările directe 42. Ce4-d6 DIS·ba
împotriva regelui negru.
35. ... e6:15 Dac1i 42... Dg6. atunci albul ciştig3
36. Ce3:fS Od8-gS cu 43 C'b5 ab 44.a6. deo3tcce nu
37. Cf5-d4! Ce8-c7 me rge 44 ... Cc5 di n cauza 45.Cg-5+
38. Cd4-f3 D:g5 46. D:g5 Ce4+ 47.Re3 C:g5
48.37.
Acum devine clar pentru negru cii
mutarea 28... h5 a fost o greşealii. 43. Cd6:f7 Nb5-c6
44. Cf7-g5+ Ce6:115
38.... Og5-14 45. CI3:r5 + Rh7.gfj
39. RR"!-12 46. h3-h4
Aceasta arată că albul nu se mai Aşadar. albul a valorific3! la ma·
opune schimbului damelo r. Intr-ade· J imum sl5biciunca cimpului gSI
vă r. după 39...Cd5 40.Dd 4 0:d4+ -Il.
C:d4 Nc4 42.C151 urmai de CdG fi· 46. ... Rg6-fS
nalul ar fi losl extrem de periculos.
dacă nu li psit de sperante pentru Ameninta 47.Dd5-t RIS 48.De6+:
negru. Rf4 49.g3 mal.
 PA~TJOA Nr. ]77. AtEHIN-A . STEINER
'03
Nu mi-a plăcut faptul că la 5.Cc:3 13. f2- f4! C16-g4
negrul are posib:titatea de a răspun de
5 .. Nb4 6.DbJ NeS şi m·am decis sil Dz.c.ă 13 ... b6 inaintarea 14.e4 ar li
nu permll pur şi s im plu mutarea ne· iosl mull mai elicace decît inainte,
pl.1cut ă Nb4. Totu~,i chiar jucînd cu de exemplu 14 ... le 15.C:e4 Nb7 16.CIZS
zlbu l. nimeni nu-şi POliI' permite să in lavoarea alb ulu L
piardă un tempO"" ali! de import a nt
in dcschid ... re f ără riscul de a pierd e 14. Dd l-e2 Dd8-(7
15. h2-ha Cg4-h6
initiativa . De aceea. deşi mutarea 5.
.113 a fost încu nunată de succes in
acea stă partidă. eu pol recomanda
Negru l a reuşit să Împiedice mu~a '
catego ri c citilorului să n·o folosească rea e2·e4. dar cu ce pret! Ambii lui
ci sa jOjce. de exemplu 5 Ce'! Nb4 cai si ni in alară din foc, iar lIancul
6. Nd2. damei nu e dezvol ta t nici pină acum.
De aceea nu l' de mirare Că a lbu l are
5... C16-e4 des luI iimp penl ru a-Si l ărgi 101 ma l
mult spa tiul cuceri! Si t obtine Irep·
La mutarea excentrică a albului. lat un avantaj decisiv.
n ee:r u ] răspunde cu o altă mutHe ex.- Ci titorul poat e compara .această
centrică. [nsă inler:oară. ceea ce per' p ar tidă cu l.lte exemple de joc .. Ia
mile albulul să preia din nou inilia · p resiune~, cuprinse In aceaslă carie.;
11\'3 i n lupta pentru cimpurile centrale. de exemplu partidele Im potriva lui
Corectă er a mutarea f"reasc:3 S... dS Nimzovici şi y,ates la San·Remo,
şi daCă 6.cd, atunci 6 ... Nclit 7.Cb3 Mikenas - la Folkeslone, W ~n ter -
Nb6. apoi ed şi 0-0 cu o excelentă la Nottingham. In loale aceste par·
dezvoltare. tide cei care au llierdut au fost vic-
tima jocului lor pasiv, fără un pla n
6. e2-e3 17-15 anumit in desch'd ere.
7. Cb l · d2 Ce4-l6
8. b2-b3 Nf8-c7 16. jl2-g4 b7-b6
9. Ncl-b2 O-O 17. j!'4-1!'5 Ch6-t7
10. NfI-d3 18. Cd2-f3 Nc8-b7
19. h3-h4 Ne7· c5
Cu loată inac[iva mulare a S-a. al -
bul a re acum un mare avans de dez·
voltare. Este evident că mutarea ne·
otncercare de a creea complicatii,
În cazul cind dbul ar juca imediat
e:ruhli 5... Ce4 a lost s l abă. 2Q.hS. lâ care ar fi urmat 2O •.• C:f4t
-10. . . 2t.ef D:f4 ÎJ1 lavoarea nelZ ruluL Du
CbR-c6
I I. O-O C(.6-e5 albul nu a re de ce să se e:răbească.
20. De2-h2! Ta8-e8
o manevră complicată pentru a im- 21. h4-h5 Cg6--e7
piedica mutarea albului e3·e4, ceea 22. Ta i -ei
ce s·ar fi pu tut [n Umpla de exemplu
după 1 t...b6 12.C:c6 de 13.01'2 c5 Albul pree:ăleşle mularea CbS. ur -
14 . 1'4 cu avantaj pentru alb. mată de b3-b4.
12. Nd3-c2 Ce5-g6 22 . . . Ce7-c6
Ne~rul speră s ă obtină
conlrasaase Dacă
22... a6. atunci 23.b4 N:d4 24.
in eventualitatea 13.e4 fe 14.C:e4 d5 N:d4 D:c4 25.N:b6 In favoarea albul uL
15.C:16+ N:f6. Irtsă albul ac posibi-
litatea de a in!e nsifioa presiunea, fă ră 23. Cd4-bS Ik7-d8 '
deschiderea prematură a coloanelor 24. b3-b4 Nc5--e7
centrale. 25. Db2-d21
_ _ _ _ _ _ _ _C
PACR
C'C'CDC
" --'-
NC L --'-
"C . ,- -'-
"C " CH
""' NC-C'C'COC' C' C
' _ _______• .lQ.5
Calul nu are ce face la 06. in,sJ !rt>-
bui e Intreprins ceva ilt'nt; u a impie-
dica mutarea IO. Ob3.

10. Nc4-b3 NI8-d6

11 . 0d1-f3 Od8-d7

-Negrul a pierdut a ce a stă part idă

mai ales pent ru că Incepind din acest
moment el s-a deci s s ă evite mularea
de "slă bi re" .g7.-g6 şi :l c ă ulat s 3 ape-
re pionul 15 oprin procedee ,,-rm id a!e.
In realitate nu se poate spune nimic
tmpotrLva mutării 11 ...g5, deoarece
12.e4? ar fi losl răsturnat ă de 12...C:e ţ
13.C :e4 01'71 iar la 12.a5 ar li urmai 15. r2-g41
12...Cbd5 13.C:d5 C :d 5.
IDatorită a-ees!ei ina lntilri albul do-
12. h2·h3 ! b in deşle cel pulin extrem de impor·
lantul cîmp e4 .
.Ameninl ~ 13.Nc.2 .g6 14.g4 In la-
voarea al bului. Mularea următoa r e a 15 ..• b7-b5
neerului paTeaza acest pericol.. Conform stilulu[ sl'iu agresiv. Stoltz
cauU să rezolve acusU o rob l ernă di-
t2 ... CbS-c8 ficilă pe cale pur tactică ~i astfel [lan-
13. a4-a5 -eul dame! negre dev ine curînd foarte
slab.
StraleR'ia mea prt.lerală eslI' jocul Continuarea 1-5.. Jg 16.hg 0'g4
pe ambele Flancuri. ·Acum amenin\a 17..o :g4 C:·g4 18.Tgl 15 1913 Cf6
14. a6 b6 15.d5! (Dacă I9...Ch2 2O.Re2 calul nu ar fi
mers Inapoi) 2O.T:g7 era de asemenea
13 .... Cc8-e7 cu totul nesatisfăcător pentru negru.
14. Ncl-d2 Dar mutarea liniştită 15... 0-0 (Im-
potriva d reia mularea cea mai bună
Albul ar li pulut juca direct J4.g4, a albului eslI' 16. TgII) ar fi [ă­
tnsă ar fi scăpat posibilitatea de a sai nee:rului unele posibiliUji de
dezvolta nebunul. In afară de aceasta apărare.
nu strică pregiHirea. pentru orice e-
16. i4: IS
ventualitate. a rocadei mari.
La 11G .g5 ar fi urmai 16 ... b4 ! dupa
14 . . . TaB-ba care caii negri ar fi ocupat ctmpurile
centrale.
Această mutare naturală, făcut ă in
scopul de a slă b i efectul înaintă rii 16 ... Od7:15
pOSibile a5-a6, constituie in fonJ o 17. 013:15 Cc7:15
<pierdere de timp serioasă, dad nu de.- 18. Nb3-c.2!
cisivă . Si ngura ,posibilitate de a opune Albul reuşeşte să ·f olosească sl ă bI-
o rez i s tenl~ dirză era ll...h5 t ciunea 4lancu!ui dam~i negre ;nalOle
438 P ERI OADA lN f'LORIRI! CREATOAR E ( 1927· 1 93~ )

In locul mut ă ri lo r 7. c3 sau 7. a3 U r i pentru a se stabili cine a aprec iat

urmate. c\'enlual, de b2·b3 şi Nb9 mai just ('ozilia.
.albul folose ş t e aici un al tre ilea plan
al cărui neajuns constă in lipsa a· 14 .. , Ne7-M
m en i n[ ă ril or in centru. Aceasta per- 15. "el-e3?
~ it c negru lui s ă termine repede !lez-
Logic. Însii prea riscant. Albu'l ar
voltarca şi să ob l ină joc egal. fi putul obti ne un joc apro:dmativ
7 . . . Nf8-e7 egal prin 15.C:c6 N:c6 16.Te3 Ce4 17.
8. b2-b3 cS:d4 CeS Nb7.
Destul de bună ar fi fosl şi mula- IS ' , . Cc6-e7!
na s implă 7... 0-0 ş i apoi d7·d6. Acum, In locul schimbului la eS.
Cu mutarea din partid '; negrul fi xea. acest cal va ocupa puternicul cimp
ză pianul d4 caTe poate d eveni slab.
15 sau \'a fi schimbat pentru per icu·
.d ar in schimb d eschide adversarului losul nebun bl.
-coloana ,.e" ş i ii ced ează cîmpul ci.
16, CI3-IlS
9. e3:d4 d7-d5
10. Nc.I-b2 Cc6·b4 Albul am e nintă sa Joace l7.N :h7+
C:h7 IS.C:h7 R:h7 19.Dh5+ urmat
O· mulare caTC nu e atît de inolen- de 20.Th3 şi În acela ş i timp încearcă
sivâ pe cît pare. Negr ul sperii să să pareze mutarea Ce4.
provoace mutarea 32-33, dupa carI'
<lel'Înc puternicii manevra Cb4-clj-a5. 16 . . . h7-h6
In afară de aceasta albul trebu ie să 17, Cg5-h3
"lin!! seama de mU!\l rea Cf6-e4.
O tristă necesitate: combinaţia care
II. Nd3-bl
12, Tfl·el
o-o ar inccpe cu mularea l7.Th3 nu mer-
Ta8-c8 ge din cauza r ăspu n sului simplu 17 ...
13, Cf3-e5 Cb4-c6 I CI5 1
Aceas ta nu e nici pe departe o pie r· 17 , .• Nb4-d6
"' ere de timp (dacă o comparam cu
mutarea a lO·a) deoarece ult imele E in teresant de obsen' at cum t'igu-
-d ou ă mută ri ale albului au mot1il icat rile neg re, după ce au folosil
po:d tia; 1) d at o rită ieş i r ii lurnului ta Cim pul b4, il plklisesc fă r ă să H ~
el neb unul e7 va obt ine unele pers- forlate.
pective p" Cim pul b4 ; 2) pozitia a- 18. Ddl-e2 Ce7-IS
'vansat5 a calului e5 poate li f o l os it ă
in mod conve nab il de cătr e negru Un moment fericit a les. deoarece
pentru schi mbar ea lui. Relativ cea turnul · nu se poate retr aR'e ş i nu
O1.,i bu n!! cont inu are pentru al b era disp une d e cim puri sigure pe lima
14. a3. Ia care nej;l'rul ar ii răs puns a 3·a.
14... Dc7 urm a t de TfdS. 19. Nbl:15 e6:15
14, Cd2-f3 Pere<:hea ae nebuni a negru lui e
Albul a presupus pro babil că mu- de mare prc l deoa reee caii albi nu
tarea 14 .a3 ar fi justif icat, intr-o oa- au cîmpu r i solide in ccntru: negrul
r ecare mă s ură, manel'ra cu calul in- poate pregă ti or icind mutarea t7-lo.
trep rin să de negru, iar mutarea din
20. Ta I-ci Tc8-c7
partid ă it pedepseşte pe adversar
pentru jocul lui "l1eş tiinlific" , Vor Cu scopu l de a da mai mult s pa-
mai ii Însă necesare do ar citeva mu- tiu da me i.
 PARTIDA Nr. 197. ALEHIN ·M1KENAS

NeeTUI prellăteste mutarea Cf8, care Se In tlmplă rareori ca partida 5ă

In momentul de fală al ii fos t o Ilre· se fi rezolvat slratej!ÎC mul! Inainte
~ea l ă din cauza 16. Dg5! Acum la de primul schimb; ak:i schimbul mar-
Dg5 urmează 11 ... Ta7! cheazi nu Inceputul. ci sfirsitul luptei.
!6. Cc3-d Cd7-18 26. . . c6:d5
17. a4-a5
Sau 26.. C:d6 27. de+ N:e6 28.
Inainle de a fncepe slrăpun llcr ea, C:e6 R:e6 29. T:c6.
albul s l ă be$le la maximum cimpurile 27. Nd6:18
ne~r e din pOZî\ill nellrului.
b6-b5 Ne'lunul a făcuI ma; mult decit i
17 . . .
s ·a Cf'rut $i acum p.oate sa dispară.
18. g2'i3!
27. _. Ch7:18
In 11'2ă lură cu urmăloare le două 28. TeI·c5 Cc8-a7
mutări - o manevră de pre~ntlmpl­ 29. C'4·da Rf7.g7
nare cu care albul pareaza o dată 30. ThH:l T.a8-c8
pentru totdeauna Incercările Mllrului 31. Tc5:c8 Nd7:c8
de a orllaniza un alac pe flanCUl re- 32. Dd2-c3
l!t-Iui.
18. . . TIlS.hS Toale cimpu rio le nellre din pOzitia
Rh7-qS nellrului sint deschise pentru lij;!urlle
19. RIl"1l2 adversarului. Nu e de mirare că ne-
2{1. TfI-hl RiS•17
IlTul se decide să inijiezt' un C'l ntraa-
taoc foarte riscant asupra flancului re-
Aici pozitia re~lui nu e mai bu n ă
!re-lui.
decit .la h7. Totu$i, deoa reCe nellrul
nu e Ind dispus si cedeze. el trebuie 32.
53 fad UI:lele muliri. 33. De3-c5
34. De5-b61
ZI. Cd·14 Th8'1l8
22. b2-b,3 AjunR:tnd la -c5 ~Iul va asiJlUra clS'
tilOtul de mate-rial.
OUpj aceasta planul slrateJ!:k al al-
bului eslI' dar - nellrul nu mai a~ 34 •.. Dd8-e7
-apărare împotriva mutării "C2.c4 cu 35. Cd3-cS 1;!6-gS
deschiderea coloanei "b~ sa.u "c" . 38. h4:1l5 h6:fl5
37. Cf3-ell
22 . . . Cf8-h7
23. c2-«:4 Nc8-d7 Albul vrea să r ăspundă la 37 .. .r4
24. TaH:1 Ng7-f8 CU 38.N1l4l iar la 37 ... 1l4 să cont,"ue
25. Nd3-d! cu 3B.Cecl3 şj apoi Cf4.
Elibereazi cimpu l d3 penlru cal Si 37 . . . Cf8-rs
in aoeelasi timp împiedic.ă i'nain.larea 38. CeI-d3 15·14
M
pionului "Il de exemplu; 25... g5?
, 39. TcI-ht+ R.h7-iS
26.hj! C:25 27.C:25+ hll (Sau 27... 40. Ne2' 14 14:1l3
T:j!5 28.Ch3 $i -.1pol Nh5+) 28.NhS+ oiI. f2:j;!3
Rg7 29.C:e6+ N:e6 30.0:1l5+ Si mal
In două mulid. Concentrarea figurilor pe coloana
"I.!" e5te de-slul de aspccluo.ts3. In lo-
25 . . . Ce7-c8 cui "sacr ificiu lu i" următor Mj;! ru [ .ar
26. c4:d5 fi putu l să <cedeze foarte linişlil.
 · PARTIDA Nr. 200. ZNDSKO .BOROWSI\I·.\l.EHIN
'45
Dac! 24.a3. nC$ZTul a r ii putu l sI-şi culă penlru prima oară de mi ne (după
salveze uşor nebu nul cu 2·t..Ce5 mutările 9 ... Rh8 IO.h3) În partida im-
urmai de Cc4. după ca re ar fi fos t potriva lui L. Slei ner la Kecskemet, Tn
posibilă o rezisten!li Indelunj;!ată . 1927.
Cu mut·area din partidă al bul în·. Mai tfrziu. această mula re a fosl
cepe alacul Impotriva nefericitului ne· bol e:r:a 1ă (nu rle mine) "varianta
bun care nu -şi va outea evita soarta. Kecskemet". Această denumire nu eslI'
logică deoa rece mutarea NeS cloie
24 ... Cd3:b4 m ularea i n ijială a unu i sistem 'ii nu
25. Cc8:b6 a unei "variante"!
Ame n i nţl 25. Ta7. Partid a de f.ală prezW1tă un oa re·
carc interes teoretic, ueoa r("Ce arată
25.•. TIR-ba că albul, chiar dacă j oa că la remiză .
26. Cb6-d7 nu poa le otY,ine o ega l,n e deplil1ă a
şanselor pri n lichidarea tensiumi in
Nu mer!!:e 26.Ta7 Nb1 21.Cd7 din C{'!1tru.
cauza 27 ...Tc8 urma I de 28 .. Nc6.
10. Na4:c8 Ne8:c6
26 ... Tb8-d8 II. d4 :e5 d6:e5
27. a2-.a3 CM-d3 12. C13:e5 Nc6 :e4
28. Te1-a7 Td8-c8 13. Cd2:e4 Od8: dl!
29. RgHl Greşit ar fi fos t 13 ...C:e4 dln callt.3
După aceasta. mula rell 3O.Cb6 N'!'" 14.Cd7!
imparabilă. 14. Ce4:16 +
Nej,!rul cedeaz1i.
DJc:i 14.T:d I C:e4, pe tablă ar mai
Fi răm as des tul material pcnlru com-
Nr. 200. PA!(rIDA SPAN!OLA plicarea lu ptel.
După schim~u l cailor alblll speră
ZNOSKO·BOROWS KI ALEHI N să ob l i:lă o pozitie moarlă de r emi1;ă.
Turneul de Iti Paris. / 933
14. ... g7:f6!
1. e2-e4 1'1'1'5 Singu rul procedeu absolut sigur
2. C~I· 13 Cb8·c6 rle a juca "la ciş ti ~t.
3. NI! -bS a7-a6
4. Nb5·a4 C!lS-1G 15. Te l:dl 16:1'5
5. O- O d7·d6
MJi prudent este intii 5 ... Ne7. deoa·
rece după mularea dfn p a rlm ă Jlbul
poate obl.ne a va nta i continuind
6.N:c6+ bc 7.d4 C:e4 RTe' i5 9.dc
d5 IO.Cd4 c5 II.Cc2 si aooi Cf4.
6. c2-c3 Nc8-d7
7. TII -e l Nfk-e7
8. d2-d4 O-O
9. Cb1·d2 Nd7·e8
Această mula re oriJ:!ina l§ (a c3rei
idee este de a ln!liri centrul cu Cd7
iar apoi. rlup§ f7 ·f6 . de a folosi ne·
bunul pe dia~onal,a e8·hS) a fost fă·
 PA~TlOA Nr. 2<6. AlEHIN -BOGOl IUBOV 457

ar fi trebuit s3. aju ngă inlr_o s i tua ţ ie Dupii schimbul pionilor această
d ificiU. mutare este o greşeală decisivă. In
In realitale 1nsă: locul ei, 2!LCg5 3O.T:d5 t T:d5 (Mal
a) toate lnce rcă r ile de apărare oi bine decît 3O_..cd 3l.eS cu avantaj
pionului 11'2 ar fi fost nesatisfă c ătoare pentru a lb) 31.Ce7+ R.d7 32.t::as ca
deoarece la 22.13 ar li urmai 22...g6! 33.Tf6 Tga ar mai rî dat şanse de
cu ameninla rea 23 ... c5 sau 2J .. .Jb: salvare.
după 22.C6f5 + Rla negrul amenmta
d in nou cu' mutarea 23...c5: au pa
22.C4IS + negrul ar fi putul juca
22 ...Re61 23.C:g7 + R:eS şi dacă 14,
-edeS. atunci simplu 24 ...C:g2! cu
avantaj pent ru negru;
b) după acceptarea sacriliciulul ae
dtre negru, chiar in cazul unei a·
părări corecte a ad versarului, albul
n·a r li avut greutăţi In oblinerea re·
mizei.
22 ... CI4:h3 +
23. Ril-h2 Ch3-1l5
24, 12·'4 Ci5·e4
25. Cd6·f5+ Re7-da?
Negrul joad la conlraatac şi sca·
pă din vedere interesanta muIaTe a 30. cS-c6!
27·a a albului. Trebuia juca! 1:) ...
Rla, la care albul a r fi răspuns 1b. o combinalie lăioasă şi scurtă. al
Ce3 RgS 27,[5 Rh7 2a.e6 cu suficienta cărei Fond este Iransformarea pionului.
eompensalie pentru eionul sacrîlicat. acelaşi pion care a Incununal 3-
lacul fi nal din partida a 4-a a me-
26. Cf5:i7 17-16 ciului.
27. Tal-dl !
30 . . . Td7:g7
Tempoul cî ş tiga! In aces t Jel ('rf 31. Cf5:g7 TlI'a:1I'7
T:g7? 28.Ce6+) asigură albului un 32. Tdl :d51
avantaj indiscutabil chiar dacă nu e
.decisiv, Trebuia nimicit nebunul ca re apăr a
punctul 17.
27 . . . Rda-ca
28. Cd4· 15 16:e5 32 .. c6: d5
33. TII -Ia+ Rc8-c7
Continua rea 2a...Tga ar fi of::: ~ it ae ' 34. TI8-17 + Rc7-d6
asemenea şanse ,mai bune In final al-
bului. De exemplu: 29.ChS le 3O.fe Te~ o trisli necesitate, deoarece dupa
3LCfSI C:f6 32.ef Te2+ 33J{h3 şi 34 ...T:l7 35.el pionul nu ma i poate ti
acum, atit 1n eventualitatea 33... Neti opr it.
34.11'4 N:IS 35.11'1, cit şi după 33 ...Ng<!+
34.Rg4 N:fI 35.T:d7 R:d7 3tiJ7 Tel;! 35. TI7:1I'7 Rd6:e6'
37.1eD+ R:e8 3a.c3! ur mat de C:h6. 36. Tg7-g6 + Rc6-e5
pozijia albu[u ~ este mai bu n ă. 37. Rh2-i2
29. 14:e5 Tha-ga ., Pionii neg:i nu fug I
 P,\RT IDA N•. 220. ALEH IN-EUWE

Tg5) atunci 14. Ch51, jar la IL 22, ... Ne7-a3 !

Tg4 urme ază 14 . Dh5 + 1
Ame ninj <l rea care se creeazll prin
13 .... di :d4 a cţiunea co mu n ă a nebunilor adverş i,
14. C14 :g6 1 II forteazii 21'Um pe a lb sll caute un
mij loc comod de :. ina poi a calitatea.
Schi mbul damelor (pe ta re negrul 23. 13-14 ! Nc8-f5
In ge nera l nu-I mal poa te evita ) ar
li fo st prematu r aici, de exemplu: Nu în să 23...e4, d in cau za 2·tTdl
14 . D:gfi+ D:g6 15. C:g6 de .16. Ne6 25.f5.
b3 Rf7 17. Cf4 Cd4 cu c:Işt i garea
pionul ui " c ~, deoa rece nu se poate 24. 14:1:5 N15:c2
18. Rd 1 d in cauza 18... e5. 25. 0- 0 + RI8-gS
26. Ta i-ci !
14 .... d4:c3
IS. b2-b3 Cc6-e7 Acesta este sensul ma nevrei Înce-
pute prin mutarea 23·a. Imed iat ce
La 15... Cd 4 albul a r fi r ăspun s albul va lua pe c3, pionii liberi tre-
16. O- O I ş i dad 16 ... C e2. atunci buie să- i asigure victoria cu to ată
11. D'g8 + Rd7 18. Ng5 cu un alac prezenja nebl.j nilor de c ulori diferi te.
hoU rllor. 26. '.. N13:cl
16. CIl6:e7 27, Tl I:c l Nc2-f5
Nb4:e7 28. Tc l :c3 Ta8-c8
17. h2-h4 29, Tc3-13
O bligll la schimbul da melor.
Şi d u pă schimbul de h/tnurl a lbu·
17. 016-17 lui ii r ăml n eau ş an se de CÎş ti g, ·to-
18. Dh7-h8 + DI7-18 tu şi va riantele care sur(teneau erau
19. Oh8: f8 + Re8:f8 g reu de calc ulat pIna la ta pil.
20. Ne t-ilS 29. ,., lc8-f8
Era bine şi 20.Nh6 + RI1 21. Nu este mai bu nă nici continuarea
0-0- 0, pentru a ing reuia Inaintarea 29... Ne4 3O.Tf6 d4 3 1.Td6 d3 32.c6 sau
i!6·e5, da r muta rea di n pa rtid ă tre· 29... Ne6 30. Tf6 Tc:6 31. Nc3 cu
buia să asigu re şi mai repede vie· ap ropierea ul te r ioa ră a regelu i alb.
10ria.
30. Njl5-f6 Nf5-e4
20 .... ....5 31. Tf3-i3+ RiS-17
21. 12-131 32.. h4-hS Tf8-c8
o mulare inte rmediarii nec es ară . Dacl'i 32.,.Tg8, atunci 33.e6+.
La 2I. N:e7 + R:e1 22.f3 negrul ar Fi 33. 1 i3-g7+ RI7-f 6
pulut r ăspunde 22.,.e3 urma t de 34. hS-h61 .
d 5-d4 . dS-d4

21. ... D acă 34... Tc l + 35.Ri 2 Th l, (ÎŞlt i .

e4:f3 g3 36.Te7 + RiS 37.h1.
22. i2:13?
35. h6-h7 Tc8-C I + .
Albul u ită de intentia sa de a 36, Ril-f2 TcI --c2+
.schimba in prea labil nebunii. I n va- 31. R12-,3 Ne4:h7
rianta 22. N:e7+ R:e1 23. i l urma t 36. Ti7: h7 Tc2:32
de 0-0-0 şi Inai nta rea Pionului " h ~ , 39, R1l3-f4 b1-b5
negru l n-a r fi avu t nici un fe l de 40. Rf4-e4 Ta2_e2 +
"$anse de r emiză 41. Re4 :d4 Negru l cedează .
486 MEC IURILE CU EUWE DIN 1935 $ 1 11137 $ i TURN EELE DiN 1936- 191!l

Nr. :1'21. GAM BITUL DAMEI 13. ". Dd5-a5?

