Diacon Prof

undefined

undefined
More...

undefined
[Close]

undefined
[Close]

undefined

Diacon Prof. Dr. Andrei Kuraev (Inst. Teologic Sf. Tihon, Moscova)
O p�rere ortodox� despre clonare
�n discu�iile despre clonare, un aspect a trezit nedumerirea ortodoc�ilor:
oameni absolut necredincio�i, necre�tini declara�i, se pronun�� �mpotriva
clon�rii. Noi am observat cu nedumerire c� acele grupe cu care noi, de obicei,
ne contrazicem, de data aceasta s-au dovedit a fi pe aceea�i linie cu noi. Cine
din ortodoc�i ar fi putut s� vad� un aliat �n congresul american sau �n
pre�edintele Clinton? Dar uite c� �i ei s-au pronun�at �mpo-triva clon�rii
oamenilor. Desigur, aceasta este o mirare �mbucur�toare. Dar mirarea este o
reac�ie emo�ional�. �ns�, �n ortodoxie, se obi�nuie�te a g�ndi asupra reac�iilor
proprii, asupra motivelor ac�iunilor �i sentimentelor personale. Dac� noi, �n
aceast� problem�, ne-am dovedit a fi �mpreun� cu necre�tinii, ce �nseamn� asta?
Reflexele partinice se revolt�: de vreme ce tu te-ai dovedit a fi solidar cu
du�manul t�u, �nseamn� c� ai gre�it ceva. �ns� aici, de acum, e treaba ra�iunii
�i a con�tiin�ei s� spui acestor reflexe: �taci!� Nu merit� s� te cer�i cu tabla
�nmul�irii, chiar dac� cu ea e de acord cel mai �nr�it du�man al t�u. Lumea
oamenilor e foarte complicat�. �i �n aceast� lume, noi nu avem du�mani absolu�i.
Nu exist� oameni cu care noi s� ne contrazicem absolut �n toate.
Contrazic�ndu-ne �n ceva, noi avem p�reri �nrudite �n altceva. Cum spunea Sf.
Ioan Gur� de Aur: �Noi nu avem nimic comun doar cu diavolul, �ns� cu to�i
oamenii, noi avem multe �n comun�.
�nseamn� c� nu pe tine trebuie s� te condamni pentru neaten�ia �n urma c�reia,
dintr-o dat�, te-ai dovedit solidar cu oponen�ii t�i tradi�ionali, ci s� te
bucuri pentru aceea c� ceva general uman s-a dovedit a fi mai puternic dec�t
ceea ce le desparte. �i aici apare �ntrebarea: motivele pentru care cre�tinii
ortodoc�i se feresc de experimentele clon�rii sunt strict biserice�ti sau nu?
Noi ne pronun��m �mpotriva clon�rii deoarece aceast� activitate contrazice ceea
ce scrie �n catehismele noastre, sau din alte motive? Ceea ce e specific doar
cre�tinismului ortodox, ceea ce deosebe�te concep�ia noastr� de concep�ia
celorlal�i oameni ne oblig� s� fim �mpotriva clon�rii sau poate c� argumentele
noastre, dac� e s� ne g�ndim mai serios, se vor dovedi a fi acelea�i pe care le
�nainteaz� oamenii altor credin�e �i convingeri?
