Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Dochia Ion Berariu

    Încărcat de

    Toader Rusu
    11 vizualizări12 pagini
    Opera scrisă de preot Ion Berariu Stroiești

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Opera scrisă de preot Ion Berariu Stroiești

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    Descărcați ca pdf
    11 vizualizări12 pagini

    Dochia Ion Berariu

    Încărcat de

    Toader Rusu
    Opera scrisă de preot Ion Berariu Stroiești

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    Descărcați ca pdf
    din 12
    Pretiuln _Pe fs de } ANULU XII. Consecintiele Resbelului- (Bine.) In astu-felu de casu ea se vede atacata —in-celu mai preciosu elementu alu vietii sal amorula conjugalu si maternu. Ea sufere, su- fere 'n tacere grentatea ce o apésa far’a cauté mediulu de aperare. Sunt pré vechi timpii candu Spartanele in barbari’a lora tramitiendu-si_copii la res- bele diceau: ,Mergi fiule si s® vii invingatora séu mortu!* ‘si candu legile condamnau la mérte pe acei copii. infirmi incapabili a purté arm’a. © astu-felu de stare, se péte considert ef o talharia si o aviditate de pradi. ‘Acum, credu che momentulu dea-itramite ‘n lume. spre a culege totu ce-i nobilu si salu- tariu, fldrea liberthtii sia egalittii, si intar- nandu-se in sinulu_patriei, st faca din viéti'a Toru ocoréna de descoperiri avantagise de lucrari artistice si de misericérdie pentra ‘meng loru. Este timpulu de i deprinde in 5 principiile morale, democratice ale hie loru, si fia-eare muma st fia fericita, a dice & Cornelia fiiloru sei: ,Ei au morminte demne de virtutile loru, clei si-au sacrificatu viéti'a pen- tra celu mai nobilu scopu pentru fericirea po- porului.* E destulu de candu domnesce forti’a, de candu triumféza pumnalulu sangerandu si } glontiulu famegandu. B destulu de candu po- porele zacu uitate sub lantiurile sclaviei, si aventulu progresului inmormentatu in eata- combele tiraniei. © reforma generala si absoluta e impe- ridsa odata pentru eternitate. Junimea studiésa mai cu séma, de la care se aseépta multe va trebui st lupte, spre ao rupe cu lumea vechia,a mised Universulu, chiamandu Omenirea la adeverat’s cunoscintia si procla- mandu regenerarea. Acum, cf si in timpulu revolutiunii celei mari francese din secolulu XVIII; candujunimea si chiar femei'a se sacri- fied pentru reformarea, edificiului putredu so- cialu si pentru esterminarea despotismului. Femei’asi ea cu osebire va trebui st lupte alaturi_ cu barbatulu pentru. inmormentaren fanestei institutiuni a resbelului; ea care e destinata a mantiné pacea si armoni’a in fa- milia, in societate si prin urmare in Universu. Fia-care scie, eh déea intr’o familia se i- yeseu dispute; escitandu pe tata contra fiului si vici-versa, femei’a angerulu pacei, prin iu- birea ce reflecta in ambele parti, scie st rea- duca pacea si amict’a, Romani cunoseéu de multu si bine, marimea influintiei femeii astu- felu ch: candu Coriolan veniéi cu ostiri strain a supra Romei spre a-si_ resbund pe inamici 458 sei, Romanii confratii lui nu resistara prin ar- me, ci asiediandu pe respectabil’a Iui muma in fruntea unei numerése trupe de dame Romane, © tramise spre intimpinarea lui. La lamentele si rugele loru, anim’a lui Coriolan deveni flexi- bile si ced&.. Asemenea candu Sabinenii ve- nira eu armele a supra Romaniloru, spre a-si resbund rapirea rudeloru, sétielora si fiiloru loru, Romani reeursera totu Ia femei, spre a seapa de fari’a loru, Femeile esindu-le inainte desolate si implorandu, fara cu toti salvati. Femei’a dar, va trebui st ridice blasteme contra resbelului: ragandu pe