REGLEMENTARI SI BUNE PRACTICI

PRIVIND ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE

Legea 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale prevede garantarea unui
ansamblu de servicii si prestatii in beneficiul persoanelor asigurate in vederea:
a. promovarii securitatii si sanatatii in munca si prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale;
b. diminuarii si compensarii consecintelor accidentelorde munca si ale bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaza pe urmatoarele principii;
• asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de
munca;
• riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;
• fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din contributii
diferentiate in functie de risc suportate de catre angajatori sau de catre persoanele fizice ce incheie
asigurarea ;
• cresterea rolului activitatii de prevenire prin obligativitatea instituirii masurilor de prevenire a
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale

Asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale are următoarele obiective:

a) prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale;
b) reabilitarea medicală şi socioprofesionala a asiguraţilor, victime ale accidentelor de munca şi ale
bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de munca a acestora;
c) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub forma de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile
prevăzute de prezenta lege

Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale au dreptul la următoarele
prestaţii şi servicii:
a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de munca;
b) reabilitare şi reconversie profesională;
c) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de munca;
d) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de munca şi indemnizaţie pentru reducerea timpului
de munca;
e) compensaţii pentru atingerea integrităţii;
f) despăgubiri în caz de deces;
g) rambursări de cheltuieli.

Casa nationala de Pensii si Asigurarii Sociale (CNPAS) administreaza , gestioneaza , coordoneaza si

controleaza intreaga activitate de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si are obligatia de a promova
si de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale in scopul mentinerii integritatii
fizice si psihice a persoanelor asigurate imbunatatirii conditiilor de munca si eliminarii sau reducerii riscurilor de
accidente de munca si boli profesionale.
Angajatorii , precum si persoanele fizice datoreaza CNPAS , potrivit legii, contributii de asigurare pentru
accidente de munca si boli profesionale , stabilite astfel incit sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile
asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale precum si a cheltuielilor
administrative. Aceste contributii se stabilesc in functie de tarifele si clasele de risc aprobate prin hotarire de govern ,
baza de calcul in cazul angajatorilor fiind fondul brut anual de salarii realizat, iar in cazul asiguratilor personae fizice,
fiind stabilita intre 0,5 -1 % din venitul lunar asigurat prevazut in contractul de asigurare (contract ce nu poate fi mai
mic de o patrime din salariul mediu brut lunar pe economia nationala).

In situatia in care intr-o unitate exista activitati incadrate in mai multe clase de risc, baza de calcul o reprezinta
fondul de salarii corespunzator activitatilor incadrate in fiecare clasa de risc.
Cotele de contributie datorate de angajatori in functie de clasa de risc se situeaza intre 0,4% si 3,6% aplicat
fondului brut de salarii.

CNPAS poate aplica majorari sau reducerii ale contributiilor , valoarea acestora fiind stabilita dupa urmatoarele
criterii:
a) numarul accidentelor de munca si al bolilor profesionale pe o perioada de referinta;
b) gravitatea consecintelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale;
c) volumul cheltuielilor pentru prestatii si servicii;
CNPAS poate acorda stimulente financiare pentru incurajarea aplicarii masurilor de preveniresi reducere a nivelului de
risc , poate subventiona programe si proiecte de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale , la
propunerea fondurilor teritoriale sau a asociatiilor profesionale de asigurare.

Determinarea si actualizarea contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de
clasele de risc (nivele de securitate) reprezinta pirghia optima prin care angajatorii sunt determinati sa acorde o atentie
sporita masurilor de securitate la locurile de munca. Interesul angajatorilor in stabilirea unei contributii cit mai reduse
inseamna reducerea accidentelor de munca si a bolilor profesionale , adica elaborarea , realizarea si implementarea
programelor proprii de prevenire si protectie.

HOTĂRÂRE nr. 176 din 20 februarie 2007 - privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al contribuţiei de
asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale

ANEXA - NORME METODOLOGICE de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de

munca şi boli profesionale
În sensul prezentelor norme metodologice, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:
a) clasa de risc reprezintă gradul de risc de accidentare în munca şi de imbolnavire profesională;
b) tariful de risc reprezintă procentul din fondul total de salarii brute lunare realizate corespunzător
clasei de risc, respectiv cota de contribuţie pentru accidente de munca şi boli profesionale;
c) contribuţia de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale reprezintă exprimarea
valorică a tarifului de risc;
d) perioada de referinta reprezintă anul 2005.