ALEHI N EUWE
A /9·a partida a meciului, 1935
o pierdere de tempo care înră u t ă -
teşte s ituatia d if icil ă a negru lu i.
t. d2-d4 d 7-d5 14. Nd2:c3 Nb4: c3
2. c2-c4 c7-c6 15. Ta l-a3 Cb8-c6
3. Cgl-f3 CIlS-f6
4. Cbl-c3 d5:c4 Pentru aprecie rea pozi ~ ei re'zullale-
5. a2-a4 e7-e6 esle esential fap lul că negrul nu pu-
lea juca aici IS... Nd7 16.T:c3 N: a 4 ~
Luarea pianu lu i c4 este potr ivită la aceasta a r fi urmat nu 17. Tc8+ ?
numai In l egătu ră cu dezvoltarea ne- Rd7 18.Nb5+ Cc6t ci imediat
bunu lui la 15. După această muta re 17.Nb5 + II cu cîş tig rapid .
albu l, sacrilidnd pianul. obtine o 16. Ta3:c3 Nc8·d7
in i jiativă de lu ngă du ra lă, care com-
pen sează cu pri sosi nt ă materialul Dacă 16 ...0-0, alunci 17.Tbl (a -
sacrifical. m e n i n tă
18.T:(6) 17 ... Dc7 l8.CgS cu.
6. t2-c4 NfS-b4 atac de mal.
7. c4-e5 C16-c4 17. TfI-bl O- O?
In avantaju l albului este şi 7...Cd5 Sacrificiu l de pion este greşiL
8.Nd 2 N:c3 9.bc b5 10.Cg51 Du pă 17 ...Tb8, albu l, cu tot ava nta-
jul pozitional, nu avea incă nimic
8. Ddl-d Dd8-d5 decisiv. cu toate că ar ii păstrat Ufk
9. NIt-e2 c6-c5 puternic alac prin l8.TcS Dd8 19.
De4.
La 9 ...bS ar fi urmat 10.0-0 N:c3
ll.bc O- O 12. Cel! Siguranta ş i ra- 18. 1(.3·c5
piditatea cu care fă c ea mutărîle ad-
versarul meu, de obicei alit de pre- Din punct de vedere teh'bic, mai'
caut. m·a convins de faptul c ă in· simplu decit 18. T: b7 Cb4 19.Tcs.
treaga var ia nt ă fusese pregătilă de C:c2 2O.T:aS Nc6 21.Tb:a7 Tab8.
el dinainte. Spre no rocul meu (aici 18. ... DaS-d8
se poate vor bi într·ad eva r de noroc)
tn a nali za lui Euwe s 'au dovedit a La 18... Dc7 ar fi urmat acum'
fi hgolurj~ . 19.Cj:"S, in timp ce cu o mulare î n.
10. O-O Ce4 :t.3 urma., a d ică atunci cind dam a nea·
gr ă se al1a la aS. nelrr ul avea la.
11 . b2:c3 c5:d4
12. c.3 :d4 I8.Cg5 r ăspunsul 18 ...151
19. Tbl :b7 Nd7-c8
Tn legătură cu mu larea u rmătoare, 20. Tb7-bt CcS:d4
continuarea cea mai natu r ală . lo tuşi
foarle p rom i ţătoare pentr u alb era Ş i după 20 .. Ce7 21. Cg5 Cg6 22~
şi continuarea 12.C:d4 Ne7 (Sau Nf3 ş i negrul pierd e calitatea.
12... NeS 13. Cf3 sau 12... D:e5 13. cb
D:d4 l4.N b2). 21. Cf3 :d4 Dd8:d4
22. Ne2-f3 Nc8-d7
12 .... d-c3 23. Nf3: a8 T18:a8
13. Nc.I-d2 24. a4-aS
Reciştigă. piol)ul cu ava ntaj de Această mutare permite i ncă o lun·
dezvoltare. gă rez i stenţă. Euwe foloseşte cu O>
488 MI'..CIU1ULI'. CU EUWE DIN 1935 ŞI 1937 ŞI TURNEELE DIN 1936·1939

Cu ameninlarea imparabilă 58.Rg3. un risc prea mare. După 10.. . dS

Negrul cedează . I I.Nc3 urmat de Cc2 şi f2·f3, albul
ar fi obtinut o aşeza r e armonioasă
a pieselor.
Nr. 222. APARAREA OLANDEZA
11 . Ng2:e4 Nd4: b2
EUWE ALE HIN
A 24-a partida a meciului, 193.~ Tentant, dar dezavantajos pentru-
negru ar li fost 11... d5 din cauza
1. d2-d4 e7-e6 J2.cd ed 13.Db31
2. c2-c4 17-15
12. Ne4;h7 + Rg8;h7
3. g2-g3 NItl-b4+
4. Nc l-d2 Nb4 -e7 13. Ddl-c2+ Rh7- g8
14. Dc2; b2 Cb8-c6'
Scopul acestei manevre este du· 15. Ce l-13
blu: 1) să
ia calului cimpul d2; 2) Albu l t rebuie să oblină acum nea-
să intrerupă acliunea damei pe co· p ă rat un atac asupra pozitiei slăbite­
Ioana "d". De aceea ea este inco n- II regelUi inamic. Negrul are de ales:
testabil mai tare decit dezvoltarea sau să încerce să r espingă atacul
imediată a nebunului pe e7. adversaru lui prin schimburi, adop-
5. NII-g2 Cg8-f6 tind o tactică pasivă, sau să 'nceapi
6. Cb l·ca O-O e] însuşi un contraalac in centru, sau
7. Cg l-f3 chiar pe flancul regelui. In trucit
pionul c4 nu reprez intă un ornamenl
Ar li lost preferabi l să li jucat al pozitiei albului, şansele negruluii
7.Ch3, deoarece mutarea urm ătoare a sint mai bune.
negru lui ii asigură cel pulin joc egaJ. In afară de mutarea din partidă~
mai merilă atentie continua rea 15.Ncl
7.... ef6-e4 De7 16.f4, la care neg rul ar fi răs­
puns J6...d6 17.Cf3 efi! 18.1e de
Dacă nebunul s·ar fi găsit incă 19.C:e5 Nh3.
la el, atunci albul ar li putut să
răspundă acum 8.C:e4 le 9 .Cd2. 15 .... d7-d6
8. O-O Ne7-16 Ar fi fost bine iSi 15,..b6, dar ne-
grul nu \'oia după l6.Ce5 şi schim-
Şi mai tare ar li rost 8... b6 I bul de . cai - inevitabil in desf ă şu ­
ra rea jocului - să ajungă ta o po-
9. Cc3:e4
zitie cu nebuni de culori diferite.
Albul trebuie să lupte acum pen- 16. c4-c5!
tru egalarea jocului. De aceea mai
bună ar li fost continuarea 9.Dc2 Acest sacrificiu de pion (di n punct
C:d2 10. D:d2: faptul că negrul ar de vedere stra tegic aproape inevita-
li avu! perechea de nebuni n-ar fi bil pentru prevenirea mutării e6·e5)
avut o In semnătate ese ntială di n este intr· adevăr cea mai bună şansă
cauza oarecarei Intîrzieri In dezvol· de a obline joc egal.
Iare.
16 .... d6:c5
9.... f5:e4 17. Nd2-c3 Dd8-e7
10. Cf3-d N16:d4 18. Tat-dl b7-b6
19. Db2-c2 Nc8-b7
Această mutare pare prea îndrăz·
neaU. dar În realitate r ep rezintă sîn · Neg rul a reuşit in sfîrşit să·şi dez-
gurul mijloc de a ascuti jocul, fără volte nebunul. Acum îi rămîne doar
498 NEClUR ILE CU EUWE DIN 1935 $1 1937 ŞI TURNEELE DIN 1936·1939

o prevedere folosi toa re - cu Nr. 227. G.... MBITUL DAMEI

atît mai mult cu cit albu l are ori· ALEHIN BOGOLIUBOV
cum posibil il ă li restr inse i n ceea ce Turneu l de la 8ad Nauheim. 1936
pr iveşte alegerea mu lă ril o r.

J. d2-d4 d7-dS
24. Tal·a5 Ta8-c8 2. c2·c4 t7-t6
2S. Cd·al 3. Cbl-c3 Cg8·16
Ad ucerea calului pe cîmpul c5 4. Nc1-flS Cb8·d7
5. t2-t3 c7-c6
este deja tirzie. 6. CgI.f3 Od8-aS
25. C16'g4 7. Cf3·d2
Cu puternica amenintare 26... Dh5. R ăspu n sul cel mai logic deoarece-
reduce la minimum posibili t ă t ile ne-
26. Rfll ·fI g ru lui pe diagonala a5·el.
7. ... Nf8·b4
8. Ddl-c2 dS;c4
Negrul obt ine avantajul perechi.
de nebuni, da r este Indoielnic dac ă­
aceasta constituie o compensatie su·
ficientă pentru ceda rea centrului ~
vechile continuări 8... O-O, sau 8..•
Ce-4 promit mai mult.
9. NgS:16 Cd7:f6
10. Cd2;c4 Oa5·c7
II. g2-g3 O- O
In util este 11... c5, din ca uza
12. Ng2, după care la 12 ... cd ar fi
u rmat 13. Oa-4 + .
12. NfI-g2 Nc8-d7
26. Te8-t6!
Nici acum nu dădea llimic 12 ..•
Cu pretul sacrificiului temporar al c5 din cauza 13. O-O cd 14. Cb5.
unui pion. negrul îşi aduce turnu l După muta rea jucată i n partidă albul
pentru alacul decisiv asup ra rege· trebuie să l i n ă seama de posibilila-
lui adve rs. tea î naint ă rii ;>ionului c6.
27. TaS: bS Tt6·f6 t3. a2·a3 Nb4·t7
28. TbS-c5 Cg4:f2 1-4. b2-b4 ef6-d5
29. RfI-tl 15. O-O
Merilă atentie mutarea 15. Ce4.
Sau 29. Rg'l Cg4 urmai de Dh5. d&r am co nsiderat ca avantajul al·
29 .... CI2·d3 + bului după schimbu l de cai va fi
30. Rt l·dl 015-11 + suficient de convingător şi nu e
31. Nd2·tl T16-12 ! nevoie să se creeze complicatii pen-
tru a evit a acest schimb.
După 32. D:r1, negrul are de ales 15 .... Cd5:c3
intre Cb2 mat sau C:e3 mat. 16. Dc2:c3 T18-d8
Albul cedează. 17. Tal·cl
.502 J\IEC1U~ILE cu EUWE DIN 1935 ŞI 1937 ŞI TURNEELE DIN 19.)6·1939

fi in nici un caz mai bună decit pt

g8, şi se foloseşte de posibilitatea
ode a repeta mutările pentru a ciş­
tiga timp. Dacă la mutarea a 29-:1
negrul ar li jucat Rg8, aş li con
tinua! (C:l în partidă) 3O.Rc2 N:13
31. Cd6, ceea ce duce la variantele
.analizatc mai jos.
28.... RgS-g7
29. Cf6-eS + Rg7-hB
30. Rd l-c21 Ng2:13
31. CeB-d6 Nf3-d5?
Pînă acum negrul s·a apărat foarte
<d1 rz şi această greşită aprcci("re a
poziliei pare pur şi simplu de necre-
zut, deoarece după schimbul pe d5,
albul ia adversarului superioritatea 40. TaS:a6!
perechii de nebuni. cap ătă superiori-
tate de pioni pe flancul damei. cim- Albul ,.cade" în cursă şi demo n-
pul d4 pentr u cillul său, joc impo- stread că ea constiluie calea cea
triva pionului izolat d5 şi posibilil.:J- mai rapidă sp re vidorie.
tea păt runder ii turnurilor prin cim- 40. Nb6:d4
purile e7 sau e8. Oricare din aceste 41. 1a6:16 Nd4:16
-considerente ar fi trebuit să-I reli n ă 42. a4-a5
pe negru de la mutarea 3L..Nd5.
De altfel, prin 31. .. Rg7 negrul ar Nebunul nu goate' opri pionii li-
ii putut să-şi pună adversarul in beri. Dacă, de exemplu, 42... Nd8, a-
lala unei probleme dificile. Aveam tunci simplu 43.Rd4 urmat de R:d5
intentia să continui cu 32.Te7 şi da- şi Rc6.
că 32 ... Nb6, atunci 33.N:f7 NeS 34.
Nb3..l.. Rh8 35.cf7 + R~7 (dar nu 42 .... Nf6-eS
35... Rlt7 36.CgS+) 36.Tb7 r Ne4 + 43. b4-b5t hS-h4
37.Rd IRIS 38.C:h6 Td8+ 39.Re2 ş i
negrul nu arc compensatie pentru Sau 43 ... Nc7 44.b6 Nd8 45.R:d4.
pionul pierdut. Totuşi ar li losl o 44. a5·a6 Negru l cedează.
oa recare lu ptă. Acu m insă \'ictoria
.este o chestiune de t eh n ică.
loIr. 22\). OAMSITUL LJMU!/
32. Nb3:d5 c6:dS
33. Cd6:b5 NaS-b6 ALEH IN HELLING
34. Rc2-d3 RhS-g7 Turneul de la Dresda. /936
35. b2-b4 T18-d8
36, a2-a4 a7-a6 t. d2-d4 d7-d5
37. CbS-d4 Td8-d6 2. c2-c4 c7·c6
38. Tel-e8 h6-hS 3. Cgl.f3 Cg8-f6
4. Cbl-c3 d5:c4
La 38 ... Tl6 albul ar fi jucat 39.a5. 5. a2·a4 e1-e6
39. TeS-a8 Td6-16
Această a păra re au incercat-o fără
Negr ul, într·o situalie disperată, succes impotriva mea Bogoliubov (in
"Intinde o cursă. prima partidă a meciului, 1929) şi
.508 MEC[U~II.E cu EUWE D[N ]935 ŞI 1937 Ş I T U~NeEI.E DIN ]931)..[939

Foar te ef-eg ant, dar su pei"ioritatea 8 ..., Dd8-:a5

mat eri ală a albulu; ii asi 6 ură o ap ă­ 9. NII -d3 h7-h6
rare sigu r ă lmpotr ~va tru curilor tac- 10. Ng5. h4 Cd7-b6
tice de acest fel.
o muiate bună care-I obligă pe alb
43. Tc5-d5 T f~- h4 să clarifice situatia :n cen1ru încă
44 . Td5-d4 +! Rc4-c3 llla: nte de rocadă.
45_ Td4-dl h3-h2
46. Td l -hl Th~-h3 + Il. c4:d5 c5:d4
47. Re3-f4 Th3·h4+
48. Rf4-e5 Rc3 -d2 Cu t-oale că această mul,lre mter-
med iar ă nu este rea, ea nu poate li
49. ffi-16 Rd2·e3
r ecomandată d eoarece permite al bu lui
50. ~eS'?d6! Th-1 :e4
să ' creeze, Ifiiră un risc pre a mare, oa-
51. Thl :h2 Te4·d l+
52. ~d 6-e6 Negrul ced ează. recari complicatii. Energică şi deslul
eLe buna pe ntru egalarea Jilcului era
I;ontinuarea II...Cb:d5 cu amenint area
Nr. 232. CAMBITUL DAMEI 12... Cb4.
ALE HI N FOLTYS 12. d5-d6!
Tumeul de la Podebrady, 1936
Ac eas tă
mulare n-ar fi !.reb u.it sa
1. d2-d4 d7-d5 aducă albul ui ' multe avantaj e, dar ea
2. c2-c4 e7-ei pe rmite să se părăseasdi şablonul căi·
3. Cbl -c3 Cg8-f6 tor "teo retice~. Acum adve rsarul va
4. Nc l-gS
5. e2-e3
6. Cg l -f3
7. Od l -c2
Această mulare la mOII:t, care timp
N18-e7
CM·d7
.-. fi nevoit să jlasească el însuşi cele
mai bun e r ăspu nsuri.
1"2. • •
Mai bine decît 12... dc 13. de cb +
Ne7:d6

f4.Td2 TeS 15.N:F6 gi 15.0:b:l cu l]-

de un sfert de secol a Fosi neg l ijală
din mol- ve n(.'Cunoscute, permite ne- vantaj pentru /llb .
grului să inceapă un ~ontraalac în 13. Nh4 :f6 g7: f6 ?
cenlru prin 7... cS. TOlu51, della rt'Ci.! e l
nu poate fi susţ inul de lurnuri. des· Desigur că nu era nevoie 511 se sia-
chiderea colo an elor trebuie să se in- \}easca lIancul 'regel uI. Dup:Î 13 ... de
toarcă in folosu l a lbului. lJe IIceea, 1-1. N:c3 NI>4! IS.N:M D:!J·I+ U;,Dd2
<l upă părerea mea. a:ci meită "it e n ~ie. avantaju l pozitiona! al al butui ar fi
următor ul sistem : 7 ... c6 'b3 (Impie· fosl neinsemna,1.
dicind muta rea 8... Ce4) 8.... h6 3.Nh4
cea IO.N:e7 (Sau 1O.:"l,!3 Cdo) 14 . Cf3:d4 Nd6-M
10 ... 0 ;1'7 urmM de Crl6.
'Poziţia nebunului la lI6 nu era su-
7. . . c7-c5 fici ent de sigură şi, afara de :t.::easta,
R. Ta l -d l schimbul care va u rma va da neg ru]ui
o oarecare compensaţie pentru dezo r-
-AceasU mutare e :o:uficic:l1ă Joar
ganizarea flancului regelui săli
-penlru egalarea jocului. De aeaca eslI'
bine a:;:a cum am jucal :n ']ouâ par· 15. 0-0 Nb4:c3
"tide din meciul contr a lui Cap!lbbnca: .16. b2:c3 NcS-d7
8.cd C:d5 9.N:e7 0:1'7 10 C:d5 ed Il.de 17. 1;3-c4 I
:urmai de Nc2 şi O-{l şi albul lire un
mic avantaj. Pionul pe col este 101 atit de slab
510 MECIU RI LE CU EUW E DIN 1935 ŞI 1!l37 ŞI TURN EELE DIN 19:)6· 1939

so .•. Dg7-f7 Nr. 233. APAR AREA INCORECTA

SI. h2-h3 VERA MENCIt( Att: HIN
Cu scopul de a face activ şi turnul. Tu rneul de la Podebrady, 1936

,Rh8-g7 1. d2-d4
SI. ". 2. CgI .f3
32. TfI -bl Td5-d7
33. a2-a41 Inlr-un stadiu atît de pulin avan-
s at al partidei, este un principiu sa-
Acest pion ameninţa acum să ajun- u ă l os de a nu pune la dis pozilia ad -
gă la a6, după care mutarea Tb7 va vers arului astfel de obiective de atac-
H hotărîtoare. Negrul e nevoit sa ca acesla. O aseme nea actiune poale
să fie incununat.!i de succes, cum S-a>
propună schimbul damelor.
intlmplal în cazul de faţă, dar nu-
mai alunci cînd adversarul continuă
33 .... Td7-c7 dezvoltarea figurilor sale, fară a In-
34. Dc6-b5 Df7-d7 cerca să folosească caraclerul neobiş·
as. Db5:d7+ Tc7:d7 nuil al situaţiei. In locul dezvo""ării
36. Tbl-b5t pe flancuri a nebunilor, facută de-
campioana mondială, ar fi fost bine~
Finalul se ciş l igă uşor. in primul de exemplu, 3. Nf4 Nb1 4. e3 ati tI _
rind dato r ită pozi1iei dominante a a4 M 6. c4 şi, indiferent dacă negrul
lurnului alb. ia pionul sau nu, pozilia lui este ceva.
mai proastă.
36. Rg7-Q'6
37. 1il2-1il4 h6-hs 3. g2-g3 Nc8-b7
4. NfI - ~2 e7-e6
36. 'Rgl-g2 h5:i4 5. O-O Nf6-e7
39. h3:g4 Td7-d6 6. Cbl -d2
40. TbS-a5 a7-a6
41. Rg2-g3 Td6-c6 Ca rezultat al planului de dezvol-
42. f2~14! e5:f4+ tare ales de alb, plan lipsit de finali-
tate, el n·a obţinut avantaj in deschi-
43. e3:14 Tt6-b6 dere. Mutarea jucaU în partidă, care-
44. Ta5-c51 pregăte ş te schimbul pianului avansat

Acum turnul se va dovedi mai la'

ro, nu este mai rea decit 6. a4 (6.. _
a6) şi, desigur mai bună decit ti. b;S
lositor pe linia a 7-a. Incii 44... '1b4, (6 .. MI).
atunci simplu 45. Tc6 T:a4 40. g5
Ş'I albul CîŞtigă. •• Dd8-c8 I

44 . . . Rg6-g7 Negrul apara nebunul, pentru ca

45. Tc5-c7+ Rg7-h6 la 7. Tel să poală raspunde prin 7 ...
Tb6·b3+ Ce41 iar dacă 7. c4, să deschida pen-
46. Tc7-a7 tru damă un cîmp larg de activitate
47. Rg3-M Tb3· b4
pe flancul dameL
Sau 47... Tb6 48. a5 Tcti 49. TI7! 7. c2-c4 b5:c4
R.g6 50. Tb7 urmat de 51. Tb6 şi albu! 8, Cd2:c4 O-O
CÎştigă.- 9. b2-b3
48. Ta7:a6 Negrul cedează . Cum se intimpla adesea în apâT3-
rea indiană nouă, albului li vine
La 48... 1 :f4 urmeazli 49. T:16+1 g reu s ă găsească un cîmp polr~vit
512 ,\\ECIUR ILE cu EUWE DIN 1!35 $1 ](l31 $1 TURNEELE DIN ]936'1939

20. d4:e5 DbS-cS exemplu, următoarea partidă scurt ă

Brutal, dar corecl din lunneuJ de la Monlevideo În ca re
am jucat cu nellrul (cu albele iueind
21. Dc2:t5 Ne7:t5 Canepoa) şi am obţinut victoria pe o
22. e2-eJ 'Tb8:b3 ca le ca racteristici pentru acest sistem.
23. Nb2-d4 Nt5:d4 4 .. .Ce6 5.Cf3 C2e7 (Dacă această
24. e3:d4 Tf8-f31 mula re ~u se făcea Inainte, faplul
nu constituie decit incă o d emonstra·
Cişti2"ă forla t u n al doilea pion. re a miopiei de care suferea doamn a
25. Tbl :b3 Tf3 :b3 Teorie. deoarece problema dezvoltării
26. Tai-ti c7-c6 calului e:8 - una dintre cele mai di·
27. e5-e6 d7: t 6 ficile În această vari antă - tr~buie
28. Tcl :t6 Rg8-f7 rezolvată chiar la prima posiobilittate)
29. Tc6-c7+ Rf7-16 6.c3 CfS 7.Nd3 cd! 8.0-0 Nd7 9.Tel
30. g3-1l4 h7-h6 de IO.C:c3 e:6 1!.NIlS Ne7 12.014
31. h2-h4 Tb3:a3 Ccd4! 13.Nf6 C:f3+ 14.~f Tila IS.R:hl
Alb ul cedează. Nc6 16.N:fS gf 17.N :e7 D:e7 la.Ce2
d4J 19.C:d41 Db4! 20.Tg l T:gl + 21.
T:gI 0-0-0 22.Tdt D:b2 23.Td2 T:d4!
Nr. 23-1. APARAREA FJV,.NCJ:ZA 24.T:d4 D:f2 şi albul cedează.
A.LEHIN EUWE 4... Cb8-c6
Turneul de la Noltingllom , 1936 5. NfI-d3

1. e2-e4 e7-t6 Pianu l se sacrificii doa r lemporar.

