ŞCOALA POSTLICEALĂ

“DIMITRIE CANTEMIR”

TÂRGU-MUREŞ

CALIFICARE PROFESIONALĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE
CERTIFICARE
Coordonator : Absolvent: Anghel
As. Medical Cistelican Simona (Csaszar) Alina

2018
TÂRGU-MUREŞ
 ŞCOALA POSTLICEALĂ
“DIMITRIE CANTEMIR”
TÂRGU-MUREŞ

CALIFICARE PROFESIONALĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Îngrijirea pacientului cu
Corpi străini intraoculari

Coordonator : Absolvent: Anghel

As. Medical Cistelican Simona (Csaszar) Alina

2018
TÂRGU-MUREŞ
 Argument

Scopul acestei lucrări este acela de a pune în evidență activitatea asistentei medicale
privind pregătirea preoperatorie si postoperatorie a pacientului, ingrijirea unui pacient ce
deține această afecțiune. Astfel îmi doresc să pot să îngrijesc cu mult mai multă
atenție,competență,intelegere și respect un pacient cu cataractă,obținând astfel mai multe
informații utile despre această boală.
Istoric
Capitolul I

Prezentarea teoretică a bolii

1.1 Prezentarea noţiunilor de antomie şi patolige aparatului afectat

Sunt alcatuite din:

1. Sprâncenele și pleoapele
2. Conjunctiva
3. Capsula TENON
4. Aparatul lacrimal
5. Mușchii oculomotori
6. Grăsimea orbitară
7. Orbita osoasă și periostul orbitei

GLOBUL OCULAR

Definiție:
Globul ocular poate fi asemănat cu sfera terestră de unde au fost împrumutate
denumirile de: pol anterior și posterior, ecuator. În plan frontal ne referim la diferitele zone
oculare cu ajutorul orelor de ceas.
Globul ocular este alcatuit dintr-un înveliș cu trei tunici (sclerotica, coroida, retina) și mediile
transparente: corneea, umoarea apoasă, cristalinul și corpul vitros.
 Peretele globului ocular este alcatuit la exterior pe 5/6-imi posterioare dintr-o tunica
fibroasa - sclera si continuata anterior cu corneea transparenta, o adevarata fereastra spre
lumea inconjuratoare.
Sub sclera se afla uveea sau tunica vasculara, ea este alcatuita din: coroida, corpul
ciliar iar in plan frontal coroida se continua cu irisul.
Uveea acopera retina, tunica neuro- senzoriala cu rol esential in receptionarea si
transmiterea imaginilor sub forma de biocurenti spre creier prin intermediul cailor optice.
Mediile transparente ale globului ocular sunt: corneea transparenta, umoarea apoasa,
cristalinul si corpul vitros.

SCLEROTICA

Definitie:
SCLERA sau SCLEROTICA este o membrană fibroasă rezistentă la traumatisme, de
culoare albă lăptoasă cu reflexe albăstrui în copilărie, sidefie la adulţi şi gălbui la vârstnici.Ea
este inextensibilă la adulţi dar este extensibilă la copii. Din acest motiv glaucomul apărut la
copiii mici se însoţeşte de o creştere a volumului ocular pe când o creştere a tensiunii
intraoculare la adulţi nu determină creşterea în volum a ochiului.Grosimea sclerei variază
între 0,4 si 1 mm în funcţie de topografia sa: 0,6 mm la polul anterior, 0,8 mm în zona
ecuatorială şi 1 mm la polul posterior.Structura histologică a sclerei se compune din fibre
conjunctive elastice, celule şi vase limfatice, toate acestea fiind înglobate într-un ciment
mucoid.
CORNEEA
Definitie:
Transparenţa corneei este datorată unei organizări histologice perfecte (paralelismul
lamelor), a concentrării superioare şi constante în apă (7,5%), depinzând şi de integritatea
epiteliului şi endoteliului corneean.
Forma corneei reprezintă o calotă dintr-o sferă. Axul vertical are o curbură mai
accentuată faţă de axul orizontal, axul vertical fiind astfel mai refringent cu cca 0.5 dioptrii
sferice la majoritatea populaţiei: astigmatismul fiziologic.
Grosimea corneei este în medie de 0,8 mm în centru şi de 1,1 mm la periferie.
Inervaţia este foarte bine reprezentată în special în epiteliul corneei, filetele nervoase
provin din nervii ciliari anteriori şi posteriori precum şi din nervii senzitivi ai orbitei.
Limbul sclerocorneean reprezintă locul de îmbinare între cornee şi sclera şi constituia
până nu demult locul de elecţie al inciziei în chirurgia intraoculară. În prezent se prefera
incizia în cornee clară, în trei trepte, care are avantajul că nu sângerează, iar atunci când
lungimea ei este mică de sub 3 mm se închide singură fără să necesite sutură şi generează un
astigmatism minim.
Unghiul iridocorneean, vizibil cu ajutorul gonioscopului sub biomicroscop este locul
de eliminare al umorii apoase din camera anterioară traversând trabeculul, canalul
SCHLEMM şi spaţiile FONTANA spre circulaţia venoasă conjunctivală, aici fiind cheia
fiziopatologiei celei mai frecvente boli răspunzatoare de orbire în ţările civilizate, glaucomul.