parintii lora de inlaturaren lui cerend’o de la sotii lorn si pretindiend’o fiiloru, pentru complet’a loru fericire; fiindu-cd resbelulu de candu ¢ lumea a costatu lacrimi si sange! Che grea acésta intreprindere ¢ adeve- ratu, e4 ori-ce lucru la inceputu: dar nu este imposibilu. Se credea imposibila propagarea religi- unii Chrestine, din cans'a rivaliloru sia tor- turiloru si martirinlui ce suferia si din caus'a opositiunii ce intimpina, Se credea indistructibile institutiunile feu- dale, vasalitatea acea fatala, ce aduse lumea in stare deplorabila: de {mete si disperare Acea anarehia de eredititi de familie, si d’a o- cupé functiuni, numai acei ce mosceniau tit- Juni si coréne de: nobilissimi, patricii, per- fectissimi ilustres; de vice rege, comite, duce, conte, marchis ete. cari eran in vigére inspai mentasera lumea, crediendu-le caus’a estermi nirii poporului. Se credea eterna influinti’a Papilorn, si puterea loru dominanta, care esploatd ome- ea prin. bigotismulu ce inspiré si prin ana- isarea loru a-totu-putinte, Dar canda auror'a dilei de desceptare ax partt la orisontu, téte acestea cadiura cd tres- nite din fondamente; si éta acum, meritulu recompensatu, si onoratu ér nu titlulu, Cu_perseverantia si paciinta totu reulu si-ia pedéps'a si binele triumféza, cdci nimicu nu ¢ imposibilu inaintea omului activa. Caderea resbelului_e considerata e& una visu alu poetiloru si alu philantropiloru ee procetéza omenirei o viétia de Paradisu. Unii inse ridu d'asemenea_ vise; cum ridéu si mal- tratau pe Copernicu si Galilen, ale earoru mari descoperiri erau considerate ed ilusiunile unui capu esageratu. Dar visele mari se realiséza Christof-Columbu visé st aduca Europei o- magiu, nisce continente néue, abstracte pentru FAMILIA. Anulu XII, iz si cu téte dificultatile ce incercA, aspirati. unile lui se realisara, In casulu acesta de reformare se presenta enigm’a grea: cum vomu face cu ambitiunile natiuniloru si cu neinticlegerile loru? Acésta dificultate ar disparé astu-fila proclamandu-se 0 modificare si o reforma ge- nerala, dandu-si man’a téte natiunele si for- mandu o: Confederatinne Universala c’unu acela-si stindardu:: stindardulu Unirii Binele nu-lu vomu atinge, Iucrandu fia care in parte, ci numai uniti toti formandu o singura societate: cu religiunea, limb’a, du nele si moravurile diferite. Caci ramurile cele mai debile ale aceluia- sitrunchiu inpletite intre dinsele potu st se impotrivésca la furi’a Uraganului, candu iso- late le ar puté sfaramé ce: suflare de venta. Enropa chiar, asié cum se gasesce actual- minte desbinata, ar puté fi cucerita la primulu ventu de invasiune precum a fostu adessea candu unita ar puté st infrunte invasiunea unui continentu intregu. Déca sdrele bine-facetoru alu unirii, ar vent st strabata in tote unghiurile Inmei; atunci s‘ar realisé profethi de multu disa ch: ,Lumi va formé o turma e’unu pastoru;* atunci, fia-care individu si toti in genere voru puté sb guste din cup’a ogalitAtii adeverat’a fericirea, si ne vomu puté numi cd suntemu in apogeulu ci- vilisatiunii, practicandu preceptele salutarii ale lui Christosu, care dice: ,Ceen ce tie nu-ti place, altuia nu face si aceea: ,.Tubesce pe aprépele teu ca insu-ti pe tine!