Eu cred c� merit� s� ne g�ndim la asta anume pentru succesul luptei noastre
�mpotriva clon�rii. Se �tie c� at�t �n Rusia, c�t �i �n alte ��ri, cea mai mare
pr�pastie �ntre Biseric� �i �societatea civil� se ive�te anume �n sfera
problemelor despre reproducere. Problemele moralei sexuale, a contraceptivelor,
a avorturilor etc., Biserica le trateaz� evident (�i spre m�hnirea lumii laice)
altfel dec�t o fac stereotipurile con�tiin�ei de mas�. �n con�tiin�a de mas�, e
foarte ad�nc �nr�d�cinat stereotipul potrivit c�ruia �Biserica �ntotdeauna e
�mpotriva a ceea ce aduce bucurie oamenilor�. Hai s� nu ne am�gim, autoritatea
Bisericii �n societate nu e chiar at�t de mare ca �n con�tiin�a oamenilor
nebiserice�ti, opinia sus�inut� de Biseric� s� devin� de la asta mai autoritar�
�i mai acceptabil�. Dimpotriv�, �n con�tiin�a multor oameni, problemele legate
de via�a sexual� se rezolv� mai degrab� printr-o reac�ie invers� celei
biserice�ti: �Ei, dac� p�n� �i c�lug�rii �tia care nu �n�eleg nimic �n dragoste
�i pl�cere ne spun s� ne ferim de asta, cu at�t mai mult merit� s� �ncerci!�
�nseamn� c� noi trebuie s� �naint�m argumente care s� fie �n�elese nu numai
pentru oamenii care accept� �ntru totul sistemul de valori bisericesc, ci
argumente �n�elese pentru �cei din afar�. Eu cred c� e de folos a specifica
oamenilor c� noi avem acelea�i motive �mpotriva clon�rii ca �i voi, majoritatea
oamenilor� �n primul r�nd, noi ne ferim s� p�trundem �ntr-o sfer� despre care
cunoa�tem foarte pu�in. C�tig�nd �n ceva, oare nu vom pierde noi altceva mult
mai important, deocamdat� neobservat pentru noi? O dat� noi �am f�cut-o�. Nou�
�ne-a mers� �n acea joac� pe care au pornit-o fizicienii �n anii patruzeci. Dup�
martiriile personale ale autorilor bombei atomice americane, ei nu �tiau dac�
reac�ia atomic� provocat� de ei va avea un efect local limitat sau, o dat�
�nceput� descompunerea atomic�, va �nghi�i materia la nesf�r�it, �i p�n� la urm�
va nimici toat� substan�a vie din jur, va nimici P�m�ntul, tot Universul� Atunci
nou� ne-a mers. Sub lopata noastr� �ndr�znea��, nu s-a dovedit a fi nici o min�.
Dar oare exist� garan�ia c� �n locul unde sap� ast�zi biologii nu este o astfel
de min�? Analogia cu atomicienii ne ajut� s� exprim�m �i a doua team� a noastr�.
Unde e garan�ia c� din clonare nu se poate face o �bomb� biologic�? Unde e
garan�ia c� st�p�nitorii lumii acesteia nu vor utiliza aceast� practic� pentru
producerea unei noi rase umane care s� corespund� mai bine �nchipuirilor lor
despre aleg�torul ideal? Oare nu vor cre�te laboratoarele pentru clonare ni�te
�el�inoizi� �i ziuganoizi� docili?
�n al treilea r�nd, cum vor ar�ta rela�iile �ntre oamenii acestor rase diferite?
Oare to�i vor recunoa�te clonele drept oameni? Ce vor fi ei �n propria lor
receptare? Cum vom ar�ta noi �n ochii lor? Mai �n scurt, aici noi ajungem la
�ntrebarea pe care Biserica de mult le propune medicilor �i juri�tilor s� o
rezolve: �ce este omul�? c�nd �ncepe �i c�nd se termin� via�a omeneasc�?
(problema avorturilor �i a eutanasiilor); ce �l face pe om s� fie om? (problema
oamenilor cu psihicul afectat).
�n al patrulea r�nd, se va declan�a oare instinctul matern la femeie, dac� ea nu
va trece prin purtarea sarcinii �i na�terea copilului? Oare va fi iubit un
astfel de copil? �n general, aceste argumente se pronun�� �n jurul problemei
drepturilor omului: ce drepturi are omul �i cine anume de�ine aceste drepturi?
Dar are oare Biserica unele argumente proprii �mpotriva clon�rii, care s� fie
specific cre�tine? Deocamdat� eu nu am �nt�lnit astfel de argumente. Strig�tele
emo�ionale de felul c� crearea omului de c�tre om este uzurparea drepturilor
Creatorului Divin, �i de aceea e satanism curat, mie nu mi se par conving�toare.
