ELECTROSECURITATEA

Electrosecuritatea reprezinta unul din cel mai importante capitole din normele
de protectia muncii, diversitatea si complexitatea echipamentelor (instalatiilor)
electrice, gradul de pericol al activitatii propriu-zise, gradul de aplicabilitate a
masurilor de securitate reprezentand un domeniu vast de studiu si cercetare.

Aceste note de curs isi propun abordarea unor aspecte cu aplicabilitate practica, strict necesare
unei pregatiri de specialitate in domeniu.

1. Notiuni generale – terminologie

2. Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere
directa.
3. Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere
indirecta.
4. Norme de protectia muncii la proiectarea, executarea si montarea
instalatiilor si echipamentelor electrice.
5. Norme de protectia muncii la exploatarea instalatiilor si
echipamentelor electrice. Manevre in instalatiile electrice.
6. Admiterea la lucrare.
7. Prim ajutor in caz de accidentare datorita curentului electric. Limite
maxime admise pentru curenti si tensiune.
8. Metode de investigare ergonomica a locurilor de munca.
9. Anexe.
1. Notiuni generale - terminologie

Electrosecuritatea include totalitatea metodelor si mijloacelor de protectie

impotriva electrocutarii.

Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent

electric prin corpul omenesc.

Pentru aprofundarea prevederilor Normelor generale de protectie a muncii cat

si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul, distributia si
utilizarea energiei electrice e necesara definirea termenilor de specialitate conform
standardelor europene si romanesti in vigoare. Astfel se definesc urmatorii termeni:

Masura de protectie – metoda tehnica si/sau organizatorica de

prevenire a electrocutarii.

Mijloc de protectie – produs destinat protectiei impotriva electrocutarii.

Zona de manipulare (volum de accesibilitate) – spatiul in care

stationeaza sau circula oameni si care este limitat de catre suprafata pe care omul nu
o poate atinge fara mijlocirea unui obiect.
 Incapere (spatiu) de productie electrica – incapere (spatiu), utilizata
exclusiv, pentru procese tehnologice electrice, in care au acces numai persoanele
autorizate pentru exploatarea instalatiilor electrice respective si care au
responsabilitati in acest sens, in conformitate cu documentatia tehnica specifica in
vigoare.

Sistem de protectie – ansamblu de doua sau mai multe mijloace si/sau

masuri de protectie.

Persoane calificate – persoane avand cunostinte tehnice sau o

experienta suficienta care sa permita evitarea pericolelor ce le poate prezenta un
echipament electric aflat sub tensiune.

Persoane avertizate – persoane informate si/sau supravegheate de

persoane calificate in scopul evitarii pericolelor ce le poate prezenta un echipament
electric aflat sub tensiune (personal de intretinere, executie sau exploatare).

Parte sub tensiune (parte activa) – conducator sau element conducator

care in regim normal de lucru se afla sub tensiune.

Atingere directa – atingere de catre un om nemijlocita sau prin

intermediul unui element conductor al partilor active ale unei instalatii electrice.

Atingere indirecta – atingerea de catre om a unor parti intrate

accidental sub tensiune datorita unui defect electric.

Clasa de protectie – simbol numeric conventional care arata modul de

realizare a protectiei impotriva electrocutarii.

Parte conductoare naturala – element conductor care nu apartine

instalatiei electrice, dar care poate transmite un potential electric (structuri metalice,
conducte de apa, gaze sau alte fluide).

Parte accesibila - parte a echipamentului (utilajului) electric care poate

fi atinsa de om, direct sau cu degetul de control.

Masa – parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibila, care

poate fi atinsa direct de om si care poate fi pusa sub tensiune accidental sau voit in
cazuri speciale.

Contact de protectie – element care serveste la realizarea continuitatii

electrice intre masa si instalatia de protectie.

Echipament electric – ansamblu de elemente destinat producerii ,

transportului, distributiei, acumularii, masurarii, transformarii sau utilizarii energiei
electrice.

Utilaj electric – ansamblu de echipamente electrice si de accesorii ale

acestora destinat unui proces de lucru.
 Punct neutru (neutru) – punct comun al partilor active ale sursei de
tensiune ale carui diferente de potential, in valori absolute, fata de fiecare conductor
activ (faza) sunt egale in functionare normala.

