A-PDF

128Page Crop DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove

DREPT the watermark
ADDIIINISTRATR

Institu{ia anulSrii actului administrativ este prevdzutd, de art. 52 din Constitulie ca;.
consacrd acel tip de anulare care este dispus de instanlajudecdtoreascd. Potrivit textulu
menfionat, persoanq vdtdmatd intr-un drept al sdu ori intr-un interes legitim, de
autoritate publicd, printr-un oct administrativ sau prin nesolulionarea in termenul legal ;
unei cereri, este indreptd{itd sd obtrind recunoa$terea dreptului pretins sau a interesuli..
legitim, anularea octului Si repararea pagubei.
Nulitatea absolutd are ca specific faptul cd sanclioneazd nerespectarea, la fnche-
ierea actului juridic, a unei nornxe care ocroteSte un interes general, obstesc. In caz*
celei relative sunt nerespectate, la incheierea actului juridic, norme care ocrotesc Lt.
interes particular. individual ori personal' .

Din punctul de vedere al intinderii efectelor, nulitSlile se impart in nulitd{i totole.

cdnd este desfiinlat un act juridic in integralitatea sa gi in nulitdli parliale, cAnd -,:
desfiinleazd doar o parte a actului, celelalte pdrli ale actului continudnd sd produc;
efectejuridice, deoarece nu contravin legii.
Nulitatea absolut[ intervine pentru incdlcareo condiliilor de fond, esenliale penrr-
validitatea actului, iar ntlitatea relativi pentru condilii de mai micd importanld, cari
privesc forma actului.
Din punctul de vedere al efectelor juridice, nulitatea actului administrativ diferd c:
cea a actului civil2, dupd cum trmeazd:
- indiferent de conditiile care au fost incSlcate, organul competent va putea :i
dispund anularea actului;
- dacd in dreptul civil nulitalile relative pot fi confirrnate de, cel lezat, iar nulitdt:.:
absolute nu pot fi confirmate, in dreptul administrativ pot fi confirmate ambelr
categorii de nuliti{i sau numai nulitifile relative.

§29.Organele care pot dispune anularea unui act adnlinistrativ

Aceasttt sanctiune poate fl dispusう
de urlntttoarele categor五 dc autoritttli:
a)`た θttα ノ た期r力 た s昭 フ
ι74iθ r,ln viltutca raportului dc stlbordonare ierarhic五 ;

b)虎 Jη S″“
″α虎 プγ ε αめ,Cttc l,i fundamenteaztt acest drcpt pe dispoziliilC art.52s
`た
126 alin.(6)din COnstitutie si ale Leg五 nr.554/2004 a contenciosului adnlinistrativ;
C)グ θ』 ∠′κお′ θ″ P夕 b′ J6,care poate anula doar anumitc catcgorii dc acte admi正 ■
"′
trative(exCmplu ccle alc locurilor dc detenliC)・

§30。 Procedura anulユ ril este diferit五 ,ln functie de organul care dispune anularea
Astfel,m cazul ακ傷筋rノ J itspγ sι tt οttα κ夕′た 滋 た sttθ ″ブ θr,instmmcnmljuH置
prin carc se dispunc anularca va fl αε ′αグ″z′ ″お′ “
″α′
′ッ,ceea ce fnseamna c五 ′″θθιグ傷rα l」
′ ε ψ θ θ湧 ′
θ万リク αJα α α/777プ `夕
4お ″α′
ノν
`′
,ユ .踊 ξ
`妥 `77Z′
“
加
"腸 雰 盤電懲a〃誓
協虚盲f:」 蠍i躍糧ぶ:甜 [1胤 』
rr

:ll:‖ 7:1:と ::3;ι

:驀 ￨::ο
oα ′θた ′。α ″S″ 77女 Z,prCVCde Cう :(・)Iπ S″″″,Sο ′
α′ グ″ο77′ /2″ εθ′
αれ 滋″ 夕 εに ``″ α″″ α ′αJ777滋 お″α″ス sa Obi晏“
`″`ご
Sθ ″く
力 滋 α′ α′
ノ″ r`ノ ,′ ο sグ α″ノ わ ′
οr sα ″
`α “ `∂ `zら `″
"′
 jrノ 、′
α′
,ノ
θααα′
0′ ′
′α′
ノノ
ο″α″″
2ブ77プ S`″ α
′lrろ ′
ブ 129
`ブ ``
`ブ

i 31. Efectele anulirii

Precizdm c5, indiferent de condiliile incalcate la emiterea actului 9i de tipul de
-:litate care urrneazd sd intervind, prezumlia de legalitate funclioneazd pdnd in momentul
,'.
core se constatd sancliunea respectivdt .
Ca regul5, anularea produce efectejuridice ex tunc, pentru trecut, actul este desfiinlat
:: ;i cAnd el nu ar fi existat.
Ne raliem concep{iei exprimate in doctrin62, potrivit cdreia atunci cdnd anularea se
:.spune pentru motive de neoporfunitate, efectele juridice produse trebuie sd fte ex nunc.
Refinem, de asemenea, caregrld a regimului juridic al anulSrii actului administrativ,
-.rruI cd anularea unui act administrativ atrage dupd sine anularea tuturor actelor a
.;tor legalitate este condilionatd de legalitatea actului administrativ anulat3.

H. Inexisten[a actelor administrative

$ 32. Institulia inexistenlei actului administrativ a fost fundamentatd in perioada

:::rbelic5, in care int6lnim o veritabili ,,teorie'o a inexistenlei actului administratirro. Ea
:-:en.ine in cazurile in care incdlcarea condiliilor de valabilitate este atdt de gravi, incAt
-,: se pot aplica principiile sancliondrii efectelor actului administrativ, urmind a i se
.:1ica sancliunea inexistenlei5. Sunt, astfel, inexistente actele administrative care nu au
-.r emise sau adoptate de organele competente, din punct de vedere al competenlei
--.ieriale gi teritoriale (exemplu primarul sau consiliul local al unei localitSli reglemen-
=.zi conduita cetdlenilor din altd localitate). incdlcarea legii in atare situalie este at6t
:- evidentd incdt nu mai este necesard invocarea nelegalitdlii actului gi pronunlarea
---.itatii lo16.

;-:..tatea publicd sd emitd un act administrativ. sd elibereze un alt tnscris sau sd efectueze o anumita
.---;iure administrativd. (2) Instanla este competentd sd se pronunle, in afara situaliilor prevdzute la art. l
; . ,6), qi asupra legalildlii operaliunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecdlii.
, -.. cazul soluliondrii cererii, instanla va hotari Si asupra despdgttbiilor pentru daunele materiale Si morale
:-;:e. dacd reclamantul a solicitat acest lucru. (4) Atunci cdnd obiectul actiunii in contencios administrativ il
-'.:rd un contract administrativ, in.funclie de starea defapt, instanla poate: a) dispune anularea acestuia, in
,; :;t
in parte; b) obliga autoritatea publicd sd incheie contractul la care reclamantul este indrituit; c) impune
.-.;.: dintre pdrli indeplinirea unei anumite obligasii; d) suplini consimldmdntul unei pdrli, cdnd interesul
:'-:.:: o cere; e) obliga la plata unor despdgubiri pentru daunele materiale Ei morale. (5) Soluliile prevdzute la
: - i t Si alin. (4) lit. b) Si c) pot fi stabilite sub sancliunea unei penalitdtri aplicabile pdrlii obligate, pentru
'. -:-: :i de intdrziere. (6) in toate situaliile, instanla poate stabili, prin dispozitiv, la cererea pdrlii interesate,
": ::-?len de executare, precum Si amenda prevdzutd la art. 24 alin. (2).
I. Iovdnaq, op. cit., p.65.
- R. Ionescu, op. cit., p.283.
' .\. Iorgovan, Tratat, op. cit., vot. II, ed. a IV-a, p. 82. Este, de altfel, aplicarea principiului de drept quod
:,-- - -: ssl nullum producit e/bctum.
'P, Negulescg op. cit.,p. 430 9i urm.
' .\. Negoi6, Drept administralrv, Ed. Silvy, Bucuregti, 1996,p. 169.
- E. Demciuc, Nulitatea
contractuh.i administrativ, articol apdrut in lucrarea Implicaliile Tratatului
-:::...,1d o Constitulie pentru Europa asupra dreptului public Si a serviciilor publice, Secliunea pentru qtiinle
.::- - :: adminishative, Caietul
;r $tiin1ificrr.812006, Ed. Burg, Sibiu,2006, p.416.
130 DREPT ADⅣ IINISTRATn

Fundumente constitalionale actuale ule inexisten(ei actului administrstiv

Avem in vedere doui dispozilii constitu{ionale exprese care transformd aceas-i
institulie intr-una de rang constitu(ional.
Este vorba de art. 100 care reglementeazd actele Preqedintelui, respectiv decretele. i
cdror publicare obligatorie in Monitorul Oficial o impune textul constitulional respecl.'"
in cazul nepublicdrii intervenind sancliunea inexistenlei actului.
Art. 108 prevede acelaqi caracter obligatoriu al publicdrii in Monitorul Oficial :
actelor Guvernului, in caz contrar intervenind inexistenla actelor.
Legea fundamentald admite o exceplie in canl hotirArilor cu caracter militar, car-
din raliuni lesne de inteles, se comunicd numai organismelor interesate.
Regimul juridic al inexisten{ei actului administrativ
Inexistenta este o sanctiune specifica a actului administrativ, care intervine arur-:
c6nd viciile de legalitate care afecteazd, actul sunt atdt de grave, de fundamentale, ini;
congtientizarea lor nu este o probleml pentru nrciun subiect de drept. Cum afirmi plas:.;
profesorul Tudor Drdganul, orice subiect de drept, chiar qi unul cu inteligen!5 medie. '.:
realiza ilegalitatea flagrantd, a actului.
Inexistenta reprezintd,, in opinia unui autor, o sancliune cu caracter excepfional, ca-:
inlSturd prezumlia de legalitate, ea putdnd fi juridicd sau materialS, oricine put6nc-:
semnala2.
ValorificAnd tezele de referinli ale doctrinei3, desprindem urmdtoarele dimensiui
ale regimului juridic al actelor inexistente:
a) actele inexistente nu se mai bucurd de preztunlia de legalitate a acttr.^
administrativ;
b) subiectele de drept destinatare ale actului saLt care cad sub incidenla lui :.
dreptul de a se prevala de inexistenla actului Si deci de a refuza indeplinirea obligalii..'
care rezultii din act.
Reunind cele doui elemente de regim juridic, unii autori le exprimi sub forma tez:
cd in cazul actelor inexistente nu mai opereazd, prezrm\ia de legalitate qi nimeni nu po;: .

fi linut sd se supund prescripliilor exprimate in astfel de actea.

c) acestui drept ii corespunde, in mod corelativ, obligalia celorlalte subiecte de drep:. i
autoritillor publice in mod prioritar, de a lua act de inexistenla intervenitd, ceea ..
inseamnd cd ele nu vor proceda, in baza actului, la executarea din oficiu si la impune,:;
deci a foryei de constrdngere a statului, pentru cd actul nu mai este prezumat a fi lega. ;
deci el nu moi constituie titlu executoriu, nu se mai bucurd de principiul executio ex ffic;.
d) in actualul sistem constitulional, institulia inexisten{ei a devenit de rang constitu{ioti;.
Acestor elemente de regim juridic, doctrina francezd. il adaugd qi pe acela cd ac:;
inexistent poate fi retras (revocat) in orice moment de ciitre administralie, in timp -,
actul care este doar nul nu poate fi retras decdt in interiorul termenului rJe recurs' .

lT Drう
gallll,助 ル″たααι あ′α物 ″お施 ッθ″′νブ ″夕αれ て ψ ム,p64
2 1 Ncdclcu,И `ノ
″ αJ771J′ `ι
おあ 嗜
α″ッ′α リノ
ια fn lucrarca Dι s`′ ′″α′
`′
7Zarθ αP7・ FZι ″■ ブ′ ιε″ν′シ ιο77た■■彗
``ι
″α″￨力 r″ ,夕 ′
′あ″″″αグ ルな′ ″ノカρ″b″ θ′Ю″′`ヵ
′ sca,caicttli stii可 1■ Cnr H/2009,p13. `43′
3/ゝ `αア
.Iorgovan,7レ “
α′α49ρ `ノ ‐a,pp 78‐ 79;I Iovanas,。 ρ ιJ`,pp 65‐ 66
4 1 Alcxalldnl,I P Sl五 `,Vol II,cd aIヽ
niccanu,NI C狂 狙 ,an,C― I Enescu,D Dincう ,D′ 。フ グ″ノ ″なrrα ″′ Ed Econoll i
Bucurcsti,2003,p 281 `α
5 J Rivcro,J
ヽ
Valinc,9′ ε1,p l14
ノ
-- : it'itatea autoritdlilor adminis traliei publice 131

I. Alte dimensiuni ale regimului juridic al actelor administrative

$ 33. La aceasti ultimi parte, vom avea in vedere cu prioritate actele de stare civild.
Actele de stare civil5 reprezintd acea categorie de acte care au o naturd juridic[
;omplexd, de drept civil gi de drept administrativ, prin intermediul cdrora autoritilile pu-
:1ice investite cu atribulii de stare civili transpun in conlinutul lor elementele com-
:onente ale stdrii civile a persoanei.
Am menlionat, in conlinutul definiliei, natura juridici a acestor acte, faptul ci ele
,:par!in, in egal6 mdsur6, atdt dreptului civil, cat $i dreptului administrativ.
in ceea ce privegte dimensiunea actului de stare civili din perspectiva dreptului admi-
:istrativ, ea are urmltoarea semnificalie:
a) reprezintd tnscrisul autentic doveditor al actului de stare civilE intocmit in registrul
je stare civil5;
b) reprezintd, un mijloc de evidentrd a populaliei, din punctul de vedere al num5rului
si al structurii sale;
c) se intocme$te in interesul statului Si al persoanei (art. 1 din Legea nr. 11911996,
:epublicatd);
d) servegte la apdrarea drepturilor Si libertdyilor fundamentale ale cetdyenilor (art. I
:in Legea nr. ll9 I 1996, republicati).
Regimul legal actual al stdrii civile il regisim ↑
n Legea llr. 119/19961,republicat五 ,

r.rre a abrogat decretul fostului Consiliu de Stat nr. 278/1960,i actcle juridice emisc in
:azalui2.
Reconstituirea actelor de stare civill
Potrivit art. 13 qi 52 din Legea nr. 11911996, republicatd,, reconstituirea actelor de
.:are civilS se face la cerere, in urm[toarele situafii:
a) dacd registrul de stare civili a fost pierdut sau distrus, in totalitate sau in parte;
b) dacd actul de stare civilS a fost intocmit in strdin[tate gi nu poate fi procurat
:ertificatul sau extrasul de pe acest act;
c) nu au existat registre de stare civilS;
d) intocmirea actelor de stare civili a fost omisd.
intocmirea ulterioar[ a actelor de stare civil[
Prin art. 53 sunt recunoscute urmitoarele situatii in care intocmirea ulterioard a unui
,ct de stare civi16 este admisibild:
a) cdnd s-a omis intocmirea actului de nagtere sau de deces, ori aceasta a fost
::fuzatd, deqi s-au depus actele necesare acestei opera{iuni;
b) intocmirea actului de cls[torie a fost omisi, degi a fost luat consimldmAntul solilor
;e cdtre ofilerul de stare civild.

l Publicat五
↑nM.Of nr.282 din ll noiemb五 c 1996 si republicat五 ,↑ n urma modiflc五 Hlor succesive,in
.1 01n1 339 din 18 1nai 2012
卜
2 Este vorba dcspre Hottianle fOstului Consiliu dc Minisu nr.1090/1960 si 2290/1969,p五
vind aprobarca
二ctode10r dc evidc叫 うa rCgistrclor de starc c市 i10 si respectiv sanclionarca contravcttil10■ la rcgimul actclor dc
s● Ie civil五 .
132 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

Anularea, modificarea, completarea pi rectificarea actelor de stare civili

Primele trei operaliuni se pot face numai in temeiul unei hotdrdri judecdtoreSn
definitive Si irevocabile (art.57 din Legea nr. 11911996, republicati), in timp ce rectifi-
carea actelor de stare civili gi a menliunilor inscrise pe marginea acestora se face in
temeiul dispoziliei primarului unit[lii administrativ-teritoriale care are in pistrare actul de
stare civil6, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al serviciului
public comunitar judelean de evidenld a persoanei (art. 58 din lege).
Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea unui act de stare civili sau a unei
menliuni inscrise pe acesta, in condiliile menlionate anterior, se inscriu numai prin
menliune pe actul de stare civild corespunzdtor (art.59 din lege).
Regimul duplicatelor
Regimul acestora este doar in mare reglementat prin Legea m. 11911996, republicati-
qi dezvoltat prin normele metodologice de punere in aplicare a legii.
Duplicatul reprezintd un nou certfficat de stare civild, care inlocuieSte vechiu!
certificat qi a c6rui emitere poate fi legitimatd de intervenfia unor fapte materiale, cum ar
fi, pierderea, sustragerea, distrugerea sau deteriorarea certificatului original.
Duplicatul nu trebuie confundat cu eliberarea unui nou certificatincazul in care au
intervenit unele modificlri in starea civilS a unei persoane, dispuse prin hotirdre
judecitoreascd ayAnd caracter definitiv gi irevocabill.

I in aceasti a doua sifua1ie, eliberarea unui nou certificat este determinat6 de intervenlia unor cauze <i;
naturdjuridicd, acestea ahdgdnd anularea vechiului certificat qi emiterea unuia nou care corespunde stlrii civile
astfel cum a fost ea modificati dupi procedura instituitS de lege. inlelegem cd noul certificat de stare civili r:
avea un alt conlinut dec6t vechiul certificat pe care il inlocuieqte. in prima situalie, deci in cazul duplicatulu:.
eliberarea unui nou certificat este determinati de un fapt material, iar duplicatul va avea acelaqi conlinut c'-
ceftificarul pe care il inlocuiegte.
-- - tivitatea autoritdlilor administraliei publice 133

TEST DE AUTOEVALUARE:

1. Nepublicarea decretelor Preqedintelui Romf,niei in Monitorul Oficial atrage

sancfiunea:
a) nulitilii absolute;
b) nulitalii relative;
c) inexistenfei.

2. Nulitatea absoluti a actului administrativ intervine pentru incilcarea:

a) condiliilor de fond;
b) condiliilor de formd;
c) condiliilor de formd gi condiliilor de fond.

3. Revocarea actului administrativ poate interveni pentru:

a) nelegalitate;
b) netemeinicie;
c) neconstitulionalitate.

4. Constituie excepfii de la principiul revocabititn$i actelor administrative:

a) actele administrative cu caracter individual;
b) actele administrative cu caracter normativ;
c) atAt actele administrative cu caracter normativ, cdt gi actele administrative cu caracter
:ndividual.

5. Actul administrativ individual produce efecte de la momentul:

a) comunicirii;
b) publicdrii;
c) emiterii.

6. Nepublicarea ordonan{elor de Guvern in Monitorul Oficial atrage sancfiunea:

a) nulit[1ii absolute;
b) nulitSlii relative;
c) inexistenlei.

7. Revocarea actului administrativ poate interveni:

a) numai pentru cauze de nelegalitate;
b numai pentru cauze de neoporfirnitate;
c) atiipentru catze de nelegalitate cAt qi pentru cauze de neoporlunitate.

8. Cauzele revocflrii pot fi:

a) anterioare emiterii/adoptirii actului administrativ;
b) atAt anterioare, cdt gi concomitente cu emiterea/adoptarea actului administrativ precum
ulterioare emiterii/adoptirii actului administrativ;
c) ulterioare emiterii/adoptdrii actului administrativ.
 CAPITOLUL IX
CONTRACTUL ADMINISTRATⅣ
§1・ COntracttll administrativ reprezinttt o institutie carc,cum sc exprimう atat d=
rclevant un autor interbelic,加 グυ 湧″″ 77グ ター
S`″ ♭ ′′′776な ガj′
θCa′ ガι
z′ ′
θα rι α′θ グ″ゃt夕 ん「
1. Ea a fost considcrata ..[
`′
′′
ノツα4 α εθ77′ ′
ノblr′ ′′
α α θ77θ /79ノ αdrCρ ′
γ′ α″η
7′ ん ノ
Js′ rα ′ッ
"′ "′
institlltiC CXOgcntt ce nu putca cvoca cscnta rCalitttti10r indigene"2.

.an￡ :l露 電黒 糧 鷺 客 ∫:κ 鷺 :cwF:ifぶ 留 認 :路 f翼譜 鳳 鷺c繁 [

tar五 ,Si anumc Gaston Jё zc,care mtclegC prin,,θ θ 刀′″ααιαグ j“
お′
″′ルθ",,,6θ κ″ααθ
′ビ
錫θ 力θ ′α′
θグ グ れな″α ″θ′ι 4′ ′
ναα sな 夕 ′α′″釘ブ ο 4α rθ αγんcri “
Sθ ″たノ′窃b′ たゞ′εα″θθ∫「ご
slrpfrs, ″′
`α “
″ ′傷4θ ッθdc″ θ α′ ′cg夕 ′′
′θ″ ρα″′ノθιι′
αrθ , α′′ ‐ “
θr et"′ ノde6′ ′ θ ι εθ●j

`′ dejυ ″ノr77θ α′′ `′

■
gttν θ″η ″αρθ′trrノ
ρ ′ θ α/′ ''.
CC° ntta∝ adm血
`2_7夕 “ "′

仕
面真飽鷺
翼『譜lttl:亀 彙l譜 ∫ 躍留i∬ :‖ イ I:iT§ iλ
Originea contractclor adlllinistrative ttebuic caut激 五, ln esent五 , ln ncccsit五 lil=
illllpcrioase de ordin flnanciar ale autorittttilor publice carc avcau in adlllinistrarc bunu二
proprictatc public江 , de a le valoriflca in intercsul comunittttilor locale sau in interes
na10nd,Tn inclc dC hma dc prop五 ctatc asupra acestorbunuh5.
Regulilc speciflce contractelor administrativc privesc umatoarelc aspccte:
a)メ br777α 77`rα タノ
′ ,care cstc prcstabiliti dc lcgiuitori
`θ ``傷
b)′ 夕た′′
′ ι αグzノ ″s′ ″α′
θ α θrb″ ″ 7zrθ α′ たノ,cu ttutOrul“ rora administratia pOaI
OblinC,prin illlpunere unilateral五 ,cxccutarea fldelう §i regulattt a prestalici COnvenite pr二
contract;
C)α ″レ J′ θ力 ε ノ′
J″ ′j″ εα″θα j″ お″α′ ブα′θtt θ ″θンεαrθ αεO″ ″αθ′ α
¨“ `加 `Jθ `,pentm ci
ace,tia s五 si poattt duce la bun sfarsit prestatiile Stabilite prin contract;
d)ε ο ρθ′
θ″″ ″Jb夕 ηα′
θ′θ′αグ 加お′
rα ′
Jソ θ,pcntrtl solutionarea eventualclor liti婁
care ar putea apttrea in cxecutarea unui“
astfcl dc contract.
“
Teoria contractelor adlllinistrative a fost hndamcntattt pomindu― sc de la ideca ci
"α
励ノ
ηお″ ノ
α,α ν
∂んグ閉 θ
α
7′″α ′れあた′θ Zど あ窃
ψ6`θ α グルル″
ブル θ
ο″″α
6′ αε
θ4″ α
ごI
`た
αJ777メ 77'Srrα ′
Jソ θ ∫′εθ77rrα 6′ θ グθ σrθ ′′′rjツ α′". Cele dintai contactc ullllcaZtt un rcgiI二
帥 L剛 e∝ 樋 ∝ 曲 ∝ da tth湖 ∞ nК 顛 耐 ∝ dn曖
淵 11お 1岬 “ “

職
… 4鼎 脚
糀 .膨雀黎1胤 lttT…
5 E Dcmciuc,′ √
″′ノ
″たα εο″′
″αεたわ′αグ′ κお′ ″ν
c articol apttrut in lucrarcaル
tブ
?′ ′οα″ル 7ン ク′ αrlti`
ゴ″s`ノ /27′ れグοCο ″s`ノ た′ι
″ Eα ″ “ γ夕た ゞ
ノαsa″ Jε ′
あ r′ クタJσ Ш宝
9′ ααs″脇 シ ′
/arブ

j面 dteぎ `,Scctiunca pelltru§

`″ `協
"″
租 富 l鵬;傷 月 :腸,CM∬ 総 Ii蕊 :む″ !ftlittmc五 nc並 血 M,IInp五 m詢
central五 ,Bucurc,ti 1945,p.9
"硼
 n tr ac tul a dmini s tr ativ 137

i 2. Repere actuale ale no[iunii de contract administrativ

Perioada de dupd decembrie 1989 poate fi calificat[ ca o noud etap[ in evolulia
::oriei contractului administrativ, prima in istoria RomAniei in care ar fi trebuit sd se
::gdseasci fundamentati legal gi doctrinar existen{a acestui act juridic, pornind de la
::prul c[ insdgi Constitulia din 1991 il recunoagte frrd, a-l califica expres cu denumirea de
: ontract administrativ ".
Este vorba de art. 136 alin. (4) care declar6, pe de o parte, proprietatea publicl
-:ra1ienabil6, iar pe de altd parte, recunoagte posibilitatea existenlei unor mijloace juridice
,:: r'alorificare a bunurilor proprietate publica; este vorba despre: darea in administrare,
:3re nu se poate face decAt cdtre o regie autonomi sau institulie publici; concesiunea;
:,:chirierea gi darea in folosintrd gratuitdl .

Un moment important in evolulia acestei noliuni esfe reprezentat de adoptarea Legii

:t. 55412004 a contenciosului administrativ, care nu numai c[ recunoagte aceastl noliune,
:ar o qi explici in articolul 2 alin. (l) litera c) care, in prima tezi defineqte actul
edministrativ, iar in fraza a doua prevede cd sunt asimilate actelor administrative, in
:ettsul prezentei legi, Si contractele incheiate de ctutoritdlile publice care au ca obiect:
.:inerea in valoare a bunurilor proprietate publica; executarea lucrdrilor de interes
:ublic; prestarea de servicii publice Si achizilii publice. Dacd acest text opereazd numai
:.r no(iunea de contract, inlelegdndu-se cd este vorba despre contract administrativ, in
=ricolul 1 8 alin. (4) se face referire expresd la aceastd sintagm5, textul previzdnd soluliile
:e care le poate dispune instanla atunci cdnd acliunea in contencios administrativ are ca
-biect un contract administrativ.
Din pdcate, legiuitorul rom6n nu a rimas consecvent pind la capit acestei dispozilii
:in Legea nr. 55412004, intrucAt prin Legea m. 27812010 privind aprobarea cu modificdri
. O.U.G. nr.7612010 pentru modificarea qi completarea O.U.G. nr.34120062, s-a dat o
:-rrud ,,definitie" contractului de achizi,tie publicd, acesta fiind calificat (iq mod eronat,
::edem noi) drept ,,contract comercial", cu toate consecinlele de rigoare. Aceastd eroare a
:ost reparatd ulterior, prin O.U.G. nr.7712012, care a califrcat contractul de achizilie
:ublicd - contructul, asimilat, potrivit legii, actului administrutiv, care include Si
iategoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu
..'tleros, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritdli contractante, pe de o parte, Si
'-,ttul ori mai mulli operatori economici, pe de altd parte, avdnd ca obiect execulia de
.:rcriiri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii3.

S 3. Definitta contractului administrativ

Natura juridicd in egal6 mdsuri complexi qi controversati a contractului adminis-

::ativ a {Ecut ca aceastl institu}ie sd fie revendicatl atdt de specialigtii in dreptul public,
,'dt qi de cei in drept privat, ficdnd parte, din acest punct de vedere, din categoria

:鑑i糧 ま 宙
К痴iC° nstlttd
器 3畔t馳 霊Ъ
:ξ 認蹴器
3A■ 3 1it.o din ouG nr.77/2012 pcntru modlflcarca§ i co,plctarea O U G llr 342006 p五 宙nd
二
ibulrca contractclor dc achiziliC publicら ,a contractclor dc conccsiunc dc lucran publicc si a contractclor dc
conccsiunc dc seⅣ ic‖ ,publicatう ln M Of nr.827 din 10 dcccmb五 c2012,aprobati cu modinc猛 si cOmplct狙
F‐ ln Lcgca nr 1932013
138 DREPT ADⅣ IINISTRATPI

instituliilor juridice care se afldla interferenfa intre cele doud mari ramuri ale dreptulur. -
,,frontiera ,lirtr" actul unilateral Si contrqct"1 dupa cum intituleazd un autoi franc:--
lucrarea consacrati acestei institulii.
Contractul administrativ reprezintd un acord de voinld, dintre o autoritate publi,-
aflatii pe o pozilie de superioritate juridicd, pe de o parte, Si alte subiecte de drept, pe . .
altd parte (persoane fizice, persoane juridice sau alte organe ale statului subordort.:'.
celeilalte pdrlr), prin care se urmdreSte satisfacerea unui interes general, prin prestai,-
unui serviciu public, efectuarea unei lucrdri publice sau punereq in yaloare a unui b. "
public, strpus unui regim de putere publicd.
In doctrind, contracful administrativ mai este definit a rcprezenta un acord de voir.,*
supus total sau pa(ial unui regim de putere publici, intre o institulie publicd sau .
subiect de drept au;torizat de aceasta, pe de o parte, gi un particular sau o altd instinr: .
publicd, pe de altd parte, urmirind satisfacerea unui interes general, prin prestarea ur--
serviciu public, efectuarea unei lucrdri publice, punerea in valoare a unui bun propriet"".
pub1ic6, realizarca unei achizilii publice precum gi contractul incheiat intre functiona:-
public qi autoritatea/institulia public6, prin care se na$te raportul juridic de func. -
pub1ic52. Constatim cA autorul include in categoria contractelor administrative ,
contractul de serviciu sau de funclie publicd, incheiat intre autoritatea sau instini: .
publicd qi titularul unei funclii publice, teorie pe care am promovat-o gi noi in lucrar, ,
noastre3 gi care a fost consfinlitd de ICCJ, prin jurisprudenli saa.
Din definilie qi in consonantd cu tezele fundamentale ale doctrinei, desprind;-
urmdtoarele trdsdturi ale contractului administrativ :
a) este o convenlie, deci un acord de voinld incheiat intre mai multe pdryi;
b) una dintre p54ile contractului este un subiect determinat, respectiv un orgafl C:r:
aclioneazdinrealizarea puterii publice, un organ administrativ sau alt subiect de dr.:'
attorizat de un organ administrativ);
c) spre deosebire de contractele civile, unde pd(ile se afld pe pozilie de egalit. .
juridicd, in cazul contractului administrativ p54i1e nu se bucurd de qceastd egalit,: ;
juridicd, una dintre ele, Si anume subiectul determinat, are o pozilie de superioritate.l.;'-
de celdlalt subiect al contractului.
De vreme ce scopul unui contract administrativ este satisfacerea unei nevoi de inte:.'-
general, este firesc, cum se apreciazd in doctrind, s[ nu existe ,,un echilibru perfecr -.,
interese, caracteristic contractelor civile Si comerciale "6 ;
d) obiectul contractului este de asemenea determinat, el urmdrind satisfacerea tr,:
interes general qi putAnd imbrdca una din urmitoarele forme: prestarea unui serti-.
public; punerea in valoare a unui bun public; efectuarea unei lucrdri publice,'

' Y. Madiot, A*r frontiires du contract et de I'acte tmilateral; recherches sur la notion cJ'acte mi;;
droit public franqais, LGDJ, Paris, 197 1.
2 C.S. Siraru,
Capacitatea autoritdlilor/instituliilor publice d.e a incheia contracte aclministratit;
Dreptul nr. 1/2010, p. 109.
'V. Vedinag, Stcttutul Junclionarilor publici (Legea nr. lBB/1999, cu modi;ficdrile Si complei.:
ulterioare, republicatd), Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2009, p. 440.
' Arem in vedere Decizia nr. 14 din 18 februarie 2008, publicatd in M. Of. nr. 853 din 18 decembrie 2{.
s
.

A.Negoila. op. cit.. p. 176.

" I. Iordnag. op. cir.. p.75.
 it' ct ctul adminis trativ 139

e) clauzele contractului sunt stabilite atdt pe cale reglententard, prin lege, cdt Si pe
.;.. convenlionald. Dacd, analizdm structura unui contract administrativ, de exemplu a
: -:tractului de concesiune, constatdm cA, in realitate, avem de-a face cu doui manifest[ri
:: r'oinli din partea administraliei: una prin care administralia stabilegte, de comun acord
- - particularul, elemente de conlinut care pot face obiectul negocierii intre acegtia -
psrtea conven{ionali, gi o alt[ voinld, exprimati prin caietul de sarcini, care este un
::rtabil act administrativ, care se grefeazd, se sudeazd pe acordul de voin{d, fhri a se
: -:ea contopi cu acesta - partea reglementari. Dacd prima voinld este exprimatd intr-un
-:;im juridic mixt, preponderent de drept privat dar gi de drept public in acelaqi timp, cea
:.-a doua voinli este guvernatd exclusiv de un regim juridic de drept publicl.
f pozilia de superioritate a subiectului autoritate publicd determind posibilitatea ca
:-':sta sd poatd modifica sau rezilia unilateral contractul, atunci cdnd interesul public o
re, spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi modificate decdt prin
rrdul pa(ilor sau, in absenla acestui acord, de instanlajudec[toreascd;
e) guvernarea 1or dc un regim de putere publicd, spre deosebire de contractele civile,
[lre sunt guvematc dc dreptlll comun2;
3,care,ca si actlll administrativ,nu poate
h)メン αSC″ お湧αεθ77r″ αθ′ γルノαグ ブお′ ′α″ν
“ conscnsual, el ,777P′ Jε ´77グ
l13a caractcr “ “θ αlz′ θr′ ′
α θαrθ αι′ ブθκθαz夕 ′η777r″ Zθ ′
θ′夕′ι′′ ′
「 ■)′ ノ θθ `ι
;

j)`ο ″ρα ′ αttS′ α″ rグ θ εθ″′ θηεjθ s αグ 滋な″α′ ル pcntru solutionarca cventua―

`わ
ilor litig五 carc ar putca apttrea din cxccutarea unui “
`η
astfel dc contract4.
In literatura de spccialitate se apreciaztt cう la incheierea oricttrtli contract admi―
■lstrativ trcbuic s,se tini sCama dc mai multe condit五 ,Si anume:un consimthmant al
「 1■ ilor care se oblig五 ; capacitatca/competenla pttrli10r COntractante; un obicct
ictcllllinat/dctcll■ linabil,licit,i posibil;o cauztt licith si rnoral五 ;rcspcctarca forlllei ccrutう
1=ntrtl Valabilitatca actLllui juridic;respcctarca conditiCi prealabilc obligatorii(autOrizttia
liministrativう )5.Nerespcctarca acestor conditii attagc nulitatca contractului.Lcgea
「 29/1990 privind contcnciosul administrativ, in prczcnt abrogat五
■ , nu consacra
[rmpctenta instantclor de cOntencios adIIlinistrativ↑ n privinta solutionttr五 litig五 lor care
ri、 csc contractc administrativc. ActLlala Legc nf. 554/2004 a contenciosului admi¨
■lstrativ,dupう cum am arttat,recunoaste ln mod exprcs compctenta instantc10r de
[fntcncios dc a sc pronunta,i aSupra litig五 lor izvoratc din contractc adnlinistrativc.
Antcrior aparitici accstei legi,au cxistat rcglcmentari carc au conferit instante10r de
:]ntcncios adnlinistrativ colllpctcnta de a sc prOnunta aSupra lcgalittttii unOr proccduri si
lCtC COntractllale mtocmitc/mchciate dc autoritttilC publice.Avem↑ nO.U.G.llr.60/2001

t E. Demciuc, Nulitatea contractului administativ, articol apirut in lucrarea Implicaliile Tratatului

-.,:iruind o Constitulie pentru Europa asupra dreptului public Si a serviciilor publice, Secliunea pentru qtiinle
-:.dice qi administrative, Caietul $tiinlific nr. 8/2006, Ed. Burg, Sibiu, 2006, p. 410.
- A. Negoi@, op. cit., p. 176.
'A. Negoi15, op. cit., p. 176.
-
Pentru o concepfie apropiati, v. A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. a IV-a, vol. II, pp. 1 1 6- 1 1 9.
' E. Demciuc, Nulitatea contractului administrativ, articol apirut inlucrarea Implicaliile Tratatului instituind
-onstitulie pentru Europa asupra dreptttlui public Si a serviciilor publice, Secliunea pentru qtiinle juridice gi
.^--::rnistrative, Caietul $tiintificnr.8120O6, Ed. Burg, Sibiu,2006, p.419.
 ￨

140 DREPT ADPIINISTRATR

privind achiziliile publice' care prevedea in art. 82 alin. (2) cd acliunile in justi{ie pri".
care se solicitd despdgubiri, in temeiul unui contract de achizilie publica se introduc l;
seclia de contencios udministrativ a tribunalului fn a cdrui arie teritoriald de compe-
tenld se afld sediul autoritdlii contractante. impotriva hotdrdrii tribunalului, se pooti
declara recurs la seclia de contencios administrativ a Curlii de Apel.
Aceastd ordonanli a fost in prezent abrogatd, gi ea prin O.U.G. nr.34120062 privinc
atribuirea contractelor de achizilie public6, a contractelor de concesiune de lucrdri publice
gi a contractelor de concesiune de servicii, aprobatd cu modificiri prin Lege:
nr.337120063 .

$i a pdstrat, inilial, competen{a instan{elor de con-

aceast5 noud reglementare
tencios administrativ in solufionarea litigiilor iztordte din punerea ei in aplicare'.
pentru ca prin O.U.G. nr. 76120705, aprobati cu modificdri prin Legea nr. 278120106, *.
fie transferate (in mod abuziv gi neconstitulional, credem noi) citre instanlele comercial:
(in primi instan![ competenla revine sec]iei comerciale a tribunaluluiinraza cdruia igi ar:
sediul autoritatea contractantd) toate litigiile privind acordarea desplgubirilor pentrr
repararea prejudiciilor catzate in cadrul procedurii de atribuire, precum qi cele privinc
executarea, nulitatea, anularea, rezoluliunea, rezTlierea, sau denun{area unilaterall =
contractelor de achizilie publiciT. Prin O.U.G. nr.7712012 textul art. 286 din ordonan{a i
fost din nou modificat in sensul cd,procesele Si cererile privind acordarea despdgubirilor
pentru repararea prejudiciilor cauzate tn cadrul procedurii de atribuire, precum Ei celt
privind executsrea, nulitateu, unularea, re4oluyiunea, rezilierea sau denunlarea
unilatersld a contructelor de achizilie publicd se solalioneazd ?n primd instan(d dc
cdtre sec{ia de contencios administrativ qi Jiscal a tribunalulai tn circumscriplia cdruia
se aJld sediul autoritd(ii contractante.
O.U.G. nr. 3412006 recunoaqte, in acelagi timp, dreptul persoanei vdtdmate de a s:
adresa qi unei jurisdiclii administrative speciale - Consiliul Nalional de Solulionare
"
Contestafiilor (arr.255-2561 al ordonanlei, in forma actuald), cu anumite excep{ii (situatr;
in care numai instanla de judecatd este competentd a soluliona litigiul). Mai depane.
deciziile CNSC pot fr atacate, prin intermediul unei plAngeri, la curtea de apel, seclia d:
contencios administrativ (art. 283 din ordonan!6).

l Publicattt h M Of
Ш 241 din ll m滅 2001
2 Publicat五
貧n M Of nr 418 din 15 nla12006.
3 Publicaぬ
ln M Of Ш 625 din 201ulic 2006
4 Astfel,art 286(p鍋
うla mOdincarca adusi p五 nOUG.nr 762010)prevedca c五 ,,Proccselc si cerc■ :=

pr市 ind actclc autorit4i10r conttactante,acordarca dcspう gubinlor pcnmュ κpararca prttudicii10r cttzatc m caむ _
proccduni dc aibu士 c, plecum si cclc p五 vind cxccutalea, nulitttca, anularca, rczol叫 iullCa, rezilicrea _
dcnuntttrca unilatcralう a contlactclor dc achlzitiC publictt sc solu,ioncaZう in p五 面 instanti dC Cう trc scclia i
contcncios attninisttat市 ,l flscal a t五 bunalului nn circumscnptla cal■ lia sc afli scdiul alltoHta五 contractantcご _

cxccplia litigiilor p五 vind proccdllnlc dc at■ buirc dc scn√ icii si/sau luc● l■ afcrcntc infrastructLmi dC transpoH i
intcrcs naional,care sc solulioncaZttin p五 mう instanl五 dc Cう廿e curtca dc Apcl Bucurcsti"
5 Publicaぬ
h M 01 Ш 453 din 2iulic 2010.
6 Publicat五
n M 01 nr 898 din 31 dcccmb五 c2010
↑
7 A sc vcdc actllala follnう
a art 286 din ordonantう PrcCiZ加 Ctt prin noul Cod c市 1l a fost dcsflhLュ
institttia COlltractclor comcrcialc si implicit,a litigiilor dc五 vatc din acestca
Co ntr ac tul adminis tr ativ 141

in doctrina de specialitate s-a propus ca, in temeiul principiului autonomiei locale,

:ind rolul autoritAfllor administraliei publice locale pentru satisfacerea intereselor
:omunitSlii spore$te, s-ar impune adoptarea unui cadru juridic unitar de reglementare a
: u'rntractului administrativ, ca principal instrument de implementare a responsabilit[flor gi
.:rcinilor legate de exploatarea cu maxim de randament gi costuri eficiente a bunurilor
::oprietate publici qi privatS. De aceea, in lipsa unui cod administrativ, se impune
::lificarea, definirea contractului administrativ, a clattzelor sale reglementare, regimul
.:ndic aplicabil acestuia, elimin6nd astfel practica neunitard a instanlelor judecdtoregti in
, aprecia naturajuridicd a acestuial.
O alt[ propunere interesantd pe care o remarcdm, o reprezint[ necesitatea
reglementirii in legislafia romflneasci a contractului administrativ pentru punerea
in operi a descentralizlrii administrative. Acest tip de contract se regdsegte in Franfa,
-:de a fost consacrat prin art. 26 din Legea nr. 82-213 din 2 martie 1982 privind
::epturile qi libertSlile comunelor, departamentelor gi regiunilor, el este incheiat intre
::prezentantul statului gi executilul departamental sau regional, pentru stabilirea moda-
::Stilor prin care serviciile corespunzAnd noilor competenle ale departamentului sau
::grunii sunt plasate sub autoritatea preqedintelui consiliului general gi preqedintelui
::nsiliului regional. Un argument in suslinerea acestei propuneri este c[ utilizarea actului
,:ministrativ unilateral (hotdr6re de guvern pentru transferul de competenle de la nivel
::rtral la cel local ar echivala cu o repartifie de sarcini, ceea ce ar fi in dezacord cu
.:ionomia local[, intre guvern qi autoritdlile administraliei publice locale, neexistAnd
::.atii de subordonare ierarhicd. De aceea, contractul administrativ pentru punerea in
.:erd a descentralizirii ar insemna un instrument al negocierii, in vederea realizirii unui
.:ni1ibru intre interesul public nalional qi interesul public local2.

N Miulcscu,Cο ″″αcr1/′ αグ″J″ お″α ッ ′ αЮ722′ ″ι

箸 お″ ′ αs`夕 ασttα ″,ln Rc■ ista dc Drcpt Pllblic
E[,08,p 38 `ブ
"
-C S Stta■ ル tegお々″ ″ル′αグ ブ ″″ッ′ι
″お′ ″クツ
,ノ Vθ σoブ α″ 277″
7/7ブ
″α′ ο″′″ι αsca α ″′ κιク
‐
ごコル7の αdes“ れtrα "た
′ `gた
izうガノα蒻所“77お ′″ “
α ッα mc」 ctul st五 叫iflC nr.112009,pp 543‐ 555
`。

`″ `ブ
142 DREPT ADⅣ IINISTRAT「 ヽ

TEST DE AUTOEVALUARE:

1. Contractul administrativ este:

a) act juridic bilateral;
b) act juridic unilateral;
c) act juridic bi sau multilateral.

2. Administrafia incheie:
a) contracte adminishative qi de drept privat;
b) numai contracte administrative;
c) numai contracte de drept privat.

3. Pir{ile contractului administrativ se afll:

a) pe pozilie de egalitate juridicE;
b) pe pozilie de inegalitate juridicd;
c) uneori, pe pozilie de egalitate juridicS, iar alteori, pe pozilie de inegalitate juridici-

4. Scopul contractului administrativ este:

a) satisfacerea nevoilor de interes general;
b) satisfacerea nevoilor de interes particular;
c) satisfacerea nevoilor de interes general qi particular.

5. Obiectul contractului administrativ il constituie:

a) prestarea unui serviciu public, sau efectuarea unei lucr[ri publice;
b) punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrdri publice;
c) prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucriri publice, punerea in valoare .
unui bun public sau o achizi{ie public6.

6. Solufionarea litigiilor care ar putea aplrea din executarea contractului admi-

nistrativ este de competenfa:
a) instanlelor de drept comun;
b) instanlelor de contencios administrativ;
c) atdt a instanlelor de drept comun cAt qi a instan{elor de contencios administrativ.

7. Pir(ile contractului administrativ trebuie s[ fie:

a) una dintre p6(ile contractului este un subiect determinat, respectiv un organ cari
actioneazd in realizarea puterii publice, un organ administrativ sau alt subiect de drep:
attorizat de un organ administrativ;
b) contractul se poate incheia intre doud sau mai multe pirli, persoane fizice sai:
juridice, frrI nicio condilie;
c) una din pd(i trebuie si fie obligatoriu o persoand juridicd de drept privat.
 143
C o firactul administrativ

8. Contractul administrativ poate si aib[:

a) formi scrisS;
b) formi oral[;
c) qi formi scrisd 9i formi oral6'

g.Clauzeleunuicontractadministrativsuntstabilite:
a) numai pe cale reglementari;
b) prin convenlia P[rlilor;
.j urat pe cale iegiementar[, cAt 9i prin convenlia parlilor'
10. Contractele administrative sunt guvernate:
a) de un regim de Putere Public6;
b) de un regim de drePt Privat;
c) de un regim de drePt civil.
 CAPITOLUL X
TEORIA GENERALA A CONTROLULUI EXERCITAT
ASUPRAADMINISTRATIEI PUBLICE

二Sem“ carlila αcrJυ itこ[tide co″ frortt αdmhお frarlila ρ bJJcα

=質 “
§ 1・ O Superbtt plcdoa五 c pcnm r01ul§ i sclllniflc4ia cOntrOlului,dar,mai ales,o desc五 eic

i∬ 棚ユ
蹂翻鞘 曽 蠍雪
器 窯辮 1爛:織 ζ 織 肝ξ
器
carc constattt ctt de mult sunt ele, adesco五 , deforlnatc in practicこ . Este ullaniin accepta二
nccesitatea controlului,m societatc m gcncral,m toatc domenille vietii ccOnOmicc,soCiale.
77trο ′
politice. Cu toate acestea,cθ ′
2J d0 4α ゞιrθ ッκθ″′
ι77S'夕 κ ,c力 ,α r rcsι4″ ι
′∫ 4′ ια′
ιε θ′ !ご

θ4ゎ ル′ヵ″ ル θ
ε θ′θ
α″ θ
θ刀ゎ ル .El creeaz五 ,astfel,pentrtl cel controlat “ o stare d=
"α
disconfort care este detellllinattt nu de actul de control m sinc,ci de modul↑ n carc acesta esl=
conceput,i exeК ttat,de ullde o antlmittt perceplie negativtt cu p五 宙re la el.Dc rcgulユ
controlorul sc compo■ 五de cclc llllai multe o五 ca,l cttd inalitttca activl町 五 Salc ar i
descopc五 rea unor greseli,a llnorあ ateH de la lege si sanctiOnarea acestora.Iar dactt nu e対 s直
fle trebuie in、 rentatc,ic trebuie cう utate cu o sargui可 五dcllllntt dc o cauztt mai nobih,mcと
p`温 五la llmtt trebuie descoperite.Este widel■ tc五 o asemenea conceptie eSte de neacceptatと
plmct dc vedcre al五 go110r unui alltentic stat de drept,m carc pttghiile de control iebuie壺
rcprczinte modalittiti p五 n care stt se constate modul de cxecutarc a unor activitう ti, d=
i actului decizional,pozitiヽ こ

蹴獅ξ 艦
transpunere m practictt a unor acte norlnative,rezultatele aplic面

乱 tts鵬
選 e軍彊
鮮誇 懲
榊ι虎 輩∬[事
諺け 物
筋鯰 7彼 筋″雅ウ
筋:鰯″
」 Z笈:競鶴協 年
Orice activitate umantt este supustt unui control carc privcste modul de realizare si
rezultatele obtinute4.

θsθ η
Zα ′ θαθ
s2,■OtiunCa dc contro15 cvoctt ′νJ″ ′
′ レツ
θグ ′
ι ′θα″ αε θ7グ う jj ν
r″ J″ ′ ″こ
θαθ″ν ″砂θ 77rrタ ルψ′ノαグ J4's′ η′ α 加ソθ ル αθ′ ブ
′α′
θ ααグ ′4お ″ α″こ
ακ夕z′ ′ jめ Jッ sι rι rθ Jν

“ ιJ`ε θη ε 隠たれκ θ ′θル タ “

夕αη夕 ′
ρπb′ j6り ε θν
′ αJο rち ル ″
鱈夕厖θ sα ttθ リ
“ `

rL Iov6naq, op. cit.,PP.95-97.

2lbidem,p.95.
3
D. A. Tofan, Drept administrativ, op. cit., vol. II, p. 266'
o
E. Albu, Dr"ptul contenciosului aiministrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2008, p' 89'
t Termenrl de control igi are obdrqia in franfuzescul ,,contre rolle" care a fost ,,utilizat mai intdi
s-a extins, in sensul
activitatea contabil6, ca instrument de verificare a rolului fiscal. Ulterior, semnifica{ia
activitili, in orice domeniu", (I. Alexandru, ,4 dministralia publi
activitate de verificare a unor rezultate, a unor
Teorii, realitdli, perspective, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 2000, p' 500)'
ra。 ″αgι θ
′αた
ラαε
θ″tro′ 夕λ ι ′
εJ`′ ′α
sη ′
ααa“ ブ
″お α
″θノ
′"ら ′
ノθ
θ r″ 145
“ `χ `ノ

ユ 員 Inda“ θ た consffr可 ′
o■ αた αた confrofIIhJ α ercJι αr as■ pra
αd“ れおrrarJθ
“ Jρ bJJce
“
§ 2.Romania estc proclamattt p五 n art.l alin。 (3),,s″ ′aセ 康 ",iar prin a■ .16
alin。 夕″ r錫 ヵ ″ Jcg″ ∫Jα"′
(1)§ i(2)sc inStituic p五 ncipiul,,cgα ″″″J勧 ′ αzゎ 万力 ″わ rpα b′ たら
/btt ρ″ ノ
″gノ む ブグJSCr″η″
κ夕7ali'',cOrOborat cu acela c五 αノ′rθ s夕 Sグ θ″gθ ''.
,,4J777θ κJ κ夕ω た
'ソ alin。 (5)facc VOl・ birc despre,,raψ θε″rθ α Cθ κs′ ブ
′ “
Art.l ィメ
θら α Sη 9rι rlrα ″ιJ sα ル ゞ′α
′θgj′ θノ'ca reprezentand o↑ ndatorire indamentaltt a oricttrui cctttlean,rCSpcctiv a flecう rui
subiect,dc drcpt public sau de drept privat.
Legea ndamental江 ,mJレ a acestOrdispoziJi Care dК ilnplicit la ideca de colltrol,cottinc
si nllmeroase prevede五 carc consacrtt in mod cxpres diferite forlne de control cxercitat asupra
administrttiei pllblice,pc carc nc― am mgぅ dui sう le gttpttn h nlal multe catcgo五 i:
a)Forme de control necontencios exercitat asupra adⅡ linistratiei Centrale
Activitatea Presedintclui este a§ ezat五 ,prin mai multe dispozit五 COnstitutiOnale,sub
controlul Parlamcntului,cxemplu α 92 αJJκ .の ∫J O CarC rcglemcnteaztt mttsurile pe
care le poate dispunc Prcscdintele in
“ cazul unci amenin!五 ri allllate; αr■ 95∫ Jα ″■ 96
instituie cele doutt forlnc dc rttspundere a Presedintelui,cθ α′ι77α ′湧∫J εθα′θ′ ′
′′εう,accstca
irnplicand, de asemenca, organul reprezentativ suprenl, alttttlri de alte subiecte de drept
public;α ri fθ θ consacrユ un control indirect al Parlamcntului asupra Prcsedintelui,carc
rczulttt din contrasemarea unora dintrc dccrctclc acesilia dc cltre primul― lllinistnl,care,
ahturi de Guvem,Mspunde politic h fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate,
inclusiv pentru decretclc Prc,cdintelui pe care le― a contrascllllmat.
/r二 III a§ caz五 ↑ ntrcaga administr4iC public五 ,llnprcuntt cu Guvcl■ ull,care cstc
califlcat,i cl il■ plicit ca un organ al administrttiei publicc,sub un con■ ol parlallnentar
traditional,COncretizat in oblig4ia de a prezenta documentele si infomttiile cerute de
cele doutt Camcre,prin intcllllcdiul prc,cdintilo■ 10r.
И月はlθ 9 arc o selllmiflcaie specialtt in ccca ce privcstc controlul parlamentar al
Guvemului, dcoarece el instituie principiul rttspunderii politice a Guvemului numai↑ n
iata Parlamcntului.
/″ ムI12, ff3∫ J IIイ consacrtt forllle concrete si dircctc de excrcitare a controlului
parlamentar,respectiv sJs′ θ
″っzJ′ Jれ ′
θζρι
′湧/J′ θr∫ Jα ′′
4′ r`ろ う θろ″
r′ ′ ブ
zθ ′ツκθ
αdc cθ κz夕 rα §io
mstitutic nOutt in peisttul cOnstitutional din Romania,si allume αgaJα καttψ 夕■
derノ ノ
G“ ν
θ タルプ .
“
“
/rtt I15 rcglementeaztt statutul ノκノ s′ ιrθ ′
θろ εα θζgα κιdc t′ θεノ
α′′
′α′
ι α′ι αグ″ ― 7′

′lls′ ′
α′Jθ ブdC S′ α′care pot fl organizatc κ″
“ zα ノ ′ηS2わ οrdi77θ αGタ ッ
θ′ γノ
れ夕′ .

Fiind subordonate Gtlvemului,rczultう “ in mod il■ plicit ctt θ ′θソθ″′ εθκ″θル′ θグι
コ ε θs″ ,夕 κ αグ′ η″θ′ θsプ タ κル ′ ηθ″ ′ 夕′z″ ル sttbθ ′ グθ κα″ιブθ Aた αノ′κグ渉″′ ノ虎 α
7・

」 θrra′ αα Jソ ノ ια′
θ α “ “J αε ′
,dc6J∫ θθ ζgα 4zι z′ szわ θ rdοκα′ “ .

“b)Forme `′
de control contencios exercitat asupra adnlinistratiei publice centrale
`θ

/452∫ J αri f26 α .`の COnsaCrこ dreptul dc control al instante10r judecttorcsti

J′

asupra actelor adnlinistrative “ elnise dc autorittttilc publiCc, inclusiv de autoritう lile

adnlinistraliei publice,carc sunt o spccic dc autoritttti publicc.

I Degi textul nu prevede expres, Guvemul reprezintd un organ central al administraliei publice, cu
.rmpeten!6 materiald qi teritoriald generali.
146 DREPT ADMINISTRAT

ColJIolul cxcrcttat h baza at.52§ i江 126 alin.(6)din COnstittlliC§ i a Legii nr.554二 1叫

a contenciosului adlllinistrativ arc in vcdcrc α′′ ε′ グηl′ J7な rrα ′ソθι′,ブ s`de αι 「:=
ノ ,「

`α′ `α `rθ
σ′′′ノαε′
Cθ 77ι raノ ら θι″zお ια7r′ θ′ノ
′夕′′α′ιαグηzノ 77お rα ″θノ′trわ ′
たθ′
θεα′
θ
`グ
Alt.146 1it.d)menliOneaz五 ,printrc atributillC CuⅢ 五COnstitlltiOnalc,§ i pe aceca■ =■
sc pronunta aSupra cxccptii10r dc ncconstitutiOnalitate privind o catcgorie dc actc ■ 艦
Guvcmului,si anumc Ordonantele.
c)Forme de control contencios exercitat asupra adlninistratiei publice locale
Art。 123 alin。 (5)consaCrtt drcptlll prcfcctului,ca rcprezcntant al Guvemului.こ =■
ataca Tn contcnciosul adlllinistrativ actelc adoptate dc Consiliul Local,Consiliul Judcl=I
si prilnar,actul atacat flind suspcndat de drcpt.
Art。 126 alin.(6),corObOrat cu art.21,52,i53,crccaztt cadrlll constitlltional IE
cxcrcitarc a dreptului mndalllelltal al celui v激 激 ■誠p五 n actclc administrativc alc autoH● ■￨「
publicc,cl vizttd attt actelc carc cmalltt dc la auto五 t4ile CCnttalc,ctt si celc ale auto五 三二J『

administrttici publiCc localc,in catego● a accstora incluzand si pc cclejudc!enc

d)Forme de control necontencios exercitat asupra adlninistratiei publice localt
_4″ ムfff αJi4.ィ リ reprczinぬ ,cum am mai aritat,un,,drcpt comun"de cxercitari t
controlului parlamcntar asupra intregii adnlinistrat五 publiCc,inclusiv a cclci localc.
L彎J`θ ryr r/α J 五らα
rirryJrJ′ iCθ ICic 5∂ -6θ ,consacrtt institutia,,И ツ
θθα′
夕′タノPの θ混ル `:

“ s,apcre dreptu己
a cttci mcnirc consutlllionaltt CStc le,i libcrtう tilC Cettteni10r.Avoc'一 ￨

poportllui reprezinth institllia Sub care a fost preluath si ftlnctionCazう in Rommia clぉ :厳
inStitLltiC a Ombudsmallului,dc sorginte suedez五 ,ctte s― a
rttspandit ln Europa sub dcnu=
difc五 tc,cum ar i comisT pttlamcntar,ap激 灘oml popomlui(Spallia),apttrttOr pllbJL
mcdiator public2.PrCfe五 叫a pCntm accas● dcnumire sc cxplictt tocmai pl・ in rolui s
SClllniiCttiile juridicc alc instittltiCi pc cttc o CVOC五 ,dtt flindね pttll cこ れ θθ″ゞ″J77ュ ,「
′
ノ ″ノκ777′ ″ガ04 αν
οθα ω″α
sθ ι
ノα′ ε
θ′ε
α″θη9″ 花 ′ノθ
S ε
θ′θ
α″ ″ψ湧滋′
`I
771わ rfr′ 777α
`ν
″″ 漁 ″ノ COnstitltia Si lCgea sa orgallictt Fi conigurcaz江 o喝anizarca,competcnta,atributl=
§i actclc,cTactc五 zttd institllia Ca O autoritatc pllblictt autonom五 § i indcpcndcnt五 ,ascztti s」
con廿 olul ParlamcntLllui,cal■ lia■ ebuie s五 ―i prczllltc pc五 〇dic rapoartc4.
Inca dc la crcarca sa,institLltia dC tip ombudsl■ an a avut ca scop protaarca drcrT― ・
rilor§ i intcrcsclor ccttttcni10r in raporturile salc cu autorittttilC publice5.Prin interlnedl_
Avocatului Popol‐ tllui se cxcrcittt si夕 κ ′OJ′ 77グ ′
εθ″′ ′θ ια Pα r′ α773ι κ′
グ,77 ρ α″′ ZJ′ 夕′α∫ι
r'二
`′
αamノ Strar′ θノ′ι
77′ わ′
ι ′
εθθι刀′ rα ノ
θゞ′′θθα′ θ,′ ″cgα ′湧IJ2as"″ a,グ α′ ι′ρ″θ Z,“ ′
ガο4gα ノ ?ι

`θ ``θ `=
′θ θ″′
g,Irノ ′ クρ θα″′
θ, α 77夕 α′Sα 夕 ′
α θθ′θrι α αε ι
s′ α , cu privire
frノla activitatca urali
dcsね §
carc pot continc si rccOmandttri privind legislatia Sau mttsuri de alta natLlrtt menitc si
contribuic la apttrarca drepttlrilor si libcltttli10r ccttttcnilor
De altfcl,unul din scopurilc pcntrtl carc Avocattll Poponllui a fost creat estc tocI■
1lnbunう ttttirca aCtiVitユ tii adlllinistratiei publice,iar principalul sう u scop imcdiat cste dc二

1 Pentru analiza statutului juridic

al acestuia, v. I. Muraru, Avocatul Poporului - institulie de =
ombudsman, Ed. A11 Beck, Bucureqti, 2004.
2
I. Muraru, Avocatul Poporului - institulie de tip ombudsman, Ed. A11 Beck, Bucuregti, 2004, p. | .
'o Ibid"*, pp.26-27.
I. Mrrruru, S. Popescu, Avocatul poporului, autoritate publicd autonomd Si indepenclentd, in Revista e
DreptPublic nt. 212006, p. 37 .
t A. Dinu, Mediatorul
Republicii in Franla, in Revista de Drept Public nr. 112008,p.74.
Teoria generald a controlului exercitat asupra administraliei publice 147

pune faldin fala administraliapublici qi cetdlenii care se considerd lezaliin drepturile 1or
de autoritdlile qi instituliile publicel.
De aceea, raporturile dintre Avocatul Poporului gi puterea executivd reprezintd
raporturi de control qi colaborare', frrd ca in acest fel si existe posibilitatea unor
imixtiuni reciproce in activitate3.

III. Clasificarea formelor de control exercitat asupra

adm in is tra{ ie i p ub lic ea

$ 3. Criterii de clasificare
A. in funclie de natura organului care exercitd controlul, distingem:
1) Un control parlamentar, exercitat sub cele doud forme ale sale, qi anume:
- un control parlamentar tradilional, exercitat de Parlament in mod direct, prin
mijloacele puse la dispozilie de legea fundamental5;
- un control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoriteti publice
care depind de Parlament (Avocatul Poporului, Curtea de Conturi').
in ceea ce-l privegte pe Avocatul poporului, dispoziliile constitulionale gi legale
plaseazd institulia sub controlul Parlamentului, ciruia trebuie sd-i prezinte periodic
rapoarte asupra activitSlii desfEqurate6, in acest fel exercitAndu-se un control indirect de
cdtre Parlament asupra autoritililor publice care fac obiectul raportului.
Acest tip de control este, esenlialmente, un control posterior1 , deoarece intervine
asupra unei activitSli care s-a desfrqurat deja, organul legiuitor neavdnd competenla, cum
se subliniazi in lucrarea citatd, s5,,se substituie in exercitareafuncliei Si competenlelor
celui controlat Si nici nu implicd o dependenld ierarhicd a acestuia"s.
2) Un control administrutiv, care poate fi caracterizat ca fiind ,,controlul tffiptuit de
odministralia publicd fn coffirmitate cu legea asupra propriei sale activitdli"e. Prin
rntermediul lui, activitatea organelor administraliei publice se autoregleazd fi,e prin con-
rrolul intern, fie prin formele controlului extern ori prin controlul de tuteld administrativd
exercitat de Guvern prin prefecli, asupra activit5lii autoritdlilor administraliei publice

1
L Muraru, M. Constantinescu, E. S. Tin5sescu, M. Enache, G. Iancu, Interpretarea Constituliei, Doctrind
si practicd, Ed. Lumina Lex, Bucuregti , 2002, p. 147 .
'3 T. Drdgun , Drept constitulional Si institulii politice, op. cit., vol.l,p.347.
I. Muraru, M. Constantinescu, E. S. Tinisescu, M. Enache, G. Iancu, op. cit., p. 147.
aCuprivirelaaceastdproblems,v.:A.Iorgovan,
Tratat,op.cit.,vol.II,ed.aIV-a,pp.445-448.I.Iovdnag,
op. cit.,p. 100; R. N. Petrescu, op. cit., pp.349-362; A. NegoiJ[, op. cit., pp. 167-170.
) Cu privire la statutul
acestei autoritdli, anterior revizuirii din 2003, v. G. Iancu, Interpretarea dispoziliilor
-onstitulionale privind Curtea de Conturi, in Revista de Drept Public w. 212002, pp. 64-85.
6
I. Muraru, S. Popescu, Avocatul poporului, autoritate publicd autonomd Si independentd, in Revista de
)rept Public w. 212006, p. 36.
7
M. Constantinescu, I. Muraru, op. cit., p.249,I.Iovinag, op. cit., p. lO2.
8
M. Constantinescu, I. Muraru, op. cit., p.249.
' R. N. Petresc;u, op. cit., p.349.
148 DREPT ADⅣ IINISTRATR

locale, sau controlul exercitat prin jurisdicliile administrativer, al c[ror caracter facultatir
qi gratuit este garantat de Constitulie.
Acest control, la r6ndul lui, poate fi clasificat din mai multe puncte de vedere:
a) Din punctul de vedere al locului pe care il ocupd organul de control fafi de organul
controlat, identifi cdm:
un control administrativ intern, exercitat de agenli din interiorul organului controlat.
Specific acestei forme de control este faptul cd atdt cel care exercitd controlul, cdt :;
cel care este supus controlului, fac parte din interiorul aceleiasi autoritd[i administrative:.
- un control administrativ extern, cdruia ii este specific faptul ci organul de control
face parte din structuri administrative plasate in qfqra organului controlat.
Acest control, la r6ndul lui, poate fi impdrlit in mai multe categoii: un contro.
contencios, exercitat de organe administrative cu atribu{ii jurisdic{ionale qi un conh'o.
necontencios, exercitat de organul ierarhic, organe de specialitate ale administraliei de stat etc.
ln func1ie de obiectiv, controlul poate fi un control general, care vizeazd intrea-e;
activitate a organului controlat qi un control specializat, care privegte un anumit segmen:
al activitSlii celui controlat, exemplu cel financiar, pe probleme de urbanism, de activitate
de stare civili etc.
b) Din punctul de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ extem-
ca gi cel intern de altfel, pot frrealizate:
- la cererea organului controlat;
-la sesizarea unui alt subiect de drept;
- din oficiu.
3) Un control jucliciur (judecdtoresc) exercitat in baza articolelor 21, 52 gi 126
alin. (6) din Constitu\ie, raportate la prevederile Legii nr. 55412004 a contenciosulu:
administrativ, atilt pe cale de acliune directS, c6t qi pe cale de excepfie.
4) Un control exercitat de alte autoritdli publice decfrt cele care realizeazd prerogu-
tivele celor trei clasice puteri in stut.
in aceastd categorie includem controlul exercitat de Curtea Constitulionald asupra
Ordonanlelor Guvernului, care este un control de naturd contencioasd, de Avocatu.
Poporului, care exercitd un control necontencios3.
5) Un control politic, a cdrui legitimitate se afld in misiunea administraliei, aceea de
a pune in aplicare decizia politicS.
Este firesc ca puterea care a edictat regulile de drept pe care le transpune in practica
administrativd sd aib[ aptitudinea sd vegheze la respectarea 1or.
Legitimitatea acestui tip de control consist[ in faptul cd administralia esre
subordonatd juridic puterii politicea, ceea ce impune existenla unor mijloace prin care
prima sd o controleze pe cea de-a doua.

1.E.
Albu, Dreptul contenciosului administrati4 Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2008,p.92.
" R. N. Petrescu. op. cir.. p. 349.
3
Pentru o analizd comparativd a acestei institulii, v. G. Iancu, Privire comparativd asupra organizdii S

funcliondrii ombudsmanilor Ei mediatorilor, in Revista de Drept Public w. 312004, pp. 12-24.

4
F. Chauvin, I dministration de I'dtat,5*" 6d., Dalloz, Paris, 1998, p. 9.
Teoria generald a controlului exercitat qsupra administraliei publice 149

Intr― ull stat cu adevttrat,,dc drept''si dcmocratic,adnlinistratia estc bratul puter五

pohtice,singurul capabil sl delineascl interesul general a cttrui realizare ttn practicI
1.
este asigurattt de adΠ linistratia public五
B.f77ル κθ′
′θtt θわ′ι6′ ′
ッグ傷 解 ン′ ′′″ ブ
刀αε ′
′力″′ θαル ε θ4′ ′
θムdistingem:
a)夕 κ εθ″ι
rο ′gθ 刀 α′ , carc privestc lntreaga activitate a organului controlat, din
`′
punctul de vedere al legalitttlii si Oportunitttlii,in egaltt lnasura;
b)γ tt ω″
クリ′
ルッ 力″
″た,caに vLe厖 うalШ lut seglllelltc alc activiぬ ュ
i Orgmului colltrolat.
“
C.I)ノ κ′ク776ん ″
ιグιソθグθr`α Jρ ′θεθグ傷″″η ′
,cα わ′
ル,distingem:
a)ク ″ε
ο″κ′
ブαrぉ グた″θ″α′
,dC natuぬ contencioastt deci,in care includem controlul
excrcitat de Curtea ConstimtiOnal五,instantcle judccatoresti,organele adminisiat市 c cu
atnbutii jllrisdictionalc.Ca autoritate constitutional五
,Cuica nu face paltc din celc trei
putcri clasicc ―putcrca legislativ五 , cxccutivう 。i judectttorcasc五 一ci estc cxpresia
colaborttrii lor↑ n realizarea principiului supremalici COnstitLlliCi, esential ln dCflnirea
stattllui de drept si a dcmocr4ici cOnstitutionale2.
Exercitarca controlului juisdictiOnal il■ pllnc doutt condi■・ ル物ノ加″ぁ 釧iStenta
prealabⅡ 五a unor norme a cttror respectare se impune administralei si Cu carejudccttbrtll
、
a putea confl・ Lmta aCtcle adlllillistrative.Lα ′ ′ たαガκa Se mai imptllle e対 stenta unOr
`ゎ
mii10acejuridiceね cle care tt perm■ 五particularilor s卜 l sesizeze pejudectttor.
Existtt mtt un risc al excrciぬ 五i acesttli tip de control.El rczidtt m faptul c五
judecltorul,tind exterior administratiei,poate stt fle tentat stt factt sl triumfe ttn mod
COllStant interesele particularilor asupra celor ale adnlinistratiei,a interesului public,
d■ uarea interesului general in interesul particular,subiectiv.Iar adnlinistratia carc sc
SlllltC prCa dc aproapc controlaa,devinc lipsita dc cur可 ,,,′ おε
tt saα′θαgα ′ ′θ″ノ α′θ″″クα
♂
Tノ ″θ ′Jε θ rθ わ
′ ′
θJ7ta И物 滋ぉ 加 ″ ′ツα αrrJ“ β
J`θ ″″ θル 島 激 7″ ″α ′″ S′ g″ ッ
ι α″ 'メ .

“anunlite
Este ncmdoielnic faptul c五 orice activitate de control trebuie stt presupuntt
hmite,fこ rtt de care ea poate sl degenereze,inevitabil,in arbitrar4.Accstc lilnitc sunt flc
mstituitc p五 n lcge,ic pc calejllrisprudeniial五 ,Si clc lll■ ■ttresc scopuri diferitc,m alnctie dc
IIlatura si obiectivele controlului si de organele care ll exercitう .In ceea cc privestc controlul
iWiSdiCtiOnal,limitele lui ull■ 1激 csc e宙 tarca cxerciЙ di controlului cu rca crcdini江 ,m SCOp
5icanatoriu sau cu intentia vttdittt dc a t灘 う
gttna solutionarea unci cauzc.In cazul colltrolului
cxcrcitat de Cultea ConstimtiOnal五 ,limita accstuia cstc reprczcntattt de faptul ctt aceast五
autoritate publicl se pronunttt numai asupra problemelor de drept, f】 rl sI Poat五
5.
modiflca sau completa dispozi,a legaltt controlat五
b)2κ 6ο ″ ″θ′刀げ夕″ お冴6″ θ″αちde namぬ necOlltencioas五 ,↑ n care includem controlul
parlamentar tralitional,COntrolul administrativ intem si extem,controlul cxcrcitat prin
autoritユ tilC administatici publice de spccialitate.

I
C. Debbasch, J.-C. Ricci, Contentieux administratif, Ti'" ed., Paris, Dalloz, 1999,p.2.
2
I. Muru-, M. Constantinescu, S. Tdndsescu, M. Enache, G. Iancu, op. cit., p.233.
3
C. Debbasch, J.-C. Ricci, op. cit., pp.2-3.
o
I. Muraro, M. Constantinescu, S. Tlnisescu, M. Enache, G. Iancu, op. cit., p.246.
5lbidem,p.246.
150 DREPT ADⅣ IINISTRAT,

N. Jurisdicgia administratioa Si actul administratia jurisdic{iond.

$ 4. Determindri terminologice
Dupd intrarea in vigoare a Constituliei RomAniei din 1991 s-a pus problema daci !1

mai poate vorbi despre jurisdiclii administrative"l .

Au existat autori2 care au pretins ci noua lege fundamentali a Rom6niei nu ::lsr

recunoa$te aceastd instifulie, care ar fi devenit astfel implicit caducd gi c[ sir;-:.
activitate de jurisdiclie pe care o recunoagte Constitulia este cea realizatd,de inalta C--u
de Casalie qi Justilie qi de celelalte instan{e judecdtoregti,inbaza articolului 126.
In prezent, o asemenea problemd nu se mai poate pune, avAnd in vedere cd. prr
Constitu{ia revizuiti gi republicati, jurisdic{iile administrative speciale sELm
recunoscute in mod expres.
Se impune insd clarificat raporrul dintre jurisdiclie gi justilie, deoarece intre ternr:,:u
de jurisdiclie Si cel de justilie nu existd identitate.
Jurisdiclia, in acceptiunea lato sensu, credem c[ poate fi definitd ca o activitat; *
solulionare a unorlitigii ivite in viala publicd sau privatd, dupit o pfocet;..-i
asemdndtoare celei judeciitoreSti Si in urma cdreia se dd o solulie motivatd.
in func1ie de autoritatea publicd in a cdrei competen{d intrd solu}ionarea litigi- ;
respectiv, putem identifica mai multe tipuri de jurisdiclii:
a) jurisdiclie constitulionald, exercitatd prin Curtea Constitulionali3, sing**r
autoritate specialS qi specializatl de jurisdic{ie constitu{ionald din RomAnia, dupl c -
proclamd expres art. I din Legea nr. 47119924, cu modificdrile ulterioare;
b) jurisdiclie judiciard sau justilie, realizatd,, in conformitate cu art. 126 -:
Constitulie, de inalta Curte de Casalie 9i Justilie gi de celelalte instan{e stabilite de leg.
Constatim astfel cd intre termenii de jurisdiclie,pe de o parte, qi justilie, pe de::;i
parte, existd o relalie de la intreg la parte, sau, in termenii logicii formale, de la ge:,-r
proxim la diferenla specificds.

i A. Iorgovan, Tratat,
op. cit., vol.Il, ed. a IY-a,p.462.
2
V. P5tulea, Refleclii in legdturd cu cdile procedurale de rezolyare a contestaliilor impotriva mdst,-,:r
dispuse de organele de control.financiar de stat, in Dreptul nr. 711992, p. 46 gi urm.
3
Pentru o viziune critici asupra activitdii Cu4ii Constitulionale, a se vedea D.C. Ddniqor, Libertar;: y
capcand. Aporii ale justiliei constitulionale, in Revista de drept public nr. 412013, pp. 13-22. Autorul susti-n; :
,,dupd o istorie consistentd Si zbuciumatd, astdzijustitia constitulionald romdneascd risca sd devind o capL:,!L
pentru libertate, nu un garant al ei". in argumentarea acestei asertiuni, autorui face referire la cauzele car. :i
determinat o asemenea evolufie a Curfii, respectiv opliunea pentru un model striin de culhra jun;,5
romdneascS, zdruncinarea filozohei liberale care constituie fundamentul democraliei constitulionale ;
incapacitatea de a inlocui marxismul cu o filozohe nou5, corespunzdtoare mentalitdii societ5lii postcomur:-:-:
in acelaqi sens gi D.C. DIniqor, Democralia deconstitulionalizatd, Ed. Universul Juridic, Bucu::=
Ed. Universitaria, Craiova, 2013.
4
Publicatd in M. Of. nr. 101 din 22mai 1992 qi republicatd in M. Of. nr. 643 din 16 iulie 2004 9i in 1r1 ,.,
nr. 807 din 3 decembrie 2010. Ulterior ultimei republicdri, legea a mai fost modificatd 9i completatd prin O.U ,
nr. 3812012 qi prin Legea nr . 18312013.
t
V. Vedinug, R. Lazdr, Consideralii teoretice Si aspecte practice pril,ind statutul Curlii de Conturi Si at:: ,t
acesteia, inJuridica rc.312000, pp. 111-115.
- eoria generald a controlului exercitat asupra administraliei publice 151

」ンS″ jα CStC tρ α′iarノ 傷′お げ Jα estC gι

`α `力 “"J.
C)ノ Zrぉ ι
″″Jθ αグZJ“ お″α″力,realizattt prin intermcdiul unor orgallc adnlinistrat市 c cu
atribttiij■ lrisdictiOnale.
Il■ portttta■ llldal■ ё
lltalこ a principiullli lcgalit4五 ,Ca prlncipiu■lndalllclltal al statlllui

de drept,consacrat tt drepml rOmmesc pnn art.l alin。 (5)din COnsuiltie,prestlptlne ca

ordinea norlnativユ stt fle respectattt in integralitatea ei§ i intotdeauna,indiferent de modul de
desね ,tlrare a re14iilor dintre participantil la circuitllljllridic generall.

§5。 Definitia§ i trユ sュ tunle jurisdictiei administrative§ i ale actului administrat市

jurisdictiOnal

励 dttq″ α
α″ 滋 お′ ″α″ッa reprezillt五 傷κ ′
″ Qρ θε′ α′ グレ ノZ′ お訪 ″ ′
θ,mFapttlitう dc
“ 五
organe de namrtt administrat市 ,carc sunt mvestite cu atrib可 juriSdictionale. 五
Docttin′ o deineste prin rapo■ are la ctteva elemente de bazう care fi deterlllin五
spcciflcitatca§ ianumc:
一 din puncu」 de vedere al obiectului, ca rcprczinttt θsθ ′
傷′ノ
θ α′
θα24ι ノ,,θ タブσθ
αθ";
α′
“
― din pllnctul de vedere al proceduril,rcgこ sim′ ′
′κε
″′ J ψι
ε′θ ′θ6``滋 ′ガ
`′
Jiwttε ″
α i anume:′ ο
rι § sめ θα′タ イθ /ル α′ α
J7′ SCノれたル Jκ s"η″ 脅779bθ ′
J′ θsα tt θ
ι′
"′
′Z′ Jκ めたα ル α′ ′η ″%θ η勧 れ εθκ″αttε
復4α 冴″ rι θり ,′ θSJbJ′ ノ ブ
αJJ勧 たα ∫′加グυ θル
"′
″′ガ〃ガο
ルη ノ ;

―din punctul dc vcdcrc al rezultatului,speciic jurisdictiei administrativc cstc fapttll

cう din ea rezultう θttο ″″レθ772θ ′
Jν αめ,ca naturttju五 dic五 %ん αααグ ノ ′
4お ′αttν c"α ″″
bγ ″ノ
お′6″ θ4α ル “
Jiz′ .

Ctlllllllttd toatc accstc notc dcfh■ o五 i,vom deIImi j■lrisdiclia administr漬 市うca■ ind
αθ′
ブj"た αル sθ ′ Jθ κ
ッ 〃 α で αZκ ttj′ J`4グ 傷α グ Jκ お″α′ れ グ″あκθ ttπ ι′Юε ι ttzル フθ ε′ε ι
″
θθθグ ′ク冴 ε′α′ 。物傷 ′″ θあκ jα ′ α “
傷κ α θ′αグ ′
κお ″ αガッ θα θ
α た ′ 訪 κ
α
′ "万
ノ 2α Jめ ttε ノ%rぉ ″ jθ
J・

“
Prin激 .21 alin。 (4)din COnstiiltic,intlodus “
an u.lna rcvizLlir五 ,jllrisdicliilC Spccialc
administrative sunt recunoscutc,dar sc pro01al■ tt caractcrul lor facultativ,i grailit.Prin
acest tcxt s― a urmttit tt se mhmre abuzlrile administrttici・ Au fost adoptatc reglemellttti
dupう 1990,cllm ar i Legea llr.105/19974(m prezent ttrogatり ,p五 n Carc sc il■ puncau,
cllm se cゝ 叩五mtt plastic profcsorul lorgovan, dou五 ′′α〔 ¨
″′ノ de cこi administrat市
jurisdictiOnale,una la nivelul dircc,ii10rjudetcnC Si alta la nivelul NIinisterului FinaniC10r,

l I Laz狂
,議 tsttθ″Jαグ 滋お ′ た ん4α ″θ″なら Ed Univcrsul Jwidic,Bucurcsd,2011,
′ 物 ″αた′
p.43 “ `“ “
2A.Iorgovan,ル α ム,V01 11,cd aIヽ r_a,pp 462-468
ちο′ εゴ
3、 `α
/1.Prcda,ο ρ σ げ′,p.251
4 Lcgc pclltru solutlollarca obicctiunl10ち
colltesta五 lor§ i a plangCd10r asupra sulllclor constatatc si aplicatc

山 aCtCIC dC Control sau dc illlpuncrc alc orgallclor Midstcrului FinttiC10r,pllblica● mM.of lar.136 dh 30
illic 1997
152 DttPT ADPIINISTRATP

fiecare dintre acestea impunAnd plata unor taxe de timbru inrobitoare care, dacd nu er3-
achitate, atr[geau respingerea plAngerii de cdtre organul administrativ jurisdicliona1. -
acest fel, ,,jurisdiclia administrativd condiliona puterea judecdtoreascd", situalie ca:-
trebuia qi a fost eliminati prin textul revizuit al art.2l alin. (4)1.
Atribulii jurisdic{ionale sunt conferite unei autoriti}i administrative prin lege, r-
acest lucru se reahzeazd fie expres', fie in mod implicit, prin reglementarea un*
proceduri care sd poatd fi calificatd ca ,,procedur6 administrativ jurisdiclionalS3.

S 6. Actul administrativ jurisdic[ional

Actul adoptat in cadrul unei activitili de jurisdiclie administrativ[ poarti denumir:.
de act administrativ jurisdicfional. Actuala lege a contenciosului administrativ ofe:i
pentru prima datd o definilie acestui tip de act, care reprezintd, potrivit articolului -
alin. (1) litera d), actul emis de o autoritate administrativd investitd, prin lege organic-
cu atribulii de jurisdiclie administrativd speciald.
In ceea ce ne priveqte, definim actul administrativ jurisdiclional ca fiind acel acr
administrativ tipic emis de un organ al administra{iei publice investit prin lege cu
atribu(ii jurisdic{ionale, prin care se solu{ioneazi cu putere de adevlr legal un
litigiu din sfera administra{iei active, dupi principii specifice procedurii judiciare.
Din definilie desprindem urmitoarele trdsituri ale actului administrativ:
a) este un act administrativ tipic din punctul de vedere al organului de la care eman:
care este un organ al administraliei publice investit prin lege cu rezolyarea unor litigii'.
b) este adoptat ca urnare a rezolvdrii unui conflict juridic ndscut intre doud sau ma
multe persoane fizice sau juridice, acestea din urmd fiind de drept public sau de drep:
privata;
c) referindu-se la un litigiu determinat, actul are caracter individuctl;
d) litigiul se solutioneazd" cuforld de adevdr legal, aceastd trdsdturd apropiind acu
administrativ jurisdicfional de hotdrdrile pronunlate de instan{ele judecdtoreqti;
e) stabilitatea mai mare de care se bucuri qi in baza cdreia este exceptat de i:
principiul revocabilitdlii actelor administrative, dar care nu este identicd stabilitSlii d;
care se bucurd actele puterii judecdtoregti;
\ procedura dupl care se elibereazd este similard procedurii judiciare, in ea s.
regisesc principii comune acesteia qi anume: contradictorialitatea, independente-
posibilitatea pd4ilor de a fi reprezentate de un apdrdtor;
g) obligalia motivdrii actului, care il apropie pe acesta de sentinlele instantelo:
judiciare.