La urma urmei, la �nceput �i lumina a ap�rut dup� voia dumnezeiescului �s� fie!�
Acum �ns�, crearea luminii e accesibil� �i oamenilor, �i noi nu vedem nimic
blasfemitor �n lucrul electricianului sau a operatorului sta�iei electrice.
Graba unui astfel de argument se vede din pilda extraordinar� povestit� de
Antuan de Saint-Exupery �n romanul �Citadela�: �Tr�ia pe lume un alchimist, el
voia s� descopere taina vie�ii. �i s-a �nt�mplat a�a �nc�t cu ajutorul
resorturilor, el a reu�it s� ob�in� un bot de aluat viu. Au alergat logicienii.
Ei au repetat experien�a, au amestecat prafurile �i aliajele, au aprins focul
sub resort �i au ob�inut �nc� un bot viu. Ei au plecat strig�nd tare c� taina
vie�ii nu mai este tain�, c� via�a este o urmare fireasc� a cauzelor �i
efectelor, influen�ele pe care le suport� prin �nc�lzire elementele lipsite de
via��. Logicienii, ca �ntotdeauna, au �n�eles totul de minune. Ei n-au �n�eles
c� natura creatului �i natura cre�rii nu seam�n� �ntre ele, puterea creativ�,
epuiz�ndu-se, nu las� urme. Nu �n zadar creatorul �ntotdeauna abandoneaz�
crea�ia sa �i crea�ia intr� sub st�p�nirea logicii. �i eu m-am �ndreptat smerit
spre prietenul meu geometrician. �Unde ai v�zut tu ceva nou?- a �ntrebat el �
via�a a dat na�tere vie�ii. Noua via�� a ap�rut datorit� alchimistului, iar
alchimistul, din c�te �tiu eu, este viu. Despre el au uitat, cum se �i c�dea,
creatorul dispare �i ne las� nou� crea�ia�.
Dac� savantul cu ra�iunea sa creeaz� via�a, asta nicidecum nu �nseamn� c� pentru
crearea vie�ii nu e nevoie de minte. Dac� omul poate crea via�a, �nseamn� c� el,
�ntr-adev�r, poart� �n sine chipul propriului s�u Creator. Eu sunt convins c�
orice performan�e ale �tiin�ei nu fac dec�t s�-L prosl�veasc� pe Creatorul
ra�iunii noastre, dar nicidecum nu-L hulesc. Eu am avut ocazia s� aud �i
urm�torul argument specific �teologic� �mpotriva clon�rii: aceasta va fi o
na�tere f�r� dureri, �i prin aceasta se va anula porunca Domnului, care a trimis
suferin�e �n timpul na�terii pentru p�catul originar. Dar pedeapsa pentru p�cat
a fost tripl�: nerodirea p�m�ntului, care va rodi doar �spini �i p�l�mid�;
greutatea muncii (��n sudoarea frun�ii tale�) �i chinurile na�terii. La drept
vorbind, cu toate aceste urm�ri ale p�catului originar, munca omeneasc� lupt� de
mult �i cu destul� eficien��, iar Biserica nu l-a condamnat niciodat� pentru
asta. Dac� ar fi s� �n�elegem prea ad literam aceste cuvinte din Vechiul
Testament, va trebui s� condamn�m munca amelioratorilor (cum de �ndr�znesc s�
�mbun�t�easc� p�m�ntul blestemat de Domnul!). Va trebui s� condamnam orice
progres tehnico-�tiin�ific, orice inven�ii care u�ureaz� munca omului (�ncep�nd
de la folosirea animalelor domestice, inventarea ro�ii, a morii �i a plugului).
Va trebui s�-i d�m anatemei pe anesteziologi, care u�ureaz� suferin�ele femeii
din timpul na�terii.
Rezultatul principal al p�catului originar nu st� deloc �n durerea venirii
omului pe lume, ci �n durerea plec�rii lui din ea. Dup� cuvintele cuviosului
Marcu Ascetul, de la protop�rintele nostru, �noi am mo�tenit nu p�catul lui
Adam, ci moartea provenit� din el� Pentru c� nu se putea ca noi, care am
provenit din mor�i, s� fim vii�.
