de arhiepiscop Lazar Puhalo S-ar parea ca, ori de cte ori apare un nou film de fictiune, acesta este imediat urmat de pusee de jurnalism plin de fiere prin diferite publicatii ortodoxe. ntrebati-i pe editorialistii respectivi daca n realitate chiar au vazut filmul si veti primi, de regula, raspunsul: Evident ca nu! Majoritatea recenziilor se bazeaza, din pacate, pe ceea ce au citit si ei prin presa sectara
obisnuita, careia mereu i ninge si-i ploua. De cele mai multe ori, strigatele disperate si calificativele gen demonic, pervers, anti-crestin etc. nu snt altceva dect reflexele neconditionate ale unui negativism religios morbid, lipsit de substanta si multi dintre cei care scriu n revistele ortodoxe nu fac dect sa citeze sau sa rescrie articolele din cutare publicatie sectara. Iata de ce, atunci cnd mai multi tineri i-au cerut celui ce semneaza aceste rnduri sa recenzeze si eticheteze ca de obicei seria de filme Razboiul stelelor, mi-am luat videocasetele respective si am vazut filmele (mai putin ntoarcerea cavalerului Jedi, pe care l-am vazut la cinematograf, alaturi de ctiva prieteni). Personal, am fost profund impresionat si miscat de aceasta serie de filme ale regizorului George Lucas si cred ca ascendenta lui greaca a fost macar partial raspunzatoare de felul cum si-a abordat subiectul. ntoarcerea cavalerului Jedi este dostoievskian la modul pozitiv n privinta continutului sau moral si snt convins ca Lucas cunoaste nvataturile ortodoxe si vietile Sfintilor. Subiectul de baza al seriei Razboiul stelelor este simplu: un dictator malefic a cucerit o
mica galaxie si a abolit fosta democratie pan-galactica. El este proclamat mparat, iar fortele imperiale ncearca sa distruga ceea ce a mai ramas din rezistenta fata de dominatia sa. Daca bataliile generalizate snt purtate cu arsenalul obisnuit al filmelor science-fiction aceasta este singura parte superficiala a povestii , batalia reala se poarta ntre constiinta si vointa umana. Surprinzator, ncntator, adevarata poveste se refera la lupta pe viata si pe moarte ntre partea buna si partea rea a acelei naturi universale din care face parte si omul natura cazuta a omului si a universului. n aceasta serie de filme, natura respectiva se numeste forta. n multe recenzii, forta a fost interpretata ca fiind o parodie de prost gust la adresa lui Dumnezeu. Dupa o examinare atenta a subiectului de baza al seriei Razboiul stelelor, nsa, am ajuns la concluzia ca forta este acea natura universala si ca ntreaga tema a filmului si energiile firului epic al subiectului se refera la lupta din snul naturii cazute ntre conlucrarea cu latura sumbra a acelei naturi si conlucrarea cu latura ei luminoasa adica acea lege a contradictiei despre care vorbeste Sfntului Apostol Pavel ca fiind razboiul dinauntrul fiintei noastre si pe care se bazeaza monahismul ortodox. Eroul seriei de filme este Luke Skywalker, un tnar curat la suflet, profund moral, care este un adevarat erou, spre deosebire de imaginea moderna a anti-eroului, care este att de pretuita n filmele contemporane. Luke ramne virgin de-a lungul ntregii serii de filme, iar evolutia sa n materie de forta si conducerea spirituala este legata n mod direct de acest lucru. Principalul erou-anti-erou al seriei, Han Solo, se reformeaza si se converteste treptat la noblete sufleteasca sub influenta directa a puritatii morale si a iubirii dublate de sacrificiu de sine ale lui Luke Skywalker. Ai zice ca este un caz de manual din paginile cartii mitropolitului Antonie, Conceptia lui Dostoievski despre renasterea spirituala. n afara de Printesa Leia (sora la fel de plina de moralitate si de sacrificiu de sine a lui Luke), cele doua personaje pozitive dominante snt: n primul rnd, marele ntelept al spatiilor, Yoda, asa-numitul yeronda, o fiinta blnda, plina de iubire, care sugereaza fara ezitare un ntelept de pe Volga Superioara din Tebaida Nordului (ar putea fi foarte bine un Serghei din Radonej,