' A. Iorgouan, Relaliile dintre puterea executivd Si puterea judecdtoreascd prin prisma Legii de revizuire .
Constituliei, in lucrarea Reformele administratire Si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secliu:re
pentru gtiinle juridice gi administrative, Caietul $tiin{ific w. 612004,Institutul de $tiin{e Administrative ,,Pau
Negulescu", p. 32.
2
Exemplu: articolul 52 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.
3
D. C. Dragog, Legea contenciosului administrativ, Comentarii Si explicalir, Ed. All Beck, Bucuregi
2005, p. 109.
a
D. C. Dragog, op. cit., p.709.
 ioria generald a controlului exercitat asupra administraliei publice 153

in conformitate cu prevederile O.U.G. nr.3412006 privind atribuirea contractelor de

:chizilie publicd, a contractelor de concesiune de lucrdri publice gi a contractelor
de concesiune de serviciil, orice persoand care se considerd vdtdmatd, intr-un drept ori
lntr-un interes legitim, printr-un act al autorit6lii contractante, emis cu incdlcarea
Jispoziliilor legale, poate solicita anularea actului, obligarea autoritelii contractante de a
:mite un act, recunoa$terea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale
administrativ-jurisdiclionald,, la Consiliul Nalional de Solu{ionare a Contestaliilor sau in
rusti{ie. In ceea ce priveqte contenciosul administrativ-jurisdic{ional, acesta se finali-
zeazd prin adoptarea de cdtre Consiliu, care este un organism independent cu activitate
administrativ-jurisdicfionald, a unei decizii, care este argumentatd, obligatorie pentru
partile in litigiu, respectiv contestator gi autoritatea contractanti. in plus, deciziaprin care
Consiliul antleazd in parte sau in tot actul atacat, ori obligl autoritatea contractant[ sd
emiti un act sau sd dispund orice altd mdsurd necesar[ pentru inldturarea actelor care
afecteazd procedura de atribuire este qi executorie, potrivit art. 280 alin. (l) din
ordonan!6, fErS parcurgerea vreunei formalit[1i in acest sens. in ciuda faptului cd sunt, in
egal5 misur6, executorii gi obligatorii, deciziile Consiliului nu sunt gi irevocabile, ele
putAnd ft atacate cu plAngeri la instanlajudecitoreascd2.

l Publicata m M.of nr 418 dh 15 mai2006

2D.D serban,Cα ″″″α Юοω′αあ αε″力 錫 ん gJJた ια″ α″εα οらブ
ιθ′′″7tgaガ impotriva deciziilor
′ ″
の 4sプ 方グルゴNαliο ″α′″ 肋 ′
″′οκα″ αCο ″熔 ′
α′ブ
あ ろm DrcptLll nr 102009,p HO.
154 DREPT ADPIINISTRATR

TEST DE AUTOEVALUARE:

1. Controlul exercitat in baza art.52 Ei 126 alin. (6), precum gi a Legii nr. 554/2001
are in vedere:
a) numai actele administrative emise de autoritdlile publice centrale;
b) numai actele emise de autoritdlile administraliei publice locale;
c) atAt actele administrative emise de autoritilile publice centrale, cAt gi actele emis-
de autoritilile administraliei publice locale.

2. Cartea Constitufionali hot[riEte asupra excep{iilor de neconstitu(ionalitatr

ridicate in fa{a instan{elor judecitoreEti sau de arbitraj comercial privind:
a) ati.t legile, cAt qi ordonanlele Guvemului;
b) atAt ordonanlele, cAt gi hotdrArile Guvernului;
c) numai hotdrdrile Guvernului.

3. Prefectul poate ataca in fafa instanfelor de contencios administrativ:

a) actele Consiliului Judelean, ale Consiliului Local sau ale primarului;
b) actele altui prefect;
c) numai actele consiliilor locale qi primarilor.

4. Actul administrativ jurisdic{ional este:

a) numai act administrativ individual;
b) numai act administrativ normativ;
c) act administrativ tipic, individual qi normativ.

5. Actul administrativ jurisdic{ional este:

a) motivat obligatoriul
b) motivat facultativ.

6. Controlul general privegte intreaga activitate a organului controlat:

a) numai din punctul de vedere al legalit5lii;
b) numai din punctul de vedere al oportr-rnitalii;
c) atAt din punctul de vedere al legalitdlii, cdt gi din punctul de vedere al oportuniti:*

7. lntre termenii de justi{ie qi jurisdic{ie existi o rela(ie:

a) de la parte la intreg;
b) identitate;
c) nu existd nicio relalie.

8. Jurisdic{ia administrativi solu{ioneazi litigii izvorflte:

a) in sfera administraliei publice;
b) in sfera puterii judecdtoregti;
c) in activitatea puterii legiuitoare.
 Teoria generald a controlului exercitat asupra administraliei publice 155

9。Controlul administrativ extern poate fi:

a)numai un control contencios;
b)numai ull colltrol nccontcncios;
C)attt un cOntrol oontcncios,ctt si un control necontencios.

10。 Controlul exercitat asupra adⅡ linistratiei publice poate Fl, din punct de
、edere al obiectivului urmttrit:
a)numai un control gcncral;
b)numai un control dc specialitatc;
c)atat un control general cat§ i un control de specialitate.

11,Actul adnlinistrativ jurisdic,ional Se adopt】 dup五 o procedur五 :

a)SpCCiflCa aceleia utilizatう ln activitatca instantelorjudcctttore,ti;

b)SpeCiflCう acelcia utilizatう de autoritと 1lc administr4iCi publice locale;
C)SpeCiflCtt aceleia utilizattt de autoritttile administraiCi publicc ccntrale.

12.Potrivit art.21 alin。 (4)din COnstitutie,jurisdictiile adnlinistrative speciale

au caracter:
a)faCultat市 ;

b)ObligatOriu;
C)faCultativ§ i gratuit.

13.Controlul parlamentar poate 2mbrttca urmtttoarele forme:

a)COntr01 parlamentar traditional;
b)COntr01 parlamcntar modem;
c)atat control parlamentar traditiOnal cat si control parlamentar modem.

14。 Controlul exercitat de Curtea de Conturi este un control:

a)COntencios;
b)noCOntcncios;
C)attt COntencios c欲 §i necontcncios.

15。 Controlul exercitat de Curtea Constitutionalう este un control:

叫
a)COntCncios;
b)nCCOntcncios;
c)atat contcncios cat si necOntcncios.

16。 Controlul exercitat de Avocatul Poporului este un control:

a)COntencios;
b)nCCOntcncios;
C)attt COntcncios,cat si necontcncios.

17.Controluljudectttoresc este un control:

a)COntencios;
b)neCOntcncios;
C)attt COntcncios cat§ i necontencios.
 CAPITOLUL XI
CONTENCIOSUL ADMINISTRATⅣ

二瀾OξJ“ ne fJお roric

§1・ Tenncnul,,θ θη′θηεノ

θs"dcrivtt din latincscul ε θκ′θグθ ,ε O″ ′
θ77グ θ
″θ,care cヽ :}五
idcca unci加 ルγ″′ar′ ρ″′
′′ ι
ψ′夕 Estc vorba de θ′ frp力 in “
scns mctaforic,o luptt aヒ ニ I
intcrcse contrarii,dintrc do面 p五 41,din carc una va iesi invinま tOare lnlelegerea noli二 1

de cο ″θκθ′
θs αグ ′
′Js′ ″ ′
ル trebuie sa pomeasca de la fapttll ctt fllncliOnarca cclor r=
“
putcri in stat prcsupune,pe langa separarca lor,potrivit clasicului principiu al separalli
putcrilorl si o colaborarc,i un control rcciproc,in scopul realizttr五 unui cchilibrLl neCesI
bunci functiOnttri a statului rcspcctiv.Asupra activitユ lii puter五 executive se exercita,c「
¶
am stabilit dtta in Capitolcle antcrioarc,atat un control parlamentar,carc cstc un contr41
politic, de naturl necontencioasI, cat si un control din partea autoritユ lii judecト
tore,ti,carc priveste legalitatca actclor adnlinistrative. Prin interlllediul lui sc llnnircsll
sl sc asigurc aplicarea cOrect,a lcg五 dc ctttrc autoritttlile adlllinisiatiCi publicc,condili
dctcrlninanth a cxistentci si Tntttririi statului de drcpt2.
3,un Se堅
Notiun五 de cOntencios adrninistrativ i s¨ a dat,lnca din perioada intcrbclic五
formal,care avca in vcdcre natura organului care ll cxcrcitう ,i un sens material,c_― i
tinCa SCama dc α η夕 777J′ θθ
′ι77oθ 71rι
ψθ 6′ ε
θジ ′θ ″θ″θ′なノ ノ′
θ′グノ
J′ 4 ε α′ι た αた夕″‐ 4「

6ο ηsブ ルrα
″ノ ″θ ルれ∫ θたノκグリθ κ ル″θル α αル″ “ お冴c′ ′夕 4Jた シι Jα 力 “slrpasι 4
s"77r
1n sens larg, sintagma εθκ′
`ι
θttε JOs αd税ノ“
4お`"″
″́
′α′νevoctt ansamblul litig五 lor care apr
′
intre autorittttile publice si pa■ icularii carc se consider五 lczati, la un momcnt dat. L
drcpturile sau intcrcsclc lor lcgitime,prin actclc administrativc ilcgalc alc acelor autoriti■
publice.
In doctrina franccz五 , sintagma "contcncios adnlinistrativ" este deflnitう ca fli■ i

"α
η
Sα 夕′
わ′ ′″
θわ′
θ″θ
′ο″及
agα ル αおた rα グ ′
ノ′
な,2s夕 ″θ
′ノ tt θε
αzJα 夕″θ
ブαε′
Jソ ノ
「 r′

αグ ノ “ α′
4お ル sθ s"′ ει′77oα
`ι
ブル4g α′“ ″ θκ“γ′タゴ''5
"′ `θ
`,ル “
“Alti`′ autOri `θ “
deflnesc contcnciosul adnlinistrativ ca flind ′
,α 4sα わι
tr′ グιrcgル :

“″J4お ′ ″
ρ′
ク たαbノ たsθ 腸″θ″arガ ジタrお ali″ ′
θκαルα′なノ
″わr J′ rJグ jε α′
ιグθαθ′
ノνノ
″′ααグ
θ ,ッ タ
"・

“
l Pcntlu rcgasirca accstlll pnnclplu m sistemul romttcsc,V E Ccmca,4り
α″ι
′ブ
α′′ ′
″θψι クルブSttα ″Ⅲ
′γたガ あr"静 ′Ю″′″Oc in Rcvista dc Drcpt Public nr 1/1999,pp.1-3.
2T.雌 "″
魏 cru,cο ″″κa"″ ′αグ 772お ″り″ 払 Dο ο″″タカ riッ ″″ ″″,Ed.All Beck,Bucuresti,2003,p3.
3 A Iorgovall,D″ “ たνレ″たαG07ts″ ″ たゴ ι
′ο グιψ ′ ″ Zθ ′メα″″razり ,m Rc宙 sta de Drcpt Publ
nr 2/2004,p 24. “ “
4 c G Ranncescu,Cο
77た 776JOSク ′αグブ′お′
′α″ッ′
ο″′77,Cd.a II― a,Ed.Univcrsa10 Alcalay&Co,Bucurcコ
1931,p31 “
5G.Pciser,Cο
″
た″″ αα
αれれな 12enlc 6d,Dalloz,Paris,2001,p.1.
6c.Dcbbasch,J C RIcci,qp`ブ
`ι
`4α `′
1,p l.
 157

§2.Sisteme de solutiOnare a litig五 10r dintre autorititile publiCe,i cetttteni

Litigiile dintre administrttie si cci administr4i nu au intrat htotdeauna Fn com¨
peten!a de s01utiOnare a instanle10r judectttoresti.In egaltt mttsurこ in carc nici in prczcnt
nu existtt aceleasi proccduri si autoritう li compctcnte sl le rczolve.In lumc au cxistat rnai
multe sistcme in ceea cc privcste solutionarca litig五 lor dintrc particulan si administraiCl:
a)Sお ′ θ ν′αグ ノ 4お ″α′ θ′傷′クノブングθθどゎr,cxistcnt in Frania pantt la Rcvolulia din
1789,ln care “
organe “
din sanul administralici↑ nse,i erau invcstite cu sollllionarea acestor
litigii;

b)Sお ′ θ グ ル 46%α ′J″ s″ 4″ ′ θr ψ θcjα ′ θ ∫′ψ θεJα レ αた ル 6ο ′ ι″εJο s αグ J4か

″・α′
′ “
ソ,al tribunalelor linistrative,in fruntca cttrora se aflこ Consiliul “Stat ca instant五
de “
ad■
supremう de contencios administrativ;
C)Sお ′θ 傷′α77gわ _sα χο′,in care litig五 le dc accst gen sunt solulionate dc instantele de
drept comun.“

§3.Contenciosul adnlinistrativ― insitutie fundamentaltt a statului de drept

lnstitltia COntenciosului administrat市 este o institutie fundamcntaltt in orice stat dc

drept,ca rcprezcntand instrulmentul prin inte■ 1■ lediu1 6湧 ″
夕jα αグη
zJκ お′ jJ sθ
rα ′ ′θ′αρttrα グθ
t7bν Z"′ ′
′ιαグη
z′ ″Js′ rα ′
Jι J.

In perioada intcrbclic五 ,terlnenul de contencios administrativ a fost folosit atat in sθ κs

あr“ αJ,i772α たガα ′,cum am arう tat dtta anterior,cat,1 ln scns larg,i m scns restrans:
a)加 Sθ S肋 昭 ,sc cvoCau tOatc litigiilc din sfcra administrttiei publiCe,indiferent de
“
auto五tatca carc le solutiona;
b)`ン Sθ ′Sr"traκ s,se evocau cxclusiv litig五 le care intrau in competenta de s01u_
10nare a instante10rjudeぬ toresti.
Doctrina intcrbelic五 1‐ a deflnit ca iind,,`θ ″ ″たα′
J′ ブなプθ′κascγ た加″ αr′ たπ肋′
′ J′ ′
jゞ ″ ″ Jθ ′ン jJ `′
ダ αθ
物ブκお ブ
′ル ′クbJJ`θ θ夕 θc%Jα θ κルシ ″ ル げ οr′ クb′ Jθ
sθ ″ J6J′ ′ ′錫
`隠 `∫
ε
αrθ sγ 4`′ γ
Sθ tt ε
αarza rθ g夕 れ′r′ ηθ
″ガ ∫
`gα
″α
κ;η α〃J“ ′ググr(ψ 勧′ γ′′γ わ′jθ 'つ
。
Una din prilnele reglementttri dc Parlamentul alcs“
adoptate'S'rerα democratic in trnai 1990 a
fost Lcgca din 7 noiembrie 1990 a contenciosului administrativ3,abrOgatう ↑
n prezent prin
Legea nr.554/20044,cu mOdiflcttrilc,i complettttile realizate prin Legea nr.262/20075,
Legea nr.100/20086,1,Inai nou,prin Legea nr.202/20107,prin Legea nr.76/20128 si prin
Legea lllr.187/20129.

:き
峨l:鮭胸協労
3 Publicat江
:滅 )′ t″ 島
ぉ施″
"″ れ Eこ Uiv∝ sdう Acdり &CQ BucwⅢ り
37,,7■
範 M.Of nr.122 din 8 noicmbHe 1990
4 Publicatian M of nr l154 din 7 dcccmbHe 2004
5 Publica●
ln M Oi nr 510 din 30iulie 2007.
6 Legc pcntrtl modincarea alh.(1)al art 9 din Lcgca contenciosului admi」
siat市 nr 55″ 2004,publica磁
ll ⅣI.Of lar.375 din 16 1nai 2008
7 Publicaぬ
範 M Of nr 714 din 26 octomb五 c2010
8 Publicatう
ln M Ofnr.365 din 30 1nai 2012.
9 Publicatttin N1 01 nr.575 din 12 noicmb五
c2012.
158 DREPT ADⅣ IINISTRATB

Vechea lege, ca gi cea actuald, valorificau, in mare parte, tradiliile legislatir =

romAneqti qi avem in vedere principiile Legii din 1925,insd vin qi cu prevederi noi. r-
caracter revolulionar (exemplu posibilitatea de a se ataca qi acte administratir.
jurisdiclionale sau posibilitatea ca instanla sd dispun6, in cazul admiterii cererii, acordare "
de despagubiri materiale, dar qi morale).
Legea ru. 2911990 a infiinlat, la peste 100 de ani de la desfiinlarea Consiliului c=
Stat, seclii specializate de contencios administrativ in cadrul tribunqlelor judelene (Si ;
municipiului BucureSti) Si al fostei Curlii Supreme de Justilie, actuala inalta Curte ,;:
Casalie Ei Justilie.
Ulterior acestei legi, rdmasd in vigoare pdnl in arrtl 2004 c6nd s-a adoptat Leg;.
rc. 55412004, a fost insd adoptata Constitulia Romdniei, care a introdus principii noi ..
care a impus multd vreme, pdna la adoptarea actualei legi, ca aplicarea in practici a Leg
nr.2911990 sd se facd lindnd cont de aceste principii, realiz6ndu-se astfel un proces F:
care doctrina il calificd drept fenomen de ,,constitulionalizare" a dreptului, in general. ..
a contenciosului administrativ, in parlicularr .

Constitulia din 1991, ,,adoptatd ulterior adoptdrii legii contenciosului administrar

conline anumite dispoziyii care conferd in mod clar un cdmp mai larg noliunii tre';'-
lionale de contencios administrativ "2.
in urma revizuirii Constituliei, prin art. 126 alin. (6), se garanteazd controlul ;.
legal^itate al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ.
In prezent, contenciosul administrativ se bucurd, cum spuneam, de o noul re-e---
mentare, Legea m. 55412004, care a abrogat vechea Lege nr. 2911990 qi care reprezir-
un pas important in procesul de consolidare a acestei institulii fundamentale a statului c=
drept, cu modificdrile gi completdrile care i s-au adus prin Legea nr.26212007.

II. Fundamente constitutionale actuale tn materia contenciosului

administratia
$ 4. Dupd revizuirea legii fundamentale, a alut loc o modificare a prevederilor ca:=
constituie fundamentele constitulionale ale contenciosului administrativ.
Atunci cdnd vorbim despre temeiurile constitulionale ale unei institulii juridice. -:
speli ale contenciosului administrativ, putem avea in vedere doud categorii de dispozilir
- dispozilii cu caracter implicit, care reprezintd izvoare de drept Si pentru a.'::
institulii [exemplu: ar1. I alin. (3), art. 4, art. 15 alin. (2), art.16 alin. (l) qi (2) etc.].
- dispozilii care reprezinld izvoare exprese ale contenciosului qdministrativ.
Art. 52 reprezintd principalul sediu constitulional al contenciosului administratir'. :
poartd denumirea de ,,dreptul persoanei vdtdmate de o autoritate publicd" gi consac:i
unul din drepturile fundamentale ale cetdleanului romdn in actualul sistem constitulior:'
gi legal, care, aldturi de dreptul de petilionare prev5zut de art. 51, constituie categor":
dr ep turi Io r - gar anlii.

' V., in acest sens, A. Iorgovan, L Vida, Le contentieta administratif roumain dans la perspective de
Constitution, in Relue Intemationale de Droit Compar6 w.211993,pp.373-378.
'A. Iorgovan, I.Ytda, Le contentieux administratif ..., op. cit., p.316.
C ontencio sul adminis tr ativ 159

Art.2l creeazd cadrul general al valorilor care pot fi ocrotite prin justi{ie, inclusiv in
cadrul litigiilor de contencios administrativ: drepturile Si interesele legitime.
Art. 53 intitulat ,,restrdngerea exerciliului unor drepturi sau al unor libertdli"
instituie principiile care trebuie respectate atunci c6nd are loc orice restrdngere a
exerciliului unui drept sau unei libertdli, inclusiv dreptul fundamental previzut de art. 52
din Constituliet. De altfel, qi art. 52 alin. (2) vorbeqte despre unele ,, limite" ale dreptului
pe care-l consacri qi care trmeazd, a fi reglementate prin lege. in acest cadru
constitulional in limitele cIruia poate avea loc restrAngerea exerci{iului unui drept sau a1
unei libertili se regdsegte gi respectarea principiului proporfionalit[tii, considerat ca
unul din principiile fundamentale ale statului de drept2. in jurispruden{a CEDO, principiul
proporlionalitilii este conceput ca un raport just, echitabil tntre situalia de fapt,
nijloacele de restrdngere a exerciliului unor drepturi Si scopul legitim urmdrit sou ca un
raport echitabil intre interesele individuale Si interesul public.
Dacd aceste texte nu folosesc expressis verbis noliunea de contencios administrativ,
in schimb art. 123 alin. (5) o consacri expres, ca o dimensiune a dreptului de tuteld
administrativi3 exercitat de prefect, inbaza cdruia acesta poate ataca infala instanlei de
contencios administrativ un act emis de Consiliul Local, Consiliul Judelean sau primar,
actul atacat fiind suspendat de drept.
Art. 126 alin. (6), introdus in urma revizuirii Constituliei, garanteazd controlul jude-
cdtoresc al actelor administrative ale autoritiflor publice pe calea contenciosului
administrativ, cu exceplia actelor care privesc raporturile cu Parlamentul qi a actelor de
comandament cu caracter militar. De asemenea, articolul respectiv prevede qi competenla
rnstanlelor de contencios administrativ de a soluliona cererile persoanelor vitimate prin
ordonanle sau dispozilii din ordonanle declarate neconstitulionale.
$i art. 73 alin. (3) lit. k) face vorbire expresl despre institulia contenciosului admi-
nistrativ, ea reprezettdnd unul din domeniile pe care legiuitorul constituant le-a rezervat
reglementdrii legii organice.

1
Cu privire la aceasti problem5, a se vedea I. Rusu, Exigenle constituyionale $i internalionale privind
restrdngerea exerciliului unor drepturi sau al unor libertdli, in Revista de drept public nr. 3l20ll, pp.33-44.
Autorul critici prevederile Legii rr. 32912009 privind reorganizarea unor autoritili 9i institulii publice,
ralionaizarea cheltuielilor publice, suslinerea mediului de afaceri gi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia
Europeand gi Fondul Monetar Intemalional (publicati in M. Of. nr. 761 din 9 noiembrie 2009), 9i Decizia Cu4ii
Constitulionale nr. 141412009, (publicati in M. Of. nr. 796 din 23 noiembrie 2009) prin care s-a confirmat
;onstitu{ionalitatea acestei legi, cu incdlcarea atdt a propriei practici, cdt qi a practicii Cu(ii Europene a
Drepturilor Omului.
2
Cu privire la semnificalia acesrui principiu, v. M. Amzulescu, Principiul proporlionalitdlii gi excesul de
:utere in activitatea autoritdlilor publice, articol apdrut in lucrarea Reformele administrative Si judiciare in
rcrspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru qtiin{e juridice gi administrative, Caietul $tiin{ific rc. 612004,
lnstifirtul de $tiinfe Adminishative ,,Paul Negulescu" , pp. 285-302.
3
in doctrina francezd se vorbegte despre ,,trilogiaformelor de tuteld", respectiv: a) tutela de anulare care
rermite prefectului sd anuleze actul organului teritorial; b) tutela de substituire, care-i permite prefectului s5-1
hlocuiascl pe primar atunci c6nd acesta refuzd sau neglijeazl sE emit6 un act; c) tutela de aprobare in situa.tia
;And deciziile autoritSlilor locale sunt condilionate de aprobarea organului de tuteld (V. Vedinaq, Quelques
:onsidirations concernant les principes de I'organisation des Etats d'aujourd'hui, Revue Roumaine des
Sciences Juridiques, Tome \IIII Q{LJ) No. 2, Juillet - D6cembre 1997,p. 182).
 160 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

In sttrsit,art,154 alin。 (1)reglemcnteaztt rcgimul actclo■ noll■ lativc raportate la

lcgea indamental五 ,statuand ch acestca rttman↑ n vigoare,f4“ 湧5orrα ′ ηθαrθ れ θ″″α ノ l・ 7:

"ε
′′θツ θ″〃 θ′ρrez`77rgi CO″ ∫″蹴 ・ Acest text reprezint,sediul fcnomenului de θθ77S′ ′ rι

`グ =″ 777b′
`

′θηα′
′ ブ
Zα rθ α グ ′θ′′夕′ 夕ち ′η αη Sα sタ タ ′ち′ η θα/7・ ッ′ αεθs′ 傷 , α `θ 4`θ 72c′ θstrた ,:
"′
αグ jん な′″αソ .
'α

“In sintcz五 `ノ
■
, interpretand scmniflcalia mOdiflcttrilor operate prin legca dc rcvizuirc
Constitutiei,Se poatc spunc ctt lcgea fundamcntaltt a lttrgit considerabil temciul actiuni10r
↑
n contcncios adlllinistrativ,extinzandu_1,dincolo dc lilnita drcptului subicctiv inc五 lcat,詈 l

la intcresul legitiln; a lttrgit sfcra actclor cc pot fl atacatc in contcnciosul administrati、

incluzι md§ i ordonantelC Guvcmului;a rcglcmentat cxpres jurisdictiile administrati、 こ
spcciale,care pot avca doar caracter facultativ§ i gratllit;a garantat controlul dc legalitatこ
asupra actelor adlninistrativc pe calca contenciosului administrativ,prevttzand§ i exce「 _
tiilc dc la acest controll.Prin toatc accstc modiflctti,a fortiflcat institutia COntcnciosulL
adlllinistrativ,ln calitatca ci de instlulnent de protectic a cCtユ tCanului lmpotriva abuzurilcr
administratici.

皿.鷺範 rarile caracterお 鹿 θtt αcζtutt an c"renめ s

αdmJnお ″ Jυ ρo[費っ″Ileglii n■ 554/20θ イξ:Co■ sIJι ξ jef
`ι “
ia■ 五2n prczcnt reglemcntarea↑
§ Institulia COntcnciosului adnlinistrativ↑ §
5。 n Legこ こ
nr.554/20042,cu mOdiflcう rile si completttrilc ultcrioare3
Dispozitii m materie rcgttsim ins五 ,i in alte rcglcmentari speciale,prin care su二 1
atribuitc anumitc catcgor五 dc litigii spre solutionare sect五 lor dc contcncios administratil
ale instante10r judecttoresti4.Ea a fost atacattt la Cultea Constitulionalう de Avocai
Poponllui,iar Curtca,prin dccizia nr. 507 din 17 noiembric 20045,a rCSpins sesizarC・
constatand ctt prevcderile din lege care privcsc drcptLll Avocatului poporului de a ses量 ■
instanta dc contcncios administrativ sunt constitutionale.A cxistat,estc adevttrat,si〔
opinie separatう ,a judcctttortllui scrban viOrel Stttnoiu.Modiicttilc aduse Legii conte■
ciosului adllylinistrativ au lost adoptate din ncccsitatca dc a raspunde rnutalii10r produse i
plan lcgislativ,i jurisprudenlial,inclusiv jurisprudentei Cu可 五COnStitutionale,↑ n sco「 ■
静
dc a se↑ ntを i aceasttt institutie fundamentalう a stattllui dc drcpt.

lI.´
S狙ねi,動 ?ノ Jε α″′ν レ´″グ ″ι ′ι′″ve&五 ″ν′″J″ α々 Cο バ″″″a"″ αた77a ι
Oれ た OJοsク ルブαグ確レお″
貧 “
n Revista dc Drept Public nr 1/2004,pp.35‐ 41. “
2 Publicat五
貧
nM.Of nr.1154 din 7 dccembne 2004
3 Realizate tn principal p五
n Lcgca nr 262/2007,publicaЙ in N1 01 nr.510 din 30 iulic 2007
41n■・
Octtm cu titlu de cxcmplu Lcgca nr 213/1998p五 vind propHetatca public五 ,art 23 din aceas饉
一
・  ¨¨

prev滋 飯ld cら ,ェ ルなプル σツ′′ ″ ′′α′

717′υ′′ブ ″″αグο ι ″ルルメ ′zι ′
ブθα′s″ ″ルらブッグイθ′ οろο ο″Z″ αOろ 0″ ′ ″ο7
αノ″ク″jι ″′ “
あ ′Sク κttθ ιO“ ″ た″″ hStantC10r “
dc contencios administtat市 ''.

5 Publicat五
範 M.Of nr l154 dln 7 decembrle 2004
ｌｌｌＬ
 -t n t enc io s u I admin is t r atiy 161

§6。 P五 ncipalele l■ odificttri aduse prin Legea nr.262/2007 pentru I■ odificarea

§i completarea Legii cOntenciosului adnlinistrativ nr.554/2004

Duptt trei ani de la adoptarea Lcg五 Ilr. 554/2004 a contenciosului adnlinistrativ,s― au

五dicat in practictt unele problelne legate de interprctarea§ i aplicarca acestcia,care au fost
gcneratc,prinic altelc,§ i dc faptlllぬ Ittcα ″ aWι ε ″′力 αルs″ ′κJι θ rr/"θ α′ θθ夕 ル 777θ グ′ ′
コθαル Jε θρ夕 ′たカガθe duptt Cum a susiinut si profcsorul Antonic lorgovan,principalul “
“
hiliatOr dintrc parlamcntarii carc au selllmat proiccmll,,i ccl carc a dus vcritabile b激 五lil in
Parlamcnt penttu ca legea sう fle adoptatう .De aici unele κθグ ′ノ′ η′rα αたガ, legatc de rノ
"77zθ
anumil termeni f01ositi de legiuitor,dc necorclarca unor texte,peste care s― all ad:施 gat
decizillc Cllrtii Constittltionale rcferitoarc la neconstitulionalitatea unor prevederi ale legii
Sprc deosebirc de varianta initialtt a Legii nr.554/2004,carc,a§ a cum mentionam
daa,a fost proicctattt prcponderent in mediul academic,legea de modincarc a incorporat
sugestiilc lnaltei Cu■ i de casatie Si Justitie,Carc a tinut O Sedin!五 a plCnuluijudecitorilor,
imprcuntt cu magistratii Cu4i10r de Apcl si ai Tribunalului Bucurestio Nu↑ n ultimul rand,
au fost luate in considcrarc,i propunerile care s― auね cut in doctrina dc spccialitatc,Leg五
2,prCCum si
oontcnciosului adnlinisiativ flindu―i consacrate douう lnonografli dc rcferint五
nenumう rate articole apう mte↑ n revistelc de spccialitate,pc carc lc vom utiliza in conti―
nutul prczcntei lucrttri.
in cele ce urlneazう vom prezenta cclc mai ilnportantc modiicう ri adusc de Lcgca
rlr.262/2007 asupra Lcg五 nr.554/2004 a contenciosului adlninistrativ.
1.A fost modincat art.l alin.(3)al Legii lllr.554/2004,carc rcglemcnteaztt regimul
aCtiunil introduse ln contenciosul adlninistrativ de Avocatul Poporului,care poate
sesiza instanta de contencios administrativ attlnci cand apreciazこ ctt ilcgalitatea acmlui
administrativ nu poatc f1 lnl江 mrattt dcctt prin justitic.COmpletarea cu care vine legea
、‐izeaztt situatia in carc ρθ′
″Jθ 77α ′
夕′Cα rθ ′̈αscs″ α′′ れ″′α′′ιИν θεα′2′ ′ηθ′ ν′クノ77"づ ′
ルs"∫ のた αc′ J"κ θ α肋 ′rJ″ ν′″′ ″lθ κグιブ ングθ6α め, caz ln care Jん s"“ ″ グ θε θκた″ε JOs
コ グ′ κJs′″
α′Jν α4or′ ι
αztt θ
ι′ι
rθ α
“2.Rcgil■ ul actiun五 care poate rl intrOdustt de plinisterul Public,dacう apreciaztt c五
incttlcう 正le pЮ duse drcpturilor,1 libe■ 4ilor ftlndamentalc ale cctttenilor se datoreaz五

unor actc administrative ilcgale,dar sesizarea instantei SC poate facc in prezent,ln urlna
modiflcttrilor intcⅣ enitc,doar cu acordul prealabil al persoanei ale cttci drepttlri au
bst hcこ lcatc.Intr― o a doua situttiC,宙 Z激 五dc art.l alin。 (5),MiniSterul Public poate
scsiza instanta de COntencios administrativ§ i m cazul ln care printr¨ un act administrat市
cu caracter norlnativ a fost vtttう mat un interes lcgitiln public.

1 Datd fiind semnificalia acestei reglementEri, care derivd din rolul fundamental al contenciosului
adminishativ pentru statul de drept, considerdm cd se cuvine sd menfiondm numele iniliatorilor ei. Este vorba
despre senatorii Antonie Iorgovan, Ion Chelaru, Peter Eckstein Kovacs, Norica Nicolai, Ivdnescu Paula, Jurcan
Dorel, Nicolae $erban, Ioan Doru Tirdcild, Vasilescu GavrilS 9i Vedinag Verginia qi deputa{ii Buda Daniel qi
Domeanu Valer.
2
Este vorba despre A. lorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, Genezd Si explicalii, Ed. Roata,
Bucureqti, 2004 9i D. C. Dragoq, Legea contenciosului administrativ. Comentarii Si explicalii, Ed. All Beck,
Bucuregti 2005.
162 DREPT ADPIINISTRATB

3.Dreptul autoritユ ,ii publicc elllitentc a unui act adlllinistrativ unilateral nclcgal car=
nu mai poatc fl revocat deoarece a intrat in circuitul civil, dc a sc adrcsa instanlci dこ
contcncios adnlinistrativ pentru anularca actului a fost § i cl modiflcat, ln scnsul cこ
aCtiunea poate li introdustt in termen de un an de la enliterea actului.Modiflcarcこ
cste legitim五 ,deoarccc m practictt s― au intalnit actiuni ale unor ministri carc,din exces d=
zcl,din vendeth politica sau altc ratiuni Sirnilare,au certlt prin instanttt anularea unor actき
adlllinistrativc clllliSC Cu mulli ani Tn ullll五 ,fapt carc cra dc naturtt stt afcctezc stabilitatcこ
raportwilorjuridice si dreptllrilc flllldamcntalc alc cctttcnilof vizati.
4.A bst modiicat textul art.l alin.(9),astfcl incat m prczent prefectul,Agenla
Nationaltt a FunctiOnarilor Publici,i orice alt subiect de drept public pot introduce
aC,une in cOntencios adlninistrativ,含 n condit五 le legii, elinlinandu_se precizarca di■
textlll vcchi ch trcbuie sa nc a■ ぅm in prezenia vatamarii unui drcpt sau intercs lcgitiln,dal
flind faptul ctt accstea cxcrcittt un cOntcncios obiectiv, prin care se apttrtt starea dこ
legalitate, ordinca dc drcpt, ln ansamblul sttu, iar competcnla derivtt din lcgilc specialこ
care reglclllentcaztt activitatca.
5.2へ ntllllitc problemc a crcat in practictt alticolul privind participarea procurorulul
含
n litigiile de contencios administrativ. Initial, S‐ a prcvう zut ctt participarea este
obligatorie,duptt carc tcxtul a fost climinat printr― o ordonanttt de urgent五 ,deClarattt ne‐
江
constitutiOnaltt dc ctttre Cultca ConstitutiOnal五 ,iar in prezcnt avelll o forlnultt pclllliSiヽ
carc ii′ ″ J7・ 9′ ノ ′″
θ 旋ソ″7tr,sa′ α″た″ θ″αr`α ′な′ Jわ rグθε
Sθ 7tr″ θ′た ε たj J′

α/77,ブ ″な″α′
`夕 `ゎ ∂グ ′ ι sα ′ρ“
れ 加 θ″たθ力zタ ル ′″ θε
θs"J夕 ちα ′
夕 η ι εノαztt θ
ガθ sた κ ″″■
ι
`た
`

“ “ “
ク′″″ α′θαθ ′
「
κ′
′dcグ rcρ ぁαJ7・ θ
7・
ρ′夕″
ノ′θ″ゞ ブ′
′わθ″′
ar′ ′
ιει′
α′ι′ θr. 77′

6.()modiflcarc de substanttt a sufcrit articolu1 2,in care se regttsestc scmniflcati■

termenilor cu care opereaztt legea, care a fost in intcgralitatc modiflcat, urllland si
prezcnt五 ln lllodiflcう rilc intcrvcnite cu ocazia analizei trttsiturilor reglcmcntう rii in matcn=
contenciosului adnlinistrativ, a condil五 lor de adlnisibilitate, a flnelor dc ncprirnirc ,:
procedur五 ↑ n matcric dc contcncios administrativ.
7.Reglemcntarca privind exceplia de nelegalitate,consacrattt dc articolu1 4,a stan.1
Tn doctrintt sijurisprlldcnta numeroase con廿 ovcrse dar si intcTrcttti Si aplictti dincolo d=
litcra lcg五 , carc au dctcrlllinat modiflcarea intregului articol. Iら 資ηηρ′ ′grα ′′
α, dcsi :二
fomularea ini!iJtt Se precizcaztt ctt α ′αル
′ ηι′鱈 αJJ′ αた ′θα′θ ′ rノ 訪θα ″ θ rた d″ こ L
`響
jurispl‐ tldcnta こ
unOr instantei judCCう toresti,inclusiv a lnaltei Cu4i dc CaSati Si Justitie S―
interpretat ctt exccplia poatc fl ridicattt in tcllllcn dc un an de la data emiterii actului
ccca cc practic artlnca in acr nu numai constantclc trasate de doctrinう ↑
n ceca cc prive,1=
rcgimuljuridic al acesteia,intrc carc sc regttscste si trttsitura ctt exceptia de nelegalitat〔
nu este supusl unor termene, ci si cflcienta institutiei ↑n ansamblul sttu. De aceei
fonnularea inilialtt din legc ,,′ cgα ルた″θα 夕77"′ αι′ αグ ′ ″お′ ″α′
ブッ タJ7j′ αた″α′′θα′
“θ′αグ,7,′ κブ ` ￨
ε θθ′ α′夕 θr′ 刀″''a fost inlocuita cu,,′ ′
′′α′
ια 夕 タブα s′ rα ックη′′α′ α′
α力 θrjε dκ グ".L
`′ `gα `′ `■
`″
6α rα r滋 清ッJ″ αみ J“ ヽ trι ′″θ山 ″ ιllr″ ιr″ α s′ “滋,′ θα′ ι′ rCθ ′
`ブ

`″ “ si cuvcnita `ι “
“
“ precizarc ca pot face Obiectul excepliei
accst fcl, s― a acut dOar actel〔
administrative unilaterale c“ ε
αttα ε
たr ttJliッ i″ ″αムincxiStenttt in forlna inilialtt a legil
,dcoarecc αc′ ι′
instt ncccsarう ιαグ″ノ κお″α′ ルθ6夕 εα′ αC′ θ″40r777α ′
ル′θ′ ′
し)θ ′た´″ι ′α′αε「ご
「
″力 ″ ′
ηSrrr″ ιブル 刀′ 6ノ Os α/711加 ′
s′ 紹′
′νO ahtt modincare neccsartt vizcaztt situali
`θ `κ
in carc exceptia de nelegalitate se ridictt in fata instantei de contencios administratiヽ .
C ontenciosul adminis trativ 163

care nu era prevttzuth initial,m carc caz suspendarea judecttrii nu maiinter宙 ne pentrtl
ctt ins五 §
i instanta in ttta cttCia a fost ridicatこ exceptia eSte compctenttt sl se pronunic
asupra ci.
Reglclllcntttri privind regimul juridic al excepliei dC nelcgalitate au fost aduse§ i prin
articolelc II si III ale Legii nr. 262/2007§ i clc vizcaztt posibilitatea de a face obiectul
unei asemenea except五 ,i acte adΠlinistrative enlise anterior intrttr五 ln vigoare a
Legii nr.554/2004,cauzele de nelegalitate urmand a rl apreciate prin raportare la
legile in vigoare la data emiterii lor. De asemenea, a bst consacrattt posibilitatea
atac激 五 cu revizuire a hot激 針ilol judecttorcsti rttmase dcflnit市 e si irevocabilcね r五
S01utiOnarea pe fond a unci cxcept五 dC ilegalitate care a fost rcspins,ca inadmisibilユ .

Ccrcrea de rcvizLlire Sc poate introduce in terlnen de 3 111ni de la data intrttr五 n

↑
vigoare a legii.
8.Continutul aticolului 7 privind atacarea actelor administrative jurisdictiOnale a
fost,i el modiflcat,ln sensul ln carc prevede expres posibilitatca part五 de a renunta la
calca administrativ」 uriSdiciionaltt prevう zLlttt de o lcge special五 ,renunlare carc se poatc
face flc de la inceput,prin sesizarea direct a instanlei de COntencios adlninistrativ, fle
duptt cc calca administrativlurisdiCtiOnaltt a fost daa dcclansat五 ,caz in carc partea va
notiflca decizia de renulliarC Organului administrat市 jurisdictional ln cauz五 .

O problemtt interesanttt ridicat五2n doctrintt privestc atacarea deciziilor emise de

Consiliul Natiollal de SolutiOnare a Contestat五 lor in dOmeniul achizit五 lor publice,
reglementattt de O.U.G.Ш .34/2006 privind atribuirea contractelor de achizilie public五 ,a
contractelor de conccsiunc de lucrttri publice si a contractelor dc concesiune de servicii.
Aceste deciz五 sunt,ca namrtt juridicユ ,actc administrativtturiSdiCtiOnale,carc pot fl
atacate in justiliC,mai exact h fala instanle10r de contencios administrat市 ,col■ petenta

]驚譜 ・∬讐:i鳳盤l讐 寧 投i響穏

織 c訊 記各FWPLふ ぷ 鮒 e:Ъ

:き :』

『
problema dactt plangerea lmpotriva deciziilor C9nsiliului poate li formulat五
persoantt care nu a fost parte(cOlltestator ori autoritate colltractant五
,i de o
)in etapa
administrativluriSdictionaltt des島 ,urat五 含 n lata COnsiliului.
S― au conturat astfcl doutt solutii:
a)S01ulia prin carc αsる たιて た ′ gι r′ α傷ル s′ αグ おι,considcrandu¨ se ctt titulanlHor
"刀
tlre calitate procesual― activtt in cauz五 “
;

b)SOlutia prin carc′ 〃 rr′ ′ ι力綱リノα′ θル ′ θακιε α′θκツ′α″ ripα Sθ ガ ′ α

“ `だ
グ α傷 メ♭s`raψ Jκ Sθ Ca flind introduSe de pcrsoane
`Jε
P7・ θθθ77Jtt αグ ブ お ″ α プタ′お沸 げ ノ
θκα′
“ “
care nu avcau calitate `ル
procesual activtt de a sesiza instanla de judecat五 .Considerう m,m
acord cu automl citat,ctt accasta este solulia COrectう ,instanta dejudccattt flind datoare s五
vcriflcc, din oflciu si cu precttderc, calitatca procesualtt activtt a persoanei care o
investestcl.
9.Regimul plangcr五 prealabile,reglementat de articolu1 7 al leg五 ,s‐ a modiflcat dupこ
cunl umcaza:

1
D.D. $andru, Calitatea procesuald activd in litigiile care au ca obiect pldngeri impotriva deciziilor
msiliului Nalional de Solulionare a Contestaliilor, in Dreptul nr. 10/2009, p. 130.
164 DREPT ADPIIINISTRATR

a)S― a COnsacrat o dispozilie nOuう ,confoln cう rcia,シ εαz夕 ′ααz′ αグ ノ ′お″α′ ′1

κ
θr″7α ″ν
,′ ′
′ηgθ rθ α′′
θα′
αわJ膨 ′θα
′θノルrη Zγ わめ θ
rた ′
ηtt
"ノ
“
dispozitiC ncccsartt atata
vrcme cat acest tip de act poatc fl atacat oricand;
b)S― au adttugat situatii10r in carc plangerea prealabiltt nu estc obligatoric,i altc douこ
cazuri,rcspcctiv cel al actului administrativ asimilat sub forma refuzului neiuStiiCat,i
a faptului de a nu se rlspunde petitiOnarului 2n termenul prevttzut de lege precum si
cel al exceptiei de nelegalitate;
C)a fOSt Clarincat rcgimul plttlgcr五 prcalabilc↑ n cazlll contractelor administrativc.
care poatc rl introdustt in tcrlllen dc 6 1uni,care se calculeaz五↑n mod diferit,duptt cu正
incheierea contractului(tcnnenul va curgc de la data incheier五 ),Inodi‐
litigiul vizcazう
flcarea contractului(tC■ ncnul va curge de la data I■ odiflcこ r五 ),lncttlcarea obligati110r
contractuale (tcⅡnenul va curge de la data producerii 2ncttlcttr五 ), eXpirarea con‐
tractului(tCrlllcnul va curge de la data aparitiei cauzei care atrage stingerea obli‐
gatii10r),Sau interpretarea contractului(tellllenul va curge de la data constatttrii unei
clauze interpretabile)1.
10. Rcglcmcntarea privind introducerea unei actiuni fn contcncios adnlinistrati、
pcntrtl pcrsoanclc vatttmatc prin ordonantc sau dispozitii din ordonanle deClarate
ncconstitutionalC a bst col■ plctat,cu prcvcdcrca confoin cttrcia,↑ n cazul in carc dcciziこ
dc declararc a ncconstitulionalitttlii a fOSt pronuniattt urlnare a ridicttr五 cxcepliCi in alti
cauz五 ,actiunea poate fl introdusう direct la instanta dC COntencios adlllinistrativ colnpc‐
tenth,ln tcllllcnul maxilll de un an dc la publicarea deciziei Clut五 ConstimtiOnale L
Monitonl1 0flcial A fost dc ascmcnca recunoscutう posibilitatea ca α 傷77`α Sa′ θαrj
6′ ′

ανθ
αε αOわ ブ θε ′ゞ′αcθ r力 rι αル の ″g″ bJ″ ′″ 4″ッ′′ 〃θε
σγttε ノ α″α′ θ′′ j“
θ″グθκ″ ご ,「

虎ε α″
′ α′θθ εθ4s′ ′
rtr″ θ″αた α ″ル″ια ″ Jα α α″″J“ お″ ッsau θbJな αrι αル ι J″r`α
`″ “
″″″J αsaraθ“J2ι ααθ ιSα ′ “ rι α″″
αrι αJjzα “θJ“
θρι rα ″″rrJ α″ ′お″α a Jliッ

“
ll.A■ icolul ll,privind termenele de introducere a“ “
actiunii,a fost rcforlllulat,L
sensul ln care tcrlncnele ,i modul dc calcul stt vizeze Tn egaltt mう surtt atat ac● .:
administrativ unilateral, ctt si contractul administrat市 A fost prcvttzu籠 ,i situa12
suspendttrii procedurii de solutiOnare a plangerii prealabile potrivit unei le」
speciale,caz in care rθ フ́
η?θ 77"′ dc 6′ ″″′ de′ αr`ι trα ′
θαJp″ θεθ
グ傷″ Zι ″
Jち de′ α777θ η r:`f
`"^3ι
′″
α′ ″α
″ガ θ
ωた,αJ′ sα グ
θ′ α ′ αθ ψj力 j′θ r′ ノ cgα ′ル
r777θ η sθ ル″θ ′j
4α ″,あ ε
771α フ “
`力 "j′
″
aψブα′′
crttθ 777r′ グθlr77 α77グ θ′
6ノ 7η b`′ α θ たガ ノαε
777ノ′ trノ .

`z′ "′
12.Continutul a■ icolului 12,care reglcmcnteaztt actclc care trebuic atasatc ccrerii.こ
fost complctat cu situaia in carc actiunea ViZeaztt refuzul autorittttii de a pune in
executare actul administrativ emis ca urmare a solutiOnЙ r五 cererii sau a plangerii
prealabile,caz in ctte va fl depustt si copia ccltiflcattt duptt acel act.
13 Rcgilnul suspendttr五 actelor adnlinistrative duptt scsizarea autoritユ tii public=
cu plangerea prealabiltt a fost lnodiicat si colllpletat,duptt cum ullllcaz五 :

a)S― a prevぅ zut c五 錫 ε αzノ 加 εα″ θだοα″α κ夕 ′″θ εθ αε′ J夕 ″θα tt ακν′ αr`「
`′ “ `わ `
′
θrttθ 77グ θグιz″ ′
θグθ′ α′″ θ 夕77′ α″ S夕 Sρ ικd乙″ガ,s2sρ ι77da″ ια′ ″ ′ θαzガ グιJ7・ qρ
`σ “ `α `θ
Accasta dcoarece s― a constatat ctt unele persoane sunt interesate numai dc suspcE‐
`.

darea,nu si dc desflintarea acttllui,ctt forlnulcaztt numai plangerc prcalabiltt si cerere dこ

lV§ i Dccizia Curtii ConstittltionalC m 797/2007,publicaЙ in M Of llr 707 dh 19 octomb五 e2007

 nt encio sul adminis trativ 165

:-rspendare qi se prevaleazdde faptul ci suspendarea, odatd admisS, produce efecte pdnd

," solulionarea in fond, indiferent cdnd se petrece aceasta.
O altd modificare adusd in regimul suspenddrii vizeazd situalia in care, cu rea-credinld,
:upd ce s-a dispus suspendarea cerutd dupd formularea plAngerii prealabile, autoritatea
::rite incd un act cu un conlinut identic. Au existat astfel de situalii in ultimii ani gi pentru
= elimina riscul repetirii lor, legiuitorul a previzut cd., in ipoteza fn care se emite un nou
:-t administrativ cu acelasi conlinut ca Si cel suspendat de cdtre instanla, acesta este
t:ispetldat de drept. in acest caz nu este obligatorie pldngerea prealabild.
O completare necesard in regimul juridic al suspenddrii executirii actului adminis-
::ativ atacat vizeazd, situa{ia in care acliunea in fond se solulioneazd, ea putdnd fi cdgtigata
s.:u pierduti de reclamant. Daci acliunea in fond a fost cdgtigatd, suspendarea dispusd
:upa formularea plAngerii prealabile iqi prelungeqte efectele pAnd la solulionarea defi-
:rtivd qi irevocabild a catzei. Degi legiuitorul nu mai prevede expres, se subinlelege c5,
:acd acliunea in fond a fost pierdutd, efectele suspenddrii inceteazdla data solulionirii in
:rnd a cauzei.
in sfdrgit, au fost completate dispoziliile articolului 15 care reglementeazl suspen-
jarea care poate fi solicitatl odat6 cu acliunea principalS, cu precizarea c[ motivele
::ntru care se poate formula o asemenea cerere sunt aceleagi ca gi motivele care justificd
.;:spendarea dupi formularea plAngerii prealabile, adicd existenla unor cazuri bine
'rtificate Si necesitatea prevenirii unor pagube iminente.
14. A fost modificat conlinutul articolului 16 care prevede posibilitatea introducerii
-s cauzd a func{ionarului. Spre deosebire de forma inifiali, care prevedea c[ poate fi
,:rtrodus6 in catzd persoana cqre a elaborat, emis sau incheiat qctul, actualul text face
:eferire la persoana care a contribuit la elaborarea, emiterea sau tncheierea actului.
\lodificarea este de fond qi nu de formulare, pe considerentul cd autoritatea public[ este
aceea care emite sau incheie actul, funcfionarul doar contribuie la aceste operatiuni.
De asemenea, a fost consacratd gi posibilitatea pentru instan(i de a introduce in
cauzi, Ia cerere, organisme sociale interesate sau de a putea punein discu{ie necesi-
tatea introducerii in cauzi a altor subiecte de drept.
15. Termenul de redactare gi motivare a hotirflrilor judec[toregti pronunfate de
.:stantele judec6toregti de contencios administrativ a fost majorat de la 10 zrle, c?tt era
-ni1ial, la 30 de zile, dat fiind faptul cd s-a constatat c[, datoritl incdrcirii instantelor cu
iosare, termenul de 10 zile este imposibil de a fi respectat. Degi chiar termenul de 30 de
zile poate crea probleme, el este oricum mai rezonabil decdt cel prevdzut anterior gi este
lecesar a fi respectat pentru a se respecta principiul celerit5lii judecdrii litigiilor de
-' ontencios administrativ.

16. Unele modificdri au fost aduse reglementdrilor care privesc soluliile pe care le
roate pronunla instan{a qi c[ile de atac, pe care le vom analiza at ocazia analizei aspec-
:e1or procedurale. Precizim numai ci a fost desfiin{at recursul in situa{ii deosebite,
;are fusese prevdzut initial prin articolul 2l qi a fost inlocuit cu o reglementare privind
:aile extraordinare de atac, foarte necesari dat fiind faptul ca inilial nu existau prevederi
in acest sens, decdt norrna de trimitere la dreptul comun. O completare importantd gi
:recesar5, dat fiind statutul RomAniei de stat membru al Uniunii Europene, este cea care
adaugi motivelor de revizuire qi situa{ia in care prin hotlrAri definitive Ei irevo-
 166 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

cabile pronun{ate pe calea contenciosului administrativ a fost incllcat principiul

prioriti{ii dreptului comunitar asupra dreptului intern. Sunt consacrate qi reguli
procedurale de judecare a acestei cereri, care se poate face in termen de 15 zile de la
comunicare gi se judecd de urgenld gi cu precddere, intr-un termen de maxim 60 de zile de
1a inregistrare.
17. Prin art. IV alin. (1) al Legii m.26212007 se impune Guvernului ca, in termen de
6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sd prezinte Parlamentului spre aprobare.
tn procedurd de urgenld, proiectele de legi pentru reglementarea diferitelor jurisdiclii
adminis trativ e speciale.
Modiliclrile aduse Legii nr. 55412004 prin Legea nr. 100/2008
Aceastd lege a vizat modificarea unui singur articol din Legea contenciosului
administrativ nr. 55412004, respectiv art. 9 alin. (1), care reglementeazd" regimul
ac{iunilor introduse impotriva ordonantelor de Guvem. in forma iniliali, acest text avea
urmdtorul conlinut: ,,Persoana vdtdmatd intr-un drept al sdu ori tntr-un interes legitim
prin ordonanle sau dispozilii din ordonanle, poate introduce ac{iune la instanla de
contencios administrativ, tnsolitd de exceplia de neconstitulionalitate". Forma textului a
fost menlinutd in integralitatea ei, dar a fost completatd, in partea finald, cu formula,,iir
ntdsura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitulionalititlii ordonantei
satt a dispoziliei din ordonanld". O asemenea precizare este justificatd de clarificarea
obiecrului unei asemenea actiuni, spre a nu se in{elege cd instanla de contencios
administrativ este competenti si judece aspectele de neconstitulionalitate.

Modificirile aduse prin Legea nr. 7612012 privind punerea in aplicare a

Codului de procedur[ civilir gi Legea nr. 18712012 privind punerea in aplicare a
Legii nr. 28612009 privind Codul penal2

Una dintre modificdrile esenliale produse prin Legea nr. 7612012 privegte regimul
juridic al excepfiei de nelegalitate3. Inilial, aceasta a fost conceputi pe modelul
excep{iei de neconstitu(ionalitate, in sensul c[ instanla investitd cu solulionarea fondulu-

' ModificArile aduse Legii rtr. 55412004 a contenciosului administrativ s-au realizat prin art. 54 al Le5
nr.76/2012.
2
tlrblicate in M. Of. ru.757 dir 12 noiembrie 2012.
3
Art. 4 din lege - Exceplia cle nelegalitate
(l) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, po;
Ji cercetatd oricdnd in cadrul unui proces, pe cale de exceplie, din oficiu sau la cererea pdrlii interesa:;
(2) Instanla investitd cu fondul litigiului Si in fala cdreia a fost invocatd exceplia de nelegalitate, constatdttC -
de actul administrativ cu caracter individual depinde solulionarea liligiului pe fond, este competentd si .
pronunle asupra excepliei, fie printr-o tncheiere interlocutorie, fie prin hotdrdrea pe care o va pronunc .
cauzd. In situa[ia in care instanla se pronunld asupra excepliei de nelegalitate prin incheiere interloafic-*
aceasta poate fi atacatd odatd cu fondul. (3) in cazul in care a constatat nelegalitatea actului administratt, :
caracter individual, instanla infaya cdreia a.fost invocatd exceplia de nelegalitate va soluliona cauza, /drd a;,,
seama de actul a cdrui nelegalitate a fost constatatd. (4) Actele administrative cu caracter normativ nrt :t.
forma obiect al excepliei de nelegalitate. Controlttl judecdtoresc al actelor administrative cu caracter notl?:=
se exercitd de cdtre instan{a de contencios administrativ in cadrul acliunii in anulare, in condiliile prevd.:u:: :
prezenta lege.
C ontenc io s ttl adm inis trativ 167

veriflca dactt de actlll adminisiativ cu caracter individual carc facc obicctul cxceptiei
dcpindc soltltionarca litigiului pc fond ,i, Tn caz af1111lativ, suspenda cauza §
i trillllitea

litigiul spre solulionare la instanta de C01ltcncios adlllinistrativ colllpctcnt五 .Putclll spunc

ctt de la data consacrttrii sale exprese prin Legea nr.554/2004,i pantt la lnodiflcう rile
intervenite prin Legea nr.76/2012 a existat o specializare a instantei Care solutiOna
exceptia dc nelegalitate,flind vorba despre instanta de contencios adⅡ linistrativ。
Prin Lcgca n■ .76/2012s― a schilnbat cscntial f110Zofla exceptiCi de nelegalitatc,ln
scnsul ctt judec】 torul fondului este,i judectttorul exceptieio ln accst fel,cxccplia dC
nclcgalitatc s― a transfollllat dintr― o exceplic speCial五 ,care bencflcia dc un regim juridic
apalte, ca si cxceplia dC nccOnstitutionalitate, lntr― o exccptiC COmunう , solutie Cu care,
pcrsonal, nu suntcm dc acord.(Dpin五 critice cu privire la aceasttt soluliC S― au mai
cxprilnat in doctrina de specialitatcl.
In ccea ce ne priveste,aprccicnl ctt solutia corecttt este cea care confertt colnpe―
tenta de sOlutionare a exceptiei de nelegalitate instantelor de contencios adIIlinis―
trativ si c五 ,グ ιlegι ル″
ιr7″ α,ar trebui stt se revinЙ la aceasttt solutie.
O a doua lnodiflcare intcⅣ cnittt prin Lcgca nr.76/2012 asupra Lcg五 contcnciosului
adnlinistrativ priveste competenta lnaterialtt de solutiOnare,reglementattt prin alticolul
10 care arc dcnumirca marginal江 ,,instanta competent五 ''2.Astfcl,dactt pragul valoric↑ n
funCtie de care se stabilea competenta materialtt a instantelor de contencios adnli―
llistrativ,in cazul in care litigiul privea acte administrative,impozite,taxe,contri―
but五 Vamale,accesor五 era de pantt la 500 000 1ei pentru competenta tribunalelor
administrativ… ■scale,in prezent acest prag a fost ridicat la 1 000 000 1ei, ceea ce
dep五 ,e,te aceasttt sumtt intrand ↑n competenta Curti10r de apel, sect五 le de con―
tencios administrativ,i flscal.
O altう lllodiflcare intcnrcnit五 ↑
n ccca ce privcste ,,installta COl■ pctent五 '' const五 ln
conferirea, pentru Curtile de apel, sectiile de contencios adlninistrativ ,i rlscal, a
competentei de a solutiOna in fond toate cererile care privesc acte adΠ linistrative
elllise de autorittttile publice centrale care au ca obiect sume reprezentand
rlnantarea nerambursabiltt din partea Uniunii Europene3.

1
C. Stoian, Exceplia de nelegalitate, tezd de doctorat, Universitatea din Bucuregti, 2014.
2
Articolul
10 alin. (1) din Legea nr. 55412004 a contenciosului administrativ, in forma modificati de Legea
w. 7612012, are urm6torul conlinut: (1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritdlile
wblice locale Si judelene, precum Si cele care privesc taxe Si impozite, contribulii, datorii vamale, precum Si
accesorii ale acestora de pdnd la l. 000.000 lei se solulioneazd infond de tribunalele administrativ-fiscale, iar
cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritdlile publice centrale, precum Si cele care
tivesc taxe Si impozite, contribulii, datorii vamale, precum Si accesorii ale acestora mai mari de l. 000.000 lei
se solulioneazd in fond de secliile de contencios administrativ Si fiscal ale curlilor de apel, dacd prin lege nu se
trevede altfel.
3
Acest lucru s-a realizat prin art. 54 pct.3, prin care a fost completat art. l0 al Legii nr. 554i2004 cu un
nou alineat, situat dupi alin. (1), care are urmdtorul conlinut: ,,Toate cererile privind actele administrative emise
Je autoritdlile publice centrale care au ca obiect sume reprezentdnd finanlarea nerambursabild din partea
L-niunii Europene, indiferent de valoare, se solulioneazd infond de secliile de contencios administrativ Sifiscal
le curyilor de apel".
168 DREPT ADⅣ IINISTRArn

O a treia modificare vtzeazd regimul juridic al recursului, prin modificarul

alin. (3) al art. 20 al Legii nr. 554/20041. Urmare a modificdrilor intervenite, se inst-:;r
regula conform cireia instanfa de recurs, casAnd sentin{a, rejudeci litigiul in fonc
inclusiv in situa(ia in care o parte a fost nelegal citati la administrarea probelor. d"r
a fost legal citatl la judecarea fondului. Singura situafie in care, cas0nd sentintu
cLUZa se retrimite spre rejudecare la instanfa de fond este cea in care partea nu r
fost legal citatl nici la administrarea probelor, nici la judecarea fondului. Ca s- :
reglementarea iniliali, qi in cea modificati casarea cu trimitere se poate face o singuri
dat5.
O asemenea modificare are ca finalitate accelerarea judecdrii litigiilor de contenc- --
administrativ.
O a patra modificare consti in abrogarea dispozifiilor alin. (1) al art. 212. Nor::;
abrogatd trimitea la Codul de procedurd civil5, ale c[rei dispozilii privind c[ile de atac :.
aplicd gi in cazul contenciosului administrativ. De vreme ce legea-cadru in mate::
conline propriile reglement6ri privind cdile de atac care se exercitd impotriva litigiilor ::
contencios administrativ, s-a considerat cd norma de trimitere nu iqi mai justrt--::
existenla.
O a cincea modificare privegte con(inutul articolului 22 privind ,,titlu
executoriu''3. in forma modificat5, textul s-a simplificat, elimin6ndu-se trimiterea -,
acele hotdrdri irevocabile prin care s-au acordat cheltuieli de judecatd qi la necesitate"
investirii instanlelor cu formulS executorie. Practic, prin modificarea propusS, pe care .

impdrtdqim, toate hotir0rile judecitoreqti definitive pronunfate potrivit Legu

nr.55412004 sunt titluri executoriia. Daci textul anterior conferea caracter executoriu
hotir6rilor definitive gi irevocabile, in forma actuald au caracter executoriu hoti-
rflrile definitive.
O a gasea modificare privegte articolul 24 rcferitor la obliga(ia executirii, care .
fost in egald misurd modificat qi completat.

I Articolul 20 alin. (3), in forma anterioarS, avea urmitorul conJinut: ,,in cazul admiterii recursului
instanla de recurs, modificdnd sau casdnd sentinla, va rejudeca litigiul infond, dacd nu sunt motive de casare a
trimitere. Cdnd hotdrdrea primei instanle a .fost pronunlatd Jdrd a se judeca fondul, cauza se va trimite, c
singurd datd, la aceeaEi instanld". in forma modilicati, alin. (3) al art. 20 are urmltorul conlinut: in carr,.
admiterii recursului, instanla de recurs, casdnd sentinla, va rejudeca litigiul in fond. Cdnd hotdrdrea prime:
instanle a fost pronunlatd Jdrd a se judeca fondul ori dacd judecata s-a Jdcut in lipsa pdryii care a fost nelega,
citatd atdt la administrarea probelor, cAt $i la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singurd datd, la
aceastd instanld. in cazul in care judecata in primd instanld s-a ficut in lipsa pd4ii care a fost nelegal citatd la
administrarea probelor, dar a fost legal citatd la dezbaterea fondului, instanla de recurs, casdnd sentinla, v
judeca litigiul in fond ".
2
Articolul 2l alin. (1) avea urmdtorul confinut: ,,impotriva soluliilor definitive Si irevocabile pronunlate de
instanlele de contencios administrativ se pot exercita cdile de atac prevdzute de Codul de procedurd civild".
3
in forma iniliali, arl-.22 avea urmdtorul con{inut: ,,Hotdrdrile judecdtoreSti definitive Si irevocabile, prin
care s-au respins acliunile formulate potrivit dispoziliilor prezentei legi Si s-au acordat cheltuieli de judecatd, se
investesc cuformuld executorie Si se executd silit, potr"ivit dreptului comun".
a
Articolul 22informa modificatd are urmitorul conlinut: ,,Hotdrdrile judecdtoresti definitive pronunlate
potrivit prezentei legi sunt executorii".
C ont e n c io s ul adminis tr ativ 169

Alineatul (2) al arlicol:ului 241 a fost modifi cat2 , in sensul inlocuirii despigubirilor
cu penalitflfile, care se calculeazi potrivit art.894 din Codul de proceduri civil[3.
Articolul 24 a fost completat cu un nou alineat, introdus dupd alin. (2), prin care
.,dispoziliile Codului de procedurd civild privind executarea silitd rdmdn aplicabile".
O ultimfl modificare operatd asupra Legii nr. 55412004 de Legea nr. 7612012
privegte art. 28 alin. (1) care, in forma ini{iali, prevedea cd dispoziliile sale se com-
pleteazd doar cu cele ale Codului de procedurd civild, in mdsura in care qcestea nu sunt
incompatibile cu specfficul raporturilor de putere dintre autoritdlile publice Si cei
t atdma{i de actele nelegale ale acestora. in forma modificatd, el prevede cd dispozi{iile
Legii contenciosului administrativ se completeazl cu cele ale Codului civil gi ale
Codului de procedur[ civil[, cu respectarea aceleiaqi incompatibilitnti.
In ceea ce privegte Legea nr. 187/2012, prin art. 16l al acesteia, alin. (3) al art.24
din Legea nr.55412004 a fost abrogat.

$ 7. Definitia contenciosului administrati#

in literatura de specialitate, se susline, cu temei, de altfel, cd termenul contencios are
doui accepfiuni. Prima evoci activitatea menit[ si solulioneze un conflict de interese, un
conflict juridics, cu precizarea cd este vorba despre un conflict izvordt intre administratie

1
Articolul 24 ahn. (2) in forma ini1ial6 avea urmdtorul conlinut: ,,in cazul in care termenul nu este
,espectat, se aplicd conducdtorului autoritdlii publice sau, dupd caz, persoanei obligate, o amendd de 20% din
salariul minim brut pe economie pe zi de intdruiere, iar reclamantul are dreptul la despdgubiri pentru
:ntdrziere ".
2
Articolul 24 aln. (2), in forma modificati, are urmdtorul con{inut: ,,in cazul in care termenul nu este
,espectot, se aplicd conducdtorului autoritdlii publice sau, dupd caz, persoanei obligate, o amendd de 20% din
salariul minim brut pe economie pe zi de intdrziere, iar reclamantul are dreptul la penalitdli, tn condiliile
yricolului 894 din Codul de procedurd civild".
3
Articolul 894 din Codul de procedurd civili reglementeazd imposibilitatea de predare qi are urmdtorul
;onlinut: ,,Dacd, in termen de 30 zile de la data deplasdrii executorului judecdtoresc la locul de unde urma sd
ie ridicat bunul mobil, nu s-a efectuat predarea silitd cdtre creditor, executorul judecdtoresc, la cererea
;cestuia din urmd, poate intocmi o Incheiere prin care sd constate imposibilitatea de predare. Dispoziliile art.
590 Si 891 se aplicd tn mod corespunzdtor chiar Ei atunci cdnd debitorul, ulterior implinirii termenului de 30 de
:ile, oferd predarea bunului cdtre creditor". Constatdm cd textul trimite la art. 890 9i 891 din Codul de
:roceduri civili, al ciror con{inut trebuie reprodus pentru a se in{elege intreaga procedurE. Art. 890 prevede:
.Imposibilitatea preddrii silite a bunulul in cazul in care predarea silitd a unui bun a devenit imposibild din
:auza distrugerii, ascunderii sau deteriordrii acestuia ori a altor asemenea tmprejurdri, executorul va consemna
rceasta intr-un proces-verbal intocmit in condiliile articolului 889 Si totodatd va dispune, prin incheiere,
:ncetarea executdrii silite". Art,891 are urmdtorul confinut: ,,Obligarea debitorului la plata contravalorii
:unului. (l) Dacd tn titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumd urmeazd sdfie pldtitd ca echivalent al valorii totale
;u cazul imposibilitdlii preddrii acestuia, instanla de executare, la cererea creditorului, va stabili aceastd sumd
:in hotdrdrea datd cu citarea pd4ilor. in toate cazurile, la cererea creditorului, instanla va avea in vedere Si
:rejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bundvoie a obligaliei inainte ca aceasta sd devind imposibil de
.xecutat. (2) Hotdrdrea este executorie Si este supusd numai apelului. Suspendarea executdrii acestei hotdrdri
ut se va putea obline decdt cu consemnarea sumei stabilite. (3) Pe baza cererii prevdzute la alin. (l), creditorul
-.a plttea
a
ffiinla mdsuri asigurdtorii".
A.R.Lazdr, Reforma justiliei Ei contenciosul administrativ, in Curierul Judiciarnr. 5l2OO3,pp. 1-8.
5
T. Mreleru, op. cit., p.4.
170 DREPT ADⅣ IINISTRATR

gi cei administrafi, iar cea de-a doua accepliune evoc[ organul competent si solu]ioneze
acel conflict.
Este aici aplicatd, modalitatea de definire a unei institulii de drept public atdt din
punct de vedere material func{ional, ca activitate, c6t qi formal organic, ca qi ansamblu
de organe competente si desfigoare acea activitate.
Contenciosul administrativ reprezintdtotalitatea litigiilor dintre autoriti{ile publicg
pe de o parte, gi cei vlt[ma{i in drepturile gi interesele lor legitime, pe de alti parte,
deduse din acte administrative tipice sau asimilate considerate ca ilegale, de compe-
ten{a secfiilor de contencios administrativ ale instan{elor judecltoregti, guvernate de
un regim juridic predominant de drept public.
O autoritate publicd poate emite mai multe categorii de acte: acte specifice statutului
sdu constitulionalt, acte de drept al muncii, acte de drept comercial qi acte administrutive
Se infelege cd din toate aceste categorii de acte pe care le emite un organ public, tn
contenciosul administrativ nu vor puteafi atacate decdt actele udministrative ale acestuia.
Nu vom pttea ataca in contenciosul administrativ o hotdrdre a unei instanle jude-
cdtoreqti, intrucdt aceasta este supus5 cdilor de atac potrivit procedurii civile, insd vom
ataca in contenciosul administrativ actele cu caracter administrativ ale acestei autoritdfi
publice.
Dacdpdnd acum se vorbea despre definilia doctrinard a contenciosului administrativ,
acfr;ala Lege nr. o defrnilie a acestei institulii, in art. 2 alin. (l)
55412004 ne oferd 9i
literae), astfel cum a fost el modificat prin Legea nr.26212007,text potrivit c[ruia prin
contenciosul administrativ inlelegem activitatea de solulionare de cdtre instanlele de
contencios administrativ competente, potrivit legii organice, a litigiilor in care cel pulii
una dintre pdrli este o autoritate publicd, iar conflictul s-a ndscut fie din emiterea sd
incheierea, dupd caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolw
lionarea fn termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolya o cerere referitoare lc
un drept sau la un interes legitim. Modificarea adusd acestei defrnilii prin L.egeC
nr.26212007 vizeazd, precizarea caracterului organic al legii la care se trimitd
,,activitatea de solu[ionare ..., potrivit legii organice..." qi a fost impusl de caracten{
organic al legii care reglem enteazdconteniiosul administrativ. i
I

$ 8. Analiza trisiturilor contenciosului administrativ in baza Legii l

nr.55412004 Ei a Constitu[iei i
1) O primn trdslturi o reprezintdobiectul litigiilor de contencios administrativ. {
Prin Legea nr.55412004,ruportatd la Constitulie, se instituie un control direct, p\
cale de ucgiune judiciard, utdt asupra actului sdministrutiv propriu-4is, cdt qi asupll
actului udministutiv asimilaf. I
in ceea ce priveqte actul administrativ care poate face obiectul contenciosului adm{
nistrativ, este vorba, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din legea-cadru, at6t de acte admini{

1
Exemplu, Parlamentul emite, potrivit arl. 73 gi 76 din Constitulie, legi (constitufionale, organice ,
ordinare) 9i hotdr6ri.
2
R. N. Petresct, op. cit., p.363.
Co ntencio sul adminis tr ativ 171

trative unilaterale cu caracter individual sau normativ,cat,i de acte adllllinistrative

bi sau multilaterale, rcspcctiv contractele adlninistrative, carc privcsc puncrea Fn
・aloarc a unui bun proprictate public五 ,executarea lucrarilor dc intcrcs public,prcstarea
、
unui scⅣ iciu public sau cfcctuarca unei achizit五 publiCCl・
P五 n Lcgca nr.554/2004,in acord cu prevedcrile art.126 alin.(6)din COnstim,lc,SC
rccunoaste posibilitatca de a sc "ataca" la instantclC de contencios adlllinistrativ ,i
ordonantele de Guverno Pantt la rcvizuirca Constitutiei,acliunile carc avcau ca obiect
ordonantc de Guvem erau respinsc ca inadlllisibilc, iar dactt sc invoca cxccplia de
neconstittltionalitatc,Curtca Constitulionaltt nu sc putca pronutta asupra v嵐 う
mttrii adus五
e諾
爆 ξLT織翼1舞 露肥1潔 鷺憲酬 器llT:性
::滞 オ =撚
Printre problcmele rcglcmcntatc dc Lcgea contenciosului adlllinistrativ este si cea
care vizcazう posibilitatea autorit五 1五 publiCe,enlitenttt a actului adlninistrativ,de a
solicita instantei de contencios adⅡ linistrativ constatarea nulittttii aCestuia, 2n
situatia in care actul adⅡ linistrativ nu mai poate rl revOcat,lntrucat a intrat in
circuitul civil,i a produs efecte juridice3.
Prin introducerea in cttegoria subicctelor de sezin五 ,i a autorit職 五publiCC cmitcnte a
actului administrativ unilatcral nclcgal,s― a avut in vedcre protttarCa intcrcsului public,
intrucat autoritatea publictt acliOncaz五 2n regirn dc putcre publica pentru satisfacerca unui
interes lcgitiln public. De altfcl, Legca nr. 262/2007 1nl五 turtt teinenul de ,,interes
public",Incntinandu-l doar pc cel dc,,interes legitiln public",pe considclcntul cう orice
,,interes public" este si ,,interes legitil■ public". DispOzitia trebuie raportat五 §i la
necesitatea introducer五 in dreptul romancsc a unor garanlii ncccsarc exercitttrii drcptului
la o buntt adlllinistrarc, consacrat de art. II-41 din Carta Drcpttlnlor Fundamcntale a
Uniun五 Europcnc. S― a rcalizat astfcl o varianttt de transpunerc a accstui drept in legea
intem五 ,ducand responsabilitatea autoritttli10r publice la un nivel inalt dc con,tiinttt faltt dC
CetttCanul administat,astfel incat s五 ¨ §i invoce propria nclegalitate a actului administrativ

lLttt彙 躍哩1路 静
概1非 r躍駕冊 譜
留よ∬::悧 ∬
胤轟IF:驚
sau a produs cfcctc juridice,subscriem la concluzia exprimath in litcratura de spccialitate

I
Dupd cum am ardtat intr-un capitol anterior, in mod absolut neconstitu.tional, inoportun gi nejustificat, in
cursul anului 2010 a fost adoptatd O.U.G. nr. 7612010, aprobatd ulterior prin Legea nr. 27812010, prin care
litigiile privind conffactul de achizilie public6 (dupd incheierea efectivd a acestuia) au fost date in competenla
instanlei comerciale, fapt care echivaleaz5, practic, cu o modificare implicitd a Legii contenciosului
administrativ. Culmea este c5 Legea w.27812010, care a qi introdus o noui calificare a contractului de achizilie
publicS, in sensul cd acesta ar fi un ,,conffact comercial", a fost adoptatd ca lege ordinard, de unde rezultd cd qi
ordonanla in cauzd avea acelagi regim. Or, in mod logic, nu se putea modifica legea organicd a contenciosului
administrativ, care prevedea competenla instanlei de contencios administrativ, printr-un act normativ de rangul
legii ordinare.
' A. Iorgoran, Comentariu privind unele puncte de yedere referitoare la Proiectul Legii contenciosului
administrativ, in Revista de Drept Public rr.312004, pp. 85-86.
I I. Riciu, Examen teoretic al practiciijudiciare cu privire la acliunile introduse la instanla de contencios
administrativ de ciitre autoritatea publicd ce a emis actul administrativ nelegal, in Revista de Drept Public
nr. 1/2008, pp. 127 -152.
t I. Riciu, art. cit., p.738.
172 DREPT ADⅣ lINISTRATロ

conform cdreia ambele momente se concretizeazil, de fapt, prin incheierea unui a,r
juridic sau realizarea unei opera{ii juridice intemeiate pe actul administrativ, carr
reprezintl manifestlri de voin{i ce determini, de fapt, acest momentr.
2) O a doua trdsdturd priveqte calitatea pdrlilor in litigiu.
in cadrul acliunilor in contencios administrativ pot fi atacate actele emise ,.
atrtoritdlile publice, care vor avea, deci, calitatea de pdrdte (at.52).
Cdt privegte calitatea de reclamant in litigiile de contencios administrativ, articoh-
din Legea m.55412004 face vorbire despre ,,orice persoand care se considerd vdtdn;: -
intr-un drept al sdu ori intr-un interes legitim". in conformitate cu prevederile legaie -:
vigoare, au calitate procesuali activS, pe lAnga orice persoani care se consider[
vitimati, qi urmdtoarele categorii:
a) un ter{ in raport cu actul administrativ atacat, in conformitate cu prevederile ar
alin. (2) care dispun cd se poate adresa instanlei de contencios administrativ Si perso.; -
vdtdmatd intr-un drept al sdu sau intr-un interes legitim printr-ttn act administrati . t
caracter individual, adresat altui subiect de drept;
b) Avocatul Poporului, potrivit art. I alin. (3) din lege, in urma controlului exerci:.-
dacd apreciazd, cd llegalitatea actului se poate inldtura numai prin justi{ie, poate sesr:i
instanfa competentS de contencios administrativ;
c) Ministerul Public este gi el competent sd sesizeze instanfa, atunci cAnd, in ur::;
exercitdrii atribuliilor prevdzute de legea sa organicd, apreciazd cd incdlcdrile drepturi--
libertdlilor gi intereselor legitime ale persoanelor se datoreazi existenlei unor acte adr--
nistrative unilaterale individuale ale autorit5lilor emise cu exces de putere, cu acorc-
prealabil al persoanelor sau cAnd apreciazd cd un act administrativ vatdmi un inte:.'i
legitim public.
d) Autoritatea emitenti a actului administrativ, ca un element de noutate absolu-r
in sistemul contenciosului administrativ rom6n2, are dreptul si se adreseze instan{ei gi .1
solicite anularea propriului act pe care nu-l mai poate revoca pentru cd a produs efe;".
juridice, intrAnd in circuitul civil'.
e) Agen{ia Na(ionall a Func{ionarilor Publici, in cadrul controlului de tut: i.
administrativd, poate ataca actele autoritdlilor publice centrale gi locale prin care..
incalc[ legislalia privind func{ionarii publici, in condiliile Legii nr. 188/1999 privr:,:
Statutul funclionarilor publici, republicati.
f) Subiectele de drept public pot gi ele sd sesizeze instanlajudecdtoreasc5, dacd ..
consideri vitdmate intr-un drept sau, drpd caz, c0nd s-a vitdmat un interes legitim.
3) A treia trdsdturi vizeazd tipul de contencios instituit prin Legea nr. 554/2004. .
anume un contencios de plinii jurisclicliea.
Contenciosul de plind jurisdiclie are ca specihc faptul ci ,,puterile judecdtorului st,':'
mai largi Si in deciziunea lui nu se limiteqzd numai la a pronunla anularea unui L;--

t
I. Riciu, art. cit., p. 144.
2
E. Albu, Dreptul contenciosului administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2008, p. 161.
3
E. Albu-, Dreptul contenciosului administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2008, p. 155.
a
Contenciosul de plind jurisdiclie este acela carc ,,pune in lucru plenitudinea puterilor judecdtoru
Judecdtorul poate sd restabileascd ordinea de drept nu doar prin puterea de anulare, ci sd pronunle
condamndri" (J. fuvero, J. Waline, Droit administratif 16*" 6dition, Dalloz, Paris, 1996, p. 183).
Contenc io s ul admini s tr ativ 173

::電αみ θブ′θαた θrdOκ α ゞ′αルι zЙttrち α′ノ rι 9α ∫ αθ 静優 詢″ガ s″ みた ら

rFs力 彦″Jrら rι湯 rこrら αιΨ む
`π
“ιッι 詢″αJ`“
JrJ∫ J cλ ttF “
r《 メ "ガ
♭脇 αrθ α J αθ′Sα
`rliッ
α ″ ιJ
`鋸 "ι “
ル ciが κj α″ “ 滋お θ′κグεtt αι′ι6%ν Jκ ム g puterile ““
lui sunt cat mai “
depline''. “ “
“ “
h cofornlitate `Fα "α reglα ll∝ 加 sc instimie lln
cu actuala θθ κわ Jル ′肋グル麻diC″C,m scnstll
a κ6ヵzα κttι ′οαたsa Sθ 旋′ たダね5滋ηά′θαた豆 の 観う,ma dintrc Ш面barele solutti
―ακ傷勉″ααε 勧ルプ ,attt Legea llr.554/2004,c飢 ,i Constitulia VOrbesc exprcs despre
aceastt posibilitttc a instantei;
Poate i vorba,m ftlllclie dc mtinderea cfectelor anuhdi,fle dc o ακαι
α″ιわ勉め,■ e
dcsprc llna′ αr″ α″・
― ,,′ θεακθα∫た7で α グrα ″傷乃ι J ′rctJκ s sα 夕 α ノκたres2乃ι J J`gj″ J“ " m forlnularea
consacrattt de legea― cadru si de cea mdamcntalユ ,care scllmiflctt posibilitatca ca insttllla
壺 θb′ ′gθ αクわ′J″ ″α ′´ 7イ カ 励 θ ノ ″ι″ια α 腸J Sθ ′ jθ
′
″′グθ r`ε ttzα ち α勧 ´κグ
“ `勧 “ “`Jθ
ψ rι εノ
%ガ ε湧′cgθ αtt θθ崚 力 αε♂勧J￠ 傷κttι θκι αシ
一′ υ α′ ια′αgッ bθ ちputand fl Vorba,c■“lln von■"な
α′ arata■llterior,despre despttgubiri
IInateriale,dar si morale.
Recunoasterea posibilit4五 de a Se pretinde si dc a fl acordate daune morale S― a rcalizat
pln Lcgea llr.29/1990,flind pentru prima dattt cand legislaua noastrtt a consacrat鋪
∝ nua m∝ s
器 群 軍謂 :艦 l瑯 ‖胤 T詰認 l譜艦 ご∬肌 F血
θ瀦 励 ″‐ 6α 励 れ α加励 ″物 的 r
鮮 筋 晩 駕 翻 ,協 傷π惚 :プ "渤
4)A patra trttsttL a contcnciosului administrat市 vizcaz江 ″ Jg″ J θb:なα″ガ″ αJ
6・

`α
メ ′κ
ttJ鮒 鮒 塊 κg″ ′κ α励 膨 ●au aclllnea αグ 滋お滋 力 ′κ α励 初 ,sub
`α “ a subiectul■ li vtttを批nat dc a
foma rθ θ夕rs夕 ′;:θr αグ ノ
κおtraι プ
ラt clc sclllmiflcl o posibilitatc
“
滉
就麗謝露鳴胤旨又 i棚子
ゴ跳議網 鷺認:咄 』
雷∫鋸
皿 ocuirea■ lnui act administrativ,iar ini― o acccplillne foarte larg五 ,chiar stt adoptc o
SⅣ 舞 ettCtt o pК tte sau S五 httde h o Ⅲ me sau 0
器 17期 蹴 1」 "典
Articolu1 2 alin.(1)literaj)din legea¨ cadru o deflncste ca flind ccrι κα′rJκ θ αrc sθ
ノι
協 穿傷際〃#71惚ソ庶 麟 傷鴬 χttzチ鶴聯競:筋 篭;
ttCttrii α
c♂ 劾.Prin modiflcttile adusc dc Legea llr.262/2007,s¨ a prevttzut posibi‐
sddaゞ puneゞ θ α
Jα

“″
"θ
dお
Ir蹴 品電 蹴 ∬黒 III∬ 摯 :臓ギ
rι
`α
lttllatこ
ル θ銘 血五 Ⅳ 」めが雨J呼 た力滋力″励″カガ ant電
勧 θ `κ
4彫 :%Z協 ソ写
「
' A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. aIV-a, vol. II, p. 515.
2
l. Iovanaq, op. cit., p.139.
' C. Rarincescu, op. cit., p. 106.
a
De precizat cd actuala Lege nr. 55412004 impune un termen de 30 de zi1e, in interiorul ciruia se poate
:xercita aceastd proceduri prealabild.
5
C. Rarincescu, op. cit., p. ll0.
174 DШ PT ADPIINISTRATB

Doctrina administrativd le define$te ca ftind ,,recursuri adresate unei autorito:.

administrative, pentru a contesta legalitatea sau oportunitatea unui act administratiy"l .