Dac� rodul p�catului primordial ar fi constat anume �n suferin�a na�terii,
atunci noi ar fi trebuit s� accept�m dogma catolic� despre imaculata concep�ie a
Fecioarei Maria. C�ci doar nu numai catolicii, ci �i ortodoc�ii consider� c�
na�terea lui Iisus din Maria a fost f�r� dureri. Dar catolicii v�d �n aceasta
dovada faptului c� Maria era de acum sustras� ac�iunii p�catului originar.
Ortodoc�ii �ns� nu v�d necesitatea de a trage o astfel de concluzie, care, �n
esen��, anuleaz� necesitatea venirii lui Dumnezeu �n lume �i unicitatea Jertfei
Lui m�ntuitoare, anume pentru faptul c� noi nu confund�m urm�rile particulare
p�m�nte�ti ale p�catului originar cu acea catastrof� principal� pe care el a
provocat-o �n rela�iile noastre cu Via�a, adic� cu Dumnezeu.
�n general, �n reac�ia lumii catolice �mpotriva clon�rii se con�ine cu mult mai
mult elementul specific confesional dec�t �n ortodoxie. Pentru catolici,
clonarea ridic� o grav� problem� teologic�: oare vor mo�teni p�catul originar
oamenii ap�ru�i pe lume f�r� actul sexual, iar dac� se va mo�teni, �n ce chip se
va transmite acesta? Chestiunea const� �n faptul c� din timpul lui Augustin,
catolicii consider� c� p�catul originar se transmite prin actul z�mislirii,
deoarece de actul z�mislirii se leag� o oarecare �pl�cere necuvenit�. Nunta e
permis�, �i z�mislirea la fel. Dar, dup� cuvintele scriitorului cre�tin latin
din primele veacuri, Tertulian, �Nunta este o desfr�nare acceptat�. �n
desf�tarea erotic�, so�ii �i pierd controlul asupra lor, �ndulcindu-se unul de
altul, �l uit� pe Dumnezeu, �i prin aceast� fisur�, �n plodul z�mislit de ei,
p�trunde un fel de �stric�ciune��
Dar unde e pl�cerea originilor acelei vie�i care a fost ob�inut� printr-o
opera�ie asupra unei celule somatice obi�nuite? Apari�ia acestei celule primare
e legat� mai degrab� de nepl�ceri. Cum dar se va transmite aici �p�catul
originar�? Omul z�mislit f�r� pl�cere �i f�r� �mpreunare, dup� logica
augustinismului, se dovede�te a fi �n afara puterii p�catului originar.
Ortodoxia �ns� nu vede aici o problem�. Biologia mai degrab� �nt�re�te vechea
noastr� convingere: omul a fost creat pentru nemurire. Celulele noastre sunt
�ntr-adev�r nemuritoare. Ele �n sine sunt capabile s� se separe la nesf�r�it �i
s� nu moar�, �n cazul �n care �n mediul exterior nu exist� piedici pentru
aceasta. �nseamn� c� via�a noastr� e limitat� nu de natura noastr�, ci de
condi�iile �n care tr�im (�n care noi ne-am aruncat prin c�derea �n p�cat). Dar,
deoarece celula luat� pentru clonare �i fiin�a crescut� din ea oricum vor vie�ui
�n lumea noastr� cazut�, suflarea mortalit�ii �originare�, vai, oricum o va
cuprinde. �i nu biologii, ci doar Cel Care El singur de�ine Nemurirea poate
ap�ra via�a noastr� de moarte sau s� ne �ntoarc� �n ea� A�a c� clonarea nu
contrazice nicidecum interpretarea ortodox� a p�catului originar. Mai degrab� e
invers, discu�iile despre clonare sunt importante pentru polemica cu
catolicismul �i augustinismul.
�n parte, e posibil� o analiz� a �ntreb�rii prin ce anume se transmite �p�catul
originar�: se petrece asta �din ini�iativa� p�rin�ilor, care, z�mislind copilul,
�i transmit �mp�timirea lor sau asta nu depinde de felul �n care copilul este
z�mislit, ci pur �i simplu pentru c� el p�e�te �n lumea noastr� bolnav�? �n
orice caz, enun�ul Sinodului din Cartagina din 252 (�S� nu se interzic� botezul
copilului care, abia n�scut, nu a p�c�tuit cu nimic, �n afar� de faptul c�,
provenind din trupul lui Adam, a preluat molima mor�ii vechi prin �ns�i
na�terea sa�) admite o interpretare dubl�.