un Chiril de la Lacul Alb sau un Paul din Obnora) si care este principalul catalizator spiritual al ntregii evolutii a temei fundamentale n aceasta minunata serie de filme; n al doilea rnd, l avem pe isihastul Obi-Wan-Kenobi: rolul lui sugereaza de asemenea foarte clar ca este vorba de un monah (iar eu unul suspectez ca ultimul sau nume este un joc de cuvinte care trimite la cuvntul Koenobia, desi mi dau seama la fel de bine de sonoritatile mai degraba orientale ale numelor Obi-Wan), de un sfnt monah al filmului, care duce mai departe nvataturile nteleptului (ale lui yeronda) Yoda si ghideaza nemijlocit puternica evolutie spirituala a tnarului Frate Luke. De-a lungul ntregii serii de filme, vedem contrastul dintre bine si rau, evolutia spirituala a lui Luke si transformarea lui Han Solo dintr-un bandit iubitor de aventura ntr-un soldat plin de noblete sufleteasca. Foarte elocvent n aceasta calatorie formatoare este episodul cu Viermele Jaba. Jaba este o fiinta frusta, ca un butoi hidos, cu o personalitate mai mult dect depravata, care traieste ntr-o fortareata sumbra, semi-subterana, de unde conduce o suma ntreaga de activitati criminale. Desi este independent, mparatul nu-l considera o amenintare, pentru ca Jaba este oricum un slujitor al laturii sumbre
a naturii umane. Jaba este nconjurat de niste dihanii bizare, diforme, a caror distractie de capati, dupa ce si-au satisfacut lacomia, este sa priveasca o fiara hidoasa care devoreaza sclavi si prizonieri fara aparare. Jaba nsusi, un adevarat simbol al lacomiei, este un personaj din Scara naltarii Divine. Sfntul Ioan al Scarii l-a descris n detaliu si a prezis cu acuratete conditia sa suprema. Acel degenerat primitiv nrobeste femei frumoase si le obliga sa danseze pentru el aproape despuiate si legate de un lant. Dupa care, n loc sa profite sexual de ele, si satisface poftele aruncndu-le printr-o usa de sticla ntr-o ncapere-capcana si priveste, cu o placere lasciva cum acele femei snt devorate n chinuri cumplite de o fiara monstruoasa. Apropierea dintre lacomie si depravarea interioara este subliniata apasat; iar legatura dintre pasiunile nestapnite si sadismul hidos, dintre pasiunile sexuale si moartea sub tortura, este prezentata la modul dramatic. Viermele Jaba este ntruchiparea pasiunilor naturii cazute. El si dihaniile din jurul lui refac practic sumarul nvataturilor Parintilor din desert, mai ales ale Sfntului Ioan al Scarii, pe aceasta tema. n ultima instanta, Raithau, ticalosul Pas numarul 5 de pe Scara naltarii Divine, apare ca fiind eminamente de nteles. Jaba si tarmul lui de pasiuni depravate snt distrusi, n cele din urma, de Luke Skywalker. Fratele Luke mai face astfel un pas catre adevaratul monahism, catre conditia de adevarat Jedi el primeste skhema spirituala. Nu pot recenza aici ntregul film pas cu pas, dar scenele de final din ntoarcerea cavalerului Jedi, n care Luke reuseste sa atinga conditia de Jedi, adica de luptator al binelui si al luminii, snt de-a dreptul profunde. Principalele doua personaje malefice ale filmului snt Lordul Darth Vader, un Jedi corupt care si-a pierdut iluziile si s-a lasat nrobit de latura sumbra a fortei, cednd propriilor sale pasiuni, si mparatul, un batrn