“ Pan’atunci_va fi 0 civilisatiune falsa, ct acele objecte poleite cu auru, caroru cadiendu poleial’a lasa a se vedé imperfectinnea loru. Acésta confederatiune pacefica va trebul sb aiba unu Ariopagin stralucitu de represen- tantii tutuloru cetitiloru émenii din cei mai renumiti ai seclului: cu inteligentia vasta, ew inteleptiunea lui Solomon; émenii maturi in esperientic si virtosi cari sb decida justiti’a ce se cuvine fia-caruia poporu. Incasu inse, candu una din parti ne satisfacuta fiindu ar vré st-si arége prin fortia ceca ce nu-i se cavine de dreptu, vrenda a stricé equilibrulu Universalu, cele alte puteri s'o previe de pedépsa ce m rita side relele ce si atrage a supra-i, silindu astu-felu congresulu a o aduce la pace prin fortia. Evidamente, fiindu in imposibilitates, da resiste; va trebui st cedeze justitici. Cftu de avantagisa ar fi o astu-felu de stare, si ce viitorn frumosu s‘ar ered generatiu- i. mai mie Anulu XII. niloru fiitére! Secolulu acesta ar fi consid: ratu e& Secolulu de diamantu, in care Omeni- rea va reintinert, va fi ’n prima-vér'a renascerii coneurandu prin abondenti’a si perfectinnea artiloru, a inventiunilora sia constructiuni- loru gigantice. Seclulu XTX care a produst atétea spi- rite distinse si émeni de geniu,mai are ani déue dieei si patra pan a se termini, — siva fi clu dre destinatu a trece in analele istoriei far’ a produce ce va mai distinsu de eatu cele alte; elu care e consideratu alu civilisatiunil Amorulu proprin alu acestorn personage re- marcabile fi va satisfacutu eu asi pucina ? candu remanu atite rele de eorigiatu! Cci_prin ce fu ilustratu secolulu nostra pana acum? Prin resbelele dintre Francia si Prusia? si prin perfect nventiunilorn cari mai de care mai ingeniése, mai capabile da distruge si d’a fi cu mai multu snecesu in detrimentulu Umanitatii, Dar glovi’a armeloru nu di nascere unui seclu. Er'a lui Sesostre fu remarcabila prin in- treprinderile sale artistiee, ale earora ruine si adi estasiasa pe visitatorn, Seelula lui Augustu, celu mai renumite secolu din lumi séu seeolulu de-auru; pentru dmeni mari ei ‘Vitu-Liviu, Hovatin si Virgiliu cari contribuira ca geniulu lora a-lu imortatisi. Secolulu Jui Ludovien XIV fiindu-cd elu a intinsu man'a progresului. Seclulu alu XVpentra renascerea culture: si a artilorn si pentru apa- ritinea divinilora artisti Michel-Angelo, Ra- fael, Leonardo Vinci, Coregin, Copernicn ete. Er'a lui Leone X si Tuliu IT care a con- ceptu biseric'a Suntulai Petre la Roma pen- tru gustulu si devotamentulu acestuia spr arte. ,Belele litere dicen elu, sunt argintn pen- tru poporu, aura pentru nobili si diamantu pentra prineipi Secolulu XVII pentru. re- formaren vechilorn institutiuni de regenerar si pentru tesanrele si monumentele ce lasar in seiintic, marile genii e#: Voltaire, Rousseau si Montesquieu, Button, Linée, Franelin, La place, Lavoisier, Lapévonse, si altii asemenea Cicerone, cari Iucrau a dé lumei o vistia néua sii mai perfecta. Reshelulu pe langa aceea ch nn dA nas. cere unui seelu, ba chiar impedeca progresulu; fiindu c bani sunt intrebuintiati in aceste lupte mortale, in locu a fi procurati in ajuto- riulu aceloru genii stralucite, eari sunt asid. de scumpe, si cari nu aparu de efitu numai ci fe nomene. Reulu de eapetenia dar, e resbelulu FAMILIA. 459 face st sufere miliéne de fiintie, si odata inla- turatu, cele alte rele saru risipi de sine si Omenivea ar respira. Catu timpu forti’a va fi motivulu de ren- sita, reusit’a nu va fi durabila, si cee ce © mai deplorabilu, este ed pana acum in seelulu alu XIX; omulu nm e siguru de pocsesia sa, chiar de viétita sa, adesea cadiendu vietiina ti- raniei, invidiei si ambitiunilora politicei esemplu actualn avemu pe Serbii, si_pe Spa- nia, eu Carlisti si Alfonsisti Tn vanu atite npte erancene pentru glo- rie si cuceriri; edei glori’a e trecetére ee pe pamentu ! Bas’a omenirii este : d’a fi toti fericit avendu cele necesarie, unu renume frumosu si ase apropié astu-felu pe cftu s'ar puté mai multu, de bunatatea si superioritatea