2. d2-d4 d7-d5 t ot uşi
pentru recuperarea lui albul v.a
3. e4·d trebui să che ltu iască timp pret ios. De
aceea Int reae:a va riantă nu poate du·
Am ales această mulare favorită a ce, probabil. Ia ceva mai mult decit
lui Nimzovici pen tru prima dată În o poziţ ie ee:aIă.
viata mea, pornind de la presupunerea
că Euwe, d upă insuccesele sale din 5.... c5:d4
partidele meciului din 1936, În tare 6, O-O 17-16
s·a jucat varianta 3.Cc3 Nb4, a · stu· •
diat deosebit de minutios in lunile Dacă 6 ... Db6, albul ar fi pufut
trecute această variantă. transforma partida intr· un adevărat
Cu toa te că deschiderea ÎJ\ aceast ă I:!'lImbit prin 7.c3 dc 8.C:c3, cu oare·
partidă s·a soldat In favoarea mea, cari şa:lse de r euşită.
esle Indoielnic că am să mai repet 7. Nd3-b5
vreoda'lă <) exper ientă care permite
nes;rrului să obtina chiar de la Inceput Nu exislă nimic mai bun decit res'
o oareaare îr.!tialivă şi-i oferă pasi . labilirea pe această ca le a echitibru-
bilita tea dezVoltării libere a pieselor lui material. Dacă de exempl u 7.Nf4.
(e adevărat, in 'Iauna slruoturii pio· atunci 7... 25 urmat de e5·1l4.
nilor săi) .
7... Nc8-d7
It .. c7-<:5 8. Nb5:c6 b7:c6
4. CR"'·13 9. Ddl:d4 f6 :e5
Nimzovici prefera n.ularea or i2[' 10. Dd4:eS
nal ă 4.Dsz4, dorind să folosea scă ime'
dia l s uperioritatea în sp.atiu pe fla n- Nu este u şor de ho!ărit care mutare
cu l reszelul. este mai bună: IO.D:eS sau IO.C:eS.
Această idee esle ln~ă l~ ată de o AleJ;!"erea mea a fos t determinată de
serie de incomodităti, cum arata de următor u l r.alionament: In eazu l luării
520 MECIURI LE CU EUWE D IN 1!ll5 ŞI 1!Xl7 Ş I T'JRNtOELE DIN 1936-1939

0-0 cu o compensalie mai mull ce- Mularea juca tă in part i d ă se ba-

cit suficienU pentr u pion. zca:r.li pe o oarecare subapreciere
a posibilitii ţi lo r de alac ale albului
1.... Cf6-e4 in pozijia care sur vi ne după mu -
8. Ddl-c2 Od8-d5 tarea a 21-a .
9. Nf1-e2 c6-c5
10. O-O Ce4:c3 19. ... Cd7·c5
II. b2:c3 e5:d4 20. Ce4-f6 +
12. Cf3: d4 Aceasta promite mai mult decit
I n a 19-a part i d ~ a mC'ciului meu muta rea 20. Cd6 ca re de altfel era
şi ca posibilii.
cu Euwe di n 1935. am jucat aici
12. cd (vezi partida Nr. 221). Luind 20 .... Ne7:f6
pionul cu calul. am vrut să m ă con · 21. eS:f6 Ne8-d7
ving da că aceasUi continu arl' esle 22. Nc l-e3?
mai Iare decit cea IncercaU in par-
lida cu Euwe. Du pă cum a rat ă par- Am f5cu t a ceastă mul are insta n·
tida de fală. alb ul recfşligă şi aici ta neu. deoa rece calculasc m intreaga
pionu l pierdut, păs trtnd admi rabile va rianta la mu ta rea a 19·a. Conti-
ş anse de alac. De aceea problema, nuind cu 22. Na3 I lld8 23. Td4,
care din tre cele două m utări d:'i albul ar fi păs frat superioritatea de
albu lui un avanlaj mai mare are, spaţiu f5 r5 vreun sacrifici u m ş l e­
In . fo nd, o în se mn ăta te teoretic5 şi rial.
nu practică. 22.... Nd1:bS
12.... Nb4-cS 23. a4 :b5 Cl:S·d7 !
13. Cd4·f3 I Cb8--d1 24 . &"2-11'3
14. TfI ·d 1 Od5·c6 Relativ cea mai bună, deoarece
15. Ne2:c4 O-O d u pă 24. Nd4 0 :14 25. TfI Dg4
Du p ă 15... N;f2+ 16. 0 :12 D:c4 negru l ar fi obţin ut fn afa r ă de
17. Na3 negrul ar li pierdul rll' ava ntaju l materia l. oarecari pers pec-
pede.. tive de atac (e6·e5).
16 . ·CI3-g5 24. ... Cd7:f6
25. Ne3-d4
Forjead s l ă birea lIanculul regelUI
negru. .\Ibu l a observai la timp că la
luarea 25... T:a7. pe care o avusese
16 . ... i 7-i6 In vedere cu cileva muU ri inainte,
11. Nc4-bS Oc6-c1 ar Fi urmai nu 25... T:a1 25. b6 in
18. Ci5-e4 Nc5-e1 3\'anlajul albu lu !, ci 25... Cd5! 26.
T :a8 C:e3 27. T:f8+ R:f8 29. Dd3
Desigur. nu 18... C:e5 din cauza C:d I 29. D:d I Dc5+ cu un linal de
19. C:c5 urmai de Na3. dame mai bun penlru negru .
19. f2· f4. Dupil. mu tarea . di n pari idă albul.
dato r ită nebunului pulernic, c apă t ă
Aceasta nu esle cea mai Iare con- o suficientă compe n sa ţ ie penl ru pion.
tin uare a ataculu i. P lanul corect de da r nu ma i mult. In vii lor negru l
fo losire li pozi\îei slrlmtorate a ne- ar fi pulut fo rţ a simplific:liri. după
grul ui co n stă in schimbul nebunu lui care pa rtida s·al fi termiMt. pro-
e7 prin 19. Nh6 Td8 20. 14 urmat babi l, remiză.
de Ng5, d u pă care s l ăbiciu n ea ci m· 25. ... Cf6-d1
pu rilnr negre ar fi losl falal ă pent ru 26. Dc2-f2 b1-bR
negru. 27. Td1 -e l
512 MECI URI LE CU Euw E DIN 1!l35 SI 1937 SI TURNEEL e DIN' 1936·1939
mulare a 2·a a albului. un r ăs pun s
mal natural ar li fo sl 2... dS,
3. CIl'I-f3 d7-d5
.i. NfI-1l'2
Ace a s tă mutare cedeaz ă negru lui
dom i naţ i a in cenlru. Mai pulin pri·
mejdios ar fi fost 4.el. trr<:ind la
varianta Schlechler a apa;rarii slave.
cu un tempo in plus pentru alb.
c5:d4
4....
S. O- O NcS-g4
Nu insă S...Cc6 6.C:d4 e5 7.C:c6
bc 8.c4 cu şanse mai bune pentru
alb.
6. Cf3:d4?
Acea sta corespunde dor i nţelor ne·
grului. Corect ar Fi losl 6.CeSl, men·
lintnd echilibru! poziţion a!. deoarece
dad 6... NhS 7.D:d4 clş li g ul de pion
7...N:e2 ar fi fosl fbi Indoiala; foar·
le riscat din cauza S.Tel Nh5 (sau
8... Na6) 9. c4 cu avantaj pentru alb.
6. '.. e7-eS
7. Cd4-13 Cb8-c6
8. h2-h3 N1l'4-f5
Mai precis ar fi fost 8... Nd7 (Nu
8...Ne6 din cauza 9 . C~5) după care
la 9.c4 negrul ar li pulut să răs·
punda; avantajos şi simplu 9...dc.
9. d-c4 ! ds..d4
10. Ddl-bS Dd8-c7?
După această mutare albul capătă
posibilitatea de a cgala şansele. Mu·
larea naturalA IO .•. Dd7 {Nu insi
\O •.. Dc8 din (3uza 1 I.C:e5 1) ar fi
fost mai buni. Dacă II. e3, atunci
Il...Ne7 12.«1 ed şi apoi 0-0 cu
avantaj evident pentru negru .
II. e2-t3 NIS-e1
Negrul trebuie sA- şi ducă regele
cii mai repede intr·un loc sigur.
12. eS:d4 - eS:d4
13. Ncl-!4
\
Acest extrem de important cîştig
de tempo este o urmare a mutării
alO-a neprecise a neg-rului .
13 .... Dc7-t 8
14. TII-dl o-o
Din feritire pentru negru , el nu
trebuie sli se îngrijea scă de pionul
sll u cenlral. deoarece pierd erea lui
s(' compensează prin luarea pionului
h3. Dad acum IS.g4. atunci IS.. .
Ne4 r 16.Cbd2 Ng6 cu joc complicat,
dar nu defavorabil pentru negru.
15. C13:d4
16. Cd4:t6
N",,,
b7:c6
17. N22:h3?
Albul lace clleva mutări mediocre
care li strici repede pozitia. deo·
camdată pe deplin apirabnă . Este o
lip s ă eviden tă de prudentă de II per·
mite damei negru lui si ocupe o pu·
ternică pozitie de ata~. Albu l ar fi
trebuit si - şi termine dezvoltarea prin
17.Cel.
17 •...
18. Db3-f3
19. Cbl-c3
Albul subapreclazi din nou posi-
biliUlile de atac ale adversarul ui.
Mai bine ar fi fosl 19.Cd2 şi dacă
19.. .15. atunci 2O.efl.
19 .... 17-15 1
Cu puternica ameninţare 2O... Nc5.
ceea ce imediat ar fi fost prematur
din cauza 2O.Ce4. Tncepind cu aceas-
tă mutare negru! conduce alacul
i r eproş abil, ceea ce e:lp l ică de altfel
faptul c.li aceastli partidă inter.esan-
tli a fo st premiaU ca cu mai bună
din runda a 14·a.
20. OI3-i2 Dh3-hS
21. Tdl-el
Nes ati s f ă cător era 21 .Nd6 di n cauza
21.. .N:d6 22.T:d6 14 cu avantaj pen-
Iru negru.
524 MECIURILE CU EUWE DIN 1935 ŞI 1(137 ŞI TURNEELE DIN 1936· 1939

a·şi duce regele intr,uII I ~c s igur. Ar fi 1051 mai bine ca lurnul sli
ba chiar cu cîştig de tempo. obţ i · fi e lăsat In cenlru, deo arece alle:
nlnd in felul acesta un avant aj de piese ale albului nu sini pregătite
dezvoltare, care compensea ză pe d e· pentru atacul flancului dam ei. Sim-
plin uşoara lui pierdere materială . t n pla mulare 16.Tle5 ar fi permis albu-
schimb după 7.. . D:b2 8.Td I Cd7 ne· lui sa organizeze alacul asupra pio-
grul ar fi avui bate motivele s ă nului inapoi al e6. .
spere că printr·un joc atent va re· 16. Rc8-b8
uşi sii ·ş i valorHic(- pe dep lin cei doi
17. Cf3-eS Nd7-e8
p,ioni În plu s. 18. 11'2-1/'31
8. 0-0-0 Dd8-e7
Albul l ine seama de faptul că Ul}
Dacă imediat 8...CI6, alunci 9. alac diree! nu are şanse serioase
Nb5+. de succes (dacă, de exemplu. 18.0e3,
9. Cgl-f3 Cg8-16 alunci simplu 18... b6, urmai de Cd5)
10. Thl-el ş i se holiirăşle să schimbe dame le,
dup.l care lolosire'll ~lăbiciunii el)
N·a losl de loc uşor de hotăril poale li incununaU de succes.
dacă llici c.sle mai tare această mo·
bilizare ra pidă a tuturor forţ e lor 18. ... Cf6-d5
19. Tel-e4
existente, sau IO.Cg3, am e ninţînd
eventual cu TheJ şi Cf5. Fiecare din Albul nu se opune mută r ii Cb40
aceste plan uri işi avca avantajul lui. prin 19.a3, deoa rece cimpul a3 tre-
dar cel ales s·a părul mai simplu. buie p ăs trat pentru tu rn.
10. ... C16:e4 19. ... Cd5·bG
II. Tel:e4 Cb8-d7 20. Od2-e3
12. Te4-i41
Ameninjă 21.Cc4.
Cu scopul de a·1 determina pe ne· 20 . ... Td8-d5
gru fie să facă rocada, la care albul 21. la5-a3 De7-c5
ar fi răspuns cu 13.Tel, cu amenin-
larea l4.Dh6, fie, aşa cum s · a in· AltFel '"Va urma 22.c4.
tîmplal in partidă, să ·şi slăbea scă 22. De3:cS Td5:c5
pozilia pionilor săi. 23. 12·14
12.. '. 17-15 AmeninU 24.c4, ceea ce imediat
13. Tg4-f4 n-ar fi fosl eficace din cauza 24 ..•
Cd7.
Cu ameninjarca 14.N:f5.
23. ... Tc5-d5
13.... Cd7-16
14. Tdl-el Nc8-d7 l' Negrul inceareii sa evite varianta
23 ...h6 24.c4 a5 25.Td4 Nc6 26.Tc3
Tntrucîl negr ul rămîne oricum cu urmai de b2-b3, 82·a3 şi b3.b4. Dar
o poziţi e mai proaslă. el ar fi tre· după mularea jucaU in partidă, er
buit să incerce cel pulin să pă s tre· pierd e un pion fără a - şi îmbunăIăţl
ze cii se poate de mul l avanta jul cu acea sta poziţia .
material. De aceea mai bunii era 24. Ces-13! Ne8-d7
mutarea naturală de apărare 14 .. .11'6. 25. CI3-gS Th8-e8
In acesl caz, albul ar fi continuai
alacul prin l5.h3 urmai de g2·g4. Negrul ,u putea să apere ambii-
pioni. tlar p'lfl rind pionu! "e~, eF
15. Tf4:IS 0-0-0 s peră să iO'!ce mai tirziu e6·e5. scă·
16. Tfs-aS pînd in felul acest a tie principala sa.
526 MECIUll:I LE C U EUWE DIN 1935 SI 1931 S I TURN EULE OIN 193IHOO9

crificiu albul are în acea s tă pOli . F ă r ă î n do ia l ă. eea mai b u n ă mu -

1ie, du pă pă r e re a mea, O justi fi care lare. Dac ă 13.Fg hg 14. Nf3, at unc i
s tra teg i că sufi cienti . Dar inHlnindu· 14 .. .C: g4 IS.N:g4 N:g 4 16.D:g-1
mă pentru pr ima oară cu campio nul C:c2+ 17.Re2 C:a l I8.T:al N:c3
sovietic, des pre al cărui joc avea m 19.bc D:d5 şi negru l are un turn ş i
cea ma i bu n ă p ă rere, n·am vrut să do i pioni pentru două piese u şo are.
fiu invi nuit că aş fi increzul, că a ş
avea prea multă îndrăznea lă (i ndi- t 3.... Dd8:d6
fer ent d e rezultatul partid ei) sa u de Desig ur nu 13 ...ed din ca Ula 14.g5
.. s u b ap reciere~, de "bravadă " elc. urmat d e (5-16.
3 .... c5:d4 14. Ne3-c5
4. Cf3 :d4 Cg8-16
5. Cbl -c3 g7-g 6 Con tinua rea I·U ):d6 eli 15.0- 0- 0
6. Nf1 -e2 Nfa- g7 g l nu esle perk ul oasJ pentru neg ru.
7. NcI-e3
14 . ... DdS-f4 1
Al bul pr egăteş t e inaintare a pio· Di n nou singura muta re, deo arece
nu lui ,.r~; altfel e l ar fi jucal intii după 14 .. D:d 1+ 15.T:d 1 I Cc6
i .O--O şi apoi Cb3. (I S... C~ c2+ 16.Rd2) 16. g5 şi 17.16
7. Cb8-c6 al bul a re un av anta j evident.
8. Cd4-b3 Nc8-e6 t 5. Thl -fl
9. 12-14
Nici a lbul nu a re nimic mai qu n
Cu scopul de a ră spun de la 9 ...d5 decit să accepte s acrificiu l. piesei o-
p r in JO.eS. fer ite. •
9. '.. O-O 15. Df4 :h2
JO. g2-g4 16. Nt5: b4
Am văzul pentru prima oari a ·
ceas lă mulare inte r es an tă î nlr·o par-
t id ă a tale ntatulu i maestr u cehos -
lov ac Follys la turneul d e la Pod e-
brady (1936). dar nu ştiam că S·l!
mai jucat aş a ş i În turneul inter na-
t i9JIal de la Moscov a. ' După cum
d e mon s t r eaz ă par tida de f a t ă, aceas'
I ă mulare per mite alb ului s ă fortele
o remi ză rapi dă , da r nimic mai
mult.
10 .... d6-d5 !

Bolvi nni k a juca l la fe l rn 'pa rtida

impo triva lui Leve n fiş (Moscova.
1936) in care a ur ma t I I.e5 d4 I
12.C:d4 C:d4 13.N: d4 C: g4 14.Dd3 16 .. " CfS: g4
a6 15.0- 0-0 cu şan se aprox imativ
egale. Acest al do il ea sacrificiu fo r (ea zil
ş ahuleter n.
II. 14 -15 NeS·c8
12. e4:d5 Cc6- b4 17. Ne2:g4 Dh2-g3 +
t 3. d5-d6 18. TfI -f2
528 loIlrClUR I LE cu EUWE DIN
16. Nb3-dl !
Acea s !ă retragere. m odes lă la pri-
ma \'edere, decide in fo nd partid a.
Albul nu numai că am e nint ă să joa-
c e 17.T:cB urmat de 18.D:di (Ime-
dia! ace a s tă mula re ar fj fost g re-
şjJă din cauza IB... TfdB 19.De7 TCl +
2Q.R.e2 Db5+ şi mat ta mutarea ur·
mătoa re) dar se pr e găteşte ca in ca z
de nevoie să alunge dama prin Cd4
şi dup ă aceasta să ocu pe, prin mu-
t area Ni3. di agonala mare cu ame-
ninjă r i imparabile.
De aceea neg rul este ne\'oil să
tntrep r i nd ă manevra urm ă toare cu
calul. man evr ă care ia mult timp şi
duce la pierderea unui pion.
16. ". Cd7-c5
17. b2-b4 !
Nu Ind 17.Cd4 din cauza 17...
DgG cu ameninţarea 18... Cd3+ .
17.... Cc5-e4
18. Dd2-d4 Nc8-b7
Vid mar în cearcă, cum face de obi ·
cei in pozilii le in care se clalin ă ,
să complice lupla . Dacă albul joa-
că acum 19.D:b6, atunci neg rul poa-
te obline un oa recare contra joc prin
19 ... NdS 20,33 DgG! (21.0- 0? Cd2).
Dar expe rien ta mea de 25 de ani
de Intilniri cu Vid mar (vezi de e-
xempl u pa rtida mea cu e l la Kar ls·
L93S Ş I L!)37 Ş I T U RNE EL E DIN L!l3(;.L!l39
bad, J9J 1) m-a Învă jat s ă [iu ex-
trem de atent, tocma i a tunci cind
d in punct de vede re strategic l·am
d epăş it. Si i ntr- ad evă r. urm ă t oarea
meu mulare. deşi simpU. nu·i la să
speranle pentru posibilitatea vreu-
nui Iruc.
19. O-O b6-b5
Fă ră speranle era 19 ... Nd5 din
cauza 2().Cd2 Dg6 2l.Nc2 15 22.C: e4
ie 23.13!
20. C13-e5 Dh5-h6 I
2 1. CeS·c6
Fo rj ea ză schimbul, du pă care ne-
bunul va deve ni mai puter nic decît
calul atit in jocul de mij loc cit şi
În fi nal.
21. ... Nb7:c6
22. Tc l:c6 Ce4-f6
23. Nd l-f3 ....
S·a aj uns la acel tip de pozitie
pe care am vrut sa -I oblin cind am
jucat 16.Nd 1. E clar că da mn ne-
grului nu va putea s ă ia pa rte la
a pă r are a flancului damei, care se
a ilă sub ame ni nta re.
23. ". Ta8-da
24 . Tc6-d6
Alb ul se aFlă în acea situatie plă.
cu tă În care se pot ap lica ce le mai
s imple metode de joc. Acea sta este
recompens a pentru Inf ă ptuirea un ui
plan s trategic corect.
24. ,,' Td8:d6
25. Dd4:d6 Dh6-h4
26. a2-a3
Pionul a6 es te condamnat şi ne-
grul, pentru a evita alte pierderi.
trebuie să accepte _schimbu l dame-
lor. Fi na lul ca re se obtine, cu toale
c ă teoretic este ci ş tig a t de alb. ne-
cesit3 to t u şi un joc precis şi es te
in ace la şi limp Foarte bogat În in-
vă I ~ mint e . deoarece negrul se apa r3
ext rem de atent şi inve ntiv.
532 M Eci u RI LE CU EUWg OIN 1935 Ş I 1937 S I TURNEELE OIN 1(136,1939

Depla să rile acestui cal

au fos t la mutarea alO-a, inlr-un mod mult
greşite : după această ultim ă
mutare, ma i evident decit în partida de Iată.
negrul nu se mai poale salva. Re la- Es te absolut clar că albul pulea
ti v mai bine ar fi losl 32 ... Ta8, du- juca 7. N :c6 de 8.C:e5, deoarece con-
pă care albul şi-ar fi m ă rit avanta- tinuar ea 8... Dd4 9.C13 D:e4? il costă
jul său pozilional prin 33.Tbc\ şi pe negru o figur ă dup ă 10.D:e4 ur -
apoi 34.Nc4. mat de 1 LTeL Uşoru! avantaj de
dezvo ltare pe care nelotru] I·ar fi pu-
33. Nd3-c4 lut objine dup ă 8...Te8 9.d 3 NeS-
Dacă acum 33 ... C:e4, atunci 34. IO.Cf3 Ng4, n·ar li compensat pier-
N:f7+ Rh8 35.Dd4 + şi albul cîş· d erea pionului. După mutarea şa­
tigă . Răspunsul neR"rului este forlat. blon jucaU in parl i dă survine o po~
zi jie bi ne cunoscut1i.
$3. Dc6-d7
34. DI2-a2! CcS:t4 7.... d1-d8
8. d2-d4 Nc8-d7
Sau 3LCe6 35.N:e6. 9. d4-d5 ' Cd-b8
10. Na4-c2 C16-e8
35. TfI:17 Dd7:f7
36. NcU7+ Tc7:f7 Manevra 10 ... a5 urmată de Cb8-a6-
37. Da2-c61 Negrul cedează, c5, cum am jucal tntr·o partidă il1
consulta tie contra lui Kashdan (vezi
partlcla Nr. 20 1). s-a dovedit foarle
Nr. 2<13. PARTIOA SPANIOLA
rcu ş. ită. Dar şi mularea din partidă,
ALEHIN ~ TYLOR al cărei scop este .un contraatac ra·
Turneul de la Mariate, 1937 pid tn centru, cred că nu poate fi
criticată .
1. t2-e4 e7-C:;
2. Cgl-ta Cblk6 II. c3·c4 IHS
3. NII-b5 a1-a6
4. Nb5-a4 CR8-16 Era mai bine ca această tnain-
5. O-o NI8-c7 tare să l i fost pregătită prin mută­
6. Ddl-c2 O-O? riie g7-g6 şi Cg7, pentru a nu ceda
albului conlrolul asupra punctului e4.
o greşeală destul de răsptndită . Acum albul capătă un evident a ·
Albul nll ameninla nimic În momen· v antaj pozijional, pe care-! va r.-
lui de iaţă (de exemplu 7.N:c6 dc losi pină la un anumit mClment in-
8.C:e5 Dd4 9.C13 D:e4, egalind uşor Ir-un mod ir('proşabi1.
jocul), de aceea negrul crede eli
are timp penlru rocadă, uitind că 12. (4:15 Nd1:15
tocma i după această mulare albu! 13. Nc2:IS Tl8:li
poate ciştiga un pion, deoarece ne- 14. Cbl-c3 Cb8-d7
bunul de pe e7 nu mai e apărat de 15. Cc3-t4 Cd7-f8 !
rege r Mularea corectă esle aci, de'
sigur, 6 ...d6. Incepi nd dm acest moment Tylor
lşi ap ă ră excepjlonal de bine difi-
7. c2-c3? cil a sa pozijie - pînă la mutarea
a 35' 8. In acea s t ă pozilie albul nu
Increderea exagerată in cuno ş · obtine nimic prin 16. 2'4 Tf7 17. Cfg5
tinţele adversarilor a fost totdeauna N:g5 18. C: g5 Te1 (Sau 18. N:g5
punctul meu vulnerabil în des f ă şu­ Dd 7) .
rarea deschiderilor: de exemplu, la
San-Remo, in 1930, n·am luat un 16. NcI-e3
pion l ăsai fără apărue de Rubin stein 17. g2·g3
534 MECIUR[LE cu EUWE D[N 1935 Ş[ 1937 ŞI 1',.UR NEELE O[ N 1936·[939

27.•_ C16-117 ! 34 .... a-c6

35. Tel-e3 1
Iarăş i o manevră foarle bună. ca·
re f ortează schimbul de cai dorit Abia du pă
acc3stă mula re albul
de negru. începe a me ninte . Negru l tr eb uie
să
să găsească acum ceva im potriva
28. Ce4-d& Cd7-c5 ameninl ă r ii 36. C: g5! N:g5 37. Th3 t
29. Od3-e3 urma t ă de 38 . l(r.
Prin 29. Dg3 albul ar 1. puiul 3.'). .. RhS-g7 !
impiedica schimbul Imediat la e6.
dar alunci negrul ar fi avui mulare;! O mu tare care pa re paradoxal ă .
Nf6. dar care asigură d eocamdat ă 1) a·
p ă rate su fi cie n tă .
29 .... Cc5:e6
30. d5:e& 36. Tt3-f13
Avan laju l de s paţiu care i·a ră· Mula rea acea sta. ca şi majo rita·
mas albului lş i pierde din val oare tea celor precedente pare destul de
prin faptul că pionii e6 şi 14 vor i n o fen sivă. Inlr ·adevă r, d u pă 37. ig
avea nevoie de apărare pe r manentă. hg 38. C:g5 N: g5 39. T:g5+ T:g5
Şan se l e ambelo r părţi sînt aproxi· 40. D:g5 + D:g5 41. T:g5+ RI6 pa r·
mativ egale. lid a s·a r li term inat remiză. Ş i nu·
mai urm ă toar ea mutare linişti tă da
30.... Tf7-f6 în semn ă tat e întregului plan de :IItac
3 1. Tai-ei TaB-18 al al bulu i.
De acest turn este nevoie pentru 36. ... d6-d5
ap ă rarea pionului g 7 ŞI de aceea 37. Dg2-d2 ! Ne7-d6
trebuia jucat direct Tg8. Totuşi mu-
tarea din partidă nu strică deocam· Du pă 37 ... Nc5 38. Te ! (cea '11ai
s im p l ă) albul c iş tigă uşor .
daU nimic
32. De3-g3 g7-IlS? .
o greşeal ă , de altfel sc u zabilă,
deoarece alacul urmă tor al a lbului
era foarte greu de prevăzut. Lupta
trebuia conlinuaU prin 32.. T~B
33. Te4 015, la care ar fi urmai ' 34.
De3 şi apoi Cd3.
33. C12-h3
Cu toate că aceasl ă mulare nu
conţin e ·0 am eninţare d irectă (34.
fg? Ti3) , jocul negru lui dev ine foar-
te dificil. î n speţă el nu poate nici
macar v is a la ataca rea pianului 1'.6.
33 .... Tf6-f5
34. Og3-2'2! 3S. Ch3:g5 t