Punct de nul (nul) – neutru legat la o priza de pamant printr-o

rezistenta electrica neglijabila.

Schema de protectie – schema in care se reprezinta situatia punctului

neutru al sursei de tensiune si a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice, in
raport cu pamantul (masa).

Izolatie electrica (izolatie) – material sau ansamblu de materiale

electroizolante destinate izolarii partilor active.

Izolatie principala (izolatie de baza) – izolatie destinata asigurarii

protectiei impotriva atingerilor directe.

Izolatie de lucru (izolatie functionala) – izolatie dimensionata care

asigura functionarea normala a echipamentului.

Izolatie suplimentara – izolatie destinata asigurarii protectiei impotriva

atingerilor indirecte periculoase in cazul deteriorarii izolatiei principale.

Izolatie dubla – izolatie constituita dintr-o izolatie principala si o izolatie

suplimentara.

Izolatie intarita – izolatie principala imbunatatita, care are proprietati

mecanice si electrice echivalente cu cele ale izolatiei duble.

Defect de izolatie – scadere sub limita prescrisa a rezistentei de

izolatie dintre un conductor activ si pamant (masa) sau dintre conductoare active.

Borna de protectie – borna prevazuta pentru legarea unui conductor de

protectie.

Zona cu circulatie frecventa – zona neingradita care se afla la o

distanta mai mica sau egala cu 15 m, de drumuri, sosele, ingradirile locuintelor,
unitatilor industriale sau agricole, accesibila si altor persoane decat cele care fac
parte din personalul de exploatare.

Zona cu circulatie redusa – zona ingradita in care are acces numai

personal special instruit, precum si zona aflata la distanta mai mare de 15 m, de
drumuri, sosele, locuinte sau ingradirile acestora.

Distanta de protectie – distanta dintre parti active si carcase de

protectie, ingradiri, balustrade, bare de protectie sau zona de manipulare.

Punere la pamant – atingere accidentala intre o parte activa si pamant

sau o parte conductoare in contact cu pamantul.
 Punere la masa – atingere accidentala intre o masa activa si masa.

Timp de deconectare – durata intre producerea defectului si

deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrica.

Conductor activ – conductor destinat transportului sau distributiei

energiei electrice, care in regim normal de lucru se afla sub tensiune.

Conductor de protectie – conductor utilizat pentru realizarea protectiei

impotriva electrocutarii si care leaga masele cu:

 alte mase;
 o priza de pamant;
 un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pamant (masa);
 parti legate la pamant (masa);
 o parte conductoare straina;
 dispozitive de protectie.
Conductor de legare la priza de pamant – conductor prin care se stabileste
legatura dintre priza de pamant si conductorul principal de legare la pamant sau
reteaua conductoarelor principale de legare la pamant.

Conductor de nul – conductor care se leaga la nul.

Conductor de nul de protectie – conductor de protectie prin care se leaga

masele la punctul de nul.

Conductor de nul de lucru – conductor legat la punctul de nul destinat a

transporta energie electrica.

Tensiune de atingere – parte din tensiunea unei instalatii de legare la pamant

la care este supus omul aflat la o distanta de 0,8 m fata de masa pe care o atinge.

Tensiune de pas – parte din tensiunea unei instalatii de legare la pamant la

care este supus omul cand atinge simultan doua puncte de pe sol, pe directia
gradientului de potential, aflate la o distanta de 0,8 m intre ele.

Tensiune de lucru – valoare efectiva a tensiunii electrice a unui echipament

(instalatie) electric in conditii normale de lucru.

Tensiune redusa – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu

depaseste 50 V in curent alternativ si 120 V in curent continuu si care se foloseste ca
masura de protectie impotriva electrocutarii.

Priza de pamant – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare

(electrozi) in contact cu pamantul pentru trecerea curentului in sol.
 Priza de pamant artificiala – priza de pamant construita special pentru
conducerea curentului in sol.

Priza de pamant naturala – element conductor sau ansamblu de elemente

conductoare al unei constructii sau instalatii, care indeplineste si conditiile unei prize
de pamant.