Creato- rului seu. Cé st atingemu acestu inaltu seopu, nn resheluln este calea care ne-ar conduc Maria Nicolescu. otto Nam amblatu eu... N'am amblatu eu ln biserici, Rogatiuni Dar de en ‘Cu stirnisi in mine boldulu, Cé sé simtu in peptulu men Multiamita pré adanen Catra bumula Dumnnedien. Nici nu treee di si séra, ® nu-i multiameseu plecatu, CA prin a sa bunetate ‘Toemai mie mi te-a datu! Tosifu Vuleaun, Doehia. aitnne poporola. Susu la munte, unde se ’mpreuna conti- niile. Moldovei, Bucovinei si ale ‘Transilvanici, se innaltia unu délu de mare mijlocia, carele este incungiuratu la piciorulu seu cu paduri dese de bradi si molidi, pe eandu vérfulu seu e golu si stancosu, numitu cu numelt obiei- nulitu acolo ,Cerbanu.“ Stance, pesteri adanci, schelbe de bradi si de rosmarini selbatici, de asemenea si limb'a cerbului, care se intrebuintiéza et leaeu pre- tiuita in contra ofticei, infrumsetiéza oi 0 ghirlanda partea de josu a délului. 39 460 Déca privesce caletoriulu de pe pisculu muntelui_numitu, in departare peste muntii ceialalti mai mici, are placevea d’a vedé poeni, fenatie si paduri, totu schimbandu-se in moda adeveratu pictorescu si farmecatoriu. Ino padure intunecdsa de bradi, din alu careia mijlocu se inaltia mai multi bradiuriesi peste virfurile celoralalti uriesi ai dumbravei, cA si candu ar voi st sioptésca: Noi suntemu cei vechi, éra voi cei mici, posteritatea néstra. Colo in valea aceea murmura unu riule- tin spre Dorna in josu, cd se-si depue spre semnu de salutare tributulu datoritu. Acolo in apropiare sbéra si ciripeseu pa- seri feliurite, si de pe malulu riuletiului sorbu spariati cerbi si capridre ap’a eristalina. Pe edst'a altui munte se zaresce o poiéna, ineare pascu oile si caprele ierburi mivosi- torie. Din candu in candu sbora de-a supra yulturi si corbi. Pe partea miédindiéna, dreptu sub én muntelui esiste 0 adancitura, eam de déue-die- ci st@njeni patrati, unu platon fura poteca. Tn adancitur’a numita se afla mai multe rostogoluri de stanci si pietre mai merunte, spelate prin evenimente elementarie, de pe eém’a délului. Privindu rostogolurile amintite mai cu de amenuntulu, se descopere sub pietrile accle © stanca, care sémena unei femei imbracate; totu asid se potu vedé si alte déue-spre-diece pietre, cari scmena animaleloru quadrupede. Fara indoiéla, a trebuitu st conluere fan- tas’a multu_ la descoperirea acést'a, edci din- tele timpului a schimositu cu nepasarea sta- tuele aceste. Si ci st ‘neepe traditiunea néstra! wnteanulu numera aici vechimea statue- Joru de la Stefunu voda, de la resbéiele cu turcii, de la I, Il sia IM holera. Din caus’a eéata sd ne fia egalu in care seclu vomu pune radecin’a acestei traditiuni. De vr'o cfite-va sute de ani traid in veci- natatea muntelui aceetuia in o selbatecime cumplita o femeia, care petrecea dilele in pie- tate retrasa si care ajuté din nevdie cu du- hulu ei profeticu. tuturoru acelora, eari ascul- tau ct Qredintia. 'n Dumnedieu svatulu ef ma- ternu. Dochia, asi se numié sahastr’a, si-perdi sotiulu indata dupa nascerea fiicei sale Rue- sanda. Candu_ajunse de a fi mai mare si mai intielépta Rucsanda, a nevoit'o maica-sa st FAMILI Anulu XII. sufere ispitele cele mai grele, ekci Dochia a yoitu s’0 crésca ch modelulu contimporane- loru sale de acolo. Ea tiesea, torcea, cosea si facen altitic pe camesi, dupa obiceiulu de acolo, cu asi usio- rintia, ch nu o intrecea nimene, si previnié dorintiei maicei sale ori si candu si cftu i erd cu putintia. Asid vietiuid ia ’n mai multi ani cu eredin Dumnediew Dochia ci o mama seriésa si conselineiésa, éra Rucsandu ei o fiiea vir- tudsa ‘si