O mutare preg ă titoare subtilă în Scopul direct al aces tui pseudo-

ved erea următoarei manev re a lur· sacrificiu este evident : negrul nu
nului, impotriva căreia negru l nu art poa te lua calul deoarece pierde da·
o buna apărare . ma. Totu ş i complicaţiil e care sur-
!IlS MECIURILE CU EUWE DIN 1935 ŞI 1937 ŞI TURNJOE LE DIN 193G·I!l39

Pierderea unui al d ~ilea pion esle Sacrificiul pionului c4 prin 10

inevitabilăpentru negru. Cl3 ar fi losl lipsit de scop.
39. Cd6:e4 Tfl3-fl6 10.... Cb6:d7 ?
40. Ce6:d8 Negru l cedează.
Este curios că R,eshevski a ales
acest r:ispuns. care nu este cel mai
Nr. 215. APAR.AR.EA LUI ALEH IN bun, după o minutioasă studiere a
Aţ.. E HI N RES HEVSK, I pozi liei. Pe de alU parte, mutarea
10... D:d7 putea fi făcută, după cît
Turrltul de la Kemrri, 19!J7 se pare, automat, pe baza conside-
ratiilor generale, Intrucit pozitia da ·
1. e2-e4 C1I'8-16 mei In centrul tab lei ptrmile albului
2. e4-e5 C16·d 5 si obti n ă, cÎştigi n d tempouri, o cnm-
3. CII'I·13 d7-dll pensatie rea l ă pentru pIo n. Da tă ne-
4. d2-d4 Nc8- fl4 grul ar li luat cu dama, aveam
5. d-<4 intentia să continui cu II. 34 I DcS
Nu e: nici o grabă pentru alun· (Nu II.. C:a4 di n cauza 12. D131)
garea calului. Muta rea 5. Ne2 per- 12. Ca3 e6 13. afl Cd7 14. CbS, după
mite albului, in eventualitatea 3 ... care negrul nu are de loc o apă­
de. si ia la e5 cu ca lul fări sa· rare uşoa r ă.
crificiul pionu lui d4 . Mularea din partidă elCpune pe
negru pericolelor şi numai prudenta
5 .... Cd5-b6 exceptionala a lui Reshevski I·a sal-
6. NfI -e:2 d6:t f. vat de la o dist rugere rapidă.
7. C13:e5
II. Cbl -c:3 c7-<6
Tocmai aceasta am avut În vedere
jucind 5. c4. Totuşi. d~r atbul treb uie Ameninlarea 12. Cb5 era prea pu·
si capete o oarecare compensatie ternici.
pentru pionul sacrifical. nu estc prea
intelept .să trebuiasc!i s3 Intrep rinzi 12. Nc1-e3 Dd4-e5
ma ri slorl!ri pentru a obline n u miii 13. Ta l-dl e7-('6
joc egal. 14. ln2-f3!
In pa rti d a a 29·a a primu lui meu
meci cu Euwe, am continuat aici
o mulare importantă care·] fo r-
teazil pe negru să dea tnapoi pio-
7 . c5 şi am obţinut ava ntaj In des · nul d u În plus. deoarece regel ..
chidere. dar numa i pentru ci după negru trebuie Indep ă rtat cu orice
7 ... e4 8. cb ef 9. N;f3 N:13 19. D;fJ pret din centru. N·ar fi losl sufi·
adversarul meu In loc: de 10... Cc6! cicnl, de exemplu. 14 ... Nd6 din
.a ales mu tarea s lab! 10... ab. cauza 15. g5. SIIU 14 ... Ne7 din
7. ... Nr4:e2 cauza 15. T:d71 urmai de 16. D:17,
8. Dd 1:e:2 Dd8:d4 sau 14 ... Cf5 din c:auZ3 15. Cb5!
9. O-O cu atac clş!ig:itor.
Aceas!ă mutare permite!:.:hi mbul
14. ". 0-0-0
calului central şi uşurea ză totodat3 15. Ne3:a7
apărarea negrului. In spiritu l pozi· Ar fi fost o gr~eală grosolană
Hei era 9. Ca31 C&l7 10. Cf3 sau dacă în Ioc:ul acestei mutări s-ar li
9 ... e6 10. Cc2 in ambe le cazuri albul Jucat 15. D:17, din cauza 15 ... Nd6
ar fi păstrat Irei piese uşoare peo- urinat de 16... Tf8.
Iru atac. Acum i nsă, t estab!li nd ech~lib r ul
9 .... Cb8·d7 material, albul menline avantajul său
10. Ce5: d7 pozitlonal evident, deoarece situali-'l
 540 MECIURILE CU ElJ \\'E DIN 1935
Relativ mai bine ar ii fost 24 ...
fe 25. Oe3 e4 26. c5 Tde8, după
care pionul liber al nee:rul ui ar fi
servit Intr-o anumită măsură ca o
contrapondere la ameni nl ă r ile albului
pe fla ncul damei.
25. Og3-(:3!
Acum se a me n in l ă ati! 25. Cc5
cit şi 26. Cb6+- Răspunsul negrului
este forl at, deoarece după 25... RbS
26. CCS Dd6 27. OM 1 ame n i n lă r ile
albului sint foarle puternice.
25.... Ce5-d7
26. d-cli I
Acest pion indepli neste in faza ur·
mă t o are a partidei unele funclii ale
nebunului care, incepind di n acest
moment. devine doar un observator
a l d e sfăşu ră r ii evenimentelor.
26 . ...
27. b3-b4 I
Albul ofe r ă adversarului un pion.
Ideea sacrificiului co n stă In 27 ...
D:a2 2S. TaI Oe6 (Sau 2S... Dd5
29. Tfdl) 29. bS! ameninţ!nd pr in
30. Cb6+ cu un atac foarte DU·
ternic.
27.... Cd7- b8
I Si după acea s tă retragere albul
obtine o pozitie de cîştig, dar nu
atît dator ilă alacului direct cit din
cauza fap tului că In urma schim·
bu lui forla! care urffieazl! , nebunul
albul ui devine mult mai puternic
<leclt calul negru. De alUel. negrul
nu mai avea o apărare satisfăcă ­
toare. Greşeal a lui hot ă rîtoa r e, dar
de loc evident.li. a lost, cel mai IHQ-
babil, mula rea' 24... C:e~.
2S. Ca4-b6+ Nc7:b6
29. c5: b6 Oc6:a2
ŞI 1937 ŞI TURN EE LE DIN 1935-]939
După ce conl raşahu r i l e negru lui pe
diagonala b8·h2 au d i spărut, el fşi
dă in mod just seama ca singura
lui şa n să neînsemnată de salvare
const3 intr-un eroism lipsi! de ra-
(iu ne. In orice caz trebuie să recu-
nosc că In momentul de fată nici
nu luasem în considerare posibilita-
tea l u ă r ii pionul ui.
30. Oc3-i3 I
Mai preci s decit 30. Ta i Dd5.
30 .... TdS-d7
Sau 30... Of7 3 1. Tai r T:d4 32-
TaS TeS 33. p:eS.
3 1. Nd4-c.5
Destul de bine. da r mai si mplu
ar fi fost 31. N:f6! Dacă 31... gf,
atunci 32. T:d7 R:d7 33. Oc7+ Re6
34. Tel+ şi al bul dşl ig ă.
31. ...
37. Tdl-al
33. Oi3-h2!
După aceasla negr ul nu mai poate
impiedica pătrunde r ea turnului pe
,8.
33 .... leS-efi
Sau :
1) 33 ... Dg5 34. TaS DeS 35. Nf2!
0:h2 + 36. R:h2 şi după Ng3 negru l
pierde calitatea intr-o pozitie di.~ ·
perat ă;
2) 33 .. Ca6 34. b':; 1 Og5 35. Tlcl I
şi 'albul CÎşti gă.
34. Ta i-aS Td7-d2
Negrul scap ă din vedere princi-
pala amenin(are. Dar şi după vreo
mulare de apă ra re i n genul lui
34.,. DeS albul cîş tigă repede prin
35. Dg3 urmat de 36. Oa3.
 542 MECIURILE CU EUWE DIN 1!lJ.5 $ 1 1937 Ş I TURNEELE D I N 1936- 1939

Un ola n curajos. dar nu anlipo- negru lui nu poate pă trun de pc e3

:it ional, ar fi 'fost 8. .. aS (nead· şie nevoit să joace de acum î nainle
mitInd b2-M) şi dacă 9. N1 4, alu nci un rol pur pasiv.
9... b5 urmat de Nd6, Cel putin al-
bul n, ar li re u ş it să o bt i n ă 11 111 de 19 . ... Nc8·d7
u şo r avan tajul perechii d e nebuni. 20. e2-e4 Ta8-c8
9. NcI · 14 Cb8-c6 Nici ace as tă m ulare int erm edia r ă
Ceva mai bine a r li losl 9 ... Cbd 1 nu este pe r icul o a să. deoarece piesele
negru lui fii nd prost plasate nu vor
10. Cd 6+ N: d6 I!. N:d6 Ce4 12. putea s ă ala rmeze ser ios re g ele a lb-
Nc7 b6 u rmai de Nb7: lotu ş i cim- a fl at la d2.
purile neg re r ă mîneau or icum sla be.
10. d4 :c5 Nf8:c5 21. Re l -d2! Cd5-b6
II. b2·b4 Nc5-e7
22. Cc2-e3 O-O
12. b4-b5 Cc6-b8 23. a3-a4 ! ....
13. Ce4-d6 + Ne7:d6 Mult mai ta re deci! muta rea ş a ·
14, Nf4 :d6 Cf6·e4 blon 23. Nd3. ca re ar fi permis
l E. Nd 6-c7!
negru lu i s~ i n fă ptuia scă manevra d e
D eoca mda tă acest nebun consl i- elibera re Cb6· a4·c5.
lu ie si ngura ş a n să de cîş ti g pentr u 23 .... T18·d8
( alb, ş i el trebuie să joace ext rem 24. NfI-d3 e6-eS
de circumspect pentru a· l feri de
schimb. Primejdi os ar ii fos l 15. După a c easlă s l ă b i r e a cîmp ur ilor
NM a51 16. ba C:a 6 s au 15. Nf-l d5 şi f5 part ida negru lui cu g reu
16 ! şi apoi e6-e5 cu joc aproxima - ar mai pu tea fi s alvat ă. Singura'
tiv eg al. şa n să. deşi modes t ă, a ..neg rulu! con-
s ta in mutarea 2-1 ... NeS, ur m at ă 1.'-
15 .... Cb8-d7 ve nt ual de Cld 7. Tactica al bu lu i ar'
16. Cf3-d4! fi --r.1imas in acest caz a proxima tiv
a ceeaşi: schimb ul unei perechi de-
Din nou o mu tare importa nt5 a l tur nu ri. retrage rea nebunului de pc'
cli rei scop co nsl3 in constru irea la n- Cimpul a5 şi a lup g a rea calulu i b6.
julu i d e pip ni e4. 13. g 2. E a nu era
uşor de găsit di n cauza existentei 25. Thl-c l Nd7-e6
altor d o u ă continuii ri : 16. e3 şi 16. 26. Tc l :c8 Td8:c8
g3, care ofereau ş i ele posi bilită t i 27. NaS-b4
interesa nte.
16. Cd 7-b6 Albu ! pre i nlim pi nă ap ropierea re·
17. 12-13 Cb6-d5 gel ui adve rs de cenlru ş i ameni nt5,.
18. Nc7:a5 Ce4-f6 i n caz d C-41evoie. să joace Nd6.

o alt ii vari a ntă era aici ; 18 ... Cd6 27. ... Cf6-e8
19. e4 lNu 19. Cc2 d in cau za 19... 28. a4-a5 Cb6-d7
Cc4) 19 .. Ce3 20. Nb4 ! e5 2 1. N:d6 29. Ce3-d5!
ed 22. Nd3 ! C: g2 + 23. Rf2 Ce3 Aceast ă mula re Ir('b uifl precis
24. NeS cu avantaj pentru a lb. c a lcul ată . deoa rece pionul liber car!'"
19. Cd4·c2 I se obtine după schi mbul pe d5 este·
cam slab. Din ca uza ame n i nt ă r i i 30.
Acesta este sensul ma nevrei ince· Cei + negrul t rebuie acum să ia
pute prin mularea 16. Cd4. Calul ca lul.
544 MECIURIl.E CU EUWE DIN 1935 ŞI 1937 SI TURNEELE DIN 1936--19S!l

Insăşi este lipsită de subtilităţi lac- 16. Nc4-a6 Ta8-b8

tice şi momente emotionante, totuşi 17. Na6:b7 Tb8: b7
nu este de loc plicticoasă, iar cel or 18. Cc3-e4 I
care studiază teoria, le va fi de
folos. In interesul cuceririi complete <1
coloanei • .,c" albul admite izolarea
8. Tai-ci Nc8-b7 pionului d4 care de altfel. dupi'l
9. Nf1 -e2 cum araU desfăşurarea ulterioară
a partidei, nu este de loc slab.
Negru lui ' i se oferă posibilitatea
s§ cişl!ge un tempo prin schimb de 18.... c5:d4
pionl. 19. e3:d4
9 .... d5:c4 Continuarea 19. C:d4 N:d4 20. T:d4
10. Ne2:c4 c7-<:5 Cf6 a r fi fost bună numai pentru o
II. O-O Cb8-d7 remiză comodă.
Dacă II... Cc6. atunci 12. dc D:dl 19.... TIS-dS
13. Tf :d I şi negrul a r fi avu! di-
ficultăţi În l egătu r ă cu pătrunderea Situajia negru lui a devenit difi-
posibilă a damei pe linia a 7·a. riU. După 19... CbB 20. Ce51 el a r
12. Odl-e2 Cf6-e4 fi putut să evite, cel pujin temporar,
inniulăjirea po~i ji ei sale de pioni pe
Presupun că această mutare ar Il flancul regelui, dar găsirea unui plar
ales-o, mulli maeştri deoarece, fo r- satisUcăto r penlru jocul ulterior ar
Fnd schimbul a două piese uş oa r e, fi fost tot alti de grea ca şi după
ea face jocul negru lui mai liber,
şi asigură un cimp sigur pentru da-
mutarea aleasă in partidă. ,
mă. Totuşi, răm ine sub un semn
20. Oe2-a6! Cd7-bS
de intrebare dacă continuarea mai După 20... TdbS ar fi lost iare
complicată 12... a6 13. Tldl b5 nu 21. Tc8+, iar după 20 ... CfS 21.
dă perspective mai bune de egalare
C:f6+ cîmpul c6 ar fi rămas nea-
a jocului. I n continuarea aleasă de ' p3ra!.
negru, după schimbul nebunului b7
se face curînd simtită slăbiciunea 21. Cc4:16+ g7:16
cimpurilor albe pe flancu l damei. 22. Oa6-e2
13. Cc3:e4 Ne7:h4 Albul are acum două a\'anl:!je
Sau 13 ... N:e4 14. Ng3! importante - coloana deschisă "c"
şi flancu l regelui nel!:ru slab. 111
14. Ce4-c3! cazul unui joc corect ele trebuie
să se dovedească ca fiind suficiente
Această retragere simplă esle mai pentru cîştig.
eficace decît continuarea 15. Cda
N:F3 16. 0:13 Ne7 care- I sileşte pe 22. ... Tb7-d7
alb să piardă timp inutil sau 15. 23. Tdl-d3 Td7-d5
Nd3 Nf6 după care neg rul evită 24. Td3-c3
schimbul nebunului său de cîmpuri
albe. Intrucit pentru apărarea pionului
d4 este nevoie doa r de un cal. tur·
14. ... Nh4-f6 nurile pot şi trebuie să fie folosite
15. TII-d l Oda-e7 pentru li exercita o presiune puter-
nică pc coloana "c".
In s[j rşit. legătura di ntre turnuri
a fost stabilită dar acum urm ează 24 .... RgS-h7
incheierea manevrei albului. 25. h2-h3 a7-a5
 cc'e°eAcc"c.'c. "~C7~·CAcL=EcHe'=N_
______________cPc.., -"BO
OQ
OOOOL~
'UOB
OOOV~_____________"545

Silibeşte pionul b6, da r le alte

cqnlinuari pianul a7 ar li avui ne-
voie de o aparare permancnU.
26. 12-. 3
Inhucit ad\'ersarul nu mai dispune
de muUri utile. albul r,0ate să co-
recteze In linişte mici e lipsuri 10
poziila pionilor slli.
26. o •• T<8-,.
27. Te3·e7 Cb8·d7
28. Te l -t6 D ~ 7·18
29. Dt2·c2 + "
Mai precis decit 29. 11'8 Dg1!
30. Dc2+ . deoarece negrul ar li
3\'ul rispunsul 30... Dg1). 36. TeS-d6 1
2'9. O" 16-15 CI$ ligă cel pul in un pion şi de
fapt lortează schimbu l damelo r du-
Altfel mu larea 30. 11'8 ar fi lost pă care finalu l nu t rebuie să ' pre-
şi mai eficace. zin te dific ul tă t i fnsemnate, deoarece
30. Te7-c8 DI8-e7 In poii !ia neg-ru lui r!lmln multe s l ă­
31. Tc8: i 8 biciuni. caTe pol fi folosi te de e-
xemplu pianu l h6. '
Tu rnul i8 trebuie schimbaI pcn- 36. ." Dd8-a8
Iru a preintimpina alacu l posibil al
damei pe flancul regelui. Tot atit de lipsit de spera nj?! a r fi
1051 36... ba 37.T:d5 ed 38.Dd6+ .De7
>1 . 39.D:d5.
32. 01'2-(1
33. 0(1 -14 37. a4 :b5 Da8-b7
38. Td6: d5 Db7:d5
Cu amenintarea 3<1. 011'3+ şi 33. 39. b5·b6! Dd5-c6
Tc8+ . 40. D1I'3-e7 Dc6:c7
41 . b6:c7 Cd7-b6
303 •••• De7-d8 42. C13-e5 Rf8-e7
34 . 83-14 1 43. CeS-c4
Albul prelnlimpină o daU pentru După aceas ta pionu l liber " b"
totdeau na mularea TbS şi-\ aduce lncătuş e az:1 cel pu lin o piesă a ne-
pc negru Inlr-o situa tie origi n ală de g rului pe fla nc ul damei, iar intre
zUfl%wanfl· I~mp . regele alb devine stăpl n pe
slluatle pe parlea cealaltă a lablei.
34...•
43. ... Cb6-e8
Aceaslll mutare aparent n aturală. 44. Cc4:a5 Rd-d7
duce repede la pierdere. ~elativ 45. RIlI-h2 Rd 7:c7
mai bine ar fi fost 34 ... Rh7, după 46. Rh2-1l3 Rc7-d6
care albul ar fi decis in sfî rşi t par- 47. RIl3-M Rd6-d5
tida pr in aducerea dame! pe lIancul 48. Rh4-h5 Rd5:d4
cel ălalt: 0 1" ·cJ·04· a6. 40. Rh5:h6 e6.e5
50. Rh6-g5 15-14
35. Df4-g3+ R1l7-f8 51. h3-h4 17-16 +

!6 - 3CIO parlide alestl ale lui Alehln

548 MECIURILE CU eUwE DIN 193.> ŞI 1937 ŞI T URNEELE DIN 1936- 1939

gerea cu toate că ar mai li opus o Nr. 249. GAMBITUL DAMEI

rezistenţă destul de lungii. ALE HIN EUWE
30. Db2-b3! A 2-0. pariidl!. a mecirllui, 1937

Albul ia sub control cimpul diS 1. d2-d4 d7-d5

şi In acelaşi timp împiedică mu- 2. c2-c4 c7-c6
tarea Nf7. 3. Cil-13 Ci8-'6
4. Cbl-c3 d5:t4
30.... Ng6-eS 5. 32-a4 Nc8-f5
31. a6-a7 g7-g6 6. CI3-e5
32. Tai-aS RhS-g7
33. TU-al NeS-17 Constatarea faptulUi că această
34. Cc3-d5! mulare nu esle suficienlă pentru a
asigura albului avantaj In deschi·
Astfelnegru l obţine unele con- dere. a constituit una din realiza·
traşanse după d6·d5. Acum lnsă el rile teoretice ale meciului.
e aproape nevoit să schimbe pe d5, 6 .... e7-e6
deurece la 34 ... Dc6 urmeată 35.C:e7.
tar dacă 34 ... Nd8. alunci 35.Cb6! Aşa a jucat de două ori tmpotriva
Dc6 36.C:a8 l mea Bogoliubov in meciul din 1929.
34 .. " Ct7:d5 Intrucit experienta n-a fost lncunu-
35_ e4:d5 NI7-eS nală de succes (el a obtinut cu
36. e3-e4 f6-f5 mare greutate remiza Inlr-una din
partide şi a pierdut·o pe a doua).
Ultimele sforUri. slabe ale negru- mutarea 6... e6 a dispărut din prac-
tui sîni prea ' repede Jichidale cu a- tica turneelo r. Totuşi, după cum a
jutorul energicei combinatii finale. dovedit rn special partida a II-a a
meciului cu Euwe. mularea 6 ... e6
37. Ta5-a6 g6-g5 esle mult mai sig-ură decît varianta
38. 0b3-c3! g5-g4 6 ...Cbd7, În legătură cu Dc7 şi
Aceasta ar părea o oarecare rea- e7-e5.
lizare. dacă n-ar urma o lovitură 7. Ncl-g5
distrugătoare.
Intrucit după 7.13 Nb4 mutarea
39. Cf3:eS! 8.e4 '? permite negrutui o jerUă ab-
solut corectă: 8 ... C:e4!, albul nu
In această JupU caii s-au afi r- trebuie să se grăbea scă cu formarea
mat, fără Indoială. sub aspectul lor ce ntrului de pioni. Totuş i . dup ă ră s­
optim: unul a contribuit la zdrobi- pun sul următor. el nu are o mutare
rea flancului damei negru lui. cell- mai bună decît 8.13.
falt se sacrific! desc hizind drumul
spre inima pozitiei adverse. Ceea ce 7.... Nf8-b4
urmează este simplu.
Mult mai logic decit 7... Ne7.
39.... d6:e5
~O. Oc3:e5+ Rg7-g8 8. Ce5:c4
41. d5-d6 ! O mutare inof e n si vă. la care nc·
grul. În locul va riantei complicate
Acum ameninţă
pe care a ales- o. pul ea s ă ră s pundă
41. ... Od7-c8 simplu 8 ... h6 şi dacă 9.Nh4, atunci
42. d6:e7 Oc8-c2+ 9 ... g-5 10.Ng3 Ce4 Il.Tc] (sau I l.
43. Rg2-h l Oc2-12 Db3 Ca6) 11 ...c.; cu pcrspective cel
44. · Oe5:f5 Negrul cedează. pulin eg ale.
!550 MECIURILE CU I:UWE D\N 1S35 $ 1 1937 Ş I TURNEELE DIN 1936-1939

26. ... Td8-d6 gre II Impied icli să creeze un con-

27. Tbl-e l R, b8-c7 Irajoc serios.
28. Te6:d6 Td2:d 6
32. ... h7·h6
Dacă 28 ... R:d6, atu nci 29.Ng8 cu 33. Nd3-f5+ R,d7·d 8
dubla ameninţare N:h7 ş i TI;6+. 34. Rf3-1l4 !
29. h2-h4 Dacă acum 34 ... C:c3, atunci 35.
Pr egă llndu- se să joace R12, albul RhS C:a4 36. Rh6 cu CIŞtig u şor.
JnJătur ă pied ica pe care ar fi pu·
tut-o cons titui şahul cu tu r nul pc 34. ... CdS-e1
lini a a 2-a . 35. Nf5-b I Rd8-eB
29. ... R,c7-d7 Sau 35 ... Td5 36.15.
30. R, 1l 1~ f2 CIlS-e7 36. Rg4-hS R,eB-f7
31. R,t2- f3 Ce7-d5 ? 37. Nbl-a2 + R,f7-fB
Aceasta permite regelui alb sa 3l). Rh5: h6 Td6-d2
atace cu su!='ces pionul h6. To t uşi Va rian ta principală este 3O...CI5+
este mult mai indoidnic ca şi mu- 39. Rg6 C: g3 40.15 cu Inaintarea pio·
ta rea relati v mai bu n ă 3 1...15 să fi nu lui .. h~.
putul salva partida . Albu l n·ar li
jucat în acest caz imed iat 32.g4 d in 39. Na2·e6 Td2·d3
cauza 32.. ,fg + 33.R: g4 Tg5+ urmat 40. g3-g4 Td 3:c3
de Ci5 cu conlra şanse suficiente. ci 41. 1l4· g5
Intii 32.hS ! Numa i dup ă aceas t ă
mularc pregătito ar e albul ar ii con- Mai simplu declt 41.Tdl Cd5. Da ·
ti nua t cu g3-g4, eli berInd ca lea cii ac um 4 1..,fg, atu nci 42.rg .
pionului î5, cu mari şanse de cîşt ig. Negru l c edează .