Instalatie de legare la pamant – ansamblu format din conductoare de legare la

pamant si priza de pamant prin care se realizeaza legarea la pamant.

Instalatie de legare la pamant de protectie – instalatie cu ajutorul careia se

realizeaza protectia prin legare la pamant.

Rezistenta de dispersie a unei instalatii de legare la pamant

1. Rezistenta de dispersie rezultanta a prizelor de pamant si

conductoarelor de legatura dintre acestea ce constituie instalatia;
2. Raport dintre tensiunea instalatiei de legare la pamant si curentul de
trecere la pamant prin priza.
Conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii pentru
asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice se
impun masuri tehnice pentru:

 protejarea persoanelor fata de pericolul generat la atingerea directa sau

indirecta a partilor aflate sub tensiune;
 eliminarea temperaturilor, arcurilor electrice sau radiatiilor periculoase;
 realizarea de echipamente tehnice adecvate mediului de exploatare
luandu-se masuri speciale impotriva producerii de explozii si incendii.
 protejarea persoanelor (personal de intretinere si exploatare) si a
bunurilor (echipamente de lucru) impotriva pericolelor generate de
echipamentul electric (sau echipamente actionate electric).
 asigurarea unei izolatii corespunzatoare a echipamentelor electrice in
conditia unei fiabilitati marite.
Masurile tehnice trebuie sa fie sustinute si de masuri organizatorice ferme si
eficiente care sa permita exploatarea si intretinerea echipamentelor electrice in
conditii nepericuloase indiferent de caracteristicile locului de munca.

Din punct de vedere al electrosecuritatii locurile de munca se definesc astfel:

Loc de munca putin periculos – spatiu care in conditii normale este

caracterizat simultan prin :

- umiditatea relativa a aerului, max 75% la temperatura aerului cuprinsa

intre 15-30ºC.
- pardoseala (amplasament) izolanta.
 Loc de munca periculos (mediu periculos) – spatiu caracterizat prin cel putin
una din urmatoarele conditii :

 umiditatea relativa a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura
aerului peste 30º dar cel mult 35ºC.
 pardoseala cu proprietati conductoare (beton, pamant).
 parte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa cel mult
60% din zona de manipulare.
 prezenta de pulberi conductoare (pilitura de metal, grafit)
 prezenta de fluide care micsoreaza impedanta corpului uman.
Loc de munca foarte periculos (mediu periculos) – spatiu caracterizat prin cel
putin una din urmatoarele conditii:

- umiditatea relativa a aerului peste 97% la temperatura aerului peste

35º.
- parti conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa mai
mult de 60% din zona de manipulare.
- prezenta de agenti corozivi.
Masurile si mijloacele de protectie se clasifica astfel:

 Masuri si mijloace de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere

directa.
 Masuri si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere
indirecta.
Masurile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa se clasifica
astfel:

- masuri tehnice
- masuri organizatorice.

Masurile si mijloacele de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere

indirecta sunt numai masuri si mijloace tehnice.

Spatiile sau incaperile in care se monteaza instalatiile electrice se

clasifica astfel:

- spatiu sau incapere de productie electrica

- spatiu sau incapere cu alta destinatie.
Normele generale prevad obligativitatea angajatorului (in contextul
responsabilitatii sale) de a lua masurile necesare pentru asigurarea securitatii si
sanatatii angajatilor, respectiv prevenirea riscurilor de accidentare, informarea si
instruirea angajatilor, realizarea cadrului organizatoric. In situatiile in care angajatorii
nu-si pot realiza sarcinile ce le revin din legea protectiei muncii si alte acte normative
prin specialistii proprii vor solicita serviciile unor persoane juridice sau fizice abilitate
pentru a presta servicii in domeniul protectiei muncii. Contractarea serviciilor sau a
persoanelor specializate din exterior pentru realizarea activitatii de prevenire si
protectie nu exonereaza angajatorul de raspunderile ce ii revin in domeniu.

2. Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere

directa

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se

aplice mijloace (masuri) tehnice iar dupa caz si mijloace (masuri) organizatorice.

Masurile organizatorice completeaza masuri tehnice pentru realizarea

protectiei necesare.