ascultatéria, fara de a fi cereata de nenorociri, pana ce i demanda intr’o di — a prope de Craciunn — Dochia fiicei sale, ed s? adune fragi. Copia se ingrozi si suspind cu lacrimi in ochii ei galesi: — De unde s? aducu eu fragi? Pe tim- pulu acesta nu esiste nici o frundia de efai, cu atatu mai putinu o singura fraga. — Mergi de ada-mi fragi, sist nu te in- torci fara de dinsele la mine, — i repett mai ca-sa esaltata de mania. Biét’a eopila nu mai putii sb resiste la porune’a maicei sale, si ingrozita de urletele lupiloru si de impossibilitatea de-n aflé vr'o fraga, pornl desperata pana la deliru. Ea pasiea prin ometu si cugets: — Of! Démne, ce i s’a intemplatu mai cei mele, cei pana’ asta-di dins’a eré totu in- tielépta. Porunc’a ei este nebunéla, purtarea ci inse afara de tonulu seu severu cu care me avorbi, este totu ci cea de mai nainte. De si- gura, ch voiu aflé fragi, chci altmintrele nu m’ar fi tramisn dupa dinsele; mai ed nu-mi vine a crede, ch m’ar fi menitu ea pentru o3- petiulu lupiloru, cdci altfelu i-am fostu — pe langa téta asprimea ei — fiicuti’a cea iubita. La cugetarea ast’a din urma se aude in dumbrava unu vuetu, ef sicandu ar fi tu- natucu mii de fulgere; dupa aecea se audi unu cfirdu de corbi sburandu si croncanindu, pe candu de alta parte i lud Ruesandei ning’ ulu si vicoliturile téta speranti’a, cd sb péta plecd mai departe Astu-felu spaimantata, intinse Rucsanda manile catra ceriu si cadit in genunchi, — dupa aceea audi o voce mangaiatéria —De ce te infricosiedi, copila, si te in doiesci de realisarea poruncei materne? Cu ragiu, innainte, va merge cu greu, clei rosele nu st culegu fara de spini. Imbarbatata prin cuvintele aceste, plecd copil’a inspaimantata pe o poteca ingreuiata, fara directinne anumita, ea cadit adese ori in Anulu XI. gropi vicolite, cari nu se puteau deosebi de pamentulu netedu. De multe ori se afundd pana in gramadi si numai cu incordarea cea mare a puteriloru ei, a fostu ea in stare sb scape de mérte si de degerare. Piciérele si manurile ei eran deja pline de rane si de sange. Hainele ude, opincile rupte. In acésta stare ajunse ea a trei’a diina- intea unei colibi; acolo sté inaintea usiei unu mosnégu betranu, a caruia barba ajungea pana la britu, Uimitu intrebd clu copil'a, cum de ia fost possibilu st ajunga pan’acolo pe asid. yreme de vicolése? De asemene o intreba si ce a adus’o pan’act? Rucsanda tacit, cici fati’a ei erd atdtu de inghiatiata, cl nu putea sb vorbésca nici unu cuvinticlu. Ea privi mosnégulu cu o fatia im- ploratéria ‘Acest'a o duse in odai’a larga a colibei sale, care eré intunecésa si luminata numai cu foculu care ardea pe vatra, unde siedeau pri vindu cu manile 1a focu inca alti doi mosnegi mai betrani. Ki se uimira privindu copil’a, care sarutd manile loru, si o invitara cé st siéda. Rucsanda urma eu placere irivitarea mos- negiloru, si si-uscé la focu hainele ei ude; ea stiega ranele sale si indreptA opincile. ‘Mosnégulu celu_ mai tineru i dete de os- petin borsiu cu mamaliga si intr’unu paharu de lemnu mustu de mere. Dupa ce si-stinse fimea si setea, adormi copil’a, Era a déu’a di povesti ea betraniloru mosnegi demindulu ce i Pa datu maica-sa Dochia. Ea istorisi si suspin’ in doindu-se de possibilitatea acestui demfindu acuma in mi Joculu ene. Atunci unulu din mosnegi, cugetandu mai lungu si sfatuindu-se cu ceialalti doi, o chiama inainten sa si i dise: — Tine pél’a hainei tale! Nu te teme! Ia acesti carbuni, — si i puse jaratiou in péle, —site du citu de iute ti-va fi cu putintia a casa; sb nu te uiti inse la carbuni! Dupa aceea o duse mosnégulu afara din coliba si i areth cu man’a calea catra cas’a maicei sale, si dispart. Rentéreerea Rucsandei a fostu usidra, cdci nu se mai cufunda in troeni, Puterea tai- nica a jaraticului efeptul acést’a. Pe la miedi- ulu noptii ajunse dins'a a casa, batit la usi’a casutiei Luminate. (Fiooa va urmé.) Ton Berariu, AMILIA. 