rau care si-a vndut sufletul fortelor celor mai ntunecate de dragul puterii lumesti; acesta se comporta precum conducatorii pagni romani sau papii de pe vremea Inchizitiei, ncercnd sa-i perverteasca pe martiri mai nti prin bunatate si laude, apoi prin amenintari si viclenie. Luke este convins ca lui Darth Vader, fostul Jedi deziluzionat si corupt, i-a ramas suficienta constiinta morala pentru a se putea mntui. Ideea gestului de a-l salva si vindeca pe acest dusman crud si nemilos da la o parte ntru totul orice sentimente de razbunare sau de ura care s-ar fi putut strecura n sufletul lui Luke nsusi. Atunci cnd nteleptul Yoda, fiind pe moarte, n coliba lui de pe o planeta ndepartata, i dezvaluie lui Luke ca Darth Vader este de fapt tatal lui si ca el si mparatul au planuit sa-l prinda pe Luke si sa-l perverteasca si pe el n slujba raului, Luke este cuprins nu de ura sau de simtul auto-conservarii fizice, ci de un val de compasiune si de iubire. I se spune ca trebuie sa lupte pna la moarte cu Vader, dar el, ca raspuns, si ofera propria viata pentru a-l mntui pe tatal sau din robia raului. Luke i se preda lui Vader si este dus naintea mparatului. Scenele tensionate care urmeaza snf magnifice. Cum l poate nrobi mparatul pe Luke n slujba fortei raului? Facndu-l sa-si dea fru liber pasiunilor , provocndu-l sa-si transforme iubirea pentru tovarasii lui din rezistenta ntr-un act de ura si razbunare. mparatul, ca si stapnul lui, raul suprem, poate suporta ura, din moment ce acela care se lasa stapnit de ura si de sentimentul razbunarii i este deja rob, chiar daca l uraste. mparatul ncearca sa-l provoace pe Luke sa-si ia arma (o sabie de lumina un fel de aparat cu laser) si sa-l atace fie pe el, fie pe Vader. n cele din urma, cnd Vader l ataca pe Luke ntr-un acces de frustrare, Luke se apara cu indiferenta, avnd grija numai sa nu-l raneasca sau sa nu-l puna ntr-o situatie dificila pe Vader. n timpul luptei, el ncearca sa trezeasca n sufletul lui Vader acea constiinta morala ascunsa despre care stie din instinct ca trebuie sa
existe. Desi la nceput ea pare a nu exista, Luke totusi nu greseste. Lupta se opreste. mparatul nu are nici un avantaj, pentru ca Luke nu face altceva dect sa se apere cu indiferenta. Acum, Vader si Luke s-au ndepartat si nu mai pot fi auziti de mparat. Acesta nu-l aude pe Vader spunnd: Daca nu te putem corupe pe tine, pe sora ta o vom corupe fara nici o dificultate. Cnd aude aceste vorbe, Luke se arunca din nou n lupta, cu toate puterile sale. mparatul, care nu a auzit discutia dintre ei, se lumineaza la fata de placere lasciva: A, iata ca tnarul Skywalker a cedat n fata pasiunilor si crede ca Acum lupta din cauza furiei si din dorinta de razbunare. De-acum e al nostru! Dar soarta mparatului e pecetluita. El nu ntelege ca Luke se lupta acum dintr-un sentiment de iubire n suferinta: el si sacrifica propria viata pentru curatenia morala a surorii lui nu pentru existenta ei fizica, ci pentru salvarea sufletului ei. Darth Vader, n schimb, ntelege acest lucru si forta morala irezistibila a acestui fapt sfrseste prin a-l reconverti. Atunci cnd mparatul si da seama de ce se ntmpla si intervine pentru a-l omor pe Luke, Darth Vader redevine tatal eroului si se sacrifica el nsusi pentru a-l salva pe Luke: el l ucide pe mparat, dar este si el ranit de moarte. De-a lungul ntregii serii de filme, Darth Vader poarta o masca urta, neomeneasca, cu aspect de robot. Acum, n pragul mortii, i cere lui Luke sa-i scoata masca, pentru a-si putea vedea fiul fata n fata. O data cu pierderea mastii, Vader redevine uman. Chipul lui se schimba. Privindu-si fiul, ochii duri si nemilosi se topesc de tandrete, ncordarea fetei se transforma n seninatate, si fostul personaj malefic face un act suprem si total de cainta, de