Recursurile administrative pot fi de mai multe categorii:

Recursul gralios este acel tip de recurs cdruia ii sunt caracteristice doud trisdturi:
- se exercitd la aceeagi autoritate care a emis acful administrativ supus recursului;
- cel care-l exerciti poate cere sd fie emis un act administrativ, si fie retracta:-
modificat sau anulat2.
Recursul ierarhic are ca specific urmdtoarele trisdturi:
- se exercitd la organul ierarhic superior organului care a prodtts vdtdmarea;
- din punctul de vedere al sferei sale de aplicare, nt vizeazd decifi actele emise sci
adoptate de organele administrative care au organe superioare ierarhic.
Acest recurs nu se poate exercita fald de actele autodtdlilor autonome, locale sa-
centrale, care nu au organe superioare ierarhic, at precizarea ci existd gi autoritd;
centrale care au autorit5li ierarhic superioare (exemplu: ministerele qi alte organe centrai.
de specialitate subordonate Guvemului sau ministerelor) gi ale cdror acte pot fi controlat.
pe calea recursului administrativ ierarhic3.
- o altd trdslturi a acestei forme de recurs vizeazd pretenliile recurentului, obieau.
sdu, ce anume poate cere cel care-l exercitd de la organul ierarhic superior celui al car,.
act i-a produs o anumitd vdtdmare. Acesta poate cere anularea actului respectiv li.-
virfutea raporturilor de subordonare ierarhicd), precum Si obligarea autoritdlii emitente s:
emitd sau sd modifice un anumit act. in virlutea dreptului organului ierarhic de a c=
instrucliuni cu caracter obligatoriu organului s[u inferior, el poate dispune acestuia s]
restabileascd ordinea de legalitate care apreciazd, cd a fost incdlcatd qi care a produs :
vitdmare subiectului de drept, impunindu-i astfel sd modifice sau sd anuleze actul atacat
CAt privegte actuala reglementare in materia contenciosului administrativ, arlt.7 dr
Legea nr. 55412004 obligd autoritatea administrativd la parcargerea procedurii
prealubile, care poate imbrdca forma recursului grafios Si u celui ierarhic Ai al cdr;-
regim il vom dezvolta cu prilejul aborddrii condiliilor de admisibilitate ale unei acliuni i:
contenciosul administrativ.
5) A cincea trisiturl a contenciosului administrativ o reprezintd dublul grad de jurisdicgit:
fondul qi recursul, care se judecd tn cadrul sec(iilor speciale de contencios udministratil
existente lu nivelul tribunalelor, Curlilor de Apet Ei inaltei Curli de Coso(in Ei Justilie.
in momentul adoptirii Legii anterioare in materie nr. 2911990, judecarea in fond ,
litigiilor de contencios administrativ revenea in fond sec{iilor de contencios ale triL'':-
nalelor, iar in recurs Cu4ii Supreme de Justiliea.

1
C. Debbasch, op. cit., t.11,p.449.
2
lbidem,p.449.
3
V. Vedinag, Introducere in dreptul contenciosului administrativ, Ed. Fundaliei ,,Rominia de MAine-.
Bucureqti, 1999, p. 93.
o
La data adoptirii Legii nr. 29ll99o nu erau infiinlate Curlile de Ape1, iar denumirea instantei supreme ell
aceea de Curte Supremd de Justi{ie.
C ontencio sul adminis trativ 175

In prezent,colmpetetta mrateriah a instante10rjudecttoresti este stabilitt p五 n art.2,3

,i4din Codul de procedurtt ci宙 h,cu mooiiCう 正le si completttilc ultcrioare,precum si
ale〔 頑icolului 10 din Lcgea‐ .554/2004,duptt cllm llrl■ eaz江
1:

→″′
b傷 ん
αルルプ
αttθ グ
,m primtt instant江 ,prOccsclc§ i ccrc五 le m materie de contencios
adl■ inistrativ privind actclc autorit4i10r administrttiCi publice locale si judctcnC,prectlnt

,i cele care privesc taxe si il■ pozite,contribu!五 ,datOrii vamale si accesorii ale aё estora,
dc panttla 1 000 000 de lci;
b)C傷 〃J′ ι ル η ιJ judecう ,m primtt instanl五 ,C`″ ′Jル ゞ′′′θc“ ι姥 ′rJν Jκ グ αCた Jθ
α rjガ ″わ″∫j jκ S′ ′ Jj′ θr′ πろ′Jθ ι6gntraル ,precum si cele care privesc taxe si impozite,
"わ `″
colltrib■ lili,datOrii valmale si accesor五 ale acestora,dc pcstc 1 000 000 de lei,prccunl si
cererilc pri宙 nd actclc administrat市 c cmiSc de autorit4ile publice centralc care au ca
obiect sume reprezentttd flntttarea llerambursabiltt din partca Uniunii Europene,
hdifcrcnt dc valoarc2;ca instanle de recurs,κ ε傷だ ″rブ ル ル θル′α″ ναttρ ″だ rjわ ′
θ ttTθ ″ノ
′ 4傷 κ″ ″め窃καJθ 加 ′)κ グ 物 α″r′ α θθκたκ6Jθ s傷 ルJα グ ′κお″α タ″ な ル 6α rθ
jブ

`た
′rJν 66 α6′ θ′
“ `θ
ια″ Jκ お′ ′α′ Jν ル α%わ“′力τ′ガbrゎ εαた ゞJノ クダC′Cκ の“6α rι α露ル s′ Sθ JZι ″θκα
`Jッ

“ `α `θ
πκ力 んグル ″Jb夕 α り「
“
C)Inalta curte de CaSttic si Justilie judecう 傷だク′
rι ε ブ
ル ルε ttκ た 物 θ ″ルαttθ カー
ガ′
ブレ prθ ん%ん ″ 虎 働 〃Jた 虎 々 θ ′加′′ j“ グ′
κ sめ グ .

6)Cca de― a§ asea trttshrtt a reglementttii pr市 ind colltenciosul adl■ inistrativ
`θ
o
reprczint江 ′θsル ilttα″α グυ α′ α滋 ″ 加 ノ Sr;″ ι ∫J αCtclc α伽 滋漁彰rα 月りι εαrα r
`α “ `″ `彪
ル riSttC,04α J(art.6 din Lcgca llr.554/2004).
7)Cca dC― a saptca仕 沈 stttwう a actllalei reglementtti fn materie de contencios admi―
j′ ιttθ κα′物ηθ″Jッ α
′θ
llistrat市 o reprezint五 sめ ノ″ねたαεααげ滋κι αSグ ′θα″ノ/シ 傷ルカ∫
′aFSθ α ι J`α ″ αθ θ″′ rJb“ 勝滋 ι力みθκ″ら ι ″滋′ ιαsα 物 θ“ ル″ααθ らθ tt Jη 滋
ろ “ rι sι メ″ειツ Jκ θッ α力 αυ「ф z″ Jグレαrι zθ ルα6ι“Fι rθ`λα 豪 r放 ,α"ル
″ιtt zκ 肝ep′
`α `￠ 「
s“ bル ε
″ッsα ル 力 r"ι ttitt醜 (Subl.ns._V:V.),缶 Бtt numai m situttia m carc sθ
∫θ″θJカ グιψ“ ““ "惣
agabJrJ′ ι滋 協 ′rσ 傷訪 θ″
ノ θαι′α′sα π ′θ″ 協 錫 ″ ″ ′ θκ .Cum am preciz江
dtta Cu prilaul analizci principalclor mOdiflctti aduse de Legea∬ .262/2007,spre
dcosebire de varianta initialtt care 2cea refe五 re la′ θttsθ ακα εα′θ α θJα らθ′ αぁ θ′zお Sα Z
加6乃 ι Jα ′αεttλ textul actual prevede posibiliatea introducerii↑ n cauzユ a′ ιttsθ α ι
J`α ″ια
ω ″ル″″ル ι 力bθ ″″ら ι ittFι α∫ α 加Jり ι ルrι ααθ らpe COnsidcrentul cう “ actul
emantt “
“ de la autoritatea publicこ “
,functiOnarul
"ル
nu face decat sl contribuie la elabo…
rarea,emiterea sau lncheierea lui。
Art.107 alin.(4)al ConStitllici din 1923 a consacrat,cu rang dc p五 ncipiu constim―
nal,′ ∬め〃′
″翅 加s"κ ″レ ル訪θ
Jα κ tt αル虎ε
α∫J θ
θκ′
ι ι
αル グフガ
,ι ら
れル cθ κ
如
αzわ ′蕨シガ αグ ブ麻 ″ソθθ乃劉 αた 物 ″ εα磁 ′ ι ″α/JJκ αわ α″″ル Jッれ θ″ ′ .

“ “ `物 `θ “ “

l Rcglll,lc dc COlllpCtCn,InatC五
alう au fost modiicatt pml Lcgca nr.762012.A sc vcdca,pcntru
dezvoL狙 ,sc“ unca COnsacrata modincぅ 五1。 r adllsc Lcg五 nr.5542004 μin Lcgca nr.76/2012 si Lcgca
m187/2012.
2 compctctt dC a s01u,olla accasa uH面
catego五 c de lidgii a fost introdlls,prln Legea nr 762012
3 Art.107 alh.“
)NCa tttOrulco■ ■lut,,Ottα θた′クただブ ル ″ ακル 滋 σグカ ιガαιttJ“ ″ JJζ ″ み″′ο′
′ “ ガブ賠 `ブ
夕″αちαν′れグゞた ガι ただαル αル 滅7ι αゞブ
sα %′ ο ′ ″ク″″ 滋χ %″ ′ιブジ々′′κガ″ 励 ″ ′ as″ 夕″ ルブカ ′
"%あ
解ι ′
θ α滋 グι ψ“αttι プ
に ノισ ο″協 α %わ ガ″″ ′α/777滋 お わι "滋
ελ ι″α たわルルσ α れ ′ιε οκ カリカ″ 9′ ブ
ο″α
″ルブ
幽 ονα′'' `た
176 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Constitulia acfriald., spre deosebire de cea interbelic6, nu mai face referire la regimul
funclionarului in aceste litigii.
Regimul legal al funclionarului public implicat in emiterea actului administratir
atacat sau neemiterea actului solicitat il regisim in ari. 16, din interpretarea cdruia pot fi
desprinse urmdtoarele aspecte :

a) poate fi chematd in justilie atdt persoana fizicd, Si anume cea cqre a contribuit la
elaborarea, emiterea sau incheierea actului administrativ atacat, cdt Si cea care se face
vinovatd de neemiterea lui, prin refuzul rezolvdrii cererii referitoare la un drept subiectit
sau la un interes legitim:
b) funclionarul public chemat in justilie are calitate procesuald de sine stdtdtoare.
este pdrdt in litigiul de contencios administrativ, avAnd deci calitate procesuald pasivdt ;
c) funclionarul public poate fi chemat in instanld numai dacd se solicitd despdgubir!
pentru prejudiciul couzat sau pentru intdrziere2.
Rezultd cd pentru ca funclionarul public sd poatd fi pArdt se impun urmdtoarele
condilii cu privire la obiectul litigiului:
- acesta trebuie sd constea, in egal6 mSsurd, in anularea actului sau obligarea l;
emiterea actului, dupd caz, cdt Si in despdgubiri.
- obiectul unei acliuni in contenciosul administrativ nu poate consta doar in acordare;
de despdgubiri, Jdrd sd se solicite Si anularea actului sau obligarea la emiterea lui.
Trebuie semnalat faptul ci articolul 16 din Legeanr. 55412004 opereazd cu noliunea
de ,,persoan[", ceea ce, conceptual, reprezintd o sferi mult mai largi de subiecte din
cadrul autoritflfii sau institu(iei publice, fa{[ de care se poate angaja rispunderea
(demnitari, funclionari sau chiar personal contractual) spre deosebire de vechea regle-
mentare care restrdngea sfera doar la func(ionarut autoriti{ii pirflte'.
Legea admite, prin art. 19, posibilitalea ca la data introducerii actiunii in anular:
reclamantul sd nu cunoascd intinderea reald a pagubei. in aceast[ situalie el poat.
introduce ulterior cerereq de despdgubire, termenul de prescriplie pentru aceastd cerer:
curgdnd de la data la care a cunoscut sau arfi trebuit sd cunoascd tntinderea pagube!.
Credem cd in aceastl a doua situafie, ac{iunea nu poate fi formulati impotrir a
funcfionarului, deoarece acesta nu a avut calitate procesuali pasivi in cadrul
ac(iunii principale, astfel incflt nu pot fi chemate in litigiul in desplgubire alte pir.u
decf,t cele care au stat in proces in cadrul ac{iunii principale, de anulare sau de
obligare la emiterea actului. in cadrul acestor litigii prin care se soliciti despigubiri
ulterior judecirii qi admiterii ac{iunii principale in anulare sau in obligare la
emiterea unui act, gi ac{iunea principall va putea Ii formulati numai impotrir a
autoritifii emitente a actului.
Rezulti cd funcfionarul public poate avea calitatea de p0r0t in litigiile in care
cererea de desplgubiri se introduce odati cu cererea de anulare sau de obligare lr
emiterea actului

' V. Pris6caru, Tratat de drept administrativ romdn. Partea generald, ed,. z III-a, revizuiti gi adiugiu .x
autor, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 2002,p.541 .
2
M. Preda. op. cit..p.340.
' N. Scutea, M. Popa, Unele conftoyerse doctrinare privind legea contenciosului administrativ la un ar z.
la intrarea ln vigoare (partea a II-a) in Revista de Drept Public rr.212006,p.90.
 C ontencio s ul adminis tr ativ 177

Dc aici conclttia ctt αc′ι

場ノ ルα′θ グたノθみJθ θ ′αθ′νs′ ν″ '"Υ血 疹 α″クル′ θ
ααθ′笏ルノ
“
sα %θ b′ 4gα rθ α tt ι Jた rι ク ル ら 力 石グ α SC Sθ ′
ノ ″ グθΨ 々 γわJrら ′θ′ノ9滋
ε″ ttsι αJ
Jttη θ″ツ αα力 “
″p″ ιJiCι 。 `rθ “““
ク
cly legea jκ "磁 s′
jttJθ
′′′
κθ″ 滋 ′ Sο ′
′グα′ノ
′″″J ttκ ″ι ル κ″ Jθ κα協 ′′街b′ た ∫′ α傷わriわ れ
articolul 16 alin.(1)teZa inaltt prevttand cュ 錫 ι
%傷 ′物 ε
ακ α″J2κ sυ αグ ノ
に
`α “
′θttθ α4α ralpι ε′
Jソ あ
′θα′
θ′ θらJjgα ガ ル ′ル滋 わ′ 錫 sθ ′
傷ら,′ ′
bセ ,p`秘 子 ノグαr εtt α傷わ′′
れたα
′πら′た夕′´″´め ,・

e)pOSibilitatea,pentru fmctionar,de a,′ ε ttι ″ι′ιSTθ ′

αtt gα κκ j9協 ′
S夕 2 Jθ κttJθ

Zι ″β α″ αpFiVル θJlic scr,ssガ J・ ι “

ルbθ rett sα ″″″α Jα JttJ ttαια ″″″力 ∫ α″J′

α α 力 ″Sη ″S″ JiZttθ ガ メ `″ `グ

′グ ″ ・
“宙re la naturajtlridiぬ a actiunii m regres,indiferent cユ o asemenea aclillnc este
Cu p●
mdreptat五 色理 otriva salariatului sau a inclionarului,nc a■ う 血 lllね ta unei actiuni civile de
drept colllun,Cll totte consccnClc care decllrg din acestea m ceca ce pnvc,tc condiJilc dC
fond,i dc fo.1..う aleぬ spllnde五 i,procedura jurisdiclionalこ § i cttle de llmttire silitt a
recuperani sulnelor pe carc auto五 tatea publictt le¨ a pl,tit persoanei vう t:壮 nate2.

8)Cea de¨ a Opta trう sう mrtt a rcglcmcntttii acttale privind contcnciosul administrat市
o reprezinttt consacrarea unor garant五 prOCesuale pentru judecarea cererilor de
contencios adIIlinistrativ,i pentru punerea ln executare a hotttrarilor judectttore,ti
deFlnitive,i irevocabile;
in principal,legea consacrユ u■ ■■1激 oarclc gttant五 prOCCSualc:
a)pOSibilitatea pe care o are instanta judectttoreasctt de a aplica allunlite amenzi
judiciare, atat pe parcursul judecttri cererii cat ,i duptt jndecare, ln faza de
executare.Este vorba dcsprc amenda ttn cuantulll de 100/O din salariuI Inininl brut pe
econonlie care se poate aplica conductttorului autorittttii publiCe care nu tril■ ite
panI Ia termenul stabilit de instanttt actele,i documentele solicitate si amenda de
200/O din salariul minim brut pe economie pe zi mtarziere neiuStiicat五 ,care se poate
aplica tot conductttorului autoritttt五 publice in situatia in care nu este respectat
termenul de punere ln executare a unei hotttrari judectttore,ti delinitive si irevo…
cabile promuntattt de instanta judeCItOreasctt de contencios adnlinistrativ;
b)Celeritatea procedurii de judecattt a actiunii in fono, a Cttilor de atac, a
redactttrii ,i motivttrii hotttrarilor judecltoresti preCum i a celei de punere in
§
executare a hotttrarilor derlnitive prOnuntate de instanlele judectttore,ti.
in ceca cc priveste judecarea recllrsului, prin modincttilc aduSc prin Legea
lr.76/2012s― a consacrat regula confo■ ■cttcia,鋪 cazul casttrii,instanta de reCurs
1■

reiudectt fondul cauzel,cu excё ptia cazuluittn care o parte nu a fost legal citattt atat
la termenul de adnlinistrare a probelor,cat,i la cel de dezbatere a fondului,iar
3.
casarea se poate dispune o singurtt dat五

1
M. Preda, op. cit., p.340.
2
O. Puie, Rdspunderea autoritdfilor publice Si a persoanelor fizice pentru prejudiciile cauzate in materia
contenciosului administrativ, precum Si aspecte privind rdspunderea patrimoniald a statului pentru prejudiciile
cauzate prin erori judiciare, in Dreptul nr. 212001 , p. 107 .
3
Dispozilia privind posibilitatea de a casa o singurd dati solulia instanlei de fond exista qi inainte, insd nu
era instituiti regula conform cdreia judecdtorul recursului, casdnd hotirArea, rejudecl fondul, cu o singuri
excep{ie.
178 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

§9。 Contencios adnlinistrativ subiectiv― contencios adnlinistrativ obiectiv

De la inccput trcbuic precizat, din pcrspectiva caractel‐ ului inovator al no五 lcgi a
contcnciosului administrativ,faptlll ctt accasta consflnicste nu numai cadml gcneral
pentru exerciliul COntcnciosului adlllinistrativ subicctiv,ci deopotrivtt pentru contenciosul
dm響
棚 y:富 I蝋 :11鑑!Ⅷ『就 露
鰍:s」 .面 面
山面ЪК
叩面
contenciosul subiectiv §
i contenciosul obiectivo Accasttt clasiflcarc a contcnciosului
direct rczulttt din distinctia pc carc Lcgca nr. 554/2004 o face lntrc actiunea↑ n anularc
pcntm apttrarea unor drcpturi subicctivc si actiunca in anularc pcntrtl apこ rarca unor
interese publicc3.
Critcriul de distinctiC intre cclc doutt folne dc cOntencios privcstc Caracterul
4.
dreptului care este valorirlcat prin actiunea promovat五
Astfcl,vonl avea contencios adllllinistrativ subiectiv atunci cand reclamantul,prin
aCtiunea introdusl,solicitう instantei judecltore,ti sl solutiOneze o problem】 refe‐
ritoare la un drept subiectiv sau interes legitiln personal,ln sensul de a cerceta daci
un act adlllinistrativ tipic sau asil■ilat a adus atingere unei situat五 juridice subiec‐
tiveo El cste dcclan§ at la scsizarca persoanci vう ぬmatc,iar in cadml lui judectttortll estc
investit sa cOnstatc cxistenta si nntindcrca unor drcpmri subicctive al cう ror titular este
pcrsoana rcspcct市 五 ,vtttう mattt de administratic prin cmiterea actului administrativ nelcgal
sau rcizul de a enlite un act adlninistrativ solicitat5.
Contenciosul administrativ obiectiv arc ca seIIllliflCatie Lptul c五 ,prin actiunea cu
care l―a ttnvestit pe judectttor,reclamantul urmttre,te sl apere un drept obiectiv sau
un interes legitiln public,ln sensul de a verilica dac】 a fost adusl atingere unor

主躍1葛 脚γ :1淵:g:lelttdtt
ttil棚 肥 淵:it灘 ‖ rn酬
Ⅲ
Duptt cum se recunostca Fncう din pcrioada intcrbelic五 , contcnciosul obicctiv nu sこ
intemciaztt pc o vatamarc a drepturilor subicct市 c,drcpmri carc confcrう drcpt la actiun=
numai tittllartllui unui drcpt, ci estc intcmeiat pc interese. In contenciosul obiectiv s=
ccrceteaz江 ′η αbs′ ″αθ′θ ε/1θ s′ メ
タ″θdc′ θ gα ′
J′ α′
ら ∂8/7・ ιρ′θわ′ θε′ハ4 α εガ″ θαrα θ′ ι″ブsr′ ご
j
7.ln Cadl■
y″ θ 筋 ωた gθ ′ι′α′ j″ ′
θα ゞ′ パθ4α ルα′ θα
`′
11 lui,judecttorul este mvestit,1
“
competent stt ccrcetezc confollllitatCa
'777Pθ actului cu dreptul obiectiv, cu lcgea, ねItt stt i=
prcocupat dactt rcclamantlll a suferit sau nu o vtttを 廿ntte a drcptllrilor salc subiective8.
Nc vom afla, astfcl,2n prczcnla unui contcncios subiectiv atunci cand rcclamanr_
solicittt instantci sh anulczo o autorizalie dC COnstrLICliC Carc aducc atingcrc unui dreptこ
=

l N Scutca,M Popa,し
励
%θ 々 ″tЮッιttθ αOσ タイ″α″ ′ガップ
″グ五egιαθοκtenOJOsク ん″α励 力,お trα″ッム
宙
■
2ク れα
`ο
,Pub詭 2∞ Qp“
71部
3A Tr五
″ 期 FDК
腹‰計 Osz″ α″確ブ
llcscu,9ン グル εο772Pα ″ ν αstrp脇 ル ″ ιわ″οο″た″ιブ ″お加 ガ■ m Drcpttll llr 3/2
pHi,駐
・
`ノ

脇 :%鰍 蠣影ル
認‰綸鴛記 ρ
:漁 頭∞&".m.%
程 ざimL厨 濫渉‰
8E.Albu,D″
`脇
免朋:環 ん
″仇″
軌,22,
υ ″′ιο77た 77`ノ OSク ルJα グ″ノ
κお′
′α ち Ed.Univcrsul Juridic,Bucurcstl,2008,p 106
'ガ
`ブ
C ontencio sul adminis tr ativ 179

proprietate sau altui drept fundamental al sdu. O acliune in contencios obiectiv exercita
prefectul in temeiul afi. 123 alin. (5) din Constitulie qi art. 1 alin. (8) qi at. 3 din Legea
nr. 55412004, cu modificdrile qi completdrile care i s-au adus prin Legea nr.26212007.
Interesul acestei distinclii rezidd, in urmdtoarele:
a) contenciosul obiectiv are o largi deschidere, legitimatd de faptul cd prin
intermediul lui se apdrd o stare de legalitate, in timp ce contenciosul subiectiv are ca
obiect apdrarea unui interes personal al reclamantului, insemndnd cd numai el poate sd
investeasci instanla cu un litigiu cu acest caracter sau alt subiect prevdztrt de lege (ex.
Avocatul Poporului);
b) distinclia dintre cele doui tipuri de contencios administrativ prezintd interes din
punctul de vedere al efectelor judeci{ii. Astfel, doctrina francezd susfine, in mod
consecvent, ci hotirArile pronuntate in exercitarea contenciosului obiectiv au autoritatea
de lucru judecat absolutir; anularea unui act administrativ de judecitor pentru exces de
putere are efect juridic erga omnes. considerdndu-se cd actul respectiv nu a frcut
niciodatd parte din ordinea juridicS2. in schimb, in contenciosul subiectiv, autoritatea de
lucru judecat este relativd, in sensul cdvizeazd numai pir{ile in proces.
Face exceplie situalia in care actrl atacat este un act administrativ normativ, c6nd
hotdr6rile judecitoregti definitive gi irevocabile sunt general obligatorii gi au putere numai
pentru viitor, ele publicAndu-se in Monitorul Oficial sau in monitoarele oficiale ale
judelelor sau municipiului Bucuregti, la cererea instanlei de executare sau a reclamantului.
Actuala reglementare consacri forme ale contenciosului obiectiv. Este vorba despre
acfiunile introduse de Avocatul Poporului, de Preqedintele Agenfiei Na{ionale a Funclio-
narilor Publici sau de Ministerul Public.
Sintetiz0nd distinclia intre cele doud tipuri de contencios, profesorul Tudor Drdganu
afrmd cd prin contenciosul administrativ subiectiv se tinde si se asigure respectarea
unor drepturi recunoscute de lege unor persoane fizice sau juridice, pe cAnd
contenciosul obiectiv urmflreqte si apere stricta respectare a legalit[lii, abstrac{ie
ficAnd situa{ia juridici a pirfii vitlmate prin actul administrativ ilegal. Altfel spus,
contenciosul subiectiv pune in cauzil interese individuale, pe cend contenciosul
obiectiv urmiregte apirarea ordinii de drept3.
in literatura francezd, prin contenciosul obiectiv sau de legalitate se inlelege acel
tip de contencios care urmdregte verificarea conformitSlii unui act cu regula de drept, in
sens larg, iar prin contenciosul subiectiv se inlelege acel tip de contencios care priveqte
drepturile ce reclamanlii pretind a le fi recunoscute, in materie contractuald, de exemplu,
sau cele vizdnd, recuperarea unor prejudiciia. Precizlm insd c6, in ceea ce privegte
departajarea intre cele doud tipuri de contencios, in dreptul francez s-au impus
intotdeauna anumite nuan{e de interpretare, o departajare categoricd s-a considerat cd este
dificil de rcalizats.

I
lbidem,p. 107.
2
D. A. Tofun, Puterea discrelionard Si excesul cle putere al autoritdtrilor publice, Ed. All Beck, Bucuregti,
I999. p. I 65.
3
T. Dr5ganu, Liberul acces la justilie, op. cit., p.741.
o
J. Ri,rero, J. Waline, Droit administratif, l6i-' ed., 1996, Paris, Dalloz, p. 187.
5
O. Puie, Contenciosul administrativ, vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2009,p. 128.
180 DREPT ADPIINISTRATIV

N. Condi{iile ac(iunii tn contencios administrotia, tn baza Legii

nr.554/2004
$ 10. Sfera condi[iilor de admisibilitate
Legea m. 55412004 consacrd urmdtoarele condilii de admisibilitate ale unei acliuni in
contenciosul administrativ :
1) Condilia ca actul atacat sd fre act administrativ, tnformd tipicd sau asimilatd;
2) Condilia ca actul atacat sit emane de la o autoritate publicd;
3) Condilia ca actul atacat sd vatlme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim,
4) Condilia indeplinirii procedurii administrative prealabile sub forma recursulu,
gralios Si (sau) a recursului administrativ ierarhic;
5) Condilia termenului, legea instituind termene de exercitare atdt a pldngeri:
prealabile, cdt Si a acliunii.

$I l. Analiza condi[iilor de admisibilitate

1. Condi(ia ca actul atacat si fie act administrativ, in forml tipici sau asimilati.
intr-o excelenti monografre a regretatului profesor Tudor Drdganu. aceastd condilie
este er-ocatd prin formularca condilia ca actul atacat sd fie un act administrativ emis de ,.

atttoritate publicd sau unfapt material asimilat de lege unui asemenea actt . Constatdm ci
se face referire nu la acte administrative asimilate, ci la fapte asimilate de lege unui ac:
administrativ, solu{ie legitimd, de altfel, dac6 avem in vedere c5, riguros juridic, est;
vorba despre un fapt asimilat de legiuitor, prin efectele sale, unui act, gi nu invers.
Prin art. 2 alin. (1) litera c) din Legea contenciosului administrativ, astfel cum a for
ea modificatd prin Legea nr. 26212007, se dd o definilie extensivd noliunii de ac:
administrativ:, in sensul cd aceasta evocd actul unilateral cu caracter individual sa'-
normativ, emis de o autoritate publicd, tn regim de putere publicd, in vederea executac.
ori a organizdrii executdrii legii, care dd na$tere, modificd sau stinge raporturi juridii:
sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, qi contractele incheiate ;;
autoritalile publice care au ca obiect: punerea fn valoare a bunurilor proprieta::
publicd; executarea lucrdrilor de interes public; prestarea serviciilor publice, achiziti:.:
publice; prin legi speciale pot Ji prevdzute Ei ulte categorii de contracte administrstitu
supuse competenlei instan{elor de contencios administrariu (subl. ns. - V.V.).
Fald de varianta ini1iald a legii, prin Legea nr.26212007 au intervenit doui modificl--
una care face precizarea ci actul care emana de la autoritatea publicd trebuie sd fie emrs ir
regim de putere public[ pentru a fi atacabil in fala instanlei de contencios administratir r
cea de-a doua reprezintd o completare a legii, cu posibilitatea ca legea speciali si
prevad[ gi alte categorii de contracte administrative care si fie supuse controlului dt
legalitate exercitat de instan(ele judecltoregti de contencios administrativ.

justilie,
'T. Driganu, Liberttl acces la Ed. Lumina Lex, BucureEti ,2003, p. 117 .
,A Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ. Genezd Si explicalii, Ed. Roata, Bucuregti. i.t -
p.283.
 Contenciosul adminis trativ 181

Precizttlll ctt un contract administrativ nu poate ねce obicctul llnci cxceptii de

llelcgalitatO, legea prevttand in mod expres ctt pe aceasttt cale pot fl collteState ntlmai
actclc adminisiat市 e unilatcrale[art.4 alin.(1)din Legea llr.554/2004]1.
In ceca ce pr市 cstc contractul de achizitie publicI,precizttm faptul c五 ,prin regle―
menttti relat市 rcccntc cu caractcr prottnd criticあ il,a fost schimbatこ nat■lra jllridictt a
acesttlia, el dcvcnind, din contract administrativ, un contract colllercial, iar collll…
petenta de s01u,Onare a litig五 lor gellerate dc acest tip de contract rcvinc installtclor
comercialc.Aven■ 含 n vederc Lcgca llr.278/20102 pnn Care a lost aprobattt cu modiflcarl
O.U.G.nr.76/20103,prin care a fost inodiflcatう ,i colmpletat五 0.U.G.llr.34/20064,carC,
m art.llnic pct.l prevedeぬ reprczint江 :,J θθκ″αθ ′虎 αε 力″″θ′2b′ たう一ε θれtFα θ勧′
θθθ κノ α′θα′
ιJκ ι
ルグ j θ α″cgθ r′ αε θκ″αθ勧腸j sθ θゎr′ αλα sク● ′θν ω′ θググκ″肋
`∫
“
α′1229α ′′.の ,θ 傷 ′
′′′ν θ4θ ″ ′θ 笏4α sα ク α“
り島 加θttθ Jα ′物 sε tts物 ′ ノ αJた α%わ r′ ガガ
″rα ε
″れ “
た′ ιル θ α
′ αゞ
r′ れれ ノ sα 笏 αJ“ 傷 θ
ヶυ zゎ ガθ ε
θ κθ たち′
“ θtt α
“ ιめ′α rに
α
ν′
`θ
κ
グθαθ
bJθ θ
′αθ
θ″αル 腸θ “α
ttrz,ル 綱″ ′
θαル ′ωttsθ sα “ rι αル sι ″′
傷′raS″ 6′ ち加
Sθ ∫Z′ ′′α ι″θJ θrグ θκα〃 θ タセ 傷ζgθ κ″ ".Ca O consccintユ a Caliic激 五 ca§ i contract
“
comercial,la art.unic pct.35 din Legea llf.278/2010 se prevede ctt soluliOnarea litig五 lor
care au ca obiect contracte de achizitic p■ lblictt revine instantelor comerciale.
Accst tcxt se remarctt prin caracterLll Stt dc■ outatc absoluttt m lcgiS14ia
post¨ revol可 ionartt rcferitoare la matcria achizilii10r publice,cu il■ plicttii dCOScbitc m
doctrina dc drcpt public si m jllrisprude叫 五.El modi■ ぬ natura jllndictt a contractului de
achizitie publiC五 ,trallsforlnandu… 1,m premieめ ,m contract comercial,m totah colltra¨
diClie cu dOctrina,i legislatia speciflc江 ,potrivit cttra ne gttsiln in prczcnia unui contract
adminlstratlv5.
Am criticat aceste mOdiicう 饉 pcnal mai multe argul■ cntc,dintrc carc rctincm faptul cう
Legea llr.278/2010 este o lege ordin雛 五 ,care nu poatc modiflca o lege organic滋 ,a,a culll e
Legea llr.554/2004,o asemenea intcrdictic iind ilmputt de p五 ncipitl simctricijuridicc6.
Criticile forlnulate de doctrlnユ au fost receptate de legiuitor, iar croarca dc rcglc―
mcntarc a fost reparattt ultcrior,prin O.U.G.llr.77/2012,care a califlcat cθ κ″αεん″ グ
`
αε力″t″ θ′2b′ たあ ―εθ ヵ%に み αs力 π″αち′θカイツク 及径″ち αC力 τ ル Jα ″ 加おJra″ ル リ ′θJκ θ腸ル
“.229α ′ `α
cθ ″ “ルJ sι
`″
Jα tt α
sク ●′ε
傷協 ″た ググ″′ル α″ jκ
.の ,6%″
「θκθ`α 'CgorJα `κ `勧 `"″ `腸
S,効 6カ θ′α′物 scrお 効″ιttκ αSα 夕Zα ブ γJた α夕′ θr′ ′
あ″ cθ 4′ ′
αθ ′ら ′ι σ θ θ′αrた ∫ ブ
“ “ "κ

t A. TrAil"r.r, Stutliu contparativ asupra .fomtelor contettc:iosLtlui administro.rlrr, in DreptLrl nr. 3/2006,
:. 1 16.
2
Pubiicati in M. Of. nr. 898 din 31 decembrie 201 0.
t O.U.G.
nr.7612010 privind atribuirea contractelor de achizi{ie pub1ic5, a contractelor de concesiune de
iucrdri publice 9i a contractelor de concesiune de servicii; publicat5 in M. Of. nr. 453/20 10.
'O.U.G. ru.3412006 privind atribuirea contractelor de achizilic pub1ic5, a contractelor de concesiune de
rucrari publice qi a contractelor de concesiune de servicii, publicatd in M. Of. nr. 62512006.
s
I. Nicola, Reflec{ii refbritoare la modificarile Si completiirile O.L|.G. nr. 31/2006, in Revista de drept
:ub1ic nr. 1.1201 l, p. 44.
6
Pentru dezvoltdri, a se vedea V. Vedinag, C. Bitea, Aspecte de neconstitulionalitate a Legii nr. 278/2010
:,rivind aprobarea O.U.G. nr. 76/2010 pentnt modificarea qi completarea O.U.G. nr. 34i2006 privind ciribtirea
:ontractelor de concesiune de lucrdri publice Si ct contractelor de concesittne, articol publicat in Pandectele
RomAne nr. 3 1201 I, pp. 67 -7 l.
182 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

傷刀傷′θ″ノ77zα J z傷 ″J6Fθ rα わ ′j θcOκ O“ Jε Z,′ ″ ραrた ,α ν′κグ cα θわJθ

ι α′ の θ%″ α αθ
`グ
ルcrarち ル綱勿′
θα虎′Юあsθ sα 夕′r""καル Sθ ″ `ι `θ
jJゴ
Jθ .

Acelasi artico1 2,prin alin.(2),α わrα グ Jκ お″α′

sJ“ jた 彰 夕 α Jν θttκ J勉 κ ル J′
‐ 傷′κ ttSι θα `た
αrθ zθ ルα θ θθ″ ″ 旅夕 rjわ α″ ル タκ シリ“′sα z勉 傷4′ れた′θs ι
`ι
義 σ ′ cgJ`滋
θれ グη 夕 θに 力 ′ `虎 ル α κα ガ ψ 笏4ル sθ ′ Jε ′ 励励″加 ′ θ綱りι41cgα ′― tttccrea adl■ i¨
`グ
nistrat市五§i tardi宙tate′ .
"κ

Sprc dc6sebire de Lcgea nr. 1/1967,care κ gα グ%jα θθκ γJノ 傷dCε 湧′θresc αζ″ρ α
"Jκ `rOι “
ααι′θr αd鷲ノJstraι Jソ ι 6" θαrα θ′ θ′κθrmα ″ν, actuala reglcmcntare rι 6"κ θαゞ ιχρres θ
“ JJj″ αた。
αSθ θ4θ α′θSJわ
`ι

“Oportunitatca atacarii actelor adllllinistrative norlnativc in contenciosul adl■ inistrad▼

3,c飢
a fost invocattt attt m dOctrin五 ,i m jurisprudetta inStantelor de cOntencios
administrativ sau a Ctlrt五 Constitllionale.Astお 1, m Decizia‐ .37/19934, curtca
Constitutionaltt a rctinut ctt atat actele administrative norllnative,ctt si cele individuale ale
Guverllului,ministcrclor,i celorlalte autorit4i alC administr4ici publice celltralc sa●
locale sunt controlate de instantclejudecttoresti de contencios administrttiv5. ￨
i auto五 care colltesttt posibilita
Exist五 §
contestate pc cale contenciosului adminis
contrartt articolului 52 din Constitltie cOr(
′ θα4α ソ湧ガ α″ 物′
r― 傷κ静甲 ′αJ s膨 ″sα z i
`だ “
Pomind dc la fapmlめ vcchea lege nu
administrativO norlnative,dactt ele pot sau nl
doctrilltt s― a pus problema q脅 ル′″κιJ Sι
`″ =
αα αdL脇 滋お′″αι
Jッ α C″ F κ θr“ α ,′物
`″ `α “
tt θαθ減
`″
ケε
び ノた ク ′
κ海6θ 滋″ r′ αr`ι s'tttgα
“
ψ ルr′ 沸θ ιιttα θz“ ω・ `ι
`た
in ccea ce ne p五 ve,te,al■ considerrat
vedere a doua vanant江 , ,i allul■ e faptul c
anuleaztt ull act adⅡ lillistrativ cu caractel
toate subiectele de drept7.

'Art.3lit. f) din O.U.G. nr.7712012 penhu modiflcarea qi completarea O.U.G. nr.34/2006 pr. -.
atribuirea contractelor de achizilie pub1ici, a contractelor de concesiune de lucrdri publice qi a contractel:: -
concesiune de servicii, publicatd in M. Of. nr. 827 din 10 decembie 2012, a fost aprobatd cu modifici
completiri prin Legea nr. 19312013.
2
Pentru o analizd asupra formelor de manifestare a refuzului rezolvdrii cererii qi a tardivitilii, ca mod: *:
de exprimare a pasivit5lii administrafiei, v. D. Vesmag, N. Scutea, Problema pasivitdlii administraliei in ci, .. :-
german. Aspecte de ordin substanlial si procedural, in Revista de Drept Public nr. 312003, pp. 27 -44.
' V. V"ditrug, (Jnele consicleralii teoretice qi implicalii practice privind noua Lege a contenct. ,-
administrativ nr. 554/2004, in Dreptul nr. 5/2005, p. 19.
l Publicatd in M. Of. nr. 215 din 1 septembrie 1993.
s
C. Petronela, Re;flectarea dispoziliilor constitulionale pri,-ind institulia contenciosului adminisn,. t
reglementarea legala actuala, in Revista de Drept Public nr. 212006, p. 1,3.
6
T. DrAganu, Cdteva reJleclii pe marginea recentului Proiect de Lege a contenciosului adminisn.;- :ll
Revista de Drept Public nr. 312004, p. 51 .
' D. A. Tofan, Puterea discrelionarit ;i excesul de putere al autoritdlilor publice, op. cit., p. 166.
Co ntenc io s ul adminis tr ativ 183

Totodat五 ,am considcrat ctt se ill■ punc crcttca cadrtllui legalρ″ブ 77 εα′θαεθS`θ sθ ′加′ι
οrθ ∫″ sa′ “ ″″
ブ傷滅3`湧 ′ グタsθ ′α εttκ θ∫′
J″ ″ ,′ 傷′
∂ηグ傷 s̈θ ルα tt ιοtts,グ θ隠 ′ た sθ ′
傷″α′″bric″
`α
わ r加 ルbκ ″θr″ J崚 ね ちPθ ″ Sθ 励 ″ル タZた ″ 町 ″ ″ ッたιαzガ α α伽 滋 お加 riッ ι
“ “ “ `湧 `α `″
ι おι″ια″ ″ αル α″ Jκ お″α ′Jι J`ι ″α ル sα ″ 加 Mo“ J′ θαrι ル (776Jα ル ι χお″ た カ
“
κJツ ι "rit滋 “
ルε αrι ッ ′ ι “
αzガ αc″ ″κθr“ α ι ″,お θ″ ιθ4gα “ιαル
Jノ dCFCα ,Pθ rr“ τ cα rα
α “
物 加お″ θ “ “ `ι
J′ ″bJiι ιαυ″ ルι ルJ″ J″ ′
`″ `″
″θ″α″Z加 お α″ッ iわ r′ αル _″ `Jッ “
rr・ r・ .

O ascmenca soluliC S― a“ “ art. 23 din Lcgca nr. 554/2004 intitulat chiar

il■ pus prin

"ο
bJigα″α′夕わルθ 夕″ ″".
In doctnna francczう sc aprcciaztt ctt actlll unilateral, sub forlna dccizici exccuto五 i,

constituic modalitatea prlncipaltt dc actiunC a a山面nisialicil・ in acccasi conccplie care sc

gttscste rcflectatう
siln Lcgea Ш .554/2004 a contcnciosului adnunis廿 試iv,actul adl■ inistrativ,
analizat ca mjloc jllrldic de actiune a〔 dministtaliCi,arc m vcderc:actul administrativ
un■ ateral,pnn ctte se Кglementcaztt simttia persOallelor s廿 五
ine emite五 i salc,cttЮ ra lc
llnpune dl・ eptun si oblig4ii;COntractul,carc ttc ca Obiect dc rcglcmcntarc re14iile rcciproce
ale autorilor tti,cttora lc dcterlllintt drcpmri si Oblig“ i pe baZa unui acord dc voini′
in sistclntll geman,undc existtt o Legc asupra Procedur五 adnlinistrativc nccontcn―
cioase,rcgttsirn si o derlnitie dattt dC lcgiuitor actului administrativ,ln sensul ctt acesta
rcprczinttt θrJε θ′′θsθ r″ ″θ,グθε″Jι sα tt θ J・
iε
θ αJr湯 772夕 s笏 ガ グθクタ′
θ″ 傷b′ ため,′ 2α ′
グ グθ
`′
εガ α夕ゎri`α α励 ノ
4お ″α′
Jッ タ,′ θ′′
ん α ・et姥 θκ勉 "″ α′ 勧 ab′ηθ″JttJ
εαz ttρ θθノ
`r`θ `
″η ″妨 ′夕b′ ブ θ`ιyグ θs′ J″ α “
ρ″θあ θタ ル ″θグ グJrι 6′ ψ θ′ θ ル 77・ 9′ 加 α r′ θrν ′
`′
αグ J刀 お″α″θ′ "sα
.Alう tllri dc aceasta,o prescriptie c01ectivtt estc ακ αε′αグ ノ `θ
″おr77α ″ ν εα″θ
∫θ αル θsθ ″ ガ タκ夕J6θ rcル ρ
“ οαηθ 虎 た聯 ′ ηα′sα 傷 ル ttJ4α わノ “
λ 加 ル ψ θ tt θ′J′ ι″′ ブ
`だ “ブ
gθ 4`湖 ι S`rψ `θ
,sα αCα rθ ra tt κ α′夕 ル 渉 グ ′ γメノ θ α ttγ ′bα ″ sα タ ル ル α ″ θα sα 虎
"′
εグr77ι εο′
θε ソJ′ α′ “
θ. Ca o nottt dominant五 ,doctrina gcmantt a rcmarcat cう actul adnlinis―
trativ rcprczinttt
`′
cca mai cnergictt dintre foincle dc actiunc alc adnlinistra!iCi Si C五 , 1■
afara cazului incxistcntei,regilnul sttu contencios fi perlnite stt productt imcdiat cfectele,
dactt nu cste contestat in follllclc si tcllllcnCle prevttzute dc lcgc3.

Dι Jirr″ ″rι αα6勧 J“ Jα ″ 滋お″α″ッ虎 θ″′″θル ゞJ tts″ ″ヴ ″ 滋 ル Sι rッ Jε J″

“
Neccsitatea ca actlll atacat “ in discutic′
stt flc act administrat市 punc ′θb′ ι777α

jι j加 ′ θ 夕
〃′
s′ Jκ ε
′ ″θαε たルα グ ′κお″α′
Jソ αρ θグ θθ α′女
′ %∫ ノ αル ι αθた ノν′訪θ sα 9'ι ′ ′
rα Jν ′
jθ ―
んκ θ αグ J77お ′α′
rθ ′ “
ルθ,′ ιグιαルタ′αr′ ι,′ ι:ψ ιθ′
ノ ″
ν″θlittJ′ α ια α J″ ′α″綱 J“ お α ″ッ″ ι rJ・

αJrg ttscrjs““″
`′
sα ″ル sJ4pι θι
ια″ ωιsα ″ ル″
5.
“
`Jrc″
Necesitatca dc a sc deoscbi intre actul administrativ §
i alte forlllc dc cxercitarc a
activit五 !五 administrativc estc sustinut江 §i fn doctrina franccz五 ,iar problemclc cclc mai
delicate lc pun gノ rc傷 ′
αrι ノ
θ§iノ 77s′ rγ θ 刀J´ dc sθ ″
′ ッιθzク .

`Jク

出“
曜雌 昭 省 √維客鍬懲⑫撼
″ :勝 1潔 T'島 1州 に
揚鵬甥蹴税 ;島 ,

Pa五 s,輸 and Colin,2002,p 6

3 A Iorgovani L Visan,A S Ciobanu,D I Pasire,の
4R.N Pctrcscu,ο
ρ σ′
`辮
′,p 382 “
た,p.75

5 A Iorgovan,9′
ιブ
′,V01 11,p 480
184 DШ PT ADⅣ IINISTRATIヽ

■■ ■ ■■ ■
Accstca rcprezinttt εθ777夕 77′ θar′ ′r′ κ θα″ι 夕77Sヮ θr′ θ″′ c,dc r`gfr′ あ 傷77“ ′
θ″α″カメ 77JS′ ″ Z′

力 6θ 6"κ οSθ ″ θ sν bθ ′グο′αノ θr s所 ノ た″″ た Sα κ′夕 ε″虎 νθ虎 ″ ′ノ

νノ′
ο″′
αα 夕rr/″ ′
“ "傷 “ `′ l
“
夕″tr′ ∫ εノ
′ θg,sα
zr,ル 7′ θろρ′ α″θα 夕77ι ′′ tt α α′
′rrノ αθ′77θ Fttα ′
Jν
`″ `′
lntClegcnl,din accastう dcinitie,Ctt prin intermediul circularelor nu se l■ odirlci
o situatie juridictt deja existentX sau nu se naste o situatie juridicう inexistenttt pani
atunci。
Pcntrll c五 ,dacl se fntaIIlpl】 acest lucru,circularele tnceteazl sl mai reprezinte
un instrument de comunicare,ele devin o veritabiltt decizie adnlinistrativユ ,lmpo‐
triva cttreia este adnlisibil un recurs jurisdictiona12.
Un alt autor franccz dcflnestc circularcle ca rcprczentand,,α ε′
θ zお θグθα夕′
θ′ブ
′α′
θ」
`′
′
ノ′傷ル滋 α′νた′ノ ′ノ
θ7127・ 77Jε θ′θκ″夕αg/7ノ あ εθ″あ ノ ″ s夕 わθ″グθ″α″ノ θr saノ "3
Constaam cう ↑n ambele deinitii regttsim,ca elcmcnt dcinitoriu al circularei,fapttli
ch ea elnanユ de la o putere ierarhic五 ,ccca cc inseallmう ctt intre autorul circularei,i
destinatarii ei existtt raporturi de subordonare ierarhic五 .

Circularele sunt astfcl instrumcntc obligatorii pentru ageni五 din administralie,ね riニ
producc ins五 ,dc principiu,consccintejWidiCe pcntm cci administr4i.
Daci elc prodllc conSeCmte JllndiCe,1,l plcrd cal搬 此
ea ルで't elc devill ventabi:=
dc,,c′ κタ
actc a由 inistrat市 c,susceptibilc de a■ atacatc pe calca colltcnciosului adlllillistratiザ .

Lcgea llr.554/2004,prin art.18 alin。 (2),astfCI Cum a fost cl modiicat prin Legcl
Ш.262/2007,admite c五 ,,J77S″ η ″ω θ ο″7α θ 4″ sa sθ ′Юκ 夕″″,ι ″インαS'rfrα ノ ′′た・
′″ν az夕 ′
θノ αα ″ ′fα ′′んの ∫ J αSη tt Jttα ′J″ ″″ι ″″ κttr α グ 滋お″α rι α″s″rた
`θ
rivι

らα (列 滋 ii α ルJsη ″sル ルca″ 'l Dcosebireaれ 五de varianta “ i五 `α

r・
tiah a legii consttt L
`″
`α
faptlll ctt aceastaね cea referire la α ε J`フ θ ″″夕 771iル α グ J′ な′
″α″ν ζpc cand vttian■
modiflcatう a textului,in mod corcct `cic∫
facc rcfcrirc dott la 6pθ“ 刀
″ 滋 θα グ′ れな″α′z′ノ
ッθ,P=
J′

“
considerentlll ctt actele adlninistrative pot rl atacate de sine stttttttor,in conditiile leg五 .

Dcci,lcgiuitol■ l rccunoa§ tc col■pctenia installtci de contcncios administrativ dc a si

pronunia asupra unei categor五 de operaliuni anterioare cllllitcrii sau adoptを 廿五 acれ ll■
θρ″θga′ ノ α′θ"
adlllinistrativ,pe carc doctrina intcrbclicう le dcnumea traditional,,α θ′
In perioada intcrbclici regttsiln o tcoric a actelor prcgtttitoare,fundamcntattt pe idcこ こ `θ

ctt αd税,77JS′ rα ′
ブα ηγ ′
夕ε′ z湧 η′
′ θι
dcα Jlα ノ
ゞグノ
″ ′doα ″′′j″
′
″′ιrmι グ′
ιι
′ α6′ θ′
οr α〆77::―

θααr`"77`θ ′′κ“
`α `ε
77JS″ α′
ノッθ′″ορ/プ ター
ーsc ′
θソο′ θz77 αε グ″,′ κJsιrarノ l.」 ゴ
θ,ε 乃,α r′ ι″ヵ貿rα
z′ ′

5.PreCizttm ca,1含`′ `α
α′夕 ′ ′
θ αθ″ FJi″ ″ιθαr`sα ″prcgα riraα rι n perioada interbelicl s― ]
“ ctt actele pregtttitoare puteau li atacate o dattt cu actul sau decizia derlniti、 こ
adlnis
dat五 ↑
n baza lor6.

l J RIvcro,J Walinc,9ρ
1,p 98
εノ
2 h aCelasi sens s―
a pronuntat si COnsilitll dc Stat in mai lntlltc randuH Pelltru cxclnpliflcare,」 .m、 き
1,p・ 99
J VValine,9′ ε′
3 c Dcbbasch,pρ
εJl,p.99
4 c Dcbbasch,9′
ε″,p 207
5 A Tcodorcscu,9′
ο71,p 380.
6 c Rarinccscu, C077た
″Cゴ οsン ′αグ″′ s″ α′
ノ
77′ ο777′ ′, Ed Univcrsalユ Alcalay & Co, Bucurcsti l,I
ν′
pp 249-250
Co ntencio s ul admin is tr a tiv 185

cat pr市 c,te naturajuridictt a acestor acte,“ タルー

αルs`rι ε
νれθ
sc傷 ′Cα κθ
たr"′ α
ε′ιr Jθ
1.
αグ 加お加 ′ ルι,6ι θα ttSι α α ιル ′θ′′ sι ψ Sι εθ た cJθ ∫″J“ Jα ′ 滋 お″α″ッ
“ Ordiκ θ′ `ι ““ `″
ιsα zr Jκ ∫′r夕 θ θ グθ ∫θ″“ノ
rliク 77ブ ′
“
θノ “
タ nu reprezinttt “ “ ele, ln principiu,
nici “ acte
adIIllinistrative propriu― zisc,elc putand avea un caracter interll sau extem.
Cum se atrage,ln mod cprcct,atcntia,m litcratllra de specialitate2,luCrurile nu
仕ebuie mstt privitc in mod rigid,α s舜 ′加6´ ′θ′たθθrグ J″ ル sθ rllた れ,ノ 4グ 推″κ′ル げbθ ′ θル
sα た sa′ ′ α
α′6α ′θ qり ι ″夕 κθαグ J4お ′″α′
ノνめ θ
,sas′/α stt θ 4″ θ′
ノタ′浅7 Jθgα 力″た 3.

`ε “ “
Subscriem propuncrii forlnulate dtta4,pё t五 宙t ctteia"″ ッ 滋′滋s″ ″Jノ グ υε湧 ∫ ″
θbJなα α J″ お ル θαル αθ ッ α
ルαα ルカ″″ ″加 αα ″″ ′ “ “
βθ ι"rι
滋 ル
″ ∫ ″ rJ″ ″ J″ れ Sι ″
′ι ″ ιαルー α′″ “沈喝 ヵ rttα ″ ′ιθα″ θ物 み″ ε″ actul cu“ carc“a fost “
sesizaぬ ,

`θ “`″
“ a stabili dactt acesta este
pentru act administrativ sau nu.
In concluzie,credem ctt principala preocupare a instantei,atunci cand isi stabilc§ tc
contpetenta rα ″θ αθ′ zα ′ ′αθde a se pronunta aSupra unui act adlninistrativ,va fl sユ tin五
seama de “ principii:
llrlntttoarelc
`′

a)m conf。 111litate (2)din Lcgea llr.554/2004,9ρ θ ″γ

cu art.18 alin。 ガた α グ J―

4お ″
κ′,ソ ιε
α′θαtt S"′ ル bαzα ′′θr′ ′αcrtr′ α J sη αsノ タルε α ′ ′
′ 砕 θた “αグ Z′ η お ′
κ′ “
Jソ θ
`“
′ ′ θg湧 ′
Jわ α rの ソθ r′ γた α ′ α′
α 6α ′θルε θ刀 た 刀ε′θ s"′ αグ ノ
4お ′
rα ″ッ θ グ α tt θ α6′ αグ J“ お―
″α′ ′
ソ′θ rθ 〃ルκ あ たαttL “ “ "′ “
`α
rノ 6ι θ rグ ′
れ“ `η
,ノ κ ィメ
s″ タ α 40 θ Jκ ノα ガ,た わγたαε
b)η
"θ
ψめたル 勉ε θ″θ κε Jθ s夕 Jα グ J―

4お ′ κ′ ,ソ ∫ J θ αJゥ 96α た ε αηθ rα ′JZ“ ′α グブ κお′ ら れη あθ 湧ゎα′ θル ψ ε ′θル/Jttε “θ ・

助θ ′θttκ αθ ω′ ια ,ブ グ:ル κ″ θ あθ α κ“
ガ沸 κ
`α
,4′ θ
`jソ
ガθ′ノ “
sα ν α ′jθ rttJ
θ4gα ″ α Jγ ブ ′ク bJた
′α だちs夕 ″′′ θグタ εあわ “
α ′ら′′ J″ ι ′ “′
ιttsθ θ ,ル ィυ θ たノ タ′′訪ε θψα勧 `θ
′αθ ル′θ α α′ θ虎
s′ 4θ sめ ガ ′
θ ″加ノas″ た。 `ノ "ε

Dupユ cum accenttlcaztt in■ lod constant autorii francezi,trebuie ttcuttt distinctia
intre circularcle intcrpretative, care sunt mttsuri de ordin intern,i circularele rcgle―
mentare care sunt decizil exterioare.Prilnele sunt sustrase unui controljurisdictional
direct,celelalte nu5.
C)CXiSぬ ,ln sf計 §it,anumite αdresc Jψ r“ あれ れ r(な お ″あれ αル αグ κお ″ α′Jι ら
メ Care
“
reprezinttt pure operatiuni administrative,i care sunt sustrase colltrolului dc legalitate al
actclor administrative.
In doctrina occidentaltt le mai regttsil■ dcnumitc si sub titulatura,,″ 2夕 s"′ ′dc ο′
グ″κ
″ι″
′ ブο″"∫ elc pr市 csc ordinea illtemtt a administr4iCi Si includ,alttturi de circulare,si
mttsurile dc politic intemtt ale seⅣ iciului.
Circularelc sunt instrtlllncnte ale puterii, enlisc cu scopul de a intcrprcta textcle
generale, ceca cc face ca elc stt se il■ puntt agenlilor adnlinistrativi si nu particularilor;

I
A. Teodorescu, Tratat de drept administativ,vol.I, ed. a III-a, Bucureqti, 1929, Institutul de Arte Grafice
,,Eminescu" SA, p. 380.
2
A. Iorgovan, op. cit., vol.Il, p. 481 .
3
in doctrina francezl, se susline cd ,,circularele sau instrucliunile de serviciu sunt presciplii generale pe
care Sefii de ser-viciu le dau funclionarilor plasali sub autoritatea lor in ceea ce privegte interpretarea Si
aplicarea legilor Si regulamentelor " (A. de Laubaddre, I. C.Yenezia, Y. Gaudemet, op. cit., 1996, p. 695).
o
A. Iorgovun, op. cit., vol. II, p. 483.
5
C. Debbasch, op. cit., p.207.
186 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

mttsurilc dc politic intCrlltt ale senriciului sunt acclea prin carc autoritatca icrarhica
rcgleazこ disciplina intcrntt a serviciului plasat sub autoritatea sal.
Uncori deoscbirca dinic actlll adlllinistrativ§ i alte acte care emantt dc la administrttia
public五 五dictt problcmc complcxc,carc fac ca solutiilC pЮ pusc m doctrin五 §
i jurisprudcnt五
sう fle si elc neunitarc.Un astfel de act estc certiflcatul de urbanisIIl pc carc articolu1 29
alin.(1)din Lcgca llr.350/2001p五 vind amcnttarea tcritonului§ i urbanismu12 1l dcincstc a
rcprezcnta acttll de inforlnare cu caractcr obligato五 u prin carc autoritatea adl■ inistr4iei
pllbliccjudclene Sau localc facc cllnoscutc regimuljuridic,cconomic§ i tchnic al imobilclor

議 ぶ朧,1∬ 岬1∬ Wi基l脱 詰Ч

職器彎 粘毬観棚冨W穏浄棚
califlcat,ln conforlnitate si cu soluliile pronuniatC de unelc installtc judCCtttorcsti4,ca flind
un avlz confornl,neflind un act adlninistrativ,deoarece autoritatca care l― a ccl■ lt,dactt nu e
de acord cu continutlll ccrtiflcattllui,arc latitudinca dc a nu enlite avizul.In accst context.
s― a apreciat c五 ,貧 n conditiile m care ccltiicaml de urballism nu crccazう niciun drcpt
subicctiv si nicio obligttic,mtrtlctt drcptlll de a constmi este confe五t doar prin autorizatia
de construirc,cl nu poatc fl atacatttnね la instanlci dC COntcncios administrttiv pe calea unci
aCliuni directc.instt legalitttea lui poate fl allalizattt dc cttre installta dc contencios
administrativ,ln condliilc altiColului 18 alin.(2)din Legea lllr.554/2004,ln cadrul llnei
aCliuni mdrcptatc ilmpottiva autorizttiCi dC constl■ lirc5.
―
In仕 o alttt opinia,s― a suslinut nattlrajuridictt de act adnlinistraiv― urbanistic,creator
de drepturi, ccca cc inscalrml ctt el poate ねce obiectul unci actiuni ↑ n contenciosul
adnlinistrativ penuu exces de plltere,ln conditiilC Lcg五 llr.554/20046.inSusindu― §i aceasti
conceptic,un alt autor7 faCC si o dezvoltarc a ci,sustinttld cう ,m dreptul urbanismului.
certincattll dc urballism poatc facc obiccttll unci actiuni nn cOntencios administrativ,dar nし
numai a unui contcncios obicctiv↑ n anulare,pentru exces dc putcre,ci si a unui contencios
administrativ subicctiv de plintt jurisdictiC in dcspttgllbiri,↑ ntmctt clibcrarea ccrtificatllul
dc urbanisnl cuprinzand date incomplete sau cronate poatc atragc si rttspundcrcこ
paimoniala a alltorit4ii publicc,m solidar cu angttatlll sau fullctiOnarul public,carc se lia[
vinovati de elllliterca ccrtiflcatului de urbanism.

2.Conditia ca actul atacat sl emane de la o autoritate public五

Cca de― a doua conditic de ad■ lisibilitate a unci actiuni Fn contcnciosul adnlinistrati■
estc conditia ca actul atacat s】 emane de la o autoritate public五 .In ceca ce prive,I=
calitatea proccsuah sc impune precizarea cL indifCrent dc felul actiunilor↑ n contcnciosi

I C Debbasch,J―
C Pucci,。 ′cノ 1,p 632
2 Publica伍
↑
n M 01 11r 373 din 10iulic 2001,ultcrior llaodiflcatt si colnplctatう
3 0 Podaru,D“ pr ノαグ ′れな′
″″ν6の C77S′ f i
αグ J″ ぉ加 ′ ノ
νP7・ acrた タノク″εJα tt σο ι″″″ フ b′ fИ
“ “ 80 `″ “ `ο
ノ″″′ψ72r"″ ″ ′9θ 92θ θλ Ed.Hamangiu,Bucurcsti,2010,pp 79
4 0 Ptllc, P/・
ο夕ι α α α σ′″ノ 錫 εο″た″c′ οs αグ ノ ″お″α″ν α ``″ ク ∫Cα ″ルノ グι ν′bα ″7s′

“ " =
αッ:zelο κ
/レ ιο〃ν万′ ο為′″ θ“ `た
777∫ ブαα `αめ″″′″ θ77Z`“ α Jι θ滋″ ″α″わだzα ′
ガあ″グθεο″s″ 1`:¨:

`γ `た "″ `7777S`"ν `グ `た
滋θ 夕 ″ タ ゎ″′ Jた 771pι たれ た′ ρω′`g′′ α777′ 訪ク ルむ′ ″ψο あ″ ノα″ι `′
あろ範Drcptul nr 1/2011,p lil
`ク `″ `ο "協 `″ “
,i nota de subs011ar 5
5 0 Podanl,9ρ
ο′
′.,p 22
』 dU五 Su扇 dQB∝ w釧 ,狙 Q"外
:V躍 属 鷲 〔,71月 “ "7
蝠 11ツ
 C ont encio s ul admini s tr ativ 187

administrativ, calitatea de pArdt in aceste acliuni o are autoritatea publicd emitenti a

actului administrativ sau a refuzului nejustificatr.
Vechea Lege nr. 2911990 vorbea despre acte administrative emise de autoriti{i
administrative. Constitulia incd in versiunea din 1991 a f6cut insd o breqd fundamental[ in
aceastd concepfie, pdrisind solufia tradilionali conform cdreia pot fi atacate pe calea
contenciosului administrativ doar actele administrative emise de autoritilile administrative,
Prin chiar modul de denumire a art. 52 ,,dreptul persoanei vdtdmate de o autoritate
publicd", ca qi din conlinutul acestui articol, rezdtd cd legiuitorul constituant s-a indep[rlat
de la spiritul tradilional al instituliei, ingdduind ca orice act administrativ, indiferent de
autoritatea publicl de la care eman[, si poatl fi atacat in contenciosul administrativ.
intre nofiunile de autoritate publicd gi autoritate administrativd existd o rela[ie de la
intreglaparte, sau, in termenii logicii formale, de la genul proxim la diferenla specificd.
Actuala Lege a contenciosului administrutiv nr. 55412004, nu numai cd face referire
la acte administrative eman6nd de la autoriti{i publice, dar gi definegte, prin art. 2
alin. (1) lit. b), in forma rezultatd in urma modificdrilor care i s-au adus, ce este aceeao
autoritate publicd, respectiv orice organ de stat sau al unitalilor administrativ-teritoriale
care acfioneazd, in regim de putere publicd, pentru satisfocerea unui interes legitim
public; sunt asimilate autoritdlilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice
de drept privat care, potrivit legii, au oblinut statut de utilitate publicd sau sunt
autorizate sd presteze un serviciu public (subl. ns. - V.V.). Fald de forma iniliald, a
textului, modificdrile intervenite prin Legea tr. 26212007 at avut in vedere precizarca
caracterului legitim al interesului public, precum gi eliminarea pa4ii finale a definiliei,
care se referea 7a prestarea unui serviciu public tn regim de putere publicd, care nu se
mai impunea in condiliile in care de esenla unui serviciu public este satisfacerea unei
nevoi sociale de interes public in regim de putere publici.
in ceea ce privegte notiunea de ,rautoritate administrttivil", aceasta include urm6-
toarele categorii de autoritdli publice2:
a) autoritifi ale administra{iei de stat, centrale gi teritoriale (cei doi qefi ai
executivului, autoritdli ale administraliei centrale de specialitate subordonate sau
nesubordonate, autonome, prefect, servicii descentralizate sau cele deconcentrate ale
ministerelor din teritoriu, alte structuri subordonate acestora);
b) autoriti{i autonome locale (consiliile locale, consiliile judelene, primarul gi
structurile subordonate lor) ;
c) institu{iile publice gi regiile autonome de interes public.
in doctrinS3 s-a considerat de citre unii autori cd exist6 o distinclie intre autoritdlile
publice, instituliile publice qi, respectiv, organele publice.
Astfel, autoritdlile publice sunt persoane morale de drept public investite cu atribulii
de exercitare a puterii publice (consiliile locale gi jude{ene, primarii, prefecfii), pe cAnd
instituliile publice sunt cele care dispun sau nu de personalitate juridic[ (primdrii,
prefecturi etc.).

I A. Triilescu, Studiu comparativ asupra.formelor contenciosului administrativ, in Dreptul nr.312006,

p. 113.
' A. Iorgoran, op. cit., vol.1l, pp. 525-527 .

' E. Popa, op. cit., p.250.

188 DREPT ADⅣ IINISTRATR‐ -o

O atare distinclie este nejustificatd, in opinia altor autori, care apreciazd cd,,ase-
menea eforturi sunt pure speculalii cu caracter de sofisme, lucrurile sunt mult moi J O

simple, redactorii Constituliei au urmdrit sd realizeze o conciliere a noliunilor cu care s€ au

opereazd in Occident... "t.
Sensul principal al sintagmei ,,autoritate publici" este acela de organ public, adici - ul

un colectiv organizat de oameni, care exercitd prerogative de putere publici la nivel stata- .dn
.)
JU
sau local sau, intr-o alti formulare, o structurd organizatorici ce aclioneazd in regim d;
putere publicd pentru realizarca unui sewiciu public. In schimb, prin ,,institu{ie public6-
se au in vedere structurile subordonate unor autoritdti ale administratiei care functioneazl
inte
din venituri bugetare sau extrabug etare2.
Actuala Lege a administraliei publice locale nr.21512001 susline aceastd diferenfiere -JC
Regdsim uzitat conceptul de ,,autoritate administrativd" prin raportare la consiliile
locale, judelene gi primari in tot textul legii. '.'ara
In schimb, in art. 91 regdsim consacratd notiunea de ,,structurd funclionald c:", :ret
activitate permanentd " care este primiria comunei sau oragului qi care este formatd di: '.
orb
primar, viceprimar (sau viceprimari, dupl caz), secretarul comunei sau oraqului, impreuni lon
cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local.
Constatdm cd legiuitorul a inlocuit sintagma de ,,institufie public5" folositd in lege" e ste
anterioard cu aceea de ,,structuri func{ionali cu activitate permanentil", care evoci- .:gi
fbrd echivoc, un subiect de drept frrd personalitate juridicd. icu
d) diferite structuri neguvernamentale, denumite tradilional ONG (organizat.
neguvernamentale), in care intrd barouri, asocialii, fundafii etc. :tate
Rezultl cd in baza actualei reglementiri pot fi atacate in justilie doui categorii c= .;eS
acte administrative: ,tdiv
a) acte prin care se realizeazi administra(ia-scop (emise de autoritd{ile adm:-
nistraliei publice); .:'rsta
,lter
b) acte prin care se realizeazl administra{ia-mijloc de realizare a competentei
(acte emise de alte autoritdli publice decAt cele administrative).
Constitulia, prin art. 52, a stabilit astfel cd garanlia constitulionald prevdzutd de ; : onc
este aplicabild ori de cdte ori o autoritate publicd, indiferent dacdface sau nu parte ci." :rep
sistemul de organe ale administraliei publice, emite un act administrativ'. Acest lucr- ,tfici
inseamni c5, pomind de la autoritdlile publice consacrate in prezent de Constitulr;
respectiv Parlamentul, Preqedintele, Guvernul, ministerele qi celelalte organe -:ind
: uter
centrale de specialitate ale administra(iei publice, prefectul, primarul, consiliile
:evo
judefene qi comunale, Avocatul Poporului, instanfele judecitoregti, in frunte cu
Inalta Curte de Casafie gi Justifie, Ministerul Public, Curtea Constitufionali sr
,
Curtea de Conturi, prevederea art. 52, crre reprezinti un drept garan{ie, esti ,
aplicabili de c6te ori acestea recurg, in activitatea lor, la emiterea sau adoptarea dr 3
acte administrativea. o
:ebuie
.,tisfa
1
A. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, genezd Si explicalii, Ed. Roata, Bucuregti,20(4 ::buie
p.282. ..rui an
2
D. A. Tofan, Drept administrativ,yol.I, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2008, p. 6. tticu
3
T. Dreganu, Ziberul acces la justilie, op. cit., p. l2l. :!eres
a
T. Dreganu, Z iberul acces la justilie, op. cit., p. l2l. .llari
C ont enc io s ul admini s tr ativ 189

Preciz五■l ctt trebuie sユ fle vorba despre acte adminiStrative,↑n sensul in care acest
conccpt cstc↑ n prczcnt dcflnit prin Legca llr.554/2004,dat liind faptul ctt flecare din
° S棚
蹴器TT現 場 ″Ⅷ胤i紺 靖 靴eゞ
a・ r罷
1眺 選 盤綿∫
competenia de a numi m llnele hnct五 publiCe,prin acte care,ca naturttjuridic五 ,sunt acte
adnlinistrative si pot fl cellzurate, din punct de vedere al legalit江 ,ii 10r, de instantele
'祖
judecttoresti de contencios administrativ.

3。 Cond“ ia ca aCtul adlninistrativ atacat sl vatttme un drept recunoscut de lege sau un

interes legitim
Legea din 1990 a contenciosului administrat市 ねcea referire doar la,,麟 ガι
θsα ι
θ
/`θ 夕κθSC傷 ′
ιdc′ ''.
"″
Constiiltia`gθ
Rommici din 1991,m forlna initiah,consacra posibilitttea persoanei

mcl珊l訛 %棚Fw需:i鵠哩
搬 留鴛r紹7∬ 1ょょ
vorbcstc attt dCSprc静り 励 れ cat si despre li72,crcsθ icgiti“ θ.Legea lllr.554/2004,m spiritLII
consuilliei,m artic。 lul l alin。 (1)face referire attt la drepttlri,ctt si la interese legitllne.
Sublinicnl caracterul legitiIIl al interesului,ceea ce insealllmtt cう nu orice interes
este ocr9tit prin jusu,c Pentru a sc bucllra dc o as,mcnCa protectie,cO■ sutuantul,i
lcgiuitorul aclじ al implln caracterul legitiln al illteresului,ceea ce rezulttt di111■ ―
o evaluare
ねcutう de legiuitor,i transpus五 ln缶 ―
o no■ ■
■■五de drept.
Si prin aceastl modiicare de substan,pe care legea hndamentalう o aducc m
matOric dc colltcncios administrativ,precun■ si prin reglementarea din actuala lcgc― cadru,

捌競′ 傷競)M鯰 鵬胤rs螺i島 『 1熙

明脱′
,1協
=
hstantebr judecttoresu,"κ 響 傷″κぁ _sι s″ J∫ ノ笏κ虎 錫θη ι改
J″ θ′ωθJθ ろ ε窃 sθ θθttb′ κtt αθω t崚たり ,tttb%笈
θを 協 劣藤 “
“ `力
Cu toate acestea,m general curtea de Cas4iC a dat o accepliune
`子
foarte larg滋
conceptului de ,,励 突η〆1 lnielegandu-l ca orice posibilitate recunoscuttt de lege, orice
ιだ °力αω た
調 勝 場 競 務 肌′ 鼈 ″ ‰ 筋η 縣
場 棚 oasa sa monogra■ e, Constantin Rarincescu deflneste
t裁 L選 ヤ
鰐dreptul subiectiv ca
:J′
In valo■
flind,,α cι α ′ 傷 ″ J″ Jθ ι%′ ッα %κ Jγ εんι θαrι θαrc θ α9′ ″
θ α ′ rι ′ 傷κθ Sα %θ αbSた ん′′
夕κら
`ι `グ め″ 虎 θ滋 α″ ′め,ィ 万κ′励 ″めたα αι
κ滋 勉
う鶴 :ち 移 親甥 藤移 ζ “ ttα

I
J. Vermeulen, Curs ..., op. cit., 1941, p. 28.
'J. Vermeulen,op. cit., p. ll2.
'C. Rarincescu,op. cit., p.228.
* C. Rarincescn, op. cit., p. 226. Atttorul apreciazd cI pentru a ne afla in prezen\a unui drept subiectiv
trebuie intrunite mai multe condifii, qi anume: trebuie sd existe in sarcina subiectului pasiv o obligalie de a da
satisfacfle exigenlei emise, obliga$e instituiti gi impusd de ordineajuridicfl in al doilea rdn4 aceastd obligalie
trebuie sd fie instituitd in vederea unor interese particulare qi nesusceptibile de a fi individualizate in persoana
unui anumit titular. in fi.mclie de aceste criterii, autorul conchid e cd ,, existd drept subiectiv in favoarm celorlalli
particulari, in mdsura in care aceste obligaliuni nu sunt instituite in mod exclusiv numai in vederea unor
interese generale, dar Si in yederea unor interese particulare, qi'tn mdsura in care particularii respectivi swt
titulari dkec{i 9i personali ai unor asemenea interese proteguite de lege. " (pp. 226-227).
190 DREPT ADⅣ IINISTRATB

Intcrcsul este,,θ ″
J6θ κ′∂リグC,θ ″6θ αダ響 ノ
てフ
″θ,θ ψιθ ′
να,ノ /tJz′ α ε
力′αろ ρ α'1
`θ
グrι ρ′ ′ο
z′ ′
ノν77"θ
fr′ Sα 46r′ θκθ
αz夕 ′ι
77tru ca J7傷 θθ夕″θαゞ
′〆 '1. ``7′

Drepttll estc ,77′ ιreStr′ θ′?`′ ιsC Sα θ′ノθttα ′ dC′ cgc2, rCZLlltand,ρ θr α θθ77′ ′αrブ θ. ここ
atunci cand accst intcres nu este sanctionat“dc lcge,el rttmane la faza dc sil■ plu intcrcs
lntCICgem astfcl ctt o actiune Fn cOntenciosul administrativ,ln baza art. l din Legcl
nr. 554/2004 ,i a alt. 52 din Constitllic, pOatc sa ■e Tntcmeiattt pc ocrotirca a doE
catcgor五 de valori:
a)渉 Ψ ′
ノノダ
b)れ たrasθ ′ 電′ J″ a
′
Alticolu1 2 alin.(1)lit.0)din Lcgca Ш .5542004,m folllla modiicat,p五 n Lcs=
llr.262/2007,dcinestc dreptul vltttmat ca■ ind οrたθ 卜 ル あ ″′ρ″ッタzz′ ri=
Cθ が′′″″cル ′ cr Sα ″ル ″ α″α α ″ θr″ ″
α″lち θ
夕 ″ノ
αノ sθ α励
"′ “ ′
θα ““
′rκ ρttη ″ [_
刀
α励 ″ガζ ″α′ ′
ソ(subl.ns.― V.V。 “)F鱒 五dc fO111la inilialtt a legii,carcね
“ "″
cca rcfc五 rc nmai■
j`ゞ ノ
Cο 77s′ j`祝 ′ ′
2ge,fonna inodiflcath adaugう sα trグ θαルαθ′77θ rttα ri′ colnplctarc nccesara cI
iind fapml cう un drept poate i rccunoscut si prh alt act noⅢ lativ dcctt Constitltia sa■l lCgc■
Interesul legitiln este si el dcflnit prin lit.p)si r)alc aCeluiasi articol,sub celc dc」
fonne ale salc,privat si public Astfcl interesul legitiln public cstc dcflnit ca repri―
zcntand J77′θ′ιSarJ cα ″
ιν Jzι α
ztt θrdi77θ αグ ″ qρ ′ゞ′グι770θ εrα αε θ77S′ メ
′夕Jθ 77α ′
′ あgα ′ α ′ご
rノ
77′ 2‐

渉″′ 夕′ ノ
′θ4′ ノ あ′ゞ ′錫力′ θ″ jrあ ″ `グ ηあ θ ″たα ルε θ ″あ ∫
α ′
二 の ″α
=
‐
bθ r力 ′ ル ttθ ら ヵ cθ 4`Tθ if「

θθ777"η α′ θ, ′
θ α′ ルα″ θα6θ ρθ
J′ ′ ′ α傷′ θr′ ′
″“
′′“
′
θ′ρZb′ ノ ε
`“ `ノ `. Interesul legitim privat csi二
ρθsノ b′ ′
′′
α′θα dc α′′ ノ
ι′77dC θ α77tr″ つノ′湧`θ 77グ , ′
η θθ77S'dC′ α″θα ″ ′ ′Z″ ″ ノ, ar″ ″′J「
“ `α
λρ′
"ノ `夕 "′
sγ わたθ′
′ソソ′
ノ ′″
わ″∫′ θソためブ 季 g″ ″
αム
Ploblema lcgitilnit五 !五 interesului ocrotit pe calca unei actiuni in justitiC,ln gcneri_
§i a contcnciosului adnlinistrativ,ln spccial,cstc foarte impOrtantう ,dat flind faptul ci■ l
orice tip de interes face obiectul unei protect五 printr… o actiune judiciar五 .Trcbuic i
flc vorba desprc un interes care se intemeiaz】 pe drept,pe cutumЙ sau pe princip:1齢
generale ale dreptului,■ ind dc neconceput ca interesele nelegitil■ e stt rle OcroIIt
prin justitieD.
In doctrina fl・ anccza rcgttSiln o intercsanta tcOric a,,ブ 72′ θ′ fr′ "care conditione=■
“
adlnisibilitatea dc principiu a unci acliuni ln contcnciosul adlllinistrativ.
"′

Anunliti autori au contestat utilitatca noliunii de,,′″ ′θs''Tn COntenciosul pril.三二

lcgalitatea unui act adnlinistrativ,pc considcrenttll ctt ιαsι `ιθρfrκ ιεα′αε′
ι/2′ タノθらノ ■
``ri
夕J.ハ Llli autori,dilnpotriv五
″θθクκS傷 ′ ,au sustinut C五 77θ ′ノ
笏77`α グθ ,77′ θ′ιS ηtt θS′ θ SIrb′ ιεrrl j F

Ps,乃 θ′og′ ιガ,θ ′οわJθ θ ′′ν湧ゞ ′ブγr′ グノθ 湧 .

Cu variatii de la un autor la altl114,scoala fl・ ancczう recunoaste ca,77′ ′

θθ ′
Str′ ′θわ
``IJ li
J Jθ g′ ′
′ 5.
′ ′ゞ
j′
′ρθ
だθκαみ″asθ ″′
′αε
′傷αムノ
タ″ガたゞ
`グ `θ “
１   ハン

J. Vermeulen, Curs de drept administrativ, Arltl II Licen!5, 1939, Ed. ,,Cultura Poporului", Buc:::
ｐ

．２   ３   ４

Idem, p.209.
A. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol. II, ed. a IV-a, pp.561-562.
G. Vedel consideri cd interesul trebuie sd Jii legittm si rezonabil ,,Droit administatif. 5d^" eta
P.UF.,1973,p565)J RIvcro aprcciazう cう たs″ ′ι″ bα ″ι
″ ン ψκ
7・ れた′
as sゲ σ
′ι″滋 ′
ηり′
ο′α
″r
`ι "″
″グ
″ブ ′α レお α ム
′t Dalloz,1973,p247
5 c `物
Dcbbasch,」 ―
“ C.Ricci,″ οた,p641
 C ontenc io s ul adminis tr ativ 191

Mai mult chiar, tendinla jurkprudenlei administrative a fost aceea de a adrufu Si

acliuni exercitate de persoane morale, pentru ocrotirea unor interese colective. inci din
1906 a fost admisd o acliune cu acest caractert, statudndu-se faptul cd admisibilitatea unei
asemenea acliuni este conditrionatd de existenla unui interes profesional, colectiv, care sd
nu presupund niciun aspect cu caracter pur individual.
in sfdrgit, semnaldm qi interesul soluliei conform cdreia reclamantul poate sd
ocroteascd prin acliunile in contencios administrativ atdt un interes material, cdt qi unul
moraf .
Poate fi interes moral, spre exemplu, cel al unei grupdri religioase sau al unei alte
A;71ih/ii, indiferent de speciftcul sdu, dacd un act administrativ aduce atingere obiectului
lor de activitate, ideilor, misiunii pe care o indeplineq te. Tot caracler moral poate avea {i
interesul exprimat de membrii unui partid politic atunci c6nd un act administrativ aduce
atingere activitilii lor politice.
Interesul moral poate astfel sd priveascS, in mod egal, un individ sau un grup de
indivizi3, care urmdresc ocrotirea prerogativelor unui corp, categorii. renumele unei
institulii etc.
Se impune precizarea cd pentru a da dreptul la o acfiune admisibili, interesul moral
trebuie sa aiba aceleasi carqctere ca qi interesul material, respectiv sd fie direct Si
personal, ndscut Si acruat.
in concluzie, putem spune cd atunci c6nd se invocd prezenla unui interes legitim,
trebuie sd se aibd in vedere nu numai definilia 1ega15 datd de Legea nr. 55412004, ci qi
trisdturile acestuia identificate in doctrinS, dat fiind faptul ci filozofia textelor
constitulionale este in sensul extinderii protecliei acordate cetdfenilor, dincolo de limita
drepruri lor subiective5.