�nc� o �ntrebare o constituie �i aceasta: va fi oare om fiin�a clonat�? �n
scrierile biserice�ti, uneori e exprimat� p�rerea cum c� sufletul copilului se
con�ine �n s�m�n�a tat�lui (teoria tradu�ionist�). Potrivit ei, �nc� �n s�m�n�a
lui Adam existau sufletele noastre ale tuturor. Noi to�i am fost �n Adam atunci
c�nd el a gre�it, �i de aceea �i noi suntem p�rta�i la acel p�cat� Prin urmare,
copilul care �i are originea nu �n s�m�n�a tat�lui, ci de la celula somatic� a
acestuia, nu va avea suflet.
Dar �i acest punct de vedere e preluat mai mult de catolicism dec�t de
ortodoxie. �n concep�ia ortodox�, sufletul omului, personalitatea lui se creeaz�
de c�tre Dumnezeu. P�rin�ii �i dau doar trupul. De aceea, pentru teolog,
problema const� aici numai �n aceasta: va ajuta oare Domnul s� uneasc� cu
embrionul, ob�inut �n rezultatul clon�rii, sufletul omenesc. Pentru c� aceasta e
o problem� de voin�� a lui Dumnezeu, nu putem avea un r�spuns anticipat. �i
extrem de �ndr�znea�� este fapta unui oarecare preot, care a refuzat s� boteze
un copil despre care p�rin�ii au spus c� el a fost �z�mislit �n �eprubet�
(preotul Anatolii Berestov a povestit despre aceasta, exprim�ndu-�i nedumerirea,
la �Rojdestvenskie citenia� 1998, din Moscova). Cred c� �i �n cazul clonilor,
Biserica va insista pentru a-i recunoa�te ca oameni (pentru a nu admite
experimentele asupra lor sau dezasamblarea lor �n �piese de schimb�) �i �i va
boteza �i �i va �mp�rt�i pe ace�ti micu�i.
Aceast� problem�, c�t n-ar p�rea de straniu, de acum e rezolvat� de tradi�ia
bisericeasc�. �n �Trebnicul� Sf. Petru Movil�, exist� r�nduiala �Despre botezul
celor asemenea cu animalele �i a altor ciud�enii n�scute�. �n el g�sim
prescris: �Dac� vreun monstru sau o oarecare ciud�enie se va �nt�mpla s� se
nasc� din femeie, dar nu va avea chip de om, s� nu se boteze. Dar dac� faptul se
va pune la �ndoial�, s� se boteze cu o condi�ie: Dac� acesta este om, se boteaz�
robul lui Dumnezeu cutare �n numele Tat�lui �.a.m.d.�. �n genere, pentru
Biserica e caracteristic s� se insiste asupra faptului c� grani�ele clasei
fiin�elor numite om s� se l�rgeasc�. Pentru concep�ia laic�, dimpotriv�, e
caracteristic� tendin�a spre �ngustarea limitelor existen�ei umane (copiii �n
p�ntecele mamei nu sunt oameni, bolnavii de comatoz� nu sunt oameni, copiii
n�scu�i f�r� creier nu sunt oameni, copiii afecta�i de boala lui Daun la fel�).
A�a c� �i �n cazul clon�rii, nu merit� s� mergem �mpotriva tradi�iei biserice�ti
�i s� rezolv�m negativ �ntrebarea dac� sunt sau nu oameni aceste �ciud�enii�.