UVEEA
Definiţie:
Uveea este cunoscută sub denumirile de membrană vasculară sau tunica medie şi se
compune din trei segmente distincte: Coroidă , corpul ciliar şi irisul.
Coroida reprezintă cele 5/6-imi posterioare ale uveeei, ea tapetează faţa internă a
sclerei şi acoperă retina printr-un raport de contiguitate ceea ce explică uşurinţa decolării de
retină în anumite împrejurări cum ar fi traumatismele, inflamaţiile, degenerescentele etc.
Funcţiile coroidei sunt: menţinerea tensiunii intraoculare, asigurarea hranei conurilor
şi bastonaselor având şi rolul de obscurizare al interiorului globului ocular prin prezenţa
celulelor pigmentare din structura sa.
CORPUL CILIAR
Definiţie:
Este alcătuit din muşchiul ciliar şi din procesele ciliare; el se află situat în prelungirea
coroidei până la iris şi are aspectul unui inel ce se proiectează pe scleră între limb şi 8 mm
posterior de acesta.
Muşchiul ciliar are rol în acomodaţie astfel:
-prin contracţia fibrelor circulare se relaxează zonula lui ZINN şi cristalinul îşi
măreşte axul antero-posterior, realizând acomodaţia pentru aproape
-prin contracţia fibrelor longitudinale zonulă reintră sub tensiune şi cristalinul se
aplatizează, favorizând acomodatia la distanta.
Procesele ciliare muleaza fata posterioara a muschiului ciliar si se prezinta sub forma
unor pliuri, dispuse radiar, separate intre ele de mici depresiuni, in numar de 70-80, alcatuind
coroana ciliara. In structura proceselor ciliare se remarca numeroase celule glandulare cu rol
secretor al umoarei apoase; acest lichid umple camera posterioara a ochiului, formata intre
fata anterioara a cristalinului si fata posterioara a irisului precum si camera anterioara formata
de fata anterioara a irisului si endoteliul corneean.Trecerea umorii apoase din camera
posterioara spre cea anterioara se face prin orificiul pupilar iar eliminarea sa din glob
urmeaza calea trabeculara, canalul SCHLEMM, spatiile FONTANA si venele apoase
perilimbice spre circulatia venoasa generala.

1.7.IRISUL

Definitie:
Reprezinta partea de interes artistic a ochiului avand o bogata varietate de culori si
desene. Irisul continua corpul ciliar pe o directie frontala, fiind centrat de orificiul pupilar.
Fata anterioara a irisului este usor convexa anterior iar relieful sau prezinta o cuta festonata
concentrica situata la 1 mm de pupila numita micul cerc al irisului, ea delimitand zona interna
pupilara de zona externa ciliara.
 Zona pupilara gazduieste muschiul sfincter, circular, al irisului, cel care produce
mioza iar zona ciliara contine muschiul dilatator, radiar, cu rol in producerea midriazei. Fata
posterioara a irisului vine in raport cu fata anterioara a cristalinului, cu care delimiteaza
camera posterioara a ochiului.Baza irisului adera la corpul ciliar alcatuind unghiul
iridocorneean. Marginea libera a irisului delimiteaza orificiul pupilar situat central. Pupila
regleaza cantitatea de lumina ce patrunde in ochi.