4. Condifia indeplinirii procedurii administrative prealabile

Existenla unor proceduri prealabile este recunoscuti, de principiu, qi de Codul de procedurS
civilS actual. Avem in vedere art. 193 care poarti denumirea procedura prealabili, care prevede
urmitoarele: (l) Sesizarea instanlei se poate face numai dupd indeplinirea unei proceduri
prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile
se va anexa la cererea de chemare injudecatd.(2) Neindeplinirea procedurii prealabile nu poatefi
invocatd decdt de cdtre pdrdt, prin intdmpinare, sub sancliunea decdderii. Textul con{ine gi un
alineat (3), care nu are insi aplicabilitate in materia contenciosului administrativ6.
Constatdm, din prevederile Noului Cod de procedurS civili, cd el consacrd principiul oligati-
viti{ii parcurgerii procedurii prealabile, sesizarea instan(ei, inclusiv a celei de contencios
administrativ, put0ndu-se face doar dupl ce aceasta a fost parcursi. Cererea de chemare in

1
Decizia din 28 decembrie 1906 care privea Sindicatul patronilor coafori din Limoges.
2
C. Debbasch, op. cit., p. 638.
'a Ibide*,p.639;C. Debbasch, J.-C. Ricci, op. cit.,pp.284-289.
C. Debbasch, J.-C. Ricci, op. cit., p.650.
P. Cemat, art. cit., il Revista de Drept Publi c nr.212006, p.20.
5

6
Articolul 193 alin. (3) are urmdtorul confinut: ,,(3) La sesizarea instanlei cu dezbaterea procedurii
succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisd de notarul public, cu privire la verificarea evidenlelor
succesorale prevdzute de Codul civil. in acest caz, neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocatd de
cdtre instanld, din oficiu, sau de cdtre pdrdt.
192 DREPT ADⅣ IINISTRATR

judecata trebuie sd fie insolitd de dovada parcurgerii acestei proceduri, iar parlea care poate invoc.
neindeplinirea ei este pir0tul. Din interpretarea textului rezultd cd aite p6(i dintr-un proces, cu:
ar fi intervenienlii, chema(ii in garanlie, nu pot invoca neindeplinirea procedurii prealabile. PirAr-
la rindul lui poate sd faca acest lucru doar prin intAmpinare, in caz contrar intervenind sancliune.
drasticd a deciderii.
Posibilitatea existenlei unor proceduri prealabile a fost consfinlitd gi de cdtre Curte.
Constitulionald, inci dln 1994, c6nd Plenul acesteia a statuat, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie
cd liberul acces la justi(ie semnificfl faptul ci orice persoani se poate adresa justifiei
pentru aplrarea drepturilor sale, a liberti{ilor sau intereselor sale legitime, iar nu
faptul ci acest drept nu poate fi supus niciunei condifioniri, astfel ci legiuitorul poate
institui, in considerarea unor situafii deosebite, reguli speciale de procedur[, precum
gi modalitl(i de exercitare a drepturilor procedurale, cei interesafi putAnd utilize
aceste proceduri, in formele qi condifiile instituite prin lege2.
Raliunea instituirii acestei proceduri, a$a cum a fost ea dintotdeauna inleleas:
,,rezidd tnfaptul de a se incerca sd se eyite, pe cdt posibil, declanEarea unui litigiu, car-:
ar puteafi stins mai operativ Si cu cheltuieli mai mici de cdtre cei interesayi"3.
Legea nr. 55412004, prin art. 7 alin. (1) obligd persoana vdtdmati ca, inainte de a s.
adresa instanlei de judecatd, sd se adreseze pentru apdrarea dreptului sdu, in tetmen de -:.
de zile de la data cdnd i s-a comunicat actul administrativ vitdmitor sau de la expirare.
termenului legal, autoritdlii emitente, care este obligati sd rezolve pldngerea in 30 de zi .
Aceastd primi formd procedurald prealabild poartd denumirea de recurs gralios.
Sesizarea instanlei se va putea face in termen de 30 de zile de la data cAnd i-a tcr
comunicat5 solulia sau de la dala la care autoritatea sesizatd era obligatd sd o fac:
deoarece persoana vdtdmatd poate sesiza instanla qi in cazul in care aceasta sau c;:
ierarhic superioard nu rezolvi reclamalia administrativd cu care a fost sesizatd. Alin. ,-
al acestui arlicol prevede cd pldngerea prealabild fn cazul actelor administrar: ..
unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, qi peste termenul prevdnrr .:
alin. (1), dar nu mai tdrziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni e,;.
termen de prescriplie.
Recunoagterea expresd a posibilitdlii de a se ataca, pe calea contenciosului administra:.'
qi contractele administrative, a deterrninat necesitatea consacririi de reguli procedur-=
specifice. Astfel, art.7 alin. (6) prevede cd pldngerea prealabild in cazul acliunilor cqr€ :.
ca obiect contractele administrative are semnificalia concilierii tn cazul litigiilor con;.--
ciale, dispoziliile din Codul de procedurd civildfiind aplicabile in mod corespunzdtor.
Existd gi situalii in care pl0ngerea prealabili nu este obligatorie, gi anume in ca---
acliunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenlia Naliot::.;
a Func{ionarilor Publici, de cei vdtdmali prin ordonanle sau dispozilii din ordort,;''-.
declarate neconstitulionale, tn cazul excepliei de nelegalitate Ei a actului administras

l Publicatう
↑
n V1 01 11r 69 din 16 111artic 1994
2 in aCClasi scns s‐
a statuat,i pin Dccizia llr 129/1995,pllblicat五 範 M Of llr.105 din 23 mai l● 抗
Decizia nr.64/1995,publica● Tn N/1 0f llr 131 din 29 1unic 1995:Dccizia nr. 126/2000,publicati mヽ [ IT_
nr 447 din ll scptcmb五 e2000
3 M PrCda,9′
θ7r,2000,p 258
C ontencio sul adminis trativ 193

asimilat sub forma refuzului nejustilicat de u rezolvu o cerere referitoare la un drept

sau la un interes legitim ori, dupd caz, faptul de a nu rdspunde solicitantului tn termen
legal. Ultimele doui situalii, referitoare la excepfia de nelegalitate gi actul admi-
nistrativ asimilat, au fost introduse prin Legea nr.26212007 .

Cea de-a doua formi pe care o poate imbrdca procedura administrativi prealabild
este recursul administrqtiv ierarhic, exercitat fa!5 de autoritatea administrativd ierarhic
superioard celei care a emis actul, in cazul actului administrativ tipic sau era obligat sd o
facd, in cazul celui asimilatl.
Din interpretarea art. 7 din Legea nr. 55412004 rezultd urmdtoarele elemente ale
regimului juridic al procedurii administrative prealabile :

a) poate imbrdca doud forme, respectiv forma recursului grafios2 gi a celui

administrativ ierarhic;
b) caracterul obligatoriu al acestei proceduri, ceea ce inseamni c[, in absenla
parcurgerii ei, actiunea nu poate fi primit6, iar dacd a fost primitd, eava fi respinsi.
Cum spuneam anterior, in cazul acliunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului,
Ministerul Public, Agenlia Nalionald a Funclionarilor Publici sau cei vdtdmali prin
ordonanle sau dispozilii din ordonanle, declarate neconstitulionale, in cazul excepliei de
nelegalitate qi a actului administrativ asimilat sub forma refuzului nejustificat de a rezolva
o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupd caz, fapf.lJ de a nu
rdspunde solicitantului in termen legal, plflngerea prealabili nu este obligatorie.
c) vlt[matul nu este obligat si parcurgi ambele faze ale procedurii. Mai mult
chiar, existi autorit6li publice fa15 de care nu se poate parcurge decdt calea recursului
gralios. Este vorba despre autoritdlile centrale care nu sunt subordonate (Pregedintele,
Guvemul, autoritAlle centrale autonome) precum $i autoritdlile autonomiei locale.
d) legea nu obligi, dar nici nu interzice, dacl cel vdtimat doregte acest lucru qi este
posibil (adicd existd organ supraordonat ierarhic) si se exercite ambele forme de recurs.
Cum legea nu conline prevederi exprese, ne raliem concepliei exprimate potrivit
cdreia ,,autoritatea ierarhic superioard poate fi sesizatd concomitent, la un termen
posterior celui fn care a fost introdus recursul gralios ori dupd ce s-a primit rdspunsul
nefavorabil din partea emitentului"3 .
f) persoana vdtdmatd va putea exercita calea procedurii administrative prealabile in
termen de 30 de zile deladata cAnd i s-a comunicat actul administrativ tipic sau trebuia
si i se comunice (actul administrativ asimilat).
Cum subliniazi intr-una dintre lucrdrile sale tAndrul qi valorosul teoretician clujean
D.C. Dragoq, ,,emiterea actelor administrative nu este suficientd pentru a declanEa
procedura prealabild, ci este necesar ca aceasta sdfie comunicata celui interesat"a.

1
Cu privire la regimul juridic
a1 procedurii administrative, v. D. C. Dragoq, Recursul administrativ Si
All Beck, Bucuregti, 2001 .
contenciosul administrativ, Ed.
2
Cu privire la regimul juridic al acestei forme de recurs, v. M. Birgiu, Recursul gralios - mod de
restabilire a legalitalii in administralia publicd pe cale amiabild, articol apdrut in lucrarea Reformele
administrative Si judiciare tn perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentra Stiinle juridice Si administative,
Caienl $tiin1ific nr. 6/2004,Institutul de $tiinle Administrative ,,Paul Negulescr",pp.392-396.
3
R. N. Petrescu, op. cit., p.366.
o
D. C. Dragog, op. cit., p.68.
194 DREPT AD卜 IINISTRATI■

NIIai mult chiar, Icgrctatul profcsor lli

sJη 勉 腸ακ ttε 笏 θ∫′
″4″ 虎 θガ″θθθJJ″θ資
αcψ ″ θ “
θ″Jκ z勧 ′励 あ錫 θ αグ協′傷κθ J α傷
滅
κ
ル ″ Jθ 4α r′ zわ たκ
′ 2あた SZ′ θ
Jθ 4老 α″放ν 旅
Colnllnicarea actului adl■ inistrat市 repre
た′
zθ κ のθ
θ″θ
′″′
θαrι ε yQ″ θ
ブ s
"JttJ Jθ "だ "腸
in cazlll actelor administrative unilater
pcntlu motivc tcmcinicc,,i pcstc tc■ ■
1■ Cnul

luni de la data ellniter五 actului.Terlllcnul dc l

g)In Cazul aclillni10r carc au ca σ
prcalabib arc scllmiicaia concilierii m cazL
Prccizttm cこ prin Lcgca llr.71/201l pcn
modiflcattt dcnumirca iniliah a capitolului]
accca de,,dispozilli pr市 illd sol可 iOnarca lit
privind solutionarca litigiilor dintrc profc
COnlinut:,,In procesclc si ccrcrilc dintrc pr(
raporlllri contractuale,inaintc de illtroduccrc
va mcerca s。 lutionarea litigiului■ e prin m(
parte''.Aceste l■ odiflcこ ri s¨ au prodlls urlll鉗 (

carc,,comcrcialul''a fost,,absorbit"dc,,civil'',astfel mctt nu se mai poate vorbi dc叩 酬

,,lidgii comcrcialc'',ci doar desprc,,litig五 c市 ilc''.Rczuhtt ctt referirea din articolu1 7 d
Lcgii lllr.554/2004 nc ttimitc la noua prOccdtlftt dintrc,profesionisti"・ 1
⊃ Pl加 gCrca prealabiltt poate i forlnul誠 五,i dc pcrsoana v数 を 血 江うlni¨ un drept al s司
sau in仕 _un mtcrcS legitim,printr―un act adl■ inistrativ cu caracter individual,adresat J亘
subiect de drept,din momentul m care a luat cuno,tin■ ,pc oricc calc,de exist釧 頃
acesmia,m limitele terlnenului de 6 1uni. 1
Un deme■ de no■ 江 e pe ctte tt attce es,e pOdbmtatea oe a eXerdta acJu暉
prealabil五 ,l o terttt persOan】 ,flind vorba despre un efect al recunoa,ter五 penq
tettele persoane a caht五 !五 de Subiect de sezinこ a instantei de contencid

〕
脆̀ 鶏
51焼
:紺勝滋棚 こ
じ轍胤棚ヱ
〃携斃鵬け
,iλ L〕
f:ヵ
ル 響 ′α′sガ 傷sa夕 効舛 Jκ ″rθ s′ 磐 J′ 物 ′ カなz物 ′
′rJκ み 傷4 aθ ′α励 ノ ノソεtt εακαε″′ブ
κ ttν Jttd

た4
"κ
αグ
rcsα ′α′
勧Js傷 わ θ
′ル 渉ηぁグ
″ん θθJθ ダれた ′θθ
″ノ加6α rι αルα ttκ θ rJε θθα
αお ““ `ε

留笛 恣 [ζ ぶ 鮪亀鴛 省 F釘 惣 ∬ ″ 観 寧 夕 ④μ ё 額減 覇
facultat市 ,i gratuit al jllrisdictil10r administrat市 e specialc,s¨ a pus problcma m practi0
judecttorcasc五 §
i a CJlii COnstitulionale,dactt procedurilc administrat市 c prealabib
sesizarli installtci dc contcncios adl■ inistrativ sllnt sau nu constituliOnale. Este vo鵡

11 lovる
nas,コ 9″ 学 ′αJ711ブ 71ノ sr7
rrrJν ,vol II,Ed Scぃ ′ o― Sat,Aご ad,1997,p 139
2 1 salltd,0″ 772′ ′
″′ノノ々 ιο″′ Ю llrル ″″ル わ″ σcr/7″ ′ αsψ ″ αCた わ″α″″ブ ″お″η″ッ lr/た ■,ノ εα7だ
`″ `′ `777″
οsι ′
σノ lr′ 71′ ,ln IDreptul n■ 6/1991,p 18
′ α/7771′ sr7 r7″ ν
°
/ヽ Iorgovan,Jヽ Iο ″α′ 9ge ασ ο″r′ 77σ JOSlr′ ″ブαr/771ノ s`7´ αr7■ ο
71ノ 1,p 313
ρ ε′
C ontencio sul adminis tr atiy 195

despre art. 5 din vechea Lege nr. 2911990 a contenciosului administrativ, in prezent
abrogatd, art.7 din actuala Lege nr. 55412004 sau unele dispozilii din Codul de procedurd
fiscald1.
Opinia gi solulia la care subscriu este aceea cd existenla unor proceduri prealabile
este in acord cu jurisprudenla Curlii Europene a Drepturilor Omului gi are caracter
constitulional, in vreme ce ,,acliuni de flexibilitate gi eficienld care sunt pe deplin
compatibile cu protectia drepturilor omului, pot justifica intervenlia anterioard a unor
organe administrative sau profesionale", insd trebuie garantatd posibilitatea de a ataca
decizia in justilie.
Caracterul obligatoriu al unei proceduri prealabile este reglementat qi de versiunea
consolidatd a Tratatului privind Uniunea Europeani 9i a Tratatului privind func{ionarea
Uniunii Europene in articolul 265 (ex-articold 232 TCE) care prevede cd ,,in cazul in
care, prin fncdlcarea prevederilor tratatului, Parlamentul European, Consiliul European,
Consiliul, Comisia sau Banca Centrald Europeand se ab1in sd hotdrascd, statele membre
Si celelalte institulii ale Uniunii pot sesiza Curtea de Justilie a Uniunii Europene pentru a
constata orice incdlcare. Prezentul articol se aplicd, in aceleasi condilii, organelor,
oficiilor Si agenliilor Uniunii care se ablin sd hotdrascd. Aceastd ucliune este udmisibild
numai in cazul tn care instituyia, organul oficial sau agenyia respectivd a fost solicitatd
?n preulabil sd aclioneze. in cazul in care, la expirarea unui termen de doud luni de la
data acestei solicitdri, institulia, organul, oficiul sau agenlia nu Si-a precizat pozilia,
acliunea poate fi formulatd intr-un nou termen de doud luni. Orice persoand fizicd sau
.iuridicd poate sesiza Curtea in condiliile stabilite de paragrafele precedente fn legdturd
cu omisiunea unei institulii, organ, oficiu sau agenlie a Uniunii de a-i adresa un act, altul
decdt o recomandare sau un aviz"2.
Dupi cum se poate constatd, in conformitate cu Tratatul, obligativitatea procedurii
prealabile subzistd in caztl ab(inerii structurilor Uniunii Europene de a lua o
hotirflre, adicd de a adopta sau nu un act administrativ. Este vorba despre situalia
evocat[ in doctrini prin sintagma ticerea administrativl sau, potrivit articolului 52 din
Constitulie qi articolului I din Legea nr. 55412004, despre nesolufionarea in termenul
legal a unei cereri sau, dupi caz,refuzrtl nejustificat de a solu{iona o cerere, asimilate
expres actelor administrative unilaterale prin articolul 2 alin. (2) al legii3. SemnalSm
faptul c5, in sistemul romdnesc al contenciosului administrativ, in cazul nesolufionirii in
termenul legal a unei cereri nu este obligatorie plAngerea prealabili, o asemenea
solulie fiind prevdzutd expres de articolul 7 alin. (5) al legii, care enumerl situafiile in
care nu este obligatorie pl0ngerea prealabill. Acestea includ acfiunile introduse de
prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agen{ia Na{ionali a Func{ionarilor
Publici sau cei vitima{i prin ordonante sau dispozi{ii din ordonante, declarate

I O. Puie, Constitulionalitatea procedurii administrativ-jurisdiclionale reglementatd prin Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004 Si alte acte normative speciale, in Caietul $tiin{ific nr. 10/2008,
Realitdyi Si perspective ale procesului de integrare a Romdniei ln Uniunea Europeand, pp.383-392.
2
E. Dragomir, D. NilA, Tratatul de la Lisabona, Ed. Nomina Lex, Bucuregti,20O9,p.233.
' Art. 2 alin. (2,) din Legea w. 55412004 prevede cd. ,,Se asimileazd actelor administrative unilaterale Si
refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupd caz, faptul de
a nu rdspunde solicitantului in termenul legal " .
196 DREPT ADBIIINISTRATIヽ

neconstitutionale, in cazul excep{iei de nelegalitate, precum gi a actului administrativ

asimilat sub forma refuzului nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept
sau la un interes legitim ori, dupl caz, faptul de a nu rlspunde solicitantului in
termen legal. in dreptul european, dupd cum am ardtat, in cazti ab(inerii lu[rii unei
hotirAri, care este corespondentul in dreptul romflnesc a nesolu(ionirii in termenul
legal a unei cereri, este obligatorie realizarea unei proceduri prealabile.
Un alt document european care are aplicabilitate in materie este Recomandarea Rec
(2001) 9 a Comitetului de MiniEtri citre statele membre ale Consiliului Europei
asupra modalitifilor alternative de reglementare a litigiilor dintre autoritlfile
administrative Ei persoanele privatel. intre aceste modalitili este reglementat gi
recursul administrativ prealabil, care transpune in realitatea fapticd dreptul ceti-
feanului la o buni administrare, reglementat in art. II-41 din Carta drepturilor
fundamentale ale Uniunii Europene, a cdrui existenld presupune gi recunoagterea
posibilitdlii autoritilii publice de a revoca actul care, frrd voia ei, nu indeplinegte
condiliile de legalitate sau de oporfunitate2.
Tot o dimensiune a dreptului la o bund administrare este obliga{ia administra}iei de a
soluliona peti{iile cetd{eanului, procedura necontencioasd prezentdnd avantaje at6t pentn:
cetdlean, cdt gi pentru administralia publicd.
Nu existd o definilie universal valabil[ pentru buna administrare3. Nici in doctrina
de drept public nu existd un consens cu privire la semnificalia acestui concept. in opini.
unui autor, buna administrare inseamni faptul cd ,,instituliile administrative au obligali:
sii exercite drepturile Si responsabilitalile care le sunt conferite prin legi Si al:;
reglementdri pe baza conceptului de drept, in aSa fel incat sd se evite orice aplicar:
rigida a prevederilor legale... instituliile juridice trebuie sd adapteze regulile juridice ';
realitdyile sociale Si economice"o. in doctrina romAneasci, acest drept este definit "
reprezenta o institulie juridicd complexd Si are natura de a reprezenta un dre;:
fundantental, cu un conlinut general care include o multitudine de atribute referitoare .-
organizarea Si func{ionarea administraliei, recunoscute ca drepturi de sine stdtdtoare .

ln raport cu statul, dreptul la bund administrare se manifestd ca o sumd de obligalii ;-;

care acestq le are in legdturd cu organizarea administraliei publice, pe de o pat'te ,.
pentru garantarea eficacitalii Ei conformitdlii cu dreptul a activitdlii administrai.=-.
publice, pe de altd parte'.
$i Codul bunei administrafii6 prevede, la articolul 22 care reglementeazd clile de
atac impotriva actelor administrative, cd este posibild realizarea uilor t'€cut'str'

rA
se vedea site-ul http://coe.int.
2
L Riciu, Procedtrra contenciosului administrativ, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2009,pp.215-216.
3 '-
R. Carp, in tlireclia unui drept administrativ european? Buna administrare potrivit normelor cu Si
forld constrdngdtoare ale Consiliului Europei Si Uniunii Europene, in Revista de Drept Public nr. 412010. p. -
a
Th. Fortsakis, Principles goventing good administration,European Public Law, vo1. 11, issue 2. l.'
p.207.
' E. Albu, Principiile dreptalui la o bund administrare in jurispradenla Curlii Europene a DreprL'-
Omtrlui, in E. B61an, C. Iftine, G. Varia, M. Vic6relu, Dreptul administrativ european - spre o conceplie ur.::-
in doctrina Si practica romdneascd, Ed. Comunicare.ro, Bucuregti, 2008, p. 1 28.
u
Codrl bunei adminishatii este anexd 1a Recomandarea CM Rec (2007) 7 a Comitetului Minigtrilc:
Statele Membre ale Consiliului Europei.
C ont e nc io su I adm inis tr ativ 197

administrative (recurs gralios, recurs ierarhic) care, in unele cazuri, pot fi obligatorii,
acestea putdnd viza atdt oportunitatea, cdt Si legalitatea actului administrativ. Iar
Jurisprudenla Cu(ii Europene a Drepturilor Omului a confirmat ci este posibili
exercitarea unui asemenea recurs, at6ta vreme cflt nu se aduce atingere dreptului de
acces la justi{ie in substanfa sa'. Un alt text european care consacrd exercitarea unei
proceduri prealabile este articolul 259 (ex- articolul 227 TCE) din Tratatul privind
Uniunea Europeand, varianta consolidatl prin Tratatul de la Lisabona, care prevede cd
oricare dintre statele membre poate sesiza Curtea de Justilie a Uniunii Europene in cazul
in care considerd cd un alt stat membru a incdlcat oricare dintre obligaliile care ti revin
in temeiul tratatelor. Este ins6 necesar ca tnuinte ca un stat membru sd introducd
impotriva unui alt stat membru o sctiune intemeiatd pe o pretinsd incdlcare a obli-
galiilor care ti revin in temeiul tratatelor, acesta trebuie sd sesizeze Comisiu. Comisia
emite un aviz motivat, dupii ce a oferit posibilitatea statelor in cauzd sd iSi prezinte in
contradictoriu observaliile scrise Si orale. in cazul in care Comisia nu a emis avizul in
termenul de 3 luni de la introducerea cererii, absenla avizului nu impiedicd sesizarea
Curlii.
Toate aceste argumente ne indreptilesc sd suslinem cd la nivel european se poate
vorbi despre o proceduri prealabili, recursul administrativ, in ambele sale forme de
recurs gra{ios sau recurs administrativ ierarhic, fiind considerat un mijloc eficient
de solu{ionare a conflictelor dintre administra{ie qi cei administra{i.

5. Condi{ia respectlrii termenului de introducere a ac{iunii2

Ultima condilie de admisibilitate a unei acliuni in contenciosul administrativ este
condifia termenului, Toate legile contenciosului administrativ adoptate pdnd acum au pus
problema, in jurispruden!5 gi doctrini, a semnificaliei termenelor, a naturii lor juridice, mai
ales cd unul era mai mare qi altul mai mic3. Pentru a elimina eventuale controverse doctrinare,
actuale lege prevede ci un termen, cel mic, este de prescripfie, celdlalt, cel mare, este de
decidere. in
literatura de specialitatea s-a exprimat pirerea care consid erd inoportund
calificarea expresd a termenelor, cel de 6 luni de prescriplie Si cel de un an, de decddere, pe
considerentul cd ele ar avea acelagi efect juridic, distingAndu-se doar ordinea de aplicare gi
condiliile in care ele pot fi folosite. Este discutabili o asemenea opinie, in condiliile in care
termenele de prescriplie au un regim juridic diferit fald de cele de decddere, prescrip{ia poate
fi intreruptd, poate opera repunerea in termen, ori tocmai aceasti diferenliere a arut-o in
vedere legiuitorul atunci cdnd a optat pentru solulia respectivS.

1
I. Riciu, Procedura contenciosului administrativ, op. cit., p.216.
2
Reglementareadinlg25 dispunea cdcererile intemeiatepe art.99 Si 107 ale Constituliei din 1923 sepot
face oricdnd. in cazul in care era vorba despre o ,,inlocuire, mutare sau punere la retragere in contra legii a
funclionarilor inamovibili legal numili, cererile se vor face in termen de 30 de zile libere de la publicarea lor in
Monitorul Oficial. in cazul tn care pat'ticularul a adresat o cerere administraliunii, cererea fu justilie se va face
dupd expirarea unui termen de 30 de zile de la inregistrare de cdtre autoritatea administrativd sau de la
notificarea ei prin portdrei Si in termen de 30 de zile libere de la aceastd data" (art.4 din lege).
3
A. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, op. cit., p.324.
o
D. C. Drugog , Legea contenciosului administrativ, op. cit., p.255.
198 DREPT ADⅣ lINISTRATR

Potrivit art. 11 alin. (l) din Legea nr.55412004, astfel cum a fost modificat pnr.
Legea nr. 26212007, cererile prin care se soliciti anularea unui act administratir
individual, a unui contract administrativ, recunoa$terea dreptului pretins gi repararea
pagubei canzate, se pot introduce in termen de 6 luni de la:
a) data comunicdrii rdspunsului la plAngerea prealabilS;
b) data comunicdrii refuzului nejustificat, de solulionare a cererii;
c) data expirdrii termenului de solulionare a pldngerii prealabile, frrd a se putee
dep[qi termenul maxim de un an, respectiv data expiririi termenului legal de solulionare a
cererii;
d) data expirdrii termenului prevdzttt la art. 2 alin. (l) Iit. h), calculat de la comu-
nicarea actului administrativ emis in solutionarea favorabilS a cererii sau, dupi caz, e
plAngerii prealabile;
e) data incheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul
contractelor administrative.
in cazrtl ordonanlelor sau dispoziliilor din ordonanle considerate neconstitulionale.
acestea pot fi atacate oricflnd.
Termenul de 6 luni constituie regula. Se admite c5, pentru motive temeinice, in cazu',
actului administrativ individual, cererea poate fi introdusi gi peste termenul prevdzut 1a
alin. (1), dar nu mai tdrziu de un an de la data comunicdrii actului, data ludrii la
cunogtinli, data introducerii cererii sau data incheierii procesului-verbal de conciliere.
dupd caz.
Existd categorii de litigii pentru care, in jurisprudenld gi doctrind, au apdrut deja
disculii cu privire la termenele de introducere a acfiunii. Astfel, unul din elementele de
noutate aduse de acttala lege a contenciosului administrativ il constituie art. 1 alin. (6), in
forma ini1iald, care reglementeazd dreptul autoritdlii publice emitente a unui act adni-
nistrativ nelegal de a putea solicita instanlei de contencios administrativ constatarea
nulitalii acestuia tn situalia in care actul nu mai poate fi revocat intrucdt a intrat iri
circuitul civil si a produs efecte juridice. Prinjurisprudenla Cur{ii de Apel Bucuregti.
Seclia de contencios administrativ qi fiscal, s-a statuat cd este competent[ s[ se
pronunfe qi si judece chiar daci a trecut mai mult de un an de la emiterea actului.
respingAnd astfel apirdrile de tardivitate formulate de pl(ile interesate.
intr-o opinie exprimatd in doctrini, s-a susfinut contrariul, considerAndu-se cd
actualu lege a contenciosului administrativ este aplicabild actelor administrative indit'i-
duale comunicate/publicate incepdnd cu data de 6 ianuarie 2005 (data intririi in vigoare
a Legii nr. 55412004)1. Aceastd opinie este impdrtdqitd qi intr-un interesant studiu a1
tdndrului qi valorosului nostru colaborator de la Facultatea de Drept2. Prin modificdriie
aduse prin Legea nr. 26212007, s-a completat textul cu precizarea cd acliunea poate Ji
introdusd ln termen de un an de la data emiterii actului.

1C. FurhrnS, S. Cristea, Consideralii teoretice privind sfera de aplicare a Legii nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ Si termenele de introducere a acliunii in contenciosul administrativ, in Curierul
Judiciar t.312006, pp. 65-67.
' A. S. Ciobanu, Termenul de introducere a acliunii tn anulare in baza art. I alin. (6) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, in Curierul Judiciar nr. 612006,pp. 57-70.
C ont en c io s ul admini s tr ativ 199

И ttrceptitle dυ Ja confroJJι JagaJ′ 飽た α rcJttr dセ れsran″ た

`セ “
de contencJos αdminお rra″ υ l

§12.Deterlninarea sferei excepJi10r

Existenta contcnciosului adlllinistrativ nu inscalllm五 i nu poate stt inscllmc un drept
§
absolut,Fartt limitc,de con■oljudecttorcsc asupra actelor administrat市 c2.
Problema↑ ■1五mrttrii unor categor五 de actc administrative de la controlul de legalitatc
a aparut h Rommia la mceputtll secolului trccut,flind consacrattt prin Constiillia din
1923,carc prcvcdca cこ ′傷 ″ιαノ傷グι ′ θ′ιαsι あ 笏αrθ εθ燿′θ′ θη′ググθαノタグθεα αε′ ι′ιグθ
`湧 “
ン ツ ι′ あη2´ 4′ ゞz αε′
ιJθ dc θο
`ι
77Zα κdα θ ′ε26α rα θι
ιr η ′
J′α″§l prin Legea
z″ colltcnciosului
“
administrativ din 1925,carc dczvolta “ “
prevederile constitutionale3.
Art.52 alin.(2)din COnstittllia actLlaltt trimite la o lege organic滋 ,prin care tt sc
ζ
tabileasctt たJι exercitう 五i accstui drept.
atat condit五 lc,Cat si′ J“ ′
h accst fel,constituanttll romm adl.itc,m principill,ぬ exercttul aceStui drept
fundallllental suport五 ,i unele hmite, care nu slmt altceva dectt categorii de acte
adnlinisttative carc llrl■ cazこ a fl cxccptatC de la colltrolul cxcrcitat de in前 雛tCICjudccttorcsu.
Acestui tcxt se adallg五 ,dupttcum an mai a、 ut prittul sう 雛激五
m,art.53 care creeaz江
cadrul constia1110nal m care drepttlrilc,1 libertttile f血 ldamentalc pot sう cllnoascこ unele
restrangOri.
Fostele articole 48(actualul art.52),i49(acttlalul art.53)erau,mainte dc rc宙 zuire,
singurele carc confcrcau legitilnitate co,stitlliOnaltt unor exceptii dc la cOntrol■ l de
legalitate exerCitat dc insta■ lele de cOntencios administrativ.Duptt revizuirca Constiiltiei,
prin textlll nou introdus si devenit art. 126 alin.(6),nu numai ctt sc consacrtt principiul
confollll caruia controlul de legalitate pe calea contenciosului adllllinistrativ este
garantat, dar se prevttd § i exceptille, Icspcctiv actele care privesc raporturile cu
Parlamentul,i actele de comandament cu caracter llllilitar。
Legea llI.554/2004 reglementeaztt accastt materic↑ n articolu1 5 idimlat,,actele
llesupuSe controlului si linlitele controlului". El prcvcdc, in alin。 (1)cユ nu pot rl
atacate pe calea contellciosului administrativ llnnatoarele categor五 dc acte:
→ aCtele adminisiat市 e ale autoritttilor publice care privesc raporlurile acestora cu
Parlamentul;
b)aCtele de comandamcnt cu caracter milit♂ .

Pe lmgtt accstc catcgorii prevぅ zute de Constimtic,仕ebuie tt mai avcm in vederc mcこ
doutt catcgor五 de acte administrativc carc,prin speciflcul obiectului lor, rle se supun

1
foateazd sub titulatura ,,excepfiile de la controlul judecdtoresc realizat in temeiul Legii
Unii autori le
nr. 29/1990" (E. Popa, op. cit., p. 2a\ sa.u ,,acte care nu pot face obiect al acliunii in contenciosul
administrativ" (M. Preda, op. cit., p.249).
2
A. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, op. cit., p.303.
3
E. Albu, Dr"ptul contenciosului administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2008, p. 185.
a Pentru o analizd in detaliu asupra acestei probleme, v. I. Dragomat, Militarii Si contenciosul
administrativ, articol aplrut inhxrarea Reformele administrative Si judiciare in perspectiva integrdrii europene,
Secliunea penku qtiin{e juridice gi administrative, Caietul $tiin{ific m. 612004, Institutul de $tiin{e
Adminishative,,Paul Negulescu', pp. 348-3 59.
200 DREPT ADⅣ IINISTRATR

unui control de legalitate exercitat de alte instan(e judecitoreqti, fie se supun unui
control de legalitate limitat, par{ial. Din prima categorie fac parle actele pentru
modificarea sau desfiin{area c[rora se prevede, prin lege organici speciali, o alti
proceduri judiciarfl. Celei de-a doua categorii apar{in actele administrative emise
pentru aplicarea regimului stirii de rilzboi, al stlrii de asediu sau al celei de
urgen{i, cele care privesc aplrarea gi securitatea nafionall ori cele emise pentru
restabilirea ordinii publice, precum Ei pentru inliturarea consecin{elor calamitl{ilor
naturale, epidemiilor Ei epizootiilor, care pot fi atacate numai pentru exces de putere.
Chiar din titlul articolului 5 gi din conlinutul lui, rezultd cd se au in vedere doui
categorii de acte administrative exceptate de la contenciosul administrativ:
a) acte administrative sustrase in totalitate controlului de legalitate exercitat pe
calea contenciosului administrativ, sau, in formularea unui alt autor, excepfii absolute .

categorie in care intrd actele administrative ale autoritdlilor publice care privest
raporturile acestora cu Parlamentul; actele de comandament cu caracter militar; actei;
pentru modificarea sau desfiin{area cdrora se prevede, prin lege speciald, o ah;
p r o c e dtrr ii j udi c i ard.
b) acte administrative sustrase par{ial de la controlul de legalitate sau excepfiile
relative, in opinia autorului precitat, in care intrd actele administrative emise pentr:,
aplicarea regimului stdrii de rdzboi, al stdrii de asediu sau al celei de urgenld, cele car:
privesc apdrarea Si securitatea na{ionald2 ori cele emise pentru restabilirea ordin;,
publice, precum Si pentru inldturarea consecinlelor calamitdlilor naturale, epidemiilor:,
epizootiilor, care pot fi atacate numai pentru exces de putere.

$ 13. Analiza sferei excep[iilor de la controlul de legalitate exercitat de instanlele

judecitoregti de contencios administrativ
Din con{inutul prevederilor articolului 126 alin. (6) din Constitulie, raportate 1'
dispozitiile legii-cadru in materie, am constatat cd existd doui categorii de acte adminis-
trative exceptate de la controlul de legalitate exercitat de instanlele judecitoregti d'=
contencios administrativ: acte administrative care sunt sustrase in totalitate con-
tenciosului administrativ, din raliuni care lin de natura actului sau care, dimpotrivd. s;
supun unui control judecdtoresc, dar acesta este realizat de alte instan{e decdt cele o.
contencios administrativ, gi acte administrative care se supun unui control limitat.

I
D. C. Dragog, Legea contenciosului administrativ, op. cit., p. 159.
2
Prin Decizia Cu4ii Constitu{ionale nr. 302 din 1 martie 2011, publicati in M. Of. nr. 316 din 9 mai 2Ol'-
a fost admisd exceplia de neconstitulionalitate a dispoziliilor alin. (3) al art. 5 din Legea contenciosu-:
administrativ nr. 55412004 gi s-a constatat cd sintagma ,,cele care privesc apirarea gi securitatea naliona-i-
cuprinsd de acestea este neconstitulionald. Prin ufinare, conform art. 147 alin. (l) din Constitulia RomAn.--
republicat5, dispoziliile din legile gi ordonanlele in vigoare, precum qi cele din regulamente, constatate ca fi;:
neconstitufionale, iqi inceteazE efectele juridice 1a 45 de zile de la publicarea deciziei Cu4ii Constitu{ionale dai -
in acest interual, Parlamenful sau Guvemul, dupd caz, nu pun de acord prevederile neconstitulionale ;-
dispoziliile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispoziliile constatate ca fiind neconstitulionale sr.:
suspendate de drept. In concluzie, in intervalul 9 mai2011 - 23 iunie 2011, dispoziliile aiin. (3) al art. 5 r:
Legea contenciosului administrativ nr. 55412004 au fost suspendate de drept, incetdndu-gi efectele jurid-::
incepdnd cu data de 24 iunie 2011, intruc6t legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
 うん
ｎＵ
C ontencio su L adminis tr ativ

in literatura de specialitate s-a exprimattezaconform cdreia excepliile de la controlul

de legalitate includ trei categorii de acte:
a) actele de drept comun (civile, comerciale, de dreptul muncii), ale administraliei
publice, indiferent de denumirea qi de caracterul unilateral sau bilateral al lor;
b) actele administrative sustrase oricirei forme de control judecdtoresc (actele de
guverndmdnt qi cele de comandament cu caracter militar);
c) actele administrative indicate de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 55412004, care sunt
supuse unei proceduri speciale de control judecdtoresc, alta decdt procedura conten-
ciosului administrativ, reglementatd de aceastd leger.

V. l. Actele administrative sustrase in totalitate controlului de legalitate al

instan[elor judecitoreEti de contencios administrativ

$ 14. Actele administrative ale autoriti[ilor publice care privesc raporturile cu

Parlamentul
Constitulia vorbegte, in arl. 126 alin. (6), despre ,,actele care privesc raporturile cu
Parlamentul".Legeanr.55412004 face referire la,,actele administrative ale autoritdlilor
publice care privesc raporturile cu Parlamentul".
Aceasti categorie de exceplii aparline actelor cu caracter politic, calificate tradilional
de doctrinl ca ,,acte de guverndmdnt". Constitulia RomAniei din 1923 prevedea, in
articolul 107, cd puterea judecdtoreascd nu are cdderea de a judeca actele de
guverndmdnt, precum Si actele de comandament cu caracter militar. Prevederea, in
Constitulie, a actelor de guvernim6nt, a obligat legiuitorul din 1925 sd defineascd, prin
lege, ce inseamni actele de guverndmdnt, definilie care mai mult incurca inlelegerea
acestor acte decdt o clarifica, ceea ce a atras critici ale ei in doctrina vremii2 qi mai ffrziu3.
in Franla, teoria actelor de guvernlmdnt este o crealie a jurisprudenlei administrative,
sanclionatd mai tdrzin de legiuitor. in 1822, Consiliul de Stat a respins o reclamalie pe
considerentul cd, obiectul ei vizeazd o chestiune politica, iar in 1867 aceeagi instan!5
statueazd cd ,,actele politice nu sunt de naturd a fi atacate pe calea contenciosului
. .,4
admtn$tratU .

Fundamentarea teoriei actelor de guverndm6nt se regisegte in distinclia dintre

administrare qi guvernare. Dar, din punct de vedere ideologic, o asemenea distinclie este
foarte greu de realizat, ceea ce ii indrituiegte pe autorii francezi sd suslini cd ,,nu existd
un criteriu al actelor de guverndmdnt, existd numai o listd a acestor acte"5.

1
A. TrAilescu, Controverse in legdturd cu controlul judecdtoresc special al actelor administrative, in
Dreptul rv. 11/2009. p. 123.
'3 C. G. R-ince sat, Contenciosul aclministrativ romdn, op. cit., p. 303.
T. Dr6ganu, Actele administrative Si faptele asimilate lor supuse controlului judecdtoresc potrivit Legii
nr. 1/1967, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1970,p. 193 9i urm.
a
C. Debbasch, J.-C. Ricci, op. cit., p.64.
5
C. Debbasch, J.-C. Ricci, op. cit., p.65. Alti autori francezi definesc actele de guvern6mAnt de o manieri
c1ar6, ele ftind,,acele acte indeplinite de autoritatea administrativd, care nu sunt susceptibile de un recurs in
fala nibunalelor administrative sau judiciare". (A. de Laubaddre, J. C. Yenezra, Y. Gaudemet, op. cit., 7996,
p. 6s0).
 ‐
202 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

in ceea ce priveste catego五 ilc dc actc de guvemamant,un五 autori francezil recllnosc

tlHnatoarclc catcgorii:
a)aCtele executivului m raporturilc cu ParlamentuL
b)aCtele executivtllui m re14iile Cu puterile strttine,m care intr壺
―actele referitoare la hegocicrca,i mcheierea unui tratat intcm41onal;
―actele referitoare la aplicarea tratatelor;
―actele de politictt intel■ 吋10naltt strttnc tratatelor;
―actele privind rttboiul.
Al,i autOri2 calilCtt drept acte de guvemmant:actele Presedintelui RepubliOii;actele
p五 宙toare la rcl叫 iilC Guvcmului cu Parlamentul;actclc rcfc五 toare la relttiilC Guvcmuld
cu state sau organiz4五 interl14ionale.
′'';R静五貞
ツθSC rcρ θr勧 ″jル θ″Pαttazθ κんι
Considerttnl ctt forlnularca,,α 6`c;θ θα′θ′″″
precizeze alc cui rapo■ Шi se stabilesё cu Parlamentul,are o vocttie genCrOasユ ,ca
↑ngttduind stt sc aib五 ↑ n vedere,culllll aVea Sう prOcizczO ultcrior Legea llr.554/2004,α θ Lと
αグ ′ κお ル 劾勉κ′α%わ 万力′ ′
Jわ r′ 傷b′ Jι θtt rη θr勧 ブ
ル θtt Pα r′ α ttι
`rα `Jッ `α `κ
“Apreciem cう m aceastう catcgorie dO acte exceptate Sllnt cuprinse “ actele cu caractc
polidc cmise m exercitarea atribttii10r constitutiOnalc dillie orgal■ ul rcprczcnt4市 Suprem

懲棚Ph∬ 農v″ L漢 x:補器 l肱 勝淵S励

翡脱ノ糖蝋)by乱
.畷
ca亀
グルθJッ αたαPα rル zθ κ勧ル′db 6あ trc Prcθ ttκ た (a此 .89);ε θκ ′ G傷 ソθrκ クJttJグ レ
`α
Prcsι 凌れた (art.86);ψ rι κ励 グ (art.90);グ ι ScZκ αrι α θαん務あ 勧ルJ肋 ル κげノ α4
′rブ ― Jκ ′
お′ッ (a耐 .85,i103)etc.
“
」
““ 苺

§15。 Actele de comandament cu caracter milita♂ :

Conttitutia din 1923 consacM pentm p五 ]

de comandament cu caracter lllilitar.Alm(

lipsa de competenitt a putCriijudccttorcsa,ca
actelor de guvemmant,precllm si a celor de(
Cum Constitutia din 1923 d6ar consacl
do五 t ca Legea din 1925 sユ factt aocSt lucI
vedcrc art.l si art.3 alin。 (2),sIInt,i Clc
clarificare decdt sd-l sprijine.
De aceea, autorii din perioada interbelicl au fost profund preocupali de aceas..
problem[, manifestdndu-se atitudini diferite, de la rezervd pAni la atifudinea ,,temerar,

l J RIvcro,J Walinc,9′
, cデ ム,pp 160-162
2 c Dcbbasch,J―
C Ricci,9ρ σ′
ム,pp 66-69
3 c L Popcscu,五浣ε θαα あ″グ ο772α 71″ α772′ 77``″ εα″ ασた″ ′ ′″″グθス
777′ クεο77`′ ′σノ οslr′ α/771ブ ″お″tr
"″ `た `σ ‐
′ο ″ ′
ν′ νセ ″′ ′た ο ″s`″ ″′ノο
`ρ″ αた わ ル ノ″αirttrzr/1/′ ″ αεεω ″ οノ ″srr7n`0」 をあ わ′ ′αsc夕 ,m Clll.crtll Juと こ■
`″
Ш l1/2003,pp 100-120 “ “
4 Accasti prcvcdcrc cstc o noutate, dcoarccc panう
la accasta dati ,,′′ 7777′ 7711′ α α ι″ α71ι ε″″OSご :「 .
``S′
加 οs″ あ c″ れ夕,/1r″ ι ψ″ γ滋 ″″,′ /r7`た ,`力 ψ夕 ″ α∫た s″ ″ ″″OSClrr drep″ /1rィ 滋″ た it
",シ `に
″なri」 ―
`″ `′ `σ
′た ''(C G Rannccscu,″
"`lr/″ cた ,p309)Numai`gお doct五 na gcrmall五 1l tcoretizasc(O MayCr,五 ″ ο″α″ ノ
`グ “
α′た777α ″グ,traduccrc din limba fl・ allcezら ,Pans 1903,p ll)
C ont en c i o s ul admini s trativ 203

de a↑ ncerca s,o deflneasc五 . Spunem,,temerar五 "dcoarece,,4θ ′ J夕 4ι ααε γブグι6θ ″zα κ―

∂α777θ 77′ Ctt θαrα θ′
θ″77Zノ Jノ ′
αろ ι
″′θ6777α ″θαααθ′
2′ 2′ dc gν ソιr″ 夕71f′ ち刀傷′ ι′ ιsθ グJκ ακα′
″α
`tr′

タ万′6グ ゞ Jε αα ″′ θ″傷′θ α ′ θ4θ ′ Jttη θ rノ 訪ε湧メθ αη傷′θ“αたノ イルθ′ κθ ″"′ ι

プ ノタ
α′rの 例 rJ′ 6あ κ asc夕 ″ 訪κ″ ι ′
`ι jQ&″
たたαル αsθ あ sα ′ ′ ιz“ οr α4復 ブ た`θ θ ′ θ物
`ω “αrι '滋 θ“
"κ
″♂ ′傷巧 ′ rθ θ′ 夕 cν αθ′ ブ
ッ′α′ 夕κθ′sθ ″ ″
′ θガ′笏bJ′ θιル οれα勧力 ψ ιεノαめ,θ ω′ θθ′α′
`α
η グ7り /ガ κα ″θ4α た ''1.

Nici doctrina actualtt nu se hazardeaztt in a deflni aceasttt noliune,rezumandu_se s五

se cxprimc in sensul c五 ,,シ 6α dン α″
ιαッκγ′αc′
αグ ′ κお″α′ ′ソθ θ4crθ ,ル rα α αι ′θ′ル
εθ779α κdαη 2ι κ′6ν εαrα θ′
ι′zj′ ′ r θs′ θ θ ε
“
傷4θ dc η ′
ttθsι ′ θ jθ `れ
θ rθ α ノ 4s′ ακ′
ιちdα″ θ
響'′ θθ Jθ κ 刀 κ
′ prお α ン ガη″3肝 `α
ル z ρzbJた ,α θθ″s″ たわ r αεωた ノ θ″′ち ル″ θθ α′ θゞ J

“ α夕′ο″′″ "勧 “
たルにわκゆ ル α″
力″ ar `ι
r′
に
グ,s`加 θ″α 訪 ″r7/θ ααグθ ガθ
′ ″ ′α
′ ′θ cγ θα″αθ′
J′θ αグ Jκ お″α ′ 激多″ J6θ ε傷

豚 Z弩 ′
:げ ′ ″″期よ “ “ “ “
“ “ `Jソ

ヌ ,イ

Actele care emantt de la autorittttile lnilitare,potrivit reglcmentttii interbelicc,crau

Fθ

`夕
clasiflcate in dOutt catcgor五 : :
`:τ
― actelc de comandament cu caracter militar, susttase absolut controlului de
lcgalitatc;
―actelc autorit4五 militarc prcvttzutc la art.3,care nu vor putea fl atacatc dec飢 ↑
n
pr市 inta dccrCtelor dc punere m rctragerc si numai pcntm cuanmmul pensiunii.
Extrcm de lmportant este faptul cう doctrina,l Jurisprudenia au cOnsacrat solulla c江
actclc autorittti10r militare carc pr市 csc statutul lcgal al militarilor,astfel cum cra cl
consacrat prin diferite legi organice,nu sc incadra in exceptia prcvttzutこ ↑n art.2 al Leg五
din 1925.

§16.Fundamentarea constitutional五 §i legalユ actualユ a actelor de comandament cu

caracter inilitar

Constiれltia acttlaltt enumertt categoriile de actc care ar fl sustrase controlului de

lcgalitate ln art.126 alin。 (6),■ ind VOrba,cum am maispus,despre actele care privesc
raporturile cu Parlamentul,i actele de comandament cu caracter inilitar3.

t
C.G. Rarincescu, op. cit., p. 310. Dificultatea pe care au intdmpinat-o autorii interbelici in a defiri aceastd
no{iune, a pornit de la urmitoarele elemente: a) formularea lapidard a art. 107 din Constitu{ia interbelicE, acesta
neftcdnd decdt si consacre termenul qi atAt; b) reglementarea oarecum sinuoasd a Legii din 1925, carein art.2
alin. (1) reia confinutul art. 107 din Constitu(ie, in alineatul a1 doilea precizeazd sfera actelor de guvemim6nt, in
rAndul acestora regisind gi actele de comandament cu caracter militar. Art. 3, care mai prevedea gi alte acte
sustrase contenciosului administrativ, menliona in cel de-al treilea alineat ,,actele autoritdlii militare nu vor
putea fi atacate decdt in privinla decretelor de punere in retragere Si numai pentru cuantumul pensiunii". De
aici problema, dacd act de comandament cu caracter militar gi act al autoritdlii militare sunt sau nu sinonime. O
altd tezd a autorilor interbelici a fost aceea cd cele doud noliuni nu se identificd gi, in consecinld, nu orice act al
autoritdlilor militare este act de comandament cu caracter militar, pttt?indtt-se stabili o relalie de \a intreg la
parte,intregll fiind actul autoriteii militare, iar partea actul de comandament cu caracter militar.
'A. Iorgorar, op. cit., vol.Il, p. 489.
3
Cu privire la aceasti categorie de acte, v. A. Iorgovan, F. $erban, Despre actele de comandament cu
caracter militar, in Revista de Drept Public nr. l-211997, p. 41; l. Dragoman, Comandament Si administralie in
activitatea militara, in Caietul $tiin1ific al Institutului de $tiinte Adminishative al Rominiei, Sibiu, 2000, p. 25.
204 DttPT ADル IINISTRATB

Tot despre ,,acte de comandament cu caracter militar" face vorbire qi art. 5 lit. b) dii
Legea rr.55412004. i

Mai trebuie luate in consideralie qi alte dispozilii din legea frrndamental[. Astfe[
art. 118 dispune cd ,,Armata este subordonatd exclusiv voinyei poporului, penfit
garantarea suveranitdlii, a independenlei Si a unitdlii statului, a integritdlii teritoriale a
ldrii Si a democraliei constitulionale". ;

Cum se exprimd intr-o lucrare consacrati comentirii legii fundamentale, ,,Armata, a

tot ceea ce presupune ea - disciplind riguroasd, ierarhii Si subordondri, comandamen&
Si state majore, departamente Si ministere - fn epoca modernd apare ca un servicit
public administrativ "t .
Raportarea acestor dispozilii la cele ale Legii din 2004 determind concluzia
terului de excepfie al actelor prev[zute la art. 5 alin. (1) lit. b), c[ruia ar trebui "*;s*i
corespundd o interpretare cu acelaqi caracter, armata supun0ndu-se aceloragi rigori ah
statului de drept, care, in raporturile pe care le naqte, nu poate tolera abuzul, arbitrariul,
nesupunerea fali de Constitulie qi de lege, incilcarea drepturilor qi libert[filc
fundamentale ale cetdlenilor, incllcarea principiului egalitSlii tuturor in fafa legii qi e
autorit5lilor publice, fErd discriminiri gi privilegii, gi a principiului constitufional d
nimeni nu este mai presus de lege.
Aceasta inseamnd cd instanfele de contencios administrativ trebuie s[ manifes&
maxim de prudenld atunci cAnd incadreazd w act administrativ in categoria celor &
comandament cu caracter militar gi deci a celor exceptate de la controlul de legalitate.
Cu atit mai greu de in{eles qi de admis ni se pare, in acest context, adoptarea unui acl
normativ, al c6rui scop era, cum se precizeazd in preambul, de a interpreta exact uneh
prevederi ale vechii Legi nr. 2911990, este vorba despre Ordinul M 126 adoptat la lt
decembrie 1990 de Ministrul Ap[ririi Na]ionale. Or, prin acest ordin, orice act carc
emand de la armatd, este calificat ca fiind act de comandament cu caracter militar, ceea oG
ne determinl s6-l calificim drept profund neconstitufional.
Cu toate cd art. 1 calificl drept act de comandament cu caracter militar toate actelc
administrative emise la nivelul ministerului respectiv, intr-o logic[ fireascd, expiesir
,,precum gl" urmatd de o enumerare nu qi-ar mai fi alut rostul, datoritd caracterului
global, integrator, al formulirii anterioare ,,toate actele administrative emise de orgatu
ale Ministerutui Apdrdrii Nalionale "2 .
Penffu a inldtura problemele apIrute in jurisprudenli sub incidenla vechii legi, achrala lep
a contenciosului administrativ defineqte actul de comandament cu caracter militar in articolul2
litera l), acesta reprezent6nd ,,actul administrativ referitor la problemele strict militnre ah
activitdlii din cadrul fo$elor armate, specifice organizdrii militare, care presupun drepd

t A. lorgo,rarr, in M.
Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, ConstitL,:.-
comentatd qi adnotatd, Regia Autonomd Monitorul Oficial Bucureqti, 1992, p. 264.
' La iitera d) a aceluiagi Ordin regisim urmdtoarea reglementare: ,,Ordinele ministrului apdrdrii nalionu..
secretarilor de stat, comandanlilor, Sefilor, conform competenlelor ce le reyin potrivit reglementdrilor
vigoare privitoare la inaintdri, avansdri Si retrograddri in grad; numiri, eliberdri Si retrogradari din ftmc:..
mutdri qi detasdri, treceri in rezervd, chemdri in cadrele active ale armatei, treceri dintr-o armatd (specialir.; .
ruilitarii) in alta; orice alte probleme care pritesc situalia cadrelor militare, militarilor angajali pe baza .,.
contract, elevilor militari, mililarilor in termen qi ctt termen redus ".
Co ntencio s ul adminis trativ 205

comandanfilor de a da ordine subordonalilor in aspecte pivitoare la conducerea trupei tn timp

de pace sau rdzboi ori, dupd caz, la indeplinirea seryiciului militar".
Din conlinutul acestei definilii, rezulti cd in sfera nofiunii intrd toate ordinele Si
instrucliunile de serviciu privind mdsurile de pregdtire a trupelor, mobilizdrile Si concentrdrile
de trupe, atribuirea Si efectuarea de comenzi, manevre, exercilii Si operaliuni militarel .
Raliunea sustragerii acestei categorii de acte de la controlul de legalitate consti in a
asigura spiritul de disciplind al subordonalilor, dar qi ,,acele conditrii de energie, capa-
citate, unitate Si rapiditate necesare operaliunilor militare"2.
Este neindoielnic faptul ci restul actelor care emani de la autoritl{ile militare gi
care nu aparfin celor definite prin *t. 2 lit. l) din Legea contenciosului adminis-
trativ vor putea fi atacate in fa{a instan{elor judecitoreqti de contencios adminis-
trativ. Este vorba despre actele conffactuale, actele de gestiune incheiate de autoritdlile
militare cu diferite persoane fn vederea aproviziondrii, pentru a se asigura funclionarea
serviciului de apirare nalionalS, actele de administralie militard sat actele autoritdlilor
militare cum ar fi cele care privesc numiri in grad, avansdri, acte de sanclionare, de
punere in retragere, de pensionare' sa.u, in termeni actuali, acte legate de managementul
resurselor umoneo.

$ 17. Actele pentru modificarea sau desfiin[area cirora se prevede,

prin lege speciali, o alti proceduri judiciari
in doctrinds. actele administrative exceptate mai sunt evocate gi prin sintagma de
,,fine de neprimire", fiind identificate, in mod tradilional, doud asemenea categorii,
respectiv:
a) fine de neprimire deduse din natura actului, unde se incadreazd cele pe care
deja le-am analizat;
b) fine de neprimire deduse din existen{a unui recurs paralel, categorie in care se
incadreazd actele pentru modificarea sau completarea cdrora se prevede, prin lege
special5, o altd proceduri judiciard.
Pentru a ne afTa in prezenla unui asemenea tip de acte, este necesard intrunirea mai
multor condilii, qi anume:
- o lege organici speciall sd prevadd o alti procedurd de atac. Dupd cum se poate
constata, legiuitorul face precizarea expresi a caracterului legii, lucru firesc, de altfel,
dacd avem in vedere cd Legea nr. 54412004 este o lege organicd, iar derogarea de la
prevederile ei se poate face tot printr-o lege organicd;
- aceast[ cale special5 de atac si se exercite tot in fala unei instanle judec[toregti, gi
sd fie astfel vorba despre o alti proceduri judiciar[. Per a contrario, rezultd cd dacd

' D. C. Dragoq, Legea contenciosului administrativ, Comentarii Si explicalir, Ed. A11 Beck, Bucuregti,
2005,p.164.
2
C. Rarincescu, Contenciosul administrativ romdn, Ed. Universal6 Alcalay & Co.,Bucureqti,1936, p. 311.
3
D. C. Dragog,Legea contenciosului administratiy, op. cit., p. 164.
a
A. Iorgovan, F. $erban, art. cit., p.45.
t A Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, op. cit., p.307.
206 DREPT ADⅣ lINISTRATB

accasttt procedurtt se cxcrcit五 ↑

n fata unui Organ adlllinistrativ cu atribut五 juriSdictionali
nu nc aflam in prezenta unui recurs paralel;
一o ultilntt conditie carC lnai poate fl rctinutう ViZeaztt ceca ce poate fl obtinut FX
calea judiciarl specialtt prevttzuttt de lege.De aici conditia ca,pc calca specialう de a[こ こ
stt se oblintt aceca,i satisfactie, Ca i cand ca s― ar fl derulat in fata instantclof
§ こ
=
contencios administrativ.

72.Acた たαdmれ おfrarわ es“strasc Pα ィねJCO“ froル JIIJ dθ

regaJJι αセ αJれsran″ JOrノ ロル CarO“ ξ″ 鹿 cο ιencわ s
αttmれ おfra″ υ “

§18.In accasttt categorie se incadrcaztt actclc prcvttzute la art.5 alin.(3)din Leg=l

nr. 554/2004,rcspectiv α θ′θα 励 ′Jstrar′ ν
ιθ ρ ′ zα ノJε α″
777お ι θ θ
α″ θg′ ″
z窃 ′ s`ガ メ
r7・ デrJ frノ 7・

rル わθあ α′S′ ″′ ノル α sθ グ
`′
Jz sα 夕α“θ
′ε ルブル タ 暉 ″,Cθ ル εα rι ′ ″
ノνωθ ttα η rθ ′」
ノ ノ6θ ルι おθ θ `′
sθθノ′ ″たα α ″θ″αめ θ″ ′ ″′ グ漁 θS′ αbノ ′″θαο″ グ′ J′ 夕わJた ι
,prθ ε 復 ∫ ′′ι ■ 7,「

シめ′ “ “
夕rα r`α 6θ 4scc′ ηたわ′ 滋777あ グ″わ′4α ′ ′ θ,9′ グ ′θr,ノ ψ ″θο′ Jガ θ
“
ろ carc pot f
`α "rα `773jノ “
atacatc numai pcntru ιχ6csグ ι 傷′θ″ι Deinirea excesului de putere o regttsiln ln alt i
′ ・
alin.(1)lit.n),aCCSta serlllliicand αθ
κ′ 夕JttJ tt η κε
″/θ αttψ ′ ブθ′
θα′α θrJ′ ″ f_'
"′
ρ夕bJた θ′′ ,77 肋ε
夕′εαr`α ′″′ι′θ′θθ ρθ
たηι
′ノprθ ν
777ブ αz夕 ′
θグθ′
ιg`sα グ′″
J″ 湧′
加ε θご
θ j 7・

/7・ 9′ 夕rガ ο′∫ ガめθ r力 ″′θr ε

θめた″′わた “
Accast,categorie dc actc mai este cvocattt in doctrin五 i prin acte cmisc in situa「 ■
§
cxceptionale, flind vorba dcsprc rcgilnul stttr五 de ascdiu si de urgentう , rcglCmentat L
prczcnt prin O.U.G. nI.1/19992,aprObattt cu rnOdiflcttri prin Lcgca llr.453/20043.
Potrivit art.2 din O.U.G.nr. 1/1999,cu modiflcttrilc carc i s― au adus prin legcaこ
=
aprobarc,starea de asediu cste deflnitう ca reprczcntand α4sα 779わ ′ dc″ tas傷 ′ノθ χεθ「if―
′
"′
ι dc
4α ′ 傷′
κα′ 夕′θ′
′′ノ
ε湧, ″っ
′′ノ
′αrグ , ι6θ ″θ′つ′ ″ ∫ブdc α′
εガ, sθ θjα ′ ′湧77α ′
夕″夕, αρ′ εαbブ ′
′ θ
「=
加″ιgた rj″ θr′ ノ ″″jJ θ″jル タκθ′ θν″め″ αJ777J“ お′ ′ α′′ν′θ
ガ′θttα た ,4s″ ′夕′′ι′ 「L
`″
α″η ″″αθ η αε′′湧″ ル ψ夕 κ′ θα ′′″
″ ′′ α ″た θ ′ ν
θgrα の ε αα ′
傷 ′θsα 傷ノ ノ ι″′
θ,`′ rt
αι ″″′asン ソ ι″α7ziめ たα,メ グψθ ″虎κ ′α,夕 ′′α′ιαθ″ ′ノ αたαた′
77Jぐ gF′ ′ ′わ″ ノαめα “ “′
s′ αノzJ.
“ Starea de urgen:五 “ “
eSte dcflnittt prin art. 3 al aceluiasi act nomativ ca nini
α77Sα 77Zb′ dc r77夕 ∫Z″ ノι χccρ ′ノθ77α ′
θグθ77α ′ 夕rα ′θ′″ε夕, θεθ4θ ″2′θガ ∫′dc θ′
ノ グ′θ′夕bル ごj
ダたα
"′
た θ g′ ι″ノ
ゎ 夕′ ンノ ノθrJ tt γκ θた ″ノ
″ ノ αグ ノκお′ ッ′
′ ′
わ′ “
Jα た,cα θ」 ご
″ bノ ′ ttr77ι r′ ′ ′ 712′ 7・

′κs′ ′ Jθ れ ν ″ a′ θ α′ s′ ′ 夕α 「θ αおた″α傷′θ″ ι “ r′ θ
θ′“
θ ソ c,α θ
`″
′
γα′ θsα ッ″加θ /_
′ り J′
´ ρ grα
γr′“
`Jι
′rJν ′グSθ ε ″″α4α ノοttα tt θηルκC′ Jθ 4α ′θαル″θε ″α ′θJ ε ο″ ′
S′ ′ν
″θ″α′θ
「 リ ノ′ ″arj
`γ
′ ′
り力ε “cr′ ノθrJ′ rθ れθ θ″θα ε
α′α θα″θ θ θθωα ッ α ノ ′α“
′θα
′ ttη O′ 71t,ガ ″ 力 tt ρ `71irθ
rθ ,′ ,sfL 777プ

れ厖効 rα rθ α,グzψ α ε%,α 傷′οrグ θZα s′ ″θ.Institllirea§ “

i mcnlinCrca uncia din aceste do■
mttsuri,potrivit alticolului 31 din Ordonantう
,nOu introdus prin legca dc aprobarc,se poこ 1=
face numai ln m,sura↑ n care este impustt de situalia eXiStCnt五 , dar si cu respcctar=i
obligalii10r asumate de Romania pOtrivit dreptului interllational・

1´
i sc vcdca nota dc subsol l,pagina 205
2 Publicatう
ln M Oflll.22 din 21 ianuarlc 1999
3 Publicatう
ln M Of Ш 1052 din 12 noicmbl■ c2004
C ontencio soi adminis tr ativ 207

Aceste prevederi din Legea organici a contenciosului administrativ gi din Ordonanfa

de urgen!5 privind regimul stdrii de asediu gi al celei de urgen{i trebuie aplicate in
consonanli cu prevederile articolului 53 din Constitulie care reglementeazd regimul
restrAngerii exerciliului unor drepturi sau al unor libertdli.
Dupi cum se susline in literatura de specialitate, in lipsa unor dispozilii exprese in
legea organicd, se vor aplica, in solulionarea litigiilor care au ca obiect excesul de putere,
direct textele constitufionale, in primul rind articolul 53. Astfel, instanfele judecitoreqti
vor aprecia dacd actul atacat respectd principiul propo(ionalitnlii intre mdsura pe care o
instituie gi cauza care a determinat-o, dacd el a fost necesar pentru inl[turarea urmirilor
unei situalii exceplionale, dacd nu este discriminatoriu qi dacd el era necesar, intr-o
societate democraticil.
Dat fiind specificul acestor acte, al condiliilor in care ele se emit, achiesdm la opinia
formulati in doctrini cd ele nu pot fi si vizeze decAt incilcarea unor drepturi sau
libertflfi, nu Ei a unor interese legitimez.

VI. Proceduro. tn materie de contencios administratia

$ 19. Natura normelor procedurale aplicabile3

Actuala reglementare prevede in art. 28 aln (1), astfel cum a fost el modificat prin
Legea w.7612012, cd ,,Dispoziliile prezentei legi se completeazd cu prevederile Codului
civil qi ale Codului de procedurd civild, in mdsura in care nu sunt incompatibile cu
specificul raporturilor de putere dintre autoritd{ile publice, pe de o parte, Si persoanele
vdtdmate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de altd parte, precum qi cu procedura
reglementatd de prezenta lege. Compatibilitatea aplicdrii normelor de procedurd civild se
stabileSte de instanld, cu prilejul soluliondrii cauzei (subl. ns. - V.V.)." Anterior acestor
modificdri, prin modificdrile operate prin Legea w. 26212007 s-a inlocuit sintagma
raporturi de autoritate cu cea de raporturi de putere, partea ftrLald, care facea referire la
solu{ionarea excepliilor a fost inlocuitd cu solulionarea cauzei.
in
analiza aspectelor de ordin procedural aplicabile contenciosului administrativ,
vom porni de la recunoaqterea a doui categorii de norme procedurale aplicabile:

t
A. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, op. cit., p.307.
2n,,
lDlAem.
3
Legeu din 1925, ca qi actuala reglementare a cuprins, printre dispoziliiie sale, nu doar norme de drept
substanlia1, ci gi norme de drept procedural, raliunea instituirii acestora constdnd in natura specifici a litigiilor,
care impune o procedurd speciald de sesizare a instanlelor judec[toreqti, de solulionare a cauzelor, care este in
mare parte diferitl de procedura civilS obignuitd.Legea interbelicd nu a acoperit ins5, prin conlinutul sdu, toate
aspectele de procedurS, cum nu o face nici actuala reglementare. S-a pus problema dacd, ,,in lipsa unor
dispoziliuni speciale sau contrarii in legea contenciosului administrativ, nu sunt aplicabile regulile de drept
comun procedural". Aceastd problemi a apdrut deoarece legea interbelici nu consacra nicio solulie pentru
aceastd situalie, nu trimitea la Codul de proceduri civiiE, cum face actuala reglementare. Rdspunsul la problema
enunlati mai sus a fost pozitiv; at6t doctrina, cAt gi jurisprudenja exprimindu-se in sensul cd ,,legea
contenciosului administrativ in materie procedurald, se completeazd cu dispoziliunile procedurale de drept
comun". (C. G. Rarincesc,r, op. cit., p. 366).
208 DREPT ADⅣ lINISTRATIヽ

a)nOrlne proccdurale speciflcc,cOnSaCratc dc Lcgca nr.554/2004,cu lllodiflcう rilc 5i

completdrile care i s-au adus prin Legea nr.26212007 9i prin Legea rc.7612012;
b) norme procedurale generale, comune procedurii civile obignuite, care igi afld
izvorul in Codul civil 9i in Codul de procedur6 civild.
in ceea ce ne privegte, ne vom opri cu analizaasupra c6torva aspecte de norme proce-
durale specifice, cea de-a doua categorie frcdnd obiect de studiu al disciplinei ,,procedut'i
civild".

$ 20. Trdsiturile generale ale procedurii administrative contencioase

Sintagma ,,procedurd administrativd contencioasd" include ansamblul normelor
procedurale consacrate de Legea contenciosului administrativ gi Codul de proceduri
civili, in conformitate cu care se introduc Ei se solu{ioneazd litigiile care privesc actele
administrative tipice sau asimilate ale unei autoriti{i publice gi cei vitima{i in
drepturile qi interesele lor legitime qi se pun in executare hotirflrile pronun(ate.
Autorii romAni, de regul6, nu au tratat pAnd in prezent, de sine st5t5tor, particula-
ritdtile care caracterizeazd, procedura administrativd contencioasd, prin comparalie c-
procedura judiciard de drept comun.
Din activitatea desfEquratd ca avocat, cAnd am avut posibilitatea sd reprezentar:
interesele unor pirli in nenum[rate litigii de contencios administrativ, am putut s:
constatdm c5, din nefericire, nici in practici nu se acordi aten\ia cuvenitd acest.-
probleme. Acest lucru atrage o identificare periculoasd, in opinia noastrd, a caracterelc,:
procedurii judiciare obignuite gi ale celei de contencios administrativ, care este de natur,
sd afecteze specificitatea acestora din urmd qi implicit, soluliile care se pronunfd.
in literatura francezd, orice lucrare care abordeazd, cu caracter monografic sau fdr"
un asemenea caracter, institulia contenciosului administrativ, analizeazd qi caracteristicl-;
procedurii administrative contencioase. Notiunea evocd ansamblul regulilor privitoare .-
introducerea, instrumentarea qi judecarea recursurilor Si a diferitelor altor tipuri c.:
recursuri susceptibile a fi date in competenla jurisdic{iilor administrativet.

Dupd cum constatdm din aceasti defini1ie, in conlinutul ei se regisegte referire"

expresi la noliunea de ,,jurisdiclie administrativd", dat fiind faptul c[ in aceastd 1a:i
existd separarea intre jurisdiclia judiciard gi cea administrativd, cd existd instan:=
speciale qi specializate de contencios administrativ, in fruntea cdrora se afld Consiliul ;.
Stat, organ independent al administratiei, care are in jur de 250 de membri qi care nu e::.
rupt de administrali a aclivd,, dimpotrivd, se afld in str6nsd legiturd cu ea'.
Conceplia francezd in materie este dominati de principiul ,,a judeca administra:.:
inseamnd tot a administra"3.
Aceasta inseamnd cd, ,,judecdtorul administrativ trebuie sd fie, mai mult scut t?::
pu{in, un judecdtor specializat in materie administrativd, dar un judecdtor avdnd spirt:*

::蹴 Tお北勇
勝協 肌レtttc6こ ,Ddbろ P菰 ヽ
20∝ ,pb
3 h oHginal,」
ク
g3′ ′
♭グ Йお η″ο
″,θ ″θ
″ιO″ α
α ″おrrar''
“ `″ “ “
C ont enc io s ul adminis tratiy 209

夕Jα グ確jη お″α′

θ為 傷κノク滅π湧 εθ4,′ ′
ι″ c夕 滅36″ JJル sα ′
θ″θb夕 た sa′ θ傷4 εθ呼 lθ θ″
"κ
α′αε′
,7rん ′
Jα グη7,77'Sιrα ′
ノソθ''1 "r “
1n sistemul constituliOnal §i legal romanesc nu regttsiln conccplia, princip五 lc si
instittlliilC Speciicc sistemului francez.
Pe cale dc consecintう , si trttsこ mrilc caractcristicc ale procedur五 adlninistrative
contencioase vor fl diferite de alc celei din Franta.
In conceptia nOastrう , pot fl identiflcate, ln raport cu prcvcderilc Constitlllici Si alc
lcgii― cadru in materie,urllltttoarele trlslturi caracteristice ale procedurii administrative
contencioase:
a)E)in punctul dc vederc al continutului sttu, reprezillttt un ansamblu de noll■ lc
proceduralc speciale si speciicc, carc sc col■ pleteaztt cu norlnelc proccdurii civile
obi§ nuite,含nm】 sura ttn care existう collllpatibilitate cu specirlcul rapOrturilor care se
circumscriu institutiei COntenciosului adlninistrativ.
Estc foartc importanぬ prccizarca cu privirc la necesitatea compatibilitう tii↑ ntre
nollllele procedurale obi§ nuite § i speciflcul institutici contenciosului adlninistrativ. In
procesul dc elaborarc a proiec毎 lui dc lege pcnt■ l modiflcarca si coll■ plCtarca Lcgii nr.
554/2004 a contcnciosului adlllinistrativ,devcnit Lcgea llr.262/2007,au cxistat propuneri
si variantc de introducere,ln corpul leg五 ,a instituliilor din proccdura civil五 obi§ nuittt care
nu sunt col■ patibilc cu procedlll・ a spcciflctt litigillor de contencios adllninistrativ.Exθ η7ガ ′
g″ α′
Jα ,ordonanta pre,edintia騒 ,care m materie dc contencios administrat市 lmbrac江
fo■ 11la suspendttril executttrii actului, prevttzuttt de articolele 14 i 15 din Lcgea
§
nr.554/2004.In flnal,s― a renunlat la O prevcdcrc carc stt contintt institutiile consideratc
incompatibilc cu spcciflcitatea litig五 lor de contcncios adnlinistrativ, 1五 sandu_i_sc judc―
ctttorului de contcncios administrativ deplina libertatc de a aprccia in ce mlsurtt reglc―
menttttilc Codului de procedurtt civiltt sunt sau nu colllpatibile cu speciflcul raporlurilor
de putere dintre autoriti批 ile publice, pe dc o partc, si cei vtttttmati in drepturile sau
interesclc lo■ legitilnc,pc de altう parte.
b)Normele procedurii administrative contencioase sunt norme de drept public,
mai exact de drept administrativ.
Prin rclevarca acestei trttsttmri,dOrim sl scoatem↑ ne宙 dcnttt faptul cう nom■ a de
trilnitere de la art. 28 al Legii nr. 554/2004 nu estc dc natllrtt a transforma nollllclc
proccduralc in materia contcnciosului adnlinistrativ in norlnc ale procedur五 civile
obi§ nuitc.O ascmenea nolll通 de trimitcrc nu schimbtt astfel natura juridicう a conten―
ciosului administrativ § i a procedur五 aplicabilc acestuia, nu lc transfcrtt pe accstea din
sfcra drcptului administrativ?n accea a procedur五 civile obi,nuite2.
c)Din punctul dc vcdere al derulttrii sale in timp,proccdura adlllinistrativtt con―
tencioastt presupune,dc rcgul沈 ,doutt etape3,,l anume:
―procedura anterioarl sesizttr五 instantci de COntcncios ad■ linistrativ,carc estc o
procedurtt adⅡ linistrativ五 ;

―procedura Fn fata instantei dC COntencios adnlinistrativ,carc cstc o,,procedur五

Judiciar五 ".

p.40

奪
灘鮮孝
鶴 黎第勇
鰯餞 ,ti,2004,p.303
All Bcck,Buclrc,ti,1994,p 183
210 DREPT ADⅣ lINISTRATIヽ

Spuncm "de rcgul五 " deoarcce existtt anumitc categorii de litig五 de contencios
administrativ pe carc legea le excepteazう de la obligativitatea parcurger五 procedurii
adlninistrative prcalabilc. Astfel, potrivit art. 31l din Legea Ⅲ . 215/2001, rcpublicat五 ,

hOtararea dc validarc sau invalidare a mandatelor consilierilo■ locali poate fl atacattt de

cci interesati la instanta dc contcncios administrativ, ↑
n tellllcn de 5 zile dc la adoptttc
sau,pentru cei abscnti de la scdi可 五,dC la comunicare.In aceasa situatie nu se mai
realizeaztt proccdura administrativtt prcalabil五 ,iar instanta dc cOntencios administrativ sc
pronuntユ ↑ n Cel mult 30 dc zile,printr― o hotを廿館e dcfFlnitiv五 ,i irevocabil五 .

Articolu1 7 alin.(5)din Legca llr.554/2004 prcvcdc c五 錫 ε

αz"′ α″J夕 ″′
わ″ノ
′″θグタs`
グι′rO● θぁ Иνθ6α ′ ′P″ θ″夕′
″′ θr夕 ′Pab′ た,И gθ ″ Jα A物 ″οηα′
,ル ク″お′ ガ θ F"κ ε″θttα rノ ′
θ 7´

P"b′ たノ “
′
′cグ θ ″ θ′ ノ
νθSc ε
θ ″
″ノ′
θε θ ′
θ″ν ″力777α ″ ノ
れθrグθ4α 刀 sα 夕訪 θ z″ ガグ ノ
″
sα
"α `α
ρ ″′ ″ ψ
θrグθ′
ακれ α′6`わ ″ε 66 αθたた αs,″ ′
αrθ prノν ル′ αrttZノ Zノ ″σ夕
ιs励 ヵ綱り s′ ′ε
α″ル θ
″%θ ルα θ εθ′θ′ι ′(非 ′′ α′ι ′
α 傷刀 ル υ ′sα 鱈 リ θras′
′ 力″ ノ θ″ム グ タ 6α ろ 傷′ル α″
"加 “
″夕.ン タ4グ θsθ ′
jε
ακ′傷′`θ′
J′ η ′ ″
z`77′ θ
gα み′′θ
θ夕 ′ノα′ιχθ
`J“
9,″ グθκθ
′egα ′α′
の ιs″ j′

θb:igα
"′
″ ει″″rα ′″α`θ
″bJι″。 “ `′
““
"Flig′
d)PrOCedurajudiciartt in lnatcria contenciosului adnlinistrativ estc,dc regul五 ,supusi
dublului grad de jurisdictie,fOndul,i recursul,reprezentand astfel o exceptie de la
rcgula仕 ゎlului grad de jurisdiclie,Care caracterizcaztt cca mai marc partc a litigiilor
apa4inand procedur五 civile obisnuitc E)in nou allll ねcut prccizarca ,,グθ/cg夕 ′ ′", cじ
privire la dublul grad de jurisdictie,dat flind faptul cう existう anumite categorii de litigi:
de contcncios adnlinistrativ carc sunt supusc unui singur grad dc jurisdictiC,ln scnsul cこ
flc sunt cxccptatc dc la exercitarea recursului,flind solutionate in priin五 ,i ultilntt instanI江
ie sunt supusc exclusiv recursului, clinlinandu_se fondul carc cste asillllilat cL
parcurgcrca unor faze adlllinistrativlurisdictionale.
in accst scns,allllintilll dispoziliilC a■ .3 1l alin.(2)din Lcgca nr.215/2001,rcpubli―
cata,cu mOdiflcttfile si colllpletttrile ulterioare,la care am acut rcferirc anterior.
e)PrOCedura judiciarう ln materia contenciosului administrttiv are ca speciic
caracterul urgent aljudecttr五 cauzelor.
Estc adevttrat ctt principiul cclcrit五 !ii estc speciflc adnlinistrttrii justiliei↑ n ansamblul
saul,dar judecarea litigiilor de contencios administrativ trcbuicね cuttt de o maniertt L
carc principiul cclcritttlii trcbuie aplicat§ i respcctat in mod dcosebit.O asemenci
concluzie sc desprinde din continutul,terll■ inologia normelor procedurale consacrate p五 二
Lcgea nr.554/2004.Astfcl,regasim utilizattt follllula,,ル タ 暉ι κ″"atat Fn art.17 car=
reglemcnteazttjudccata ln fond,cat si↑ n alt 20 carc rcglcmcntcazttjudccata in rccurs2
0 CaraCterul public3 al prOccduriijudiciare Tn lnateria contcnciosului administrati'ヽ
cu precizarea ctt in anumitc litig五 se poatc aplica rcgula din proccdura civiltt confoli二

I Penku o analtzd monograficd

a acestui principiu, v. Gh. Dobrican, Procesul civil, urgentareajudec;:..
Ed. Continent XXI.
2
Textu1 prevede cd. instanla de juclecata va judeca recursul cle urgenla.

' Procedura contencioasd in Franla are ca specific caracterul secret. Acest caracter igi are obdrSia r
caracterul secret specific administraliei franceze. Un asemenea caracter secret este nuanlat de oblig,-
judecdtorului de a respecta reguliie unei dezbateri contradictorii intre p5(i, de a le permite acestora s[-qi prer--
apardrile 9i sa aibi cunoqtinld de toate elementele utile procesului. (C. Debbasch, J.-C. fucci, op. cit., pp. 17- -:
C o nt e n c i o s ul a dmini s tr ativ 211

cttcia atllnci cttd instanta aprcciazう ,m functie dc elCmcntelc spcciflce ale■ ecttei spete,
poate decide ca,edinia SI Se desね 5oarc↑ n sccrctl.
g)Caracterul accesibil din puncttll de vedere al cuantumului taxclor afcrente
litig五 lor de contcncios adrllinistrativ. Ca si ttn sistemul francez2, litig五 lc dc contcncios
administrativ il■pun taxc de timbru mult rnailnici decat litig五 le civilc sau comerciale.
′θ
A■ .17 alin.(2)din Lcgea llr.554/2004 prevcdc cこ κ″傷ε ι
″ ′ θル綱り νJα ′θtt b%α rブ

′ rι Zθ ′
η ′Jι g,sθ
′ιccρ ′θχθ ′ιグ θ′J771わ ′
fr prθ ναzク ′θグ ″ノ
θZcgι α4r.ノ イ7/f997′ ソ Jη グι
はθ ′θ
ル′6Jα ″
ι虎 ′″br7,c夕 θ
′ `ι
グ ′θ ″′′
ルゞ たθ η′ αンプ たノ′ι′Jο α′らεγacυ ″αε ι わr cα rι αタ
θαθ
bノ θθ′θ
θκ′
rα 6`θ αグ“′
4Jstra′ ′
ソαε α ″θSCソ θ r tttα ′
ανα ′
θ αrι .

“
§21。 Pttrtile tn litigiul de contencios adnlinistrativ

Calitatca de reclamant o poate avea,cum am mai Ⅳut prilaul tt artttttm,o persoanう

3 a rCClamanttllui persoan五
vathat五 , cOnsiderttm ctt nu arc rclevanth capacitatea civil五
juridic五 .

in ccea ce priveste reclamantul persoantt flzic五 ,acesta trebuie stt aibtt capacitate
de drept civilo Cand este vorba despre un gnlp de persoanc, acesta nu trebuie stt aib五
capacitatc in scnsul drcptului civil, ci capacitatc moraltt sau, cum se cxprimtt un autor
4.
francez,stt aib五 ッοεα′jα グ
θααソθα cη α ′ α′θブタ″Jグ jε 万
`ノ
Ctt privestc titular五 dl・ eptului la actiune in contenciosul administrat市 ,legis14ia
actualtt recunoa§te calitatea de reclalmant urlnatOarelor subiecte dc drcpt5:
a)pa■ iCularul,cel vtttttmat:
b)prefCCm16;
C)unele autorittti publiCe care au misiunea s,veghezc la respcctarea drepturilor,i
libcrt4ilor Cet4eni10r,cum ar fl procllrort11,Avocatul PoporLllui7,Agcn,ia Nalionaltt a
FunctiOnariloI Publici sau Ministenll Public.

I
Potrivit art.121 alin. (2) din Codul de procedurd civild,Jnstanla poate dispune ca dezbaterile sd sefacd
in Sedinyd secretd, dacd dezbaterea publicd ar putea vdtdma ordinea sau moralitatea publicd sau pe pdr1i. in
acest caz, pdrlile vor puteafi insolite, in afard de apdrdtorii lor, de cel mult doud persoane desemnate de ele".
2
,,Justifia administrativd este mai pulin scumpd decAt justilia civild" (C. Debbasch, J.-C. Ricci, op. cit.,
pp.17-18).
3
Se impune, firegte, pentru reclamantul persoand fizicd sd aibd capacitate de exerci[iu, pentru cd un minor
sau un incapabil nu poate sd sesizeze instanla dejudecatd.
o
R. Chupt,s, op. cit.,2000, p.397 .
5
Are drept de a sesiza instanla judecitoreascd, it't baza art. 123 alin. (5) din Constitulie 9i a prevederilor
Legii nr. 34012004 pivnd institu.tia prefectuiui.
6
Astfel, Avocatul Poporului, potrivit art. 55 din Constitulie, are ca misiune ,,apdrarea drepturilor gi a
libertdyilor cetdyeneSti". O indatorire similari revine, potrivit art. 131, gi Ministerului Public care, pe l6ngi
apdrarea valorilor mai sus enunlate, are gi sarcina de a reprezenta interesele generale ale societdlii qi apdrarea
ordinii de drept. Rezulti cd aceste doud autoritigi publice pot sesiza instanlele de contencios adminishativ, in
realizarea statutului lor constitutional mai sus evocat. (A. Iorgovan, op. cit., vol. II, ed. a IV-a p. 511). O
asemenea competenld este recunoscutd expres prin acfuala Lege privind contenciosul administrativ.
Dispoziliile din Legea w. 55412004 care prevdd dreptul Avocatului Poporului de a sesiza instan(a de
contencios administrativ au fost atacate la Curtea ConstitulionalS de cdtre chiar institulia Avocatului poporului.
Curtea Constitulionald, prin Decizia nr. 507 din 17 noiembrie 2004, publicati in M. Of. nr. 1154 din 7 decembrie
2004, a respins aceastd exceplie.
212 DREPT ADⅣ IINISTRATⅣ

In cazul acliunilor prin care s¨ a vttthmat un intcrcs public,calitatca dc reclalnant o

pot avea,pc langtt cclc pat■ l autoritttli precitatc,si θ/Jθ θ′θκsο αη夕 dCグ ′θρ′′γわ′ ′
θ,ca,i
θ 77JS″ ,θ ′ εノ α′θ″′ ι″θsα .