A) Masuri tehnice
Standardele si normele de protectia muncii nominalizeaza la aceasta data
urmatoarele masuri tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii
prin atingere directa.

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru

ale instalatiilor si echipamentelor electrice). Materialele electroizolante folosite
trebuie sa fie rezistente la solicitarile chimice si fizice din mediul in care trebuie sa
functioneze. Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros
(tesaturi, fileuri, benzi din tesaturi sau lemn) nu constituie o izolare in sensul
protectiei impotriva electrocutarii prin atingere directa.
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectie prin
carcasare). Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor
electrice trebuie sa fie rezistente la solicitarile fizice si chimice in mediul in care
functioneaza. De asemenea daca este cazul se impun prin constructie masuri
suplimentare de protectie a carcaselor la incendii si explozii.
Deschiderea unei carcase trebuie sa fie posibila atunci cand este indeplinita
una din urmatoarele conditii:

- utilizarea unei chei sau a unei scule (nu permite decat accesul persoanelor
calificate sau avertizate);
- partile active montate pe partea interioara a usilor trebuie sa fie ingradite
sau usile trebuie prevazute cu dispozitive mecanice de blocare in pozitia
deschisa;
- separarea tuturor partilor active situate in interiorul carcasei; de exemplu
usa carcasei nu poate fi deschisa decat dupa deconectarea tuturor partilor
active situate in interiorul carcasei.
c) - ingradiri fixe – pot fi de trei categorii: -ingradiri cu pereti si usi
pline;
-ingradiri cu plasa metalica;

-ingradiri cu balustrada.
 Distanta intre partile active ale instalatiei electrice si ingradirile fixe (distanta
minima de izolare in aer intre partile active ale instalatiei si elemente legate la
pamant) se stabileste in documentatie in functie de tensiunea nominala de lucru a
instalatiei respective si de locul de amplasare.

- ingradiri mobile – se folosesc pentru protectia persoanelor numai in timpul

executarii unor lucrari in instalatii electrice, impotriva apropierii directe sau prin
intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare,etc) de partile active la
distante mai mici decat cele minime admise de protectie.

d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante

minime de securitate. Aceasta masura tehnica se aplica de regula in incaperile si
spatiile de productie electrica si la liniile electrice aeriene prin respectarea distantelor
minime admise fata de alte obiecte din apropierea liniilor respective. La masinile si
instalatiile de ridicat cu elemente mobile (poduri rulante,etc.) se admit parti active in
constructie deschisa cu conditia evitarii atingerii sau apropierii de partile active.
Aceasta se obtine prin amplasarea la inaltime mare fata de caile de acces si
circulatie ale persoanelor neautorizate pentru exploatarea instalatiei, electrice
precum si prin prevederea de ingradiri inchise pe calea de acces a persoanelor
autorizate pentru exploatarea instalatiei electrice respective.
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune.
Obligatoriu se scot de sub tensiune urmatoarele elemente:

* partile active aflate sub tensiune la care urmeaza a se lucra;

* partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar care se gasesc
la o distanta mai mica decat limita minima admisa la care se pot apropia
persoanele sau obiectele de lucru;
* partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor aflate la o distanta mai mare
decat limita maxima admisa, dar care,pentru executarea de manevre si
admiterea la lucru trebuie scoase de sub tensiune (traversari,
paralelisme,etc.)
Scoaterea de sub tensiune este realizata cand se indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:

+ separarea electrica a instalatiei prin:-intreruperea tensiunii si separarea

vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie la care urmeaza a se lucra si
anularea automatizarilor care conduc la conectarea intrerupatoarelor;-
blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de
comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si aplicarea indicatoarelor
de securitate cu caracter de interzicere pe aceste
dispozitive.
+ identificarea instalatiei sau a partii de instalatie la care urmeaza a se
lucra.
+ verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de
instalatie la pamant si in
scurtcircuit.
 + delimitarea materiala a zonei de
lucru
+ asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.