N•. 250. GA~\B1T UL DAME I

A LEHI N EUWE
A 6·Q partidă Q meciului, 1937
1. d2-d4 d7·d 5
2. c2-c4 c7-c6
3. Cbl -c3

Dup ă pă re r e a mea ace a s tă mutare

dă a lbului mai multe ş a n se de a
obline ava ntaj In deschidere decit
3.Cr3 şi iaU de ce: 1) riscu rile
co n t i nu ă r i i 3 ...dc in l e R'ă t u r ă cu
4... eS sint il us trate clar de partida
de fajă; 2) contraga mbi tuJ lui
Winawer. 3 ... e5. poate ti res pins
32. Nc4·d3! simpl u şi co n vi n găto r prin 4.cd cd
5.c.J I şi dacă 5 ... de, atunci 6. Nb5+
Manevra d eci s iv ă ,
care forţează o i n ava ntaj ul al bu lui; 3) ca r ăspu n s
nouă sl ă bire
a pionilor de pc flOlJ]' la 3,.,C16 4.e3 g6 eu recomand 5.13
eul regelui neg ru. Pierderea posil!il~ ceea ce d u pă 5 ... Ng7 6.e4 de 7.dc
a ' pionilor de pe cl'l ă la l t fla nc I1U eS ! 8.dS 0-0 9.Cf3 duce, e ade·
mai are o import a n t ă esenţ ia l ă În- v ă r at. Ia o pozij ie destul de cem ·
trucît pozllia pasi vă a pieselor ne· p lYcată , d.ar tot uşi favonabi!ă .a lbulu i.
552 />IECIUR:ILE cu EUWE DIN 1935 ŞI Iim ŞI TURNEELE DIN 1936-1939

9. ' 0-0 Na6:b5 16. Nc4;17+ 1

10. Nc4:b5 CgS-f6
O si mplificare avantajoasă. Mai
. Desigur, nu 10,..cb din cauza pulin con vi ngăto r ar fi fost 16.N:eS
I I.Od5. D:e5 17.Ne2 DeS 18.D:cS N:cS 19_
Il. Nb5-c4 Cb8-d7 N: h5 g6 etc.
12. C13:d4 16.... R,e8:f7
17. Oc2:e5 Nf6:e5
Aici era posibilă şi o altă cale 18. Nf4:e5 Th8-b5
spre ctştig: 12.e5 C:ro (Dacă 12 ... 19. NeS-d6
Ce4. atunci 13.0b7) J3~C:e5 D:e5
14.Db7 TbS 15.0:17+ Rd8 16.0:a7, Cu amenintarea 20.a4.
fnsă după 16... Nd6 negrul ar fi pu-
19. Nc5-b6
Iul opune cel pu l in aceeaşi rezis- 20. b2-b4!
l en j ă ca şi după mutarea simplă din
partidll . !\cum turnul este în pericol. Ne-
12 ... ' TaS-b8 grul nu poate evita .mi pierderi.
!t3.Db3-i 2 De7-c5 20.... Th8-dS
". 21. Ta1-dl c6-c5
De aclIm inainte albul. pentru a
oojine victoria, trebuie sll evite doar: 22. M:c5 Nb6:c5
citeva mici curse. 23. Tdl-d5.!
14. Cd4-f5 Albul mai Cîştigă cel pulin cali-
tatea.
Aici. de exemplu, ar fi fost greşit NegruJ cedează.
14.C:c6 di n cauza 14 ... Tc8!
14 .... Cd7-e5 Nr. 251. GAMBITUl DAMEI
15. Ncl -f4
EUWE ALEHIN
iar acum. după mutarea ispiti. A 7-a partidi! a meciului, 1937
toare lS.C:g7 + ar fi urJ'ilat Rd8!
(Nu 15 .N·~7' 16.N 17 + ) l6.Tdl+ 1. d2-d4 d7-d5
Rc7 ŞI doua flgun ale albului s-ar 2. c2-e4 (.7-c6
fi găSi t sub alac. 3. CI!"I-f3 CgB-f6
15. ... Cf6-h5 4. ebl-c3 d5:c4
5. a2-a4 Nc8-f5
6. e2-e3
Meciul de Iată
a dovedit destul de
convingător că acea stă
mulare, C3-
re pare desi gur şi cea
mai nalu-
ral ă, este mai bună deci! 6.Ce5.

6. ". e7-e6
7. NfI:c4 CbB-d7
Această mutare (in legătur ă cu
dezvoltarea nebu nului f8 la d6) nu
este cu lotul satisfăcătoa re. cum a r
fi trebuit să demo nstreze continuarea
partidei.
Totuşi şi .mutarea mai fo losită
7... Nb4, urmaU de rocad ă , pare
55~ MECIURILE CU EUWE DIN 1935 ŞI 1!l37 ŞI TUR NEELE 0 1:-' 1936-1'XlS

celei mai mici inexactităţi a adver· Intr-adevăr. aproape loate piestle

sarului. albu lui sînt legate de necesitatea
Pe de altii pariI'. dacă negru l ar apărării punctelor importante. ia r la
fi jucat 17 ... h6 atunci după 18.Dg2 mutiirile recomandate de critici dupli
urmai de Ta3 şi evenlual 14·f5, al- termina rea partidei: 28."Rg2 sau
bul a r fi oblinut un alac periculos 28.Ta3, este posibil r ăspunsuf puter·
al cărui rleznodămint nu putea li nic 28 ... Cg41, cu amenintarea 29...
prevăzut. C :h2.
Poziţia este deosebit de intere·
18. 14-15 1'6: 15 sant ă şi putem regreta desigu r că
19. 1'4:15 TIg..eS partida a ajuns la un s fi rŞit prema-
20. De2-g2 Db4 :g4 tur din cauza unei mutări greş i te .
21. 15:i6 . h7:g6
22. Nc2-dl 28.... Te4-e2 !
Albul găseşte cea mai bună ap ă' Cu dubla ame ninl are Td :d2 şi
rare; dacă 22. CI3, alunci 22 .. Td3.
O:jZ2+ 23.R :g2 Cg4! 24.Nd I T:dl
25.T:dl Te2+ 26.Rgl Nb6+ şi a lbul 29. Nd2-c3 Td8-d3
cîştigă. 30. Rh a- h4
22 .... Dg4:g2 + Dacă 30.N:16 gl 31.Ne4, alund
23. Rhl :g2 TdS-d4 3l .. .T:h2+ 32.Rg4 15+ 33.Rg5 R(!71
Trebuie mentionat că incepind din (Cu ameninţarea f6 mal sau Th5
acest moment, negru l operează pi nă mat) 34.C:h2 Td4! 35.T:f5 Nd8! ş >
la sfirşi!ul pa r lidri numai cu turnu- mal la mutare-a u rmă toare.
ril e.
Di n cauza ameni nt arii 24 ...Ted8 al· 30 .... Td3:13 !
bul n·are un răspuns mai bun decit 3 t. TII :13 Te2:h2 +
mutarea din partidă; dacii 24. Cb3, 32. Tl3-h3 g6·g5+
alunci 24 ...Th4 25.h3 Cd5 in avan· 33. Rh4 :iS Th2:h3
34. Nb3-dl CI6-e4 +
tajul nrgTului.
Td4-g4· L. Albul cedează.
24. Cd2·13
2S. Rg2·h3
De asemenea după 25.Rh 1 Cd5 N• . 252. APARA~EA NIMZQV ICI
poziţia negrului rămîne loarte pu- ALEHIN EUWE
ternică.
A 8-a porfidtJ a meciului. 1937
2S. .;... TeS-d a!
1. d2·d4 Cg8--16
Cu ame ninjarea 26 ...TdS şi Th5 +. 2. c2-c4 d-e6
3. Cbl-ca NfS-b4
26. Nc l -gS Tg4· b4 4. Ddl -c2
27. Njl"S-d2 Tb4-e4
Nu 27 ...T:b2? din CJuza 2S ~ c3 Ccnsider că această muta re este-
cea mai log i că dintre toate co n·
Tb6 29.NaS.
linu~ r i! e rosibile (4.Db3, 4.a3, 4 . Nd2~
28. Ndl-b3? 4.e3. 4.CI3, 4.g3 sau chiar 4.Nf4 )~
d e~.l: rece cu ajutorul ei se rea l izează
După aceasta a lbul pierde re, cde : dou ă sco puri importante: albul ia
dl' altfe l pozitia lui deşi nu eTa dis· sub control CÎmpul e-I şi evită du·
peratl, ('Ta foar le greu de ap:: rat. b!are:! pionilor pe co~oana ~c".
 558 MECIU~I LE cu EUWE DIN 1!ll5 Ş I 1007 Ş I TURNEELE
, 01:>1 t93G--l93?

Aceasta duce la pierderea unei fi-

guri Ud nici o compensatie, dupA
care lupta este te r mina t ă .
24. Rg l-g2! Cc6:e5
25. d4:eS C16-h5
26. g4:hS Tc8:c4
27. De2-f3 Te8-f8
28. hS-h6 14-15
29. D13-g3
Sau, ceea ce este şi mai Simplu.
29.el T:f6 30.Td8+ .
29. '.' Dh4 :g3 +
30. 12 :g3 118-c8
31. h6;g7 1c4-c2 +
32. Rg2-f3 Tc2-c3+
23. g3-g4 ~ 33. Nc l -e3 1c3:a3
34. Tdl-d7 Tc8-c4
O mulare de alac foarte larc ca re. 35. Rf3-12 Tc4 -c2+
î n lmpr ejurările create, m~reşte con· 36. Tt l-e2 Ta3 -a2
siderabil avantajul de spatiu al al- 37. Te2:c2 Ta2:c2 +
bulul. - 38, R12 -13 a7 -a5
Ameninjarea directă (pe care ne- J9. Ne3-h6 Tc2-c8
grul a scăpa I-o din vedere şi (lin 40. Td7-e7 Negrul cedează :-
această cauză a pierdut repede)
consta in 24 .Rg2 urmai de 25.CI3.
Totodată este evident că negrul Nr. 251. DESCHIDEREA CATALANA
nu poate juca 23 ... 0 :h3 din cauza ALEH I N EUWE
2~ . Td3 Oh4 25.Rg2 şi apoi 26.Thl. ti /4-a partidiJ a mtc/u/ui, /937
EI trebuie să se decidll să muie
23 ...h5 sau 23 ... h6. rn ' primul caz 1. d2 -d4 Cg8-16
ar fi urmat 24.Rg2 Ch7 25.gh. în 2. c2-c4 e7-e6
avanlajul albului, In al doi lea caz 3. g2-g3 d7-d5
24.Rg2 Ch7 25.d51 ed 26.cd. după
care nu se poate juca 26.. ,16 din Marele maestru sovietic Levenfi~.
cauza 27.CI3! T:e2 28.T:e2 cu cîş ­ it:tr-una din partidele ce!ui de il
tig-area calilălii şi pionul liber al X·lea campionat al U.R.S.S. (Tbilisi.
alburui ar fj juca l. după toale pro- 1937) a continuat cu 3... Nb4 + 4.Nd2
babilil.ăţile. un rol hotărîtor 1. N:d2+ 5.0:d2 Ce4 6. 0c2 d5 7.Ng2
Dei 8.a3 15 cu o bună pozitie pen-
23. '" Ca5-c6?
col\lI nule? O.d a lbul ar fl jucal 23. 01 1 I l
1 DoNln lk tn cartea -Sa e<)n!oaer.a U m ~ Euwe Jr li pu tut si depun. " Inl, tlt armele.
ciulul Alehln-Eu'.(e. Face o apre-clere ton· Ava nl. jul mu\3rll ZI.Oft eon at' In aceea
Ir •• 1 mul.f.r ll 23. i'2- at. a lilur tndu-! un ~em n el după 23 ... 116 (N Imic mal bun nu e de
de Intrebare ,t 1nso!!nd·o de urm~t o~ re 3 g h ll) 2t. 113 DhS 25. r~ Dht 26. Cf3 plonul
.3nallll: o dlkn ~n formJ prescurtat! : .•C3 .Ib .. a'· ar fi Inaintat ( u lempo: albul
.Idee, . bsolut corect dar ta ru lln .e lire· d~lilla un tempo , 1 1n acu sti v~r(. nll
,It. Acum nearul ar li putui pr in 23... 116 rezulta tut esle ev idenl _ dama ne~lIrâ 8
"2U~g2 ehi 25.14 (SIU 25 .d5 ed 2fi.cd Ce4 !) "rln s ~ . Desi llu r negrul ar II puiul si_şi
' :25.•. De7 si oblinJ o pozItie ~rrDC I apa· J3lv e ~e dama. dar cu prelu l altor pierderi
nbill . Cum 'rebul. 1n rMutale albul s i mat eriale". _ V. P.
,
564 MECIUR[l E. CU EUWE DIN [935 Ş[ [937 şr TURN EE lE DIN 1936-1939

Ca răspuns la 3. b4 negrul ar li albului d evine evident după numa i

pulut juca 3 ...f6 urmat de e7-e5 cu cîtev a mutări.
perspective bune.
Mutarea aleasă de alb preînHm- 9. d3-d4 g7-g8
pină aceaslă posibilitate, deoarece la 10. NI1-e2 Nfa-g7
3... 05 4.C416 poate urma 5.ed (Dar Cu ameninta rea Cg4 (lmedial 10.. .
nu 5.bc e5 t cu şan se aproximativ Cg4 ar li fost inulil din cauza Il.Nf4
ega le) 5 ...cd 6.c51 (Această muta re urmat de h2. h3) .
tare a fost găsită de mine in timpu l
cind mă pregăteam pentr~u meci),
după care slăbiciunea diagonalei
II. h2-h3 o-o
12. O- O b7-b6
a2-g8 ar fi creat negru lui dificu1tăti 13. Ne2-f3 NcS.b7
considerabile. La 6 ... e5 albul r ă s­ 14. a2-a4!
pund e prin 7.Nc4; dad 6... Dd5, a-
tunci 7.Dc2 in avantaju l albului ; Incercind să mărească eficacitatea
dacă insă 6... a5. atunci 7.Da4 + Nd7 pă t runde r ii in cenlru, albul caulă
8.b5 e5 9.Nc4 şi negrul nu poate in!îi s~ sLăbeascli pianul b6. DesFă­
juca 9...N:c5 din cauza 10.N:g8 ur- şu r area ulterioară a partidei conFi r-
mat de II.Dc4. mă ju stelea aceslei scheme.
s.... Cb8-c6 14 . ". Ta8-d8
După acea slămulare albu lui li Tinind seama de mutarea a 18·a
ellte foarle greu (dacă In general a negrului. aceasta pare a pierdere
este posibi l) să o bti nă avantaj in de timp, dar in realitate constituie
deschidere. aproape o tristă necesitate deoarece
4. e3:d4 Cc6 :d4 după a4·a5 negrul trebuie să lină
5. Cf3:d4 Dd8:d4 seama de ame ninta rea a5-a6. Insă
6. Cbt~s Ci8-f6 după schimbul pe b6 (in loc de
a5-a6) negrul va fi nevoii să se
Şi mai si mplu este imedia t 6...e5 Inapoieze cu turnul pe a8, oferind
dar . tritrucit negrul poate tnlăptui schimbul a cel putin o pereche de
această inainta re prin următoarea turnuri.
sa mula re, mula rea din partidă nu 15. a4·a5 Od7·c7
st r ică ind nimic.
Această
.muta re şi cea următoare a
7. d2-d3
negru lui sint necesare pentru a a-
Inutil ar fi fosl 7.Cb5 Db6 8.d4 sigura a apă rare suf i cie n tă a pia-
Ce4 I 9.c5 Dc6 IO.Cc3 a6. nului slab b6.
16. Od1-b3 Cfi-d7
7. ... c7·c6 ? 17. a5:bi a7:b6
18. Ta1-a7 Td8-a8
o serioasă pierdere de timp In lo-
cui căreia era absolut suficient 7 ... Principala ameninţare a albului era
e5. Dacă 8.Ne3. atunci simplu 8 .. . 19.dS.
Dd8 9.d4 Cg4 sau 9.Ne2 c5 (Şi
mai solid este 9 ... Ne7 cu joc apro- 19. TI1-a1 e7-e6
ximativ egal).
Altfel inevitabila Inaintare d4·d5
8. Nc1-e3 Dd4-c7 ar fi fo st şi mai neplăcută decît
s-a dovedit In partidă.
Cu intenti a de a li ancheta ne-
bu nii. Dar avanta jul de spat iU al 20. 1a7:a8 Nb7 :a8
556 MECIURILE CU ELiWT:; DIN 1005 ŞI 1937 SI TURNEELE DIN 1936-1939

30.... Oe6-e4 Acest contra atac stabileşte doar

31. Tbl -c l Cb2-d3 poziţia regelui negru. Totuşi era.
greu de găsit o continuare satis·
Sau 31...TdB 32.NgS cu va riante râdloare penlru neg ru, deoarece al-
asemănătoare celor a rătate mai sus. bul ameninţă să·şi impingi'! pur şi
32. Ob5-e4 1 simplu inainte pionul său liber.
40. 'Tbl-f l Da2-b2
iarăşI singura mutare dar absolut
suficientă pentru mentinerea avan· Nesatisfăcăto r pentru negru era
tajului. 40.. Da7 din cauza 41. b4.
32. " . Oe4-e2 4 1. Cd5-e7+1 •
O greşeală grosolană ar li fost f."\ularea din ~Jic cu care se in-
32 ... Nd4 din cauza 33.06+. cepe alacul final şi _care, după
33. Tel-fi Cd3: 14 vreo zece mutări, duce la ciştigarea
forlată a damei pentru două piese.
Negrul In mod practic nu are ce
să aleagă, deoarece 33 ... TeB (Cu a·
41. ... RgS-18
meninta rea 34 ... 0:11+) se poate para
prin 34.Ne3. Singura mulare. Fără speran!â ar
II losl -tI Rg7 din cauza 42.
34. Dc4;l4 C15+ 1 gl 43. Dg3+ şi D:bS sau 41...
Rh8 din cauza 42. Cc6 N:12+ 43.
Nu insă 34.C:14 din cauza 34 1:12 Dcl + 44. Rh2 D:c6 45. 1:17.
0:c4 35.bc TcB 36.Tcl Nh6 cu re-
miză probabilă . 42. Ce7-e6 Nd4:12+
43. Rg l-h2!
34. De2-b5
35. 014-f3 ! Jd('t'a acestui sacrificiu de pion
(1n loc de 43. 1:12 Ocl+ 44. Of!
Albul trebuie să Joace fncă pre- D:c6 45. T:17 + Rg8 46. Tf3 cu '
caut. Aici, de exemplu, mutarea şanse problematice de ciştig) devine
" n aturală 3S.0c4 ar fi dus la o re-
U

evidenlă doar după a 48-a mutare

miză rapidă după 35 ... Tb8. 'a albuJui. Următoarele manevre cu
35 . ... TIS-bB calul sfnt foarle elegante.
36. lJI -bl ObS-a6 43. ... Tb8·eB
37. Tbl -dl
Dacă
43... Tb7. atunci 44. Di3
I ncercarea albului de a repeta Nb6 (Sau 44.... NeS 45. Dd5) 45.
mulările, dete rminati! de criza cres- Cd81 cişliglnd cel pulin calitatta.
dndă de timp, duce la complica Ii i
interesante. 44. Dd3-f3 Te8-e2
După mutarea simplă 37. b4, al-
bului nu i-ar li fost " rea dificil s.'i Din nou singura mutare. la IeI
ob l ină avantaj datorită pion ului său ca şi mutarea urmă t oare . Se poate
liber. Era posibilă, de eltemplu, Vil- observa că 10 cazu l cind regele alb
rianla 37... Oc4 38. Ce7+ RIS 39 s-ar fi dep lasat la mutarea a' 43-a
Cc6 Tb6 40. bS! T:bS 41. Oa3+ la hJ, negrul s·a r fj salvat imediat
şi albul clştigă. prin 44 ... Tel.
37.... Oa6-a3 45. Cc6-d4! Te2-d2
38. Td I-b l 0 a3-a2 46. Cd4-e6+ RIS-e7
39. 013-da Ng7-d4 47. Ce6-14
568 MECIUR.ILE CU EUW E DIN lros ŞI !931 Ş! TURNEELE OII.. lr06-- l939

Impotriva acestui şah şi a schim-

bului ca re urmează nu se poate spune
nimjc,
10_ NcI-d2 Nb4: d2+
II. Rei :d2 ReS-e7 ?
Neglijarea dezvoltihii pieselor flan-
cului damei devine din acest mo-
ment cauza tuturor dificultăjilor ne-
gruluî. Cerintelor pozitiei îi cores -
punde continuarea 11... Nd7 12. Ng2
Cc6 13. C:c6 N:c6 14. N:c6 bc 15_
Taci 0- 0-0+ 16. Re3 Rc7 cu o
apărare uşoară în finalul de turnuri.

12. NfI-g2 ThS-d8

13_ Rd2-e3 eb8-a6
In mod practic forjat deoarece
cîmpul c7 ăvea nevoie să lie apă­
rat. Dar calul pe a6 nu numai că
se găseşte III afara jocului, dar du-
pă cum se va vedea, este supus unor
ameninjări periculoase,
Partea imediat următoare a par-
tidei, care se termină pentru alb
cu cîştigarea -unui pion, este uşor
de Inteles, dar cu atit mai mult este
instructivă.
14. Ta i -ci TaS-bS
15. a2-a3
Inulil ar li fost 15. CbS din cau-
za 15... Nd7 (16. C:a7? Ta8).
15 __ ._ Nc8-d7
17. Ng2-e4!
Al bul nu atacă numai pianul h7,
tl a r ameninta de a semenea in unele
va rianle cu Nd3 şi În fine (ceea ce
este mai imporlanl) imp iedică ina·
intarea 17 .. e5. deoarece la aceasta
dr urma [8. fe re 19. Cf3 cu ctş­
tigar;~! unui pion.
17 .. '. Nd7-eS
~ egrul pr eîntîmpină
pOSi bilitatea
mut ă rii 18.
N:h7, deoarece ar ob-
tine conlraşanse suliciente datorită
r ăs pun sului 18... 11'6.
Cu ajutorul următoarelor două mu·
tări, albul reuşeşte Însă s:l foloseas-
că slăbiciunea Cimpului e6.

Cu amenintarea 16... eS. pe care 18. b2-b4! Td8-d7

albul o previne prin mularea sa
urmă Ioa re.
16. 12-14 17-f6
Această mulare a Iasi supu s ă cri-
ticii, după părerea . mea, fără" moti ve
suliciente. deoarece neg rul p înă la
urmă nu putea evita pierderea pio-
nului. Dacă, de exemplu, 16... NeS,
alunci 17. b4 Td7 18. Cb5 Ta8 19.
Tc3 urmai de 20. Thcl şi 21. Tc8
sau 21. Cc7. Prin continuarea din
partidă negrul cu 10ală pierderea
unui pion, mai păstrează incă unele
şanse de remiză.
19. 14-15! Ca6-c7
Re lativ mai bine deci! 19 ... e5 20,
CeG. sau 19 ... ef 20. N:f5 Td5 21.
N:h 7 - in ambele cazuri cu avantaj
considerabil pentru alb.
20. 15:e6 Cc7:e6
21. Cd4:e6 Re7:e6
22. Ne4:h7
Albul a oblinut in felul acesta
avantaj mate r ial dar in acelaşi timp
avantajul lui pozitional aproape a
disp ă rut şi negrul reuşeşte chiar s A
ubtină o oarecare presiune pe coloa-
na .. e~.
570 MECIURILE CU EUW E DIN 19..\5 Ş I 1937
Inlrucît albul se p r egăteşte să
joace Cg3, ar fi fost mai bine pen·
Iru el să se ab(ină de la acest
schimb. Intr·adevăr după 7. Cg3 c5
8 . de N:c5 9. b4 mutarea 9... d4
s ·ar fi dondit greşită din cauza
10. Cce4 iar dacă 10... Nb6, atunci
II. c5. Prin ur mare negrul ar fi
trebuit să-şi modifice planul de dez·
voltare.
7 .... e6:d5
8. Ce2-i3
Rubinstein juca de obicei aici 8.
Cf4. probabil cu scopul de a impie·
dica următoarea mutare a negru lui
după care el nu mai întimpină nici
un fel de dificultăji in. deschide re.
8 .... c7·cS
9. d4:cS
Pregătirea pentru greşeala de la
mutarea următoare. Intrucit albul
nu trebuia să se teamă de mularea
c5·c4 calea logică consta In conti·
nuatea 9. Nd3 Cc6 10. de N:cS ! 1.
O- O.
9 .... Ne7:cS
10. b2-b4?
Este evident că albul nu prevede
răspunsul adversaru lui, altfel ar ii
jucal 10. Nd3.
10.... dS-d4 !
Ideea acestei mutări interesanle
constă in aceea că albul nu poate
s·o pareze cu succes prin II. Ca4
din cauza Il... de! 12. D:d8 (Dad
12. C:c5?, sau 12. bc?, atunci 12...
ef+ 13. Re2 Ng4+) 12 ... ef+ 13.
R;e2 Ng4+! şi, ctnd rege le alb va
merge pe coloana .. d", negrul re·
trage dama cu şah, objinind posi·
bilitatea de a salva nebunul cS.
Intructt şi continuarea II. Ce4
C:e4 12. C:e4 Nb6 ar li lost in a -
vantajul negrului, mutarea următoare
a albului este relativ cea mai bună.
11. b4:c5 d4:c3
12. Odf-c2
ŞI l'URNEEL E DIN 1936- 1939
Albul esle prea optimist şi suba·
pr~iazj ameninjă r ile adversarului.
Altfel el ar fi incercat să simpli ·
fice poziţia pr in 12. D:d8 T:d8 13.
Ce2 Ce4 lli. f3 C:c5 15. C:c3 Cc6,
după care negru lui îi mai rămlne,
e adevărat, un oarecare avantaj da:
totilă superioritătii pionilor pe flan·
eul damel şi dezvoltării mai bune.
12 .... Dd8·aS
13. Ta l -b l
Acum ar fi fosl insuficient 13. Ce2
din cauza 13 ... Cd5 14. e4 Cb4!
cu cîştigarea calităţii .
13. ... Nc8-d7
Acum amenintarea 14... Na4 esle
greu de respins. Dacă, de exemp lu.
14. Nc4 Na4 15. Nb3, atunci 15 ...
Nb5; dacă insă t4 . Tb4 (ceea ce a
fost recomandat de multi comenta·
tori ) .atunci 14 ...Ca6! l5.N:a6 D:a6
16. e4 Tfea şi albul nu poate face
rocada şi nu poate lua pionul c3
din cauza răspunsului Cd5.
H otă rirea albului de a da ca lila·
lea pentru un pion. pentru a termina
cel putin dezvollarea pieselor sa le,
este de aceea mai înţeleaptă.
14. Tb l -b3
15. Dc2:c3
Acesla este sensul celei de a 13·a
mulări a negrului. Cu lot avanlalo"
material, negru lui nu·i va fi de oc
uşor să obţină victoria. Partea ime·
dial urmiltoare a partidei es le plină
de invătăminte in primul rînd din
punct de vedere tactic.
16. Nil-col eb8·a6!
Continuarea 16... N:b3 17. D:b3
Ca6 18. D:b7 C:c5 19. Db5 i·ar fi
permis albulu i să.şi păstreze pere·
chea de nebuni.
17. Nc4:a6 b7:a6
Nu in să 17... N:b3 din cauza 18.
Nd3 I cu contraşanse comparativ mai
bune deCÎt in partidă .
572 MEC1UIULE cu EUWE DIN 1~35 SI 1937 SI TURN EELE. DIN 1936- 1939

33. ((3-((4 4 .... d7-d5

S. NII-g2 O-O
Nu mergea 33. C:g7 R:g7 34. 6. Cgl-13 c7·c5
Df6+ RgS 35. Td4 din cauza 35 ... 7. c4:d5 Cf6:d5
h5. Q. Nel-d2 Cba-c6
33. ... 17-16 9. a2-a3 Cb5:c3
34. Rh2-h3 h7-h5
La 9 ... NaS ar fi u rmat 10. C:d5
Incep utul contra atacului. tn avantajul albului.
35. Df4-d2 h5:i 4 + tO. b2 :e3 Nb4-aS
36. Rh3:g4 Dc7-f7 1t. O-O c5:d4
37. h4·h5 Tc5:f5 I Negrul tinde 'spre simplificarea
In slt rş H, acest cal (cel mai o· ma)(imă a jocului pe calea schimbu-
dios d intre caii intregului meci!) rilor. presupunind In mod greşit că
poate fi I nl ăturat şi negrul obţine aceasta esle calea cea mai scurt ă
reped e. ca adaos la cei doi pioni spre r emiză Int r-o partidă lmpolri\a
in plus. un alac de mat. A fosl o campionului mondial. Dar In urma
luptă emotionantă I acestui fapl albul obtine un avantaj
38. Ri4:fS DI7:h5 + pozitional neînsemnat, dar slabil, sub
39. RIS-'4 Dh5-h4+ forma unui nebun de cimpuri albe.
40. R14-'3
·.. ai acti '~ ~ i a s l ăbiciunii pionilor
flancului damei negre. In locul mu-
La 40. RI5 ar fi urmai mat In tării din partidă ar fi fost mai bine
patru mutări: 40... g6+ 41. Re5 I I... De7 urmai de Td8 şi Nd7.
(41. R: g6 Dh7 mal) 4\... De4+ 42. 12. c3:d4 Na5:d2
oRd7 Ob7+ 43. Re6 Of7 _ mal. 13. Ddl :d2 Dd8-e7
40 .... Dh4-h3+ 1~. Dd2-b2!
41. Rf3 --c'4 Albul impiedică concomitent 1na-
Sau 41. Rf4 TeS cu amenintarea iljla rea e6-e5 şi mularea Nd7.
i mposibil de respins 42 ... g5 mat. 14. ... TIS-d8
41. TIB-e8+
42. Re-1-dS Dh3·b3+ O muiare şablon Într-o pozitie care
43. RdS·d4 Db3:a3 e departe de a fi simp l ă. Negru l
ar fi trebuit să se gindea sCă la în-
Albul cedează. cheierea dezvoltării flancului dame •.
şi să joace 14... Tb8 şi 15... Nd7.