`sθ “η
`gαNotiunCa dc θgα ζ お777θ `θ
sθ θノ
α′θノκたr"α ′ θcvoc五 ,potrivit art.2 alin.(1)lit.S)aCele
s″ 夕6′ ″cgzν θ ″″α777ι ″″′
ι ,s′ ″グたα′ θ,α sθ εノ
α ″メ α
ら イ4グ ″むJα ルθ ′
θα Sθ θ ″ι
α,`α ′θα夕ε α
θわたε
"r′
′ル αθ ′′力′αた′rθ ′ θε ″ ′″′ ′θ′ グ ′
θわ ε α′ θ′ガル θα 夕“η,sα γ ι 夕θ α
′ η
Jα 権 rノ r 鱈 ″ ,グ ψ z,

b“ ″αル46″ θ 4α ″θαSι ″たガbrρ 励′ Jε θαグ Jη Js`″ θ

Aceasth conceplie fOaltc gcncroastt a “ `Jソ
acmalci lcgi, carc a fost publicat五 ,ln faza de
proicct,ln Rcvista dc drept public,a fost criticattt vehement de ctttre vcnerabilul profcsor
Tudor Drttganu,atat pe considcrentul riscului ca actiunile dc contencios adnlinistrativ s五
nu se transforlllc mtr― un soi de actiuni populare ttθ ′
′θ′9ρ タル′
プリ,dar si pentru ctt ar intra
in conllict cu prcvedcrile art.52 din Constitltie,unde se face rcfcrirc la unグ r"′ α′傷
″θ′
′`rSθ ακθソ
う′ク777α ′
θsα νJα 夕
77ノ 刀′
θ″θ
s′ θ ,777α ′
gノ ′ αε
θ ノ
s′ θα l

Una dintre inovatiilC adusc prin Legea nr.554/2004 o regttsim m art.l alin。 (2).
potrivit carLlia Sθ ′θα′θαdrθ sα ノ
77S′ α″′
θ′dC εθκ′ θ
″εブ
θS α777tノ s′ rα ′
′ν∫′
′ιrsο α
77ブ ηαッ
タ′ ′
ク777α ′
錫r77_ク 77J7・ (P′ ―
α′sa夕 sα lr"″ 夕 ′ ″た″θs′ ι ′ ρ′,77′ルタ″αcr αグ ′
gブ ′ κお″α c"ε α7126た 7・

′ νノ
77グ ′ ″傷αζαグrθ sα ′α 7r,strb′ ιc′“
J′ σ ″
″′ .
“ “ `Jν

`グ
In accst fcl se transeaztt o problemtt care,neflind reglementat江 , a fost dezbう tut五 貪
ll

doctrintt si intalnit五 ↑
n jurispruden● ,unde a primit solut五 diferite.Simatia cea mai dcs
lntalnittt o rcgttsinl↑ n cazul autorizal五 lor de cOnstruclie, a Ce10r de Lnclionare a unor
socieali comerciale sau pentru dcsね §warca de activiati la dOmiciliu・
Estc posibil ca actelc administrative de autorizare stt afcctczc drcpturi sau intercsc
lcgitilne alc altor persoane dccat destinataru1 lor.Estc evidcnt c五 ,desi legea nu prevede
expres,calitatea de pttat in litigiul astfel n,scut o va avea atat bcneflciarul actului,cat 5i
2.
organul dc la care acesta cman五
Calitatca dc parat va revcni, ln confollllitate cu prcvedcrile art. l din Lcgca
llI.554/2004 si art. 52 din Constitltie, unei autoritttti publice, flind vorba despre
autoritЙ ti publice din sfera celor trei clasice puteri ale statului sau din afara
acestora。
Capacitatea proccsualtt a acestora cste fundamentattt pe capacitatca de drept public
(de drept adllninistrativ)in Virtutea cttrcia autorittttilc publiCe, ln lipsa pcrsonalitttlii
juridicc,pot sta m proccs,ln numc propriu,m calittte de reclamant sau parat3.
Cum am maia、ut prilttul Stt ar激 五
m,pot i atacatc in justilie aCtCle administrati、 c.

indifcrent dc autoritatca publictt dc la care cman五 .

In confollllitate cu art.16 din lege,se recunoaste posibilitatca ca actiunCa s,poata i

follllulat五 i personal impotriva imctiOnarului public care a elaborat actul sau care sc face
§
vinovat de ncclllitCrCa lui,Tnstt numai dacl sc solicittt dcspttgubiri.

l T Draganu,o″ εわsタ ルゴα

″″″
お r71
″ rdec″ ′ α ttJ″ ク
″J″ ″ Юノ ι
ε′売 れィ α れ た″
`″ `α “ `θ `′ `ο `″
Rcvista dc Drcpt Public nr 3/2004,pp ll‐ 21
2ノ
、.Iorgovan,rrarα ′¨,Op θブ 1,vol II,ed arV‐ a,p.645
3 E Popa,Cο
77た 770Jο sク ′αJ777ノ ″おtrα″ソ0ろ ′ιιt",Ed Servo― Sat,Alad,1999,p 23
Co ntencio s ul adminis tr ativ 213

$ 22. Felul ac[iunilor in contencios in func[ie de regimul procedurii administrative

prealabile
Legea nr. 55412004 instituie regula procedurald potrivit cdreia introducerea acliunii
in contenciosul administrativ este precedatd de parcurgerea procedurii administrative
prealabile.
De la aceastd reguli exist[ qi unele exceplii, fiind vorba despre ac{iunile in conten-
cios care nu mai presupun parcurgerea acestei proceduri.
Rezultd c5, in func(ie de regimul acestei proceduri, acliuniler in contenciosul
administrativ se impart in urmdtoarele categorii:
a) Acfiuni care obligi reclamantul ca inainte de a se adresa instan{ei de con-
tencios administrativ si parcurg[ procedura administrativi prealabili, acestea
reprezentdnd regula.
b) Acfiuni care nu obligl la parcurgerea unei asemenea proceduri, acestea fiind
acliuni pr ev dztte prin re glementdri sp e ciale2.
c) Ac{iuni in care intilnim o formi atipicl de proceduri prealabili, sub forma
recursului grafios, dar cu un regim juridic specific. Aceasti procedurd este izvordtd nu
din raliunea ocrotirii unui drept subiectiv, ci din statutul titularului acliunii.

$ 23. Tipuri de ac[iuni in contencios administrativ

Dispoziliile Legii nr. 55412004, raportate la Constitulie, determind concluzia exis-
tenlei urmdtoarelor categorii de acliuni, in func{ie de obiectul cererii:
a) acliuni in anularea actului, fiind vorba despre o anulare totali sau parfiall a actului;
b) acliuni in anularea actului, inso{ite de solicitarea de desplgubiri materiale sau
morale;
c) acliuni in obligarea la emiterea unui act administrativ sau a altui inscris;
d) acliuni in obligare la emiterea actului insolite de cererea de despigubiri
materiale qi (sau) morale;
e) acliuni in obligarea autoriti{ii Ia efectuarea unei anumite opera{iuni admi-
nistrative.

$ 24. Actiunile impotriva ordonan[elor Guvernului

Una dintre inovaliile aduse de Constitulia revizuitd a fost aceea a recunoagterii
competen(ei instan{elor de contencios administrativ de a se pronun{a asupra ordo-
nan{elor sau dispozi{iilor din ordonante declarate neconstitu{ionale.
O asemenea reglementare impunea prevederi mai ample in Legea contenciosului
administrativ, care se reglsesc in prezent in articolul 9 al acesteia.

1
V. Negu1, A. Zahaia, Acliunea in daune in contencios administrativ, in Curierul Judiciar nr. 112003,
pp. l-10.
2 Exemplu: Legea nr. 21512001 privind administralia publici 1oca16 republicatS, dispune in art. 69
(4)-(5) cE ordinul prefectului, prin care acesta ia act de incetarea mandatului primarului, poate fr atacat la
a1in.
mstanla de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare, frri parcwgerea procedurii
prealabile.
214 DREPT ADⅣ IINISTRA liヽ

Astfel, persoana vdtdmatd intr-un drept al sdu ori intr-un interes legitim p=
ordonan{e sau dispozilii din ordonante, introduce acliune la instanla de contenc::s
administrativ, insolitd de excep{ia de neconstitulionalitate.
Instanta de contencios administrativ verificd dacd sunt indeplinite condiliile pr.-
vdzute de Legea m.4711992 privind organizarea qi funclionarea Curlii Constituliona..
modificatd qi republicatd. Dacd ea constatd cd respectivele condilii sunt indeplini:-
sesizeazd Curtea Constitulionald, prin incheiere, qi suspendd solulionarea catzei pe fonc
Instanla de contencios administrativ va repune ca:uza pe rol, dupd ce Cun;'
Constitulional5 s-a pronunlat gi va da un termen, cu citarea p54i1or, numai dacd ordonan--
sau o dispozilre a acesteia a fost declaratd neconstitu{ional5. in caz contrar, resping.
acliunea ca inadmisibilS pe fond.
in situalia in care decizia de declarare a neconstitu(ionalitSlii s-a pronunlat in urrr"
ridiclrii excepliei intr-un alt proces, sesizarea instanlei de contencios administratir' =.
face direct, fdrd a mai fi necesard procedura prealabil5, in limitele unui termen de un ar*
care curge de la data public[rii in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I, a Deciztc'.
Cu(ii Constitulionale.
Precizdmcd prin deciziaCurlii Constitulionale nr. 660 din 4 iulie 20071 afost admisi
excepfia de neconstitulionalitate a dispoziliilor art. 9 din Legea contenciosului adminis-
trativ nr. 55412004, in mdsura in care permit ca acliunea introdusi la instanla it
contencios administrativ si aibd ca obiect principal constatarea neconstitulionalitSlii une.
ordonanle sau a unei dispozilii dintr-o ordonan!6.

S 25. Actele ce trebuie atagate cererii

in conformitate cu art. L2 din Legea nr. 55412004, ,,Reclamantul anexeazd l;

acliune copia actului administrativ pe care il atacd sau, dupd caz, rdspunsul autoritati.
publice prin care i se comunicd refuzul rezolvdrii cererii sale. in situalia tn care recla-
mantul nu a primit niciun rdspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii,
certificatd prin numdrul Si data inregistrdrii la autoritatea publicd, precum Ei orice
inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile, dacd acest demers este
obligatoriu. in situalia tn care reclamantul introduce acliunea impotriva autoritdgii
care refuzd sd pund tn executare actul administrativ emis tn urma solu\iondrii favo-
rabile a cererii ori a pWngerii prealabile, va depune la dosar qi copia certificatd dupa

l Publicatう
h M Of nr 525 din 2 august 2007 Confom art 147 din Constimtie,diSpozililc din lcgilc,:
ordonanlclC tt Vigoarc,prccum§ i cclc din rcglllamc■ c constatatc ca flind ncconstittltionalC,1§ i hcctcazう efcctclc
jul■ dice la 45 dc zilc de la pllblicarea h Monitoru1 0flcial a dcciziei CШ ii ConstitutionalC,dacう ,h acest
intcwal,Parlamcnttll sau Guvcmul,dupう “neconstitutiOnalc cu dispozitiile
caz,nu pun dc acol・ d prcvedc五 lc
ConstitlltiCi・ Pc durata accstui tcmcn,dispozi,ilC COns● tatc ca flind neconstimtionalc sunt suspcndatc de drcpt
ua ante五 〇
ln accste condllii,diSpozitille art 9,in foma a、 ru■ imclor modiflcう 面,au fost suspcndatc in intcwalul
2 august 2007‐ 16 scptcmbl■ c2007,m misura m carc pCrmit ca aclunCa lntrodusう la instttta dc cOntencios
adnlinistrativ sう aibう ca obicct p五 ncipal constatarca ncconstinltionalitう tii unCi Ordonanlc sau a unci dispozith
dintr―o ordonan`,lncctandu_,i cfcctclcjuridicc h data dc 17 scptcmbHe 2007,ultrtlca lcgiuitortli nu a inteⅣ elut
pentru modiflcarca prcvcdcnlor atacate
Co ntenci o s ul admini s trativ 215

ucest act (subl. ns.- V.V.)"'. Modificirile aduse articolului 12 prin Legea nr.26212007
sunt subliniate in citate, qi ele reprezintd completarea cu situalia in care pldngerea
prealabili nu este obligatorie, precum gi cu aceea a refuzului autoritdlii publice de a pune
in executare un act administrativ emis de autoritatea publicd la cerere sau uffnare a
procedurii prealabile.
Se mai depune actul prin care se dovedegte indeplinirea procedurii administrative
prealabile gi care difer6, in funclie de situalia modului in care s-a parcurs aceasti
proceduri gi de atitudinea autoritilii publice faf[ de care s-a realizat ea2, precum gi
dovada achitdrii taxei de timbru.

in contenciosul administrativ, taxa de timbru este, cum spuneam, redusd ca gi

cuantum, cu exceplia acliunilor care privesc contracte administrative, ceea ce dezvdluie
,,intenlia legiuitorului ca acliunile de contencios administrativ trebuie sdfie la indemdna
c etdleanului p entru ap iirarea drep turil or s ale "3 .

Mai pot fi depuse alte acte pe care reclamantul le consider6 cd ar sprijini solulionarea
cauzei. kt. 13 alin. (l) face vorbire despre depunerea intregii documentalii care a stat la
baza emiterii actului atqcat, precum Si orice alte lucrdri necesare pentru solulionarea cauzei.

$ 26. Instan[ele competente

Am stabilit, analizdnd trdsdturile contenciosului administrativ, cd, spre deosebire de
celelalte litigii, celor de contencios administrativ le este specific dublul grad de juris-
dic{ie, fondul qi recursul.
Am precizat ci aceastd materie a suferit modificiri fa{6 de reglementarea ini1iald,
care infiinla seclii de contencios administrativ doar la nivelul tribunalelor judelene (qi al
municipiului Bucuregti) qi al Cur,tii Supreme de Justilie (art.17).
C6, prin Legile nr.9211992 privind organizareajudec[toreascd 9i Legea nr. 5911993
privind modificarea Codului de procedurd civild gi a altor reglementdri, s-au infiin{at
seclii de contencios administrativ gi la nivelul Curlilor de Apel.
Astfel cd, in prezent, litigiile de contencios administrativ sunt solulionate de tribu-
nalele administrativ-fiscale, iar pdnd la infiinlarea acestora, de secliile de contencios
administrativ Si fiscal care funclioneazdin cadrul Tribunalelor judelene si al municipiului
BucureSti, al Curlilor de Apel Si al inaltei Curli de Casalie Si de Justilie.

1
Din continutul acestei dispozilii, rezultd cd actele ce trebuie depuse la dosar, diferd dupd cum avem de-a
face cu un act administrativ tipic sau cu unul asimilat: a) in cazul in care se atacd un act administrativ tipic,
cererea va fi insolitd de actul administrativ vdtdmdtor, a cdrei anulare totald sau pa(iala se cere; b) ln cazul in
care se ataci actul administrativ asimilat, odati cu cererea se vor depune, in funcfie de situalia ci autoritatea a
formulat sau nu vreun rdspuns: rdspunsul autoritdlii publice prin care i se comunici refuzul rezolvdrii cererii
(daci existd un asemenea r6spr.rns); copia cererii prin care s-a solicitat actul, certificati pentru conformitate cu
originalul (dacd nu existd niciun rispuns din partea autorit6lii).
2
DacA s-a parcurs doar recursul gralios, iar autoritatea emitentd a rdspuns, se va depune rlspunsul acesteia,
solulia pronunlat5 de ea. In cazul in care autoritatea emitenti nu a rdspuns, se va depune copia cererii din care
rezultd parcurgerea acestei proceduri. Daci s-a parcurs at6t recursul gralios, cAt qi cel ierarhic, se vor depune
soluliile acestor doud autoritdji publice, dacd existS, daci nu, se vor depune cererile din care rezultd parcurgerea
celor doud forme de proceduri.
'A. Iorgovan, op. cit., vol.II, p. 514.
216 DREPT ADPIINISTRATRZ

Competen{a material[ (rutionae materiae)

Articolul 10 alin. (l) din Legea contenciosului administrativ, astfel cum a fost el
modificat prin Legea m.7612012, prevede cd Litigiile privind actele administrative emise
sau incheiate de autoritdtrile publice locale Sijudelene, precum Si cele care privesc taxe Si
impozite, contribulii, datorii vamale Si accesorii qle acestora, de pdna la 1.000.000 lei, se
solulioneazd, in fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele
administrative emise sau fncheiate de autoritdlile publice centrale, precum Si cele care
privesc taxe Si impozite, contribu{ii, datorii vamale Si accesorii ale qcestora, mai mari de
1.000.000\ei, se solulioneazd, infond, de secliile de contencios administrativ Sifiscal ale
curlilor de apel, daca prin lege speciald nu se prevede altfel.
Constatdm astfel ci, in prezent, competenla materiali este urmitoarea:
- judecata in fond se poate face de citre tribunalele administrativ-fiscale, pentru
actele emise de autoriti{i publice locale gi jude{ene gi pentru cele care privesc taxe qi
impozite, contribufii, datorii vamale qi accesorii ale acestora, de pini la 1.000.000 lei.
PAnI 1a infiin{area acestora, competenta va reveni secliilor de contencios adminis-
trativ gi fiscal ale tribunalelor judelene gi al municipiului Bucuregti.
- judecata in fond se face de sec{iile de contencios administrativ gi fiscal ale
Cur{ilor de Apel, in litigiile privind actele emise de autoriti{i centrale precum Ei cele
privind actele administrative emise sau incheiate de autoriteile publice centrale, precum
gi cele care privesc taxe qi impozite, contribufii, datorii vamale gi accesorii ale acestora.
de peste 1.000.000 lei. Prin alin. (1') al art. 10, nou-introdus prin Legeanr.7612012, se
completeazl competen(a Curfilor de Apel cu solufionarea fondului litigiilor care au
ca obiect toate cererile privind actele administrative emise de autoriti{ile publice
centrale care au ca obiect sume reprezentAnd finan{area nerambursabill din partea
Uniunii Europene, indiferent de valoare.

Recursul se solutioneazd,potrivit art. l0 alin. (2) astfel:

- recursul impotriva sentinfelor pronunfate de tribunalele administrativ-fiscale
se judecd de sec(iile de contencios administrativ Ei fiscal ale curfilor de apel;
- recursul impotriva sentin{elor pronunfate de secfiile de contencios administratir
Ei fiscal ale Curfilor de apel se judecd de Sec{ia de contencios administrativ gi fiscal a
Inaltei Cur{i de Casafie qi Justi{ie, dacd prin legea special5 nu se prevede altfel.

$ 27. Competen[a teritoriali (rationae loci)

Art. 10 alin. (3) din legea contenciosul administrativ derogi de la regula de comp--
tenli teritorialS din dreptul comun, unde judecata aparline instanlei de la domiciir*
pdr6tului, prevdzdnd competen(a instan(ei de la domiciliul siu sau de la domiciliu,fi
pirfltului.
Aceasti competen{[ are caracter alternativ, reclamantul av6nd astfel la alegr:
instanla de la domiciliul sdu sau de la cel al pdrAtului.
Important este insd cd oricare din cele doui instanle au fost sesizate, ele nu se p:i
desesiza in favoarea celeilalte, ele sunt obligate sd re{ind gi si judece acliunea. 41.
C ontencio sul adminis tr ativ 217

alin. (3) teza a doua prevede cd dacd reclamantul a optat pentru instanla de la domiciliul
pdrdtului, nu se poate invoca exceplia necompetenlei teritoriale.

$ 28. Procedurarin fa[a instan[ei de fond Ei de recurs

Art. 17 instituie caracterul urgent al judec[1ii de cdtre instanlele de fond: ,,cererile
adresate instanlei se judecd de urgenld qi cu precddere in Sedinld publicd, in completul
prevdzut de lege".
Acelaqi caracter urgent regdsim qi in ceea ce priveqte redactarea sentinfelor, aceasta
urmdnd a se face, in prezent, in cel mult 30 zile de la pronuntare, spre deosebire de
varianta anterioarl a legii, care impunea un termen, greu de respectat, de l0 zile2.
Prin art. 14 qi 15 se consacri institu{ia suspendirii actului de citre instanfa
sesizati.
Legea actualS consacrd, prin articolele 14 qi 15, doui tipuri de suspendare:
suspendarea executirii actului dupd formularea plAngerii prealabile qi suspendarea
solicitati prin ac{iunea principall.
In ceea ce priveqte suspendarea executirii actului, art. 14 alin. (l) prevede cd. in
cazuri bine justificate Si pentru prevenirea producerii unor pagube iminente, dttpd
sesizarea, in condiliile art. 7, a autoritSlii publice care a emis actul sau a autoritdlii
ierarhic superioare, persoana vdtdmatd poate sd cearl instanlei competente sd dispuni
suspendarea executdrii actului administrativ pdni la pronunlarea instanlei de fond. in
cazul in care persoana vfltimatl nu introduce ac{iunea in anularea actului in termen
de 60 de zile, suspendarea inceteazi de drept qi flri nicio formalitate.
Instanla este obligatd si rezolve cererea de suspendare de urgenli qi cu precddere, cu
citarea p5rlilor. Cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusi
qi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, atunci c6nd in cauzd este un interes
public major, de naturd a perfurba grav func{ionarea unui serviciu public administrativ.
Judecarea acestei cereri se face de asemenea de urgenli, cu citarea pd4ilor.
Hotir6rea prin care se dispune acest tip de suspendare este executorie de drept. Ea
poate fi atacatd cu recurs, in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este
suspensiv de executare.
Prin Legea rtr.26212007 a fost reglementatd situalia in care autoritatea pub1ic6, dAnd
dovadi de totald rea credin!6, emite un alt act administrativ, cu conlinut identic cu cel al
primului act. in aceastd ipotezd, in care se emite un act administrativ cu acelaqi conlinut
ca qi actul suspendat de cdtre instanli, acesta este suspendat de drept, nemaifiind
obligatorie pldngerea prealabili.
Cel de-al doilea tip de suspendare este cea solicitat[ prin ac{iunea principali.
Astfel, articolul l5 prevede cd suspendarea executdrii actului administrativ poatefi
solicitatd de reclamant Si prin cererea adresatd instanlei competente pentru anularea, in
tot sau in parte, a actului atacat, pentru aceleagi motive prevdzute de articolul 14 pentru

lD A Toin,ノ ヽしσω滋 たα ガJ′ Юει

油″ガα7711ノ ″お″α″ッ
ttβ sta dc Drcpt Public llr 1/2002,
pp 75-95.
`ο `グ `,Fn Rc宙
2 in practicぅ
accst tcrlnen cstc de rcgul五 貧
ncttlcat,fapt explicat pHn fncttcaca foartc marc a instantclor cu
litigii,ccca cc facc imposibila rcspectarea tcrlllcnului
218 DttPT ADⅣ IINISTRATIV

prilllul tip dc suspcndarc. Prccizarca din partca flnalう a fost inttodustt prin Lcgca
llr.262/2007.In accasttt sitllatie,instanla va diSpunc suspendarea actului administrati、
‐
atacat panう la solulionarea deflnitivう § i irevocabiltt a cauzei. Cererea dc suspendare sc
poate follllula o dattt cu actiunca principala sau printr― o acliunc separat五 , pantt la
S01utiOnarea actiun五 in fond.
Si aCeasttt ccrcre sc judecう de urgent江 ,cu Citarca p五 4ilol,hOtararca pronuntattt flind
exccutorie dc drept si se poatc ataca in tcllllen de 5 zile dc la pronunt〔 rc. ccrcrea de
suspendare poate fl introdus五 § i dc Ministcnll Public, atllnci cand in cauztt estc vorba
dcspre un intcres public rnttOr dc nattlrtt a pcrturba grav incliOnarea unui scrviciu public
adnlinistrativ. Prin Lcgca‐ 262/2007 s― a realizat o nccesarう colnpletare a regilnului
juridic al suspcndttr五 cu situatia in care s― a admis acliunCa dc fond,dar actul fuscsc
suspendat in temciul articoltllui 14,carc prevedc cう ″r∂ ′θαグι s2ψ θ ″α″
んθ′ ″おp夕 ″θ
`Sθ
ρ´η ″′ αsθ ′
夕 Jθ ″
′ α ″
θ αα ″ブ 錫′)れ ′ In lipsa oricttror prcciztti,s― ar
72i′ i“putut crede ca.
desi acliunea ↑ “ adlnis五 , suspendarca incetcaz江 ,i actul
n fond a fost ilcgal rcintrtt in
vigoarc Pcntrtl a prc↑ ntallnpina O asemcnea situaliC, S― a introdus o noutt prevcderc
confom cttcia加 ″ θ′%α αグ ブ′θ′ガ α釘ブッ″ノ 力 刀乙 グS"rα s夕 ψ θ′励 ″ノち グ′ψ Saル i

ε
θκグ
″′θα ′
θθル′
ν
J′′ノ
イ r′
“
,sθ ρ″θ
Jttη gω 虎'加
ルη′′′
ηグ/6J sθ ′
“ γ′
′θ
καrθ αグ
グκ“′
力′ J′ :

ノ
″θνOε αb′ ′
ガαεαι
ィzθ ノ .
`θ

In vechca Lcgc nr.29/1990,suspendarea cra rcglemcntattt prin a■ .9,care consacra

numai suspendarca in■ odustt odati cu actiunca principal五 .Rcgilnuljuridic al suspend五 五 i

actului administrativ dcdus judec魏 五 ,↑ n temeiul art.9 din Lcgea nr.29/1990,a acut
obiecttll unui recurs in intcresul leg五 ,pe care Curtca Suprcmtt dc Justitic l― a admis prin
Dccizia nr.IV din 27 scptcmbric 19991
Promovarea recursului in intcresul leg五 a fost dctcllllinattt dc faptlll cl s― α εθ77S′ α′
ι7「

ca zη ′′
αθ′
ブθα′
ηs′ α4′ θ
′θr dc ι
ο θ
″θ′
Os α
J7′/777ノ ηS′ ″
′ α′Jソ 77ν χブ
θ S′ α夕77
ρtr77ε ′deソ ′●
傷 ′
77′

`derθ
Cgα ′ι
J77 ′ ′″α ε夕 CXθ ″6ノ ′ ′ dc α′
α′ια 6タ ノ α α ′ιCIJ″ S"′ ι ″ノ
4,ρ θ′ ソα ttθ ′
あ′′″ノ
′」ηr′ 77 θα″θ S― ご
`
′ θ77α ′6`″ θ
sθ lr″ α″ιsfr、ψθ 77グ α
″θααε ′夕′傷ブα グ″77お"J Fra′ ブ
ι″
7ブ θg′ θ
′2θ 4′ αra ρ ″ノ z″ ′
れグ:ψ θ
`′
α′ ′ ′″.`′ソθ ウ Zttι α ″ ηθ ブθs"′ 傷Jα グ ′ ηお″α′ ′
ν 'fご

`.9α “ `ο `θ “
Astfel,unele insttllle S¨ au pronunlat in SCnsul ctt ε ιrθ rθ αグ θs夕 Qρ ″
ιααθ ′た z`′ :

`77dα
虎あsノ θ εα″′ ′θα′ θ′ α″θ α′a sη α ′α′ε 夕′ θε 夕だ,ル ε ′′θあ″ ε ν力θ″ガ′ θ αルだ
αSη 力ηあ′
"グ
″′ ““
″θθ ンプ .

“ `sノ
Alte instante,dimpotriv五 ,au statuat c五 加 ι αzγ ′れ ″ ι ″″ θαグιSγ ψθ ′グα″ θ」
′ル αψ 傷″ ρrれ“
`α
αθ ′ν′夕′αみ 麻 加 ′
z′ ノ
ναルs′ ル″ νわめ あ ′ ″θ εα″ αルs′ α″ε α″α
`″
力θ ″ θ αρ″ θηγ″力′οα′ ιノ α′ αεα力ι γrθ“ε傷だ `α

"だ “
Fosta Curtc Suprcmtt dc Justitie a admis rccursul ln intcresul legii forlnulat si a dccis
CI加 η ttε α ′θα′′ ιッιルr′ ′ ο″αr′ 9グ 加Zttθ α″ 29/f99θ ′ θsν sε ψ′ ′
わ′ ′タル αノ α′ α モ
Za 6θ ′ “
`′
εtt rθ ε
ttrs α ″力 ο ´′ θα′′ ブκε α′ιsθ sο ′ ′ θ77θ α
Ir′ ιαde striら ρι 77darθ αeχ θ εγ′′ ,■

`a″ `′
αθ′夕′夕Jαグ 加 お′ `ク
″α′
ノス メフ
r″Zタ ル カ 加 θαグr笏 ′αθ′
劫″Jノ ρrブ ″ε″ α′ θ,α ν´刀グ θα θb′ θε ″グル だ j
αノα6ち “
α6ι ′ ε∂′ ブカθ r´ ′
∫θα r′ κθα′ α′ρ α″θε θrθ θS′ θsθ Jク
jθ κα′
a sθ α″α′ `α ′ ρ
`θ `′
`ガ
Prin actuala lcge,inclusiv prin modiflcttrilc carc i s― au adus prin Lcgca nr.262/20(
situttia a fOSt Clariflcat五 ,prevttzandu_se cxpres c五 カθ rι α′″
′ηε
α″θsι
suspendarea, "だ in termen de 5 zile de .;
in ambele cazuri, poate fi atacatd cu recurs,
l Dccizia a fost publicatttin M Of llr 636 din 27 deccmb五
c1999
C o nte nc io s ul adminis tr ativ 219

comunicare. Preciz[m ci anterior termenul curgea de la pronunfare, insd s-a considerat

ci o asemenea prevedere este nesatisficdtoare, in contextul in care este posibil ca partea
sd nu fie prezentd, astfel inc0t termenul trebuie sd fie calculat de la comunicarea hotdririi.
Suspendarea executirii actelor administrative este un instrument juridic pus la
dispozilia particularilor care se pretind vitimali, precum gi o garanlie impotriva efectelor
vitdmltoare care ar putea fi ireparabile. Din perspectiva acestui rol, ea a preocupat nu
numai legiuitorul nalional, ci qi pe cel european, concretizAndu-se in Recomandarea
R(89) a Comitetului MiniEtrilor referitoare la proteclia jurisdic{ionald in materie
administrativS, prin care se fac mai multe recomanddri guvernelor statelor membre,
printre care qi aceea ca atunci cAnd un act administrativ este contestat in fafa unei
autoritSli jurisdic{ionale iar aceasta nu s-a pronunlat inci, reclamantul are posibilitatea si
ceard aceleiaqi autoritdli jurisdiclionale sau alteia competente sd decidd mdsuri de
proteclie provizorie impotriva actului administrativ. Astfel de mdsuri de proteclie pro-
vizorie pot consta fie in suspendarea in tot sau in parte a executirii actului administrativ,
fie in ordonarea restabilirii, in tot sau in pafte, a situaliei care exista in momentul cdnd
actul administrativ a fost dat, fie s[ impunE administraliei orice obligalie corespunzdtoare,
{indnd cont de atribufiile autoritdlii jurisdiclionalel.

$ 29. Alte aspecte procedurale

Potrivit art. 13 din Legea nr. 55412004, la primirea ac{iunii, instanla va dispune
citarea p[4ilor qi poate cere autoritilii al cirei act este atacat sd ii comunice de urgen![
acel act, impreund cu intreaga documentalie care a stat la baza emiterii lui, precum gi
orice alte lucr[ri necesare pentru solu]ionarea cauzei.
in acelagi mod procedeazd instanta gi in cazll refiztlui nejustificat de rezolvare a
unei cereri.
in situalia in care autoritatea pltrdtd, nu trimite, la termenul stabilit de instan![,
lucririle pe care aceasta i le-a cerut, conduc[torul autorit[Iii publice va fi obligat, prin
incheiere interlocutorie, sd plSteasci statului, cu titlu de amendd judiciari, l0% din
salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de int?trziere nejustificatd.
Solufiile la care se poate opri instanfa, potrivit art. 18 din lege, sunt in strflnsi
corela{ie cu obiectul cererii, instanfa putflnd admite, in tot sau in parte, ac{iunea sau
putflnd si o respingi, de asemenea in totalitate sau parfial.
Astfel, art. 18 prevede urmitoarele solufii la care se poate opri instanta:
a) sd anuleze actul, in tot sau in parte;
b) sd oblige autoritatea publicd sd emiti actul administrativ ori sd elibereze tn alt
inscris sau sd efectueze o opera{iune administrativd;
c) concomitent cu una din cele dou[ solu]ii, instan]a are posibilitatea sd se pronunle
gi asupra legalititii operaliunilor administrative care au stat labaza emiterii actului supus
judecSlii;
d) in cazul soluliondrii cererii, instanfa va putea si se pronun{e qi asupra despi-
gubirilor pentru daunele materiale gi morale canzate, daci reclamantul a cerut acest
lucru.

lE Albu,D″
ψ′
z′ εο″′ 0′ Osク /17ノ αグ ブ S`rα″ι Ed UnivcrsulJu五 dic,Bucurc§ ti,2008,pp 229-230
77ノ

`″ “
 220 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Consacrarea posibilitilii de a se acorda ,,daune morale" a reprezentat un element de

noutate vechea reglementare, menlinut, frreqte, qi in actuala lege a contenciosului
in
administrativ. Sintagma evoci despigubirile care se acordS pentru atingerile aduse
onoarei, demniti{ii sau reputafiei, vie(ii intime, familiale sau private ori dreptului la
■■

imagine.

$ 30. Recursulr qi ciile extraordinare de atac2

Recursulin materie de contencios administrativ poate fi de competenla Curfilor de
Apel (dacd in fond s-a pronunlat tribunalul) sau a inaltei Curfi de Casafie gi Justifie (dac5
fondul a fost judecat de Curtea de Apel), sec,tiile de contencios administrativ qi fiscal ale
acestora.
Termenul de recurs este de 15 zile de la pronun{are ori de la comunicare qi este
suspensiv de executare[art.20 alin. (1)].
in cazril in care se admite recursul, solulia este casat[ gi se rejudecd litigiul in fond.
dacd nu sunt motive de casare cu trimitere. Atunci cdnd hotirArea primei instanle a fost
pronunlati frrd a se judeca fondul, cauza se trimite, o singuri datd, la aceasti instantE
lart.20 alin. (3)1.
Prin Legea rtr. 7612012 a fost modificat art. 20 alin. (3), care reglementeazd pro-
cedura de sotu{ionare a recursului, problemd pe care am prezentat-o deja3. in forma
actuald, regimul juridic al recursului prezint[ urmdtoarele trdsituri definitorii:
a) ca in orice alte acfiuni, gi in cazul acliunilor in contencios administrativ, solu{io-
narea recursului se poate face prin admiterea sau respingerea acestuia, in tot sau in parte:
b) in cazul in care recursul este admis, iar hotdrdrea instanlei de fond este casatZ-
regula este aceea cd instan{a de recurs este cea care va rejudeca ac(iunea in fond;

' Art. 20 Recursul

( 1 ) Hotdrdrea pronunlatd in primd instanJd poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de 1a comunicar.

[Alin. (l) al art.20 a fost modificat de pct. 29 a\ art. I din Legea nr. 262 din ]9 iulie 2007, publicatd in M. Ci-
nr. 510 din 30 iulie 2007. (2) Recursul suspendd executarea 9i se judecd de urgenld. (3) in cazul admite-=-
recursului, instanla de recurs, casAnd sentinfa, va rejudeca litigiul in fond. Cind hotirArea primei instanle a tt'
pronunlati frrd a se judeca fondul ori dacd judecata s-a frcut in lipsa pirlii care a fost nelegal citatd, atAt -
administrarea probelor, cAt qi 1a dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singurd datiL,la aceasti instantd. '-
cazul in care judecata in primi instanld s-a {Ecut in lipsa p54ii care a fost nele gal citatd la administrarea probelr
dar a fost legal citatd la dezbaterea fondului, instanta de recurs, casAnd sentinla, va rejudeca litigiul in fo:,:
(Textul a fost modificat de punctul 54 din Legea nr. 7612012)1.
' Att.2l Cdile extraordinare de atac. (1) Abrogat. t Alin. (1) al art.2l a fost abrogat de pct. 5 a\ art. 54 ;-,
Legea nr. 76 din 24 mai 2012, publicat[ in M. Of. nr. 365 din 30 mai 2012].
(2) Abrogat.
Alin. (2) alart.2l a fost abrogat de art. unic din Legea nr. 299 din 2l decembrie 201 l,pLrblicatd in NL t- -
nr. 916 din 22 decembrie 2011. A se vedea gi Decizia inaltei Cu4i de Casalie qi Justilie de Casalie nr. 8 dir. -:
octombrie 2010, publicatd in M. Of. nr. 416 din 14 iunie 2011, conform cdreia a atribui Cu4ii Constitulior' :
prerogativa de a repune in vigoare dispozilii legale de incriminare abrogate ar insemna si i se recunoasci acl-:
autoriteli un rol legislativ activ, ceea ce ar contraveni inseqi reglementdrilor din propria sa lege organicd, incl*.
prevederilor de ordin constitulional existente in materie.
' A se vedea partea consacratd modificdrilor aduse de Legea nr. 7612012 asupra Legii nt. 554120r'- ;
contenciosului administrativ.
C ont encio sul adminis tr ativ 221

c) prin excepfie de la aceastd regul[, in cazul casflrii sentinfei pronun{ate de

instan{a de fond, instan(a de recurs va trimite cuttza spre rejudecare la instan{a de
fond in cazul in care aceasta nu a judecat fondul sau judecata s-a ficut in lipsa pnrfii
care a fost nelegal citatl atAt la administrarea probelor, cit Ei la dezbaterea
fondului;
d) in cazul in care judecata s-a ficut in lipsa pIr{ii care a fost nelegal citatfl la
administrarea probelor, dar a fost legal citatl la dezbaterea fondului, instan{a de
fond va casa sentin(a qi va rejudeca fondul.
Legea nr. 55412004, in forma ini1ia15, mai consacra o formd specialS a recursului,
recursul in situa(ii deosebiter, care a fost abrogati prin Legea nr.26212007 gi inlocuitd
cu dispozilii referitoare la clile extraordinare de atac. Potrivit art.2l, in forma reztltatd
prin modificirile aduse de Legea nr. 26212007, impotriva soluliilor definitive gi
irevocabile pronuntate de instanlele de contencios administrativ se pot exercita cdile de
atac prevdzute de Codul de procedurd civili. Prin alin. (2) al art.21 a fost introdus un
motiv de revizuire neprevizut de Codul de proceduri civili gi care se adaugi
motivelor previzute de acesta, reprezentat de pronunlarea hotdrdrilor rdmase definitive
Si irevocabile prin incdlcarea principiului prioritdlii dreptului comunitar, reglementat de
art. 148 alin. (2) coroborat cu qrt.20 alin. (2) din Constitulia Romdniei, republicatd.
Cererea de revizuire se introduce in termen de I5 zile de la comunicare, care se face,
prin derogare de la regula consacratd de art. l7 alin. (3), la cererea, temeinic motivatd a
pdrlii interesate, in termen de 15 zile de la pronunlare. Cererea de revizuire se
solulioneazd de urgenld Si cu precddere, intr-un termen maxim de 60 de zile de la
inregistrare. Precizdm ci prin art. 148 alin. (2), nou-introdus in urma revizuirii
Constituliei, ca qi intregul titlu din care face parte referitor la ,,integrarea euroatlanticd",
a fost consacratd nofina conform cdreia, ca urmare a aderdrii, prevederile tratatelor
constitutive ale (Jniunii Europene, precum Si celelalte reglementdri comunitare cu
caracter obligatoriu, au prioritate fald de dispoziliile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare. Prioritatea subzistd qi in cazul aderdrii la
actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Este prima lege prin
care se transpune in practicd principiul prioritdlii dreptului comunitar asupra dispoziliilor
contrare din legislalia internd prevdzut de Constitulia revizuiti gi republicatd, ca o
consecin!5 a dobAndirii de cdtre Romdnia a statutului de membru al Uniunii Europene.
Considerim c[ qi alte reglementlri, qi ne referim cu precldere la viitoarele Coduri de
proceduri civilS, penal[, fiscali, administrativi care urmeazd a fi adoptate inlara noastr[,
vor cuprinde dispozilii care si promoveze acest principiu.

I Astfel, articolul 21 recunoqtea recurentului posibilitatea ca, in situalii deosebite cum ar fi implinirea
termenului pdni la care iqi poate valorifica dreptul pretins, sd solicite pregedintelui instanlei competente s6
solulioneze recursul gi sd stabileasci termenul de judecatd a recursului, chiar inainte de primirea dosarului. in
acest scop se formula o cerere de fixare a unui termen de urgen{i care, insolitd de dovada inregistririi recursului
la instanla de fond, se soluliona in termen de 24 de ore de la prezentarea acesteia pregedintelui instanlei de
recurs. Solulia prin care cererea era admis[ se comunicd instanlei de fond, care era obligatd sd redacteze
hotdrdrea atacald,, sd o comunice pd4ilor, sd expedieze dosarul intr-un termen de 5 zile. Motivarea recursului se
putea face, sub sancfiunea nulitAli pentru tardivitate, in termen de dou6 zile de la comunicare. Procedura de
citare a p64ilor gi de comunicare a motivelor de recurs urma sd se efectueze cu prescurtarea termenului de 48 de
ore, prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informaliilor scrise.
222 DREPT ADPIINISTRATIヽ

Alineatul (2) al art. 2l din Legea nr. 55412004 a fost abrogat prin Legea
nr.299120111. Aceastdlege a fost declaratd neconstitulionalS prin Decizia nr. 1039 din 5
decembrie 20122 qi s-a constatat de asemenea ci prevederile art. 2l alin. (2) teza int6i din
Legea nr.55412004 sunt neconstitulionale in mdsura in care se interpreteazdin sensul cd
nu pot face obiectul revizuirii hot[rArile definitive gi irevocabile pronunlate de instan]ele
de recurs, cu incblcarea principiului priorit6lii dreptului Uniunii Europene, atunci cAnd nu
evoci fondul cauzei3.

§31.Executarea sentintelor prOnuntate

4 din Legea
Rcgimul cxccut灘 五scntintclo■ judccttoresti se regttsestc in capitolul IⅡ
nr.554/2004.

I
Publicatd in M. Of. nr. 916 din 22 decembie 20L1 .
2
PublicatA in M. Of. nr. 61 din29 ianuarie 2013.
3
Prin urmare, conform afi. 147 alin. (1) din Constitulie, dispoziliile din legile 9i ordonanfele in vigoare.
precum gi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitulionale, igi inceteazd efectele juridice la 45 de zils
de la publicarea deciziei Cu4ii Constitulionale, dac6, in acest interval, Parlamentul sau Guvemul, dupi caz. nu
pun de acord prevederile neconstitulionale cu dispoziliile Constituliei. Pe durata acestui termen, dispoziliil:
constatate ca fiind neconstitulionale sunt suspendate de drept. in concluzie, in intervalul 29 tantaie 2013 - 1-'
martie 2013, dispoziliile Legii nr. 29912011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea 55412004, i
ansamblul sdu, precum 9i dispoziliile art. 2l alin. (2) reza a doua din Legea nr. 55412004, au fost suspendate d:
drept, incetdndu-9i efectele juridice incepAnd cu data de 1 6 martie 20 I 3, intrucAt legiuitorul nu a intervenit pentr:
modificarea prevederilor atacate.
4
Cap. III Procedura de executare Art. 2 Titlul executoriu Hotirdrile judecdtoregti definitive pronunlai.
-
potrivit prezentei legi sunt titluri executorii. fut. 22 a fost modificat de pct. 6 al art.54 din Legea rtr. 761201).
publicatd in M. Of. nr. 365 din 30 mat 2012. Art. 23 - Obligalia publicdrii hotirdrilor judecdtoreqti definitive s.
irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act adminishativ cu caracter normativ sunt gener"-
obligatorii gi au putere numai pentru viitor. Acestea se publicd obligatoriu dupi motivare, la solicitare.
instanlelor, in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea [, sau, dupd caz, in monitoarele oficiale ale judelelor on =
municipiului Bucureqti, fiind scutite de plata taxelor de publicare. Art. 23 a fost modificat de pct. 32 al arl. I.d:-
Legea nr. 26212007, publicatd in M. Of. nr. 510 din 30 iulie 2007. Att.24 -Obliga[ta executirii (1) DacI r:
urma admiterii actiunii autoritatea public[ este obligati sd incheie, sd inlocuiascd sau s[ modifice acr-
administrativ, sd elibereze un a1t inscris sau sE efectueze anumite operafiuni administrative, executarea hotdr6.r-
definitive gi irevocabile se face in termenul prev5zut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen. ;-
cel mult 30 de zile de 1a data rdmAnerii irevocabile a hoterarii.
(2)ln cazul in care termenul nu este respectat, se aplicd conducitorului autoritSlii publice sau, dupd car
persoanei obligate o amendi de 20%o din salariul minim brut pe economie pe zi de ittdrztere, iar reclamantul a::
dreptul 1a penalit[ji, in condiliile art. 894 din Codul de proceduri civi15.
Alineatul (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 7 al art. 54 din Legea nr. 76 din 24 mai 2012, publicatd '-
M. Of. nr. 365 din 30 mai2072.
(2t) Dispoziliile Codului de procedurd civild privind executarea silitd rdm6n aplicabile.
Alineatul (2t1 al art.24 a fost introdus de pct. 8 al aft.54 din Legea nr.7612012, publicatd in M. O:
nr. 365 din 30 mai2012.
(3) Abrogat.
Alineatul(3)alart.24afostabrogatdeart. 160dinLegeanr. l87l2012,pub1icatiinM. Of. nr.757 dn'.-
noiembrie 2012.
Articolul 24 a fost modificat de pct. 33 al art. I din Legea nr. 26212007, publicata in M. Of. nr. 510 din -:.
iulie 2007.
C ontencio sul adminis tr ativ 223

Articolul 22 alin. (1) in forma in care a fost modificat prin Legeaff.7612012 prevede
cd hotdrdrile judecdtoreSti definitive pronunlate potrivit prevederilor prezentei legi sunt
titluri executorii.
Legea actuald aduce o inovalie care este revolutionard pentru sistemul nostru de drept gi
prin care se tran$eaze o problemd amplu dezbitutd in doctrin[, referitoare la efectele juridice
ale unei hotirflri judecitorepti prin care se anuleazi acte administrative cu caracter
normativ. De regulS, hotlr6rile judecdtoregti produc efecte inter partes litigantes.in ceea ce
priveqte hotirflrile care privesc acte administrative normative, s-a exprimat opinia ca
efectele acestora si fie general obligatorii. Aceasta deoarece at6ta vreme cdt actul anulat
produce efecte juridice general obligatorii, este firesc ca gi hotirArea judecitoreascl
prin care este desfiinfat sI producl acelaqi gen de efecte. in acest spirit, art. 23 prevede cd
hotdrdrile judecdtoreSti definitive Si irevocabile, prin care s-a anulat, tn tot sau tn parte, un
act odministrativ cu caracter normativ, sunt general obligatorii Si au putere numai pentru
viitor. Acestea se publicd obligatoriu, dupd motivare, lu solicitarea instanlelor, in Monitorul
Oficial al Romdniei, Partea I, sau, dupd caz, tn monitoarele oficiale ale judelelor ori al
municipiului BucureSti, fiirud scutite de plata taxelor de publicitate.
Spre deosebire de formularea ini1ia15 din lege, care permitea interpretarea cd publi-
carea hotdrdrilor respective are loc numai in mdsura in care solicitd acest lucru recla-
mantul sau instan{a de executare, in urma modificdrilor aduse prin Legea nr.26212007 se
prevede caracterul obligatoriu al publiclrii, la solicitarea instan{elor.
Regimul juridic al obliga(iei de executare este reglementat de articolul 24. Acesta
prevede, in alin. (1), cd executarea hotirArii prin care autoritatea publici este
obligati si incheie, sI inlocuiasci sau si modifice actul administrativ, sil elibereze un
ult tnscris sau sit efectueze anumite opera{iuni administrative se face in termenul
previzut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la
data rim0nerii irevocabile a hotiririi.
Alineatul (2) al art. 24 a fost modificat prin Legea nr.7612012, dupl cum am
ariltat dejal. in forma actual6, textul prevede cd, in situalia in care termenul nu este
respectat, se va aplica conducdtorului autorit5lii publice sau, dupd caz, persoanei obligate
o amendd de 20o/o din salariul minim brut pe zi de intdrziere, iar reclamantul are dreptul la
penalitSli, in condiliile art. 894 din Codul de proceduri civil5.
Prin art. 163 din Legea nr.l87l20l2 pentru punerea in aplicare a Legii nr.28612012
privind Codul penal2 a fost abrogat alin. (3) al art. 24, care califica drept infracliune
neexecutarea hotdrArilor pronun{ate in contenciosul administrativ3.

1
Ase vedea partea consacratd modificirilor aduse Legii nr.55412004 prin Legea nr. 7612012.
2
Publicati in M. Of. nr. 757 dn 12 noiembrie 2012.
3
Prin acest articol era incriminati ca infrac{iune neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea
hotdrdrilor judecdtoreSti definitive Si irevocabile pronunlate de instanla de contencios administrativ, in termen
de 30 de zile de la data aplicdrii amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie, pedeapsa prevdzuti de
textul abrogat fiindinchisoarea de la 6luni la 3 ani sau amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei.
224 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

$ 32. Controlul judecdtoresc al actelor administrative pe calea excep[iei de

nelegalitate a actului

Regimul juridic al excep{iilor procesuale este reglementat in Codul de proceduri

civilS in articolele 245-248. Potrivit articolului 248, excep\ia procesuald este mijlocul prin
care, in condiliile legii, partea interesatd, procurorul sau instanla invoci, fEri sd puni in
disculie fondul dreptului, neregularitili procedurale privitoare la compunerea completului
sau constituirea instanfei, competenla instanlei ori la procedura de judecati sau lipsuri
referitoare la dreptul la acliune, urmdrind, dnpd caz, declinarea competenlei, amdnarea
judecSlii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
in doctrind s-a exprimat teza conform cdreia expresia de ,,nelegalitate" asociatd
acestei excep{ii este cea mai riguroas[, avdnd in vedere faptul cd acest concept semnificd
,,ceea ce nu este prevlzut de lege", in vreme ce noliunea de ilegalitate evocd ceva ,,care
nu este in conformitate cu legea, care incalci legea"l. De aici, concluzia autorului cd a
accepta actuala denumire a noliunii, respectiv ,,exceplia de nelegalitate", nu inseamnd
altceva decdt a infrAnge in conlinut principiul legalit6lii, ceea ce ar fi nu numai
inadmisibil, ci gi greu de explicat. Autorul opteazd, astfel, pentru formula ,,exceplia de
ilegalitate", insd, datd fiind consacrarealegald de care se bucuri cea de-a doua expresie.
o lutilizeazd, pe aceasta.
Dacd in cele mai multe cazuri contenciosul administrativ se exercitd pe calea acliunii
directe (in anularea actului administrativ sau in obligarea autoritdlii pdrdte la adoptarea
unei conduite prescrise de lege ca, de exemplu, emiterea unui act administrativ sau a altui
inscris), sunt qi situalii in care contenciosul administrativ poate fi exercitat pe cale
indirectd, av6nd ca scop doar inlSturarea unui act administrativ unilateral (de autoritate)
din solulionarea unui litigiu judecdtoresc2,
Exceplia de nelegalitate reprezintd, potrivit doctrinei, o apdrare pe care o parte
intr-un proces o face tmpotriva unui act administrativ ilegal ce are inciden{d intr-o
anumita cauzd3.
Doctrina actuald o definegte ca fiind institulia tradilionald a contenciosului admi-
nistrativ, reglementatd expres qi salutar pentru prima dati prin Legea nr. 55412004, cu
modificdrile care i s-au adus prin Legea nr, 2621200'7, care permite, in cadrul unei
proceduri suple, cercetarea legalitilii unui act administrativ unilateral pe cale de exceplie
in cadrul unui proces pornit pentru alte motive decit cele care vizeazd anularea
respectir.ului acta.
Nelegalitatea actului administrativ mai poate fi ins[ invocatd qi pe cale de excep{ie.

1
L. Chiriac, Exceplia de nelegalitate, mijloc de verificare a legalitd|ii unui act administrativ de cdrrt
instanla de contencios administrativ, in Dreptu1 nr.1112009,p.94.
2
A. Tr[ilescu, Studiu comparativ asupra.formelor contenciosului administratia in Dreptul rv.312006.
p. 1 10.
3
A. Iorgorru.r, Tratat ..., op. cit., vol.Il, ed. a lY-a,p.671 .
' G. Birsan, B. Georgescu, Scurte consideralii asupra invocdrii excepliei de nelegalitate cu privire i;
actele administratiye unilaterale cu cqracter individual, in Revista de Drept Public nr.212006,p.65.
C o nt en c iosu I a dmini s tr ativ 225

Articolul 41 din Legea nr. 55412004 a fost modificat substanlial de prevederile Legii
nr.7612012. in forma actualS, textul are urmitorul continut: Exceplia de nelegalitate
(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data
emiterii acestuia, poate fi cercetatd oric6nd in cadrul unui proces, pe cale de exceplie, din
oficiu sau la cererea pi(ii interesate.
(2) Instan{a investitl cu fondul litigiului qi in fafa cdreia a fost invocati exceplia de
nelegalitate, constatdnd cI de actul administrativ cu caracter individual depinde solu-
lionarea litigiului pe fond, este competentd sd se pronunle asupra excepliei, fie printr-o
incheiere interlocutorie, fie prin hotdr6rea pe care o va pronuntain catzd. In situalia in
care instanla se pronun!5 asupra excep{iei de nelegalitate prin incheiere interlocutorie,
aceastapoate fi atacatd, odatl cu fondul.
(3) in cazul in care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter
individual, instan{a in fala cdreia a fost invocatd exceplia de nelegalitate va solu{iona
eauza, fbrd a line seama de actul a cirui nelegalitate a fost constatatd.
(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepliei de
nelegalitate. Controlul judecitoresc al actelor administrative cu caracter normativ se
exercitd de c[tre instanla de contencios administrativ in cadrul ac]iunii in anulare, in
condiliile prevdnie de prezenta lege.
Dupd cum ne-am exprimat deja in partea consacrati modificdrilor produse de Legea
nr. 7612012 asupra Legii nr. 55412014, prin modificarea intervenitd s-a realizat o
schimbare de esenld a regimului juridic al excepliei de nelegalitate, in sensul ci jude-
citorul fondului a devenit qi judecitorul excepfiei.
in prezent constatdm urmdtoarele dimensiuni ale regimului juridic al excepliei de
nelegalitate:
a) exceplia de nelegalitate poate viza orice act administrativ individual, indiferent
de data emiterii lui. O asemenea precizare a fost introdusd prin Legea nr.26212007,
pentru a intiri specificul pe care aceasta il prezintS, anume acela cd poate viza orice act
administrativ, neprezent0nd imporlantd data cAnd a fost emis acel act, spre deosebire de
controlul direct pe calea unei acfiuni adresate instanlelor de contencios administrativ,
pentru care este esenliald data emiterii actului, pentru cd in raport de aceasta se calculeaz[
termenele maxime de introducere a acliunii.
in practica inaltei Curli de Casalie gi Justilie, Seclia de contencios administrativ gi
frscal ,,Si-a cristalizat jurisprudenla, in sensul cd, in pofida acestei inadvertenle
legislative - se face referire la faptul cd art. 4 alin. (I) face vorbire doar despre actul
administrativ individual, nu Si cel normativ (subl. ns.- V.V.) - exceplia de nelegalitate
poate fi invocatd Si cu privire la actele administrative cu caracter normativ, pentru
considerente ce lin de respectarea principiului de drept potrivit cdruia legea se
interpreteazd in sensul de a produce efecte Si a principiului coerenlei legislative"2.

l Atticolu1 4 a fost modflcat de pct l al

α4 5イ ″″Z`≦ Fα ″″ 7θ 2θ ′2,public威 うm M ol nr 365 din30
mai 2012
2GV.Bttsan,Cuvant introduct市 la lucrarca G.V Bttsan,B.Gcorgcscu,Eχ げα ″ ′ι′
ιψ′ 響 ′
J力 た
ノ
レ″ ″グ
♭″ ノ″ ι
″ Sをq″ θ οれ 蒻 ルお施 ッ′
た″ ω α ブカθ
α ′ 働 〃′″ Cs″ θ∫
′αルα ブルS″ 0 2θ θみ2θ θ
&
Ed.Hamallgiu,Bucurcstl,2009,pp.Ⅵ ―
`ノ
VII `ブ ``ブ
226 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

pК sPi∬ 椰 :補 五歌 ::1■ n彗 懲 ∴ 硼 :『 &1躍 糧 s轟 :」 鶴 il腎 電 if胤

contencios adlninistrativ i flscal si in doctrintt s― a conttlrat opinia conforlll cttrcia
§
legalitatea unui act adnlinistrativ unilateral cu caracter normativ poate rl cercetat五
。ricand,pe calea exceptiei de nelegalitate invocattt intr… un litigiu avand ca obiect
r硼 p"窮
器:灘ツ盤 糧l,現 λ ′呪θ
ノ ″瘍際湯窮鵬 胤鶴蹴
・
:穆;

協り資メ ′ ′
l脇 t筋 ツL■胤 筋 ん 鶴9λ ′勇鰐‰脇ガ
箕:紙 富 ;〃
Dccizia lllr.3080 din 15 iunie 2007,inalta curtc de CasaiC si Justilic(SCAF)a admiS
cxccptia dc nelegalitate rcfcritoarc la H.G.llr.794/1997 privind constituirca,admi‐
nistrarea si utilizarca Fondului dc contrapartid沈 .Instania Supremう a statuat ca exceptia de
nelegalitate, recunoscuttt traditional Ca miiloc prOCesual de apttrare, poate rl
invocat五 oricand in privinia aCtelor adlninistrative cu caracter normativ,indiferent
dactt acestea sunt eIIlise anterior sau ulterior intrttrii in vigoare a Legii conten¨
ciosului adIIlinistrativ4.
In ceca ce ne pr市 estc,llu am↑ mpttltユ §it aceast,conccptic,i aprccicm ctt nu se poate
realiza o extrapolarc ′ α′ α′ cnelor care vizeaztt introducerca unei actiuni in
`-9夕 ` a telll■
contcnciosul adnlinistrativ cu ccle carc ttcbuic stt gtlvcmeze invocarea unei excep!ii de
nelegalitate.In opinia noastrう ,indiferent ch avclll↑ n vcderc un act adllninistrativ norlnativ
sau individual,cxceptia de nelegalitate ar putea fl invocattt oricand,fhrtt a fl supusう unor
tcllllenc.A gandi altfcl↑ nscaIIllltt a afccta posibilitatea de proteclie a Cettteanului
il■ potriva actclor administrative unilatcralc,ccca ce nu poate fl acceptat.Cu toate accstea,
duptt cunl arn artttat dtta,obiectul cxceptiei de nelcgalitatc este rcstrans,in prczent,doar
la actelc administrativc individuale.
Duptt adoptarca Legii nr. 262/2007, lcgalitatca actelor adnlinistrative nollllatiVe
poate i pusう in disculic dOar prin promovarca unei acliuni dirccte in anulare,acliune care
pO漬
9 fl introdustt oricand.
In doctrintt sc arattt fapttll ca,lntrucat↑ n art.241 TCE cste prcvう zut faptul c五 obicct al
exccptiei de nclcgalitatc Tl constitllie actclc cu caractcr gencral(nOrlnativ),Se poate spune
cう legiuitoml■ oman nu respectう cerinta intpustt de procesul de amonizarc legislativう ln
Spaliul curopean,desi li rcvine accast五 obligalie ca Stat membru al Uniun五 Europene5.
C)indeplinirea conditiei ca solutiOnarea litigiului pe fond stt depind】 de actul
administrativ care face obiectul exceptiei,ccca ce detel.1lintt instanla in fala Cttreia
s― a ridicat exceptia stt Verirlce adΠ lisibilitatea in principiu a acesteia。
Pcntl■l■ 1,CICgerca acestei conditii,inVOCttm o problcmtt interesantう ridicatう in
practica instante10r judectttore,ti6.Petentlll F.N.a forlllulat o plangcre prin carc a

加
″ l L Chhiac,Lε
υ″α″ ″
′ノθ
gα ′
′″た,777ク あε″ ν ′ε
`″
α″ ルr′ ブ
`α
″′力″
″Ir7 α
αα ッル ″
″ ルお ′
“ `″
′
`′ `

ね 、
1難 聯夕
IT議 鮮撒聯‖
郷:陽
4 G V Birsall,B Gcorgescu,■
εψ″αル ″ gα ノ ノ″′ らの でノ ム,2θ θλ pp 171-175
D I Rlciu,PrO`e侃 `″
′
α 71′ ′
OSン ノ
″ノα″ ノ 77お ″スEd Hamallgiu,Bucuresti,2009,p 163.
6 inalta cuic de Cas4ic
`ο si`77ε
JllStitic,SCCtia
“ dC `rαCOntcncios Administrat市
si Fiscal,Dccizia ll1 2227 din 14
ap五 lic 2011

■
C ont enc io s ul adminis trativ 227

solicitat obligarea administraliei penitenciarelor de a inregistra qi de a trimite doui plicuri

preplitite primite de Curtea Europeand a Drepturilor Omului in fa{a judec[torului delegat
de pe ldng[ Penitenciarul de maximd siguranfl Aradr. Acesta a respins cererea,
considerdnd cd nu s-a fncdlcat dreptul la corespondenld, deoarece fn incinta peniten-
ciarului erau montate cutii poStale, al cdror conlinut era ridicat periodic defurnizorul de
servicii poStale. Petentul a contestat decizia la Judec[toria Arad, unde petentul ar fi Jdcut
referire la nelegalitatea articolului 52 dintr-o lege din 2006, a art. 3 din Decizia
Administraliei Nalionale a Penitenciarelor (ANP) nr. 478 din 26 iunie 2006 Si a unor
articole din Decizia ANP nr. 499 (nu se menlioneazd anul emiterii). Dup[ ce petentul, la
solicitarea Judecitoriei Arad, a precizat care este obiectul excepliei de nelegalitate,
dosarul a fost trimis Curlii de Apel Timiqoara, spre competentd solulionare a excepliei.
Precizdm c5, in ceea ce priveqte o eventual5 excep{ie a unui articol de lege, aceasta
este in principiu inadmisibili, deoarece un text de lege nu poate face obiectul unei
excep{ii de nelegalitate. Exceplia de nelegalitate poate sI vizeze numai un act
administrativ. Cuftea de Apel Timiqoara, prin sentin{a civill nr. 31 din 25 ianuarie
2011, a constatat nelegald sesizarea instan{ei Si a dispus restituirea dosarului la
Judecdtoria Arad pentru continuarea judecdtrii. Pentru a se pronunla astfel, instanla a
re{inut cd incheierea prin care afost sesizatd nu afost motivatd, nu precizeazd obiectul
excepliei de nelegalitate, deSi petentul, la termenul din 2 decembrie 2010, a precizat cd
tnlelege sd invoce nelegalitatea unor articole dintr-o decizie a ANP, dintr-un ordin de zi
al directorului penitenciarului, o Hotdrdre de Guvern Si Ordin al ministrului justiliei.
impotriva sentinlei instanlei de fond, reclamantul a declarat recurs, care a fost
respins prin Decizia nr.2227l20tt a iCCl (SCAF) pe considerentul ci instanla defond
are obligalia, tn ipoteza in care constatd cd de actul administrativ considerat nelegal
depinde judecarea cauzei, sd sesizeze instanla de contencios administrativ competentd,
prin tncheiere motivatd. in cuprinsul incheierii, instanla care solutioneazd fondul trebuie
sd urate, sd denumeascd actele udministrative considerate nelegale qi sd demonstreze
legdtara lor cu fondul cauzei.
O asemenea obligalie subzistl indiferent de partea care a invocat exceplia.
Constatim cd in spe{a comentatd se pun in discu}ie condifia legiturii dintre actul
administrativ care face obiectul excepfiei qi cauza dedus[ judecl{ii, precum qi
obliga{ia instan(ei de fond in fafa cireia se invoci excepfia (in cazul de fald a fost
vorba de o instanld penald, avdnd in vedere c[ petentul se afla infaza de executare a unei
pedepse privative de libertate) de a motiva prin incheierea de sesizare a instanfei de
contencios administrativ competentl si se pronunfe asupra excepfiei, o asemenea
leglturi.
Ar mai fi de discutat, in opinia noastr6, temeinicia hotirflrii sub aspectul suportflrii
de cltre petent a omisiunii instan{ei de fond de a motiva o asemenea legituri. Daci
nu ar fi fost mai corect si aibi loc o casare cu trimitere, in sensul ca instan{a de fond sd
fie obligatd s6-qi motiveze incheierea.

l E Albu,力
んψ ″″滋 κ″ ル ″たメ滋 εο″たれσtt αグ″ブ
れな Jり ′jttσ α′αルα姥 ブG″ ″ 滋 Cα sα rノ θ′′力 s″ ′
′ ,

ln Rcvista Romantt dc Drept Public nr.3/2011,pp.120-130 `″

228 DuPT ADⅣ IINISTRATIV

Cu privire la conditia eXiStentei rapo「 に

1lui de dependenttt intre sollltionarea fondului
litigiului in cadrul cttruia se ridicl cxceptia,i legalitatea actlllui administrativ carc face
obicctul cxceptiCi dC nelcgalittte s― a pronuntat inalta curte de Casalie si Justitie prin mai
multe deciz五 ,dintre care allnintim Dccizia nr. 181 din 16 ianuaric 2009,Decizia llr.1266
din 6 111artic 2009,i Dccizia nr.3264 din ll iunie 20091.
Astfel,Inalta Cuie a statllat c五 の669r'α グ θκθJcgα θι s′ θ夕κ グJθ ερ′
J′ θεθsα α′ル
フακ′ θ εα ′れ浅 フ ′αル筋 ′θα 6た わ″α ε′
タル Jα グ"′
″J“ お ″ α ″ν ε“ο′ ′ ′ 冴 ″′ gノ γ
′ ′
響 rθ c力
`s″
J′

`夕 “
グι′
θ″ ,77α ′S″ ρぷプタル タ ′ガ 励 γJ 6う ん″ αsι ′
ηソθεうι χθ
cρ ′Jα ,'α ″κ2た 7 α κγttrθ α αε′ lJ′

“ ′α′Jν .D`α θ `ンCη αiticJ cχis彪 ′

"′
ιJ″ ″″′
αグ ′κお′ θθα, ιχ !iC″ ι ιJ`gα ι α彙夕ιs″ s″ ′″sガ;ι
`θ “
″″“θ″′虎 αη ι 虎 κ″ 加 た Sθ ル ″ ε “
ι 脇 ιαZα α ′ 力 ″ litigi“ ル Jル ル ″ “ Jα
∫ ′
“ “ “ `″
αグ J“ お″αわ 滋 ″rα Jッ たα′ル の 響 ″
“ in ceca ce“priveste
“ actele ad■ “linistrative cu caracter individual,ln jurispmdcnta
jα グ
inaltei culni(SCAF)s― a cOnturat practica potrivit cttreia cs′ θ,4α グ おjbj″
(ァ c(ψ ′
“ `
κθ′
cgα ′
′′α′
ι″κνθθα′
aε ′Jν ノ
′ιJα ααθαグ Jκ Js′ rα ′
ノ ′
ソθクκ′ θrα ′
α′ ′
θθtt θα αθ ′ブ ′ プッ グクα′ 6rブ

"ρ
J tt νなθα′θ α Z`g′“
θ おι α″θrJθ r′ ″夕″′ ′ ′.55イ/2θ θイ,効 εθκsJグ ′ια`ι
ρ′加ε″滋 Jtr′
`“
“
s′ J滅 ″′ ′
αbノ ′ “γ″ノ
η θ″′ θ″ ブ勿″jグ たθ ゞJ α sθ εγ“
′ ′′め″′ブグ ′ 訪εθ, ′rθ θ7“ ∫J α ′rJκ ε″劫ル′
θ″ ″りα ′力″ノノ 箸ノ ノεJソ J′ θ,cθ ″sα 6′ α′虎 α′ 5α ′ ′″.μり 冴4 Cb“ S′ j′ ν″θ,rυ 夕わ′
″θα彦 ￨
“ ceca ``Jソ
in cc nc privcste,nu impう ltあ im aCeasa `ゴ solutic,in COntextt1l m care Ⅳem O

dispozilic CXprcstt a leg五 ,iar dc escnta regimului juridic al excepliCi dC nelegalitate estc
nu stt anulcze un act adllninistrativ,ci s五 -l inl五 ture din solutiOnarea unei cauzc.
Pot facc obiccml exccptiCi de nelegalitate doutt catcgo五 i de acte adnlinistrative,din
lor:acte administrative emise anterior intrttr五
punct de vcderc al lllomenttllui enliter五
in vigoare a legii, pentru care legalitatea lor va rl cercetattt in raport cu actele
normative ttn vigoare la data emiterii actelor care fac obiectul excepliei ,i acte
administrative emise ulterior intrttrii ttn vigoare a legil,pcntnl care legalitatea lor■ ・a
i cercetat五 le actualei legi… cadru in materie。
'n raport cu dispozit五
d)inVOCarea exceptiei SC poate face de ctttre pttrtile interesate san din o「 lciu;
C)2n Cazul m care instanla m tta cttcia s― a五 dicat cxceptia a COnstatat nelegalitttea
actului,ca va solutiona Cauza Fartt a tine SCama de actul a cttui nelcgalitatc a fost constatata
Constatttlll ctt excepla de nelegalitate nu are ca efect anularea actulul,ci inl五 turarea
din cauztt a actului a cttrui nelegalitate a fost constatat五 .In litcratura de specialitate a
fost scsizattt ipotcza m cttc“ α′ ノ′虎 ε′′θsノ η tt Jθ g湧″力 θtt cα ″ α,α ε′ ノ αグ 滋お だ、
“ η″ κSθ εα′ “
4´ .Exclnplu,m廿 `″_lln
prθ zJκ ガ εαttε たr"J trκ 夕′θル″θ ″ ωικ″αみブ ′ θω J′
“ "腸 `ル
litigill penal care vizeazう s討 館§ irea de c五 廿c un inctiOnar public aコ ptei dC abuz h
scⅣiciu contra intereselor pcrsoanelor,prcvazuttt de art.246C.pcn.,carc poatc avca loc si
′′加 減 Jκ Jκ αル οググψ cttθ S,ε νわ夕″む ″′ κZ α ttJ αε′ル θあた /1rη θ′ Jθ ttα rノ ′励 ′ブ
“ "κ `
Pe calc "′ ―
dc exccptie,ln廿 un asemenea litigiu sc poate dovedi lcgalitatea sau nclegalitatea

' G.V. Barsatt, B. Georgescu, Exceplia de nelegalitate, Jurisprudenla Secliei de contencios administratit :.
fiscal a inaltei Curli de Casalie si Justi,tie, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2}ll,pp. 14-15.
2
Decizta nr. 1619 din 16 martie 2007 qi nr. 1833 din 29 martie 2007,in G.V. Birsan, B. Georgesc';
Exceplia de nelegalitate, op. cit.,2009, pp.46-52.
3
D. Dumitrescu, V. Verginicd, Exceplia de nelegalitate probleme de admisibilitate qi alte obsena:.
procedttrale, in Revista de Drept Public nr. 412006, p. 84.
C o nten c ios ul adminis tr ativ 229

actului, iar infracliunea exist6 numai dac[ se va constata c[ actul este nelegal. Pe cale de
consecinfd, dacd qctul de a cdrui nelegalitate depinde insdsi existenya faptei penale se va
considera cd nu a fost emis niciodatd, atunci se impune cu necesitate a se considera cd nici
fapta in disculie nu afost sdvdrSitd vreodatd, impundndu-se in continuare pronunlarea unei
solulii de achitare pentru motivul prevdzut de art. I0 qlin. (1) lit. a) C. pr. pen.: fapta
nu existdt.
inceea ce privegte condi{iile de invocare a excepliei de nelegalitate, care, odati
indeplinite, devin condilii de admisibilitate a excepliei, in doctrin62 au fost identificate
mai multe categorii, la care subscriem:
a) invocarea excepliei se poate face oricAnd, ea avAnd caracter imprescriptibil;
b) spre deosebire de exceplia de neconstitulionalitate, care poate fi invocati gi in fala
instan{elor de arbitraj comercial, excepfia de nelegalitate poate fi ridicat[ numai in
fafa unei instanfe judecltoregti;
c) exceplia de nelegalitate poate fi ridicatfl fie de instanfi, din oficiu, fie la cerere
de una sau mai multe plr{i dintr-un proces;
d) instanla trebuie sI constate daci de actul administrativ care face obiectul
excep{iei depinde judecarea fondului litigiului;
e) actul vizat de exceplie si nu fie un act exceptat de la controlul de legalitate pe
calea ac{iunii in anulare.

S霊
ll器 駈 勝汎 轟脆%腸 σ
″″′
′″α
′響″̈ unui act administrativ“ de cdtre
″s″ ″″ αθε
ブ ο た″ε
Jの αα ブお′ ″′範 Drcptulllr H/2009,pp l13-116
“ ““ “
230 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

TEST DE AUTOEVALUARE:

1.Principalul sediu constitutional al contenciosului adnlinistrativ este:

a)numai art.52;
b)numai art.126 alin.(6);
c)art.52,i art.126 alin.(6).

2。 Categoria drepturilor― garantii eSte formattt din:

a)dreptul persoanci v五 饉matc de o autoritate public五 ,i dreptul de petitionare;
b)dreptul de petilionare;
C)drCptul la acccsuHiber lajustilie.

3。 Art。 21 din Constitutie creeaztt cadrul general al valorilor care pot rl ocrotite
prin justitie,inclusiv in cadrul litig五 lor de contencios adnlinistrativ:
a)numai drepturile;
b)numai intercselc lcgitimc;
C)dreptwile si intcreselc legitime.

4. Institutia COntenclosului administrativ reprezinttt unul dintre domeniile pe

care legiuitorul constituant le… a rezervat:
a)rCglementttrii legii organice;
b)reglCmentttii legii ordinarc;
C)rCglemcntttr五 prin hotttari dc Guvem.

5。 Calitatea de reclamantttn litigiile de contencios adllllinistrativ o pOate avea:

a)numai O pcrsoanう ■zic五 ;

b)numai O persoanttjuridic五 ;

c)atat o persoanう flzic江 ,cat si o pcrsoanこ juridic五 .

6.Procedura administrativtt prealabiltt are de regul五 :

a)Caracter hcultat市 ;

b)Caractcr oplional;
C)Caracter obligatoriu.

7.Recursul gratios:
a)Se eXercitこ la acecasi autoritate care a emis sau adoptat actul administrati、
vtttttmう tor;
b)SC eXCrcitt la organul icrarhic stlpcrior organului care a produs v激 五marea.

8。 Recursul ierarhic:
a)Se eXerci饉 la aceeasi autoritate care a emis actul administrat市 supus recursului;
b)SC CXCrcittt la organul icrarhic stlpcrior organului care a produs v激 五marca.
Contencio sul adminis trativ 231

9.Litig五 le de contencios adIIlinistrativ au urmtttoarele grade de jurisdic,ie:

→fOndul si apeluL
b)fOndlll,i contest4ia m anularQ
C)fOndul si rectllsul.

10。 Pot Fl atacate ttn colltencios adⅡ linistrativ:

a)1lumai actelc normat市 c;
b)numai actcle individuale;
C)attt actele norlllat市 e,c飢 §
i actelc individualc.

11.Pe calea contenciosului adlninistrativ se pot obline:

→numai dCSpttgtlbiri cu caractcr matcrial;
b)nllmai despttgubiri cu caracter moral;
C)attt despう gubiri cu caracter matcrial c飢 i dcspttgllbiri cu cttactcr moral.
§

12. Instante judectttoresti competente stt judece litigiile de contencios adnli…

nistrativ se constituie fn cadrul:
→tl‐ ibunaleloljudctene si aljudecttoriilor;
b)tribullalclorjudclCne si al Cultilor de Apcl;
C)tribunalclorjudelcnC,al Cllrtilor de Apcl,i al inaltei ctlrti dc Casttic si Justitic.

13.Obiectul unei actiuni in contenciosul adnlinistrativ tt poate reprezenta:

a)anularea un■ li act administrativ,rccunoasterea dreptului pretins si repararea
pagubei;
b)anularca ullui act administrativ,reculloastcrca drepttllui pretins sau a intcrcsului
lcgitim si repararca pagubei;
C)reCunOa,terea drcpttllui prctins sau a intcrcsului legitirLl,i rcpararea pagtlbci.

14.Actuala lege a contenciosului adnlinistrativ recunoa,te:

→numai COntcnciosul obicctiv;
b)numai cOntcnciosul subiectiv;
C)attt COntcnciosul obicctiv ctt si pc ccl subiectiv.

15。 Actiunea m cOntencios administrat市 poate fl formulat五 :

→numai飯 lΨ Otr市 a autorit4五 de la carc cmanう actul;

b)色 Ч,Otriva autorit4五 de la carc cma通 actul,i a hnctiOnamlui public,indiferellt dc
obiectul acliunii;
C)缶 IpOtriva autoritttii dC la care cmantt act■ ll si a mnclionttului public,atunci cttd
se solicittt plata unor dcspユ gubil‐ i.

16.Actiunea ttn contenciosul adIIlinistrativ poate fl illtrodusI:

a)nullnai de persoana v激 うm江 五in仕 ― un drept sau interes legitim;
b)do persOana v益 傷mattt mtr¨ un drcpt sau illtcrcs lcgitim, de o te4五 pCrsOan五
vatamatう printr¨ un act administrativ individual adresat altei persoanc, dar si de o
232 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

autoritate public5, in condiliile legii (Avocatul Poporului, Ministerul Public, un organism

social interesat sau Agenlia Nalionald a Funcfionarilor Publici;
c) de persoanavdtdmatd intr-un drept sau interes legitim, dar qi de o ter!6persoanl
vdtdmatd printr-un act administrativ individual adresat altei persoane.

17. Prectzt{i care din urmltoarele acte nu pot fi atacate pe calea contenciosului
administrativ:
a) numai actele de comandament cu caracter militar;
b) atdt actele care privesc raporturile cu Parlamentul, cdt qi cele de comandament cu
caracter militar qi cele supuse recursului paralel;
c) numai actele de comandament cu caracter militar gi cele supuse recursului paralel.

18。 Ce anume conferl caracterul de contencios de plintt jurisdiclie al cOnten…

ciosului adIIlinistrativ:
a)ObiecttlHitigiilor de contencios dministrat市 ;

b)pれ ilC unui litigiu de contcncios administrativ;

C)prOCedura dc llrn■ at in仕 üll litigiu dc contcncios administrat市 .

19.Procedura adnlinistrativtt prealabiltt poate s五 lmbrace:

→nlllmai fO■ ■
a rccllrsului
1■ graios;
b)nllmai fO.1..a recllrsului iertthic;

・■
C)attt fO・■a recllrsului graiOS,c飢 §
i a rccursului ierarhic.

20. Dreptul persoanei vltimate de o autoritate publicfl face parte din categoria:
a) drepturilo r gar anlii;
b) drepturilor social politice;
c) drepturilor cu caracter economic.

21. Excepfia de nelegalitate poate fi invocati:

a) in termen de 6 luni de la emiterea actului;
b) in termen de maxim un an de la emiterea actului;
c) oric6nd.

22.Pe calea contenciosului administrativ pot fi atacate:

a) actele administrative emise/adoptate de orice autoritate public[;
b) actele administrative emise/adoptate de autoritdlile administrative.

23. Sunt exceptate de la exercitarea unei acfiuni in contenciosul administrativ:

a) actele de comandament cu caracter militar;
b) actele de administralie militard;
c) contractele incheiate de autorit[lile militare.
 CnprroLur- XII
NOTIUNEA DE PROPRIETATE,DOMENIU PUBLIC
§I SERVICIU PUBLIC POTRIVIT CONSTITUTIEI ROMANIEI
DIN 1991,REⅥZUITA sI REPUDLICATA

二 Ceneralitこ rli

§1.IstoricI
in istOria Omenirii,proprictatea a jucat lm rol deosebit dc il■ portant,iar verbul,,a
avea'' evoctt pomirca instinctualtt a omului §i lcgtttura indisolubiltt a individului dilltrc
accsta si proprietate2.in tOatc statcle au existat conccptc specincc carc sl cvoce accstc
rcalit4ijuridiCc§ i cconomice.In tara nOastr江 ,rcgttsim tcrlnenii de bν ″ ′夕bJた ,ρ r9,′ た′ αた
θ鉢たα Sε ガ,′ r"r′ θゎ た αθ あ た ′
ω ′
j,グ θ θ リ ン′ ″わ Jた 。Ccle doutt Regulamcntc Organicc,
al Valahiei si al Moldovei au'Sガ si meritul “ de “a i primele actc juridice care consacr五
tellllenul dcグ θ ικノ ク′ ″θintr― o accepliunc aprOpiat,cclei actuale.Astfel戸 n capit01ul
"わ
consacrat,ノ ′ α ″θ
“ ′
θ ′''din cclc doutt Regulamcntc Organicc regttsim mentiOnate,ca sursc
de venit, § iグθ″zθ Jガ θs′ α 夕′Tot aici este recunoscuttt ideea de ι 夕bJ,c, precunl si
“ rj′ 夕わ`tr′ `zρ
distinctia↑ ntre′ ´ζ g夕 ′jε
θsi′ ′rgン r′ ′r″ να
O etaptt distinct五 ↑ n indamentarea legislativtt a conccptului de dο ′zθ 77j"」η
`θ
c este
"bJ′
reprezentattt de legiuirilc adoptate de dolllllitorul Alexandrtl loan Cuza, dintrc carc
menl10浦 m ιttθ α′θ
κ″グル
′′″″
η θ
αεθ
κ ο′ルル′
S'′ ′ θ ∂ク,Zttι αPc77″ 窃
″θ″・59″′ J′

regツ ′
α/`α ′″
9ρ ′
′ι′
夕″J ′
傷rα ′ κゴ
ιグブ i Zι gθ α77″ . ′
∂6イ § 573′■∂6イ ρι
η′″ ″
9ρ ′
′α″γκθ
" aフ
′θ′′
rtt Cα 夕Zα グιν′
ガJ′ α′
ι′νb′ ′
ε夕.Prin aceste reglementari nu numai ctt sc fttndamcntcaz五
ib夕 77γ rJJι ε
α″θ￠ 77ブ 2ん″
nOtiunca deグ θ77Zθ 77j傷
′2わ ′
′c,dar se idcntiflcう § ρα〃Jκ グθ θ ″′ た
ノクグι θ
″α4,Septtat de celc carc constittlieグ θ κ劫′ε 4α み777笏
77Zθ precum si rθ “
g力 ηγ′
ブ2/J″
"b′
′ε α′
attρ ″
θρ′ J24jj′ θ
,α ′ η′rツ θ αtrza dc夕 ′ α′ θ′γbル Ca. Prin ιθ
J′ J′ gθ αdc sθ θ 夕Jα ′
″α′ ιααツ θ rJ′ θ″
θゞ′
779う 77aS′ J″ノグ′4f∂ σ3s― a declarat ctt toatc avcrilc manttstire,ti din Romania sunt si rttman
averi ale statului,alcatuindu― se astfel do772θ κ′
夕J′ ′ノ
να′al acestuia3.
Codul civil din 1864, de,i consacrtt notiunea de domeniu public si dependintele
accstcia, nu reuseste o clariflcare conceptual五 , el lilnitandu¨ se stt preia dispozitii ale
Codului Civil franccz din 1804.Tot in 1864 se instituic」 Dθ 777ι 77'α J Cθ rθ α77ι らin Carc sunt
inclusc anumite bunuri imobiliare,asupra cttrora Coroana avca un drept de folosint五 ,Far五

I Pentm o dezvoltare a acestei problematici, v. V. Vedinag, A. S. Ciobanu, Reguli de proteclie domeniald

aplicabile unor bunuri private, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2001, Capitolul II Privire asupra evoluliei istorice
a noliunii de domeniu public.
2 E. Aramd, G. Coca, Dreptul de proprietate
Si interesul general; configurarea unor reguli privind
compatibilizarea lor, in Revista de Drept Public nr. 1/2008, p. 58.
t D. A. Tofan, Drept administrativ, vol.II, Ed. All Beck, Bucuregti,2004, p. 101.
234 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

sう fle obligat,stt plう teasctt vreo catltiune sau ill■ pozit cう trc stat,iar imobilelc carc conl‐
puncau accst domeniu crau declarateノ ′α′
たηαわノ
′θsij″ ρκscr″ ′
めノ
l・

Jθ

In epoca modcm五 ,constitutiile statelor lnodeme,inclusiv Constimiia Romanici din

1866,au dcclarat proprietatea,dc orice natllr五 ,sacr五 § i inviolabilう .Constitut五 le Romanici
din 1866, 1923 si 1938 aveau sう contintt rCglemcntttri cxprcsc sau ilnplicitc privind
proprietatca cu celc doutt colmponcntc alc salc,proprictatc public五 § i proprietatc privata,
cat si pc cca de domcniu public,precunl si regimul exproprier五 pentnl cauzう de utilitate
public五 . In tttrile dcmocratice alc lulnii, au fost consacrate garantii pentrll prevenirca
abuzurilo■ la care poatc fl supus drcptul dc proprietatc,cu ocazia cxproprierilor.Astfel:
inctt din 1789,odat,cu adoptarca Declaratiei franceze a drepttlrilor omului si cctう leanului
s― a discutat dcspre pcricolul produccrii unor cxagerttri si chiar abuzuri cu ocazia cxpro―

prierilor,iar unul dintrc dcputati a ccrut chiar inlocuirca sintagmci utilitate publictt prin
necesitate publicI,pentlu a accenttla ctt dactt cxisth sau nu utilitate publicl sc poate
controla numai de lcgiuitor,apoi si dc judectttor,dactt se justiictt prin interes general,
spre a rcstrange,ln acest fel,la maximum exproprierea dc deposedare neiustiliCat五 §
i

dc abuzur12.
In perioada regimului totalitar, ideea dc proprictate publictt este considerati
illcompatibiltt cu spcciflcul accstui reginl,ceea cc face ca ca stt「 le cttzut五 ↑n desuctudine.
lnstt in realitatc instiiltia nu a dispttnlt,ca flind↑ nlocuittt cu′ ′ν′ ′ι′α′
θαSθ θ′ α′お′湧α
″
z77′θ
g"′ ′θρθろ Care poate i considerat, o follll' Spcciflctt dc rcgttsirc a idc五 dc
trノ

domcnialitatc publictt m regimul totalitar3.in aCeasa pcrioad五 ,autoriぬ tile nu dOar au

ingrttdit dreptul de proprietate prin nenumttrate rcstrictii ale exercitiului sttu,dar l― au si
suprilnat prin nationaliZare, adictt prin expropriere fortat五 , hrtt despagubiri, sccolul
XX caractcrizandu_sc printr¨ o tragictt linlit〔 Ic a unuia dintre cclc mai vcchi si mai
illlportantc drcpttlri fLlndamcntale alc olnului,rcspcctiv drcptul dc proprietatc4.
Intelegcrca regillllului propricttttii, Care poate fl dctinuttt dC Stat sau unitatca
administrat市 ― teritoriah,trcbuie raportattt la personalitatea juridicX a acestorao Pomind
da la faptLll C'Statul§ i unitatea administrat市 ― tcritorialtt dctin in prOprietatc atat bunu五
publice, cat si bunuri private, s¨ a indamentat tcza dublei personalitЙ ti a statului in
privinta geStiOnar五 bunurilor salci atunci cand gestioncaztt bunurile din domeniul public,
statul si unitatca adnlinistrativ― tcritorialこ acliOneazう in virtutca personalit五 !五 10r de
drept public,iar cand gcstioneaztt bunurilc din domeniul lor privat,aclioneazぅ ln virtutea
personalitユtii 10r de drept privatS.Dc aici,idcca unei capacit】 ti de drept civil si a unei
6, conSacrat五
capacitttti de drept public, recunoscut五 ↑ n doctrin五 i de vcchca lcgc a
§
7, care,ln art. 4,prevedea,,comunele,
adl■ inistralici publicc locale,ln prezent abrogat五

' V. Vedit ag, A. S. Ciobanu, Reguli de proteclie domeniald aplicabile unor bunuri pivafe, Ed. Lumina Lex
Bucuregti, 2001, pp. 59-61.
2
E. Alamd,G. Coca, art. cit., p. 59.
' A. Iorgo't urr, Tratat ..., op. cit.,vol.I,p. 157.
o
E. Aru d, G. Coca, art. cit., p. 59.
t G. del Vecchio, Lecyii de
filozofie juridicd, Ed. Europa Nova, 1995, p. 217 .
u
A. Iorgoran, Tratat de drept administrativ, Ed. A11 Beck, vol. II, ed. a IV-a, Bucuregti, 2005, p. 171 .
7
Legeanr.6gllggl,publicati in M. Of. nr. 238 din 28 noiembrie 1991; republicati in M. Of. nr. 79 din 18
aprilie 1996, abrogati prin Legea nr. 21512001 a administraliei publice locale.
力b万 ″ιααθ′κpric協れ dο 772θ κ″ ′夕b′ た ys`″ た″ ργb′ た ′ο″ルブ
′GO謬 万rfr″ a Rο ″′″たブ′ブ
″′99′ 235
“

ora§ elc si judclelC Sunt pcrsoanc juridicc.…..Ca pcrsoanc juridicc civilc au?n proprictate
bunuri din domeniul privat,iar ca pcrsoanc juridice dc drcpt public sunt proprietare ale
bunurilor domeniului public dc interes local,potrivit lcg五 ".
Cca dc― a doua tczこ cstc acca a unicit五 !五 perSOnalitユ !五 Statului si unitttlii
administrat市 ― teritoriale,indamentattt pc faptul ctt nu este dc conceput ca accca§ 1

l懺 i盤
認雷::盤 1:雷 ittΨ :情 鷺
胤慨:覗 i畔[嫌此雲
』聯1還為
tcorie c sustinut江 i
§ dC actuala Legc a administratiCi publicc localc nr.215/2001,care in
a■ .21(1)prevede c五 ,,Unitttilc administrativ‐ tcritoriale sunt pcrsoanc jllridice dc drcpt
public,cu capacitatcjuridictt deplintt si patrilnoniu propriu.… ".