1.8.RETINA

Definitie:
Retina reprezinta componenta esentiala a ochiului, fara de care nu ar putea fi realizata
vederea.Din punct de vedere embriologic retina este alcatuita din tesut nervos cerebral, ea
transmitand creierului imaginile formate de catre dioptrul ocular.

Celulele retinei au capacitatea de a transforma imaginea vizuala in biocurenti ce vor fi

decodificati de celulele cerebrale din zona occipitala.
Retina este acoperita in intregime de membrana vasculara a ochiului (coroida), care ii
hraneste straturile externe: epiteliul pigmentar, celulele cu conuri si cu bastonase precum si
stratul plexiform extern.
Retina coroidiana, numita si retina vizuala are o structura diferita, fiind mult mai
complexa, fata de retina nevizuala numita si retina oarba sau “pars caeca”. Separarea celor
doua segmente retiniene o face “ora serrata” situata la 4,5 mm inapoi a limbului
sclerocoreean. Ora serrata este putin vascularizata, de aceea aici este locul de electie al
inciziilor sclerale pentru extragerea corpilor straini intraoculari precum si al altor interventii
chirurgicale intraoculare.
1.8.1.RETINA VIZUALA are aspect de membrana transparenta, subtire (0,2-0,4 mm) ce
incorporeaza in structura sa vasele proprii, cele care hranesc retina pana la stratul plexiform
extern. Retina prezinta o fata externa, in raport cu coroida, o fata interna in contact cu corpul
vitros si o limita anterioara la “ora serrata”.
Structura histologica a retinei vizuale pune in evidenta 10 straturi care vor fi
enumerate de la exterior (coroida) spre interior (vitros).
1. Epiteliul pigmentar este format dintr-un singur strat de celule poliedrice,
franjurate si contin mai mult pigment.
2. Celulele vizuale formeaza primul neuron din calea optica ele fiind
elementele fotosensibile ale retinei.
3. Membrana limitata externa este o membrana foarte fina si se afla intre partea
externa a celulei vizuale si corpul nuclear.
4. Stratul granulos extern reprezinta corpul celulelor vizuale descrise mai sus.
5. Stratul plexiform extern este format prin jonctiunea intre axonii celulelor vizuale
cu dendritele celulelor bipolare.
6. Stratul granulos intern este format din corpul celulelor bipolare (al doilea neuron
din calea optica).
7. Stratul plexiform intern materializeaza jonctiunea axionilor celulelor bipolare cu
dendritele celulelor multipolare.
8. Stratul celulelor ganglionare (multipolare) sunt celule de tip cerebral si constituie
al treilea neuron al caii optice.
9. Stratul fibrelor optice este format din prelungirea axonica a celulelor ganglionare
care vor alcatui nervul optic.
10. Membrana limitanta interna este foarte subtire si separa retina de corpul vitros.
In structura retinei ca si in substanta cerebrala se mai gasesc neuroni de asociatie si celule de
sustinere .

1.9.NERVUL OPTIC
Definitie:
Fibrele nervului optic reprezinta perechea a doua a nervilor cranieni si constituie
segmentul intermediar al analizorului vizual. Nervul optic paraseste interiorul globului ocular
prin orificiul scleral posterior si dupa ce trece de lama ciuruita fibrele sale se mielinizeaza iar
exteriorul cordonului optic se va inconjura de cele trei membrane cerebrale:
duramater,arahnoida si piamater.
Nervul optic este constituit din axonii celulelor ganglionare retiniene. In prelungirea partii
orbitare a nervului optic, dupa ce trece prin gaurile optice ale orbitei se afla partea
intracraniana a nervului optic.

2.1.MEDIILE TRANSPARENTE

Definitie:
Mediile transparente sunt formate din: cornee, umorul apos, cristalinul si corpul
vitros.
CORNEEA TRANSPARENTA are o valoare dioptrica de 42 D.

2.2.UMOAREA APOASA
Definitie:
Este un lichid incolor, limpede și ocupă spațiul dintre cornee si cristalin.