Nr. 259. APĂRAREA NIMZQV\C\ 15. TII-c I De7-d6

ALEHIN GOLOMBEK Acum mutarea 15... TbS ar fi o
Turneul de la Margale, 1938 greş ea lă gravă. din cauza răspunsu·
(Comentarii de V. N. pan.oa) lui 16. T:c6.
1. d2·d4 C2'8.16
2. (2-c4 16. e2-e3 Ta8-b8
e7-e6 17. CI3-Q'5
3. Cbl-e3 Nf8·b4
4. 22'2'3 Alehin imbină alacul - care dis-
Cu acest s istem de dezvoltare al· trage alentia - pe flancul dam<:'1
buJ are mai putine şan se de a obtine cu amenint ă ri ladice pe flancul
.avantaj de deschide re. dar in schimn reg elui.
el il abate pe advers ar de la c ă ile 17. ... Ne8·d7
teoretice mai bine studiate. 18. Db2-c2! 17·15 ?
5'14 MEClt']HLE cu EUWIi: DIN 1931 ŞI 1931 .ş I TUR,NEELE DII\: 193&-1935

după 10. Td I Db6, răspunsul neplă­ 14 .... Cf6:d7

eul J 1. d5. lli. Cf3-e5 Ta8-a7
16. b2:c3 Re8-e7
10. d4-dS!
Mularea iniţiaU a unei combinali i o altă pOSibilitate o constil Ule
complicate, care duce la legarea 10- mularea 16 .. Nd6. In acest caz albul
ta l ă a tuluror pi eselor negre - e ar li tontinua! cu 17. Dh5+ ("" u
ad ev ărat - cu prelul damei! ln să 17. C:d7 T:d7 18. D:a6 din
cauza 18... o- o1 19. N:d7 D:d7 20.
10.... Cc6-aS D:a5 Nc7 1 şi neg rul ciştigă) 17.. ..
g6 18. C:g6 hg 19. D:h8 + Ni8 20.
Cu lolul nalural, deoa rece 10... ed ~..j şi ci are doi pioni pentru o piesă
II. C:d5 C:d5 12. Td J şi apoi e3-e·1 ş i o puternică presiune; dacă. de
dădea albului avantaj poz.i!ional fă ră exemplu, 20... De7 (ce altceva?) a-
nici o jer tfă. tunci 21. Nh6 Cc-l 22. Tbl cu ame·
II. Nb3-a4+ Nc8-d7 nintări hoI ă r1loa r e. Jucind 16 ... Re7,
12. dS:e6 17:e6 ne!!"rul înceard s ă-şi p ăs treze avan-
13. TiI-d I ! tajul să u materia1.
Singura mulare, deoa rece dacă 13. 17. e3-e4!
N:d7+ D:d7 14. Tdl Dc61 15. Cbl Cu amenintarea principală 18. C:d7
Ne7, negrul ar fi menlinut şan s e T:d7 19. Ne-5+.
cel putin egale.
17. ... Cd7·16
13. ... b4:c3 18. Ncl-2"5
Acum negrul trebuie să se apere
impotriva ameninlării 19. Dh5.
18. ... Dd8·c7
III. Nj!"5-f4

14. Tdl ;d7!
Aceasta este poanta combinalieL
Caula principală d:llorită cărei a a-
lacul albului trebuie să fi e încunu-
n~t de succes cons l ă in aceea cii.
calul a5 nu va pulea lua parte
la luptă. Cu toată lipsa de material.
illbul are o superioritate temporară
de rorle in sectorul in care se de·
cide lupla.
D a că in continuare negrul ar fi
incercat s:'i dea dama pentru doua
figuri uşoare. el ar fi pierdut pin5
la urmă din cauza imposibilită l ii de
a obtine un joc coordona! al pie-
selor sa le. De exemplu 19... RdS
2G. Cc6+ şi apoi !il' 20.. 0:c6 21.
N:c6 C:c6 22. TIII + Cd7 23. e5. fie
20... C:c6 2 1. N: c7+ R:c7 22. e5
Cd7 23. f.j. In ambele cazuri negrul
ş i-a r fi pierdut repede pionii de pe
fl ancul regelui, iar re ~e l e să u ar li
rămn s !ă rii nici o a pă rare . De :1 '
ceea negrul trebuie s ă tind ă să ·şi
m e nt i n ă cu orice pret avantajul ma-
terial.
19.... Dc7-b6
Din păcale, maestrul de şah, spre
deosebire de maeştrii celorlalte arte.
este lipsit adesea de satisfactia de
576 ...... t;CIUR1LE cu EU\VE DIN
14. Cd-c3 a7-aS
Situatia neg rului a de~'enit difi-
cilă şi e greu de găsit pentru el
o conti nuare pe deplin satisfăcătoa r e.
De exemp lu : 14 ... Cg6 15. h4 O-O
16. h5 Cha 17. Dc2 şi albul C îŞti­
gă. sau 14... a6 15. Ca4 N:a4 16.
D:a4 + Cd7 ( 16... Cc6? 17. b5) 17.
Tcl cu o poziţie covî rşitoare a albu-
lui. Sau 1·4... TeS 15. Ca4 Dc7 16.
Re2 f6 17. Db3 şi negrul n·are
ce muta.
1;'5. Cc3-a4 Db6-a7
După aceasta dama iese pcntru
mult timp din joc. Nu era mai
bine. de altfel, nici 15... N:a4 16.
D:a4+ Cc6 17. Re2! Cd7 (17 ... Cg6
18. h4 o- o 19. bS I Cda 20. Dc2) 18.
Thbl cu o superioritate pozitional~
hot1iritoa re pentru alb.
16. b4-bS h7-b6
Se intelege că nu trebuie permis
17. b6 cu definitiva blocare a dame;
şi turnu lu i.
17. g2-g3 17-f5
Nea-rul înc e a r că să organizeze un
contra atac de pioni pe flancul rege-
lui. Rău este 17... Cg6 din cauza
18. h4. Dacă 17... 16, alunci 18.
Rg2. Dac ă 17.. Te8, alunci lot 18.
Rg2 ocupind apoi coloana "c".
18. RfI-g2 Cd8-17
}9. Odl-d21
Desigu r, albul nu Irebuie să per-
mită mularea g 7-g5. d 'Ulă care ne-
grul ar li oblinut conlraşanse.
19.... h7-h6
20. h2-h4 r.lR--h7
Poate că ar li iost mai bine 20 ..
5t6. ca re nu l ăsa la dispoziţia pie-
selor albe punc:lul g6. Alunci !a
h4-h5 ncerul ar fi putul r ăs pun de
~-r!5.
2 1. h4-hS!
;9;}5 Ş I 1937 ŞI TURNEELE DIN 1936-1939
,
P rin aceasU mutare se lichideaza
d efinitiv contraşan sele negrului ~i a-
pare o nouă slăbiciu n e e senlial~. dar
acum pe flancul ree:elui - diago-
nala bJ-h7.
21. ... CI7-IlS
f)uoă 21 ... 0-0 22. Ch4 N:h ~ 23.
T: h4 Cfg5 negrul ar fi avu! mult
mai multe şan se de apă rare. De
aceea, probabil, este mai bine pen·
Iru alb s3 rllspund5 la 21... O-O
cu 22. Cc3 cu itinerariul următor:
Cc3-e2·14·g6.
22. CI"-M CgS-e4
23. Od2-b2 Re8-17
E de neinleles pentru ce negru l
evită cu dirzenie rocada, după ca re
in orice cal n-a r fi sta t mai r ă u
decît după mutarea din partidă. A-
cum Alehin găseşte posibilitatea u'nei
s trăpunge r i st r ă luci le pe flancul re-
gelui.
~4. 12-13
25. e-3-g4
Io\lltare forlală.
26. Nd3-g6 + I
Acum regrul nu ma i r euşeşte să- şi
" ezvolte turnul h8.
26. ... R17-g8
La 26. .. RI8 albul d«ide partida
pr in 27. Thl ll! gf+ 28. C:f3 Rg8
29. C:g5 C:g5 30. N:g5 N:g5 31.
t::b61! şi dacă 31... D:b6, atunci 32.
D12. Sau 27. Thfl g3 28. 14 Ce4
29. 15! N:h4 30. fe+-
27. f3-14,! CgS-f3 ?
Capab!anca n-a presupus c.5 calu l
său se va Incurca in tabă ra albu-
lui. Nu era bine nici 27 .. Gh3, din
cauza ac eluiaşi r ăs pun s şi nici 27...
Ce4 din cauza 28. N:e4 clştigind cel
pulin calitatea, deoa rece nu se poale
28... N:h4 din cauza 29. N:h7+
Dar şi după - mutarea mai bun ă
580 MECIURILE CU EUWE DIN 1935 Ş I 1937 ŞI TURNEELE DIN ]936-1939

[a [7.Cd5 ar fi urmat 17 ... N:d5 [S.ed nind seama că pionu] ,.a" esle ori·
h6 iar mai tirziu 19 ... C:d5: [a 17. cum imposibil de apărat.
Cf5 negrul putea să joace 17 ... N:i5
IS.eI Cb7 şi acum mutarea 19.b" 27. '.. Db6:b4
este proastă din cauza răspunsulu i Nu se poate juca 27 ... Cd7 din cau·
19 ... a5 r za 2S.C:b6.
17.... c4:b3 28. Dc3:b4 Tb8:b4
Şi în cazul retragerii calu lui albul 29. Cc4 :e5 Cd4-b3
a r fi păstrat o ini ţ iativă de d u rată.
Negru l încearcă să schimbe ne·
la. Ca-5:e6 f7 :e6 bunul periculos al albulul, după ca·
re, cu 101 pionul In mmus, ar fi
19. a2:b3 b5-b4
avut şa n se de rem i ză. Dar albul gă·
Neg rul speră să obtină contraloc seşte un răspu n s bun (mularea a
pe lI ancu l d amei, dar posibiiitătde 31·a). De aceea efa mai bine să '
alb ului, datorită puternicului nebun fi jucat 29.TbS, schimbind dup:! 30.
de ctmpuri albe care i·a ră m as, sint T:a6 unul din lurnur i, deoarece nu
mult mai bune. merge 30.N:a6 di n cauza 3O...TaS.
:ro. c3:b4 l 30. Ta5:a6 Cb3-c5
Cel mai
Iare deoa rece acum se
m a n ifestărepede slăbiciunea pionilor
negri a6, e5, e6. La 2O.c4 ar fi ur mat
2O... Cc6 şi calul negru pătrunde pe
punctul d4.
D ac ă 24.Cc4 a tunci 24 ... Dd4 cu
joc bun pentru negru .
20 .... Ne7: b4
21. NcI-d2 Nb4:d2
22. De2:d2 CaS-c6
23. Dd2-c3 Dc7·b6
24. Nc2·d3
Era necesar să se joace 24 ... a5!
scotind pianul de sub bă l aia nebu·
nului şi controlind cimpul b4. Du· 3 1. Te l-ci !
pă 24...a5! 25.Cc2 Cd4 26.Nc4 C:c2
Mutarea aceasta a fost subapre·
27.0:c2 Rf7 negrul, di n cauza ma· clatăde negru La 31. ..CI:e4 urmea·
te rialului neînsemnat care rămine pc ză 32131 Cl6 33.T:e5 r şi albul ciş·
tablă, ar fi păstrat şa nse de remiza . tigă.
24. ... Cc6-d4 ? 3 1. ... Tb4-bS
25. b3-b4 ! TeS-c8 32. Nd3-c4! RIlS-hS
26. Ce3·c4 TaS-bS
27. Ta I-aS! Dacă 32...C:a6, atu nci 33.N:eS+:
RfS 34.T:c8+ T:c8 35.N:eS Ce5 36.13
Desigur, slab ar li lost 27.Tcbl şi albul are doi pioni in plus. Ne'
din cauza 27,..C:e4 şi dacii. 2S.N:e4, grul păstrează unele şanse de remi·
alunci 2S ... Ce2+. Prin muta rea din ză doa r după 32... Rf8! 33.Te6 Ce:e4
pa rtidă albul CÎştigă pionu[ e5, ti· 34.N:e6 T:c6.
582 MECIURILE CU EUWE DIN I~ ŞI 1937 $1 TU~NEELE DIN 1!n6-1939

14. N14:d6 Od8:d6 după această mulare negrul se mai

15. TII-eli poate salva. chiar In cazul celei ma i
bune apă r ă ri.
Cu intenţia de a r lispunde !a
15 ...Cc4 prin 16.CeS. 21. Ce5:d7 Tt7:d7
15. ... ~ Ta8-c8 22. Te l -e8+ Rg8-h7
16. Ta i-c I h7·h6? 23. h2-h4 I

Aeeasta nu numai' eă nu tmpie· Intrucit de pe ctmpul b5 dama

alacă o serie de puncte importante,
dică mutarea Ce.5, dar mai sIăbeş:~
şi cimpul g6. 1.ăslnd la o parte u-
ea îl va părăsi numa i dacă va fi
sil ită.
nele eonsideraţ ii care nu pled au in
fav oarea mutării holâ rite 16.. .f6 (de 23. ... a7-a6
exemplu, sUbieiunea pe e6) aceas-
tă eontinua re care - trebuie s·o In ciuda părerii comentatorilor,
spun - nu a fos t p ropusă de nici aici nu este bună continuarea 23 ... h5
un comentator, ar li permis negru - (r n generat vo rbind, naturală). di n
lui să p ăst reze tem porar echi!ibrul. cauza 24 .Ta8 şi dacă 24 ... a6, atunci
Aş fi r ăspuns, probabil. prin l7.g3, 25.De2 cu amenin t ~ ril e 26.De8 'ii
urmat de Ch4. 26.D: h5+.
17. CfS-eS 1c8-c7 . 24. Db5-e2 Td7-d8
25. Te8-e7 Td8-d7
Acum acesta este un icul mijloe 26. Te7-e5 a:7-g6
de a elibera calul de ap ă rarea "me-
e anică" a p.ionului b7. Mai pulin promilător pentru negru
ar fi fost 26 ... Dg6 27.h5 Dbl + 28.
18. fl2-fl3! Rg2.
După cum se va lămuri În curind, 27. M-hS Dd6-16
stru ctura de pionl 12, g3. h2 (sau 28. De2-e3
h4 ) este mult Fnai favorabilă dec1t
structura 12, g2, h2 în legătură eu Albul pl1inuieşle alacul Db3 şi,
lupta turnurilor pe [lancul d a mei. eventual, muta rea TeS.
18.... TIS-c8 28.... Td7·d6
19. Tcl:c7 Tc8:c7
Cu scopu l de a r ăspu nde la 29.
După 19... D:c7, răspunsul 2O.Da3 t Te8 cu 29... Tc6.
ar fi limitat şi mai mult posibilită· 29. De3-ba Td6-b6
ţ ile negru lui.
30. M:g6+
20. DbS-b5 •
Negrul este acum nevoit să ia la
Prin această mutare m·am pregă· g6 cu dama, deoarece după 30.. .fg
tit pentru continuarea nalurală 20... 31.D:d5 nu merge 3J...T:b2 din cau-
Te7. consider ind eli după 21.Da51 za ?2.Dd7+ I .
16 22.Cg6 aş fi putu t juca la crştig,
cu t o ată reducerea mater ialului. 30. '.' D16,,6
31. Db3:d5 Tb6:b2
20.... Cb6-d7 32. TeS-ISI Tb2-bS ?
Negrul tnlături
calul ind ezirabil Dup~ aceasta albul trece 1n lr·un
e5, dar cu preţu l
pierdet ii coloanei final uşor de turnuri. Nici continua·
"e" şi diminuării sigu ranţ ei regelui rea 32... Rg7 n·ar fi provocat albului
său. Este extrem de Indoielnic dacă dificultăji deosebite, In\rucit prin
 PARTIDA N r. 265. AlEHIN-ZWETKOV 583

De5+ el ar fi ciştigat tempoul ne- 45. Rg2-g3 Ta2-al

-cesar pentru mutarea d4-d5. Dar sin- 4a. Rg3-1l4 Ta1-II +
gurul răspuns bun, 32 ... RgSl ar fi 47, Rg4-IS TII'I-I2
pus pe alb In fala unor probleme 4S. 12-14 33-a2
tehnice neclare. Rezolvarea lor ar 49. R15-f6 Negrul cedează .
fi Inceput cu mularea 33.TI4, care
.apără pionul d4 şi eliberează dama
pentru diverse alacuri. Finalul a- Nr. 265. APARAREA SIC l lIAN,\
o((!stei partide bine jucate ar fi pro- ALEHIN ZWETI(OV
mis tn acesl caz să fie lot ati de . Turneul naliuniloru pe echipe,
plin de lnvăI:lminte ca şi partea pre- Buenos-Aires, 1939
c edenU, dificilă a partidei.
, . d-e4 c7-<5
,...----,--.,., 2, CI1-13 d7-d6
3. c2-c3
i deea acestei muta r i neobişn uite
este de a crea un centru de pionl
prin d2-d4 tn cazu l cind negru l nu
joacă imediat 3... Cf6. După mutarea
calului la f6 a lbul insă poate obtine
o pozitie favorabilă prin 4.eS - cu
atit mai mult cu eli această con-
tinuate nu a fost analizată in ace-
eaşi măsu ră ca celela l!e variante ale
apărări i sieiliene.
3.... CIlS-fa
4. e4-eS d6:eS
S. Cf3:eS Cb8-<.6 I
33. TI5:17+ 1 Negrul consimte la tnr1luUlirea po-
z itiei pionilor să i , numai pentru a
Neg rul se aştepta după cii se pa- Înlătura singu ra pies1l dezvoltată a
re. la continuarea 33. D:17+ D:17 adversarului .
34.T:f7+ Rg6, ceea ce ar fi dus la
rem i ză .
a. Ce5:c6 b7:c6
7. Nf1-c4 Nc8-15
33 .. ., Rh7-g8
34. Tf7-f6 + TbS:d5 Jocul impotriva pionului Inapoiat
35. TI6:g6+ R,8-'7 "dO. compensează pe dep lin slăbi­
36. Tg6-bS TdS:d4 ciunile de pe flancul damei negre.
8. d2-d3 e7-e8
Şi dup ă36... Td7 finalul ră mînea 9. Dd l-f3 Dd8_d7
firă s peranle pentru negru din cau-
10. h2-h3
.:za puternicei pozitii a turnului alb .
Rh7-g8 Albul intenll0neazli si§. răspundă la
37_ Tb6:b7+ 10... Nd6 prm Il.Cd2 urmat de Ce4
38. Tb7-b6 Td4-a4
Ta4:a2 s au Cb3, iar la 1O ...Td8 511 conlinuie
39. Tb6:h6 cu 1LO-O. Dacă imediat 10.0-0, a·
40. Rgl-g2 aa-aS tunci negrul ar fi rlispuns IO... Nd6
41. Th6-a6 a5-a4 şi eventual maÎ tirziu Cg-l.
42. Ta6-a7 a4-a3
43. g3-g4 RiS-IS 10. ... N18-e7
44. g4-g5 RIS-gS II. Cbl-d2
584 MECIURILE CU EUWE DIN 1935 ŞI 1!n7 ŞI TURNEELE DIN 1931>-1939

Deşi albul capătă in ur ma schim· Albul nu are de ce să impiedice

burilor care u r mează un final ceva· mutarea 20 ...e4. deoarece mai tirziu
mai bun, ar fi fosl mai promiţător, el va put~a schimba avantajos ace:;[
probabil, să fi continua i cu 11.0-0 pion. de exemp lu : 20 ...c4 2l.Cd2 TcB
TdB 12.Tdl Cd5 13.Ne3 şi apoi 22.b3 Cd5 23.Nd4 Nf5 24.C:c·1 C:c3
Cbl·d2·e4. 25.N:c3 N:c3 26.Tacl r ămînînd cu
un eal puternic şi majoritate de
II .... TaB-da pioni pe flancul damcî.
12. O-O
20. ... TlS-c8
Nu insă 12.Ce4 din cauza 12 ... C:e4 ~1. c3-c4 !
13.de N:e4 1 ,\ccastă mulare ia calului 16 cîm-
12 .... Nf5:d3 pul lui cel mai bun - d5. Acum
13. Ne4:d3 Dd7:d3 este interesant de urm ă r it fe tul cum
14. DI3:e6 + Dd3·d7 negrul, fără să iacă vreo g reşeală
15. De6-a6? evidentă. ajunge intii într-o sta re
de completă pasivitate. iar apoi la
Conti nuarea simplă 15.D:d 7+ T:d7 pierde ri materiale, fără il avea nici
16.Cc4, ar fi intări t avantajul obţi· o posibili tate de a intreprinde ceva.
nut de alb in partidă. Mutarea 15. 21 .. .. R.gS-f8
Da(j nu este consecventli deoa rece 22. Tl1 -dl Ta6-d6
acum. in joeul de mijloc. adversarii
au şanse egale. Reducerea materialului este avan-
tajoasă pentru ~artea sUnjenilă In
15.... o-o mişcări. in cazul de fată pentru ne-
16. Cd2·e4 Dd7-c7 gru. ale cărui piese sint legale de
17. Da6-a5 apă r area pionului c5. De altfel după
cum se va \'edea din cele ce urmea-
Albul încearcă să ind repte nereu· ză. Imbinarea acţiunilor a trei li·
şila sa mutare cu dama. guri (turn. cal şi nebun). susjinute
17. ... Oc7:a5 mai tîrziu şi de rege. este 101 ce·i
trebuie albului pentru a crea o pre'
Din fericire, negrul dă dovadă de siune hotă r itoare asupra lIancului
nehotă r ire şi de lipsă de iniţiativă.
damei adverse.
Eschivîndu·se de la schimbul da· 23. Tdl:d6 Ne7:d6
mtJo r el ar fi obţinut un joc egal 24. Tal-dl R.f8-e7
şi poate eli ar fi ob ţinut un alt re· 25. Cb3-a5 Nd6-e5
zultat in partidă. de exemplu : 17 .. •
Obi la.Ne3 Cd5 19.N:c5 CI4 ~ i a· Se ameninţa 26.Cb7.
v"nlajul de dezvoltare c<JmpenseazJ 26. Tdl-d31
sli!biciu nea flancului dame! ne~~e.
Finalul care se obţine acum. cu Pozitia negru lui devine cu incetul
toată s implitatea aparentă a mlitea· critică,tocmai pentru că albul poa·
tei"r folosite de alb. este extrem de te manevra activ tu r nul; la 26.Td 2
plin de înviljă minte, el constitu; r.d Ce4, s au 26.b3 Nc3, negru! ar fi
un exenJplu tipic de fo losire consec- avut un joc pe deplin satisfăcător.
\'cntă a slăbid unii a doi pioni izo·
laţi, Situaţi pe acelaşi flanc. 26. ". Tc8-c7
16. Cc4:a5 Td8--:l6 Nu însă 26. .. N:b2 27.Tb3 NeS 28.
19. Ncl-e3 Td6-a6 Tb7 + Tc7 din cauza 29.Cc6+ cu
20. la.~-b3 . clşligarea unei piese.
586 MECIU~ILE cu EUWE DI N 1935 SI 1931 SI TU~NEI!LE DIN 19i16--J939