461 Inventiune néua. (Fine) La amputarea unui soldatu s’a doveditu, ch leganduse taiatur’a indata cu bumbacu in- moiatu cu acidu salciu, patientulu n'a mai sim- titu durere, nici inflamare, nici friguri, nici coptura; cari decomunu succedé altoru ampu- tatiuni, si in siese dile s'a vindecttu ran'a pana la o mica fistula, carea erd delipsa spre scurgerea fluiditatei ranci, carea inse fara nici unu mirosu sa strecoratu. Acésta s'a probatu in clinic’a din Lipsca. Dar voescu se modifice metodulu de operatiune a Jui Lister intr’acolo, ci de aci inainte, operatiunile st se intemple sub strobice cu acidu salciu, ca asid si dore- rea operatiunei sb se pota delaturé. Gratulamu mai cu séma soldatilora, de In butaliele veni- torie. In fine, si ce e mai de frunte, ce folosu mare va aduce acidulu saleiu, cuinei si ca- merei viptualeloru! Ore st nui para bine Démnei de casa. economei, bucataresci, avendu la mana unu preservativu, carele st li apere pomele, earnurile, duele, pescii, cu septema- nile si lunile de putrediune si mirosu grew? Si laptele celu de totu necessariu, ca st nu se inchiege asié inte? S'a aflatu ca 1 Gram de acidu saleiu, e dejunsu ca sb impedece strica- rea laptelui in 36 dre, fiindu cantitatea 4 Litre, sicaldura 18.0. fara ca laptele se pérda din calitAtile sale eminente nici cétu © negra sub unghia. Déca intr’o Litra de apa calda, se va, pune atftu acidu saleiu, ca st se turbure apa incatva. si in acésta se voru moi due préspete, si se voru uscd pe scandura, cu lunile vor" sté totu préspete. Carnea, care acum déra a in- ceputu a putredi sia mirdsd, punendu-o intr’o 6ra in ap'a cu acidu cd mai susu,si-perde téta urm’a de putrediune si gustu reu. Carnea préspeta, sth multu timpu in asemenea stadiu frecata cu acidu, si acatiata la aeru. Unu po- calu de bere, carele dupa déue dile standu espusu aerului, ineepe a se mucedi, cu putinu adausu de acidu, sta si 12 dile fara mucediéla. Insa-si apa, se péte, dupa Kolbe, mai indelun- gatu tempu tienea nestricata, punendu intr'in- s'ao parte din déue-dieci mii a apei, si astu- pandu-o cu bumbacu inmoiatu asemenea in acidu Prébele ulteriére cu acésta inventiune néua a acidului saleiu, are chiamare a deslegd mai multe probleme din viéti’a omenésca. Georgi Traile, oH 402 ‘VULTURIL BOSFORULUL. — Romana de RAOULU NAVERY. — (Urmares = Sé cam venimu panvatunci, dise imperatulu 5 wa sosita inea dr'a de discutatu afacerile imperatiei. Davida Comnenu faci unu semnw ami potului seu si se perdit in multimen venatorilorn, Fiiulu-lui Ouzounu-Hassanu remase unu mo- mentu tacuty, lnsandu s8 spendiure dolégele frénelora pe grumadii calarfei sale: elu se pareaa nu-mai avé seine de ce se intempla in giurulu seu, Candu si-tedich capulu, intreb& de Apostoli, care sicindrepti pasit ealulut seu dupa alu Iu — Unehiuta meu e curagiosu asié-d re dineulu in caracterulu seu indresnéPa ac: je mine ms 83 declaru astadi resbelu lui Ma comet alt T-le, frie’a regiloru? — Nu e opinunea eurténului, cea ce voiti de I mine? intreba tinerulu green. —Nu, respunse El-Scheri’s — Bine dara, die Apostoli, caracterulu lui Davida Comment ¢ 0 mestvcatura de temere si de bravura, de descuragin si temeritate. Candu esitédin, elu m cede nici de-eftu unei temeri lasie, personale, nu, elu se indoiesce sub impresiunes unui fioru sus perstitiost. Davida simte tronula usuxputu de dine