2.3.CRISTALINUL

Definitie:
Este un organ transparent, de forma discoidala cu un diametru de 9 mm, grosimea de 4 mm si
greutatea de 0,2 g. Cristalinul este lipsit de vase iar valoarea sa dioptrica este de cca. 20 D. Pe
langa rolul sau de refractie cristalinul are rol esential in acomodatia la distanta si aproape.
Acomodatia se face prin modificarea grosimii cristalinului cu ajutorul contractiei si
decontractiei muschiului ciliar; acesta transmite, prin intermediul zonulei Zinn, efectul sau
periferiei cristalinului.
2.4.CORPUL VITROS

Definitie:
Reprezinta cea mai mare parte a continutului globului ocular fiind un hidrogel vascos care se
lichefiaza cu varsta. La biomicroscop vitrosul se observa in spatele cristalinului sub forma
unei retele cu ochiuri largi care se misca prin schimbarea pozitiei globului ocular.

2.5.ANEXELE GLOBULUI OCULAR

Rolul de protectie si de asigurare a bunei functionari a analizorului vizual se face cu

ajutorul anexelor globului ocular reprezentate prin: sprancene, pleoape, conjuctiva, capsula
lui Tenon, aparatul lacrimal, muschii motori ai globului ocular si orbita cu continutul sau.

2.5.1.SPRANCENELE
Definitie:
Sunt formatiuni musculocutanate acoperite de peri, ele fiind situate simetric la marginea
superioara a fiecarei orbite. Rolul sprancenelor este de a proteja pleoapele si globul ocular de
impuritati, transpiratie etc., venite de pe frunte.

2.5.2.PLEOAPELE
Definitie:
Sunt formatiuni musculare tarsocutanate, in numar de doua pentru fiecare ochi, una
superioara si alta inferioara.
 Rolul pleoapelor este de a proteja globul ocular si in acelasi timp intind pelicula
lacrimala pe cornee, asigurandu-i o buna functionare.

2.5.3.CONJUNCTIVA
Definitie:
Este o mucoasa transparenta si tapeteaza polul anterior al globului ocular (conjuctiva
bulbara), fundurile de sac conjunctivale iar pe fata interna a pleoapelor ia denumirea de
conjuctiva tarsala.
2.5.4.APARATUL LACRIMAL se compune din: aparatul secretor (glandele lacrimale) si
caile de evacuare (caile lacrimonazale).
Definitie:
Glanda lacrimala orbitopalpebrala este sursa de lacrimi cea mai importanta pentru glob,
ajutata in mica masura si de glandele lacrimale accesorii conjunctivale. Glanda lacrimala
principala este lunga de 2 cm si lata de 1 cm, grosimea sa este de 0,5 cm si are o greutate de
cca. 0.7 g.

Rolul lacrimilor este important pentru protejarea fata de infectiile conjuctivale si

corneene, ele avand si rol mecanic de indepartare a pulberilor si corpilor straini, de asemena
un rol in umectarea si oxigenarea permanenta a epiteliului corneean fara de care se produce
opacifierea corneei prin xeroza (uscaciune).
Vascularizatia glandei lacrimale este asigurata de artera si vena lacrimala, ramuri din
artera si vena oftalmica.
2.5.5.MUSCULATURA EXTRINSECA A GLOBULUI OCULAR

Musculatura extrinseca a globului ocular asigura mobilitatea ochiului si este alcatuita

din sase muschi striati:
 muschiul drept superior, inervat de oculomotorul comun III;
 muschiul drept inferior, inervat de oculomotorul comun III;
 muschiul drept intern, inervat de oculomotorul comun III;
 muschiul drept extern inervat de n. abducens VI
 muschiul oblic mare (sau superior) inervat de n.trochlear IV
 muschiul oblic mic (sau inferior) inervat de oculomotorul comun III.
Muschiul ridicator al pleoapei superioare situat in grosimea pleoapei este inervat tot
de nervul oculomotor comun;

2.5.6.ORBITA

Definitie:
Orbita este delimitata de patru pereti ososi ai masivului facial, ea avand o forma
piramidala cu varful posterior.
Rolul de gazda al orbitei pentru globul ocular este intarit si de rolul de protectie fata
de traumatisme in special pe diametrul vertical si in zona nazală.