Instalatia electrica scoasa de sub tensiune este instalatia separata electric

care a fost legata la pamant si in scurtcircuit.

f) – utilizarea de dispozitive speciale pentru legare la pamant si in

scurtcircuit . In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la
pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, care se executa dupa verificarea
lipsei de tensiune. Prin efectuarea legaturilor la pamant si in circuit trebuie sa se
asigure protectia impotriva aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca,
descarcarea partilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente si
protectia impotriva tensiunilor reduse.
g) – folosirea mijloacelor de protectie electroizolante se aplica atat la lucrari
in instalatii scoase de sub tensiune cat si in cazul lucrarilor efectuate fara scoaterea
de sub tensiune a instalatiilor si echipamentelor electrice. Lucrarile fara scoaterea de
sub tensiune se efectueaza de personal autorizat pentru lucru sub
tensiune.
Mijloacele de protectie electroizolante sunt:

- prajini electroizolante;

- clesti electroizolanti;

- indicatoare de tensiune;

- indicatoare de corespondenta a fazelor;

- placi si folii electroizolante;

- teci sau degetare electroizolante;

- palarii electroizolante;

- manusi si cizme electroizolante;

- carcase electroizolante;

- platforme electroizolante;

- scule cu maner electroizolant;

Nepurtarea echipamentului individual de protectie se sanctioneaza conform

legislatiei in vigoare. In acelasi timp trebuie mentionat faptul ca angajatul participant
la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu i
se asigura echipamentul individual de protectie prevazut, fara ca refuzul sa atraga
asupra sa masuri disciplinare.

h) – alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie se realizeaza

astfel incat in circuitul de lucru al echipamentului (utilaj, unealta, aparat) sa nu apara
o tensiune mai mare decat limita maxima admisa a tensiunii reduse. Alimentarea la
tensiune redusa de protectie se realizeaza printr-un transformator sau un grup motor-
generator special construit in acest scop. Se interzice folosirea
autotransformatoarelor sau rezistentelor pentru obtinerea tensiunii reduse.
i) – egalizarea potentialelor se realizeaza prin legarea elementului la care
trebuie obtinuta protectia impotriva electrocutarii cu alte elemente conductoare cu
care omul poate veni in contact (concomitent cu atingerea elementului ajuns
accidental sub tensiune) astfel incat sa se reduca diferenta dintre potentialele la care
poate fi supus omul. Legaturile pentru egalizarea potentialelor se realizeaza fie prin
conductoare special prevazute in acest scop (de ex. aplicarea protectiei la
echipamente portabile) fie prin diferite obiecte conductoare existente in zona
respectiva (conducte cu diferite destinatii, sine de cale ferata, etc.)
Masurile tehnice prezentate sunt detaliate in STANDARDE si regulamente de
exploatare-intretinere a instalatiilor (echipamentelor) electrice. Detaliile si precizarile
privind realizarea masurilor tehnice se stabilesc in documentatiile tehnice specifice in
vigoare pentru protectia muncii in instalatii electrice in functie de conditiile specifice,
categoria instalatiei electrice, tensiunea de lucru, pozitia de lucru, zona de
manipulare, complexitatea instalatiei, grad de periculozitate, etc.

B) Masurile organizatorice aplicate pentru prevenirea electrocutarii prin

atingere directa sunt:

a) admitere la lucru pentru executarea de interventie la instalatii electrice

numai a personalului calificat autorizat si instruit pentru lucrarile specifice;
b) executarea interventiilor numai in baza documentelor de acces in instalatii:
autorizatie de lucru scrise (AL), instructiuni tehnice interne de protectia muncii (ITI-
PM), atributii de serviciu (A.S), dispozitii verbale (DV) sau procese verbale (PV),
obligatii de serviciu (OS) sau pe propria raspundere (P.R.)
c) delimitarea materiala a locurilor de munca.
d) esalonarea operatiilor de interventie in instalatiile electrice si respectarea
succesiunii manevrelor conform regulamentelor de manevra.
e) elaborarea instructiunilor de lucru pentru intretinerea si exploatarea
instalatiilor electrice pentru interventii in instalatii electrice si instruirea personalului cu
aceste instructiuni. Un rol deosebit il au instructiunile de interventie in caz de avarii,
accidente, explozii si incendii si efectuarea exercitiilor practice de interventie in
asemenea situatii.
f) executarea verificarilor periodice privind starea echipamentelor si modul
de aplicare si respectare a masurilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.
In incheiere ca regula generala, obligatorie, mentionam faptul ca la orice
instalatie sau echipament electric (aparat, utilaj, scula, cablu, etc.) sau in incaperile
sau spatiile de productie electrica, partile active trebuie sa fie inaccesibile atingerilor
directe.
 3. Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere
indirecta
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se
realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnica. Este interzisa
inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie
organizatorice.