Acum ameninlă 59.Ne7+ cu mat 13. TII-e l

la rnutarea u r rnătoare.
Negrul cedează. Tn urma acestei mutări albul va.
pierde rnai dev reme sau mai Urziu
controlul asup ra cîmpului d4, unde
Nr. '266. OESCHIDE~EA ENGLEZA va ocupa o pOZiţie foarte puternica.
CZERN JAK ALE HI N ca lul negru.
"Turneul naţiuni/or" pP. echipi', 13. ".' DdS-e7
Buenos-Aires, 1989 14 . C13-d2 R.gS-h8!
1. c2-c4 Cg8-f6 Cu scopul de a juca [5 ...C:a4,.
2. Cbl-c3 e7-eS ceea ce imedia t ar li lost incă pre-
3. g2-g3 d7-d5 matu r di n cauza r ăspunsul u i Simplu-
4. c4:d5 Cf6:d5 15.D:a4, şi dacă l5 ... N:c5, atunc'
S. NfI- g2 Cd5-b6 16.0c4+ etc.
Incepînd (cu culorile inversate şi 1.'). Cd2-e4
cu un tempo In minus) lupta Irnpo-
triva variantei .. dragonu l ui~ din a- Nesatisfăcătoa r e ar li fos l Incer-
pătarea siciliană, arn pornit de la
convi ngerea că lipsa un ui tempo nu carea de a cÎşliga un pion prin
este încă o bază suficientă pentr u l5.N:d6 cd . l6.C;b6 ab 17.N:c6 be-
ca o linie de joc favo r ab i lă să se 18.T:c6 T:a2 19.T:b6 din cauza 19...
t ransforrne Intr-una proastă. Şi In- d5! şi negru l ameni .n l ă 2O...fg urmat
t r ·adevă r această partidă , ca şi ori- de 21...0c5 (Sa u mai tntii 20 ...Dc5)_
care alta din ulti mul ti mp, ne duce
la . o concluzie clară; în această 15. '" Nd6:c5
varian t ă negrul nu Irebu.ie sli se tea-
rnă că nu va reuşi să obţi n ă ega- Dup3 acest schimb a me n i n ţarea
larea jocu lui. asupra pionu lui b7 devine mai pu -
ţin eficace decît presiunea negrului
6. C,n-f3 Cba-c6
7. O- O Nf8-e7 In centru.
8, d2-d3 0-1:1 16. Ca4:c5 Cc6-114
9. Nc t-e3 17-15
Cu puternica ameninţar e 17. .f3 t
Ideea acestei lnaintă r i este de a- I impotriva căreia albul găseşte, to-
determi na pe alb si tn ceapă lupta
tuşi, unicul răspu n s suficient.
pentru cîmpul c5 inainte ca el să
li dorit aces t lucru. Continuarea
obişnuită 9 .. .f6 ar li oleri! adversa-
17. Cc5-b3!
rului mai multe posibilită ţ i de ale-
gere. Acum nici una din variante nu
asigură neg ru lui un avantaj hotă­
tO. Cc3-a4 15-14 rHor, de exemplu:
11 . Ne3-c5 Nc8-g4 1. 17 ...13 18.C:d4 fg 19.CI3:
12. Ta l -c l Ne7-d6
IT. 17... C:e2+ I8.T:e2 f3 ? 19.Te l;
Această m anev ră conslituie o ve- 111. l7 ...N:e2 18.T:e2 13? ·19.C:d4 ;
rigă esenţială In planu l strategic al IV. 17 ... C:b3 18.D:b3 f3 19.ef N:f3
neg rulu i ; altlel ar li ur ma i l3.N:e7" 2O.N:f3 T:13 21.Te3 cu şanse egale_
D:e7 14.Cc5 cu o presiune cam ne-
p l ăculă asupra pionului b7. t7.... c7-c6
 PARTIDA Nr. 266. CZERNIA~-ALEH1N 587

Negrul alege o continuare pozitia ·

nală liniştită. Totu şi . intrucit mu·
tarea Tad8 era in orice caz neces ară
pentru ap ă rarea punclului d4. e a tre·
buia făcut3 In primul rind . Da că 13.
C:d4 ed 19.Dd2. atunci 19...CdS 20.
DaS b6 21.D:a7 OM cu o compen·
satie absolut suficient3 pentru pion.
După 17 ... c6 albul reuşeşte să obtihă
o pozitie egală. •
18. Cb3:d4 e5:d4
19. Dd l·d2 Cb6·dS
20. Tcl-c4 De7-e5
21. b2-b4

Cu amenintarea de a dştiga un
pion prin 22.Db2; albul a obtinut 26. ' .. 14-13
un oarecare contrajoc.
Deosebit de interesant s·ar fi do·
21. " . TaS-dB ved it atacul dacă albul ar fi găsit
22. Dd2-b2 Cd5-b6 acum cea mai buna apărare: 27.
23. Tc4·c5 Td8·d5 C:d7 N:d7 28.Nfll Nu insă 28.bS
din cauza 28... R,g81 şi pionul bS e
Acum amenintă 24 ...Ca4 r pierdut). Ar fi pulut urma: 2B .. .hS
29.0c[ (Cu scopul de a impiedica
24. Db2-a3 Cb6·d7 mutarea 29... h4. care crea amenin·
larea 3O... hg 31.hg D:g3 + !) 29 ... Tt!8
Prin această
mutare negrul a a· 30.e3 h4 cu puternica ameni ntare
p~ral şilurnu l fa, ceea ce i n viitor TeB·e6·h6. In Ipc de această muta-
se va dovedi foarle imporlan!. rea naturală pe care o alege acum
albul permite un deznodămînt mal
25. Tc5:d5? rapid şi mai convingător.
27. h2- h3 13:g2 I
Făcind citeva mulări de atac. al· 28. h3:g4 Cd7·161
bul de\'ine prea optimist şi in urma
acestui fapt işi lnrăulăteşte pozitia Dacă acum 29.C:b7. atunci 29 ...
Intr·un mod decisiv. Mai bună ar C:g4 ciştigind imediat.
fi fost continuarea modestă 25.Tccl
(25.TaS a6 26.Cc:S era combătută la 29. b4·bS
fel ca şi in partidă, prin mutarea
26.. .(31); dacă 25.Tccl. nu mer- Albul respfnge amenintarea 29 ...
gea 25 ... a5 din cauza 26.Cc5. C:g4 (La aceasta urmeaz~ 30.Cd7 $i
clşligă), da r nu poate salva partida.
25.... ca:d5
29. ". De5~71

După aceasU. mutare, retragerea Sărmanul cal este tintuit pe loc.

fortată a calului alb permite In sUr- Acum este inulil 3O.0cl din cauza
şit negru lui să tnfăptuiască cu mare noii te~'ări 3O...Tc8, iar la 3O.0:a7
eled ameninţarea ascu n să 14·13. urmeaza 3O ...C:g4.
26. ~4·c5 . 30. Da3-b4
588 .....ECtURILE cu EUWI!: DIN 1935.ş! !937 $[ TURNEELE DIN 1936-1939

Salvează regele (30 ... C:g4 3I.D:d4),. Dacă in locul acestei mută r i ne-
dar duce la pierderea inevitabi l ă a grul ar li jucat 49 ... h6] atunci pier-
calului. dea după SO.e7 Rf7 SUg.
30. ... C16-d7 SO. g5:!6 a4-a3
31. Db4:d4
Albul cedează.

Fară spe r antă este şi 31.Ca6 din

cauza 31.. .016! N •• 267. APARAREA FRANCEZA

31. ... Cd7: ClS APSCHENEEK ALEHIN

NTurneul natiunilor" pe ec/u"p,
Din punct de vede re tehnic, aceas· Buenos·Aires, /989
tă continua re este mai si m plă decît
31. .. D:cS 32.D:c5 C:c5 33.Tcl urmai 1. d-e4 e7-e6
de 34.R:g2. 2. d2-d4 d7-d5
3. e4:dS e6:d5
32. Dd4:d5 4. Nil-da Cb8-c6
5. c2-c3 Nf8-d6
Sau 32.R:g2 b6 33.D:d5 Td8 34. 6. Cg l-e2 Dd 8-h4
DI3 C:d3.
Am folosil această mulare impo-
32 .... Tl8·d8 Iriva lui WinlC'r În 1936 (Vezi par-
33. Dd5-13 Td8:d3 tida Nr. 235), care a r ăspuns 7.Cd2'
şi după 7... Ng4 a avu i de lupt al cu
Nu Însă 33 ...C:d3 din cauza 34 .Td I
Ce5 35.T:d8+ urmat de 36.D:b7. anumite d Hicull~ti in incercă ri le sa le
de a echi libra jocul. R~spunsul lui
34. d :d3 De7:e l + Apscheneek este mai conform cu
35. Ra-l:g2 De l-e7 ideea de baz~ a mutării a 3-a. In
36. d 3-d4 Cc5·e4 urma acestui fapt el a obtinut după
37. D13-e3 De7-t8 cileva mulări o pozilie cu lolul sa-
38. 12-13 Ce4-16 tisfăcătoare şi am fost nevoit să
39. De3-e5 cau t difer ite căi pozil ionale pe n-
tru a crea o oarecare luptă in par-
Se intilnesc partide În care este t idă.
i n tr·adevăr greu să stabileşti mo·
mentul I'ust pentru a ceda . I nlru· 7. 1I"2-a-3 DM·h5
cii albu n·a 1111::ul·o inainte, nu-j
mai rămîne acum decît să joace După 7.. .De7 a m enintările albulu i
pină la capăt. pe coloana deschisă "e" ar fi com-
pensat slăbiciunea uşoară a pozi-
39 .... Rh8-g8 ţiei regelui său.
40 .•• -,5 De8:e5
41. d4:e5 C16-d5 8. Ce2-f4 Dh5:dl +
42. 13-14 Cd5-cS 9. Rel :dl Cg8-f6
43. Rg2-13 Cc3:a2
44. 14·15 Ca2-cS Mai promilătoare pare continua rea
.45. b5-b6 a7-a5 naturală 9 ... Ng4+ 10.Rc2
0- 0- 0 sau
46. RI3-tS Cc3-d5+ 1O.Ce2 C16. Alegind mutarea din
47. Re3-d4 Cd5:b6 partidă am subap redat manevra de
48. eS-e6 aS-a4 dezvolta re a albului la mutarea IZ
49. 15-16 11"7:16 şi 13.
596 PARTIDE DIN ULTI ..... A PEIHOADA ,\ VIETII LUI ALEHIN

La 18. Rhl Nd6 19. 14 efa pre- 30. dj· t 4 !

gătită lovitura frumoasă 19.. Nf51 3 1. b3:t4 Te6-f6 +
20. Tel (20. el Te2) 20... N:14 21. 32. R1 3-g2 Te8-e4
efi T:e4 t În timp ce la 19... N:f4 al- 33. CfI -e3 Nd6-dj
,..hul a r fi căutai salvarea prin 20. 34. Tdl -e l Nc5:e3
efi 013+ 21. Dg2 D:dl 22. N:14. 85. Tt 1: e3 Te4-g4 +
36. Te3-g3 Tg4:c4
18. o" NIB·d6 ! 37. Tg3-f3 T16-d6
38. Nd2-f4
Albul ar fi scăpa! ieftin după 18 ...
Ţ e619. CII Tgfi+ 20. Cg3 h5 21. Negrul ciştiga uşor şi după 38.
Dg2 D:g2+ 22. R:g2 h4 23. Nf4. Tf2, -conti nuind cu 38.. b5, t U a-
meninlarea bS·b4.
19. Cd2-fI
38... ' Td6-dl
După 19. Cc4 negrul. jucînd 19 ... Tdl -al
39. Ct l -e2
Te{) a r fi forla t sacrificiu l calităjii 40. Rg2-g3 c7-c5
20. T:dB şi după 20... cd 21. orz 41. T13-e3 Ta l :a2
Tg6+ 22. Rhl /5! ar Fi continuai a- 42. h2-h4 b6-b5
lac ul cu aceeaşi forjă ca şi In par· 43. h4-h5
tidă.
Albul a cedal In acelaşi timp Iă ră
I!), '. " Dh3: f3 să mai aştepte răspunsul neg-rului,
20. Tdl -d3 deoarece după 43.. b4 pionii l1an-
Albul nu poa te ocupa acest cîmp cului damei se tra n sformă Iă r ă ni ci
cu dama, deoarece după schimbul da- o piedică.
melor survine "Iurculila~ c5-c4. Rezultatul acestei partide reabili-
tează vechea şi buna apă rare, pe
20 . ... D13:t4 nedrept condamnată, 3.. NeS.
21. Td3-d2 De4-h4 I
22. Td2-1!'2 Nc8-h3
23. Oc2-12 Dh4 · e4 ! Nr. 711. PARTIDA SPANIOLA

Pri n această mulare negrul işi a·

ALE HI N RO HACEK
sigură un suficien t avantaj material Turneul din 1941
in finalu l care ur mează. E adevarat
că acum tu rn urile lui trebui e să 1. e2-e4 e7-t5
dezvolte o activitale intr·adev~r fe- 2. Cgl -f3 Cb8-c6
brilă. 3. NII -b5 a 7-a6
4. Nb5· a4 e g8-16
24. Nd-d 2 Dt 4 :g2 + 5. O-O b7·b5
25. D12:g2 Nh3:g2 6. Na 4-b3 Cf6 :e4
26. Rgl:g2 Te8-e2+ 7. d2 -d4 d7-d5
27. Rg 2.f3 Ta8-e8 g. d4:e5 NcB-e6
9. d -c3 Nfg-e7
Cu tot schimbul damelor, neg rul 10. a2-a4
şi-a păstra tpozitia de atac.
Albul pregăteşte sacrificiul de pio n
28. Tal -dl b7-b6 care urmează şi care-i asig u ră u n
29. Cb3-cl Te2·e6 atac de lungă duraU.
30. b2-b3
10. ... TaB-ba
Această ince rcare de a lntări po-
zitia este din nou combătută de Oacă în loc de aceasta 10... b4,
negru, atunci J l. Cd4 C:eS 12. 14 Ng4 13.
6()() PARTI OE': DIN UI.TIMA P E.RIOAO,\ A VIEŢII I.UI AlEH,
.:::
'"'---_ _ _

5. Dd l-a4+ Nc8-d7 lu! de ascunsă. O altă pOSibilitate

6. Da4;c4 Nd7-c6 era !5... Dd8, la care ar fi urmat
7. Cg I-13 Nc6-d5 17.C: e7+ D:e7 18.D:b7 Tlba 19.Dc7
T:b2 2O.Nd4 şi albul are o pozitie
Negrul pierde mult hmp pentru de cîştig .
mutările nebunului. Ar fl lost mal
bine 7... Cd7 8.Cc3 Cb6 9.Dd3 Nb4, 17. Ca-a4 Ob6-aS
cum am jucal impotriva lui Junge 18. Ca4:c5 Cd7:c5
(Vezi partida Nr. 275).
8. Dc"-d3 c7-c5
9. ebl-c3 Nd5-c6
Dată 9 ...cd. atunci IO.C:d5 D:d5
11.0-0 cu puternica amenintare
C:d4.
10. O-O Cb8-d7
II. TI1-dl c5:d4
La I L .Ne7 ar fi urmai 12.e4 şi
albul. amenintind d4·d5 ar li silil
s chimbul pe d4, care li a sig ură 8-
Ifantajul perechii de nebuni.
12. C13:d4 Nc6:g2
13. RgI;g2 Nf8-e7
14. Od3-13 I 19. Cf5:g7!
Tnceputul unei pulernice presiuni Această mulare cîştigă cel putin
asupra flancului damei negru lUI. un pion şi asigură albului o victo-
rie simplă. Afa ră de mularea din
14. ". Od8-b6 part idă, - negrul mai avea r ăspu n·
sul 19... Cce4, după care albul ar fi
Această mulare constituie molivul si lit dama neagră să părăsească
combinatiilor care urmează . Dar şi linia a S-a şi apoi ar fi ocupat cu
14 ... Dc8 15.Cb3 urmai de Nr4 ar fi nebunul diagonala al-h8 cu un e-
dus de asemenea la avantaj pentru fecl decisiv . De exemplu. 19 ...Cce4
alb. 2O.M 1 DeS 21.NI4 Db5 (Sau 21...Dc3
15. Nc l-e3! 22.ChS!) 22.a4 I D:b4 23.NeS.
19 .... R,g8:g7
Nu este greu de prevăzut urmări· 20. Ne3-d4!
le care decurg din această mulare.
dar este interesant tă din acest Forja acestei mută r i este că la
mome nl negrul nu mai are o apă­ 2O... Cd7 albul răspunde 21.Nc3 cu
rare bună . La JS... 0 :b2 albul r ăs­ ameninlarea imparabilă T:d7. Nu
punde 16.CcbS iar la l5 ... Ce5 ar dădea nimic 20.Nh6+ din cauza
urma 16.Cdb5! 20 .. .Rg5 r
15.... o- o 20. CcS-e4
16. Cd4-f5 Ne7-c5 21. Of3:e4 Oa5-15
22. De4;15
Această muta re, care la prima
ved ere salvează - partida t:legrului, Finalul care se obtine este uşo r
este răsturnată de o combinaţie des· de cÎştiga l d e către alb.
602 PARTIOE DIN ULTIMA PERIOADA A VIETII LUI ALEHIN
ioale variantele albul obtine a·
"anlaj .
15. C13:25 Dd8:j'5
16. Ne4·13 R.gS-ha
Aici negrul a scăpat posibilitatea
de a intinde o cursă f r umoasă prin
mutarea l6 ...lada. Dacă albul, după
aceasta şi-ar fi Inlăpluil ameninta-
rea, care consta In 17.0c4 R,h8 18.
N:c6 le8 t9.D:e6, alunci negrul ar
fi cÎştigal In mod strAluci! prin 19...
T:c6 2O.Dd7 D:g2+!! 21.R,:g2 Tg6+
22.R,h3 Ng2+ 23J~h4 Tg4+ 24.RhS
NI3 ş i albul nu are apărare Impo-
triva ş a hu lu i prin descoperire cu
turnul pe linia a 5-a şi, după mu-
Urile 26.RgS h6+ 27.Rg6 ar fi fosl
făcui mat.
Dar albul la 16... TadB ar fi răs­
puns simplu 17.De3! evitind pri-
mejdiile şi păstrînd un uşor avan-
taj pozilional.
17. TU-e l
Rău ar fi fost [7.])c4 din cauta
17 ...CeS! Prin muta rea din partidă
a lbul pregăteşte u r mătoarea mane-
vră neaşteptală a damei.
17. ... Ta8-d8
Negrul ameninţă nu numai să ia
pionul d4 dar să joace şi e6-e~.
Dacă 18.T:e6 T:d4 albul cişligă ca-
litatea. La prima vedere, situatia
albului este critică.
18. Dd3-1t ! I
Ideea acestei m ulări este de a
sili pe · negru să ocupe punctul d4
nu cu calul ci cu turnul, pentru a
Inlăplui mutarea de atac Db5. Ime-
diat 18.Db5? ar fi fost greşit di n
cauza 18 ... C:d4. Dacă însă negrul
nu ia_ acum pionu l d4, atunci albul
joacă 19.Tadl păslriRd presiunea pe
coloana ~e~ cu joc excelent.
18. ,•. Td8;d4 "
19. OII -MI Td4-d6
Negr ul nu se decide pentru va-
rianta J9...Cd8 20.N:b7 C:b7 21.T:e6
Cc5 22.Te8, după care, cu toală po-
zilia evident mai rroaStă, ar fi păs­
Iral totuşi posibi iUli . de apărare.
Făcindu-şi iluzii, neg rul preferă con-
tinuarea complicată di n partidă, care
va fj r:isturnatli de sacrificiu l deci-
siv al damei albe. Finalul care a
ur mai prezintă numai dificultăji tei"t-
nice, deoarece toată sarcina albu-
lui se reduce la men tinerea avanla-
jului său mater ia l.
20. Cc3-e4 Dg5-g6
21. Ce4:d6!
Aici era tentantă muta rea 21.Nh5,
deoarece varianta 21...D:h5 22.C:d6
Cd4 23.Dd3 Cf3+ 24.gf N:f3 25.
Te3 nu era p r imejdioasă pentru alb.
Dar. jucind ca răspu n s la. 21.Nh5
Td5! negrul după 22.D:d5 ed 23.N:g6
13 24.Nh5 Ce5 ar fi obţinut contra-
şanse admirabile, avind un pion pen·
Iru calitate şi o poziţie preponde-
rentă în centru.
21. .'. Ce6-d4
22. Nf3: b7 Cd4:b5
23. Cd6: b5 Dg6-16 !
Figurile uşoare ale albu lui au ie·
şit tempora r din joc şi negrul fo-
lo seş te aceasta pentru inaintarea
pionului .. e".
24. Cb5-c3 e6-e5
25. Ta l -d l e5-e4
26. Td l -d 7 f h7-h5
614 PARTIDE DIN ULTIMA PERIOADA A V i EŢI! lUI ALEHIN

ob2) 40.oc4 Td4 41.oc3 Ch5 42. Scopul manevrelor precedente. A·

g4 Cg3+ 43.Rg2 Ce2 44.C:e2 de 1 cum negrul mai <:iştiga şi pionul 1'5,
şi nu se poate juca 45.Tel din cau- de exemplu: 54.Rg4 Tg2+ 55.RJ_4
za 45... T:g4+. Cd3+ 56.Rf3 Tf2+ 57.Re3 C:b4 58.
R:f2 Cd3+-
38. Dd3-e4
54. Rf3-e4 TaZ-e2 +
Albul Incearc.li să înlăture primej· 55. Re4-d5 Te2:e5+
dia prin schimbul damelor dar prin
răspunsul s.liu negrul nimiceşte po· Albul cedeaz.li.
sibilitatea rezistentei.
3S. ... De5-d6! Nr. 281. PARTIDA SPANIOLA
Acum negrul ameninţă să joace SĂMISC H ALEHIN
39...TeS, sau 39 ... d3. Turneul din 1943
39. 13-14 d4-d3 1. e2;e4 e7-e5
40. CeZ-c3 Td5-d4 2. Cgl-13 Cb8-c6
41. De4-eS+ Dd6:e5 3. Nf1-b5 a7-a6
42. ~4;e5 Ce6-f4 4. Nb5-a4 C."16
Aceasta nu este calea cea mai 5. O-O d7-d6
simplă de cîştig (care consta in 6. Tft-el
continuarea 42 ...T:b4 43.T:d3 Tb3 Era mai bine aici 6.N:c6 + urmat
urmat de Tb3-a3:a5 şi realizarea de 7.d4.
pionului liber), dar . f ăr.li 1ndoială,
cea mai eleganl.li, fapt pentru care 6. ... b7-b5
am şi ales-o. 7. Na4-b3 Cc6-a5
43, b4-b5 Cf4-e2 Schimbul nebunului ]:,3 oferă ne-
44. Cc3-bl · grului şanse mai sigure pentru ob-
(inerea unui joc egal.
Mulare forlaU. deoarece e clar c.li
în cazul cînd albul ar fi luat calul, 8. d2-d4 Ca5:b3 .
pionul negru lui s·ar fi transformat 9. a2:b3 C16-d7
.imediat in dam.li. iar la 44.ba ar fi
urmai 44 ... C:c3 45.a7 C:d 1 t (Dar nu Se Intilneşte mai des, şi se pare
4S...Td8? din cauza 46.T:d3!) 46. c.li e de preferat. mutarea 9 ... Nb7.
aSo d2 şi negrul ciştigă: Dar muta rea din partidă, In orice
caz. pune şi ea rn faţa albului o
44 .... a6:b5 problemă care nu e atit de uşor de
45. a5-a6 Td4-a4 rezolvat.
Nu 45,.,Cf4 din cauza 46.Cc3! A· 10. d4:e5
cum insă ciştigui este o chestiune de
tehnic.li. Du p ă 45 (1) minute de gindire
Sămisch, complet descurajat, se ho-
46. Tdl:d3 Ta4:a6 Urăşte pentru o Simplificare care
47. Td3·d2 Ce2-g3+ ! oferli negru lui un joc complet liniş·
48. Oh'-.'
49. Td2-d3
b5-b4
Ci3-t2+
tit 1 Aici era coree! JO.Nd2! urmat
50.SI. Td3-d4
_.,-12. Ce2-'4
Ta6-a2+
de Il.Na5 şi negrul trebuie s.li facă
eforturi considerabile pentru a obţine
egalarea jocului.
52. R12-t3 Ct4:t2
53. Td4:b4 CiZ·el + I 10 .... Cd7:e5
 PARTIDA Nr. 281. SAMISCH_ALEHIN 615

Nu 10 .. de din cauzâ Il. Dd5.

II. Cf3:eS d6: eS
12. Ddl:d8+ R.e8:d8

Avanlajul perechii de nebu ni ofe-

ră nelZrului unele perspective in vii-
lor. Dar . fo losi rea acestui avanlaj nu
esle de loc o chestiune uşoară.
13. NcH:3 Nc8-b7
14. Cbl -d2

Mai simplu era 14. Cc3.