§2.Concepte
intrc institulille de tradiliC ale dreptului adl■ inistrativ,care au starllit controvcrse
dc― a lungul tilmpului,asupra cttrora continutt sう aibう loc all■ ple dczbatcri ln doctrina din
lara nOastrう ,i din alte state este si cca de domeniu public.
Intcresul pcntru aceasth institutie nu cste pur teorctic, ci estc dctellllinat de
ilmplicaliilC pe care modul ln carc cstc ca inlcleastt le arc Fn planul realitttli10r ecOnomicc,
sociale si chiar politice din flecare tarう ・Goallla duptt profit nu a putut stt factt absiactiC de
faptul ch cxist五 , ln flccarc stat, anumite bunuri carc, pnn spcciflcul lor, nu pot fl
apropriate, nu pot fl dclinutC dC persoanclc flzice sau juridicc, ci doar de statul sau
unittttile adnlinistrativ teritOrialc rcspcctivc sau,dc§ i pot fl dctinute Si de particulari,ele se
supun unor rcguli dc protcctie din partea staillui, pc carc acc§ tia au obligatia s, le
rcspectc2.
Actuala lege fundamentala nu uzitcaztt sintagma dc,,doF2θ ″j夕 ′夕わ′
ノC'', ci aceea de
′″qρ ″Jθ ′
α′ι,sub cclc doutt forlne alc salc,′ ′θρrJι ′
α′ θ夕,iρ ′θρ″′
θα′zb′ ブ θ′α′θα′″Jソ α′湧
Notiunile nu sunt sinonilnc,intrc domcniu public si proprietatea publictt existand O
rC14ie dc la intrcg la parte,dat flindね pttll ctt in domeniul public se includ,pe lang五
bunurile proprietate publicЙ ,,i anunlite bunuri private,care prin semnirlcatia 10r
artistic五 ,,t五 ntiflC五 ,cultural五 ,econolllliC五 ,istoric五 ,justirlctt apartenenta la dOmeniul
public,ceea ce atrage un regiln juridic speciflc,含 n care normele de drept public se
suprapun peste cele de drept privat, avand un r。 l dolninant fattt de acestea din
urma。
SuStinem astibl teza domeniului public in acceptiunCa′ α ′θsθ ηstr, Carc includc,pe
langtt prOprictatca publicう i anunlitc bunuri privatc, cttc a fost indamentatう
§ de
profesoml Antonic lorgovan.
In doctrina dc spccialitatc sc tcorctizeaztt chiar existenta unui drept administrativ al
bunurilor,parte componenttt a dreptului public,care rcprczinttt αε sttbrα γ″ ″α
グ′q′ , αグ″ ′
lJκ おια″ν εαrθ θ″ρ′″″グθ κθr“ θ′ θノ グブ εθ6α ″
ι ^et′ι θ
`α
κ′ “r"α ′
ιαza s′ ′α
`rr′ “ "rノ
“αθω ′ο段23.
ブ傷″′グた夕 α b夕 4"rJわ ′αグ ′れJs″ θJ′ zbJJε ιダ ″θgJ“ 傷Jグθ θ″′α′θP′ たαわガ
“ `″ “

lCS.Sttam,L"α σJ″ ′
θα αz′ 0″ ′
あ′ノ
′0″ ″ α 力αα θο″′
″εた αグ ″
′α″να tt Drcptlll nr 1/2010,
p 101. "ο “"お
2 A Iorgovan,7ra″
α″¨,ο ′.ε ′ 1,Vol II,ed_aIV― a,p.123.
3 E B01an,切 z′ αグ ′77お r7ar7ッ α′ろν zガ あろEd C.H Bcck,Bucurc§ ti,2007,p 13
“ “
236 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

S 3. Reglementare constitu[ionali
in ceea ce priveqte reglementarea constitu{ionali a proprietifii, apreciem cI
putem avea in vedere doui categorii de dispozi{ii constitu{ionale:
a) dispozilii tn care se reglementeazd expres institulia proprietdyii, cele doud
articole-cadru 44 qi 136;
b) dispozilii iru care regdsim proprietatea reglementatd implicit, exemplu art. 135
intitulat ,,economia", articolul 138 intitulat ,,bugetul public nalional", art. 56 care
reglementeazd, ,, contribuliile financiare " etc.
Vom lua in disculie, ca prezentdnd relevanld pentru materia noastrl gi pentru
institulia pe care o analizdm, art. 44 gi 136:
Art. 44 se afli plasat in titlul II, consacrat drepturilor, libertalilor qi tndatoririlor
fundamentale ale cetdtrenilor Si este intitulat,,dreptul de proprietate privatd". Art. 136
este reglementat in titlul IV intitulat ,,economia Si finan1ele" Si este denumit
,,proprietatea".
Din analiza confinutului celor doul texte, a locului unde sunt plasate in
Constitu{ie, rezultd, c[ prin actuala lege fundamentall se consacr[ doul sedii
materiei proprietl{ii qi anume:
- un sediu general, prin art. 136, unde regdsim dispozilii privind tipurile de
proprietate, titularii acesteia, sfera proprietalii publice etc., unde proprietatea ne apare
mai mult in accepliunea ei economicd;
- un sediu special, art. 44, lunde proprietatea ne apare mai mult tn accepliunea sa
juridicd, de drept fundamental al cetdleanului romdn tn actualul sistem constitulional Si
legal.
De altfel, aceasta a fost qi opliunea Comisiei de redactare a Proiectului Constituliei,
si consacre, printr-un articol, configuralia de ansamblu a proprietdtii in sistemul
constitulional actual, iar prin alt articol dreptul fundamental de proprietate al cetSleanului
in actualul sistem constitulionall.
Actualul articol44 a suferit modificdri consistente prin revizuirea din 2003. Mai int6i
s-a consacrat norma conform cireia proprietatea privatl este garantati, gi nu doar
dreptul de proprietate privat6, cum era prevdztt in versiunea iniliall a Constituliei.
in al doilea r6nd, a fost modificati norma care interzicea cetdlenilor str[ini gi
apatrizilor si dobdndeasci terenuri in Romdnia. in forma actual6, alin. (2) al articolului 44
prevede cd ,,Proprietatea privatd este garantatd Si ocrotitd in mod egal, indiferent de
titular. Cetdlenii strdini Si apatrizii pot dobdndi dreptul de proprietate privatd asupra
terenurilor numai tn condi1iile rezultate din uderareu Romdniei lu Uniunea Europeand
Si din alte tratate interna{ionale la care Romdnia este parte, pe bazd de reciprocitate, in
conditjile prevdzate de legeu organicd, precum gi prin moEtenire legald'.
Constatdm c5, potrivit actualului conlinut al art. 44 alin. (2), ceti{enii strlini qi
apatrizii pot dotlAndi dreptul de proprietate privati asupra terenurilor in Romflnia.
insi acest drept se va putea exercita numai in condifiile care vor rezulta din procesul

I Pentru dezvoltdri asupra concepliei awtd in vedere inca din perioada de redactare a tezelor gi apoi. a
proiectului, v. A. Iorgovan, Odiseea elaborarii Constituliei, Ed. Vatra Romdneascd, Tirgu-Mureg, 1998.
pp.772-773 51780.
Noliunea de proprietate, domeniu public $i serviciu public potrivit Constituliei Romaniei din l99l 237

de aderare a {irii noastre la Uniunea Europeani gi din alte trttrte la care Romflnia
este sau va deveni parte, qi numai pe bazi de reciprocitatet. Printr-o lege organici
trebuie si se stabileasc[ modul de dobflndire a proprietflfii terenurilor de cltre
ceti(enii strlini gi apatrizi2.
Din analiza logico-sistematicd, a conlinutului art. 44 alin. (2) teza a doua, rezultd
urmltoarele dimensiuni ale regimului juridic al dreptului ceti{enilor striini qi
apatrizilor de a putea dobflndi in proprietate terenuri in RomAnia:
a) este recunoscutd, de principiu, posibilitatea cet5lenilor striini Si a apatrizilor de a
dobdndi terenuri in Rom6nia;
b) modul de exercitare a acestei posibilitSli urmeazd a fi dezvoltat printr-o lege
organic[ subsecvent6, care,la data redactdrii prezentei lucrdri, a fost deja adoptatS;
c) dreptul cet[lenilor striini qi al apatrizilor de a dobdndi terenuri in proprietate in
RomAnia se va putea exercita numai in condiliile aderirii Rom0niei la Uniunea
Europeani gi numai in condiliile care vor fi prevdzute prin actele de aderare sau prin alte
tratate internalionale la care Romdnia este parte,
d) dobindirea acestui drept se va putea realiza numai in condilii de reciprocitate, ceea
ce inseamnd cd gi cetdlenii romdni vor putea sd beneficieze de posibilitatea de a dobdndi
in proprietate terenuri in statele pentru care tara noastr[ recunoagte un asemenea drept
cetdlenilor 1or.
Constitulia nu face astfel distinclie intre cetilenii statelor membre ale Uniunii
Europene care vor avea vocalia de a dob6ndi acest drept de proprietate qi cetd{enii altor
state, ceea ce inseamnS, indiscutabil, cd toli cetSlenii strdini sau apatrizi vor putea
beneficia de acest drept3, dacd sunt respectate condiliile prevdzute de textul constitulional
gi dezvoltate de legea organicd la care acesta face trimitere.
e) in sf6rgit, Constitulia recunoaqte ambele modalitili de dobdndire a dreptului de
proprietate, atdt prin acte incheiate inter vivos, cdt gi prin acte intocmite mortis causa. in
ceea ce privegte a doua posibilitate, constatim cd prin Constitu{ie se recunoa$te numai
mogtenirea legali, nu gi cea testamentari, ceea ce va na$te, suntem convingi, in
practicS, unele probleme qi va impune poate chiar intervenlia constituantului derivat cu o
alti viitoare modificare a acestui text, in sensul in care el sd facd referire doar la
mogtenire, nu qi la tipul de moqtenire (1ega15 qi/sau testamentard).

II. Repere tn determinarea statutului constitu{ional general

al proprletd{ii

$ 4. Prevederi constitu[ionale exprese, implicite, corela[ia dintre ele

I) Pentru o analizd logicd, vom recurge mai tntdi, cum precizam mui sus, la analiza
arl 136 din Constitulie, deci a sediului general, care are urmdtorul conlinut:
(1) Proprietatea este publici sau privati.

t C. Ionescu, Constitulia Romdniei, Legea de revizuire comentatd Si adnotatd cu dezbateri parlamentare,

op. cir.,^p.6j.
' In prezent, este vorba despre Legea nr.31212005, publicati in M. Of. nr. 1008 din 14 noiembrie 2005.
' C. Ionescu, Constitu1ia Romdniei, Legea de revizuire comentatd Si adnotatd cu dezbateri parlamentare,
op. cit., p.65.
238 DREPT ADPIINISTRATIV

Din acest alineat desprindem structura proprietdyii fn actualul sistem constitulional

Si anume, privatd Si publicd. in actualul sistem proprietatea privatd este regula $i cea
publica exceplia.
Rezult5 c5, acestea fiind singurele forme de proprietate admise de Constitulie, nu putem,
in prezent, s[ mai vorbim despre ,proprietatea statului" ca tip de proprietate de sine stitdtor, ci
despre proprietatea publicd sau privatd a statului (sau a unitdlii administrativ-teritoriale). Cl
at6t mai mult, nu mai putem vorbi despre proprietatea cooperatisti, deqi cooperalia exist[, sau
de alte forme care erau consacrate in regimul anterior.
(2) Proprietatea publici este garantatil $i ocrotitl prin lege gi apar{ine statului
sau unitifilor administrativ-teritoriale.
In prezent, constituantul romdn recunoa$te doi titulari ai proprietdlii publice, respectiv
statul Si unitatea administrativ-teritoriald. Deqi textul nt precizeazi gi nici altele nu prevdd
expres, inlelegem cd elementul de distinclie intre cele doud tipuri de titulari este cel al
interesului corespunzdtor bunului, fiind vorba despre bunuri de interes nalional, care yor
intra in domeniul public al statului Si bunuri de interes local (comunal, ordsenesc sau
judetean) care vor intro fn proprietatea publicd a unitdlii administrativ-teritoriale. Se
prevede de asemenea gararfiarea qi ocrotirea proprietSlii publice.
(3) Bogn{iile de interes public ale subsolului, spafiul aerian, apele cu potenfial
energetic valorificabil, de interes nafional, plajele, marea teritoriali, resursele natu-
rale ale zonei economice gi ale platoului continental, precum gi alte bunuri stabilite
de legea organici, fac obiectul exclusiv al proprieti(ii publice.
In acest alineat regdsim delimitatd sfera proprietd[ii publice. Bunurile care apa4ln
domeniului public, din punctul de vedere al izvorului juridic care le conferd acest statut,
slant fie bunuri stabilite de Constitulie, fie bunuri stabilite prin legea organicd la care
trimite Constitulia.
Referitor la delimitarea sferei bunurilor proprietate publicl, din analiza compa-
ralivd a textului constitulional din 1991 qi a celui din 2003, vom constata cd existd unele
diferen{e de fond, nu numai de formd. Astfel, constituantul din 2003 a eliminat din sfera
proprieta(ii publice cdile de comunicalie. pe considerentul privatizdrii unor servicii
publice (gaze, energie, api), inclusiv al bunurilor imobile necesare pentru funclionarea
acestor servicii publicer. Eliminarea din enumerarea textului constitu{ional a cdilor de
comunicalie a fost consideratd necesar[ de cltre Comisia de revizuire a Constituliei, pe
considerentul cd prin natura lor, unele c5i de comunicafie, cum ar fi conductele de gaz,
petrol sau linii de energie electrici pot fi gi in proprietatea privati, astfel inc6t textul in
formularea din 1991 conducea la blocaje de netrecut in procesul de privatizare a anumitor
domenii gi, corespunzdtor, in procesul de negociere in vederea inchiderii Capitolelor de
aderare la Uniunea European52.
O alt[ diferenfd const[ in reformularea modului de redactare a unor categorii de
bunuri. Astfel, bogdliile de orice naturd ale subsolului au devenit, in versiunea din 2003.
bogd\iile de interes public ale subsolului, tocmai pentru a se scoate in eviden{d cd
proprietatea publicd se stabilegte in consideraliunea interesului general, iar expresia apele

I
I. Nicola, Drept administrativ, op. cit.,p.75.
' A. Iorgovan, in M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E. S. Tindsescu, Constitulia Romdniei
revizuitd- comentarii Si explicalii, Ed. Al1 Beck, Bucureqti, 2004,p.293.
 ミ 4“ 滋 ′ψ ″セ″′
α ′♭ P/ガタ′ク b夕 ′JSθ″た夕 ′αらた ρθ″ ッ″Cb豚 万んψセノRο ″′ル プJi77′ 99′ 239
“
…
′θたκ
6夕 ′ノ
α′θ
″ιgθ ′
ζ たソαわ″ ′θαbノ むノαε αε
αrθ ′οげ ヵわ∫ J″ ル滋た ′′ ブ θa devenit
`た “ "タ
ηθtt ε
α′θた″″α′θκθぼ`′ たν
αわr′ b〃 虎ノ″′θrι s″ α
″θ″αみO fOmlulare mai sintetiぬ ,

`α
prin care catcgO五 a de bun este llllenlinut五 ,dar fi este asociattt ideca dc interes nationall.
)Bunurile proprietate publicl sunt inalienabile。 ln condili■ e leg五 orJanice,ele
pot rl date in adlllinistrare unei regii autonome ori institut五 publiCe sau pot rl conce_
“
sionate ori ttnchiriate;de asemenea,ele pOt rl date Fn folosint】 gratuittt institut五 10r de
utilitate public五 。
Caractenll inalienabil al prOprictttlii publicc nu excludc ci, dilnpotriv五 , fngttduie,
cxistenia unOr mOdalitttli ju五 diCe de valoriflcarc a acestei propttetttli,flind vorba dcsprc
グθε
urlntttoarele′ ″ θ ″″αθ αグ 加な′ ″α″ソθεθノグθαグ J″ rα ″
α ″ ″″sθ ′θ.・ αた zis′
"/ノ ‐
シθ力θ
ノαグθε´′θ
″ θ etた αクわ″θ`θ “ s″ ′
77z″ sα た θ
″ ′"b″ あ θ
θ“
′グθεθ″θ(雰
`α
ノ
θκα″′クbJliθ J sα %
ル 物ε力″ノ
θ″′夕 θ
b′ ノ θθ
′ ル わ ″ "加 ′
タブ〃
あ カ Sノ
″ grα .

(5)Proprietatea privattt este inviolabil五 ,fn condiliile legil organice.

Daぬ prin alincatul ante五 or,teza m開 a,sc conSaCra αα′″″″sガ Jzrrル タ″励″θ κ″ル
αル ′″ υ rノ θ彦 ′ガ′傷 夕た ら ゞブ α 傷″ θ ttα ″ ι″ αわ ブ″た α,prin
J′ “
ultimul alineat al art.136 se
consacr五 α ′″″ι ″お″劾 “rブ ル ル″励 ″′θ αル ′′ ″
ブθ
η ″ ′ ″ /ノ ν αれ ∫J ακ 夕 θ
加ν ノθルbノ ″″″ "″
α′θαrθ ′″θbタ ノ
θ ル s″ sJ sθ rθ “
α ′“
ル タι ,,効 θθ ′′ノ〃θ ′cgノ ブθ発「α ttjθ θ". “
Rezulぬ ctt acest caracter″ νのたα bsθ Jz/ぁ ε″arθ r6″“ノ加ソ
ブ ′θttbブ ルタ ″ノr77θ b″ ノθ″ η θr″ ′
ル′ ′ θ′
J772′θ′s′ ′ グルι′Jaiη ″gθ
′ .

“ coroborarca accstui ultilll alineat atat cu art.44 alin。

Sc illlpune (3),(4),i(5)carc
reglemcnteaztt institul五 Ic eXprOprierii pentru cauzЙ de utilitate public】 §i ale
subsolului oricttrui imobil pentru lucrttri de interes general,cat
posibilit五 !五 fo10Sir五
i cu art. 53, care reglementeaztt cadrul general al restrangerii oricttrui drept sau
§
libertttli,inclusiv a drepttlui indamental la prop五 ctatc privat五 ,prevttut de art.44.
Duptt cunl se subliniazう in doctrina dc specialitate,chiar dactt dreptul dc proprietate,
ca drept hndalnental al omului,cstc stimulentul ccl mai putemic al activiatii omene,ti si
mttsura cca mai evidcntう a capaciぬ tii,a posibilittti10r de crcatie si de a■ 111larc ale

鳳 驚 舞黒 l彗∬ 1器 1:111∬ T滉 鶏 酬 T]肝 躍 II謬 器 を器 lFttlm

in acccpliunCa curopean五 , exproprierea il■ pune acclcasi condit五 , rcCunOscute
tradilional in regimul acestei institll五 ,respect市 :夕 ′J′ Jめ たα
′ a sa′ θル た 解 J″ αめ ′rj刀
jε ,力

ψr″ rJθ r,あ aStfCl lncat s"“ αノタ

"b′
′鱈ι ,`′ aΨ ごgttb′ ′
θαたわ α Jθ saノ θ ルs″ ゞ J′ ″ια′αb′ ″ι
`Jカ
sa刀 ′ ′θ jグヶ′ノ θαtt ναわ rノ Jα 虎 力 た α b夕 4ノ ガ .Prin」 urisprudetta CurOpeantt s― au
conflgurat ,i anunlitc reguli cu privirc“ la exproprierc, §i anulnc: sa sθ グθ′ θrrz′ ηθ

脇際%猾脇ガ λ」袢脇 窺 :鰐霧編協′

肥 勇ノ“
房
クガαε
′ θ′αノ
:滋

ル Jぁ ルαrη θ
Ⅱ)a′ _α θ α′ω r Cθ Sriry″
=豚 rg9 m Opinia noastr五 ,θ sJη
″
α4た 為 §
Jθ i anumc rη α rι α′ ι “ra.・ θtt “
α tttspθ zj″ JJθ r α ISら Care detcllllintt iden―
`α
tiflcarca urlllltttoarelor categor五 de dispozitii ale acestui articol:“
a)diSpozitii Cu privire la sレ u6′ 傷 ″ α (tip010gia)4 prOpriet五 !五 ,privattt si public五 ;

lA.Iorgovan,m M Constalltincscu,A Iorgovan,I.Muraru,E.S T狙 うsescu,Cο 72S′ ブ

″′αRο ″′″たノ
′
′ ″クブ
女ちの 0′ ム,p 293
`ッ 2E.た鋼直
,G Coca,α ″′ιた,p60.
3 E Aramう ムε″.,p62
,G Coca,α ′
4A.Iorgovan,2′ α′α′¨ θ′ /‐
a,p.165
,Oρ
`,Vol.II,cd aIヽ
240 DШ PT ADⅣIINISTRATIV

b)diSpozit五 Cu privirc la′ ′ο′ιε″α ′ θ Cα ′ι S′ α′ク′O αsittrtt ρ '"rた ′湧″ノ′ γbJ′ ε

`,flind
vorba despre θθ′θι
′rθ αゞJgα ′ακ′
αrι α acesteia;
C)diSpozitii Cu privire la ′
J効 勉′J′ propriet酎 五 publice, statul si unitatca
adllllinistrativ― teritorialう 。
Accsti titlllari sunt cxprcs,i limitativ prcvttzuti de cOnstittltic.COnstittltia nu
cuprinde instt nicio dispozilic speCialtt cu privire la timlar五 prOprict醐 五 private.Re2剋 lttt c五

κ夕Sι ι ρttκ θ4Jθ ′

θ θα′
J勉 ′
θψ θεJα 力 α αεω ,6α ′″Ψ ′jθ ″′
θαρ′ブ
ツα力 ′οα ′ ル ′ ″
κク″
ル θrた“
θ′ θαηα.ル たa Sα タノ′
クjグ ブ
ε夕,ル 渉ψ ァ
`θ “
b′ ノ
εsα 渉η ′ ノ
ναちブη θ
`θ
ルsル sカ ル′
`だ `′ `′ "虎
ゞJ"κ Jめ たααグ ,4お ″α ー たガわr,α 筋 .

“ Cu privire
d)diSpOZil五 `ル la」 trα prOpricttttii publiCe,lntelegand ctt aceasta poatc fl
deterlninat五 ′rノ κCθ κs′ ′
虎ィメ 夕′rJκ ′
θgcα θgα κ
ζ ′
εtt j♭ ′
θ″ノ θαθ J′ s″ .Rczulttt c五
`sα
leg五“ o■ ganice, proprietユ lii
`α `α
restul bunurilor cttc nu apa“ in, potrivit Constitutiei sau
publice,vor aparlinc prOprict資 五p五 Vatc. 、
C)diSpozilii Cu pri宙 rc la^etル η ノタ″
傷′ ′″θα′ε
θわ′グθ夕瀕′
″νrjグ θ′″
qρ rjθ ″′
θ,respectiv:
一′
κα′
″καわノ ′ノ′
α′ια pcntrLl prOprietatea publicう ;

―′
κップ
θ′αbj′ ノ
′α α pentru prop五 ctatea privat江 .

`θ
Э diSpOZitii Cu privirc la“ ゲ′ θαθθ′θグθραηι″ι錫 ッαわα/θ α′r`フ ″θ″″J′ 傷b′ Jθ e flind
vorba dcsprc力 καル α グ′ ″Js′ ηrθ ,θ θ ノ
θ κα″α,効 θ
カ rた ″αsiゐ ″ 錫ヵわSJκ ″
ノ
grα ′j′ う .
“ ““ `α

ψ ιr"rη rezJ″ ″ ′
“
III)CCI dC― αJ
Jraliraα ″ ″αreα ′ siderar`,a“ α α::纂 sι ditiθ r

″ フ
rlig″ j∫ Jα αJ"r diΨ θ εθκS″ 勧 θ″αル・ “ `θ “ “
′α ″ zJ″ J ″
Astfel,art.136 este plasat duptt art.135 carc consactt caracterul de pialう al ecOnorllllci si
sarcinile cc r(Ⅳ in statului din acest caracter.Speciflc llnei econormi de pi4五 cste ca bunurile
sa sθ ヴθtt θ
′κタ
ノ勧′αソ
′ちsう factt deci obiectul unor actc jtlndice in慣 ℃difcrite sabiecte de
drcpt.Pmtrc acestc sarcini rcgttsim,,aフ わα″rθ α″ θs"だ θ θ
′ ′κ α励″た 力 θ θκεθttα κ力 cタ
jれ
た′ csν ′′″ ′
ο ″α′".Constatttmめ art.135 1it.の fおe vOrbire despre,,′ ιsα だ αraJ隠 た't pc
`κ
ctt art.136 vorbc,tc despre′ ルoますtJた ル れた rθs´ zわ た α たS笏 おο腸腸″ ".

IV)Cι J d診 ‐ αJ′ α ルα″ ηθ

rr・r″ rη ″ 銘れ″ ル 力″ι″力 ′θ ″Jッ ″ε あ″れ 加
“
α αルJsお 彙ηπ εθ s励 ″θ″αJ∫ J及 篭μJtt Rθ ″′ れ "zα
prη “
rjι ″′ “
θα′ガッα″ ω″ r磐 ″れ た″
`″ “ “
θια′″bル ガα ″ .

`η
In sustinerCa accstei teze pot fl adusc urlntttoarele argumcnte:
″ ψ κ ′rttr″ ιガ″ ′笏b′ ノ C`ι s′ ι ιψ た S虎 ′ ι′閉′κα′ グ ル 04s′ J勧 ′ θSα γ 虎 ′
′ ιgθ α
ca ′
θrga刀 ′ α εαrθ ″づ″z′ ′ θ αθθαS`α , rezultand, a contrario, ctt res′ ′b傷 4zJ′ ′
′θr 6α r` ′ιィ
フ
α ブκ ・ ノ
J′ θ夕′η ″ a Sa rυ zJれ た わ κttrJ′ ″ ′ “ rブ ッα″・
″た
響 イ ′ ′ b′ Jε 2θ rι υ Jθ ′
り 滋 rガ `αrッ jθ
"rJθ ′
“″ J′ ιs例 ″ ル αsι ″θκθα
′ ′
“ι rCS′ ′θツタzγ ′虎 の S′ ′
ψ ′夕′
た。
′
"bJjε
`J勧 pr`ッ ためた
Dactt α′夕
わJた あ θαた ノ グθ ′Jη カ ルε ´′グθs″ ′sα 傷グ “ θ夕ノ ″″
ー “"′ “ “′ `α
αグ ′ κお″α r′ わr,α ′
タリ′r(η rj`″ ′
θαprjν α″ρθ α′θ α″ノ κιθrた う燿″ ′グθグ
,szbjθ θ (ψ r,

“ `jソ `θ
′θだ θακタ プタr″ 冴 Ca sα 夕 ′θだ θακ湧 ′ Zた 夕,6θ ′
`ψ
″ θα′ rθ ´κ,s″ αJκ sα 夕 響 α″づ乙 cα α
jr`

ιχεΨ′ :ち ノ 傷Sブ ツs"′ ク′

′θ′ 夕′sα tt tr4′ 力′
JJ αグ jκ お ー
た“r″ θガα′ “““
`.
V)Cι J αι―αJ`滋 αr"ι r cθ s′Jι“ ra“ `rα
α′ `Jソ
αcι 滋 ,ル JJ Cθ s″″ακ″J″ ′
`ル “ι″ル `α “ “ “““
εθ Sα Crα η reS SJ“ ,agmα αθ ′♭′ ″ bJた ら crι dセス βa sι ′ θα″ ッθrbJ ル Qρ rι θ
εθ“Sα Crα ″ ι “
η ″6J″ αα6“ ″Jα ,6α “ εθ″θttr αJ′ αθJJθ r ιη rimα 膨 ′′″″加 prttι ′ .

“ Accasta poate i dedusユ ,ln primul ““ rand,沈 ・etノ γ′εOκ ∫″ ″θκαια′′′(η “rた め ゴ
″
夕 θθ, carc reprczinttt cea mai IIIlare parte din“sfcra “
domcniului
`夕
public,dar siグ ′
η cθ J α∫
′ bJ′

■
Noliunea de proprietate, domeniu public $i serviciu public potrivit Constituliei Romdniei din l99l 241

proprietdyii private in ansamblul ei, deci implicit a acelei proprietdyi private care este
inclusd in sfera domeniului public Si care se supune unui regim juridic mixt, de drept
public Si de drept privat, in care regimul de drept public este predominant.
VD Cel de-al Saselea reper constituyional este acela cd statul qi unitatea
administrativ-teritoriald uu doud domenii:
- un domeniu public, supus unui regim de putere publici gi care Ie conferd statutul de
persoane juridice de drept public;
- un domeniu privat supus dreptului comun, dacd prin lege nu se prevede altfel,
situalie in care statul qi unitatea administrativ-teritoriald au statut de persoane juridice de
drept privat.
Din coroborarea tuturor acestor prevederi rezultd, cd prin modul de redactare,
Constitulia actuali consacrd un sistem al proprietdlii specific economiei de piald, in care
dreptul de proprietate este fundamental in asigurarea activitdtii qi ini{iativei agenlilor
economici gi realizdrii funcliei sociale a proprietdfii, ea inscriindu-se, 9i din acest punct de
vedere, in spiritul constitulionalismului european actualr. Statul gi ceilal1i titulari ai puterii
publice au obligatia sI respecte proprietatea, care in sistemul rom0nesc actual este atAt
garantat[ cAt gi ocrotiti, qi sd se ablind de la orice acliuni care ar putea aduce atingere
acestui drept. Legiuitorul este singurul care poate aduce atingere dreptului de proprietate,
insi doar in sirualia in care urmiregte un obiectiv de interes general, iar intervenlia lui
nu trebuie sb depipeasci limitele impuse de norma constitufionald, astfel inc6t s[ nu fie o
dispropo(ie manifestd in ceea ce privegte utilitate public6, iar caracterul just al
desplgubirii impune respectarea proporlionalitdtii stricte intre valoarea bunului gi suma
primitd cu titlu de despdgubire2.

III. Regimul constitu[ional al proprietd{ii publice. Rela{ia

domeniu public - proprietate publicd

$ 5. Scara domenialiti[ii publice

Am avut ocazia sd precizdm, incd din primele r6nduri, cd intre cele doud concepte, qi
implicit realit[1i juridice, este o relafie de la genul proxim la diferen{a specifici.
Actuala Constitulie a Romdniei are un merit incontestabil in a tranqa dispute celebre
exprimate de-a lungul timpului in aceasti materie, pe care ne-am ingldui sd le relinem astfel:
A) se stabileqte care sunt titularii proprietdyii publice, neput6nd fi vorba, cum
dispune arl. 136 alin. (2) decdt despre stat sau unitatea administrativ-teritoriali.
Vom identifica astfel o proprietate publicd a statului, care cuprinde bunurile de
interes nalional qi una a unitdlii administrativ-teritoriale (comun[, orag sau jude!), care
cuprinde bunurile de interes local.

1
A. Iorgovan, in M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E. S. Tdndsescu, Constitulia Romdniei
revizuitd, op. cit. p.296.
2
E. Aram6, G. Coca, art. cit., p.63.
242 DttPT ADⅣ IINISTRATIV

B) se stabilegte de citre Constituantul romAn ce bunuri intrd in sfera proprietdtrii

publice, fdrd a epuizu toate bunurile cure o compun. Se lasi posibilitatea ca prin lege
organic[ aceast[ sferi s[ poat[ fi extins[.
Legea organicd la care trimite textul constitulional este reprezentati de Legea nr.
21311998 privind bunurile proprietate publicdl. Conlinutul acestei legi a fost substanlial
modificat prin actualul Cod civil, aprobat prin Legea nr. 28712009', cure a fost republicat3
in temeiul aft. 218 din Legea nr. 71l20l l pentru punerea in aplicare a Legii nr. 28712009
privind Codul civila, care i-a adus gi importante modificdri.
C) din opozi[ia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri Si
regimul juridic de drept comun aplicabil proprietdlii private, rezultd,logic, existen(a a
doud domenii, un domeniu public Si unul privaL Noliunea de domeniu public, la rAndul
ei, nu se limiteazi doar la bunurile proprietate publicS. Ea mai include gi unele bunuri
proprietate privatd care au o semnifica{ie speciali, care justifici apartenenla la domeniul
publics. Aceasti structuri hibridi a domeniului public este tratati de doctrind prin
sintagma ,,scara domenialiti{ii". Ea evocd, in opinia noastrd:
1) reprezentarea in planul acestei realitdli juridice a unei ,,sclri" cu mai multe
,rtrepte'o pe care sunt plasate doul categorii de bunuri, publice qi private;
2) aceste bunuri sunt supuse unui regim general de putere publicd, regim care insd
tmbracd doud forme:
a) regim exclusiv de putere, pentrubunurile proprietate public6;
b) regim mixt, combinalie intre regimul de putere gi regimul de drept comun care
continud sd guverneze bunurile proprietate privatd care aparlin domeniului public; intre
aceste doud tipuri de regimuri juridice existd ,,subtrepte", respectiv preeminenla regimului
de putere asupra celui de drept comun.
3) bnnurilor domeniului public le corespund mai multe tipuri de drepturi:
- tn drept de proprietate publicd, apa(in0nd statului sau unit[1ii administrativ-teritoriale
pentru bunurile proprietate publicS;
un drept de proprietate privatd, pentru bunurile proprietate privatd care aparlin
domeniului public, al cdrui titular poate fi oricare subiect de drept, persoand fizici sau
juridicd delinitoare a unui asemenea bun;
- un drept de pazd Si proteclie, pentru bunurile proprietate privat6, exercitat de
reprezentantul statului sau unitilii administrativ-teritoriale.
4) brmtrrile domeniului public diferd qi din punct de vedere al titularilor.
O prima categorie de titulari o reprezintd statul Si unitatea administrativ-teritoriala
pentru bunurile proprietate publici din domeniul public.

l Tcxtul initial allCgii a fost publicat h M Of llr 448 din 24 noiembric 1998.Titlul Lcgii
Ш 213/1998a
fost modincat p五 n pct l alan 89,Seclunca a 3‐ a,Cap V din Lcgca nr.71 din 2 iunic 201l pcntru puncrca m
aplicale a Codului civil
2 Publicatう
initialln M of Ш 51l din 24 iulic 2009
'Rcpublicarca s‐ afhcutin M Oi nr.505 din 15 iulic 2011
4 Publicatttill M Oi nr.409 din 10 itte 2011
5 cu p五
virc la indamcntarca conccptclor dc domcniu ptlblic in acccptitlllC″ saκ sッ Oi s″ ノ
σ s`″ s″
v V Vedinas,A S Clobanu,Regu′ ′グ ″
ο女夕
げJ`″ ο″ι
″αめ 夕
′′′
οαらブ
々 z″ ο″b″ ″
`ο
ンガ ′″ρ″ ′ι″″`ο′ 7ソ α
7・

Ed Lunlina Lcx,Bucurc゛ 1,2001,pp 17‐ 23

`′ "
Noliunea de propriente, domeniu public ;i servbiu public potrivit ConstiUtiei Romdniei din l99l 243

O situafie speciall au bunurile proprietate privati, cu privire la care identificdm doui

categorii de titulari: titularii dreptului de proprietate privatd, care pot fi reprezentali de
orice subiect de drept Si titularii dreptalui de pazd qi proteclie, reprezentali de persoana
juridicd stabilitd potrivit legii sa aclioneze tn numele statului pentru a exercita aceste
prerogative.
D) legiuitorul constituant, in ceea ce privegte proprietatea publicd, a avut griji si o
declare, pe de o parle, inalienabild, iar pe de altd parte, sI stabileasc[ faptul ci acest
caracter inalienabil nu exclude existenfa unor forme de valorificare gi de antrenare in
circuitul social qi juridic, realizat prin intermediul celor patru tipuri de contracte
administrative: de administrare, de concesionare, de inchiriere gi de folosinfi gratuiti.
Atdt contractele care au ca obiect bunuri private, cdt qi cele care au ca obiect bunuri
publice urmiresc, printre altele, qi realizarea unor venituri. Numai cd, in cazul
contractelor care privesc bunuri publice, ob{inerea de profit nu reprezinti un scop
in sine, el este un scop subsecvent celui principal, gi anume realizarea interesului public.
De altfel, suma de bani achitati pentru exploatarea privatd a unui domeniu public,
tradifional are o denumire specifici, qi anume redeven(d.

$ 6. Reglementarea proprieti[ii publice potrivit noului Cod civil

Reglementiri privind proprietatea publici se regdsesc in Codul civil in Titlul VI,
care poartd chiar denumirea ,rproprietatea publici", articolele 858-875, precum qi in
articolul 854 care aceeagi denumire. O prim[ problemi care se pune este aceea dacl este
firesc ca in Codul civil, care este actul normativ de bazi pentru dreptul privat, care
poate fi calificat a reprezentt ,,constitulia dreptului privat" sI se giseascl regle-
mentlri privind proprietatea publici qi daci nu cumva in acest fel transformim
proprietatea publici intr-o institu(ie a dreptului privat, subminflndu-i apartenen{a
la dreptul public Ai calitatea de institufie a dreptului public.
Doud posibile rdspunsuri pot fi awte in vedere. Unul care si nege categoric faptul
ci in Codul civil pot fi confinute reglementiri privind proprietatea publici gi altul
care s[ considere fireasci cuprinderea, in Codul civil, a unor prevederi referitoare la
aceasti problemi.
In ceea ce ne priveqte, apreciem ci rispunsul se afli la mijloc, la interferen{a
dintre cele doui solu{ii aflate la extreme. Ni se pare firesc ca in Codul civil sI existe
qi unele prevederi privind proprietatea publici, necesare inclusiv din perspectiva de
a se reglementa de o manierl mai completi proprietatea privat[. De a se consacra,
in acest fel cele doui tipuri de proprietate existente in prezent in RomAnia,
recunoscute ca atare de articolul 136 alin. (1) din Constitufie, potrivit ciruia
proprietutea este publicd sau privatd- Este o solu{ie corecti gi ralionall ca in Codul
civil, care reprezinti osatura sistemului de drept dintr-un stat, s[ existe qi unele
prevederi referitoare la proprietatea publici. Ar fi fost insi firesc ca si fie vorba in
mod real de prevederi de maximl generalitate, referitoare la aceasta, la sfera
bunurilor, eventual modurile de dobflndire, gi nu s[ fie decupate prevederi din legea
organici privind proprietatea publicl gi sI fie transferate in Codul civil. Acest lucru
ni se pare o exagerure din partea legiuitorului gi abia asta poate reprezenta o tendin!5 de
244 DttPT ADル IINISTRATIV

afcctarc a cttacterlllui de institulic a drepttllui pllblic pc carc ll arc proprietatea public五 .

Inclusiv modiflcarca prin Legea nr 71/201l dc punere in aplicare a Codului civil ni sc

pare o chestiunc cxagerat五 §i ncsatisactttoare. Fattt de denutrnirea initialtt a Leg五
nr.213/1998,carc cra dc′ cgι ′rル jκ グ′″ (フ ″
Jθ ム
αたα′傷わ′ た夕∫ J・et,777ノ プタ′ガたαιαε ιs`α α ,

carc era gcneroas五 ,cuprillztttoare,actuala denunlire,de′ 8gθ ′′ノ ν′κグ b夕 ην′j′ θρ′θρ′″ θ′
α′
`
′ク b′ Jε a,ni sc pttc mai restrictiv五 ,ea refcrindu¨ se exclusiv la bunurilc proprietate publicう
i cu o tentう pronunt漬 五 spre dreptul privat,bunurile flind eminamcnte o institllliC a
§
acestei rannuri dc drcpt.
Rcgrctabil estc cttin acmalul cOd civil nu se regttsesc rcglcmcntttri privind domeniul
public si domeniul privat,conccptc care aprecieln ctt in mod flresc ar fl trebuit stt se
gttseasctt consacrate si clariflcate din punct de vcderc al semniflcaliei 10r,al corclttiei Cu
proprietatea publicI Sc poate spunc,Fal・ a vorbc mari,c嵐 ,,am pierdut sansa''pe care am
‐ o de a face acest lucru,cu toate consccintelc care dccurg de aici.Desi anumite
a■ ut‐

prcvedcri suslin dCOSCbirca dintre domeniul public si proprictatca public五 .Una din cauze
const五 ,ln opinia noastra,Tn faptlll c五 ↑
n componenta COlectivului carc a claborat proiectul
Codului civil nu s― au aflat,din pacate,si specialisti in dreptul public,al cttror aport ar fl
ねcut stt fle cchilibrattt rcglcmcntarea si stt flc col■ patibilizatc ccle doutt viziuni, a
specialistilo■ ln drepttll public si a celor↑ n dl・ epttll privat. Articolu1 860 din lege, care
poarttt dcnumirca marginaltt deグ θ77Z`扇 傷′′ οκαみ ノZdC,Cα 4 Sα
た ″″ ノ θ み cOnsacr五
"b′ "′ `α
aceasttt notiunc,dar O face intr― un alt mod decat cel pe carc Tl〔 Ⅳcm in vedcre,care
idcntiflcう proprietatea publictt cu domeniul public.Noi nc rcferil■ la acceptiunea ι♭′θ
S`77∫ 夕a dOmcniului public,care stt includう ,pe langtt bunurilc proprictatc public五 ,,i unele
bunuri private,a cttror semniicaliC,tiittinc五 ,culturah,cconomic五 ,istoric五 ,justi■ c五
apartcnenla la domeniul public si guvemarca dc rcguli de putere public五 , alう turi de
nollllcle drcptului comun,carc lc este caractcristic.Alticolu1 859 foloseste sintagma dc
dο ″zι ブ ″′ ソαち ↑ ns五 § i aceasta cste utilizat五 ↑ ntr― un sens care o identiflctt cclei de
“ "′privat五
proprictatc i incapabiltt sユ clariflce
, forlnultt ncsatisictttoare, Tn opinia noastr五 §
raportul din"c domeniul public si proprietatea public五 ,rcspcctiv proprietatea privat五 .Tot
accst a■ icol foloscste si conceptul de∂ θ/72θ κ′ Z′ ′ ′
c, tcxtlll distingand intrc proprieニ
"ら
tatea public五 ,i domeniul public.intr_O reglementare foarte interesant五 ,textul prevedc
c江 loate celelalte bunuri care nu fac obiectul propriet五 :五 publice,se pot alla rle ln
domeniul public,fle ln cel privat al statului sau al unittttii adnlinistrativ‐ teritoriale.
Intelegem,din acest text faptul ctt legiuitorul nu pune semnul egalit】 tii intre pro―
prietatea public五 ,i domeniul public,aspecte asupra cttrora vom mai reveni.
In ccca ce priveste rcglcmentarea pe care Codul civil o consacrtt in accasttt materie,
analiza trebuie stt porlleascユ de la articolu1 554 alin。 (1)pot五 Vit cttuia b夕 κα/Jた s″ α勧ルJ∫ ′
αルタ ″′″ノ ′θr α グ 加お″θ′ ′ッイιr′ ′θrJα ル rθ ,ρ ′
J“ καttκ わr sα ク′rノ ルS′ ′α ″α″gJち S夕 ″
ル レ sα 傷 虎 ノ κ″“r`sρ 夕b′ ノεル 昭 ι″ 湧 `α θわたθ′ ノ ′″υ /Jθ ″ ノJρ γら′たθ “
,加 stt “
κ傷 α,あ αタ
`グ
ル S`Jθgα ′グ θわ´ ′ tt ca`″ c“ ′ι α.Constatttm ctt m accst text regユ sim derlnitia prO…
“
“ `ι
prietttlii publice,implicit `α
dete■ 11linarca obiectului acesteia,prin raportare la criteriile
care deternlintt apartenenta unui bun la proprietatea public五 。 Estc vorba astfel despre
bunurile care■ e prin natura lor,■ e prin vointa legiuitorului,虎 c力 ″′ Jα α S″ れ
`θ
prezinttt uz sau interes public.Dactt deflnitia s― ar f1 0prit aici,ar fl fost o solutic legal五
carc avea o anlllnittt conciziune§ i rczonabilitate.In mod neinspirat,ln opinia noastr江 ,s‐ a
Noliunea de proprietate, domeniu public $i sa'viciu public potrivit Constituliei Romdniei din l99l 245

prevdztt condilia ca bunurile si fi fost dobflndite in mod legal de citre acestea, ca qi

cind in ceea ce priveqte activitatea statului gi a unitifilor sale nu s-ar desflqura
prezum0ndu-se caracterul slu legal. Impunerea condiliei ca bunul sd fi fost dobAndit
legal ristoarnd oarecum situa{ia, induce ideea unei prezum{ii de nelegalitate, nu a uneia
de legalitate. De altfel, este un truism faptul ci for{a juridici a actului administrativ
este datl de cele trei prezumfii care ii sunt specifice, prezum{ia de legalitate, de
autenticitate qi de veridicitate, precum gi de caracterul executoriu din oficiu al actului
(execatio ex officio).
DiscutabilS ni se pare gi cea de-a doua prevedere a textului, potrivit cdreia dacd prin
lege nu se prevede altfel, dispoziliile aplicabile dreptului de proprietate privatd se aplicd
Si dreptului de proprietate publicd, insd numai fn mdsura in care sunt compatibile cu
acesta din urmd. Din punct de vedere al limbajului juridic, al tehnicii de redactare, ni se
pare pulin nepotrivitd qi pe alocuri pueril6, repetarea, in cele doud alineate, a expresiei
insd numai. TrecAnd peste acest aspect, mai mult formal, fondul aborddrii este eronat in
acest text, pentru ci ea stabilegte caracterul de drept comun pe care dreptul de
proprietate privati l-ar avea in raport cu dreptul de proprietate publici, situatie cu
care, evident, nu putem fi de acord. Spunem aceasta pentru ci dreptul de proprietate
publicd are o identitate care il situeazd la antipodul dreptului de proprietate privati gi il
plaseazd in sfera dreptului public, nu a celui privat. Mai mult chiar, in ceea ce priveqte
proprietatea privati a statului qi a uniti{ilor administrativ-teritoriale, care formeazd,
domeniul privat al acestora, se supune normelor de drept comun, dac[ prin lege nu
se prevede altfel. Precizim cI regula, in ceea ce o priveqte proprietatea publici, o
formeaz[ regimul de drept public, gi numai prin excepfie regisim norme ale
dreptului privat. Textul de lege, in forma actualfl, transformi excepfia in regul[ gi
regula in excep{ie, solu}ie pe care nu o putem impdrtdgi. Iar precizarea cu privire la
necesitatea existenlei unei compatibilit5fl cu dreptul public nu salveazS situa{ia.
Reglementarea de ansamblu a propriet[lii publice o reg[sim in titlul VI, care este
structurat in doui capitole. Primul capitol este consacrat unor dispozi{ii generale.
in articolul 858, dupl cum rezultl 9i din denumirea lui marginald, regisim defini{ia
dreptului de proprietate publicd. Legiuitorul definegte proprietatea publicd in sensul in
care ea reprezintd dreptul de proprietate ce aparline statului sau unei unitiili
administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declara{ia legii,
sunt de uz sau interes public, cu condilia sd fie dobdndite prin unul dintre modurile
prevdzute de lege. Observim, mai int6i, cd textul este sensibil apropiat ca qi conlinut, cu
articolul 554 alin. (1), ceea ce se schimbd nesemnificativ din punct de vedere al fondului,
dar la fel de neinspirat din punct de vedere al formei, fiind partea finald a lui, care
inlocuieqte aloculiunea insd numai cu expresia cu condilia, care privegte dobdndirea
acestor bunuri intr-unul din modurile prevdzute de lege. Aceleagi argumente prin care
ne-am exprimat asupra conlinutului articolului 554 alin. (l) au aplicabilitate qi in ceea ce
privegte acest text, el ignordnd qi risturndnd in egala mdsuri prentm\ia legalitdlii care
caracterizeazd aclivitatea autoritililor publice, cu precddere actele juridice pe care acestea
le incheie, le emit sau le adopt6.
in articolul 859 sunt reglementate obiectul proprietdtrii publice qi delimitarea fald de
domeniul privat. in alineatul (1) regdsim identificat obiectul proprietSlii publice, intr-o
246 DMPT ADPIINISTRATIV

follllultt carc este identic五 ,din pllnct de vedere al continutlllui si al tehnicii de redactare,
cu prcvedcrile articolului 136 alin。 (3)din COnstitutie・ In ceea ce priveste delinlitarea
ね at,nu regttsim anumite criterii de delimitare,cum ar i fost,m
oplnia noastrう ,corect lntcrcsant estc faptul ctt de,1 ln denumirea marginaltt a arti…
"de dOmeniul pr市
colului se hce referire la ttJim滋 ″αル″ 虎 あ″ι 滋J′ 77α ち in continutul lui
r・

regttsim delimitare atat'ntre proprietatea public五 “

,i domeniul privat, cat,i intre
aceasta si domeniul public,ceca ce,ln loc sl clariflcc,col■ plictt lucrurile.Culn nc― am
exprimat dga,1■ elegcm,din conlinutul articolului 859,cこ legiuitorul nu pune semmul
egalitユ !五 intre proprietatea publicI ,i domeniul public. Din modul de rcdactarc,
dcfectuos,1■ opinia noastr江 ,putcm↑nstt intcrpreta c五 :

a)pe dC O parte, legiuitorul distinge intre proprietatea public五 ,i domeniul

public,ln sensul cユ proprietatea publicl include doar acele bunuri care sunt prev五 ¨
zute expres,i lilllitativ de articolul 136 alin。 (3)din COnstitutie,articolu1 859 alin。 (1)
din Codul civil,i anexa la legea organicI,ln prezent Legea nr. 213/1998 privind
bunurile proprietate public五 ,ln vrcme cc domeniul public Poate sl includ五 ,i alte
bunuri, fユrtt ca legiuitorul stt spuntt care sunt acelea. Din intcrpretarea tcxtului,
deducem ctt domeniul public al statului sau al unittttii adnlinistrativ… teritoriale
cuprinde acele bunuri care nu sunt nici↑ n proprietatea public五 ,nici ln domeniul
privat al statului sau al unitttt五 adnlinistrativ‐ teritoriale,rezultttd ctt sunt bunuri
publice,ln sensul ctt sunt guvernate de normele dreptului public,care nu se inca‐
dreaz五 含n sfera bunurilor proprietate publictt determinattt ca atare de Constitutie
sau cele doul legi organice,respectiv Legea nr。 213/1998,i Codul civil.
b)pe de altュ partc,legiuitorul distinge'ntre prOprietatea publicI,i domeniul
privat al statului sau al unittttil adnlinistrativ‐ teritoriale. Proprietatea public五
include acele bunuri care sunt prevlzute expres,i lilnitativ de Constitutie,i legea
organic五 ,in vreme cc domeniul privat include toate celelalte bunuri, care nu fac
obiectul proprietttt五 publice。
C)in al treilea rand, legiuitorul distinge si ttntre domeniul public ,i domeniul
privat al statului sau al unitttlii adIIlinistrativ… teritoriale, ln sensul ctt domeniul
public al acestora include toate bunurile proprietate public五 ,i alte bunuri,care nu
sullt nici in proprietatea public五 ,dar nici in domeniul privat al acestora,pe cand
domelliul privat include acele bunuri care n u sunt nici in proprietatea public五 ,nici
in domeniul public al statului sau al unit五 1五 adnlinistrativ… teritoriale。
Accst criteriu al eliコ ninttrii crecaztt scrioasc problelne Tn ceea ce priveste sfera
bullurilor care intr五 含 n domeniul public,1 ln domeniul privat al statului sau unit五 1五
adΠ linistrativ― teritorialeo Dactt in ceea ce priveste bunurile proprietate public五 ,
lucrurile sullt relativ clariflcate,Constitutia,i legiuitorul organic trasand lilnitele
sferei acestei categor五 de bunuri,nu acela,1 lucru se poate spune despre cele dou五
domen五 ,public,i privat,al statului sau al unitttt五 adnlinistrativ― teritoriale.
Consecvcnt unci tchnici de lcgiferare pc care anl constatat― o si anl criticat‐ o,ln egal五
mttsur五 ,,iarticolu1 859 alill(2)tcza flnaltt face precizarea ctt bunurile care nu sunt
proprietate publictt aparln dOmeniului public sau privat,a“ sガ αJ ααθtt α″Jら sち J物
r′ 滋 Jあ ろ 赫 diterri4″ JごJ“ zθ′ rJι θ′″ッグz″ ″ αιJ`ga ESte “““greu sユ 負
lclegem
“
precaulia pCntru “
legalitatea ““
dobandir五 “care o manifesttt legiuitorul Codului civil,
pe
Noliunea de proprietqte, domeniu public $i serviciu public potrivit Constituliei Romdniei din l99l 247

ca qi cAnd, cum ne-am mai exprimat deja, regula ar fr cd statul qi unitatea

administrativ-teritorialS, hrcr eazd ilegal, nu legal.
Un articol care ,,exceleazd" insd" prin neclaritate este, fErd indoiald, articolul 860, care
reglementeazd domeniul public nalional, judelean sau local. in primele doud alineate,
aceasta prevede, pe de o parte, ci bunurile proprietate publici pot face parte
dintr-unul din cele trei domenii, nafional, jude{ean sau local, iar delimitarea intre
acestea se face in condiliile legii.
Semnalim faptul cd legiuitorul Codului civil foloseqte, in articolete 858-874 atAt
expresiile lege sauin condi\iile legii, citt gi expresiile lege organicd santn conditjile legii
organice, ceea ce nagte, evident, problema daci nu a avut in vedere doui solufii
juridice diferite: una a legii ordinare, pentru anumite situa{ii, qi alta a legii organice,
pentru alte situafii. in opinia noastrd o asemenea interpretare, chiar daci a fost avuti
in vedere de legiuitorul Codului civil, nu se sus{ine gi ne raportim la prevederile
art.73 alin. (3) litera m) potrivit cirora regimul juridic general al proprietdlii qi al
moqtenirii se reglementeazi prin lege organici. Rezulti cd oricare dintre opera{iile
juridice care privesc proprietatea, indiferent de felul ei, intri in competen{a legii
organice. Are aplicabilitate principiul de drept cuprins in adagiul latin unde legea nu
distinge, nici interpretul nu are voie sd ofacd (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere
debemus).
Alineatul al treilea al textului iqi propune si reglementeze modul in care se face
trecerea din domeniul public al statului in domeniul public al uniti{ii
administrativ-teritoriale. Criteriul de departajare intre aceste modalitdli este dacl bunul
face sau nu obiectul exclusiv al proprietifii publice. in cazul in care este vorba
despre un bun care apar{ine exclusiv proprieti{ii publice, atunci trecerea din
domeniul public al statului in domeniul public al uniti{ii administrativ-teritoriale
sau invers se poate realiza numai prin modiJicarea legii organice. in schimb, in
celelalte cazuri (adic5 atunci cdnd bunul nu face obiectul exclusiv al proprietSlii publice,
subl. ns. V.V.), trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public
al unitilii administrativ teritoriale gi invers se face tn condiliile legii.
Se pune problema determinirii semnifica(iei formulei in conditiile legii la care
trimite textul din Codul civil. Rdspunsul il regisim in articolul 9 din Legea nr.21311998
privind bunurile proprietate public5, care consacri urmitoarele doui solu{ii:
a) trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al
unitifii administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judefean, respectiv a
Consiliului General al municipiului Bucuregti sau a consiliului local, dupl caz, prin
hotlrire a Guvernului;
b) trecerea unui bun din domeniul public al unei unitifi administrativ-teritoriale
in domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotirflre a
Consiliului jude{ean, respectiv a Consiliului General al municipiului BucureEti sau a
consiliului local.
Legea nr. 21311998 consacrl qi modalitllile de trecere a unui bun din domeniul
public al statului sau al unitifilor administrativ-teritoriale in domeniul privat al
acestora. Ele se regdsesc in articolul 10 alin (2) gi (3), potrivit cirora trecerea din
domeniul public in domeniul privat se face, dupi caz, prin hotlrAre a Guvernului, a
248 DREPT ADPIINISTRATIV

consiliului judetean,respectiv a Consiliului General al municipiului Bucure,ti sau a

consiliului local,dactt prin constitutie sau prin lege nu se prevede altfel.
Indiferent de situalie,hOtttrarea de trecere poate fi atacat五 ,ln conditiile legil,la
instanta de COntencios adnlinistrativ competenttt in a cttrei raztt teritOrialtt se aflこ
bunulo Raportandu¨ ne la prevederile Lcgii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,
cu inodiflc江五le si completmle ultcrioare,lnielegcln ctt atunci cand este vorba despre o
hotttrare a Guvernului,ca ulll■ eaztt a se ataca tn fond la curtea de apeliar in recurs la
lnalta Curte de Casatie Si Justitie,Sectiile de contencios administrat市 ,i flscal,iar
atunci cttld estc vorba dcsprc o hotttrare a cOnsiliului judetean,a cOnsiliului General
al Capitalei sau a consiliului local,ea se va ataca ttn fond la tribunal,iar in recurs la
curtea de apel,sectia de COlltencios adlninistrativ,i rlscal.
in Legea llr.213 regttsim reglementattt si modalitatea de trecere a unui bun din
domeniul privat al statului sau al unittttii adnlillistrativ teritoriale ln domeniul
public al acestora.Actul jllridic p五 n care se realizeaztt acest lucru ll reprczinぬ
hotttrarea Guvernului,sau,duptt caz,hotttrarea organului deliberativ al autonollliei
locale。
Interpream cぅ atunci cttld este vorba despre un bun de interes natiOnal,care
aparune statului, va fl vorba dcsprc o hotttrare a Guvernului, iar atunci cand este
vorba despre un bun al unit五 !五 adnlinistrativ¨ teritoriale,va fl vorba despre o hotttrare
a collsiliului local,judetean sau a Consiliului General al mullicipiului Bucure,ti.
O reglementare specialtt consacrtt legca pcntru situttia m Care sunt trecute in
domeniul public bunuri care se a■ tt in patrilnoniul societtttilor comerciale la care
statul sau o unitate administrat市 ‐teritorialtt este actiOnar.in aceastュ simttie,trecerea
se poate Lce numai cu plattt preculn si cu acordul adunttr五 generale a actionari10r
respectivei societttli COmercialeo in cazul in care nu se obune uIL aSemenea acord,
modalitatea este a ιψ rqρ ′ル lii′ ι ″″ ″zα αι ι
r・ :J:`αた ′″bJiC″ ∫′d叩 グ θ ″rι η ″ ∫J
“ `α “
PrιαルbJJα dcΨ ag″ ιJra
Ullll猛 orul aspect al proprietttii publice care este reglementat de Codul c市 il m
articolu1 861 1l reprezinttt caracterele dreptului de proprietate public五
,flind vorba,ln
lilnbttul tradi10nal al dreptului public despre princip五 le care guverneaztt reginlul
juridic al propriettttii publiceo Aceasttt problematictt llrlneaz五 壺o analizttm m sectiunea
specialtt consacrtt ci.
In articolu1 862 reglsiln reglementat limitele exercitttrii dreptului de proprietate
public五 .
Temeiul constitllional al accstei prevcderi ll rcprezinttt articolu1 53 din legea
fundamental五 ,care consacrtt no■ 11■ a de principiu confo.11l cttreia exercitiu1 0ricttRli drept
indamental si al o五 cttci libert4i pOate fl restrtts,cu conditia Ca restrttlgcrea stt se facこ
numai prin legc si stt fle deterlninattt de situaliile prevttzute cxprcs si limitat市 de ell.

1
in conformitate cu acest text, cadru1 constifu{ional al restrdngerii este urmltorul: restrdngerea si fie
impusd pentru apdrarea securit5lii nalionale, a ordinii, a sdnitalii ori a moralei publice, a drepturilor qi libetSlilo:
cet6fenilor, desldqurarea instrucliei penale, prevenirea consecinlelor unei calamit5l naturale, ale unui dezastru oi--
sinistru deosebit de grav, sd fie. necesarl intr-o societate democratic5; sd fre proporlionald cu situalia care ,
determinat-o gi sd nu aducd atingere existenlei dreptului ori libeft5lii.
ノ
Vb″ zκ θ
ααθ′ψ 万 れ Jο ″977滋 ′αb′ た,ノ stttct"′ bJJc・ ′ο″ッノ
′Gθ s万 ″″ιノRο ′ たノグブ
κf99′ 249
``α
“ “ ““

1n ceea ce priveste dreptul de proprictatc privat五 ,precizttnl ctt apartenenta unui bun
privat la domeniul public are semnirlcalia restranger五 acestui drept fundamental,
pell■ listt de articolu1 53 din Constitulie.PrOtectia unui intcrcs legitillll cu caracter public
justiflch astfel restrttlgerea dreptului dc proprietate privat五 §i face ca un bun proprietate
privattt stt flc guvemat atat dc reguli de drept privat,cat,i de reguli alc dreptului public,
carc,mai mult chiar,au caractcr prceminentれ 聾 de primelc,potrivit doctrinci clasicc a
drepttllui adnlinistrativ.
Corespondcntul acestei situal五 jllridice ll reprezinttt nolllla de la art.862 carc admitc
Ca atunci cand un interes legitinl cu caracter privat o cere,,i dreptul de proprietate
publicl sl fle restrans ttn exercitiul slu, cu conditia ca restrangerea stt fle conl―
patibiltt cu uzul sau interesul public clruia tt este destinat bunul afectat.
Alin.(1)al a■ .862 prcvedc astfcl cう ,渉 υ ″ ル ′″η rJθ θ′γb′ ′ 6夕 た sν scη ′ノbガ
"′ "′″ w"′ 傷′
ル θ″Jθ ι′ j“ J′ θr鱈 ′ ι θ ル ′ 鱈 θ sα タル ′″ ″′傷J θθグ “ル r"rブ ιたた
′ ′
″Jソ α 77zas傷 ′α z77“6α“
′"た
θ αεθS′ s"4′ 6θ ″ α′
`zθ
ブbJ′ θ εtt ι
`″
sα ν ′
κ′ι′ιs傷 ′ νb′ ′
ε r傷 ノ αカ
′ %η ′
`a, I刀 `α `z"′ `あ
sz″ 漱 ″4α た わ傷″劇 ′
θ ttc″ た
In dczvoltarca acestei no.11le dc principiu,alincatu1 2 prcvede ctt j46θ り α′
Jb′ ′
′′
α′θα
Sθ εθκS′ α ″ノ
ηαεθ″グノ ″η″ι′ッル′ γ′′r(フ ′
′ θ′
J′ガ′ ′夕b′ たθ∫J′ θだθακα″ j′
″′θ″ αガ sα ク,効
θ
αz虎 訪"′
νθ κ
ttθ ″,′ θεαたル C湧 ′
θ′ια
sca.Iar Tn ultimul alineat al textului “
sc consacrユ
`た
汐η ′ ノ ′θだθακθJ″ 4′ ι′θsα α Oル s″ ゞ′′Ю ″ρガ dcwagν bJκ 訪 4′ αr′ θα ι
′ J′ ノαr夕 J"′
′
ρ υ ′ノι″″ ρ 2メ ′
θθ εα rθ
`θ
κ ρ 窃 ′2′ ′ ′
J“ ′″力 加 α ιε′ J"″ IrJ傷 ,saク ル ゎ rノ ″
θα ″ υ ′
"α
Jη εθり αιJb′ ′
′ ′ブ′εθκs′ α′α女%α ″7'α bJJ sα 傷ノググ:ε Jα ろ εク′
ιttJ′ α″θα .

3.Din interpretarca
`湧
accstui text,rczulぬ urmtttorul regim juridic al restrangerii
dreptului de proprietate publictt consacrat dc Codul civil:
a)regula O reprezinttt posibilitatea ca dreptul de proprietate publicl stt Fle supus
oricttrei limite。
b)eXCeplia O reprczinttt situatia m Carc existtt incompatibilitate Fntre forma de
linlitare si uzul sau interesul public cttruia h este destinat bunul proprietate public五
susceptibil de a rl linlitat'n exercitiul Sttu.
C)Caracterul legal al linlitttr五 ,ceca cc insealllmtt c江 ,pentru ca o lilnitare stt poatЙ
opera,este llecesar ca ea sI「le prevttzuttt de lege sau de Codul civil.
Fo■ 11lularCa este rclativ rcdundantう ,avand in vcdere c五 §i Codul civil estc tot o lcgc,
ccca cc inscallmtt ctt era surlcient stt se prevadl ca restrangerea sau limitarea stt rle
reglementattt de lege.
Tc■ 11lenul,ノ cgθ "trebuie interpretat in acceptiunea s″ たθ― sι κSθ a Sa,de act juridic
al Parlamentului。
In ccea cc privcstc categoria de lege la carc facc tnmitcre textul,aprccienl ctt trebuic
s,ic vorba despre o lege organic五 ,solutie la care trimite art.73 alin(3)litere m)din
ConstitltiC,potrivit cttrLlia printrc materiile rczclvatC unei lcgi organice se regttseste si
,,′ cg′ π′
ノタ万訪θgθ れθ
′α′α′
′″ θ
め″′∫
′α′ θ
ゞた″″JJ''
“ `pr′ “ drcptului de proprictate publictt estc
りeXerCiliul efect市 al llnei limittti,adustt
condilionat dC COmpatibilitatca cu uzul sttu intcresul public cttnlia li este afectat bunul
rcspectlv.
Pι ″αθ θκι rα ′
″θ,deducem din continutul a■ ic01ului 862,care prcvcde si cxpres,ctt in
absenla unei COmpatibilitttti,nu pOate inteⅣ eni liⅡ litarea。
250 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

d) modalitatea de constatare a compatibilitltii dintre limitare gi uzul s[u inte-

resul public este cea amiabil[, respectiv acordul dintre titularul propriet[(ii publice
gi persoana interesati, iar in caz de divergen(i, atunci cflnd nu exist[ un asemenea
acord, competen{a aparfine instanfei judecitoregti.
Textul nu prevede care este instan{a judecitoreasci la care face trimitere prin
formula ,,pe cale judecdtoreuscd". ln absenla unor prevederi exprese apreciem c5, in
acest caz, competenta aparfine instan{elor judecitoreqti de contencios administrativ.
e) recunoaqterea dreptului de despigubire in cazul in care limitarea care ar trebui
adusi dreptului de proprietate publici nu poate interveni datoriti incompatibilitntii
constatate, pe cale amiabili sau judecitoreasc[, cu uzul sau interesul public.
f) caracterul just qi prompt al despigubirii pe care titularul proprietilii publice
trebuie sd o acorde persoanei interesate, care va fi prejudiciati prin imposibilitatea de a
aduce o limitare dreptului de proprietate publici datorit[ incompatibilit5lii cu uzul sau
interesul public cdruia acesta ii este afectat.
in conformitate cu regimul juridic al despdgubirii, in mod traditional, incep6nd cu
prima lege privind exproprialiunea pentru cauzd, de utilitate public[l, acesta includea
caracterele de justi qi de prealabill despigubire, qi posibilitate ca, stabilirea cuantu-
mului ei si se facl pe cale amiabili, iar in cani unor divergenle care fac imposibil[
stabilirea amiabild, prin intermediul instanfei de judecati.
Constatdm c5, prin actualul Cod civil, caracterul prealabil al desplgubirii este
inlocuit cu caracterul prompt al acesteia.
De asemenea nu se prevede modalitatea in care va fi stabilit cuantumul despdgubirii,
respectiv, prin acordul p64ilor sau pe calejudecbtoreascS.
In absenla unor prevederi din partea legiuitorului, interpretdm ca au aplicabilitate
aceleagi reguli, pe care Constitulia le consacrd prin articolul 44 alineatul (6), care repre-
zintd, in opinia noastr6, cadrul constitulional in limitele ciruia trebuie sd se stabileascd
orice despdgubire generatd de o afectare adusd dreptului de proprietate privati.
Pentru aceste considerente, in ceea ce ne privegte, apreciem ci ar fi fost corect ca
art.862 alin. (3) din Codul civil si prevadl ca despdgubirea si fie justl qi prealabili, qi
nu justi gi prompti, cum prevede in prezent.
Se pune problema accepliunii sintagmei ,,despigubire prompt[". Ce inseamnd ea,
ce inlelegem prin promptitudinea despigubirii, in funclie de ce criteriu este ea apreciati
ca atare?
De aceea, de lege ferenda, proptnem ca textul sd fie modificat, in sensul inlocuirii
termenuluipromptd cu cel de prealabild.
In articolul 863 sunt reglementate ,,cazurile de dobdndire a dreptului de proprietate
publicd", respectiv modalitifite legale de dobAndire a dreptului de proprietate
public[.
Anterior adoptdrii Codului civil, aceste modalit6li2 erau prevdzute in art. 7 al Legii
nr.2l3ll998, cate a fost abrogat3. Compar6nd fostul articol 7 alLegii nr. 21311998 cu

1
Adoptati de domnitorul Alexandru Ioan Cuza in 1864.
2
Considerim cdsintagma,,modalitdlile de dobdndire" este preferabili celui de ,,cazuri de dobdndire".
3
Abrogarea s-a ficutprinpct.2 alart.89, Secliunea a 3-a, Capitolul V din Legea nr.7112009.
｀
螂 r"滋 ″ ″に あ 望″′ツろ腸 ′
奎 ノ
6″ ′2わ 施 ′θ″ッノ
′の 宵″″虎ノ
Rο あ たノグブ
4f99′ 251
“ “
`η
acttalul art. 863 din Codul civil, constatttm atat elemellte colnune, cat si deOsebiri
eSentiale ale coniinu慣 1lui lor.
1五 toarelc
In confo...litatc cu articolu1 863, existtt u.■ ■ cizuri de dobandire a
dreptului de proprietate public五 :

a)prin achizile publiCI,cfectuatこ m conditiilC ICgii.Aceastユ procedurtt este

prevttzuttt mtr¨ 。●.1.・ 江identic江 ,si de vechiul text.
b)prin expropriere pentru cauztt de utilitate public五 ,in conditile legii.si accaStう
fo■ 1■ lul五 era prcvazuttt dc fostul artico1 7, singura deosebire constand ln precizarca ↑ n
"ε
θκグ′′ブ
ブルJcgノ ′
'',pe care accsta nu o prevedea antc五 or.
Pcntm 五gurozitate, sc inlpune o colmpletarc a tcxtului, ln acord cu articolu1 44
alineat(3)din legea f洸 ldamcntal滋 ,care stabileste norma de principiu conforln ctteia
″θ ″κ α′θα
′θ′C導 99rJα θ θ´′′θ4′ ′
2θ 6α l″ αグθα ″ ι
′′αた′傷 b′ Jε う
,s″ ら
ガ ノ
カ′θ ″ル″
′“
Cgjな θ
傷 グ′
θ め ″
η ゞ′ ″αttbJ膨 グ
`グaψ 湧
鰤
'″
b″ θ .

In condit五 le in care legea hndamentaltt adlmite doar acest tip dc cxpropriere,pentru a

fl in deplintt concordan!う cu aCeasta, art.863 1it.b)ar IIl trebuit sこ prevadtt prin
"Qρ ′
υ″ ′
θ″′′θ κれ θ α 笏あ虎 ″′ 力″ ρ″ わ ′
ノεめ ,s″ わ′′
′ガ ′θ″ブップ′″gノ ちθ 傷汐ι ″ガ タ
′ αttbJ膨 グ ιΨ ″gabJκ ",forlnula pe ctte O propllllemル
`θ
Jerル ″ικ 力 .

“ C)prin dOnale sau legat,acceptat↑ n conditiile legii,dacう bunul,prin natura lui sau
prin voinla diSpunatorului,dcvine de uz ori de interes public.
Forlnula cra prevttzuttt si dc fosttll art. 71, 2ntr¨ o redactare sensibil apropiat江 ,

dcoscbirea constttd m fapttll ctt nu se mai prevede autoritatea competentt stt accepte
dOna,a sau legatul,ci doar cう acceptarca urlneaztt stt se fac五 缶 conditiile legii.Se
adaugtt faptul c嵐 ,dobandirca destinatiei de uz sau interes public se pOate realiza prill
natura bunului sau vointa dobanditorului.
d)prin cOnventie Cu titlu Oneros, dactt bunul, p五 n natura lui sau prin voinla
dobanditorului,devinc de uz,ori de interes public.
O ascmcnca modalitate nu cra prevttzuttt anterior,§ i considerttm beneflctt includerea
ci fntte modalitぁ ilC prin care staml sau llnitatea administrat市 ẗeritoriah sa poatこ dob`mdi
un bun de la un particular,persoan五 ■zictt sa■ l jllridicう m sitl14ia m care bllnul prczint五
vocatia de a dcveni de uz sau dc intcrcs public.
e)prin transferul unui bun din domcniul privat al statului↑ n domeniul public al
acestuia sau din domOni■ pr市 at al unitttii adl■ inistrativ― teritorialc,範 domeniul public al
accsilia,ln cOndiliile legii.
Aceasttt proccdurtt era prevttzuttt si de fostul artico1 72 din Legea llr.213/1998,ln■ ―
o
foll■ ■
ultt care cottinea anul■ ite il■ perfectiuni carc↑ n"― un mod corect au fost eliminate de
tcxtul actual al Codului civil.
Ne rcfcrim la f01.1lula r′ ι
εθrθ αttκ θr bα κα′ノml。 。dc″ α κoヵ 協′ 傷4θ ″わ 傷κzれ Carc
este mai riguroastt din punct de vederejllridic,precum§ i precizarea,lni― un mod incorect,

1
Acesta prevedea ,,prin acte de donalie, legate acceptate de Guvern, de Consiliul Judelean sau de
Consiliul Local, dupd caz dacd bunul in cauzd intrd tn domeniul public".
2 Art.7 din Legea nr.2l3ll998, in prezent abrogat, prwedea
la lit. e): prin trecerea ruror bunuri din
domeniul privat al statului sau al unitSf;i administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauzi de
utilitate public6.
252 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

a faptului cd trecerea bunului din domeniul public, in cel privat se fEcea pentru calzd de
utilitate public5.
Formula tn condiliile legii la care trimite art. 863 lit. e) in partea sa finali, trebuie
interpretatd prin raportare la prevederile Legii nr. 21311998 care reglementeazd aceste
modalit[1i in art. 8-10, pe care le-am analizat anterior.
I) prin alte moduri stabilite prin lege. Ca gi vechiul art.7 din Legea nr.21311998,
nici actualul text al aticolul 863 din Codul civil nu eplizeazd sfera modalitdlilor in care
poate fi dobdndit dreptul de proprietate public6, permildnd, prin norma de trimitere ca
aceastd sferd sd poati fi extinsd la alte modalitili prev[zute de lege. Formula stabilitd de
lege, impune determinarea categoriei de lege la care ea face trimitere.
Pentru argumentele pe care le-am invocat anterior, apreciem ci trebuie si fie vorba
despre o lege organicl, in conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. m) din
Constitulie.
O modalitate pe care Codul civil nu o prevede, dar era cuprinsd in fostul articol T
din Legea nr. 21311998 era calea naturali a dob6ndirii proprietifii publice.
Nu putem imp[rtigi eliminarea ei, atdta vreme c6t Codul civil face in permanenld
trimitere la faptul ci este vorba despre bunuri care, prin natura lor sau prin destinafia
legii, sunt de uz sau de interes public. Era firesc, astfel s[ fie men{inut[, printre
cazurile de dobindire a proprieti{ii publice Ei calea naturali.
Stingerea dreptului de proprietate publicfl face obiect de reglementare al
articolului 864 din Codul civil.
Apreciem consacrarea prin Codul civil a unor dispozitii cu privire la aceastd materie.
Succesiunea reglementdrii este fireascd, dupd ce sunt reglementate modalitdlile de
dobAndire, si fie reglementate qi cele de stingere a dreptului de proprietate publicS.
Sunt prevdzute trei modalit[{i de stingere a dreptului de proprietate publicl, iar
acestea trebuie sd intervind toate in condi{iile legii, gi anume:
a) pieirea bunului, ceea ce atrage disparilia bunului in materialitatea sa;
b) trecerea bunului in domeniul privat, sau mai corect, transferul acestuia din
domeniul public in domeniul privat, ca sd fim consecvenli cu limbajul consacrat la
modalitSlile de dob6ndire a dreptului de proprietate public61.
c) atunci cind a incetat uzul sau interesul public clruia, ii era afectat bunul
respectiv. Este firesc ca incetarea acestuia si atragi incetarea calitdlii de bun public qi
stingerea dreptului de proprietate publicd asupra acestui bun.
Prin articolul 865 este reglementatd apilrarea dreptului de proprietate publicl.
Textul opereazd, cu doui concepte, a ciror semnificalie se impune a fi deslugitl
pentru inlelegerea 1or corectd gi anume:
a) titularul propriet[(ii publice, care este statul sau unitatea administrativ-teritoriald.
Calitdlii de titular al dreptului de proprietate publicS ii corespunde calitatea de titular al
obligafiei de apirare in justifie a proprietifii publice. Textul prevede cd ,,obligalia
apdrdrii tn justilie a proprietdyii publice revine titularului".

1
Este vorba despre art. 863 lit. e) din Codul cMl.
Noliunea de proprietate, domeniu public ;i saviciu public potrivit Constitutiei Romdniei din I99 I 253

b) titularii drepturilor corespunzitoare propriet[{ii publice, drepturi care fac

obiectul de reglementare al Titlului VI, care poarti chiar denumirea de ,,drepturi reale
corespunzdtoare proprietdlii publice ".
Este vorba despre trei astfel de drepturi gi anume dreptul de administrare,
dreptul de concesiune Ei dreptul de folosin(i cu titlu gratuit.
Alineatul (2) al articolului 863 prevede cd titularii drepturilor corespunzitoare
proprieti(ii publice, respectiv titularii dreptului de proprietate, administrare, de
concesiune sau de folosin!5 cu titlu gratuit sunt obligali:
a) si il informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusd dreptului de
proprietate publicd;
b) sn il introduc[ in proces pe titularul dreptului de proprietate publicl, in
condiliile prevdztte de Codul de procedurd civil5;
Este vorba despre articolele 74-76 din Codul de proceduri civil[, care reglementeazd
institulia ardtdrii titularului dreptuluil .

Ultimul alineat al acestui articol prevede cd dispoziliile articolului 563 din Codul
civil se aplicl in mod corespunzdtor. Acest articol reglementeazi: ,,Acliunea tn
revendicare (l) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de
la o altd persoand care il deline fira drept. El are, de asemenea, dreptul la despdgubiri,
dacd este cazul.
(2) Dreptul la acliunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceplia cazurilor in
care prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobdndit cu bund-credinld, tn condiliile legii, este pe
deplin recunoscut.
(4) Hotdrdrea judecdtoreascd prin care s-a admis acliunea tn revendicare este
opozabild Si poate fi executatd Si impotriva ter{ului dobdnditor, in condiliile Codului de
procedurd civild".
Capitolul II al Titlului VI referitor la proprietatea publicd este consacrat reglementirii
drepturilor reale corespunzltoare proprieti{ii publice. in doctrina de drept public,
aceasti problemi este tratat[ sub denumirea genericd de modalitdli de punere in valoare a
bunurilor proprietate publicd, formul[, care se regiseqte de altfel, qi in conlinutul Legii
nr. 55412004 a contenciosului administrativ care, in art. 2 alin. (l) lit. c) teza a doua,
asimileazi actelor administrative gi contractele incheiate de autorit6lile publice care au ca
obiect punerea in valoarea a bunurilor proprietate public[, precum gi executarea
lucririlor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizifiile publice.