Stabilirea claselor de risc

Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activităţi ale economiei naţionale, conform Clasificarii
activităţilor din economia nationala - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu
modificările ulterioare.
(1) Clasele de risc se determina pe baza a 4 indici de frecventa:
a) I(1) - indicele care reprezintă frecventa de accidentare, respectiv numărul de accidentati ce revin la
1.000 de salariaţi;
b) I(2) - indicele care reprezintă frecventa accidentelor de munca soldate cu invaliditate şi/sau deces,
respectiv numărul de accidentati cu invaliditate şi/sau deces ce revin la 1.000 de salariaţi;
 c) I(3) - indicele care reprezintă frecventa imbolnavirilor profesionale, respectiv numărul de cazuri noi
de îmbolnăviri profesionale ce revin la 1.000 de salariaţi;
d) I(4) - indicele care reprezintă frecventa salariaţilor care lucrează în condiţii de munca speciale şi
deosebite, la 1.000 de salariaţi.
(2) Numărul accidentatilor luati în considerare la determinarea indicilor I(1) şi I(2) este dat de numărul
formularelor pentru înregistrarea accidentelor de munca respective - FIAM.
(3) Numărul cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale este dat de numărul fişelor de declarare a bolilor
profesionale înregistrate în perioada de referinta - BP2.
(4) Indicii de frecventa prevăzuţi la alin. (1) se calculează pe baza datelor statistice din perioada de
referinta.
Fiecărui indice de frecventa îi corespunde o clasa de risc. Pe baza claselor de risc corespunzătoare
celor 4 indici de frecventa se determina, ca medie aritmetica, clasa de risc aferentă sectorului de activitate,
potrivit anexei nr. 1. Formula de calcul al clasei de risc, denumita în continuare CR, este următoarea:
CR = [CR(1) + CR(2) + CR(3) + CR(4)]:4,
unde:
CR(1) - clasa de risc aferentă indicelui de frecventa I(1);
CR(2) - clasa de risc aferentă indicelui de frecventa I(2);
CR(3) - clasa de risc aferentă indicelui de frecventa I(3);
CR(4) - clasa de risc aferentă indicelui de frecventa I(4).
Clasa de risc aferentă fiecărui indice de frecventa se stabileşte pe baza mediei indicilor de frecventa
respectivi din perioada de referinta.
Clasele de risc aferente indicilor de frecventa au valori cuprinse între 1 şi 20 pentru fiecare dintre cei 4
indici. Intervalele dintre valorile celor 4 indici de frecventa ce stau la baza determinării claselor de risc
corespund intervalelor dintre termenii unei progresii, potrivit grilei prevăzute în anexa nr. 2.

Stabilirea tarifului de risc

(1) Fiecărei clase de risc îi corespunde un tarif de risc, conform grilei prevăzute în anexa nr. 3.
(2) Tariful de risc, respectiv cota de contribuţie, are valoarea cuprinsă între 0,4 şi 3,6%, aplicată asupra
fondului total de salarii brute lunare realizate.
(3) Tariful minim de risc corespunde clasei de risc 1,iar tariful maxim de risc corespunde clasei de risc 20.
(4) Tariful de risc este stabilit la nivel de sector de activitate - clasa CAEN şi este prevăzut în anexa nr. 4.
Angajatorii care isi modifica activitatea principala, implicit codul CAEN aferent, vor plati cota de
contribuţie aferentă noului tarif de risc începând cu luna următoare schimbării activităţii principale, în
baza declaraţiei pe propria răspundere depuse.

Stabilirea contribuţiei de asigurare

Contribuţia de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale datorată lunar de angajatori,
denumita în continuare C, se determina după următoarea formula:
TR x Fs
C = ───────,
100
unde:
TR - tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul;
F(s) - fondul total de salarii brute lunare realizate de angajator în luna anterioară perioadei de plata a
contribuţiei.
 Contribuţia de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale datorată de angajatori se
calculează, pe baza datelor statistice din perioada de referinta, aferente sectorului de activitate - clasei
CAEN din care aceştia fac parte.

(1) Instituţiile şi unităţile cărora nu li s-a atribuit cod CAEN se vor încadra, în conformitate cu
prevederile prezentelor norme metodologice şi ale anexei la Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind
aprobarea Clasificarii activităţilor din economia nationala - CAEN, cu modificările ulterioare, după cum
urmează:
a) instituţiile şi unităţile de administraţie publica şi apărare, precum şi cele de asigurări sociale din
sistemul public, administrarea sistemului şcolar, financiar, de sănătate publica, direcţiile cultural-sportive,
direcţiile agricole, sanitar-veterinare şi alte direcţii şi inspectorate din administraţia publica, în clasa
CAEN corespunzătoare din diviziunea 75;
b) instituţiile şi unităţile de învăţământ, în clasa CAEN corespunzătoare din diviziunea 80;
c) instituţiile şi unităţile de sănătate şi asistenta socială, în clasa CAEN corespunzătoare din diviziunea 85
d) asociaţiile de proprietari şi locatari, în clasa CAEN-7032.
(2) Pentru instituţiile şi unităţile care nu sunt prevăzute la alin. (1), codul CAEN va fi identificat în
cadrul clasificarii activităţilor din economia nationala, în funcţie de specificul activităţii principale
desfăşurate.

Termenul de declarare şi de plata a contribuţiei de asigurare pentru accidente de munca şi boli

profesionale este pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata
drepturilor salariale.

ANEXA 1- Incadrarea sectoarelor de activitate din economia nationala în clase de risc, pe baza indicilor
de frecventa şi a datelor statistice din anul 2005
ANEXA 2 - Grila pentru stabilirea claselor de risc
ANEXA 3 - Grila de stabilire a tarifului de risc pe baza clasei de risc
ANEXA 4 - Tariful de risc pe sectoare de activitate ale economiei naţionale, pentru anul 2007