sulu in daun'a ereditariului legitimn a se cutremurd sub pitidrele sale. Péte sub cortu nu vi s’au enaratu ele sangerése, cari decursera in familia véstra .. va, mam’a-buna a véstra, ¢ s6r'a lui Tounu-Kalo, © greu sd acudie pe fratele seu cu erimele odi- sifiorn a supra se, cari aruneara odinidra spaim léganului ei. — Aveti dreptu, Apostoli, eu solu cova despre acele intempliri, Maica-mea mi-a vorbitu. cam-pe- departe despre unu copilu ereditorin alu Ini Ioanw Ralo, ea a Aleos'a, ou care se jocau eri tinerii mei ver — Vati ghicitu; in ochii dmeniloru acelora, cari privesen ereditater ei dreptu, Alecs'a ¢ suv nulu legitinu alu ‘Trapezuntei si totu-si nici-uoulu war avé curagin de a-lu dori de stapanu, ntatu de ture se_temu, ch pote a pastratn ceva in sange-ei din coruptiunea tatalui seu. Unchiulu vostru, Davidu Comnenu si Toxnu-Kalo eran fiu Ini Alees'a alu TV- Ie si ai Eudocsiei, princesei de Ther Toxnn-Kalo avit temeritatea de a acusd pe maic'a sa de complici cle curtil; fura de a ascopté 60 Ii se faca tufeliu sé Ti se judece a supra erimei se adeverésca inoeinti'a, elu asasink pe Eu- i'a, sub protestuln de a reshunt ondrea tatal seu. Perseeutatu prin Alecs’a, ela reveni pe ascunsu din esiliu si sugrumi pe betranulu imperatus inse innainte de a puté gusta fruptele duplului seu omo1 de parinti, mértea In-surpringe ... hi lust din ferme st fi?a Tui Alecsandra, imperatuln Theriei, unu co- pilu de patru ani, pe care Davidu lu-deckird nep tintiosn de a urmé pe tronu, Fratele Iai Toanu-Kalo Ya pe cordna si tetientr orfanulu in cur~ nlnse ori eatu de drépta sé fia delaturaren care ajunse pe sureelulu lui Toanu alu TV-le, Davidu to- tusi mu se pote impedeed de multe-ori a nu simti temere ne esprimabila innaintea acestui copilu, a ea FAMILIA. Anulu XII, 4 rui privire cAte-odata In-urmares reabunare neimpacabila. Hea pentru-ce simtiesce Davidu, de eeuragiosu, ba adese-ori temerariu, de multe-ori si rapede, ch resolutiunile sale i-slabescn Blu se temo de osinda si in atari ve si-pune intreb: 1 rapi dre neaseeptatu cerinlu a= eést’a cordna, pe care elu a luatueo de-odata de pe unn sarcofagu si dintr’unu Iéganu? ! © cu espresiune de dinsuly — Acést’a € 0 istoi 2, dise El-Scherif nse eu nu_potu reprobi fupt’s unchiului; sangele lui Toanu Kalo ¢ blastamatu, si domnirea eredito Ini sen ar fi o nefericire pentru popérele tie Acuma, dise Apostoli, Tertatiemd ab Vi re petuce a dist iii mainte imperatulu Davidu: Se venimu mai nainte! Apostoli mai pucinu spre ase dé plucerii sale favorite, decatu spre a sedte pe noulu seu amieu din visurile, eati-i ocupau spiritulu, impintend ew amen= doi si se rapedi pe antaiele eéste x muntelui Olimp. Tn ce mesnra suinu, intr'acea devenii. si padu- rea mai intuneedsa. si respandeau eedri mai mare in= ‘tunereen sub frundisiulu Toru. Sunetulu bucinelora slabis latinduse in téte turile; selbatecu de totu soiulu, de Ia vae'n de cerbu pana Te gliganu se agramadid pe lese. Numai népten si factt eapetu fapteloru venatoreseis tunel te- chiamandu-se sioimii se aprinsera faclii si cavalerii se rentornara la Trapezunt's, El-Scheritf nu se arctuse celu mai pucinu destera, Inperatés'a Uéna ascepti ingrigints pe fi sii strinse eu infocare in bratie. El-Scheriff drow pe Ama lings eas fa tinera se ret odata eu cei mai tineri princi Déue dile se continnara serbirile, concertele i festivithtile; dup'aceea invitatii_nobili sicluarare- masu bunu de Ix domnulu casei si la finen septemanet fiulu lui Ouzoun-Hassan remase singuru eu fami imperatésea. Princiulu veden rulu sen erescea mereu Apostoli_ lu-ghie nfidintia de In ami Imperatulu vorbié de sor’a-sa, Sara, eu