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua

masuri de protectie: o masura de protectie principala care sa asigure protectia in
orice conditii si o masura de protectie suplimentara care sa asigure protectia in cazul
deteriorarii protectiei principale.

De regula se aplica cumulativ doua sau mai multe mijloace de protectie care
constituie un anumit sistem de protectie.

Toate sistemele de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta

terbuie sa evite mentinerea tensiunii de atingere si de pas peste limitele maxime
admise, un timp mai mare decat cel maxim admis (STAS 2612-87).

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se asigure

deconectarea sectorului defect (partea instalatiei sau echipamentului la care a aparut
defectul) in decurs de maxim 3secunde.

Pentru instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune sistemul de

protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza prin aplicarea
uneia, sau cumulativ a mai multor masuri de protectie, dintre care insa, legarea la
pamant de protectie este totdeauna obligatorie (N.G.P.M. art.350.alin.3).

In cazul retelelor de joasa tensiune sistemul de protectie impotriva

electrocutarii prin atingere indirecta se stabileste in functie de categoria retelei.

Mijloacele tehnice pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere

indirecta sunt urmatoarele:

a) alimentarea la tensiune redusa – folosita si ca mijloc de protectie

impotriva atingerilor directe. Precizarile privind realizarea si aplicarea alimentarii la
tensiune redusa sunt stabilite in documentatia tehnica speciala.
b) legarea la priza de pamant se realizeaza prin racordarea elementelor
protejate impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la priza de pamant. Aceasta
trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie suficient de mica pentru ca in cazul unui
defect sa se obtina cel putin stabilirea unui curent suficient de mare pentru a
determina actionarea protectiei maximale de curent montate inaintea elementului
protejat in decurs de maxim 3 secunde. In cazul in care acest timp nu se poate
respecta trebuie ca tensiunile de atingere si de pas sa nu depaseasca limitele
maxime admise (conform STAS 2612-87) pentru timpi de declansare mai mari de 3
secunde. De regula se realizeaza o retea generala de legare la pamant care
deserveste toate elementele ce trebuie legate la pamant aflate in aceeasi incinta sau
platforma.
 c) legarea la nul de protectie se realizeaza prin racordarea elementelor
la care trebuie sa se prevada o protectie impotiva electrocutarii prin atingere indirecta
la punctul de nul al sursei de energie (generator sau transformator), astfel incat
impedanta circuitului de inchidere a curentului de defect sa fie suficient de mica
pentru a obtine un curent suficient de mare care sa determine actionarea protectiei
maximale de curent montata inaintea elementului protejat intr-un timp de cel mult 3
secunde.
Pe langa legarea la nul de protectie trebuie sa se prevada o masura
suplimentara de protectie daca exista cel putin una dintre urmatoarele situatii:

 instalatia electrica sau conditiile de exploatare nu prezinta siguranta

deconectarii echipamentului defect intr-un timp mai scurt de 3 secunde;
 pentru legarea la nul se foloseste unul din conductoarele de aluminiu
al unui cablu sau al unei linii electrice aeriene.
 locul de munca este periculos sau foarte periculos.
Ca masura suplimentara de protectie se poate folosi:

 legarea suplimentara a carcaselor si a elementelor de sustinere a

echipamentelor electrice la o instalatie de legare la pamant de protectie;
 executarea de legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale
echipamentelor electrice la o instalatie de legare la pamant de protectie;
 executarea de legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale
echipamentelor si alte elemente conductoare aflate in zona de manipulare, in
vederea egalizarii potentialelor;
 izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale
electroizolante;
 folosirea unor dispozitive automate de protectie la curenti de defect
sau la tensiuni de defect periculoase, care sa deconecteze sectorul defect.
In cazul in care protectia prin legare la nul este suplimentata de o protectie
prin legare la pamant, instalatia de legare la pamant trebuie sa aiba o rezistenta de
dispersie de maximum 4 ohmi.