14 .... Nf8-d6
15. 12-13 Rd8-e7
16. Ne3-f2 Re7-e6
17. Cd2-f1 1l7-1Z6 25. .. ' Ta6-c6 !
Se intelege că negrul trebuie să AceastJl mulare îl fo r tează pe alb
lindă la deschiderea jocului, pentru să ia o hotărîre: să pună la dis·
a elibera diagonalele pentru nebunii pozitia adversarului slăpînirea coloa-
săi. nei deschise nd", sau să consimtă la
limitarea viitoare a mobiliti'ltii figu·
18. c2-c3 a7-a5 rilor sa le după 26. Ne3 14. In cazul
din urmă negrul 101 ar fi păstrat
Previne mutarea 19. b4 urmată d.e şanse excelente pentru cîştig .
Cfl·d2·b3·c5.
26. Nc5:d6 Tc6:d6
19. 1al-a2 27. Tel -e2?
Această incercare rămîne fără suc- Pierde imediat. Dar chia r dacă
ces, dar acum este g reu de indicat albul ar fi jucat 27. g3 (Desigur,
un plan bun de apărare penlru alb. nu 27. T:e5? din cauza 27 .... Td2+
19.... TaB-a6 28 . .Te2 T:g2+! cu cîştigarea unei
20. Cf l-e3 17-15 figuri), el 101 n-ar fi reuşit să sai·
21. e4: 15+ g6:f5 veze partida, de exemplu: 27 ... Nd5
22. Ce3-c2 Re6-17 ! 28. Taa t Nc4 29. Tad I Tgd8 30. T:d6
T:d6 şi pătr und erea turnului pe linia
Negrul previne alacul 23. Cd4+. a 2·a se dovedeşte hotărîtoare .
Cimpul 17 in aceaslă poziţie este 27. ... Nb7-ds
locul cel mai bun pentru rege.
Albul pierde calitatea după 28.
23. b3-b4 Tai Nc4 şi lupta devine lipSită de
speranţe pentru el.
După elorturi considerabile, albu l Albul cedează.
reuşeşte să schimbe unu l din ne·
buni.
obţin e
Dar in acest timp negrul
alle avantaje. •
••
23 .... aS-a4 U r mătoarel e 3 partide au fost ju·
24. Nf2-c5 Th8-g8 eate de Alehin In Spania. In ultimii
25. Ril-f2 ani ai vielii sale. In ele n-a fost
 6 16 PA~TlOE DIN ULTIMA PERIOADA A VIEŢII LUI ALEHIN

.0 luptll prea Incordatli din cauza Mutarea tndeobşte folosită 9. Nc2,

clasei scăzute a jocului maeştrilor
spa nioli dar, totuşi, acesle partide
aratli că Alehin, cu toată boala şi
mize ria prin care Irecea, a păstra t
ptnli la moarte prospelimea ideilor
str ategice, st r ăluci r ea fanlezici şi
perfecti unea tehnicli a jocului. -
V. P.
N•. 262. P.\RTIDA SPANIOL,\
ALEHIN REY ARDID
M eci, 1944
(Aceaslă partidă, jucaU de Alchi n
Intr-un mic meci cu Rey Ardid -
fost campion a l Spaniei de numeroase
ori - care 5-3 terminal cu scorul
+ I _ 3 -O in favoarea campionului
lumii, eslI' interesantă prin pozitia
sa finaU o r iginală. - V. P.).
J. d -e4 e7-c5
2. Cg l-fa Cb8·c6
3. NfI · b5 a7-a6
4. NbS-a4 'CeB-f6
5. O-O N18-e7
6. Dd l·e2 b7-b5
7. Na4-b3 d 7-d 6
8. c2-c3 Ccll-aS
9. d2-d4
Această continuare n-a fos t ap li-
ca!!1 În pr aclicJl şi nici n·a fos t
analizatll de manuale. Deşi in pa r-
tida de fată inovat ia mea a fosl
I n cun\Jnată de succes şi a stirnit
la udele presei şi a le ad versarului
meu. eu n-am lotuşi de gind si re-
pet e~pe r ien l a, deoarece după o ana-
lizll minulio a să am ajuns la con-
cluzia eli neg ru l egaleazll uşo r jo-
. cui şi obtine perspective admi rabile.
Dacă Rey in această partidă a ajuns
in tr-o pozit ie mai proastă, acea sia
se da t oreşte numai faptului că s-a
ap ropiat insuficie nt de critic de noua
continua re folosită de mine. Princi·
piu i după ca re trebuie să se con·
ducă un şahis t , co n stă in renu ntarea
la convingerea p r eco n cepută eli ori-
ce nou lat e este in mod obligatoriu
bun ă.
este U r ă îndoia l ă m3i precisi de-
cit 9. d4.
9. ... Ca5: b3
Aceasla nu este cea mai bună
mulare, deşi nu l' un răspuns rău.
Mai tare ar li fost 9 ... ed 10. C:d4
c5 I I. Cf3 C: b3 12. ab Nb7.
10. a 2:b3 C16-d 7
Negrul caută s.i păst r eze cenlrul.
Acum continuarea 10 ... ed a r fi fost
avantajoasii pentru alb, deoarece dupii
J J.C:d4 el ame n intă 12. C15, sau
12. Cc5.
(Trebuia jucat 10... Nb7 şi dacă
Il. de, atunci 11. .. C:e4. - V. P.).
11. TII-dl Ne7-f6
12. d4:e5 d 6:e5
Du p ă 12 ... C:e5 13. C:e5 N:e5 14.
f4 Nf6 15. 1'5 Ne7 16. ed cd 17. Tel
Ta7 18. Ne3 Td7 19. Cd2 pozilia al·
bului este evident mai bu nă.
13. Cb l -e3 c7-c6
Da c ă negru l ar fi respins amenin·
larea 14. C:b5 prin mula rea 13 ...
TbB, alunci alb u l putea conti nua
cu Ca3·c2·1)4.
14. Ca3-c2 O-O
15. b3· b4
Albul fil>ează slăbici u nile de pi::>ni
ale negr u lui pe flancul damei.
15. ... OdB·e7
16. h2-h3 1
C.ea mai grea mutare d in lntreaua
paelidă! Albul a obtinut o situatie
mai bună da r problema e cum s'i·.~i
fn tărească pozi tia. La 16.Ce3 ar fi
puiul urma 16 ... Cb6, iar la 16.
Ne3 negrul ar fi r3spuns 16 ... c5, li·
chidlnd stăbiciunea de pioni pe flan·
cui damei şi deschizind diagona ia
ncbunului. Continuarea di n partid li
pregăteşte manevra Cf3·h2-g4, drcpt
r ăspuns [a care negrul l' nevoit să-şI
620 PARTIDE DIN Ul.TIMA PERIOADA A VIETJI LUI ALEHIN

18. 20... 0 Cc2-e3

21. Tdl-il
Negrul nu se mullumeşle cu pio-
nul 32, ci duvolU un alac de mat. Astfel, după 21... Nb7+ se pierde
19. Rd- IZ nebunul alb.
Dacă 19. Rf3, atunci 19... h6 '}\
albul este oricum nevoii si se re· 21. ... Td8-c8
tragă cu regele la i2 di n cauza a· 22. h2-h3 Na6-b7+
meninlării g7-g5. 23. af3-d Tc8-c2+
19. o.. CI6-g4 + 24. Rt.2--e1
20. Rf2-13
La 24. Cd2 ar Fi urmai 24... Na6+
Relativ mai bine ar fi fosl 20. 25. RI3 T:d 2 26. hg C:g2 27. C:g2'
Rgl, dar şi atunci negrul prin mu- Nb7 + cu ctştigul unei figuri. Iar
larea 20... Nc:4 ar fi cI~tigat un pion d acă 24. Rd3, atunci 24 ... Na6+ 25.
cu o pozitie covirşiloare.
Re4 15+ 26. RI3 TI2 mat.
24 .. "
Ameninţind mat. CÎştigarea uliUli,
p"in 24 ... C:g2+ ar li losl o reali·
Zll r e prea neinsemnată pentru neiru.

25. Cb3·d2 Cc3:,2+

26. Tll l :i2
Pierdea de asemenea şi 26. R::f?
T:r.2+ 27. Rfl Na6 mat.

26 .... Cf2:b l

Albul cedeu:ă .

•
,
 PARTIDA Nr. 286. ALEHIN KUSMAN 625

14. 12-14 Dd8-c7 27. TI6-g6+ Rg5-h4

15. 14-15 TaB-d8 28. Tel-e4+ Ch5-14
16. Ce5:f7! 29. Te4:14+ Rh4-h5
30. g2-1l3! şi 31. Tf4-M mat.
Aceasta se poate numi cu greu
un sacrificiu. deoar\!ce albul îşi re-
CÎştigă figu ra cu o pozitie mai bu- Nr . 286. G,\MB/TUL DAMEI
nă; mai curind acensla este mutarea ALE HI N KUSMAN
i niţială a unei elegante combinatii
decisive. ,JucaM Intr-un simultan,
la New-York, /924
16 .... Rg8: 17
17. e4-e5 Ce7-g8 1. d2-d4 d7-d5
18. Na3-d6 2. CIl /-13 Cg8-f6
3. c2-c4 e7-e6
Aici albul şi·ar li puiul reclşliga 4. Cbl-c3 c7-c5
figura prin 18. el gi 1 (18... C:16 5. ci:d5 e6:d5
19. fe+ N:e6 20. T:16+) 19. le +
R.g7! Dar el preferă să joace la Astăzi se consideră dl singurul
mat. r ăspunscorect este 5.. C:d5. Dar la
epoca jucării acestei partide, nici
18.... Dc7-c8 chiar maTii maeşt ri nu lineau seama
19. Dc2-e2 b7-bS de pericolele legate de mutarea 5...
20. Nc4-b3
21. Tdl~1 !
a7-35
"'.
6. Ncl-gS!
Scopul acestei mutări se va lămuri
în cu rînd. Mult mai tare decit 6. g3. care
2 1. .. ~ a5-a4 ar fi fost continuarea cea mai pro·
miţătoare In apărarea normali a lui
Tarrasch (calul negru fiind la c6,
iar calul g8 incă nedezvoltat).
6. ". NeS-e6
7. Ng5:16 Dd8:f6
8. e2-e4! d5:e4
9. NII-bS + Nc6-d7
Sau 9... Cd7 10. C:e4 Dg6 I \.
N:d7+ N:d7 12. O-Q cu a\'antaj
pentru alb.
10. Cc3:e4 D16-b6
II. Nb5:d7+ CbS:d7
12. O-O e5: d4
Uşurează atacul albului. Mai pu·
lin rău ar ii fost permiterea neplă.
Albu l anunţă mal in 10 mutări. cută d4·d5,
22. De2-h5+!! CI6:hS 13. C13:d4 Ta8·d8
23. 15:c6 + R17-g6
24. Nb3-c2+ Rg6-IlS După următoarea mutare a albu-
25. TII.15+ R(!'S-g6 lui cîmpul d6 va avea nevoie de
26. Tf5-16 + RIl6-IlS apărare.

40 - 300 partide alese ale lui Alehln

 P,\RT10A Nr. W. CO:-.'S ULTANTI-AlEH1N 629

După aceasta matol nu mai poate Acesta este sensul mutării prece-
fi parat. De exemplu 31... g5 32. .:lente a negrului: acum albul nu
Th8+ R.g7 33. TdgB+ R.fS 34. T:hS+ poate să-şi plaseze nebunul pe f4 şi
Re5 35. Te8 + şi mai în 2 mutări. toale figurile lui uşoa re sint alară
Negru l cedează. di n joc.
12. Nc l-d2 NcS-~8
Nr . 289. DESCHIDEREA NEBUNULU I
ALEHIN Negrul amenintă cu mutarea 13 ...
CONSULTANŢ! g4, care nu era bun ă imediat din
J II.cată intr-u n simultan cauza răspun sulu i De2+ urmat de
la Birmingham, 1926 h3·h4.
1. ~2-e4 ~7 -e5 13. Tai-e i Re8-l a
2. Nf1-e4 Cg8-16
3. Cgl-13 Reînnoind amenintarea ară Iată mai
sus.
o va r iantă dezavan tajoasă pentru 14. Df3·dl Tha- ga
alb. Mai p romitătoare este muta rea
de gambit, 3. d4, sau 3. Cc3 care Impi edică conlraalacul prin 15. f4
duce la partida vien~ză. Ia care acum ar fi urmat 15... gf
3.... C16:e4 16. N:f4 N:14 17. T:14 N:h3. T otuş i !
4. ebl-e3 Ce4-16 ! prin muUrile următoare, alb ul incear-
că să p re gătească înai ntarea. 12·14,
Cel mai simplu. Dacă L C:c3, dar aceasta duce doa r la î nlăr i rea
atunci 5. de 16 6. Ch4 cu perspective pozi tiei adve rsarului.
bune de alac pentru alb. 15. Ddl_eI CI6-hS
5. CI3:~5 16. Cc3-d DdS-d7!
8. Nc4-b3
Cu amenintarea 17... Nh3, impo-
Negrul îm pIed Ică planul adversa· triva că re iaalbul nu mai are de
ruiui de a consolida pozitia calu- fapl a p ă r a r e.
lui e5 prin mutarea d2·d4. 17. h3-h4 Ne6-ha!
7. d2-d3 CM-e8 18. Ce2-i3
8. C~5:e8 b7:c8 Evid ent că nebunul poate
9. O- O NIS-d6

Negrul intentionează să folosească

luaI.
IR. ...
""
CM-14
"
situatia proasUi a nebu nulu i de cim- 19. Nd2:14 g5:f4
puri albe al adve rsarului pentru a
Incepe un alac asupra regelui ' alb. Ma i energic decît 19... N:f4 20.
Dacă, de exemplu, 10. Ng5. atunci Od l gh 2 1. 013.
10 ... De7l şi după schimbul nebunu·
lu i pentru calul 16, albu l ar li lost 20. c2-c4
supus unui atac loarle periculos.
UrmUoarea mutare a albului, care Profitind de faptul că negrul nu
Sl ăbeşte şi mai mult pOzitia regelUi poale lua imediat calul din cau;t3
său. e adevă r at, nu esle nici ea mai 21. 0:h6+, albul încea rc ă să orga-
bună . nizeze un contrajoc pe flancul da-
mei. Cel mai simplu ar fi fost să
10. h2-h3 il h7-h81 fi răspu n s la aceasta prin 20... d4.
II. Ddl-13 ,7-(5 dar negrul nu vrea să piardă nici
634 PARTIDE JUCATE SIl'\UlTAN

18. Tdl :d51! negrului dup3 4.Na4 d5 o ,mult mai

mare alegere Intre diferite sistemt
Asigură pa r ticiparea tuturor figu- de dezvoltare decit mutarea din
rilor albe la alacul final. In cnul partidă prin care negrul lşi liml·
acceptlirii acestui sacrificiu ar fi SUT- t ează el insuşi posibilităţile.
venit o variantă frumoasă: 18... ed
19.C:d5+ R:e6 2O.Cf4+ R.e7 2Le6 4. d2-d4 e5:d4
C(6 22.0e5! T:f7 23.Cg6+ şi mal
In 3 mutări. După 4 ... Nd7 continuarea cea mai
promijătoare pentru alb este 5.Cc3
18. 0_' Od8-a5 Cf5 5.N:c6 N:c6 7.Od3 J
19. Dh5-1l5+:
5. Ddl:d4
Impiedid fuga regelui negru prin
ctmpul d6. Se Intelege, aici e bine şi 5.C:I14.
Dar albul a şi pl ănuit rocada mare.
19. o •• R;e7:17
20. Thl-h7 Tl8-IlS 5 .... Nc8-d7
21. 1415-d41 6. Nb5:c6 Nd7:c6
7. Cbl -c3 Cfl8-f6
Nu imedial 21. T:d7+' N:d7 22. 8. Ncl~fl5 Nf8-e7
Ce" '1 din ca uza 22 ... Oei mat. 9. 0- 0-0 O-O
10. h2-h4
21. _,. 035:c5
22. Td4 :d7 + Nc8:d7 Aceaslă pozllie .t mal fosl InlT1n il ă
23. Ct3·~ Dc5-b4 Intr-o partidă de turneu a lui Ander·
sen (Baden.Baden, 1870) În care
Din nou ame ni n!ă mat, dar. .. campionul german a jucal 10. The l Ş I
24. Ce4-416+. IU7·f8 pInii la urmă a făcui remid-. Cu sco-
25. DgS-f6+ i 7:f 6 pul de a verifica va loarea aces tei
26. Th7-l7 mat. mutăr i , am aplicat·o la Folkeslone tn
1933, impotriva maestrului E. Ande r -
Pozilla de mal este ~pu răY şi pen- sen din Danemarca. Deşi partida
tru o parhdă practică, destul de s ·a termi nat In favoa rea mea, sla-
economid. diul ei initial 10.Thel Cd 7 Il. N:e7
D:e7 12.Te3 Df6 l3.CdS N:d5 14 .ed
D:d4) s-a dovedit destul de satisfă­
Nr. 29'2. PARTIDA SPANIOLA căto r pentru neg ru. Mutarea lO.h4
ALEHI N • MINDENO este mai Iăioasă şi negru l va tre-
Ju callJ Intr-lUI simu{fan, In Olanda bui să cheltuiască unele sfo rl ări
1938 pentru a tnlătura nebunul g5.
10 .... h7-h6
1. e2-c4 e7-eS
2. CIlI.f3 Cb8-c6 Această mutare nu trebuie condam-
3. NfI -b5 d 7-d6 nată, deoar~e neg rul nu e dator sa
ia imediat nebunul şi poate să mai
Ap3rarea lui Stei nilz, care se mai aştepte cu aceasta, pină cind pozilia
bucura incă de popularitate in lim- lui va fi mai sigu ră .
pul meciului Lasker-Capablanc:l
(1921), acum a disp3rul cu toiul din 11 . Cc3-d5
praclid. I nt r -adevăr, tratarea mo·
dern3 a acestei apărări cu mutarea Un sacr ificiu coreel şi precis cal-
intermediară 3... a5 (aşa numita "a- culat, pe care negrul n-ar fi trebuit
p3 rare Steinitz Imbun31ă l iU") d3 să-I accepte. Şi mai po trivit pen-
 PAIITIOA N'. 296. ALEH IN-MONS K1,_ __ _ __ _ _-'6~.,,'

Fă r ă tndoială cea mai bună apă­ 18. ' .. Ce7-g6

rare, care permite negrului să ob- 19. Cd4·f5
ţină joc egal.
După aceasta, alacu l e greu să
4. e4: dS Od8 :ds mai fie respins. Deocamdată ame-
ninţă mutarea sim p lă 2Q.cd.
Aici, însă, este mai bună mutarea
4...C(6. 19. __ . Te8:el +
20. Tal :e ! d5:c4
5. c3:d4 NI8-b4 +
6. Cbl-c3 Cb8-c6 Dacă 2Q ...h6, at un ci 2l.Dg3 cu
7. Cg l-f3 CII'8-16 ameninţarea 22.Nf6 iau 22.Ce7+-
8. NfI-t2 O- O
9. O- O Nb<I:c3 21. Nf3:b7 Tb8:b7
22. Nb2:f6 Dd8:16
Pînă acum negru J a fă cu t mută r i
corede, dar acest schimb este gre- Sau 22 ... gr 23.Dh6 Dr8 24.Te8 cu
şit, deoa rece întăreşt e cenlru l albu-
ma l.
lui. Trebuia jucal 9 ... 0a5.
10. b2: c3 b7-b6

Nici aceasla nu e bine, deoa rece

pionii albului pot acum să înainteze
cu cîştig de timp şi spatiu. Mai
bine era 1Q ... Ng-1.
11. c3-c4 Od5-d8
12. d4-d5 Cc6-e7
13. C13-d4

Tmpiedicînd dezvolta rea nebunului

pe diagonala c8-h3.
13.... Nc8-b7
14. Ncl-b2
Albul a anuntat mat in 4 mutări:
Mai simplu ar fi fos t 14. NI3 sa u 23.Te8+ ef8 24.Ch6+ D:h6 25.T:f8+
l 4.Ng5. Totuşi ideea de a sacrifica R:f8 26.Dd8 mal.
pj~nii centrali, pentru a mări avan-
tajul de dezvolta re se prezenta des·
Nr. 296. GAMBITUL DAMEI
tu l de ispititoare
AlE HIN MONSKI
14. ". c7-c6 Dintr-un simultan de joc " I'aueug/e"
15. Ne2-13 r c6:d5 /a 26 table, New· York, 1924
16. TII-el T18-e8
Conti nua rea 16... Dd7 17.Cb5t n-ar 1. d2-d4 d7·d5
fi fost desigur mai bună pentru 2. c2·c4 e7-e6
negru. 3. Cbl-c3 C1r8-16
4. Nc l-g5 N18-e7
17. Odl-d2 TaS-b8 5. t2-t3 Cb8-d7
18. Od2-g5 6. Cgl-13 O-O
7. Tai-ci c7-c6
Cu amenintarea 19.Ce6! 8. NII-d3 h7-h8
41 - 300 partide alese ale lui Alehln
644 PARTlOF. JUCAT E "A L'AVEUGLE"

Dar, continuind 10 .. 11'6 II.Dc2 (Cu 20. Ta l -a6!

amenintarea matului) IL.Ngl 12.Nf4
a6 13.Cd5 RiS, negrul mai p3slra Combinaţia Începută prin aceasU
şanse de a-şi consolida pozitia. mulare cîştigă mai repede decît pro-
zaica 2O.cf6 + Re7 2I.D:d6+ R:d6
II. Nc H 4 Cb6-d5 22. Cc4+ cu c1şligarea unui pion şi
Prin J l...a6 12.0- 0 e6 negrul ar un final lung.
fi puiul Ind respinge amenin\lirilc
20. ... Dd6·da
directe, deşi
pozitia lui rămine corn·
promi să. După mutarea din partielă De asemenea, după 2Q ... Dd7, dis-
negru] nu mai poate salva nimic. punsul 2I.Te:e6...L cîştiga uşor, de
12. Cc3:d5 Dd8:d5 exemplu: 21...fc 22.T:e6 + Rd8 23.Tc7
13. O-O Od6 24.Dd2 a5 25.T:gl h6 26.Tg6 t
Od7 27.0g4 .
Acum amenintă 14. Cb6.
21. Te l :e6+ f7:e6
13 .... b7-b5 22. T38:c6+ Re8-f7
14. Cc.4-t3 Dd5-c6 :?3. Tt6-e7 + Dd8:t7
15. d3-d4 1 e7-«I
S'" 23, .. Rg8 24.Dg4.
La 15... Nb7
16,Tel.
16. d4-d5
ar
" urmat simp lu

e6:dfi
24. Cdfi:e7
25. Dd1 -t2 +
R17:t7
Rt7-:7
17. Ct3:d5 26. DeZ-h5+
Foarte Iare ar li fost şi l7.D:d5. o mica subtilitale : albul nu ciş·
ligă doar un pion, ci forteaza re-
17. ... N18-d6
18. TfI -e l + gele negru să ramina in centru.

Nu IB.Cf6+ din cauza 18 .... Re71 Z6 • •.• R17-16

27. Dh5:c5 Th8-d8
18. ... Nc8-«I 28. g2-g4!
19. Nf4:d6
Mai simplu decit mutarea, posibil AmeninIă 29.DI5 ! cu cîştigarea a
mai precisă, 19.Df3 I Tc7 20.T:a7. ind unui pion.
Negrul cedează.
19.... Dc6: d6
NI. ZlS. APĂRAREA INDIANA. VECHE
ALE HI N SCHWARZ
Dintr-un simultan de ;oc "a I'aveugle"
Londra, 1926
1. d2-d4 Cg8-16
2. c2-c4 g7-g6
3. g2-g3 N!8-g1
4. NI I-gZ O-O
5. Cbl -c3 d7-d6
Dacă in loc de aceasta 5 .. c6, alun-
ci 6.dS.
6. Cgl-13 Cb8-c6
7. d4-dS Cc6-aS
 INDICATORUL DESCHIDERI LOR

3... NeS . 27Q

3... Cfo
3... 36 4. N:c6
4. Na4 d6
·
9,42,117,300
. 28, 95, 166
'"
167, '83, '89,
198, 201
4... Cf6 5. De2 27
5. N:c6 · 20:;.
. 67,
5. C<3
5.
fi ...
0-.
d6
NeS. "
; , 195
134
192, 200,
209, 28).
287
5... Ne7 6. De2243, 248,
282
6. Cel . 272

"Varianta deschisl" a par tidei spa niole

l.e4 e5 2.C13 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0- 0 C:e4
6.d4 b5 7.Nb3 d5 . 34, 43, 56, 271, 299

Aplrarea elgorin:
l.e:[ e5- 2.C13 Cc6 3.Nb5 .16 4.Na4 Cf5 5.0-0 Ne7
6.Tel bS 7.Nb3 d6 8.ca CaS (Sau 8...0-0) . 31, 230 242, 263, 276

JO CURI SEMIDESCHISE
Apllrarea Alehln:
1. e4 Cf6 2. e5 Cd5 3. d4 d6 4. c4 Cb6 5. Cf3 Ng4 6. Ne2 225, 245
4. Ng5 60
2. Cc:3 d5 111 ,297
2. d3 c5 105, 130
2... e5 . 96
Apllrarea slciJianl:
1. e4 c5 2. c3 d5 · 277
2. CI3 Cc:6 3. Nb5 · 212
2. g3 g6 3. Ng2 Ng7 4. Ce2 Cc6 5. c:3
2. Cc3 e6 3. Cf3 dS "
23
3. Ne2
"
 CUPRINSUL

Genialul şahist rus Alexandr Alehin

p,.
Drumul creato r a l lui Alehln T
Profilul creator al lui Alehin .52
Cum s-a ajuns la crearea acestei di rti 56
Palmares u[ lui Alehin 61
Partea i nitia :
Partide juca te În turn ee, meciuri şi pri n corespondenţă
Prima pe ri oad ă a crealiei lui Alehin (1907-1913)
Nr. 1. Aleh in - ~ o zanov , MO:lcova. 1907 65
Nr. 2. Bardeleben- Aleh in. Dl~ 3seldorf, 1908 . 68
Nr. 3. Viahi rev-Ale hin. jucată prin corespondenlă In anii 1906-
1908 70
Nr. 4. Alehi l1'-~ozanov, Turneul de la Moscova, 1908 . '72
Nr. 5. Blumenfeld - Alehin. a 2·a partidă a meciului. Moscova.
1908 n
6. Alehin- Jukovski, jucaU prin co res pondenlă In anii 1908-
1909 . . . . . . . . 75
7. Vigodcikov- Alehin. jucaU prin eores pondentă in anii
1908-1909 77
Nr. 8. Al eh in- Gregori, Turneul rus al amatori lor. Petersburg,
1909 . ... 79
Nr. 9. Verlinski-Alch in, Turneul rus al amatorilor, Petersburg,
1009 82
Nr. 10. Spcyer- Alehi n, Turneul de la Hambu rg, 1910 83
Nr. I l. Alehin- Yates, Turneul de la Hamburg, 19 10 85
Nr. 12. Alehin-Vidmar. Turneul de la Karlsbad, 1911 87
Nr. 13. Alapin- Alehin, Turneul de [a Karlsbad, 1911 89
Nr. 14. AJehin-Ch ajes, Turneul de la Karlsbad. 1911 . 92
Nr. 15. Alehin- Duz· Hotimirski. Turneul de la Karlsbad, 1911 93
Nr. 16. Alehin- Freiman. Partidă amicală. Koln, 1911 95
Nr. 17. Alehin-Marco, Turneul de [a Stockholm, 1912 96
Preţul Iei 21 t50
-- - -

PARTIDE
"

.
AL EH~

I "

/"