'Art. 74 PAr6tul care deline un bun pentru altul sau care exerciti in numele altuia un drept asupra unui
lucru va putea ardtape acela in numele cdruia deJine lucrul sau exerciti dreptul, dacd a fost chemat in judecati de
o persoand care pretinde un drept real asupra lucrului. Art. 75 Cererea va fi motivatd gi se va depune inaintea
primei instanle in termenul prev5zut de lege pentru depunerea intdmpindrii. Dacd intdmpinarea nu este
obligatorie, cererea se poate face cel mai tdrzirla primul termen de judecatS. Art.76 (1) Cererea, impreuni cu
inscrisurile care o insolesc Ai o copie de pe cererea de chemare in judecat5, vor fi comunicate celui ardtat ca
titular al dreptului. (2) Dispoziliile art. 63 9i 64 se aplici in mod corespunzdtor. (3) Daci acela ardtat ca titular al
dreptului recunoaqte suslinerile pirdtului qi reclamantul consimte, el va lua locul p6rdtului, care va fi scos din
proces. (4) Dacd reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cAnd cel ardtat ca tituiar nu se inli{igeaz[ sau
contesti cele suslinute de p6rit, terful dob6nde$te calitatea de intervenient principal, dispoziliile art. 61 9i
art.63-65 aplicdndu-se in mod corespunzdtor.
254 DШ PT ADPIINISTRATIV

Codul civil consacrtt trei drepturi reale corespunztttoare propriet五 li publiCe si

anume dreptul de adlllinistrare,dreptul de concesiune si dreptul de folosinttt cu titlu
gratuit.
Temeiul constimliOnal al acestei prevederi este reprezelltat de art.136 alin.(4),teza a
doua,i a treia,care prcvcdc ctt bunurilc proprictatc public五 ,ln condit五 le lCgii organice,
pot rl date lm adnlinistrarea reg五 lor autonome sau institul■ lor publice, pot li
COllCeSiOnate sau 2nchiriate,i pot Fl date in folosinttt gratuittt institutii10r de utilitate
publicI。
Colmparttld tcxttll constitllional Cu prevederile cuprinsc m capitOlul Ⅱ al Titlullli VI
din Codul civil, constatttm c五 , lm Codul Civil llu Ш entiolleaz五 ,i co■ tractul de
inchiriere,ceca nc deterlnintt stt nc iniebttgl dactt inchirierea mai reprezintこ sau n■ o
modalitate de valorirlcare a proprietユ tii publice.
Rttspunsul este e宙 dcnt,airmat市 ,inchirierea a rttmas o procedurtt juridic五 ,de
vreme ce ea este prevttzuttt m constitutie・
Picrderea ullui ascmcnea calit4i ar i putut il■ ter1/eni ntlrnai dactt s― ar i modiicat
COnttitllia Si 9a ar i fost eliminattt din cottinutul textului s血 ,ceca nu s― a intttIΨ lat.
Ctt lucrllrilc stau astfel,rc劉 1ぬ si din faptul ctt dispozi“ le care reglementea流
含
nchirierea bunurilor proprietate publictt din Legea llr.213/1998 au fost lnentinute
m cTpullegii,■ ind vorba despre art.14 coroborat cu art.16 al acesteia.
In ceca ce pr市 c,te regimul juridic al administrttii,concesion激 五,i folosittci cu titlu
gra晰 t consacrat de Codul civil,u.1..caztt sHl analizttm m sectiunea referitoarc la punerea
in valoarc a bllnurilor prop五 ctate public沈 .

JИ 」ヒЛhiζic,I ttSα l腋だ こe domcnI“ III′ ρ bJJc

“
§7.Definitia domeniului public

Raliindu― nc in lllare partc la deflnilia fO・ lulattt dc prof univ.dr.Antonic lorgovan,

1・

vom dcfmi domeniul public ca flind fo...lat din ακsα zb′ ZJわ ッκ2″ θr“ Obブ ル ゞブJ“ θbJた
j′

′πb′ Jε θ∫′′万ソαたりθαrθ ′′Jκ κα 7り わ/sα tt νθJκ ″ ;cgi傷 ノ

ttι わ燿″ ′z′ sttκ ′sT2Sθ γκθ′κθr“
ιι Jα ル 6た た `
ψ ′ ″れ
dedusι′ψttJ θあα αθ%′ ブ
ttκ ′J″ ″′γb′ Jθ グ
,sα ジ,c∂ κ グ加 θ グ
Jlirθ θ′∫α′ “ θ′傷κJκ ″ιs Pttb′ Jθ ∫z θα′θ SZ4`STasθ ttκ ・etJ″ zノ`′傷″Jグ ′6 dc′ ν′
κttrθ “
θrt
" "J
αsT脇 わ′ α J″ κ力 …scル
`θ
ιあた θ ′θttθ ακ夕 θzカ ル 渉 ψ ′′傷b′Jら 傷4グ ″ υ ′ル
`κ
′r(フ 万ι″た ′abJた a sα %π κ肝 グθ′αζα∫ノ′rθ たヴ “ιαグ れお″α .

"′ “ `Jl燿

§8.Trユ stttunle domeniului public

Pentru ca lln bun sa poattt i califlcat ctt apartlne domeniului public, cl trcbuic s五
↑
nlnmcasctt mai multc trttsltШ i,carc sc desp五 nd din chiar deflnitic,duptt cllm urllneaz五
1:

1)Pr/J刀 4α ttκ sα θガ ′rJκ νθ′

κ″ ′ θr2励 ぁ わ傷κ傷み
Cgノ 笏 ′ θわ〃 sα tt J“ θわJみ ′2bι jc sα γ
pr,ソ α
ぁsガ prezin″ α ル′α
r″c“ 滋rカ ガ
″ ″ sガ ノ
″ “
SttCι ′rθ たC″ αttρ ι ″ α
υβα
″ sι
う rα .
`ι `α `滋
“`″
I
A. Iorgovan, op. cit., vol.Il,pp. 172-175.
Noliunea de proprietate, domeniu public $i serviciu public potrivit Constituliei Romdniei din l99l 255

Prin aceasti trisitur[ se evocd faptul c6, deqi toate bunurile aflate la un moment dat
in societate se bucuri de un regim de proteclie generalS, unele din ele se partictlarrzeazd
prin modul in care sunt integrate in circuitul civil, dupl cum satisfac necesitSli sociale
diferite, ele beneficiind, astfel, de o proteclie speciali. in cadrul politicii fiecirui stat,
guvernanlii pot lua, pentru proteclia unora din aceste bunuri, cum ar fi mediul incon-
juritor, misuri concrete de proteclie. Exempli gratia, se pot stabili standarde de poluare,
mdsuri de control in legdturd cu anumite tipuri de instala{ii care produc poluare fonicd sau
de alti naturl etc.l. Aceasti trisituri scoate astfel in evidenld faptul cd nu toate bunurile
din societate, ci doar unele dintre ele trebuie conservate pentru a fi transmise generaliilor
viitoare2.
2) Bunurile domeniului public au o utilitate publicd, ele au rolul de a satisface inte-
resul public, in mod direct sau indirect, prin intermediul unui serviciu public.
Aceasti trSslturd nu trebuie inleleasd in sensul cd toatd lumea le foloseqte.
Identificdm o folosinld directd a bunului (exemplu - mersul pe stradd) qi una
indirectir, cAnd bunul este valorificat prin intermediul unui serviciu public, exemplu
amenajarea unui parc de distraclii sau transportul in comun.
3) A treia trdsdturd este reprezentatd de faptul ci bunurile care aparlin domeniului
public sunt guvernate, in ansumblul lor, de un regim de putere publicd, pfidnd fi vorba:
a) despre un regim de putere publicd exclusiv, pentru bunurile proprietate
publicI aparfinflnd domeniului public;
b) despre preeminen(a unui regim de putere asupra unuia de drept comun, deci
despre un regim mixt, combinalie intre regimul de drept comun gi cel de drept
administrativ.
Regimul de putere publicd aplicabil unui bun domenial poate imbrdca doui forme:
- un regim de exercitare a dreptului de proprietate publici, subiectul fiind, in
acest caz, statul gi unitatea administrativ-teritorialS;
- un regim de limitare a exerci{iului dreptului de proprietate privati pentru
bunurile private care aparlin domeniului public.
4) Ultima trisdturi este dedus[ din cea anterioard,, qi ea vizeazd faptul cd un bun
domenial implici o persoani morall de drept public, care poate exercita urmdtoarele
drepturi:
a) poate ft titulara unui drept de proprietate publicd, fiind vorba despre stat sau
unitatea administrativ-teritoriald;
b) poate fr titulara unui drept de pazd Si proteclie.Dacd,la categoria anterioard sfera
persoanelor morale de drept public este limitati de Constituantul insuqi Ia stat sau unitatea
administrativ-teritoriald, in aceasti situalie sfera este mult mai largd, ea putAnd viza orice
persoand publicd care aclione azd.in rumele statului sau al unitElii administrativ-teritoriale3.

1
V. Duculescu , Impactul globalizdrii Si privatizdrii asupra procesului de constitulionalizare a dreptului, in
Revista de Drept Public rtr. 112008,p. 6.
2
l.Nicola, Drept administrativ, op. cit., p.80.
3
A. Io.gouun, op. cit., vol.Il, p. 61.
 ハ ︻
256 DttPT ADⅣ IINISTRATIV

TEST DE AUTOEVALUARE:

1. Domeniul public include:

a) numai bunuri proprietate public6;
b) numai bunuri proprietate privatd;
c) bunuri proprietate public6, dar gi bunuri proprietate privati cu o semnificatie
special[.
a(

2. Bunurile proprietate publici pot avea ca titular:

a) doar statul;
b) atAt statul, cdt qi diferite persoane fizice saujuridice;
c) statul gi unitSlile administrativ-teritoriale.

3. Bunurile proprietate publici sunt:

a) inalienabile; ffa
b) inviolabile; pr
c) grevate cu sarcini.

4. Bunurile proprietate publici nu pot fi:

a) date in administrare;
b) vAndute.

5. Bunurile proprietate publicl nu pot fi:

a) inchiriate; g
b) donate.

6. in sistemul constitu{ional actual, regula o reprezintl:

a) proprietatea public6;
b) proprietatea priv atd,;
c) proprietatea me$te$ugdreasc[.

7. Bunurile proprietate publicl pot fi guvernate:

a) numai de un regim de putere publicS;
b) de un regim de drept public ai de unul de drept privat, in care regimul de drept
privat are rol conducdtor;
c) de un regim de drept public Ai de unul de drept privat, in care regimul de drept
public are rol conducitor.

8. in Constitufia Romffniei, proprietatea este reglementati expres:

a) printr-o dispozilie carereprezinti sediul general;
b) printr-o dispozilie carereprezinti sediul special;
c) prin doud dispozilii, una care reprezintd sediul general qi alta care reprezintd sediul
special.
ハb″ 夕
″(,αθ
′燿777θ ″に メ077Z"″ ′γb′ た∫
Js`″ た″ρ夕
b′ た ″Cο ″
′ο″ッ s″ ″
ιθブ
Rο 77j∂777θ ブ
″ブ″′99′
`″
257

9。 Intre conceptele de proprietate publicう ,i domeniu public existtt o relalie de:

a)SinOnilnic,cclc doutt conccptc avand accla§ i inteles;
b)O relttiC de la↑ ntrcg la partc,↑ ntregul flind proprietatea public五 ;

C)O relalie de la parte la inieg,lntrcgul flind domeniul public.

10。 Sfera bunurilor proprietate publictt este compustt din:

a)bunllilC cnumcratc exprcs,1 limitativ de art.136 alin.(3)din COnstiiltic;
b)bunurile enumerate dc alt.136 alin.(3)din COnstiiltic,i de legea organictt la care
accasta trlmlte;
C)bunurile enumcrate de art.136 alin。 (3)din COnstimlic si p五 n hotttm ale⊂通vemullli.

11。 Cetttlen五 Strこ ini si apatriz五 pot dobanditerenuriin Romania:

a)ln Orice condilii,R廿 うnicio restriciie;
b)m condiliile stabilite prin tratate intemaliOnale la care Rommia este parte;
C)in COnditiilC rezLlltatc din aderarea Rolnhici la Uniunea Europeanう si din alte
tratate intcm4ionalc la carc Romania cstc parte,pc baztt de reciprocitate,m cOnditiilc
prevttzute de legea organic五 ,precunl,i prin mostenire legalう .

12.Statul,i unitatea adⅡ linistrativ teritorialtt detin in prOprietate:

a)numai bunuri proprietate public五 ;

b)numai bunuri proprietate privat五 ;

C)attt bunuri proprictatc publictt ctt si bunuri proprictatc privat五 .

13. Domeniul privat al statului si al unittttii adnlinistrativ teritoriale este

guvernat:
→de un rcgim dc putere public五 ;

b)de un rcgiln de drcpt privat,ln exclusivitate:

C)de un rcgiin de drept privat,dactt prin legc nu se prcvcdc altfel.
 CAPITOLUL XHI
MODALITATI DE PUNERE IN VALOARE
A DOMENIULUI PUBLIC

二 Gセ eralitこrli
“
§1.MOdalit五 J conStituJonale de punere nn va10are a bunurilor domeniului public
Art.136 alin.(4)din COnstim!ic cOnsacr五 ,pc dc o parte,caracterul inalienabil al
propriettttii publiCe,iar,pc dc alttt partc,Inodalittttile juridice prin care aceasta poate
rl va10riflcat五 .

α
Estc vorba dc cclc′″z`″ 傷
′Jグ ιι
θ4`′ α
εたα グ お″α ′ι 「α α′θtt α
jκグ J4お ′
jν′α
rα
θ
θκε Jν κ らZκ θ
ttJrノ ι
′θ′笏
わ″θα,あ ″ικルわs,4″ g/α 劫ノ“
″ .
“
“ alin。 (1)lit.→ din Legea llr.213/1998 pri宙 nd regimuljuridic al proprict職 五
Art.1l
publicc,ln dczvoltarca princip五 lor constiililollale,prevcdc princip五 lc rcgimului juridiC
aplicabil bunurilor domeniului public, pc carc lc consacr五 , dar le si explic五 . Astfel
inalienttilitttea acestor bunwi scmniicユ faptulめ clc,,“ 笏′ θ ′′ 加Sιガjκ α たθ ル′θ
あた ″ zα Jtt α″ 滋お arc,θ θ6″ わ″α
rr・ ″sα ″加 ルわれ れ κα J″う
Jι ;CJtt
`′
“ “ “ `カ `θ
Constatう nl, si din modul de fo.1.lulare, compatibilitatea dintre inalienabilitatea
bullurilor proprietate public五 ,pe de o parte,,i faptul ctt ele pot Fl ad■ linistrate,
concesionate sau inchiriate, operatiini juridice care nu au ca efect ttnstrttinarea
bunurilor respective,ci doar valoriflcarea lor,potrivit interesului public pe care
sullt mellite s五 …
l satisfac五 ,i care legitil■ ea2五 ; pan】 la urm五 , apartenenta 10r la
domelliul pllbhc,i guvernarea de un regiln de putere public五 .

Prcciz加 ctt Lcgca llr.215/2001,ln art. 124,§ i Lcgca llr.213/1998,ln a威 . 17,mai

consacrl o all五 modalitatc dc utilizarc a bllnunlor domcniului public,rnodalitate care este
prevttzutう ,i de acluala Collstitllic rcViZuitユ .

Astfel, 漬 .124 din Lcgca adl■ inisttalici p■ lblicc locde, republicat江 , recllnoastc
col■ petetta COnsiliilor 19cale si judeteneル α″ 錫ルゐs'4″ grα ttj厖 ′θた脇 "′ ′Jめ あ
ら傷κ傷万 zθ bル sα 傷 ″zθ わ′
た ′rρ′7■ ι放た グ′ιだθακιわ′ノタ′Jbケ ειヵ 4グ“
′励 Jた 夕 sα tt prJναム Sε こフ
ルεκα″ソεαrθ dcs海§θακあαθ″νブ
″″ル ろブ
、可 Qθ ι′θSα タル 傷″′ た夕θ″ sθ rソ た,J′ 傷b′ jθ θ
Jめ た ′zわ ′ .

Art.17 din Lcgea llr.213/1998 dispunc cう jJι

勧 J∫ J“ J″ ′ αグ膨滋 iStrα″レι c
ιFttθ ttαじ
j“ "S″ “
′θ′αα Jzθ bJιι″ Pα″ θκttJあ ろ 錫 ル わs加 ″ gκ αttj女 湾 ′ι たrηZι κ ′ ″ ぁ′ιFSθ α ιわ r
J“ ′
“ “
ル rtatcι ク グ SC″ ル れ θαrι ttCttθ α グ α醐 ツJ″ ″ ル b滋 ン Fι Sα ″ ル ″ttttα 彪
`4α `ι
′″みι たガθガ“ scwic″ ′″bricι 't “ `メ

Rcgimul juridic al contracttllui de concesiune a fost rcglcmentat,p`流 沈la 30 illnic

2006,prin Legea llr.219/1998 pr市 ind rcgimul juridic al concesiunilor,dattt de la care a
illlrat in vigoare noua reglementare,0.U.G.Illr.34/2006 privind atribuirca contractclor de
achizitie publiC五 ,a contractelor de conccsiunc de lucrttri si a contractclor dc conccsiune
Modalildyi de punere in valoare a domeniului public 259

de serviciir, aprobatd cu modificiri prin Legea nr. 337120062, cu modificlrile gi

completirile ulterioare3. Acest din urmd act normativ a abrogat, pe l6ngd Legea
nr.2l9l1998, qi O.U.G. nr. 6012001 privind achiziliile publice, astfel incdt ea reprezintd
in prezent reglementarea-cadru aplicabild acestei materii. Reglementare care, din pdcate,
este deficitard din punct de vedere al con{inutului sdu, al tehnicii de redactare, al modului
in care trddeazd anumite constante ale dreptului, ceea ce a determinat o mare parte a
specialigtilor in drept sd sesizeze carenlele pe care le are gi sd recomande, pe cdnd se afla
inprocedura de adoptare la Parlament, neaprobareaei de cdtre forul legiuitor, ceea ce nu
s-a intAmplata.
Ordonan{a de urgenli a urmirit transpunerea in practicd a unor documente comu-
nitare, cum ar fi Directiva Consiliului nr.93l36lC.E.E. din 14 iunie 1993 privind coordo-
narea procedurii de atribuire a contractelor de achizilii publice de bunuri5, a Directivei
Consiliului nr. 92l50lC,E.E. din 18 iunie 1992 privind coordonarea procedurii de atribuire
a contractelor de achizilii publice de servicii6, a Directivei Consiliului nr.93137|C.E.E.
din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurii de atribuire a contractelor de achizilii
publice de lucririT, gi a altor directive ulterioare8. Mai mult chiar, necesitatea adoptirii de
noi reglementiri in materia achiziliilor publice rezultd gi din prevederile cuprinse in
partea a IV-a, titlul III, art.27 alin. (2) din Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria gi
a Romdniei la Uniunea Europeand, semnat de RomAnia la Luxemburgla25 aprilie 2005,
ratificat prin Legea rc. 15712005e, unde se specificd faptul cd anumite proceduri de
achizilii publice [cele prevdzute la alin. (2) al art. 27J tncepute dupd data aderdrii
urmeazd sd Jie tndeplinite in conformitate cu dispoziliile aplicabile ale Uniunii.
Noua reglementare adoptat[ in baza actelor comunitare specificate anterior are ca
piloni de bazd principiile nediscrimindrii, tratamentului egal, recunoagterii reciproce,
transparenfei, proporlionalitdlii, eficienlei utilizdrii fondurilor publice gi al asumdrii rds-
punderii, care stau labaza atribuirii contractelor de achizilie publiciro.

I Publicata m M of lar 418 dm 15 1nai 2006

2 Publicatう
ln M Of lar 625 din 20 iulic 2006
3 LTltima modincarc s_a rcalizat p五
n Legea lar 279 din 7 dccclnbHe 2011,publicatt in M.0111r 872 din 9
dcccmb五 e2011
4 Astfel dc dlsc可
五s― au purtat si cu ocazia scsiunii stiittiicC a lnstitutullli dc stimtC Adlninistr誠 市es,Paul
Negulcscu",unde"ecialisti dc fo■ ai drcptului pubHc,p五 ntrc carc s‐ au llumttat profcsoarcle Rodca Narcisa
Pcttescu de la C呵 ‐
NapOca,i Dana Apostol Tofan dc la Bucllrcsti,au semnaltt ca dc dencitatt este legea carc,
ln cea mai malc partc a ci, sc prezinti ca o traduccre ncrcusitO a unor dircctivc cllropenc, 金ra ngoarea de
forlntllale,l dc corltintlt carc ar trcbui s,caracterizczc oricc act normatlv,cu ata mal mult unul carc宙 zcazう
prop五 ctatca public五 ,lucr五 Hlc publicc,serviciile publicc.

:訛 ￨:霧 摯:88:[::;11搬 講l務

7 Publicattill JOCE L 199 dm 9 august 1993_
8 Pcntru dc″
olt狙 asupra accstui subicct,v.D.― D.scrban, cο ″ 7ι ″ ノル Oο ″
r7・ SOル ″0″ α″ α
`″
cO″ s`θ ′ガあ″ 2/trれ 加α α:ψ ο
z〃 ′あrO′″ο″α″″ブ′
′ セ ン4r″ ´グα G″ ツθ″″/trJ″ 43イ /2θ θ6′ 7/7ν ブ
″ ″グ α″めップ ″α
″
`ι
αεたあ′αθασ 力″′ι′νb″ 6グ ,α ′ αOた あ″α′ ″εωノ ク″ιαβルιカガργら″ε ι′ ブαεο″″γ εたわ″Jθ εοκθ ιsノ ン″ι
`0″ `ο `ο
滋 Sι `″

71:織 !T#瞥 Ψ ttrlL騰 :識 F&

10D‐
D scrban,Cο ″″Jb″ ′
〃″ ι ο″θ″ sο ″ われα″ αOο ″たs′α″わ″シ ル ″二ψ銘″′ ノあ″θ′ ″ο″α″″′滋
Zなι″ α Gン ツι クルゴ″43イ /2θ θ6′ 万ッノ κグ α″′ bタ ゴ ο″′′αεた′ 力″“"α
κα ε b′ J`α ο 1″ ι′ンb′ ′
εこ αε ο″′′η ′ b′ ″θ
“ `″
0♂ ″″ιαθルε 4グ ガ′νら′
た′,ノ αε ο″″αεたノ
ο′グιε ο″ε ″ιグas`′ ッ たブみin Drcptulllr 22007,p l15
`0″ `sル
260 DMPT ADⅣ IINISTRATIV

Ulterior, O.U.G. nr. 3412006 a fost adoptati O.U.G. w. privind regimul

5412006
contractelor de concesiune de bunuri proprietate publicdr, astfel incdt sunt in vigoare doui
reglementdri privind contractul de concesiune, una care privegte concesiunea serviciilor
publice gi a lucririlor publice gi alta concesiunea bunurilor proprietate public[, pe care le
vom analiza separat.

II. Contractul de concesiune publicd

II. l. Concesiunea bunurilor proprietate publici

$ 2. Regimul juridic actual
Concesiunea este mijlocul tradilional de valorificare a propriet6lii publice care, dupl
cum sus{ine cu temei un autor interbelic, ajucat un rol deosebit in crearea gi dezvoltarea
statului modern qi a organiz[rii sale, pentru ci s-au valorificat bogdliile naturale, s-au
:utilizat bunuri neproductive din domeniul public Ai s-a inlesnit astfel dezvoltarea
civiliza[ieiz.
Ordonanla de urgen!6 nr. 5412006 reprezintd, in prezent, cadrul general pentru con-
tractul de concesiune a bunurilor proprietate publici, ea preluAnd, in mare parte, regle-
mentarea din Legea nr.21911998.
incercdnd o definilie care sI respecte istoricul acestei institulii, constatim cd
activitatea de concesionare ne apare ca un mijloc juridic de punere tn valoare a unui bun
public, fiind guvernatd de mai multe trlsituri:
- se incheia intre doui pir{i, denumite concedenl (proprietarul) qi concesionar, cel
care primea bunul in folosinfd;
- se incheia pe o perioadi determinati de timp, avea deci un caracter temporar;
- nu atrlgea dupl sine instrlinarea bunului, proprietarul iqi pdstra dreptul de a
dispune de acesta (jus abutendi). iar cel care il folosea dispunea de jus utendi qi jus fruendi;
- caracterul oneros, ea presupunea intotdeauna anumite avantaje pentru proprietar,
care puteau imbrlca o formd valorici sau alte avantaje materiale (in naturd);
- concedentul igi rezerva intotdeauna dreptul de a rdscumpdra concesiunea, in
imprejurdri determinate, de aici caracterul rdscumpdrabil care, de asemenea, este tradi-
lional pentru concesiune.
Aceste trisdturi sunt definitorii qi in prezent pentru institulia concesiunii.
1. Obiectul contractului de concesiune
Prima precizare care se impune a fi fbcuti vizeazd, regimul juridic al bunurilor care
pot fi concesionate. Raport0ndu-ne la sistemul constitulional qi legal actual, vom constata
cb un contract de concesiune poate avea ca obiect doui categorii de bunuri, respectiv
bunuri din domeniul public sau din domeniul privat al statului sau al unititii
administrativ-teritoriale.

l Publica伍
n M 01 nr 569 din 30 huic2006.
貧
21.st Mttcanu,Cο ″οωゴ
″″ω 齢 げ α滅,″ ′αb姥 Ⅳ♭″″ あrル riatCa,TipOg.afla Remus Cionec,
″ルブ
"ブ
Bucuresti,1943,p.63.
 Modalitdli de punere in valoare a domeniului public 261

cand Obiectul contractului de concesiune ■ reprezinttt bunuri din domeniul

teritoriale,cl va fl guvemat in exclu¨
public al statului sau al unittttii adIIlinistrativ―
sivitate de un regiln de putere public五 ,dcci va fl un contract adlninistrativ,un contract
de concesiune public五 .

cand obiectul contractului tt reprezinttt bunuri din domeniul privat al statului

sau al unittttii adⅡ linistrativ… teritoriale,cl va fl guvemat de un regiln de drept comun,
va fl deci un contract civil,ln sensul larg al tellllcnului,dcci un contract de concesiune
privat五 .

§3.Regimul consuturOnal J legal acmal al cOntrachlui de concesiune pubLぬ

Una dintrc modalittttilc de valoriflcarc a bunurilor proprietate publictt recunoscute dc
legca fundamcntaltt prin art.136 alin.(4)cste COncesionarea public沈 ,deoarecc ea vizeaz五
bunuri proprictate public五 , ceea ce nc dctcllllin' stt apreciem ctt institutia conCCSiun五
publice are in prezcnt o determinare constituliOnal五 .

cat privcste regilnul legal al acestui tip de contract, acesta cste reprczentat dc
prevederile O.U.G.nr.54/2006,pe ctte le vom dezvolta fn celc ce urlneaz滋 ,preculll si de
cele ale articolelor 871-875 din Codul civil.

§4。 Definitia§ i trユ sユ turile contractului de concesiune

Articolu1 871 alin.(1)din cOdul civil prcvedc:,,conccsionaml are dreptul si,m acela§ i

timp. obligalia de CXploatare a bunului, ln schilnbul unci redevenle si pentru o durat五

detellllinat五 ,cu respectarca condil五 10r prevttte de lege si a contracttllui de concesiune"・
Potrivit art.l alin。 (2)din O.UG.nr.54/2006 concesiunea de bunuri publice repre―
zinttt acel contract ttncheiat ln forml scristt prin care o autoritate publicЙ
,denunlit益
concedent, transΠ lite pentru o perioadtt deternlinatX, unei alte persoane nullnite
concesiollar,care acliOneaz】 pe riscul,i pe rISpunderea sa,dreptul,l obligalia de
exploatare a unui bun proprietate public五 ,ln schillllbul unei redevente,
E)in deflnilie rezultう ullll五 toarele trlslturi ale contractului de concesiune:
a)reprezinttt un contract,carc,avand ca obiect bunuri proprictatc publicう ,este un
contract adnlinistrativ;
b)Caracterul temporar al coll廿Жtului,cl lК heindu¨ se pe o pc五 o満 deterlmaね depM,
cca dc 49 dc ani.
ParC nu poatc i mai mare dectt lilllita maxin立 stabilittt de lcge,rcspcct市
htelCgem cぅ pれ ilc au dcpl面 larghetc m a stabili durata contractului,ctt legea llu mslmic
limittt lninimう ,ci doar lillllta maxima si cう accasta(五 n un■ 五nu poatc dep五 §
i49 de ani;
C)Obiectul contractului poate fl reprezentat de un bun proprietate public五 , a cttrui
cxploatare constituie,Tn egaltt rnttstlrう ,un drcpt si o obligatie pentJ■ Conccsionar;
Dispozi!iilC art.l din O.U.G.llr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiunc
de bunuri proprietate publictt sc rcfertt doar la bunurile proprietate public五 。Cclc din
proprietatea privattt a stattllui sau a unittttii adnlinistrativ― teritoriale vor fl puse in
valoare prin contracte dc drcpt comun,care fac obicctul jurisdictiei instantclor dC drept
comun,si nu a celor de contcncios adIIlinistrativl.

' l. L*dr, Contractul de concesiune a bunurilor proprietate publicd in legislalia romdneascd Si cea
comunitard, in Caietul $tiin1ifi c nr. 1 I 12009, p. 67 3.
262 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

d) concesionarul acfioneazdpe riscul gi pe rispunderea sal

e) caracterul oneros al contractului, concretizat in plata de cdtre concesionar a unei redevente;
f)
contractul de concesiune cuprinde o parte reglementari gi o parte conven-
{ional[. Articolul 53 din O.U.G. nr.5412006 prevede urmitoarele'. ,,Concedentul poate
modifica unilateral partea reglementard o contractului de concesiune, cu notificarea
prealabild a concesionarului, din motive exceplionale legate de interesul nalional sau
local, dupii caz."

$ 5. Pir[ile contractului de concesiune

Contractul de concesiune se incheie intre doud pdrli, respectiv concedentul, cel care
transmite concesiunea qi concesionarul, cel care primeqte in concesiune bunul respectiv.
Calitatea de concedent poate aparfine, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 5412006, in
numele statului sau al unitilii administrativ-teritoriale, ministerelor sau altor organe de
specialitate ale administra{iei publice centrale, pentru bunurile proprietate public6 a sta-
tului, a consiliilor judelene gi locale, Consiliului general al Municipiului Bucureqti qi
instituliilor publice de interes local, pentru bunurile proprietate publici a unitdlilor
administrativ teritoriale.
Calitate de concesionarpoate avea, potrivitart.6 din O.U.G. nr.5412006 gi art. 871
alin. (2) din Codul civil, orice persoanl fizic[ sau persoani juridici de drept privat,
romAni sau striini.
Aqadar, acest contract se incheie intre o persoani juridicl de drept public Ai o
persoani juridici de drept privat, el neputdndu-se incheia niciodatd intre doui
persoane morale de drept publicr.

$ 6. Procedura de concesionare

Ordonanla de urgenld rr. 5412006 instituie, prin art. 12, principiul aprobirii con-
cesiunii pe baza studiului de oportunitate qi a caietului de sarcini, care se elaboreazi
in bazr studiului de oportunitate, prin Hotirire de Guvern sau prin hotirAre a
consiliului judefean, orlEenesc sau comunal, dupd caz.
Cele doud proceduri de concesionare, instituite prin art. 10, sunt:
A) concesionarea prin licita{ie publici;
B) concesionarea prin negociere directi.
Licita{ia la rdndul ei, se deruleazd astfel:
- concedentul are obligalia sE publice in Monitorul Oficial, Partea a YI-a, gi intr-un
cotidian de circulalie nafionali qi 1oca15 anunful de licitalie;
- orice persoand interesatd are dreptul de a solicita qi de a obline documentalia de
atribuire qi clarificdri privind aceastd documentatie;
- concedentul are obligalia de a rispunde, in mod clar, complet gi firi ambiguitili, la
clarificdri, qi de a transmite rispunsurile cdtre persoanele interesate;

lA.Iorgovan,0′
ιブ
1,V01・ II,cd.a III‐ a,pp 223‐ 230
Modalitd/i de punere in valoare a domeniului public 263

一proccdura dc lici裳 導ic Se poate desRbura llulllai dacこ ,m urlna publicttii anun,lui
de licitttie,au fost depusc ccl pttin 3 ofcrtc valabilc.Dactt nu s¨ au dcpus 3 oferte,
conccdentul este obligat sう anulczc proccdura,i stt organizcz o noutt licitatic.
B)COnCesiOnarea prin negociere directtt se aplich amnci cttd,duptt repetarea
proceduri de hcitatie,nu au fost depuse cel putin 3 oferte valabile.
Si aCCasttt proccdurtt presupune publicarea anuntlllui de negociere direct五 . Se pot
solicita clariictti,pe carO conccdcnttll c obligat s沈 lc sol■ ionCZC・

§7.Dispozitii pri宙 nd contractul de concesiune

A.Termenulttn care se incheie contractul
O.U.G.llf.54/2006 consacr五 ,prin art.42,i50,rcgula conforll■ cttcia contractul se
lncheie intr… un termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicttrii deciziei
privilld atribuirea contractului de concesiune,a cttrtli dcpl,irc atragc plata ullor daunc
intcresc dc c五 廿e partca m culp江 .

Bo Clauze contractuale
a)0.U.G.llr.54/2006 instituic prin art.8 interdictia subconcesiomttrii de ctttre
COllCeSiOllar, ln tot sau in parte, cu excepla unOr situat五 prevttzute chiar de
ordonan,五 .Illterdicua trebuie preヤ 五
zut五 含
n contract。
b)COntactul de concesiune cuprillde attt clauzclc prcvazutc m caictul dc sarcini,c飢 §
i

ccle convenite de pttti,Carc nu pot colltra■ /clll obiectivelor concesillnli prevmte m c」 酬 de

sarcinio Continutul orienttav al contractului llnnc眩 五a■ apお bat p五 n norlnelc metodologiccl.
C)In COntract trcbuic prevttzLlte Categoriile de bmuri ce umeaztt a fl utilizate de
ncctarca
concesionar, cele care revin de plin drept, libcrc dc sarcini, conccdcntului, la↑
i cclc cttc VOr reveni concesionarului.
conccsiun五 §
d)TCrlncnul pcntrLI Care se mcheie coniactlll poatc i dc ccl mult 49 de ani,cu
posibilitatea de a rl prelungit pentru o perioadtt egaltt cu cel mult jumtttate din
durata sa illi,al益 ,prin sil■ plul acord al p五 吋i10r.

C)InStituirea,ca principiu care guvemeazユ rc14iilC COntractllalc dintre p4i,a eChili…

brului flnanciar al concesiunii,Icspcciv rcalizarca unci posibilc cgalit4i mtrc avanta―
jele care fi stlnt acordate concesionarului si obligttiile Care li sunt impuse;

O COntracml semchcicmlil.baromttL m dα 嵐。
xemplare,ctte■ lntll pentrtl iccarc partc.
Co lncetarea concesiun五
Potrivit art.57 din lege,↑ ncetarea contractului de concesiune poate avea loc prin llna
dintre umatoarele lnodalitttti:
〃 regula:la expirarea duratei pellltrtl care s¨ a mcheiat collltractuL
2)exceptia:maintc de expirarea termenului,m llrlll激 oarelc situttii:
ao pr・ in denuntarea unilateraltt din partea concedentului,c“ ′Jα ″κιJ αθΨ湧―
g“ bカヴノ
″S″ J′ ″α
∫ ルbttυ tt sα κttα Jυ ″ルらm caz de nemlelegere■
`α
ind com¨
petenttt instanta dejudecatう ;.
`θ “`ι “

l A sc vedca H G.nr 1682007,publicatう

h M Of lar 146 din 28 fcbrtl洒 c2008
264 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

b, prin rezilierea unilaterali a contractului de citre concedent, atunci cAnd con-

cesionarul nu-gi respecti obliga{iile, cu plata unor despdgubiri citre concedent din partea
concesionarului, modalitate care are caracter sanctionatorl.
c. rezilierea unilaterali de citre concesionar atunci cdnd concedentul nu-qi
respect[ obliga]iile ce-i revin, cu posibilitatea pl51ii unor despdgubiri cdtre concesionar.
d. in cazul dispari{iei, dintr-o cauzil de for{i majori, a bunului concesionat sau
in cazul imposibiliti{ii obiective a concesionarului de a exploata bunul, prin
renunf are, frrd plata unei despdgubiri.
D. Reguli instituite prin Codul civil
Art. 872 alin. (1) din Codul civil prevede dreptul concesionarului de a putea efectua
orice acte materiale sau juridice necesare pentru exploatarea bunului. Sub sancliunea
nulitilii insd, concesionarul nu poate instriina sau greva bunul concesionat sau bunurile
destinate sau rezultate din concesiune gi care trebuie predate concedentului la incetarea
concesiunii. Fructele qi productele bunului concesionat revin concesionarului, in limitele
legii gi ale actului de concesiune. Concedentul are dreptul sd controleze exercitarea
dreptului de concesiune, potrivit legii qi contractului de concesiune.

II. 2. Concesiunea de servicii gi lucriri

S 8. Regimul legal actual

Spre deosebire de legea anterioarS, articolul 3 din O.U.G. nr. 3412006, care conline
definiliile termenilor cu care nziteazd, defineqte, in mod separat, contractul de concesiune
de lucrdri publice gi pe cel de concesiune de servicii, raportdnd semnificalia conceptelor
la alte tipuri de contracte reglementate de acelagi act normativ, ceea ce ingreuneazi
demersul de a identifica o definilie a acestor institulii pornind de la prevederile actului
normativ cadru in materie in prezent.
Astfel, art. 3 lit. g) din O.U.G. m. 3412006 definegte contractul de concesiune de.
lucrlri publice ca fiind acel contract care are aceleasi caracteristici ca Si contractul de
lucrdri, cu deosebirea cd fn contrapartida lucrdrilor executate contractantul, tn calitate
de concesionar, primeSte din partea autoritdlii contractante, in calitate de concedent,
dreptul de a exploata rezultatul lucrdrilor pe o perioadd determinatd sau acest drept,
insolit de plata unei sume de bani prestabilite. Definilia contractului de lucrSri o regisim
in art. 4 din O.U.G. nr,3412006, el fiind acel contract care are ca obiect execulia unor
lucrdri sau proiectarea cdt Si execulia unor asemenea lucrdri sau realizarea, prin orice
mijloace, a unei construclii care corespunde necesitdlii Si obiectivelor autoritdlii
contractante, construclia insemn6nd, in sensul art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 3412006,
rezultatul unui ansamblu de lucrdri de construclii de clddiri sau lucrdri de geniu civil,
destinat sd indeplineascd prin el insuSi o funclie tehnicd sau economicd.

t
,,in virtutea principiului precaritdlii, administralia poate pune capitt concesiunii, nu numai atunci cdnd
concesionarul nu iSi indeplineste obligaliile asumate, ci ori de cdte ori decizia este motiyatd de un interes
general". (E. B6lan, Introducere in studiul domenialitdlii, Ed. Al1 Beck, Bucuregti, 2004,pp. 107-108).
Modalitdli de punere in valoare a domeniului public 265

Contractul de concesiune de servicii reprezintd contractul care are aceleasi

caracteristici ca Si contractul de servicii, cu deosebirea cd in contrapartida serviciilor
prestate contractantul, in calitate de concesionar, primeSte din partea autoritdlii
contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadd
determinatd sau acest drept insolit de plata unei sume de bani prestabilite.
Contractul de servicii la care trimite definilia este, potrivit art. 6 din O.U.G.
nr.3412006, acel contract de achizilie publicd, altul decdt contractul de lucrdri sau de
furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea
sunt prevdzute tn unele din anexele legii.
De semnalat faptul ci prin art. 220 din O.U.G. nr. 3412006 se previd materiile in care
nu se aplici prevederile ordonanfei, intre care se regiseqte,lalit. c), situalia in care are ca
scop concesionarea bunurilor publice, dar numai in cazul in care, prin obiectul
respectivului contract, autoritatea contractantd nu urmdreSte dobdndirea execu{iei unei
lucrdri sau a unui serviciu, fapt care ar incadra contractul respectiv fie in categoria
contractelor de achizilie publicd, Jie in categoria contractelor de concesiune a cdror
atribuire este reglementatd de prezenta ordonanld.

$ 9. Pi{ile contractului de concesiune de seroicii Ei lucriri

Contractul de concesiune se incheie intre doui p[r{i, respectiv concedentul, cel care
transmite concesiunea gi concesionarul, cel care primeqte in concesiune activitatea sau
serviciul respectiv.
Calitatea de concedent sau de autoritate contractantl o poate avea, potrivit art. 8
din O.U.G. nr.3412006:
a) oricare organism al statului, autoritate publicd sau institulie public6, care actio-
neazd,la nivel central, regional sau local;
b) oricare organism, altul decdt unul dintre cele prevlzute la lit. a), cu personalitate
juridicd, care a fost infiinlat pentru a satisface nevoi de interes general frrd caracter
comercial sau industrial qi care se afl[ cel pulin in una dintre urmdtoarele situalii: este
finan{at de o autoritate contractanti: se afl[ in subordinea ori sub controlul unei autorit[li
contractante; in componenfa consiliului de administrafie/a organului de conducere sau de
supervizare mai mult de jumitate din numirul membrilor sunt numi{i de o autoritate
contractantd sau de un organism de drept public;
c) oricare asociere formati din doud sau mai multe autorititi contractante, dintre cele
prevdzute la literele a) qi b);
d) oricare intreprindere publicd ce desfEgoard activitdti prevdnrte de lege;
e) oricare subiect de drept, altul decAt cele prevSzute la literele anterioare, care
desfdgoard activitSli de natura celor previzute de reglementarea-cadru actuald.
Calitate de concesionar poate avea orice persoanl fizicl sau persoanl juridici de
drept privat, romAnl sau strlini, care este selectati printr-una din procedurile de
atribuire prevdntte de lege.
266 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

$ 10. Proceduri de atribuire

Conform art.26 din H.G. nr.71120071 autoritatea contractanti are obligalia de a:utlliza
procedurile de atribuire reglementate de art. l8 alin. (1) lit. a)-d) din O.U.G. nr.3412006,
fiind vorba despre: licitalie deschis[, licitalie restrAnsd, respectiv dialogul competitiv.
A) Licita{ia deschisi
Se desffigoarl, de regulS, intr-o singurd etapd, ins[ autoritatea contractantd poate
decide dacd organizeazd o etapd suplimentard de licitalie electronicS, caz in care ya
anunla acest lucru in anunlul de participare qi in documentalia de atribuire.
Ea se iniliazd, prin transmiterea spre publicare a unui anun! de participare, in care
solicitd depundtorilor interesati depunerea de oferte. Anunful de participare se publicd
in SEAP (Sistemul Electronic de Achizilii Publice), in Monitorul Oficial al Romdniei,
partea a YI-a, gi dupi eaz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in cazurile prevSzute
de ordonan!62.
Orice operator economic interesat are drepful de a solicita gi obline documentalia de
atribuire gi clarificdri privind aceasti documenta{ie.
Autoritatea contractantd va deschide ofertele la locul gi la data indicatd in anunful de
participare.
B) Licita(ia restrAnsi
Aceasta se desfdgoarS, de reguld, in doud etape:
a) etapa de selectare a candidalilor, prin aplicarea criteriilor de seleclie;
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidalii selectafi, prin aplicarea crite-
riului de atribuire.
in afara acestor doui etape, autoritatea contractanti are dreptul si decidd organizarea
unei etape suplimentare de licitalie electronicd, situalie in care este obligati sd anun{e
decizia respectivi in anunful de participare qi in documentele de atribuire.
c) Dialogul competitiv
Potrivit art. 28 din H.G. nr.7112007 autoritatea contractantd va folosi procedura de
dialog competitiv in caztl in care nu pot fi definite clar specificaliile tehnice capabile s6-i
satisfacd necesitdlile qi exigenlele, respectiv nu poate stabili cu precizie avantajul
financiar qi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.
Procedura dialogului competitiv presupune, la rdndul ei, trei etape:
- etapa de preseleclie a candidalilor;
- etapa de dialog cu candidafii admiqi in urma preselecfiei, pentru identificarea
soluliilor apte si rdspundi necesitSllor autoritilii contractante qi in baza cdreia candidatii
vor elabora gi depune oferta;
- etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

' H.G. nr. 7ll2OO7 privind aplicarea Normelor de aplicare a O.U.G. rc.3412006 referitoare la atribuirea
contractelor de concesiune, de lucriri publice, a fost publicat6 in M. Of. nr. 98 din 8 februarie 2007.
2
Este vorba despre cazurile cdnd valoarea conhactului de concesiune de lucrdri publice este de cel pulin
4.845.000 euro [art. 223 alin. (2)]; autoritatea contractantd face parte din categoria celor prevEzute la art. 8
lit. d) sau e) din O.U.G. w.34l2OO6,9i valoarea contractului e mai mare de 420 000 euro; sau c6nd valoarea
contractului de lucrdri e mai mare de 5.000.000 euro.
Modalildli de punere in valoare a domeniului public 267

D) Procedura de negociere cu publicarea prealabil[ a unui anunf de participare

La aceast6, procedurd, autoritatea contractanti poate apela atunci cdnd, in urma
aplic[rii licitaliei deschise, restrAnse sau a dialogului competitiv, nu a fost depusi nicio
oferld sau au fost depuse numai oferte considerate inadmisibile.
E) Procedura atribuirii contractului de concesiune
Legea obligi autoritatea contractantS si asigure transparenfa atribuirii contrac-
telor de concesiune.
Ini{ierea procedurii se realizeazd, prin publicarea unui anun( de participare, care
se face in SEAP (Sistemul Electronic de Achizilii Publice) gi in Monitorul Oficial al
Rominiei, partea a VI-a, precum qi in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci cind
valoarea estimatd a contractului de concesiune de lucriri publice este egal6 sau mai mare
decAt echivalentul a 4.845.000 euro.
Autoritatea contractantd este obligatd sd stabileascd numdrul de zile dintre data
publicdrii anunlului de participare gi data depunerii aplicaliilor, astfel inc6t operatorii
economici sd beneficieze de o perioad[ adecvati gi suficient[ pentru elaborarea docu-
mentaliei solicitate.
Persoana care se consider5 vit6matd intr-un drept al siu ori intr-un interes legitim
printr-un act al autoritdlii contractante are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale
administrativ jurisdiclionali, in condiliile Ordonanlei de urgen!6 nr. 3412006, sau in
justilie, in condiliile Legii nr. 55412004 a contenciosului administrativ. Despdgubiri pot fi
solicitate gi acordate doar pe calea acliunilor in justilier .

in ceea ce privegte procedura administrativ-jurisdicfionali la care face referire

O.U.G. nr. 3412006, aceasta se realizeazd prin intermediul Consiliului Na{ional de
Solu{ionare a Contesta{iilor, organism independent cu activitate administrativ-jurisdic-
fionald, care functioneazd pe lAngd Secretariatul General al Guvernului. El este un orga-
nism cu activitate administrativ-jurisdiclionald, care funclioneazd pe baza propriului
regulament de organizare qi funclionare, iar activitatea sa se supune numai legii2. Acest
Consiliu este format din 2l de membri qi 16 persoane cu statut de personal
tehnico-administrativ, din care cel pufin jumdtate din numirul membrilor trebuie sd fie
licenliat in drept. Legea spune cd acest consiliu este independent qi nu se subordoneazi
Autoriti{ii Nafionale pentru Reglementarea qi Monitorizarea Achizi{iilor Publice.
CAt privegte calitatea de organism independent, precizdm cb in Constitu{ia noastri se
face referire la organe ale administra{iei centrale de specialitzte uutonome, nt)
independente. Potrivit articolului 269 din O.U.G. rtr.3412006, procedura de solulionare a
contestaliilor de citre Consiliu se desfrqoard cu respectarea principiului legalit5lii, cele-
ritdlii, contradictorialit5lii gi a dreptului la ap6rare. in doctrini a fost semnalatd contra-
dic{ia dintre acest text gi conlinutulart.275 alin. (5), care prevede cd procedura infala

I Cu privire la unele aspecte procedurale privind solu{ionarea acestor categorii de litigii, v. E. Chelaru,
Solulionarea liligiilor care au ca obiect contractele de concesiune a bunurilor proprietate publicd, articol apdrut
in lucrarea Reformele administrative Si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secfiunea pentru gtiinle
juridice gi administrative, Caietul $tiinlific nr.612004, Institutul de $tiinfe Administrative,,Paul Negulescu',
pp.430- 437.
' G. Coca, Despre calitatea procesuald pasivd a Consiliului Nalional de Solulionare a Contestaliilor, in
Revista de Drept Public nr. 212008,p.65.
268 DttPT ADⅣ IINISTRATIV

Consiliului este scrisd, iar pdrlile vor putea fi audiate numai dacd ucest lucru este
considerat necesar de cdtre completal de solulionare a contesta|iilor (st:bl. ns. - V.V.).
Contradiclia provine din faptul cd prin condilionarea audierii pdrlilor de acordul
completului, se incalcd atdt principiul contradictorialitdfli, c6t qi al dreptului la apdrare,
acesta din urmi fiind garantat de articolut24 din Constitulier.
Articolul 255 alin. (l) din O.U.G. w. 3412006 prevede cd persoana vdtdmatd intr-un
drept al sdu ori intr-un interes legitim printr-un act al autoritStii contractante, cu
incdlcarea dispoziliilor privind achiziliile publice, se poate adresa C.N.S.C. in urma
primirii unei contestalii, Consiliul examineazd, din punct de vedere al legalitdlii gi
temeiniciei, actul atacat, qi se poate pronunla printr-o decrzie, prin care fie il anuleazd, in
tot sau in parte, oblig[ autoritatea contractantd si emitd un act sau dispune orice altd
mdsurd necesari pentru remedierea actelor care afecteazi procedura de atribuire. Decizia
pronunlatd de Consiliu este, ca nahrr[ juridici, un act administrativ-jurisdicfional, astfel
cum este acesta definit de art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr.554120042.
Cu privire \a natura acestei autoritdli publice, in doctrind s-au exprimat unele opinii,
atdt in sensul contest5rii caracterului constitulional al Consiliului, cAt gi cel al negirii
acestui caracter. Astfel, intr-o opinie3 se susline ci normele cuprinse in Capitolul IX din
Ordonanld privind Solulionarea contestaliilor sunt de naturd sd revolulioneze din temelii
sistemul jurisdicliilor administrative, al autonomiei locale gi Codului de proceduri civild.
in ceea ce priveqte incllcarea principiului autonomiei locale, autorul citat susline c[
este pentru prima dati c6nd un organism cu activitate administrativ-jurisdicfionald este
investit cu exercitarea tutelei administrative gi a controlului ierarhic in materia achiziliilor
publice, indiferent de natura qi nivelul ierarhic al autorit5lilor contractante. Din perspec-
tiva art. 126 alin. (5) din Constitulie, care interzice infiinfarea de instan{e extraordinare,
numai prin lege organici putdndu-se infiinla instanle specializate in anumite materii, cu
posibilitatea participlrii, dupd caz, a unor persoane din afara magistraturii, se poate pune
problema caracterului neconstitulional al O.U.G. nr. 3412006 pentru motirul infiinldrii
unei instanle specializate, respectiv Consiliul, frrd a fi vorba despre o situalie extra-
ordinarS. Astfel de critici au fost reiterate gi intr-o exceplie de neconstitulionalitate, care a
fost respins[ de Curtea Constitulionali prin Deciziaw.690l2007a, pe motivul cd, referitor
la legitimitatea constitulionali a procedurilor administrativ-jurisdiclionale, Curtea a
statuat deja prin Decizia nr. 111994' ci instituirea unei proceduri administrativ-jurisdic-
lionale nu contravine dispoziliilor constitulionale, atdta timp cdt decizia organului
lR N.Petrescu,C´
た″ οο″s′ ″ 地 ″ g′ ″ αS″ ″ Oraο 4α κ″j″ ″ζgι ″″ α G″ ツθ グルブ″43イ /2θ θこ
″“″“ j"Jκ グοO″ s`ブ ″ “
articol apttt h lucrarcaル ψ′ た″ブ ル rraκ ″′ s′ r7aρ O″ 協 Eα ′の ααsψ ″ ″ υ ″ルブ ′ンろ″εゞノ
αsι ″ Jε ガ′
ο′′%ι ′ たら Scctiunca pcntru stiinlc ju五 diCC si administrative,Caietul stiintiflC nr 8/2006,Ed Burg,
Sibiu,2006,p 371.
2D‐ D serban,Daソ ″ εο77Srブ ルノ
ブο″α′
′″κα ρ′οθιグッガJα グ ′
″お″αノ
ルプγ″おグた″οκαた ″ ノ″α Gο ″S″夕/tr′
ハリ″ο″α′グa sο ′ ″わ″ακ αCο れたs″ ″′ あろin Rttista de Drcpt Public“lar 12008,p.123
3 1 Nicola,Cο
″sJ″ θ z″ ツプκ ″ 0じ G″ 434/2θ θ6′ガッJ″ グα″,ら 巌 α σο″″αιたあ″″ ιカル′ブ
il ο
rαす
`α
′クb′ た。αεοκttαε あ″グθ κο ″ れι″θルο 力′ ブ′νb″ ε ′αι 072traε たわ″グ θοο″θ as′ α″ιグθsι 月ノ
たブら貪
n Rcvista dc
`θ `ο
“ `′
Drcpt Public nr 1/2007,pp 105‐ 115
4 Publicatう
nM Of∬ 668 din l octomb五 c2007
貧
5 PLIbliCatら
ln M.Oi nr 69(In 16 inartic 1994
Modalitdli de punere in valoare a domeniului public 269

administrativ-jurisdiclional poate ft atacatd in fala unei instanle judecitoregti, iar existenla

unor organe administrative de jurisdiclie nu poate sd ducd la inldturarea intervenliei
instanlelorjudecdtoreSti, tn condiliile legii. in stare situalie, este exclusd posibilitatea ca
un organ al administraliei publice, chiar Si cu caracter jurisdiclional, sd se substituie
instanlei judecdtoreSti. De altfel, gi in jurisprudenfa Curlii Europene a Drepturilor Omului
s-a statuat c5, in aplicarea art. 6 par. I din Convenlia pentru apirarea drepturilor omului qi
a libertdlilor fundamentale, raliuni de flexibilitate qi eficienld pot justifica intervenlia
anterioard a unor organe administrative sau profesionale, un asemenea sistem fiind
reclamat de tradilia juridici a mai multor state membre ale Consiliului Europei.
Constatlm c[ deqi in Strategia de reformd a sistemului achizillllor publice in perioada
2005-2007, aprobatd prin Hot[rArea de Guvern nr.9Oll2005r, se propunea infiinlarea de
complete specializate pentru solulionarea rapidd a litigiilor privind aplicarea procedurilor
de atribuire a contractelor de achizilie publicS, solulia propusl prin O.U.G. nr.3412006 se
indepdrteazi de la cea propusi prin Strategie gi prin Planul de acliune, in sensul c5, in loc
sd se organizeze complete specializate la instanld, contestaliile sunt solulionate, intr-o
primd etap6, de un organism specializat cu atribulii administrativ-jurisdiclionale, res-
pectiv Consiliul Nalional de Solulionare a Contestaliilor, care funclioneazd pe ldngd,
Autoritatea Nalional5 pentru Reglementarea gi Monitorizarea Achiziliilor Publice.

III. Administrarea, inchirierea Ei darea tn folosin{d gatuitd a

bunurllor domeniului public

$ ll. Regimul contractelor de administrare Ei de inchiriere a bunurilor domeniului

public

A. Administrarea bunurilor proprietate publici este reglementatd de articolele

867-870 din Codul civil, care au inlocuit astfel reglementarea art. 12 al Legli
nr.213119982.
Acestea statornicesc urmitoarele reguli in ceea ce priveqte contractul de dare in
administrare:
a) Subiectul de drept care poate primi in administrare un bun proprietate publicd,
potrivit articolului 868 din Codul civil, poatefi reprezentat de:
- regii autonome;
- autoritdli ale administraliei publice centrale gi locale;
- alte institulii publice de interes nalional, judelean sau local.
Din interpretarea per a contrario a art. 136 alin. (4) din Constitulie, rezultd cI niciun
alt subiect de drept public sau de drept privat nu poate fi titularul dreptului de
administrare3.

t
hblicati
in M. Of. nr. 758 din 19 august 2005.
2
Articolul 12 alLegirm.2l3ll998
a fost abrogat prin prurctele 3, 4 qi 5 ale art. 89, Secfiunea a 3-a, Cap. V
din Legea nr. 7 ll20ll pentru punerea in aplicare a Codului civil.
t A.-M.
liginescu,Descentralizarei, inCaietele gtiin$fice w. lLl2009,pp.212-213.
270 DШ PT ADⅣIINISTRATIV

in ceea ce priveqte regiile autonome qi institufiile publice, acestea sunt infiinlate

prin acte administrative de citre autoritelile statului sau colectivitdlile locale, in scopul
realizdrii unor servicii publice qi se afld in raporturi juridice de subordonare fali de
autoritelle care le-au infiinJatl.
in dreptul francez, regia autonomi este definiti areprezerfia acea persoand public6,
in a cdrei competenld intri desfiqurarea, in mod direct, a unei activitSli comerciale,
neavAnd insi calitatea de comerciant propriu-zis, din moment ce actele de comer! pe care
le realizeazd sunt simple ,,accesorii" ale serviciului public pe care ilpresteazd2.
Cdt priveqte valorificarea bunurilor proprietate publicd apa(in6nd unitSlilor admi-
nistrativ-teritoriale, trebuie avute in vedere qi dispoziliile Legii nr.2\512001, republicatd,
mai exact ale art. 124, care recunoagte consiliilor locale Si judelene posibilitatea de a
hotdri ca bunurile care aparlin domeniului public sau privat de interes local sau
jude{ean, dupd caz, sd fie date in administrarea regiilor autonome Si instituliilor publice,
sd fie concesionate ori sd fie inchiriate. Consiliile locale gi judelene hotdrdsc cu privire la
cumpdrarea unor bunuri ori la vdnzarea bunurilor care fac parte din domeniul privat de
interes local sau judelean, in condiliile legii.
b) Actul juridic prin intermediul cdruia bunul poate fi dat in administrare diferd in
funclie de natura acestuia, astfel:
- dacd bunul respectiv este un bun care apar{ine domeniului public national,
darea in administrare se face prin HotlrAre de Guvern [art. 867 alin. (l) Cod civil];
- dacd bunul apar{ine domeniului public de interes local sau judefean, darea in
administrare se va face prin hotirflre a consiliului local sau judefean fart. 867 alin. (l)
Cod civill.
Dreptul de administrare are o naturi administrativi, neconfund6ndu-se cu drep-
turile reale derivate din dreptul de proprietate civi153.
c) Prerogativele celui care administreazd bunul, sunt, potrivit art. 868 alin. (2) din
Codul civil, urmdtoarele:
- dreptul de administrare conferd titularului s[u capacitatea de afolosi si dispune de
bunul respecfiv. Nu impirtiqim solufia recunoagterii dreptului de a dispune de bun,
deoarece ea duce la o identificare a statutului proprietarului cu cel al titularului dreptului de
administrare, ceea ce inseamn[, in ultimi instan]d, o instriinare deghizatl.
Codul civil recunoagte, in art. 869, posibilitatea ca dreptul de administrare sd poatd
fi revocat, atunci cdnd interesul public o impune.
d) Dispozilii privitoare la litigiile care se pot naste din administrarea sau inchirierea
unor bunuri publice.
a . .-
In aceste --litigii, statul este reprezentat de Ministerul Finanlelor, iar unitatea
administrativ-teritoriald este reprezentatd de consiliul jude(ean (sau de Consiliul
General al Municipiului BucureSti) sau de consiliul local, care dau un mandat scris, in
fiecare caz tn parte, preqedintelui consiliului judelean suu primarului.

' E. Bdlan, Dreptul administrativ al bunurilor, Ed. C.H. Beck, BucureEti, 2007,p. 102.
2
A.S. Ciobanu,Inalienabilitatea Si imprescriptibilitatea domeniului public in dreptul romdn Si in dreptul
francez, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, p. 3 1 7.
3
E. Belan, Introducere in studiul domenialitdlii, Ed. All Beck, Bucuregti, 2004,p.60,
Modalitdli de punere in valoare a domeniului public 271

Aceqtia pot desemna un alt funclionar de stat sau un avocat care sd ii reprezinte in
fa{a instanleir.
Legea rtr.2l3l1998 nu stqtorniceSte tn mod expres cd litigiile privind administrarea
Si inchirierea bunurilor proprietate publica sunt de competenla instanlei de contencios
administrativ, insd prin art. 8 alin. (2) qi art. 10 alin. (3) se prevede competen{a instanlelor
de contencios administrativ in ceea ce priveqte hotirdrile de trecere a unui bun din
domeniul privat in cel public qi invers, iar prin art.23 se dispune cd litigiile cu privire la
delimitarea domeniului public al statului sau unitdlilor administrativ-teritoriale sunt, de
asemenea, de competenla instanlelor de contencios administrativ.
B. inchiriereu bunurilor proprietate publicd
Dispozilii privind regimul acestui contract reg[sim in ar1. 14, 15 qi 16 din Legea
nr. 21311998, precum gi in Legea nr. 21512001 privind administralia public[ local6,
republicatd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare.
Din coroborarea acestor dispozilii, regisim urmdtoarele elemente privind contractul
de inchiriere a bunurilor proprietate publicd:
a) Actul juridic prin intermediul clruia se face inchirierea diferS, ca qi la darea in
administrare, in funclie de natura bunului, astfel:
- pentru bunurile proprietatea publici a statului, inchirierea se face prin Hotflrire
de Guvern;
- pentru bunurile proprietate publici a unitifilor administrativ-teritoriale, inchi-
rierea se face prin hotirflre a consiliului judefean, a Consiliului General al
Municipiului Bucureqti sau a consiliului local.
b) Pir{ile contractului de inchiriere, potrivit art. 14 alin. (2) pot fi:
- chiriag poate fi orice persoand fizicd sau juridicd, romiind sau strdind;
- calitatea de a transmite, prin inchiriere, un bun proprietate public5, revine titula-
rului dreptului de proprietate sau a celui de administrare.
c) Instituirea principiului licita{iei publice pentru concesionarea sau inchirierea
bunurilor proprietate publici (at. 1 5).
d) Dispozi(ii privind destina(ia sumelor incasate din concesionarea sau tnchiri-
erea bunurilor proprietate publicd a statului sau unitdlilor administrativ-teritoriale, ftind
vorba, dupd caz, despre:
- bugetul de stat, pentru veniturile produse din concesionarea Ei inchirierea
bunurilor proprietate publici a statului;
- bugetele locale, pentru veniturile realizate din inchirierea sau concesionarea
bunurilor proprietatea publicd a unitdlilor administrativ-teritoriale;
- in situalia in care contractul de inchiriere se incheie de cdtre titularul dreptului de
administrare, acesta are dreptul sd incaseze din chirie o cotd parte de 20-50o%, care se
stabileqte, dupd caz, prin Hotdr6re de Guvern, Hotdrdre a Consiliului Judelean, a
Consiliului General al Municipiului Bucureqti sau a Consiliului Local prin care s-a
aprobat inchirierea.

l Rcglcmentarea cstc cllpl■

nM m art 12 alin.(5)al Legii llr.213/1998,astfcl cum a fost el modincat dc
pct.4 al art.89,SccliulllCa a 3-a,Cap.V din Legea Ш 71 din 3 iunic 2011
272 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

a/J"zθ ααι
ぅす
滋″」
ipridicι ル ′″κι rι 加 ッα
わαrι αι″ r〃θ r pF`prJι ″″′″ b力 たどち
′滋 ″たαι洗智″∫ Jα ιCb“ s″′ ″″αngッ た J″ ““
Art.17 din Legea llr.213/1998,cottinca“O no■ 通prln care se recllnoa,te posibilitatea,
1■

pentru stat si llnitttle administr■ iv¨ teritO五 ale,de a da imobile din patrimoniul lor,m
folosin"gratui饉 ,pe termen hmitat,persoanelor juridice ttrtt scop lucrat市 ,care
desf五 ,oartt activitate de binefacere sau de nd五 tate pubhctt ori servicmor pubhce.
UI■ ■
■are a abrogttii acestti articoll,drcptt dc folosi鱒 江gratuia estc rcglcmentatこ p■ n
articolclc 874,875 din Codul civil.
O dispoziliC Silnilarう
este prevttnlt五 § i de art.124 din Lcgca llr.215/2001,repu―
ο″sJ′ Jガ ン わcα ル ∫ノ6`′ ιノクダC′g4ι ρθ′aα 物 メ♭′
blicatう ,potr市 it cttuia,,ε θs′ κ″ grα ttJ虎湾ρι
た″ ικ ′ ′′ b夕 κ傷ガ zοわガι ∫ Jノ θbガ θ ′′ η rJ`め た ′Zbι たう sα π ′rJッαあ わεα″ θ′′
%α“
ノ
“ "ぁ tt θαろ θttθ ακθわ′ 傷“
C,C夕 κa,グ
″ρ ′ ブ ′j冴 6θ
カ カ Sθ
Qρ ttcκ ′J′ θα″ ac蜘 θακグ αε′ ブ
ッカク′
θ ∫
虎 ろjκ ψ θ 傷虎 ″″J″ めた ρπbJ′ 6J θr,sc″ ′
εノjわ rp"わ ′
′θ〆 .

`rc sα
Art。 136 alin。 (4),teza rlnaltt din Constitutia revizuittt prevede posibilitatea ca
bunurile proprietate publicl stt Fle date in folosinttt gratuittt illstitutiilor de
utilitate public五 。
La fel ca,i concesionarea,administrarea si inchirierea bunllrilor proprietate public五
§i darea m folosi叫 うgratu量 こa acestOra este de competenta G■lvemului,ori,dtlpう caz,a
consiliilorjudelene,Inunicipalc,o通 §
enesti si comunale,prin hotttrare2.
Art.874 alin.(2)din COdul c市 il prevedc c五 ,缶 lipsa llnor dispozilii cOntrare m actul
de colllstialire,titularul drcptului de folosinttt gratuittt nu beneflciaztt de fructele civile ale
bullului.Potri宙 t art.875 alin.(1)din COdul ci宙 l apttarea m justitie a dreptului de
folosintt gratuia revine titularului drcptului.

JK二 cttriセ ρIIbJice deれ ″

e“ es■ αξ:0■ αJ ξ′JocαJ
“
§12.Este deia o conStantttin teoria contractului adnlinistrativ ctt unul din elementele
care tt deosebe§ te de cOntractul de drept comun este faptul ctt are lJr7 ob′ ccr
″ι θノロ 加伍

Acest obiect detc.1.linat,la randul sttu,poate stt constca ini prestarea unui serⅥ ciu
public,pullerea Fi valoare a unui bun public sau efectuarea uneilicrttri publice.
Rezulttt c沈 ,din pllnctul de vedere al naturii juridicc,contractcle care lsi propun
cfcctuarca lmei lucrm publlce Sunt contracte administrat市 e.
Aceasta institllie este reglementatユ de capitolul vⅡ ,sectiunea a II― a,din Legea
lllr.215/2091 a adminis廿 41ci publice locale,intitulatユ chiar,′ Zttε 力rJル ′笏 わJ,cι ".
Art.126 din Legea llr.215/2001,republicat江 ,dispune c五 ,,Zα θ ′ α/Jル グιε ο κ s″ 傷
θ′″ゞ
j

74'α 隠 ′
ノj`ル 滋 ι
eresP″ bJJc,′ α ″ ″ ″ b″gι ″ル cθ ιわ ろ ひκ ∫ιJθ ろ ″ たわ ′
JJθ F Sα ″

“ “ “ “ ““ “ “

l Aceξ
t ttcol a fost abrogat ptt pct.5 al art 89,Scclmca a Ш ―
a,cap V an Lcgca nr.71201l pentru
哩 l鵠麗:甥鵬 脇 ″
ヵ嗣 賜
…
.
Modalitdli de punere in valoare a domeniului public 273

″妙
ノ αι
r sι ε2め ん 夕 α′′θbα ζ αα κθr dθ ε
z“ θ4″ ′ ′θ力肩θθ―ιεθκθ Jε θαッ
Jノ ルα sα 傷
η bα た グリ タ ε%ル “
εθκsJJ′ ノ ゐεαJ sα %虎 εθκsJι ′
ノ ル ル′ “
ιαれ,ゞ κZ“ αJれ ら `θ ttκ
j

たノ“
′α "α `J
″′γb′ Jθ θtt Jttjた た∫ノ加cθ κグ′ ′′ θ′″ソ 滋笏′
J′ θル ′ cr"・
Constatttm c五 , prin acest text, coroborat,i cu art. 125 i 127 din acecasi lcgc, se
§
lllstituic urmtttoarele reguli ln ceea ce prive,te lucrttrile publice:
→ わた′
ωノ′2b″ らcare este detellllinant pentru astfel de lucrtti;
b)p五 nCipiul ′θα′
レarノ J αθ
ωゎ″ ルε
κarノ 4"zα ′′θ b%α ttκ θ″ グθε 傷θ ん′ j′

たλ″たθ― “ `α
θ ηθ たC a cttor a宙 zare,i aprobarc se face de consilillo locale sau judetene
`θ “ m inctie de illteresul lucrttii respective;
,,duptt caz'',adictt
C)Sullt incl■lse m categoria d9腸 θガr′ ′2わ ′ jθ
ιat飢 ルθ 力′
ブル虎 ε οκ s″夕″JJ ε´むたθ ル
ゴgr〔フα,ヮ ″らCu cOnditia precizaね mai sus,de a′ r"ι κ κ r`s′ zわ ι J6,・

"ノ `θ
の ′rttε ″′ 夕J Jttα ′
ノだなノ″m CCCa cc priveste elaborarca,analiza si aprobarca docu―
melltatiilor de urbanism§ i amenttare a tcritoriului;
つρガκε″J″ ″ε″
′α″θ
だn ceca ce privc,tc atribuirea spre exccutic a luCrttilor publicc,
εθκ冴′
licittlic carc llrmeaztt a sc rcaliza tt Jε %raψ θ
JJた J`gJ′ ∫ ι 傷―
″καS″ため αグθε
た″あ rた 力κJε θ―
θθOκ θ たθη κわαた(art.126).
““ “
274 DttPT ADⅣ IINISTMTIV

TEST DE AUTOEVALUARE:

1. Contractul de concesiune poate avea ca obiect:

a) numai un bun din domeniul public al statului sau unitSlii administrativ-teritoriale;
b) numai un bun din domeniul privat al statului sau unitSlii administrativ-teritoriale;
c) atAt un bun din domeniul public al statului sau unitdlii administrativ-teritoriale cdt
gi un bun din domeniul privat al statului sau unitSlii administrativ teritoriale.

2. Bunurile proprietate publicl pot fi date in folosin{i gratuiti:

a) oricirui subiect de drept, persoani fizici sau juridicS;
b) instituliilor de utilitate publicd;
c) regiilor autonome gi societdlilor comerciale.

3. Bunurile proprietate publici pot fi date in administrarea:

a) unei societdli comerciale;
b) unei regii autonome sau institulii publice;
c) oric5rui subiect de drept, persoand fizicd sau juridici.

4. Lucrlrile publice pot fi atribuite:

a) numai prin licitalie publici;
b) prin dialog competitiv;
c) prin dialog competitiv gi negociere directd.

5. inchirierea unui bun proprietate publici se poate face:

a) prin Hotdrdre de Guvem, pentru bunurile proprietatea publicd a statului;
b) prin hotdr6re a consiliului judelean, a Consiliului General al Municipiului
Bucuregti sau a consiliului local, pentru bunurile proprietate publicd a unitdlilor
administrativ-teritoriale ;
c) numai prin hotdrdre de Guvern, indiferent de natura bunului.

6. Administrarea unui bun proprietate publicl se poate face:

a) prin HotirAre de Guvern, pentru bunurile proprietatea publicd a statului;
b) prin hot[rAre a consiliului judelean, a Consiliului General al Municipiului Bucureqti
sau a consiliului local, pentru bunurile proprietate publici a unitSlilor administrativ-teritoriale;
c) numai prin hotdr6re de Guvern, indiferent de natura bunului.

7. Anun{ de participare se publici:

a) numai in SEAP (Sistemul Electronic de Achizilii Publice);
b) numai in Monitorul Oficial al RomAniei, Paftea aYI-a;
c) in SEAP (Sistemul Electronic de AchiziJii Publice), in Monitorul Oficial al
RomAniei, Partea a VI-a, precum gi in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci cAnd
valoarea estimat6 a contractului de concesiune este mai mare decdt echivalentul a
4.845.000 euro.
Modalitdli de punere in valoare a domeniului public 275

8. Consiliul Na{ional de Solu(ionare a Contesta{iilor este:

a) organism cu activitate administrativ jurisdiclionali, care funcfioneazi pe l6ngd
Autoritatea Nalionali pentru Reglementarea gi Monitorizarea Achiziliilor Publice;
b) o autoritate publici din sfera puteriijudecitoregti;
c) o autoritate publici din sfera puterii legislative.

9. Poate avea calitatea de subiect care transmite in inchiriere un bun proprietate

publici:
a) numai titularul dreptului de proprietate;
b) numai tifularul dreptului de administrare;
c) a1.3,t titularul dreptului de proprietate, cdt gi titularul dreptului de administrare.

10. Procedura licitafiei deschise se desfEqoar[:

a) de regul6, intr-o singurd etapd;
b) de regul6, intr-o singurd etapd, dar autoritatea contractantd poate decide dacd
organizeazd, o etapd suplimentari de licitalie electronicd, cazin care ya anunla acest lucru
in anunful de participare gi in documentatia de atribuire;
c) intotdeauna in doui etape.

11. Procedura licitafiei restrflnse se desfigoari:

a) intr-o singurd etap6;
b) numai in doui etape, etapa de selectare a candidafilor, prin aplicarea criteriilor de
seleclie qi etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidalii selectafi, prin aplicarea
criteriului de atribuire;
c) in afara primelor doud etape, autoritatea contractantd are dreptul sd decidd
organizarea unei etape suplimentare de licitalie electronicd, situalie in care este obligatd
sd anunle decizia respectivl in anunlul de participare gi in documentele de atribuire.

12. Contractul de concesiune este:

a) un contract administrativ;
b) un contract civil;
c) un contract comercial.

13. Contractul de concesiune se incheie:

a) intre doui persoane juridice de drept public;
b) intre doul persoane juridice de drept privat;
c) intre o persoandjuridici de drept public Ai o persoandjuridici de drept privat.
 CAPITOLUL XIV
REGIMUL JURIDIC APLICABIL DOMENIULUI PUBLIC

§1.Ceneralitユ ti
NoliunCa de regim juridic al dolneniului public cvoctt ansamblul regulilor aplicabile
bullurilor carc apa4in dOmeniului public,precum,i raporturile jllridice care iau nasterc
intte tittllarii accstor bllllllri si tc4ele persOanel.
In ceea ce prive,te regil■ ul juridic aplicabil celor doutt categor五 de bunuri care
apartin dOmeniului public,dintru inceput trebuie stt precizttIIl cこ bunurile proprictatc
publicl sunt supuse m cxclusivitate unui regim jllridic de dl・ ept public,m care regttsim
mai multe principii pe care le vom analiza ulterioro Bunurile proprietate p五 vatう carc
apttin dOmeniului public sunt supuse,concomitent,1l doutt tipuri de regimurijuridice
diferite sau,mtr_。 alttt cxprimare,la un regim juridic mixt,de drept comun,i de
putere,m care ultimul este predominant.Nu putem pune astfel seIIlllul egalit職 五Tnte
regimul dc putcrc care guvcrncazう bunllrile proprictate publictt din domeniul public si
regilnul bllnurilor proprietatc privatユ din componcnia aCestuia.Considerう m ctt Legea
in&mlentah tts江 §
i,care cOnsacrtt un stat de drept,dcmocratic,i social mcュ din primul
sau articol, si carc crecazこ cadrul lillllitativ in carc poatc opera restrangerea unui drept
indalnental sau a llnel libert4i,sC Opllne la o asemenea idcntiicare.
Vom dete.1.■ ina,astiel,un regiln de drept public general absolut,pentru bunurile
proprietate public五 § i un regiln domenial(de putere)Special, pentru bunurile
proprietate privattt care apa4in dOmeniului public.

§2.Principli

Cele patu p五 ncipii aplicabilc propriet職 五 publicc sunt inalienabilitatea, inl…

prescriptibilitatea,insesizabilitatea;preCum si imposibilitatea grevttrii cu sarcini sau
servltuti2.
И。ル多 α″ι αι;Ittα″α reprczint江 ,m egaltt mttsurこ ,un principiu dc rang constitlliOnal si
“
lcgal,cl iind consacrat atat de art.136 alin。 (4)din legea■ ttdamental五 ,c針 ,i dc art.861
din Codul civil.Acest principiu sellmiflcこ faptul cユ bunurile domeniului public,,κ γ′θ′ ′
′4strこ′κα′θ" Imposibilitatea Tnstrう inttrii lor nu excludc ↑ nstt cxistenta unor fofrne de
puncrc ↑
n valoare a bllnllr1lor proprictate public五 , ele putand fl dα ′
θ′η αグη ηzstrα rι 2ブ ,

6θ κεθSJθ κα′
ιsα 傷′
ン6カ j′ ブ
α′θo Caracterul inalicnabil κ傷′ιrttJ女 7 aazθ brα rι αグr9,ι フλ″
′Jθ
“

' L. SabAu, Regimul juridic al clomeniului public al unitdlilor adrninistrativleritoriale, in Revista de Drept
Pubiic nr. 1 12001, p. 96.
2
A. Iorgovan. op. cit.,vol. II. ed. a IV-a, pp. 210-213.
Regimul juridic aplicabil domeniuhti public 277

proprietate prin constituirea de drepturi reale derivate, cum ar fi uzul, uzufructul,

abita{ia, servitulile sau superficiat .
Acest principiu vizeazil bunurile publice care aparfin domeniului public. A
admite cd toate bunurile care aparlin domeniului public, inclusiv cele private, sunt
inalienabile, inseamni a exclude in mod nejustificat gi nelegitim de la posibilitatea
instrdinirii categorii importante de bunuri. Am afecta, astfel, qi dreptul statului sau al
unitalii administrativ-teritoriale, care ar pierde posibilitatea de a mai dob6ndi in
proprietate aceste bunuri, pentru ci ele nu pot fi instrdinate2.
Considerdm cd bunurile private din domeniul public ,,lato sensu" pot -/i instrd.inate,
insd este vorba despre o alienabililate limitatd, condilionatd, care se exercitd, ca intregul
drept de proprietate, de altfel, sub paza persoanei morale de drept public. Ea impune
astfel autorizdri, exercitarea unui drept de preemliune al statului etc.3.
Atunci cAnd aceste bunuri ajung din proprietatea privatd a unei persoane juridice de
drept privat in proprietatea publicd a statului sau a unitdlii administrativ-teritoriale,
lucrurile se schimbd fundamental. Credem c6, in aceasti situalie, regimul juridic mixt
incereazd, natura bunului insugi se transformd, el devine bun proprietate publicd,
guvernat in exclusivitate de un regim de drept public qi aflat in proprietatea unei persoane
morale de drept public. Aceasta nu poate fi, potrivit art. 136 alin. (2), dec6t statul sau
unitatea administrativ-teritoriald.
Prin urmare, vom vorbi despre o inalienabilitate absolutd Ei nelimitatd a bunurilor
publice din domeniul public qi despre o alienabilitate relativd, limitutd, u banurilor
proprietate privatd care uparlin domeniului public sau, cvm se exprim[ prof. univ.
Antonie forgovan, despre principiul inalienabilitdlii bunurilor domeniului public care
fac obiect al propriet[lii publice gi despre principiul prohibirii ori restrdngerii vdnzdrii
bunurilor domeniale care sunt obiect al proprietdlii privatea.
B. Cel de-al doilea principiu este insesizabilitatea.
Daci un bun este sesizabil, el poate fi urmirit sau executat silit, pierz6ndu-se astfel
caracterul lui inalienabil. Constitulia nu prevede expres acest principiu, dar apreciem cd
ea i1 prevede implicit, ca dedus din caracterul inalienabil al proprietSlii publice, iar Codul
civil il menlioneazi la art. 861 alin. (l).
Insesizabilitatea semnificd astfel faptul ci bunurile din domeniul public nu pot fi
supuse executlrii silite, mobiliare sau imobiliare, nu pot si constituie obiectul unor
drepturi reale accesorii: gaj, ipoteci, privilegiis. Ele nu pot fi urmdrite de creditorii
celor care le stdpAnesc, in vederea realizdrii crean{elor 1or, prin executare silit66. Trebuie,
din nou, sd nuanlEm intre bunurile publice gi cele private din domeniul public. Dacd in

1
E. Belun. Dreptul administrativ al bunurilor, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2007,p.68.
'A.S. Ciobanu,Inalienabilitatea Si imprescriptibilitatea domeniului public in dreptul romdn Sifrancez,
Ed. Universul Juridic, Bucure Sti, 20 12, pp. 208 -210.
3
M. Preda, Drept administrativ, partea generald, ed. revdztttd Si actualizatd, Ed. Lumina Lex, Bucuregti,
2000, p.212.
a
A. Io.gorao, op. cit., vol. II, p. 211.
s
I. Adam, Proprietatea publicd qi privatd asupra imobilelor din Romdnia, Ed. All Beck, Bucuregti, 2000,
p.94.
6
I. Nicola, Drep t administrativ, op. cit., p. 87 .
278 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

ccea ce lc privestc pe primele,situatia eSte cat se pOatc de clar五 ,clc flind tts“ ″α b′ ノ
θ
αbsθ ′クちcrcdom c五 ル θ θθ αθ θ′″ Jツ θ
ダθb傷 4/ブ ル′″ θρ″ため′ θ′″ Jソ α″ ″ν777α ノ
′夕′
θ Stts″ ′θ
θαSθ 792θ 4θ αJdeθ ,putand vorbi dcsprc o sθ sノ zα わ ′
′ ι′
α′ ノ
770J′ α
J′ ′a acestora.Avellll in“vedere,
′
cu prioritate,un drept de precnltiunc al statului,apoi restrangcrca sferei unor eventuali
creditori sau excludcrea persoanelor izice sijuridice strう inc etc.
Astfcl,in privinta bunurilor privatc din patrillnoniul cultural natiOnal,nu se va putea
trece in niciun mod la vanzarca lor public嵐 , decat cu respectarca strictユ a prcvcdcrilor
Leg五 llr. 182/20001 ,i alc Lcg五 nr. 422/20012, inClusiv a dispozil五 10r carc consacr江
drepull de preellntiune al staillui.
ⅣIai rllult chiar,art.32 din Legca rlr. 182/2000 declartt bunurile mobile din patri…
moniu,care sunt proprietate public五 ,insesizabile,dar avand ln vedere ctt bunuri de
acela,i tip care apartin particularilor pot avea aceea,i valoare de interes public,se
poate extinde acest principiu,ila bunurile private de patriI■ oniu3.
″
C」レψrω β″″bili`α ″αcstc ultimul principiu al rcgimului juridic aplicabil dome―
niului public,si ca trcbuic intclcaStt atat sub aspCcttll extinctiv,cat si achizitiv.Din punct
de vedere al prescriptiei extinctive4,titularil unor astfel de bunuri pot sl le recu…
pereze oricand,i fttrtt nicio obligatie de desp】 gubire de la particularii care le detin,
indiferent de buna sau reaua― credinttt a aCestora。
In raport cu prescriptia achizitiv五 ,nu este posibilЙ dobandirea bunurilor dome―
5.
niale pe calea uzucapiunii sau a posesiei de bunこ … credint五
Art.861 alin(2)din COdul civil prcvcdc cユ proprictatca asupra bunurilor proprietate
publictt nu sc stingc prin neuz,i nu poate fl dobandittt dc tcr,i prin uzucapiune sau,dupう
caz,prin posesia de bun五 ―
credinttt asupra bunurilor lnobilc.
In inal,precizttm ctt aceste principii guvemeazう regimul juridic dott al bunuri19r
domcniului public al statului sau unittttii adnlinistrativ― teritoriale.

I
Republicatl in M. Of. nr. 828 din 9 decembrie 2008.
2
Republicati in M. Of. nr. 938 din 20 noiembrie 2006.
t V. Vedinaq, A. Ciobanu,
op. cit., p.98.
4L. Giurgiu,DomeniulPublic, Reperejuridice, Ed.
Tehnicd, Bucureqti, 1997,p.71.
t D. A., Tofat, op. cit., vol.11,p.129.
Regimul juridic aplicabil domeniului public 279

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Proprietatea publici este:

b) inalienabili;
b) sesizabild;
c) prescriptibild.

2. Proprietatea publicl este imprescriptibili:

a) numai din punct de vedere extinctiv;
b) numai din punct de vedere achizitiv;
c) a$,t din punct de vedere achizitiv, c6t gi achizitiv.

3.Inalienabilitatea este un principiu care guverneazi:

a) numai bunurile proprietate public6;
b) numai bunurile proprietate privatd aparlinAnd domeniului public;
c) a$fi bunurile proprietate public6, dar qi bunurile proprietate privati din domeniul
public.

4. Inalienabilitatea semnifici faptul ci:

a) bunurile proprietate publicd nu pot fi instrdinate;
b) bunurile proprietate publici pot fi instrdinate numai in condilii speciale;
c) bunurile proprietate publicd pot fi instrdinate numai anumitor subiecte de drept.

5. Bunurile proprietate privati apar(inflnd domeniului public se caracterizeazil

prin faptul ci:
a) pot fi instrdinate numai in condilii speciale;
b) nu pot fi instrdinate niciodatd;
c) unele pot fi instriinate gi altele nu.
 CAPITOLUL XV
SERVICIUL PUBLIC

§1.Generalitttti priVind sepレiciul public

Etimologic,cuvantul sθ n′ たj夕 provinc din latincscul sθ ″ J′

"772 Care are sclllniflcatia de

s`ル ′ de unde interpretarca dc α′ ル s`″ Jε ノ 6ッ JИ ,α ヵ θ κSθ ″Jε ′ ク ,sau α′夕 κθ加
"′ `夕
sanレ Jθ ブ
tr,ccea
ce evocttidcca dc utilitate publicl sau serviciu publicl.
ln sens Organic, prin seⅣ iciu public se desemeaz五 "κ ακsα b7タ グθ αgθ 77″ ∫j
θ ′ “ ιだθα4α 傷bι ′θ湧
ノ θαθの ′ θα θθ′θだθα4α ′夕b′ たa sα グνκα ″ ′ α′α夕′
gθ /Jッ θrレ α′グθθ ′ ′
“
た ψ εたαZa rι αJ″ 湧″Jノ ン″ ηιッθブル ブ ′′θ′ω ′ ノ 6.
"b′
Sensul functional evOc江 o
`′
αε′′力めたグθれ た″θ s gθ れθ″αλrθ α′ ルαカグια グ′ κお′ ″
θ α″ ακ ε α おブ ッθsα 脅ε θ ′ια夕 κタノノ 4″ ″
ω gθ ′θ ′ “ ccl“mai`,
αJ.Acest din urlnユ sens este
des rctinut de “ `れ
“ jurisprudenla tribunalelor adlninistrativc,carc vorbestc dcspre“ おJ夕 κ
sθ ″Jθ ブ j′ れ 響′ ,θ r″ ″ 勉 Sα ′ ジ,cθ ′
′ θα″ ″タノノ κたr"rκ θ κλε θθ αθ θ′ η筋4`Zκ
`α
"励
^etル κ 例
"b′
ブ″ J`力 θグι ″
θgα ′θ′ Jタ グ α グ′%フ ι θ θ夕 κ .