De regula conductorul de nul de protectie (simbol PE) trebuie sa fie diferit de

conductorul de nul de lucru (simbol N) folosit pentru scopuri tehnologice ca parte
activa a instalatiei. Precizarile privind realizarea instalatiilor de legare la
conductoarele de nul sunt redate in STAS 6613-83.

d) izolarea suplimentara de protectie poate fi realizata prin:

-izolare de protectie realizata sub forma de invelis exterior din material

rezistent la solicitarile din mediul unde este utilizat echipamentul electric. Este interzis
ca acest invelis sa fie suntat (strapuns) in vreun loc cu parti conductoare prin care s-
ar putea transmite o tensiune periculoasa in caz de defect.
 - izolare de protectie sub forma unui strat izolant intermediar montat fix intre
partile conductoare care pot fi atinse de om si partile care in caz de defect pot
ajunge sub tensiune.

- izolare de protectie realizata sub forma unei izolatii de lucru intarite ce

contribuie sa indeplineasca conditiile generale ale izolarii suplimentare de protectie.

Conditiile generale pentru izolatia de protectie a echipamentului sunt:

- materialele electroizolante folosite trebuie sa aiba o rezistenta mecanica,

electrica, chimica si termica astfel incat efectul de protectie sa nu fie diminuat in cazul
folosirii normale a echipamentului respectiv. De asemenea trebuie sa fie indeplinite
conditiile referitoare la rezistenta la rupere, la conturnare, la coroziune, stabilitatea
formei, rezistenta la propagarea flacarii si la imbatranire.

- materialul izolant trebuie sa reziste fara strapungeri sau conturnari timp

de 1 minut la o tensiune alternativa de incercare de cel putin 4 KV, 50 HZ aplicata
intre elementul care in mod normal se afla sub tensiune si elementele accesibile
atingerii.

e) izolarea amplasamentului se realizeaza prin intercalarea unui strat

electroizolant intre om si pamant, respectiv partile conductoare care se afla in contact
direct sau indirect cu pamantul si care sunt in zona de manipulare a omului.

Stratul electroizolant trebuie sa aiba o rezistenta de izolatie suficient de mare

pentru a asigura protectia necesara.

Izolarea amplasamentului se caracterizeaza prin urmatorii coeficienti de

amplasament

- in cazul izolarii fata de pamant

- in cazul izolarii fata de partile conductoare care se afla in contact direct
sau indirect cu pamantul.
Coeficientii de amplasament se definesc prin relatiile:

si

Rh - rezistenta electrica a corpului omului

Rd - rezistenta echivalenta de izolare la picioarele omului fata de pamant

Riz - rezistenta stratului izolant fata de elementele conductive in contact cu

pamantul.

In cazul atingerii unei parti ajunse accidental sub tensiune si a pamantului,

coeficientul de amplasament este:
 Pentru cazul atingerii cu picioarele a doua puncte de pe sol avand potentiale
diferite, coeficientul de amplasament este:

Rdpas = 4 Rda iar pas = 4 a – 3

Rda - rezistenta echivalenta de izolare in cazul calculului tensiunii de

atingere U'a iar

Rdpas in cazul calculului tensiunii de pas.

f) – separarea de protectie se realizeaza atunci cand circuitul de lucru al

echipamentului electric este separat galvanic de reteaua de alimentare cu energie
electrica si izolat fata de pamant. Prin separarea de protectie trebuie sa se evite
existenta concomitenta a doua defecte de izolatie fata de pamant pe doi poli diferiti ai
circuitului de lucru al echipamentului.

Conditiile generale ale separarii de protectie sunt:

 separarea de protectie trebuie sa fie realizata printr-un

transformator sau grup motor-generator special destinat in acest scop;
 la un transformator de separare sau la un grup motor-generator se
racordeaza numai un singur echipament (utilaj, aparat,unealta);
 cablul de racordare sa fie intotdeauna in buna stare;
 priza de racordare trebuie sa fie fixa.