Mai exist� �n scrierile biserice�ti precau�ii �mpotriva activismului care
dep�e�te limitele lumii create de Dumnezeu. Nu arareori, ele sunt folosite ca
argument care explic� ostilitatea ortodoxiei �n fa�a clon�rii. Dar dac� ar fi s�
folosim cu sinceritate acest argument, atunci ar trebui s� interzicem s� se mai
ard� �n biserici lum�n�ri de parafin� (aceast� substan�� nu a existat �n �lumea
creat� de Dumnezeu� p�n� la apari�ia chimiei omene�ti), s� se toarne vazilin� �n
candele, s� se poarte haine sintetice, s� se coac� anafure (ele doar nu cresc �n
curtea bisericii) �i, �n genere, s� interzicem traiul �n lumea culturii. Lumea
�noosferei� (nu �n sensul oculto-cabalistic, ci �n sensul pur culturologic:
noosfera ca lume de care s-a atins activitatea omeneasc�) este mediul nostru de
via�� inevitabil. �i aici e foarte greu de hot�r�t: ce putem atinge noi cu
�dreapta noastr� reformatoare� �i ce nu. �n orice caz, interdic�ia de a schimba
lumea �i chiar omul nu se sus�ine (numai dac� noi nu vrem s� anul�m medicina ca
atare). Pot fi puse �n discu�ie doar scopul �i urm�rile interven�iei noastre. �n
�ncheiere, vreau s� atrag aten�ia c� goana nes�buit� dup� argumente teologice
�mpotriva clon�rii poate da rezultate nea�teptate. C�t n-ar p�rea de straniu,
clonarea este �nf�ptuirea unei scheme prezente �n literatura ascetic�. �n orice
caz, �n �coala lui Origen (�n particular la Sf. Grigore de Nyssa), exista
presupunerea c� omul, p�n� la c�dere, era capabil de o �nmul�ire �n afara
sexualit�ii, de o astfel de �nmul�ire a neamului s�u care s� nu fie legat� de
pl�cerea trupeasc�.
Alt� problem� este c� adep�ii clon�rii sus�in aceast� idee, desigur, nu din
simpatie pentru extremit�ile ascetice. Visul lor nu este �nmul�irea f�r�
excitarea sexual�, ci jocurile erotice lipsite de complica�iile gravidit�ii �i
ale na�terii. Dar aceasta iar�i este o problem� de o posibil� utilizare social�
a clon�rii, �i nu o problem� de atitudine fa�� de clonare ca atare.
A�adar, dup� p�rerea mea, clonarea �n sine nu este p�cat. Nu este �nc�lcarea
vreunui aspect al �nv��turii biblice. Dar este foarte mare pericolul folosirii
clon�rii �n scopul p�catului, �i de aceea ar fi mai �n�eleapt� �i mai moral�
ab�inerea de la astfel de experimente ciudate.
Prin acest text, eu am vrut doar s�-i ajut pe oamenii biserice�ti s� poarte
discu�ii referitoare la clonare, s�-i ajut �n alegerea acelor argumente care s�
nu fie trase de p�r, care s� nu fie criptocatolice �i care s� fie �n�elese de
oamenii ne�mbiserici�i. Iar�i repet: noi suntem �mpotriva clon�rii. Dar noi
suntem �mpotriva ei nu pentru c� ne ap�r�m catehismul nostru ortodox, ci pentru
faptul c� suntem pur �i simplu oameni, iar motivele pentru care noi ne
�mpotrivim clon�rii sunt acelea�i ca �i la oamenii din afara Bisericii. Unele
argumente se vor dovedi a fi acelea�i cu ale oamenilor necredincio�i. Unele se
vor dovedi c� circul� nu numai la noi, ci �i �n mediul altor tradi�ii
religioase. Dar argumente serioase, care s� fie specific cre�tine, eu �nc� nu am
reu�it s� g�sesc. Nu trebuie s� ne ru�in�m de asta. Dimpotriv�, faptul merit�
eviden�iat: c�ci �i a�a se depun nu pu�ine eforturi de c�tre oponen�ii no�tri
pentru a ne conferi �n ochii opiniei publice chipul unor �ludi�i�, reac�ionari,
du�mani dintotdeauna ai �tiin�ei. De aceea e cazul s� subliniem: lupta noastr�
nu este �mpotriva �tiin�ei. Noi pur �i simplu vrem ca folosirea performan�elor
�tiin�ei s� fie omeneasc� sau deloc.
Traducere din ruse�te de ierodiacon Savatie