o iui re, o¢ fucen s8 se indoiésca speranticle secrete a ti- nerulu Acesta inte ghiei, et Anna past ‘mai multa ambitiune, deottu tatalu a nn vied ai vorbf de proiectulu de al care dinsulu cugeta fara ineetare, inain meritatu prin eutare servitin insemra famili’a lui Davida Comnenu Elu coces planulu de a cliberd pe unchiula sew ahometu ala L-le, spre a ofert Annet c va fi intaritu tronulu parintelui ci. tito propunerile belice a nepotului seu, Da- vidu respundea cu — Eu nm reapingu ide'a de Iupta, doresen numai, et sb mi se deie pretestulu, — Oh eu ln-voiu aflé! — respunse El-Seheitt cu convictiune. . — Vina apoi indata pezunt’a! El-Scheriff’ prom stéree lacrimi din och Annei. in t6ta diwa pe Anna si amo- fara sd indreanésc fain sinu-s pentiscen dices i adie noutaten Ia ‘Tra acést'a eu o anddre, ce Tlenei si unu suisu pe budicle Anulu XI. lin, cu eare sperd a veri m's lui El-Scheriff se miscd profunda, Eh ratie pe tinerit sei veri ca caldur'a i cu budiele tremurande wnele ey remase mutu inaintea Am ‘Odata gat'a de apleed, canda n'aved sb faca nu- mai unu somnu spre a fi tapitu de ealari’a en araba, curagiulu si speranti’a-i revenira, si, salutandu cu ‘a famil’a adunata pe trépt’a libera, strigh : — Voiu reveni! Voiu reveni! Unu momentu dupa acést’a elu sburi pe calen condueatéria la statee libere ale parintelui seu hue, fost, imperatesei si IL Panagi’a Rontorsu in mijloculu a loru sei, El-Scheriff predomnitu de unic’s ideia, nu staruid de loca a-si stramuté melancol’a profanda, ee-In euprinse. sei nulu mai cunosceau. Elu, celu mai parte a dilel Ratecid de séx'a pana néptea prin vaile .Marii de frundic chiamandu fantdm'a gratiésa a Annei si cereandu mijldcele de a se apropid de ea si de ao cucerl. Tatalu lui El-Scheriff fu euprinsu, apoi se sa- era de stramutarea survenita in datinele fiulai seu, uzoun-Hassan i vorbi la inceputu en iubire, apoi svaturilorn urmara reprobiri; inse El-Scheriff ne- gligd a urmari cele a si se vedea a fi nesimtitorin facia de cuvintele aspre, cari Iu-ncusau de a se fi efeminatu in pdwe-va eeptemane prin atingeren sa cu grecii. El-Scheriff souturé din capu cu o resignatiune muta, ‘De efite-va ori se parea a fi pe punctula de a vorbi, de a descoperi motivulu portarei sale, dar pre- cugetarea i opri pe budie confidinti'a gat’ Indata ce ee subtraged vighitrii parinticsci, El-Sche- ‘ile ne- riff numai deettu ee acufundé de nou in pndi mesurnte, a caroru liniste contrasté cu agi spiritului seu. Acést'a stramutare etraina erd sujetula convor- indatinate a Ini Ouzoun-Hassan . Eluo onoré nu numai pentru gi sale, et 0 wven a aupee tribului(peporatiuni, alu eae ruin capu elu erd, Fiie'a lui Alecs'a alu TV-le mu sica ales desti- nulu; ea a rennitu in vidtia ea téte durerile, cari au lovitu succesive membrii familiei sale. Unn princi tarcomanu, Djihon-Soleb, dela randu un resboiu de resbunare imperatului Ales’ alu IV-le, cesta nu putt e@stigd pacea decttu numai eu conditiunen de aida de muiere pe fila sa, Sara, In genere, certele sultanilora cu prineii europeni, a capiloru liberi ai regiloru, se curmau astuefelu. Ne- credintiosulu, de diumetate selbateculu ostasiu duce: su cortulu sea de Lins o féta regia, ereseuta in luesu si palatiuri pompése, ei neést'a cucerire servi invin- gatorinlui dreptu resbunare, efitu si desdaunare. Inse, de-si princiulu Djihon-Solch nu ered in univea sa eu fii'a Endocsiei si Alecsei altu-ce, decdtu satisfucere orgoliésa, elu nu inturdia de a se simti miseatu, ofisti- gatu si invinau de insusirile Sarei, Fara sd incerce a FAMILIA. unu regimu dulee si ci ig puter, en eer

    S-ar putea să vă placă și