optiune n favoarea binelui. Dupa care, Darth Vader moare mpacat. ntre timp, Luke este obligat sa fuga din sala tronului imperial si din calea fortelor rezistentei, care au luat-o cu asalt. El trebuie sa paraseasca Steaua Mortii pe care se afla, pentru ca altfel ar fi ucis de propriii sai aliati, care nu stiu ca el se afla acolo. Dar el si-a riscat viata o data n plus, pentru a-si salva tatal. Numai dupa ce tatal sau moare i vine rndul sa se gndeasca la siguranta lui personala. n scena finala a filmului, aliatii sarbatoresc victoria definitiva, fara sa fie ntru totul constienti ca victoria a fost obtinuta, de fapt, prin faptul ca Luke Skywalker si-a nvins propriile pasiuni si a optat pentru iubirea n suferinta n loc sa opteze pentru putere, ura si viclenie. Luke asista la sarbatorile lumesti de la o departare anume el este rupt de toate acestea, lipsit de pasiuni, se afla deja pe un plan mai nalt, maretia morala si virginitatea i-au ramas neatinse, el a devenit deja Jedi, adica un adevarat calugar. El a primit skhema si adevaratele victorii din galaxia sa de el vor fi obtinute si de cei care vor dori sa-l urmeze. Acum este el nsusi ntelept. ntorcndu-se cu spatele la festivitati, el si vede ntr-o aura nvatatorul sacru pe Yoda; parintele spiritual pe Obi-Wan-Kenobi care, dupa ce s-a sacrificat pentru Luke, a devenit ngerul pazitor al acestuia; si tatal pe Darth Vader, toti zmbindu-i binevoitori. Darth Vader alaturi de cei doi sfinti? Binenteles, pentru ca mare este puterea caintei, mare este iubirea celui ce a fost drept din
ceasul al unsprezecelea alaturi de cei care au fost drepti din ceasul dinti. De pe acum aud ct de ultragiati vor fi colegii mei de jurnalism plin de fiere citind aceasta interpretare data de mine seriei de filme. Dar tinerii tot merg la filme, fie ca vrem, fie ca nu vrem noi, iar Razboiul stelelor s-a dat si se va mai da la televizor. Este, cred, singurul film din ultimele doua sau trei decenii, n care asistam la un adevarat triumf al virginitatii si moralitatii n fata fortelor ntunecate ale pasiunilor. Dilemele pe care le-ar putea naste interpretarea fortei snt minore prin comparatie cu frumusetea morala a filmului. Dect sa tunam si sa fulgeram n fata oricarei productii care apare, ar fi mai bine sa ncercam sa vedem aspectele pozitive ale unora dintre acestea si sa le folosim drept puncte de plecare de la care sa-i nvatam pe tinerii nostri. Altminteri, daca vom ataca orisice si vom vedea raul n tot si toate, nu vom face dect sa-i ndepartam si sa-i facem sa ne priveasca pe noi si ortodoxia noastra ca pe un curent negativist morbid, victorian. La urma urmei, celor care vad numai raul pur, apocaliptic, bolnavicios peste tot li se poate pune ntrebarea: de care parte a ochilor lor se afla toata aceasta ticalosie si tot acest rau? Am iesit de la vizionarea filmului ntoarcerea cavalerului Jedi cu un sentiment aproape de bucurie. A fost pentru mine o experienta pentru care snt profund recunoscator si, daca tinerii nostri tot merg la filme, atunci sa le oferim mai multe filme de felul acesta. Iar cnd le recenzam, sa ne folosim de aspectele lor pozitive pentru a-i nvata pe acesti tineri, mai curnd dect sa cautam sa-i aruncam ntr-o stare de disperare prin ngustimea si prin blocajele mentale pe care noi singuri ni le inducem. Traducere si adaptare: Mihnea Gafita pentru Romania: Arhiva Culturala Romana 2002