Constatttm astfe12 c江 ↑
`′ "′
ntrc scrν ′θブ%′
“γb′ ′
ε§ i ′
Jη
4′ θ′
θsク ′gθ κθrα ′cxistう o strans五 § i

neccsartt interdcpcndent五 .Accasta nu trebuie instt sう ductt la concluzia, care nu sc mai

poate sustine↑ n prezent,ctt intcrcsele gcncrale sunt rcalizate cxclusiv prin scrvic五 prestate
de agetti publiCi.Distinctia care a fost↑ ntotdeauna rctinutユ ↑
ntre modalitatea publicう §
i

cea privattt dc satisfacere a unui interes general este urlnatoarea3: daCユ pentru
intrcprinderile privatc scopul lor principal ll reprezinttt satisfaccrea intcrcsclor propr五 ,

respectiv oblinerea de proflt si numai in subsidiar a cclor publice,lntrcprinderile publicc

au ca scop detcll.linant satisfaccrea interesclor publice,ceea ce nu excludc§ i u111larirca
unor foloase matcrialc,a unor beneflcii din act市 itttea prcstat五 ,necesare mentinerii si
perfec,ion激 五Ser宙 ciului public msusi.
Delilnitarea fntre activitatea agenlilor publici si cea a agenti10r p五 vali care presteaz五
sen/icii publice nu trebuie privittt cu rigiditate,din lnai lnultc considercntc:
a)in primul rttd pentrtl c五 ,din punct de vcdcrc cantitativ,contributia acё stora a
devcnit din ce in cc mai reprezentativ五 ;

b)in al dOilca rand,chiar necesitatea satisfacer五 intr― un mod cat mai cOmpCtent a

interesului general il■punc administratici nCVOia dc a alege calca cea mai adecvat,,Farう a
‐
10r publice.
fl linuttt dc o prioritatc absoluttt dattt institu!五
Cu toate accstea,statul,pcste tot m lume,1,i mentine anumite parghil incrente
indeplinir五 mctii10r salc: infaptuirea justiliei, apttrarea teritoriului, ordinca public五 ,

stabilirea si perceperea impozitclor etc.

l I Nicola,Mα
″蟷 ′Sθ ′
ッ 0″ ′″ι′
74・ 77′ たθあεαた,Ed All Bcck,Bucurc§ ti,2003,p63
2 A Iorgovan,9′ `77`“
`ノ r,v01.II,pp 179-180
3 A sc vcdca J Rlvcro,J Waline,DЮ C6d,Pr6cis Dalloz,1992,pp 9-10
″α7777ブ ″お′
′α
`7f14昴
Serviciul public 281

Cdt priveqte definirea serviciului public, acesta reprezrnti activitatea desJdsuratd sau
autorizatd de un organ administrativ, prin care se realizeazd neyoi sociale de interes public.
Trebuie avut in vedere gi faptul, remarcat in literatura de specialitate, cd sertticiul
public nu mai poate fi privit in epoca contemporand dintr-un punct de vedere exclusiv
intern. Internalionalizarea dreptului, fenomenele integrative ale lumii au produs, tntr-un
timp relativ scurt, mutalii profunde Si efecte de substanld asupra noliunii, sferei Si
regimului juridic aplicabil serviciului publict .
in literatura de specialitate se apreciazd, cd,pentru a fi in prezenlaunui serviciu public
este necesar[ indeplinirea mai multor condi{ii:
- satisfacerea cerin{elor membrilor societdlii;
- infiinlarea lui sd se facd prin acte de autoritate. Astfel, organele centrale de spe-
cialitate ale administraliei publice se pot infiinla prin lege, hotdrAre de guvern sau ordin al
ministrului, iar autoritdlile administraliei publice locale, potrivit Legii nr. 21512001 a
administrafiei publice locale, pot infiinla, in subordinea 1or, diferite regii autonome sau
societSli comerciale prestatoare de servicii publice;
- activitatea serviciului sd se desfEgoare in realizarea autorit5fii publice, iar perso-
nalul lor sd fie, de reguld, funcJionari publici;
serviciul public este prestat de persoane juridice, care dispun de drepturi qi obliga{ii
pentru exercitarea competenlei lor;
- mijloacele materiale se asigurd fie prin subvenlii bugetare, fie din venituri proprii2.

$ 2. Fundamente constitu[ionale actuale privind senriciul public in Rominia

No[iunea de serviciu public a cdpdtat valen(e constitu[ionale, prin utilizarea expresd

a sa in textele Constitu[iei RomAniei3.

Considerlm cI prevederile constitufionale aplicabile serviciului public pot fi

grupate in mai multe categorii:
a) reglementlri prin care se consacri principii generale, aqezate de legiuitorul
constituant romAn la baza funcliondrii tuturor autoritililor publice, inclusiv a celor care
presteazd servicii publice. Exemplu: egalitatea in fala legii qi a autoritdlilor publice, fird
privilegii Si discriminiiri lart. 16 alin. (1)] coroborat cu acela cd ,,nimeni nu este mai
presus de lege" (alineatul al doilea al aceluiaqi articol); egalitatea tn drepturi fird nicio
discriminare, de nicio naturd lart. 4 alin. (2)l; obligalia autoritdlilor publice de a
respecta qi ocroti viala intimd, familiald sau privatd lart. 26 alin. (l)]; garantarea
autonomiei universitare prin art. 32 alin. (6), a autonomiei serviciilor publice de radio Si
televiziune qi exemplele ar putea continua.

l D M Vesmas,Cο ″sた た′
ク′ガ′ 7ツ プ
″グ″ο″ク″ια∫ブ″ ク′
た力ια′Sθ ″ブ
εル′ た θクrq′ οακ,articol
レノρνろ′
7・
cg′ ″ノ ノ
aparut h lucrarea Rσレ″θル αグ 777お ′
″ク″ν′ゞ ′ブツグた た シ ′θ4ψ ″″ シ′ ″ブθ′′ 切り ′″c Sectlunea pentrtl
“
c,Caictlll stiittliC 'α “
llr.6/2004,Institllttll de stiittC Adlalinistrat市 c,,Paul
`grα
,tiintc jundicc,i adlninistrat市
Negulcscu",p.460
2 1 Alcxandrtl,I V Ivanott C Gilia,S7sた たο―αグ ノ ″お″α
〃 ο′ノ′ 9′ ′″α Ed Bibliothcca,
Tttgo宙 §tc,2007,p86. `′ “ `712``Z″
30,Puic,Sarlブ
εガ′ θ″″′
′α ′′ら″ο夕,Ed Univcrsul」 uHdic,Bucurcsti,2012,p 16
′
`″ `ι
282 DREPT ADル IINISTRATIV

b) reglementdn care consacri principii care guverneazil organ:zarea gi func{ionarea

administra{iei publice in general, sau in mod expres a serviciilor publice. Astfel
art.I20 consacrd cele trei principii care guverneazd administralia public[ locald, respectiv
atttonomia locald, deconcentrarea serviciilor publice Si descentralizarea.
c) reglementiri prin care se consacrd autoriti(ile publice care au competen{l in
prestarea serviciilor publice sau exercitd anumite raporturi fali de autorit5li care
presteazd servicii publice. Astfel, consiliul judelean reprezintd, potrivit art. 122 din
Constitulie, autoritatea administraliei publice pentru coordonarea activitdlii consiliilor
comunale Si ordseneSti in vederea realizdrii serviciilor publice de interes judefean,'
art.l23 consacrd institulia prefectului, reprezentantul in teritoriu al Guvernului, care
,,conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor Si ale celorlalte organe
centrale din unitdlile administrativ-teritoriale ".
d) a patra categorie de reglementdri o constituie cele cuprinse in capitolul II
consacrat drepturilor, liberti{ilor Ei indatoririlor fundamentale ale cetl{eanului,
unde, odat6 cu acestea, regdsim reglementate qi serviciile publice pe care ele le implic6.
Exemplu: dreptul la invi![turd, garantat de ar1. 32, este realizat prin institulii de invd-
!5mAnt, publice sau private, dreptul 1a ocrotirea senetefli prin serviciile publice de
asistenld sociald (art.34), dreptul la informalie se realizeazdprin mijloace de informare in
masd, care de asemenea pot fi publice sau private, practic, fiecdrui drept, libertate sau
indatorire ii corespunde un serviciu public prin care este transpus in practicS.
Din interpretarea tuturor acestor prevederi constitufionale, care sunt dezvoltate prin
legi sau ordonanle ale Guvernului, rezultd concluzia cd valorile serviciului public sunt
suslinute legal, serviciul public fiind guvernat de principii stabilite atdt la nivel consti-
tulional cdt Si prin legi, cum ar fi cele referitoare la administralia publicd locald, la
diferite seruicii comunitare, la concesiuni etc.l .

$ 3. Trisiturile Ei clasificarea serviciilor publice

Pot fi re{inute urmitoarele trdsdturi caracteristice ale serviciului public:
a) scopul serviciului public este reprezentat de satisfacerea unei nevoi de interes
general (public).
Nu orice nevoie exprimatd la un moment dat in societate poate fi catalogatd drept o
nevoie de interes public. Pentru a dobdndi un asemenea statut, trebuie ca respectiva
nevoie sociald s[ fie valorizatd de clasa politicS, sd fie concentratl intr-o normd de drept.
b) realizarea serviciului public se poate face de agen{i publici (stabilimente
publice) sau de agen(i privafi autoriza{i de un agent public (stabilimente de utilitate
publicl). In aceastd din urmi situalie, agenlii privali iSi des/dsoard activitatea sub
supravegherea unui agent publicz.

1
D. Popescu, Principiile Legii administraliei publice Si standardele serviciului public, artrcol apirut in
lucrarea Reformele administrative Si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru qtiinfe
juridice qi administrative, Caietul $tiinlific nr. 612004, Institutul de $tiinle Administrative ,,Paul Negulescu",
pp.4ll-420.
2
Stabilimentul de utilitate publici reprezinti ,,acea persoand juridicd privatd, autorizatd de administralia
publicd sd presteze un serviciu public prin exercitarea unei activitdyi de interes general'. D. A. Tofan, Drept
administrativ, vol. I, Ed. All Beck, Bucureqti, 2003,p.6.
Setticittl public 283

Putclll conchidc astfcl c五 ,indiferent de forma in care se realizeazl,publicl sau

privat五 ,prestarea unui serviciu public implic】 existenta unei autoritttti publice,care
rle presteaztt serviciul public respectiv,fle exercittt un drept de supra、 eghere asupra
persoanel Juridice pe care a autorizat… o pentru prestarea serviciulul public
respectiv.
1,ca pestc tot in ll111lc s―
Dc altfcl,§ 1 ln Romania pOStdcccmbristう ■l Ciutat ii continuユ
si sc idcntiicc fomulc dc atragcrc a agctti10r privali Sau a stl■ lC■ lilor neglll emanlclltalc
pcntJ■ prcstarca unor scⅣ icii publice, depう §
indu― sc tradilio■ 3131C li■ 1113 111 lolld pcntl‐ tl
CCtilCni cstc mai pu!in illlpo■ allt dac,scⅣ iciul public estc prcsIこ l i3]「 ■こFublici sau
=rs=■
dc una p五 vat五 ,cscntialC flind calitatca si prctlll sclwiciilor public3
C)COntinuitatea serviciului pllblic,carc cstc considcrこ ti l■ 」[[lrl■ i ここunul din
cele mal importante principii care guverneazl ser、 iciul public.[i [ こ01lSCCill,こ
ireasci a pcrnnancntci Statului si a ncccsittttii dc a asigllra satisfこ ここ
r=1■ ::::ri=i■ 13res
=‐
gcneral ibrtt intrcrupcri3.
Ratiunea de a i a accstui principiu rezultう din fapコ ■
l ci l
public are menirea de a rdspunde unei nevoi de interes general, iar satis-t-acerea intere-
sului general ru poate.fi discontinud, intreruperea putartd cori:.; ::
statald sau a colectivitdtilor localea.
d) egalitatea in fa{a serviciului public a beneficiarilor acestuie.
Acest principiu, derivat din principiul mai larg al egalit5fi in fap legii, peryc" in
opinia noastri, urmltoarele coordonate:
-tratament egal Si nediscriminatoriu, pe niciun criteriq fa4n de uzaguii svinilr1dlfue;
- exigen[e comune pentru toate categoriile de beneficiai, din prmclrl de wdcre al
cadrului general de exercitare a serviciului public.
Principiul egalitdlii mai este evocat in doctrina de specialitf,:: s: :r:
principiul echiti{ii, care se explicd prin faptul c5, intr-un stat dent.,J:.: ., -

sunt egali in fala legii gi au aceleaqi obligalii, ceea ce inse:u---, -: : :

beneficieze in aceeaqi mdsurd de servicii publice, indiferent cd sunt t-,iJ:: -; : -:
de unitatea administrativ teritorial5.
e) regim juridic de drept public, care poate fi exclusir adminirrrarr*
serviciilor publice prestate prin agenli ptrblici solt ttt regim mirt. - -.
regimul de putere Si cel de drept comun (de reguld comercial), pentnt seniciile publict
gs′ α′θ″θα gθ ″
P7・ ″′′′να ″α θ″ ルα′
Zr′ ′グθθρθ ′sθ α77′ ρι
′わ′
た′
f) competenfa instan{elor de contencios administratir-. care ..,r-s-r.::":- :"
sdvizeze toate serviciile publice, indiferent de modalitatea publica s",-::-'.:,' s*:
realizeazd5 .

lD.A.Tofall,ι
ttθ ルθ
ο′sZθ ′
αガブP′ブν′
〃 Jagお ル励 ″ γJ′ α′サ あ血′ ″″ らLりめ 4 in賠
Drcpt PubLc璽 .22004,p.92. "あ "′ `″

建 五c,P′ ιs″た α sa″ ciib′ ″bた り ″ αg`″ ′れ″ ι Ed AllBecL Dは 配 ェ 2∞ 3,p.211_

:A.ヽ
DG_Dupuis,」
.M.GucdoL D′ ο力αα ″α′
レお′ /3ClllC 6d,A Colh,Pans,1991,p.枠 _

.α l,p.94 “
:I_Nbla″
壼
Pmtru altc collc"ユ ,VA.Iolgovall,の σ′ ム,V01・ Ⅱ,pp 188-189;V.Rお 激a■ ITmル drept
LI五 魂 Bucurc算 ,1995,pp.137‐ 147;I Nicola,η 1,pp.69-74.
`ブ

ー
284 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

$ 4. Clasificarea senriciilor publice

Din multele categorii care pot fi identificate, ne oprim la urmdtoarele:
1. Din punctul de vedere ulformei de realizare, identificim:
a) servicii publice realizate exclusiv de agenli publici, statul sau unitatea
administrativ-teritoriald delindnd un monopol asupra acestora (exemplu ordinea qi liniqtea
public6, apdrar ea nationald, justilia etc. ) ;
b) servicii publice realizate de agenli privali autorizali de agenli publici, exclusiv
sau al5turi de cele prestate de agenli publici (transporturile in comun, sdn6tatea etc.).
2. Din punctul de vedere al interesulai activitdyii prestate, identificim:
a) seruicii publice de interes nayional (apdrarea, justilia, transporturile in comun de
interes nalional etc.);
b) servicii publice de interes local (alimentalia publicd, turism local etc.).
3. Din punctul de vedere al nuturii serviciului public. identific[m:
a) servicii publice admini stratiye,'
b) servicii publice sociale;
c) servicii publice culturqle,'
d) servicii publice religioase;
e) serticii publice industriale,'
f) servicii publice comerciale,'
g) sertticii publice de agrement.
Ser-viciul public

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Serviciul public se pot realizaz

a) numai de organe publice;
b)numai de agenli privafi;
c) atdt de organe publice cdt qi de agenli privali.

2. Serviciul public este guvernat de:

a) un regim juridic de drept administrativ;
b) un regim juridic de drept comun;
c) gi de un regim juridic administrativ qi de un regim de drept comun.

3. Principiul continuitflfii serviciului public derivi din:

a) faptul ci serviciul public satisface un interes general, iar interesul general nu poate
fi intrerupt;
b) principiul egalitefli tuturor in fala serviciului public;
c) principiul guvernlrii de un regim de putere publicd.

4. Principiul egalitl(ii mai este evocat in doctrini prin formula:

a) principiul unitilii de tratament;
b) principiul echitilii;
c) principiul eficacitd1ii.

5. Litigiile care privesc serviciile publice se solufioneazi:

a) de instanlele de drept comun;
b) de instanlele de contencios administrativ;
c) at6t de instanlele de drept comun cAt qi de instanlele de contencios administratir'.

6. Constitu{ia Romflniei recunoagte:

a) realizarea serviciilor publice numai prin intermediul agen{ilor publici;
b) realizarea serviciilor publice numai prin intermediul agenlilor privafi;
c ) realizarea serviciilor publice prin intermediul agenlilor publici gi al celor privati.

7. in sens material func{ional, serviciul public poate fi definit ca fiind:

a ) o activitate de interes general realizatd de administralie care are ca misiune
.=:rsihcerea unui interes general;
r ) un ansamblu de agenli gi mijloace prin care o persoand publica sau privatd
:'-:.,nzatA de o persoani publicd le afecteazdrealizdrit unei nevoi de interes public.

8. tn sens formal organic, serviciul public poate fi definit ca fiind:

: I o activitate de interes general realizatd de administratie care are ca misiune
-:"s-aerea unui interes general;
I , un ansamblu de agenli qi mijloace pe care o persoand public5 sau privati
persoand publicd le afecteazdrealizdrii unei nevoi de interes public.
"-::::zata de o
 CAPITOLUL XVI
RASPUNDEREA IN DREPTUL ADMINISTRATⅣ .

RASPUNDEREA ADMINISTRATIV‐ DISCIPLINARA

§1.Fundalnentarea noliuni10r
No..1la de drept,prin excelcnび L贖 可平tZ■ ■五 o口 襲罪」二 de α劇日山面醸L deCilm ansamblu de
drep楡
:勝 器雷 逸lm誦臆硼躍糧翼蟹蠅
inc■
asemenea conduite.
『
lmbtt unui subiect de drept nare,m mod働 は ,pb― 輌 田 Ⅲ 畑 …… Imen

Mula vreme,ぬ spullderea specl■ ca dreptului adminisntiv em

nal prin referirc la■ oliuni,i insumlii speciflcc drcptului civil,salL
penal.
De exemplu, rdspunderea cu caracter patrimonial a administraliei publice era calit-r-
cati prin referire la raspunderea civild delictuald, abaterile administrative savdrgite de
personalul din administralie reprezentau incilcdri ale dreptului muncii, sanclionate ca
atare.
Practic, formele de rdspundere specifice dreptului administrativ nu gi-au conturat
multi vreme identitatea, existAnd qi in prezent autori care le contestd qi controverse, la
nivel doctrinar, dar uneori gi legislativ gi jurisprudenlial, cu privire la existenla lor gi
regimul juridic care le guverneazi.
Noliunea de constr6ngere nu este identicd cu cea de rdspundere.
Distinc{ia dintre cele doud noliuni poate fi analizatd, dupd cum trmeazdl'.
a) Din punctul de vedere al catrzelor.' rispunderea este atrasi de sivirqirea unei
fapte antisociale, pe cAnd constrflngerea poate interveni qi in absenfa comiterii unei
forme de ilicit. Cum subliniazd qi autorul citat, existi unele forme de constrAngere care
-::en'in tocmai pentru a se evita, preveni, sdvdrSirea unei fapte antisociale, a unei abateri
: :ccepliunea lato sensu, care include orice indepdrtare de la norma de drept. Un
='..:::-.:1u cu titlu de gcoal5 il reprezintd instituirea diferitelor mdsuri de polilie admi-
r,::-::.-,'A: carantinS, internarea obligatorie a unor bolnavi psihic, internarea dependenlilor
-: ',:, - - sau drOgUri.
- ):,: tuttctul de vedere al scopului pe care gi-l propune fiecare, vom constata cd nu
, ,-.. :::::tate de obiectiv intre constr0ngere gi rispundere.
.--..-:-. raspunderea, reprezentAnd consecinla comiterii unei fapte antisociale, iqi
- .: .'. -:. :'.:lte obiective:
- : "' ,ocittl. restabilirea ordinii de drept care a fost incdlcatS, prin eliminarea
:.---,- :-. -:r; JrrirsZice aceastd ordine de drept;

pp 340‐ 342
Rdspunderea in dreptul administrativ. Rdspunderea administrativ disciplinard 287

- la nivel de individ, autor al faptei antisociale, prin rdspundere se exprimd

dezacordul societiJii, al autoritdlii, fa{5 de comportamentul neconform valorilor instituite
prin norme de drept. Autoritatea igi obiectiveazd acest dezacord prin crearea condiliilor in
care subiectul autor al formei de ilicit si-gi congtientizeze fapta, sd o regrete gi, in final, sd
nu o mai repete. Sd se ajungd astfel nu doar la o condamnare din partea autoritdlii, ci Si
la o atitudine de autocondamnare, care, de multe ori, este mai eficientd decdt cea care
provine de la autoritate.
- constatim cd aceste doui obiective atrag dupd ele pe cel de-al treilea, cunoscut in
orice formi de rdspundere, qi anume prevenirea, raliunea unei sancliuni nefiind doar sd
pedepseascd o faptd deja comisd, ci Si sd elimine posibilitatea de a se mai repeta tn
viitor. Prin fapta comisa, rdul s-a produs, consecinlele sale sunt greu salt trneori
imposibil de fnldturat, ceea ce iSi relevd insd semniJicalia deosebitd este eliminarea
posibilitdlii de a se mai repeta tn viitor, deci prevenirea comiterii de fapte antisociale
viitoare.
2) Constrdngerea iqi propune urmitoarele scopuri.'
- dacd ea intervine tn absenla comiterii unei forme de ilicit, iqi propune menlinerea,
neafectatd, u ordinii de drept.
- dacd intervine in condiliile in care deja s-a sdvdrSit o faptd antisociald, in mod
firesc iqi propune qi restabilires ordinii de drept care a fost incilcatl ca urmare a faptei
ilicite respective.
- in ambele variante, rolul preventiv al oricdrei mdsuri de constrdngere este
subinleles, este inclus in ele.
c) Din punctul de vedere al modului de acliune, orice formd de rdspundere se
obiectiveazd prin intermediul unei acliuni de constrdngeret, reciproca nefiind adevdratd.
Adicd, nu orice formi de constrAngere intervine pentru a concreliza o formd de
r[spundere, nu obiectiveazd deci o formd de rdspundere, constrdngerea putAnd interveni, cum
am mai mentionat, gi in absenla unei fapte antisociale, ea avAnd ca scop, in acest condilii, sd
nu se ajungd la rdspundere, adici si nu se ajungl la sdvdrgirea unei forme de ilicit.
O alti noliune de bazd, in teoria generalS a rdspunderii, inclusiv in cea specificd
dreptului administrativ, este cea de executure silitd,
Executarea silitd intervine in urmitoarele situalii:
a) atunci cdnd subiectul de drept se impotrive$te, nu executd de bundvoie obligaliile
care ii incumbi dintr-o normd cu caracter imperativ. Ea poate interveni atAt atunci cdnd
subiectul de drept a comis o faptd antisociald pentru care este rdspunzdtor, impletindu-se
astfel cu rdspunderea, c6t gi atunci cdnd subiectul de drept nu a comis o asemeneafapta,
fiind forlat sd nu o comitd prin eliminarea condiliilor care ar favoriza riscul comiterii ei.
Exemplu : internarea fo\atd, intr-un spital specializat a bolnavilor p sihic.
Obligalia a cdrei nerespectare affage dupd sine intervenlia mlsurii de executare silitd
poate si rezulte din:
- lege sau Ordonanfd de Guvern;
- acte cu caractet normativ subsecvente acestora;
t
A. Iotgovurr, Tratat, op. cit., vol.II, ed. a IY-a, p.341
 DttPT ADⅣ IINISTRATIV

- 11‐ 1■ ■■istrativc cu caracter individual;

=二
―
i、 ■■[「 1■ ■:こ dlllinistrative,contraventionalc sau sancliuni dC drept adlllinistrativl.
i subicctcle dc drept nu pun in executare anulllitc dcciz五 luatc dc autoritう ti
= [l■
T_1 1=二 1■ Sira cclor trci clasicc putcri sall din afara acestora(eXemplu instanlele
´iご li「 :==s11 卜Iinistcl‐ tll Public,AvocatLll POponllui,Curtca Constitulionalう ,Curtca dc

三=三 =■ ■1l dcinitoriu al cxccutar五 silitc2 cstc inteⅣ cntia fO● at江 ,manu militari,ln
、1「 _ し :arat de a TnfrangC rczistenta subiectclor dc drept si dctcrlllinarca accstor
=こ
l_「 i[1=こ ea o atitudinc confon■ 五cu norlllelc dc drept
=3a、

lユ _EIe罰 」 i trユ Sユ turile constrangerii adnlinistrative

『 Ja§
][■ strangcrca adlllinistrativtt poatc fl dcflnita ca rcprezcntand totalitatea mttsurilor
ilspuse de organele adlninistratiei publice,↑ n temeiul legil ,i cu folosirea puter五
F□ bLCeo in scopul de a preveni slvttr,irea de fapte antisociale, de a sancliona
こ
■rlliterea unor asemenea fapte,de a apttra drepturile si liberttttile cetttteni10r,de a
uta obligatiile acestora sau de a pune Fn executare obligatii diSpuse de autorititi
=Iぼ
pablice din sfera celor trei clasice puteri sau din afara acestei sfere.
Din dcinitic,rczulttt urlntttoarclc trls】 turi alc constrangerii adnlinistrativc:
:l rcprezint五 ακ∫α77Zわ ′
αde 777aS夕 rブ care se poatc concretiza Tn oricare din follllclC
"″
if i=11ヽ itate speciicc administraliei publiCc,↑ n ansamblul sm:α ε ′ιブ i′ ″ ″J
i : tr ativ e, fapte materiale.
"7・ ``,9,`″ “
t caracterul legal al acestor mdsuri, legea fiind cea care conferi legitimitate unei
i de acest gen;
t se bazeazd pe puterea publicit, ea putAnd interveni inclusiv pentru a invinge voinla
nica a unui subiect de drept determinat;
J t scopul unei mdsuri de constrAngere administrativi poate se constea, dupd caz, in:
tt prerenirea sdvarSirii unei fapte antisociale;
tt sanclionarea, in can:Jin care ea s-a sivArqit;
:t apdrarea drepturilor Si libertdtrilor cetd{enilor;
dt asigurarea executdrii obligaliilor lor;
et pwlerea in executare a unor decizii emise de diferite autoritdfi publice, care
::z'L'-zeaza prerogativele celor trei clasice puteri in stat sau alte autoriteli publice dec6t
:e-e .precizate mai sus (instanle judecdtoregti, Ministerul Public, Avocaful Poporului etc.).

i 3. Clasifrcarea misurilor de constrAngere3

-. Prilcipalul criteriu de clasificare a mdsurilor de constrAngere administrativi il
ri::.z--liri scopul pe care gi-l propun, putand fi r,orba despre:

.nctiuni ca fitnd sancliuni de drept adntinistrativ a fost fundamentati, in aceastd ramuri

a distinctia existenti in penal intre sancliunile penale Si sanc;iunile de drept penal.
nistrativ reprezintd acele misuri pe care le ia administralia, de reguld pentru a preveni
:apte antisociale sau a asigura securitatea unor persoane, bunuri sau acte juridice.
t. op. cir.. vol. II, ed. a IV-a, p. 345.
t op cit. r'o1. II. ed. a IV-a. pp. 350-354.
Rdspunderea in dreptul administrativ. Rdspunderea administrqtiv disciplinard 289

a) misuri fir[ caracter sanc{ionator, denumite gi misuri de polifie adminis-

trativi sau sancliuni de drept administrativ, care intervin pentru a preintdmpina
comiterea unor fapte antisociale, put6nd viza, in egal6 mdsurl, persoane, bunuri, alte
valori, acte juridice (tratament obligatoriu, mdsuri de dezintoxicare a unor persoane care
au o anumit[ dependen]i, instituirea carantinei etc.);
b) m[suri cu caracter sanc{ionator, a cdror intervenlie este legitimatd de comiterea
unei fapte antisociale qi care pot imbrdca forme diverse: amenzi, anuliri totale sau
suspendiri de diferite acte juridice etc.;
c) mlsuri de executare siliti, care intervin atunci cAnd cele din primele doui
categorii nu sunt duse la indeplinire de bundvoie (exemplu relinerea unei persoane care a
comis o contraven{ie in imprejurdri care justificd o asemenea mdsuri).
2. Cel de-a doilea criteriu vizeazd obiectul mlsurii, putAnd fi vorba despre misuri de
constrdngere:
a) cu privire la persoane;
b) cu privire la bunuri;
c) cu privire la acte juridice sau operaliuni administrative;
d) cu privire la proteclia mediului inconjuritor;
e) cu caracter mixt, care pot privi mai multe din categoriile precizate mai sus.
3. Din punctul de vedere a1 organului care le dispune, putem int0lni:
a) mdsuri dispuse exclusiv de organe ale administraliei publice;
b) m[suri dispuse de organe ale administraliei publice impreuni cu alte organe de
stat, cu structuri nestatale sau cu sprijinul cetSfenilor.
4. Un ultim criteriu pe care il relinem este cel al regimului juridic aplicabil, putAnd
fi vorba despre:
a) mdsuri care se desfbqoari intr-un regim juridic administrativ exclusiv;
b) mdsuri care se desfrgoar[ intr-un regim juridic mixt, in care normele de drept
administrativ se imbind cu nofine aparlinAnd altor ramuri de drept.

$ 4. Subiectul activ Ei subiectul pasiv al faptei Ei respectiv, al rdspunderii

Teoria generald a dreptului a fundamentat distinclia dintre subiectul activ Si subiectul
pasiv alfaptei, Si respectiv, al rdspunderii.
Astfel, subiectul activ al faptei este autorul acesteia, persoana fizici sau juridicl a
cdrei fapti are statut de faptd ilicitd, deci fdptuitorul. Acesta devine, in procesul de tragere
la rdspunderejuridicd, subiect pasiv al rdspunderii.
Subiectul activ al rdspunderii este autoritatea publicd fa\d, de care se rEsfr0ng
consecinlele faptei qi in a cdrei competenli intr[ tragerea la rispundere a fEptuitorului gi
care, deci, aplici sancliunea. El reprezintS, in raport cu fapta, subiect pasiv al acesteia.

$ 5. Forme de rispundere specifice dreptului administrativ

Orice rdspundere juridic[ intervine, a$a cum am mai precizat, atunci cAnd s-a comis
o anumitl forml de ilicit, adic[ atunci cAnd a fost sivArgiti o faptl care incalci o
reguli de drept.
290 DttPT ADⅣ IINISTRATIV

Fiind vorba desprc ramura dreptului administrativ,aceasぬ fapa pOarttt dcnumirea

gencrictt dc"力 αdレ ′
κお″α″ッ'1
1n hnclie "`″ “ comisう
de fapta ,i de consecittclC Sale,identiicttm trei mari forme de
rttspundere speciflce dreptului adnlinistrativl.
a)SttVarsirea〃 ′ 6′ ノαグ ′κお′ ′α′ル ′r(フ ″′
タフお,Carc poarttt denumirea de αわα′ ικ
グ′ `"腸 “
SC7ip′ Jttα た,dctcrmintt inteⅣ cntia primei forlne deぬ spundere din dreptul admihistrativ,

si anume rttspunderea disciplinar五 .

poalti dcnumirea dc cθ κ″αν

b)Cea de_a doua forIIntt de ilicit administrat市 θ4″ θ,i
a doua forlnc de rttspundcrc speciflcc dreptului admi‐
detc.11lintt inteⅣ enlia celci dc‐
nistrativ si anumc rttspunderea contraventional五 .

C)Ultima fOmatt de ilicit cste〃 た′ θ″ル ′′

効′εαttα ′ クタ′εJJ“ α′ α′
θsα ク zθ η′
θa
`万
ca■ i savar,lre atragc sl ultima formtt dc rう spundere apa41nand ramurii dreptului
2.
adIIninistrativ§ i anume rttspunderea adnlinistrativ patril■ onial五
Spunclllll′ rσ ングたノ
′ α′ θ∫J“ θ″
θrJα ′ αル deoarece Legea contenciosului administrativ
“
nI. 554/2004 prcvcde posibilitatea ca acliunca rcclamanttllui stt poattt viza, ln egal五
mttsur五 , atat solicitarea unor dcspagubirl pcntru prcJudic五 le matcriale suferite, cat sl
■
epararea praudiciilor de ordin moral suferite de reclamant3.Lcgtttura dintrc drept,i
morah este una dintre cele mai interesante teme,abordate fn doctrina juridic五 ,i cca
4,pentrtl c五
f1lozoflc五 グ′
9ガ ンちθ
夕′α
′α′グθ θ′
α′め
,″ おθa saグ θ
ν′κグ′θ″
αιsα 2,cθ ′′
α―
″θ′
α′5.
“ “ "′
'77,

§6.Rユspunderea adnlinistrativ‐ disciplinar五

Rttspunderea administrativ¨ disciplinartt rcprezint,prirna follllう dc rttspundcre speciflc五

dreptului administrativ, ca inteⅣ enind pentrtl savarsirea ilicitului administrativ
propriu‐ zis,sub forlna abatcrii disciplinare.
Multtt vrcme accst gcn deぬ spunderc a fost idcntiflcat cu cca speciictt dreptului
munc五 ,deoarece se asiⅡ lila statutt1l oricttrei persoane care dcsね sura o activitate social五 ,o
muncう ,celui al salariatului6,ceea ce dcterlnina califlcarea respectivei fapte ca o abatcrc
disciplinar五 ,care atrage duptt sine rttspundcrca disciplinartt a salariattllui.

1
Precizdm ci nu toli autorii contemporani recunosc cele trei forme de r6spundere, a ciror existen!6, in
doctrina actualA, a fost fundamentatd de profesorul Iorgovan, gi la a cdrui conceplie ne raliem. Astfel profesoara
R. N. Petrescu analizeazd doar dou6 forme de rdspundere, rdspunderea cofitrayenlionald Si cea patrimoniald a
autoritdyilor administraliei publice, pentu a recunoa$te, in cadrul rispunderii funclionarilor publici, existenla qi
a unei-rd spund eri d i s cip lin are specifi ce acestora (op. cit., pp. 503 -54a).
2
D. A. Tofan, Drept adminis*ativ, op. cit., vol. II, pp. 175-177.
' Art. 18 alin. (3) prevede: ,,in cazul solutriondrii cererii, instanla va hotdri Si asupra despdgubirilor pentru
daunelor materiale Si morale cauzate, dacd reclamantul a cerut acest lucru".
a
V. Vedinag, Deontologia vielii publice,Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2007.
'6 Gh. D6nigor, Critica dreptului abstract, in Revista de Drept Public nr. 1/2008, p. 17.
Este vorba despre teza unicitdlii izvorului juridic de muncd, promovati de autorii de drept al muncii,
potrivit cdreia orice persoani care desfEqwa o anumitl activitate, o ,,muncd" in accepliunea lato sensu, ayea
statut de salariat, firndamentat pe contractul individual de munc6.
Rdspunderea in dreptul administrativ. Rdspunderea administrativ disciplinard 291

$ 7. Fundamente constitu[ionale gi legale actuale privind rispunderea

administrativ- disciplinari
Actuala Constitulie a Romdniei con{ine unele dispozilii, care pot fi calificate c[
reprezintd veritabile temeiuri constitulionale ale acestei forme de rdspundere.
Am pomi disculia de la art. 72 alin. (3) lit. j) care introduce statutulfunclionarului public
printre domeniile care urmeazd aface obiectul de reglementare al unei legi organice.
Aceast[ lege a fost adoptatd la finele anului 1999, prin angajarea r[spunderii
Guvemului asupra unui proiect de lege, fiind vorba despre Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funclionarilor publici', care a suferit ulterior mai multe modificdri, fiind
republicat[ in anul 20072.
Capitolul VIII al acestei legi, intitulat ,,sancliuni disciplinare Si rdspunderea
funclionarilor publici", consacr[ institulia rispunderii administrativ-disciplinare in
privinla funclionarilor publici. Acest tip de rdspundere este declangat prin incllcarea cu
vinovifie de citre funclionarii publici a indatoririlor de serviciu, deci prin sdvdrqirea unor
abateri disciplinare, astfel3 :
a) intdrzierea sistematicl in efectuarea lucrlrilor;
b) neglijen!5 repetati in rezolvarea lucririlor;
c) absenle nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;
e) intervenliile sau stdruinlele pentru solulionarea unor cereri in afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenlialitAlii lucrdrilor care au acest
caracter;
g) manifestiri care aduc atingere prestigiului autoritdlii sau instituliei publice in care
iqi desfdqoa rd, activ itatea;
h) desfrgurarea in timpul programului de lucru a unor activitdli cu caracter politic;
i) refuzul de a indeplini atribuliile de serviciu;
j)
inc[lcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitdli, conflicte
de interese qi interdic{ii stabilite prin lege pentru funclionarii publici;
k) alte fapte prevlzlte ca abateri disciplinare in actele normative din domeniul
funcliei publice qi il funclionarilor publici.
Observdm ci avem de-a face cu o formi a rispunderii subiectiverbazatil pe ideea
de culpi, de vinov[fie in sivflrgirea abaterii disciplinare a func(ionarului public.
Nu este deci vorba despre o rdspundere obiectivi, iar funclionarul implicat va putea
dovedi elementele care inldturd vinovSlia sa, fiind exonerat de rdspundere.
Sanc{iunile disciplinare aplicabile in aceastl materie sunt, de asemenea, prev5zute
in legea. Este vorba despre:
a) mustrare scrisi;

l Publicattt m M.Of nr 600 din 8 deccmb五

e1999 Asupra constitutiOnalit■ 五 lcgii S‐ a pronuniat CWtCa
n M Of llr 638 din 28 decemb五 e1999,p五 n carc a
cOn面 m10nalう pHn Declzia llr 233/1999,pllblica伍 ↑
C° n前
り
14rttη 穐
あげ:糧‖
珊糖∫
∬「
紛震ツ髭5 dn 29 md 2007,sut五 nd muhue modic韻
・t霧事I議職饉壼
犠職 柵鷹環
踊 :は &ぢ T樹
・
ぷ
盤為認露 b∝ 5
al art 41 din Lcgca‐ cadru llr.284/2010,publica饉 貧
n M Of nr 877 din 28 deccmbrle 2010
292 DREPT ADPIINISTRATIV

b)dilninuarea drepturilor salariale cu 50/。 ‐

200/。 pe o perioadtt de pan】 la 3 1uni;
C)SuSpcndarca dreptului de avansarc in gradele de salarizare sau,duptt caz,de
promovare in functia publiCtt pc o pcrioadtt dc la l la 3 ani;
d)retrOgradarea in functia publiCtt pe o perioadtt de panttla un an;
C)deStituirea din functia publiC五 ・
Legea impunc o individualizare a sanctiunii diSciplinare aplicabile in functie de
anumitc critcrii,cum ar i:callzcle si gravitatca abatcrii disciplinare,ll■ prtturttrilC m care
a fost sttvar,it五 , gradul dc vinovttlic, COnsccintelC abaterii, col■ pO■ arca gencraltt la
seⅣ iciu,cxistenta↑ n antecedente a unor sancliuni disciplinarc care nu au fost radiate.De
ascmcnea, este prcvttzuttt o procedurtt prealabil五 obligatorie ce trebuie efectuat五
inainte de a i se aplica unui funclionar public o sanctiune disciplinar五 ,procedurtt ce
const五 含
n cercetarea prealabiltt a faptei imputabile si in audierea celui implicat.
Mustrarea scristt poate stt fle aplicatう in llnod dircct dc cう trc conductttorul instituliei
publice↑ n care lucrcaztt inclionartll public vinovat,↑ n schimb pcnt■ l aplicarea cclo■ lalte
SanCtiuni de ctttre conductttor cste obligatoric propunerea vcnittt din partea comisiei de
disciplinう ,care functiOncaztt in cadrul oricttrei autoritttti Sau institut五 publiCe.
Se prcvcdc in mod expres colllpCtenta instanlc10r dc contcncios adlllinistrativ dc a
S01uliOna plangerilc fllnctiOnari10r publici nemult■ llniti dC Sanctiunea aplicatこ , carc pot
cere,duptt caz,anularea sau rnodiflcarca ordinului sau dispozitiei dC Sanctionarc.
Legea consacrう ,i un alt principiu al rttspundcr五 adlninistrativ disciplinare a
inCtiOnamlui publicl,cel al radierii de drept a sancliuni10r disciplinare.
Un regimjuridic speciflc regttsim 2n cadrul rttspunderii disciplinarc a consilierilor de
S01uliOnarc a contestaliilor in dOmcniul achizitil10r publice. Cei 33 de mcmbri care
compun Consiliul Nalional de s01uliOnare a Contestatiilor sunt functiOnari publici cu
statut special,carc au ca sarcinう principaltt aducerea la indcplinire a atributiei COnsiliului
de solutionarc a contcstalii10r f0111lulatc in cadrul procedurilor de achizilie public五 , de
concesiunc de lucrari publice sau dc conccsiunc dc selvicii, lnainte de ↑ nchcierca
contractului, prin conlpletc alcttulite din catc trci lncmbri, potrivit Rcgulamentului dc
organizare si functionare a consiliului.Statutuljuridic al acestor consilicri derivtt atat din
condit五 le spCCiale pc carc trebuic s五 lo lndeplincasctt pentlu a participa la concursul de
ocuparc a incliei,Cat,i din conlplcxul de intcrdiclii,inconlpatibilitai si obligat五 Care le
rcvin2
RIspunderea disciplinarう a consilicrilor de solulionarc din cadml Consiliului este o
rttspundere de drept public, cu caracter personal, care inten√ ine numai in cazul
sttvarsir五 faptelor anumc califlcatc ca abatcre disciplinar五 ,iar nu pentru orice■ 4)ttt legatユ
dc inc,ia publiC五 .Rezultこ astfcl c五 ,pcntru a opera aceasttt folllぬ de
lndeplinit五
ぬspundere juridic五 ,fapta trcbuie mcadrattt m celc caliicate ca atarc dc lcgc sau de

1
Pentru o prezentare extinsi a acestui regim juridic, v. V. Vedinaq, Legea nrlf∂ &イ′999′′ル Sra″
"グ 2004, "ノ
funclionarilor publici - comentatd, Ed. Lumina Lex, ed. a III-a revizuiti gi adうugltら , Bucurcstl,
pp.219-264.
2
D.-D. $erban, Rdspunderea disciplinard a consilierilor de solulionare a θO″ ′
α″ノ
あ″ン グο772`″ ブ
″
ac hizili i I or pub I ic e, in Drepti nr. 8I 2009, pp. 86- 8 8. `ω
Rdspunderea in dreptul administrativ. Rdspunderea administrativ disciplinard 293

statutul propriu. Subscriem ideii cd disciplina conduitei profesionale reprezintd o condilie

indispensablldinrealizarea serviciului qi, corelativ, a interesului publicl.
O altd dispozilie constitulionald o reprezintd art. 95 intitulat ,,suspendarea din
funclie" a Pregedintelui Romdniet, care, dupl cum a fost calificatd de doctrinS, reprezinti
rdspunderea administrativ-disciplinard a Sefutui de staf . Textul trebuie coroborat cu
articolul 96 care reglementeazd rdspunderea penald a Sefului de stat, gi care prevede ci,
de la data punerii sub acuzare, preqedintele este suspendat de drept.
Printr-un alt text constitulional, qi anume ar1. 109 alin. (2), se instituie o formd de
rdspundere administrativ-disciplinard aplicabilS minigtrilor; este vorba despre suspen-
darea acestora din funclie, care este l6sat6 1a latitudinea qefului de stat, atunci cAnd s-a
cerut urmdrirea penal[ a miniqtrilor sau care poate interveni de drept, atunci cdnd
ministrul in catzd a fost trimis in judecatS.

$ 8. Defini[ia qi trlsiturile rispunderii administrativ-disciplinare

Rispunderea administrativ-disciplinard ne apare ca fiind acea situalie juridicd prin

care se concretizeazd raportul sanclionator./drd caracter contravenlional, stabilit intre
subiectul activ al faptei (autorul abaterii administrativ-disciplinare) Si subiectul activ al
rdspunderii (autoritatea care aplicd sancliunea), fn cazul sdvdrSirii cu vinoviilie de cdtre
primul a unei abateri disciplinare.
Din aceasti definilie rezulti urmdtoarele trdsituri ale rdspunderii adminisfrativ-disciplinare:
a) Reprezintd o situalie juridicd, adici un complex de drepturi qi obligalii corelative.
b) Aceastd situalie juridicd reprezinti conlinutul unui raport juridic sanclionutor
lrtrd caracter contrayenlional. Abaterea administrativd, din punctul de vedere al gradului
de pericol social, se situeazi sub contraventie, care, la rAndul ei, are un pericol social mai
redus decAt infracliunea.
c) Plr(ile rispunderii administrativ-disciplinare sunt, ca la orice tip de rlspun-
dere, subiectal uctiv Si pasiv al acesteia, fiind vorba despre:
1. Subiectul activ al rdspunderii udministrativ-disciplinare este autoritatea publicd
in a cirei competenli cade sanclionarea ilicitului administrativ sivdrgit de flptuitor,
putdnd fi vorba despre:
un organ administrativ (de reguld);
-
- un alt organ public (prin exceplie).Exemplu, potrivit art. 13 alin. (4) din Legea
nr. 55412004 a contenciosului administrativ, instanfa judecltoreasci de contencios
administrativ este competenti si sanc{ioneze conducitorul autoritalii publice care nu
trimite la timp actele pe care ea le-a solicitat, cu o amendd judiciard de l0o/o din salariul
minim brut pe economie pentru fiecare ziintdrziere nejustificat5.

' D.-D. $erban, Rdspunderea disciplinard a consilierilor de solulionare a contestaliilor in domeniul

ac hizilii I or pub li c e, in DrepluJ m. 8 I 2009, pp. 1 04- 1 05.
'A. Iorgorarr, Tratat, op. cit., vol. I, ed. a IV-a, pp. 330-335.
294 DREPT ADPIINISTRATIV

Aceea,i competenttt CStc recunoscut五 , prin Legea nr. 47/1992 cu modiflcttrile

ultcrioare, si Curt五 ConStitutionale in a sanctiona pC COnducitortll autoritユ lii publice
care nu trilllitc la til■ p actele dispuse de ca.
―un functionar public,situatie de aSemcnca cu caracter de cxceplic.
2S″ うたα′″ル グ ″ Ψ dctt cste atltoml faptci ihcite,al abateni a走 山 istrativ― disclplinrare,
putand i vorba dcsprc un “ “ わたc′ 6θ ′
sγ ι6`jッ sau unul Jβ グ,ソ ′力 α′グυ ノン(′ ち duptt cum
urllleaza:
一un organ de stat, neavand relevan!五 , la aceasttt follll五 de rttspundere, sprc
, 6α ′
′
deosebire de rttspundcrea contraventional五ι
α α グθ ′θ7sθ ακ
タノ ブ グノ
cこ グε
θ′
れたα虎 グr"ゅ 夕ι′
"″
′θだθκα′ノ
″′ α
θ ル″ ′
グ′ε夕 ,cプ あαりι
だθ″α′
ノ `θ
Jε α ″′ ι
αル ″ だθαあ Jノ

θ″αめ虎 汐ψ′ ′夕 わルの “

“
;

“ ― o structurl nestatal五
;

―o persoan】 ε′Jο κ
flzic五 ,/3rκαr sα γκグレκq″ θ″α″′γb′ た .

んκ″r″ ′
d)Alttt trttsttturtt vizcaz五 ノ″ JSグ ツ
″ ′6J′ θ
,″ θ
″ι ル′θbル αJッ αJ ttΨ ″″ルだら
`α
rttspunderea adlninistrativ― disciplinara inteⅣ cnind pentlu colllitCrea tr“ θ
J α bα ′
θ″ブ
α7777′ ηお″α″ν ―グおθ ″ ′ α
j″ r`.

Speciflc accstci abateri administrativ¨ disciplinare cste c五 食pta potte reprczenta:

一″υ″
亀r″ 及
ち 錫cめ たα″
θα夕κgli 40刀 %ι 虎 ルqη グη ガ4お ′κ″ ル (cxCmplu suspendarea
perlnisului de conductttor auto pcntru inc五 `α
lcarea rcgulilor de circulatic);
一′ ″αθ
η″セ,pOate intervcnl,l pentru incttcareaク θ
′κθttι ル ″η′ρθ
4α ら
“ R.)ta collliSう nu prczintう
atunci cand “
gradul dc pericol social al unei infractiuni, nu
mtruncstc deci elementele constitutive ale infrac!iunii.Exemplu,fapta dc ncglゴ cnttt m
sclviciu,poate rcprezenta,in condiliile actualului Cod penal,θ ノ
ψ αげノ
ン4θ ,Sau poate
reprezenta o abatere administrativ¨ disciplinar江 ,ceca cc ttragc incidenia art.181 alin。 (1)
din Codul pcnal.in mttsura in care se dovcdeste ctt fapta comistt dc un hnctionar public
nu are caracter penal(lipseste elemcntul subiectiv,circumstanlclc in care s― a produs ctc.),
nu poate intcn/eni raspundcrea penal五 ,dar nici n― ar fl de conccput ca hnclionarul public
rcspcctiv sう nu ic supus niciunci sancliuni・ Dc aici,necesitatea lcgitillltt dc a fl instittlit五
lcgal o calc dc sanclionarc, flind vorba dcspre rttspunderca adlninistrativ― disciplinar五 ,

concretizattt intr― o amcndtt disciplinara aplicattt functionarului vinovat.

c)Aceastう formtt de rttspundere este conditiOnattt de vinovttlie, dC existenta
temeiului subiectiv, dc unde rezulttt ctt rう spunderea adnlinistrativ‐ disciplinartt cstc o
″ψ αθ rθ s″ bた cri7ら bα zα ″′ι ″み
““
Absm,vL瞬 d amge晦 OS醜 `″
確 α滋 ηじ ″ 疱 Ψ ″κル 浦 α伽 滋 お姥 ″ッ L薦 ″ 伽 解
導
“
O in
`β
α″c″ ′
Sぬ r§ it,o ultimtt trttsう turう a accstci rttspunderi vizcaztt ε ″J sα cri“ Jι θ
r
sαル.Speciflc rttspunder五 administrativ‐ disciplinare esteねptul ctt sα Jι
“ “
ιSα ル
s“ ″′prJッ α βα′Jlibθ r`α
rliッ
“`″ ““ ““
spundcr五
contravenliOnale au acela§`a Precizttln ca in prezent si sanctiunile spcciflcc rユ
i caracter.
Rdspunderea in dreptul administrativ. Rdspunderea administrativ disciplinard 295

$ 9. Sanc[iunile administrativ-disciplinare
Dacd rdspunderea contravenlionald se fundamenteazd pe o lege-cadrut, in ceea ce
privegte rispunderea administrativ-disciplinard, aceasta nu beneficiazd de existenla unei
reglementlri cu valoare de lege-cadru.
in ceea ce-i priveqte pe funclionarii publici qi regimul rdspunderii disciplinare
aplicabile acestora, existd o reglementare-cadru, respectiv Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funclionarilor publici, cu modificdrile 9i completdrile ulterioare. Existi de
asemenea reglementdri adoptate pentru diferite categorii de funclionari publici, statute
speciale, cum ar fi cel al polilistului2, al funclionarului public parlamentar3, al corpului
diplomatic qi consulara, al personalului vamal5, toate acestea prevdzdnd qi sancliuni
specifice categoriilor de funclionari publici pe care le reglementeazS.
Diversitatea de acte normative care consacrd sancliuni administrativ-disciplinare face
ca aceste sancliuni sd aibd denumiri extrem de diferite sau, dimpotriv[, identice cu
sancJiunile specifice altor ramuri de drept sau altor forme de rdspundere specifice
dreptului administrativ. Exemplu: sancliunea administrativ-disciplinard a amenzii sa:u a
avertismentului, care se reglsegte gi la rlspunderea penald, gi la cea contraven{ional[ etc.
Legea nr. 9612006 privind Statutul deputalilor qi al senatorilor6, republicatd,
consacrS, in articolul 53, sintagma de sancfiuni disciplinare parlamentare qi determind
sfera acestor sancliuni, care include: atenlionarea, chemarea la ordine, retragerea
cuvdntului, indepdrtarea din sald pe durata Sedinlei, avertismentul, interzicerea de a
participa la lucrdrile Camerei din care face parte, pe o perioada de cel mult 30 de zile
calendaristice.
Din punct de vedere procedural, ca principiu, cum sanc{iunile administrativ-disciplinare
se concretizeazd in emiterea unui act adminisfrativ, rezultd cd procedura de adoptare a
actului sanclionator este procedura de emitere a actului administrativ prin intermediul cdruia
se dispune.

l h prczcllt O G lar 2 2001 p五

vind stあ il士 ca si sallctiOnarca co血 劉 cttil10r,publicatt m M of nr 410 dh
25 1ulic 2001,aproba● cu modicm pHn Lcgcanr 180 2002,publica褻 缶 M.Of nr.268 du2 22 ap● lic 2002.
2 Aprobat pHn Lcgca nr 360/2002,publica伍
h M Oi nr 440 dm 24iunic 2002
3 Aprobat p五
n Lcgca lar 7/2006,publicatt h M.Of nr.35 dm 16 ianu誼 e2006§ i ulteHor republicattt h
M Of nr 345 din 25 mai2009
4_AprObat prin Lcgca llr 269/2003,publica伍
範 M Of nr 441 dln 23 1unie 2003
5()u.G.nr. 10/2004p五
vind Statutul pcrsOnalului vamal,aprobattt prin Lcgca llr.243/2004,publicattt ill
M Of nr 532 din 14 iunic 2004.
6 Rcpllblicatt m M.01111.763 din 12 nclicmb五
c2008
 DREPT ADル IINISTRATIV

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Rispunderea disciplinari poate interveni:

a) numai pentru incllcarea normelor de drept administrativ;
b) pentru incilcarea at6t a normelor de drept administrativ, cdt qi de drept penal;
c) numai pentru incdlcarea normelor de drept penal.

2. Subiectul activ al rlspunderii disciplinare poate fi:

a) numai un organ administrativ;
b) atAt un organ administrativ, cdt qi alt organ public precum qi un funclionar public;
c) numai un funclionar public.

3. Subiectul pasiv al rispunderii disciplinare poate fi:

a) numai un organ de stat;
b) atAt un organ de stat cdt 9i o structuri nestatald sau o persoand fizicd;
c) o structurd nestatali qi o persoand, ftzicd;

4. Rispunderea disciplinari este:

a) o rdspundere subiectivS;
b) o rlspundere obiectivS.

5. Rlspunderea specifici dreptului administrativ poate fi:

a) o rdspundere administrativ-disciplinarS, o rdspundere contraven{ionalS qi o r5s-
pundere patrimoniali;
b) o rdspundere administrativd gi una civil[;
c) o rdspundere disciplinard gi una patrimoniald.

6. Care din urmltoarele defini{ii ale constrflngerii administrative este corecti:

a) Constrdngerea reprezintd totalitatea mdsurilor dispuse de organele administraliei
publice, in temeiul legii gi cu folosirea puterii publice, in scopul de a preveni slvdrgirea
de fapte antisociale, de a sancliona comiterea unor asemenea fapte, de a apdra drepturile
qi libertilile cetilenilor, de a executa obligaliile acestora sau de a pune in executare
obligalii dispuse de autoritdli publice din sfera celor trei clasice puteri sau din afara
acestei sfere;
b) Constr6ngerea administrativd reprezintd totalitatea mdsurilor dispuse de organele
administraliei publice, in scopul de a preveni sdv6rgirea de fapte antisociale, de a
sancliona comiterea unor asemenea fapte, de a apdra drepturile qi libertdlile cetdlenilor, de
a executa obligaliile acestora sau de a pune in executare obligalii dispuse de autorit5li
publice din sfera celor trei clasice puteri sau din afara acestei sfere;
c) Constrdngerea administrativd reprezintd totalitatea mdsurilor dispuse de organele
administraliei publice, in temeiul legii qi cu folosirea puterii publice, in scopul de a
preveni sdv6rqirea de fapte antisociale, de a sancliona comiterea unor asemenea fapte, de
a apdr a drepturile q i libert6lile cetdlenilor.
 297

7. Care din urmitoarele sanc(iuni se pot aplica deputafilor qi senatorilor:

a) atenlionarea, chemarea la ordine, retragerea cuvdntului, indepdrtarea din sal6 pe
durata gedinfei, avertismentul, interzicerea de a parlicipa la lucr[rile Camerei din care
face parte, pe o perioadd de cel mult 30 de zile calendaristice;
b) amenda gi obligarea la prestarea unei munci in folosul comunitilii;
c) avertismentul gi amenda.

8. Care din urmitoarele forme de rispundere specifice dreptului administrativ

beneficiazi de o reglementare-cadru:
a) rispunderea administrativ-disciplinar5;
b) rdspunderea contraven{ionald;
c) rdspunderea patrimoniald.

9. Suspendarea din func{ie este o sanctiune disciplinar[ pe care Constitu(ia o

prevede pentru:
a) preqedintele Romdniei gi miniqtri;
b) funclionarii publici;
c) personalul contractual.
 CnprroLul XVII
R.LS PUN D E REA AD M I N I S T RAT TV. C O N T RAVE N T I O NAI-A

I. Bazele constitu{ionale ale rdspunderii

adminls trat lo - c o ntraa en[ io nale

$ l. Temeiuri constitu[ionale

R[spunderea contravenlionald, ca formi a rispunderii juridice, a fost gi rdmAne in

vizorul doctrinei, ca o problem[ complexS, care continud si provoace discufii qi
controversel.
Dupd cum ardtam in secliunea anterioard, Constitulia noastri consacrS, expres sau
implicit, principii aplicabile rdspunderii administrative, in ansamblul s6u sau specifice
f,recireia dintre cele trei forme de rSspundere din dreptul administrativ.
Cdt privegte r[spunderea administrativ-contravenlionald, putem avea in vedere, ca
reprezent6nd fundamente constitulionale exprese ale rdspunderii contravenlionale, mai
multe dispozilii2. Astfel art. 44 alin. (9) consacrd un principiu aplicabil unei sancliuni
comune gi rispunderii penale gi celei contraventionale qi anume legalitatea confiscdrii.
Articolul respectiv prevede cd numai tn condiliile legii pot sd fre supuse sancliunii
confiscdrii bunurile care au fost destinate, folosite ori rezultate din infracliuni sau
contravenlii. Art. 15 alin. (2) aratd cd legea dispune numai pentru viitor, cu exceplia legii
penale s au contravenlionale mai favorabile.
in afara acestor dispozilii exprese, gi alte texte constitulionale pot fi alute in vedere
ca reptezerfidnd izvoare implicite in materie (exemplu: art. 16, art. 21, art. 53). Constatim
astfel c5, deqi actuala Constitulie a Romdniei nu conline o normi specialS gi exclusivd
care si reglementeze regimul contravenliilor, existi dispozilii care prevdd institu{ia, ceea
ce determini concluzia cd,,ea are o naturd constitulionald,fiind oformd a ilicitului, care
trebuie in mod obligatoriu sd existe, care nu poate fi desfiinlatd prin lege sau alt act
inferior Constituliei "3 .

' C. Comea, Unele opinii privind rdspunderea contravenlionald a persoanelor juridice pe marginea
Proiectului Codului contravenlional al Republicii Moldova, in lucrarea Reformele administrative Si judiciare in
perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru gtiinle juridice qi administrative, Caietul $tiin1ific nr. 812006,
Institutul de $tiinle Adminishative ,,Paul Negulescu", p. 686.
2
Asupra acestei materii, v. C. L. Popescu, Reglementarea constitulionald a contravenliilor, in Revista de
Drept Public m. l-211996, Ed. Atlas T&T, pp. 80-83.
' C. L. Popes"r, Reglementarea constitulionald a contrattenliilor, art. cit., p.80.
J≧ 湯ψ 夕77de/β ααaレκノ
′ノs′ ″
α′ノ
ν-6ο 77'rαツ ブ
ο71α ′
′ 299
`71′

S 2. Origini

La origine, ilicitul contravenlional este de naturd penald, el fiind consacrat incd prin
Codul penal francez din 18101. Contravenlia a aparlinut astfel inilial sferei trihotomice a
ilicitului penal, aldturi de crime gi delicte. Instaurarea regimurilor totalitare a ar,ut ca efect,
in planul normativitSlii juridice gi in materia contravenfiei, dezincriminarea acesteia, adicd
scoaterea ei din sfera penalului gi introducerea in sfera administrativului.
Procesul de dezincriminare a contraventiei2 s-a realizatprin Decretul rr. 18411954,
pentru ca, in anul 1968 sd fie adoptati o lege-cadru, Legea nr. 3211968', care a fost
abrogatd prin O.G, nr.212001, aprobati cu modificdri prin Legea nr. 180120024.

II. Elementele constitutiae ale contrarsen[iei

$ 3. Elementele constitutive ale faptei antisociale numite contraven[ie sunt
urmdtoarele: obiectul, latura obiectivd, subiectul Ei latura subiectivi.
Pentru a fi in prezen[a unei contravenlii trebuie ca toate aceste elemente sa fie
intrunite cumulativ. Lipsa unuia dintre ele determini inexistenla contravenliei qi, implicit,
imposibilitatea tragerii la rdspundere a frptuitorului.
A. Obiectul contravenliei
Obiectul contraven{iei este reprezentat de valorile sociale apirate de normele de
drept. Prin contraventie se incalcd normele de drept administrativ, dar poate interveni Si
pentru incdlcarea normelor aparlindnd altor ramuri de drept (financiar, comercial etc.).
Tehnica de reglementare are in vedere, de regul6, gruparea contravenliilor in funclie
de obiectul 1or, care reztltd,uneori chiar din titlul actului normativ respectivs.
B. Lutura obiectivd a contravenliei
Constd in acfiunea sau inac{iunea frptuitorului, iar, in unele situalii, in fapte
comisiv-omisive, care produc urmdri periculoase din punct de vedere social sau care
amenin{i anumite valori sociale. Ele sunt prevdzute in actul normativ de stabilire gi
sanctionare a faptei calificate de organul competent ca qi contraven{ie.
Ac{iunea iliciti consti in comiterea unei fapte pe care norma juridicd o interzice.
Inac{iunea constd in neindeplinirea unei fapte la care obligd norma juridica. Faptele
comisiv-omisive sunt fapte cu caracter mixt, in conlinutul cdrora se regdsesc atdt
acliunea, cdt Si inacliunea.

I
E. M. Fodor, Consideralii privind contravenlia Si regimul sanc/ionator contravenfional, articol apdrutin
lucrarea Reformele administrative Ei judiciare in perspectiva integrdrii europene, SecJiunea pentru gtiinle
juridice gi adminishative, Caietul $tiintific rr. 612004, Institutul de gtiinfe Administrative ,,Paul Negulescu",
p. 653.
2
A. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol.Il, ed. a lY-a,p.379.
3
Legea w.3211968 a fost publicati in B. Of. nr. 148 din 14 noiernbrie 1968.
4
tublicata in M. OL nr. 268 din 22 apilie 2002.
5
Exemplu: Legea nr. 6lllggl pentru sancfiorarea faptelor de incdlcare a unor nolme de convieyuire
sociald, a ordinii Si linistii publice, publicati in M. Of. nr. 196 din 27 septembrie 1991 9i republicatd in
M. Of. nr. 387 din 18 august 2000.
300 DREPT ADⅣ lINISTRATIV

1. Subiectul contravenliei
Dupd cum amprecizat deja intr-o secliune anterioardr, fiecare formi a r[spunderii
juridice identificd doud subiecte: subiectul activ qi subiectul pasiv. Deoarece valorile
sociale ocrotite de normele juridice contravenlionale aparlin persoanelor fizice sau
juridice, raportul juridic de conflict se stabilegte intre titularii valorilor sociale protejate gi
cei care au adus atingere acestor valori. Subiectul activ al rdspunderii contravenlionale
este persoana care exercitd dreptul de a aplica sanc{iuni gi de a constr6nge la executarea
acesteia. Astfel, titularul dreptului de a aplica sanctiunea contravenlionald este statul gi
unitatea administrativ-teritorial6, prin organele competente (poliligti, primari, instanle
judecdtoreqti). Subiectul pasiv al rlspunderii contraventionale, care este in acelagi timp
subiect activ al contravenliei, este contravenientul, adici persoana fizici sau juridicl
autoare a contravenliei2. O asemenea concluzie se desprinde gi din conlinutul art. 6
alin. (1) care prevede cd, avertismentul, amenda contravenlionald se pot aplicu oricdrui
contravenient, persoand lizicd sau juridicri. in schimb obligarea la prestarea unei
activitdli in folosul comunitdlii se poate aplica numai contravenien(ilor persoane fizice,
conform alin. (2) al articolului 6.
Este subiect activ al contraven{iei (sau contravenient) persoani fizicd,, acela care sivArqegte
o fapti prevdztttl de legea contravenlionalS prin acte de executare, de determinare sau de
complicitate, ceea ce inseamnl cd este contravenient persoana care particip[ la sivdrgirea unei
contraven{ii in calitate de autor, dar qi de instigator sau complice3.
CAt priveqte persoana frzicd,in calitate de contravenient, desprindem din textul legii
urmitoarele principii :
a) regula este cdpoatefi contravenient orice persoandfizicd, cetdlean romdn, strdin
sau apatrid;
b) exceplia este ci nu pot avea calitatea de contravenienfi:
l. minorii pdnd la l4 ani nt rispund contravenlional [art. I I alin. (2)];
2. minorii intre l4-IB ani atcapacitate de exerciliu restrdnsS, care se risfrAnge qi in
domeniul r[spunderii lor contraventionale, ei rdspund contravenfional pe jumdtate, in
sensul cd minimul gi maximul amenzii se reduc la jumfltate din minimul gi maximul
amenzii stabilite in actul normativ pentru fapta sivirgit[ (atunci cAnd contravenientii
sunt persoane cu capacitate deplind de exerciliuja;
3. militarii tn termen nu rdspund contravenlional, potrivit art. 44 din Ordonanla de
Guvern nr.212001. Procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unit5lii din
care face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacd procesul-verbal este intemeiat,
misuri disciplinare.

l V Capitolul XVI,Sccliunca 4
2 c comCa,し 物′ル グ″″
の ¨ ″ rうッ クκα α ε ο″″αν ″ο″α″ α′θ パοα″ιあ″ノα汽よε ι′θ″αr」nι α
`“ `″
εルJz7プ Cο カ ルメε
P7・ 0た ο″″αッ 0″ゴ0″ α′αノRttν ら′ ノ ノiゐ々
lc・ わッα,m lucrarca Rφ 7777`ル α/772ブ ″お″αか′ゞ り″″ε ブα″
′ι
4ソ ′ ノνα 0″ ブ′z′ qρ ′ "
れι,SectillllCa pcntm st五 叫c jllridice l adlninistrat市 c,Caictul sti五 tinc llr 8/2006,

聖 枷靴含
h面 `σ 1“ ",管
;;ク リ
判 雰 ′
蹴燒脇
λ ″
"η “″
ft“ "″ cdaⅢ t Ed CI B∝ t
Bucurcsti,2008p 19
4/覆
H alin(3)din O G.llr.22001
R′ S′ ″77aCrθ ααJ777ノ ′ノ
Strα ′
ノν― /1′ ″
αツθ″′
ブ072α ′
グ 301
`ο

In afara varstci,o alttt conditie carc trebuic indcplinittt pentru ca o pcrsoanう flzicl sう
aibう calitatea de colltravenient estc rθ sρ θ77Sα b″ ′
j′
α .

Accasta presupune capacitatea persoanci de``α

a intelege Caracterul periculos al
aC!iuni10r sale. Pcrsoancle carora le lipscsc accste insusiri nu pot fl consideratc
contravenienti,deOarece faptclc lor nu oglindesc o pozilie cOnstient五 ,iar sanctiunca nu ar
■ln mttsurtt stt le cor」 eZe cOnduita,sか ,i realizcze astfel nu doar scopul reprcsiv,ci si pe
cel prevcntiv.
Existenta diSCCl■ 五mantului,a sar五 dc rcsponsabilitatc se prezLlm五 ,iresponsabilitatea
flind o cxceplie, Care trebuie dovcdit五 i care, ca orice excepliC, estc de st五
§ cttt intcr―
pretare.
O ultimtt conditiC Ce trebuic avuttt m vedcrc estc Jibι r′ Jル αε
α″αル ル cJzル ∫ ′′ a
““
Potrivit acestcia,o persoan五 ,pentru a avca calitatea de subiect al unci contraventii,
trebuie stt fl avut libcrtatca de a actiona§ i de a transpune dcci↑ n practictt o decizie pe care
a luat― o m mod constient,i libcr.in cazul in care este constranstt dc o fo■ extCriOar五 ,dc
naturtt flzicl sau psihic五 , stt factt acest lucru, ca neputandu― se opunc, fapta nu va fl
caracterizattt ca si contraventie・ Art.1l alin.(1)din OrdOnanttt regleinenteaztt constran―
i morah ca si cautt care lnl江 mぬ caracterlll contrⅣ ettiOnal al faptei si carc
gcrca iziぬ §
duce,implicit,la exonerarea de rttspundcrc a pcrsoanclor a■ ate↑ ntr¨ o asemenea situalie.
Pentru uncle contravent五 se cCre ,i o calitate spccialユ , cxcmplu conductttor auto,
gestionar etc.
Prin art.10 alin.(1)din actul nollllativ‐
cadru sc prevcde c江 グα α6ι ιαJJ ρθだθαηあα
`湧
sα ν´づ J`“ αJ“ ノた θθ″石ανθ″ノ ちsα κ″′夕 ιαSθ Qρ ′ ′ κ″z′ θεα″ θθ″′
Jθ 湧 θ ′αソθ″ た 物 ′α″た。
Astfcl, sc reglementeaz五 ′′
arα ′ “
J′ α′ια グθ θθ′ι rαッθ77″ あ atunCi Cand θ ′ιだθα″湧 α
saソ αづ z′ た ′フ た グθ αθιルゞz gθ κ,z″ αcC肋 ゞZ′ J“ρ,ゞ Z θθκS″ ″た グι αgθ 勧′
αJ 772夕 ′
θθ″s′α′α “′z77 αεθ′ α∫j′ ,777ρ .
“
O contravcntic poate fl comistt nu doarグ θθs′ κ
`θ
g"/α ′θだθα刀グ,ciグ θ αノ777γ Jた
ρθ
κSθ α77θ ,flind vorba dcspreブ κs′ ,′ α′α′ ″α
′jι
あα′JZrrα ′
′″″ノグιι
ο ″αν
θ77Jθ“
κ″ .

Art.10 alin.(3)stabileste ctt "″

αttκ`jε
εJ c′ ηグ α夕 ′ α″
た α “
ノ グルι′ι だθα″α
Sα κげj傷
″θα″解 lθ ″ asasθ η ′
′εθノ ιεンθ J′ θα4ι 加 θ"α `′
″ s″ α″αι “ “ .

`浴 “
2 Zα ′rα s″ bル c″ ッ α
“
Reprezinttt atitudinea psihictt a Faptuitomlui金 嘔 de fapta s加 針§ iぬ si ullll五 rile
acesteia.Elclllentul deterlninant al latuni subicctive cste vinovltia,care cOnst五↑n′ θz″ ′
α
αγわ′ ノ″ノ ηP′ θブル″ ル カ ワ ′づ 湧∫ j ε刀
θ ∫θεJ″ θ Jθ α
j′
ι′ θ′α.in mttOritttca cazurilor,
olcmenml subicct市 fmbractt "Saソ
follllaブ ′′
θ “
″Jθ ちdar el poatc Hntalnit si sub folllla θッ″θ J.

Sellllniflcalia diferitclor fo.11le ale vinov4iei COnsttt in aceea ctt pot afecta gra宙 tatea
contraventiei,nu si existenia ins五 ,i a accsteia.Intenlia relevう un grad de pericol social
mai mare al faptei dcctt culpa.Accste aspcctc vor i avutc in considcratie de cう tre agentlll
constatator,cu ocazia individualizttrii si aplicttrii sanctiun五 cOntravcnlionale.

Itt DeAnithξ Jι′

壱sattrrile confraυ en∫ たJ

Art. I din O.G. nr.212001defineqte contravenlia careprezerfiAndfapta sdvdrSitd

S 4.
cu vinovdlie, stabilitd Si sanclionatd prin lege, ordonanld de Guvern, prin hotdrdre a
Guvernului ori prin hotdrdre a Consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al
302 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

sectorului municipiului BucureSti, a Consiliului judelean sau a Consiliului General al

Municipiului B ucureqti
Definilia de cdtre legiuitor a contraventiei este utilS pentru mai multe considerente:
- practicienii considerd definilia legali un instrumenttrtilizat cu prilejul apliclrii legii
contravenlionale;
- definilia legald a contravenliei reflecti unele din principiile care guvemeazd dreptul
contraventional sau unele laturi ale acestor principii;
- definilia legald permite delimitarea ilicitului contraventional de alte forme de ilicit,
respectiv delimitarea sferei contravenliilor de cea a infracliunilor, a delictelor civile, a
abaterilor disciplinare qi alteler.
Din definilie rentltd, urmdtoarele trdsdturi ale contraven{iei:
A) fapti slvArqit[ cu vinovi{ie;
B) fapti previzutl gi sanc{ionati prin lege, prin ordonan{i sau hotlrAre a
Guvernului ori prin hotirAre a consiliului local al comunei, oragului, municipiului
sau al sectorului municipiului Bucuregti, a consiliului judefean ori a Consiliului
General al municipiului Bucureqti.
A) Faptd sdvdrqitd cu vinovdfie
Pentru a interveni rdspunderea contravenlionali, trebuie ca subiectul activ al
contravenliei sd fie vinovat de comiterea acesteia. Doctrina2 defineqte vinovdlia ca
reprezent6nd starea subiectivd a autorului faptei ilicite, in momentul incalcarii ordinii de
drept, exprimdnd atitudinea psihicd negativd a acestuia fa\d de interesele Si valorile
sociale ocrotite de normele juridice. Legea-cadru nu consacri insi o definilie a
vinovSliei, rezultAnd cd au aplicabilitate principiile prev6zute in noul Codul penal
(at. 1 6). Potrivit articolului 1 6 alin. (2) din Codul penal aprobat prin Legea nr . 28612006,
vinovdlia existd cAnd fapta este comisi cu intenlie, din culpd sau cu intenlie dep5gitd.
Prin alin. (3) al aceluiagi articol sunt prevdzute situa{iile in care se consideri ci
flptuitorul a sivirqit fapta cu inten{ie, dupd cum trmeazd'.
a) prevede rezultatul faptei sale, urmdrind producerea lui prin sdvdrgirea acelei fapte;
b) prevede rezultattl faptei sale qi, degi nu-l urm[regte, accepti posibilitatea
producerii lui.
in alin. (4) sunt definite situa{iile cind fapta este sivflrgitl din culpi, respectiv
atunci c6nd fEptuitorul:
a) prevede reztltattl faptei sale, dar nu-l acceptd, socotind frrd temei ci el nu se va
produce;
b) nu prevede rezultatul faptei sale, degi trebuia gi putea si il prevad6.
O formd speciald de intenlie prevdz:utd de noul Cod penal este inten{ia depiqiti,
care, potrivit alin. (5) al art. 16, existl atunci cf,nd fapta constend intr-o acliune sau
inacliune intenlionatd produce un rezultat mai grav, care se datoreazd culpei fiptuitorului.

l M A Hotca,Rcgi“ ″ ン
ノ ガ訪οα′θ
ο″″αッι
″″ブ
あ4 Cο ″′
′″ 7・ 7′ ブ3っlた α″t cd a II― a,Ed.CH Bc(k,
∫
Bucurcsti,2008 pp 12-13
2 M PrCda,D″
響 ′αグ ノ77お ι
″α″ν Pα rteagι れι″
α″,cd.a III― a,Ed.Lunlina Lcx,Bucurcsti,2004,p.290.
“
Rasρ 夕7″ θ ッー
′ α7771ブ 77ブ Sira′ ブ 6ο 77′ ″
ανθ″′
ブθ/7α ′
タ 303
`α

Considerdm cd aceste situalii sunt aplicabile qi in cazul rdspunderii contravenlionale.

Indiferent de formele pe care le imbracS, vinovdlia reprezinti o atitudine a
subiectului activ al faptei fali de fapta comisd qi urmirile pe care aceasta le are sau ar
putea si le aibi. Ea relevd faptul c[ subiectul de drept (cu exceplia neglijenlei) este
congtient cd fapta sa este contrard legii, cI ea produce anumite urmdri periculoase pentru
societate gi c6, in ciuda acestui fapt, el o comite. Ca gi in cazll infracliunii, vinovi{ia
constituie latura s ubiectiv it a c ontrav enliei.
Ilicitul contraven(ional poate consta in una din urm[toarele categorii de atitudini:
- o acliune;
- o inac{iune;
-fapte cu caracter mixt, omisive Si comisive, in acelasi timp.
B) Faptd prevdxutd qi sanclionatd prin lege, prin ordonanld saa hotdrdre u
Guvernului ori prin hotdrdre a consiliului local al comunei, orasului, municipialui sau
al sectorului municipiului Bucureqti, a consiliului judelean ori u Consiliului General al
municipiului Bucureqti.
Aceastd a doua trdsdturi a contraven{iei se mai numeqte qi legalitatea contravenliei
sau legalitatea contraven[ionalizariil qi ea reprezintd un transfer in materia contraven-
lionalului a principiului din dreptul penal ,,nullum crimen sine legem, nulla poena sine
legem" (nicio infracliune nu existd in absenla legii 9i nicio pedeapsd nu existd fdr[ si
existe lege).
La nivel central, identificSm urmitoarele organe care pot reglementa, in prezent,
contravenlii:
1. Parlamentul reprezintd prima autoritate competentd si reglementeze contravenlii.
Primul act normativ prin care se pot reglementa contravenfii este astfel legea, degi art. 1
din Ordonanla de Guvem rtr. 212001 nu precizeazd,la care tip de lege se referi textul
respectiv.
AnalizAnd prevederile Constituliei vom constata cd materia contraven{ionali nu
este rezervati domeniilor de reglementare ale unei legi organice, de unde concluzia c[ '

reglementarea contravenlionalS este de domeniul Iegii ordinare.

Art,2 alin. (l) prevede in mod expres cdprin lege, ca Si prin ordonanle qi hotdrdri
ale Guvernului, potfi stabilite Si sanclionate contrayenlii tn toate domeniile de activitate.
2. Guvernul este cea de-a doua autoritate publici la nivel central, care este
competentd si stabileasci reglementSri in materie contravenfionald. El iqi realizeazd
aceastd competenld prin ordonanle (simple sau de urgenld) sau prin hotdrdri.
La nivel jude{ean qi local pot fi stabilite contravenlii prin:
- hotirflri ale Consiliului judefean, ale Consiliului General al Municipiului
Bucuregti qi ale celui local, prin care pot fi stabilite qi sanclionate contravenlli tn toate
domeniile de activitate tn care qcestora li s-au stabilit atribulii prin lege, in mdsura in care tn
domeniile respective nu sunt stabilite contravenlii prin legi sau prin hotdrdri ale Guvernului.

t M. M. Pivniceru, P. Susanu, D. Tudorache, Contravenlia. indrumar teoretic qi practic, Institutul

European, 1a9i,7991, p. 9 9i urm.
304 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

- hotiriri ale sectoarelor municipiului BucureEti pot reglementa contraven{ii

numai in domeniile care sunt prevdzute expres de art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 2/20011.
Enumerarea conlinut[ de articolul mai sus menlionat este enun{iativl, nu limitativi,
in sensul cd se recunoaste posibilitatea pentru Consiliul General al Municipiului
BucureSti de a stabili Si alte domenii de activitate din competenla consiliilor locale in
care acestea sd poatd stabili Si sancliona contravenlii.
Art. 3 alin. (l) din actul normativ-cadru prevede cd actele normative prin care se
stabilesc contraven{ii vor trebui si cuprindi, in mod obligatoriu:
a) des crierea faptelor ce constituie contravenlie;
b) sancliunea care :urmeazd, si se aplice pentru fiecare dintre aceste a. in cazul in care
se aplici sancliunea amenzli, actul normativ va trebui sd cuprindd limita minimd Si
maximd a acestei sancliuni sau, dupd caz, cote procentuale din anumite valori;
c) pot fi cuprinse qi anumite tarife de determinare a despdgubirilor pentru pagube
pricinuite prin sivdrgirea contraventiilor.
Legea instituie principiul potrivit c[ruia actele normative contravenjionale intrd in
vigoare in termen de 30 zile de la data cind au fost publicate, iar in cazul hotlrflrilor
consiliilor locale sau judefene, punerea in aplicare se face qi cu respectarea
condifiilor previzute la art. 5 alin. (2) din Legea administra{iei publice locale
nr.2l5l200l.
in cazuri urgenter legiuitorul ingdduie ca actul normativ contraventional s[ poat[
intra in vigoare Ei intr-un termen mai scurt, firi ca acesta sI poati fi mai mic de 10
zile.
Fafi de aceastd trdsdturl a contravenliei, menliondm existenla principiului tegalitflfii
in materie contraven{ionali, care presupune douS aspecte:
- legalitatea contravenlionalizdrii - care semnificd faptul ci reprezintd contravenlii
numai faptele considerate ca atare prin legi, ordonanle ale Guvernului, hotdrdri ale
Guvernului Si alte acte normative prevdzute de lege;
- legalitatea sancliondrii contraventionale - care, in conceplia noastrd, presupune la
rdndul ei doui aspecte.
Primul aspect vizeazd posibilitatea aplicdrii doar u sancliunilor contravenlionale
stabilite de organele competente tn materie contravenlionald.
De la acest principiu existl gi o excep{ie, gi anume sancliunea avertismentului, in
privinla cdreia, datorit6 caracterului sdu moral, legiuitorul admite posibilitatea aplicdrii
lui Si atunci cdnd legea nu-l prevede expres.
Cel de-al doilea aspect vizeazd, redactarea Si emiterea actelor normative contrq-
venlionale cu respectarea clauzelor prevdzute de legiuitor.

1
Este vorba despre urmbtoarele domenii: salubritate, actiyitatea din piele, curdlenia Si igienizarea
acestora; intrelinerea parcurilor Si spaliilor yerzi, a spayiilor Si locurilor de joacd pentru copii; amenajarea Si
curdlenia spaliilor din jurul blocurilor de locuinle; intrelinerea bazelor Si obiectivelor sportive aJlate in
administrarea lor; intrelinerea strdzilor Si trotuarelor, a Scolilor Si a altor institulii de educalie $i culturd;
intrelinerea clddirilor, imprejmuirilor, a qcolilor Si a altor institulii de educalie Si culturd; intrefinerea
clddirilor, tmprejmuirilor Si a altor construclii; depozitarea Si colectarea gunoaielor Si a resturilor menajere.
R′ f′ ι
′77′ α/771ブ 7175・ ι
rα ′
ブ17-ε ο/7′ ″
αソ llα ′
湯 305
`″ `α `/1rJο

N. Cauzele care tnldturd rdspunderea contransen[ionald

$ 5. O primi categorie de cauze care inlSturd rdspunderea contravenlional[ o
ilicit al faptei. in art. 11 alin. (1) se
reprezintd cele care vizeazd, eliminarea caracterului
prevede cd se tnldturd caracterul contravenlional atunci cdnd fapta este s[v6rqiti in
*fl[1:h:";1ffi...
Reguli privind legitima apdrareregisim in articolele re qi26 din
noul Cod penal. Astfel, articolul 19 prevede cd este justificatd fapta prevdzutd de legea
penald sdvdrSitd tn legitimd apdrare.
Potrivit alin. (2) al aceluiagi text, este tn legitimd apdrare persoana care sdvdrSeqte
fapta pentru a tnldtura un atac material, direct, imediat Si injust, care pune in pericol
persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacd apdrareq este
proporlionald cu gravitatea atacului. in completarea acestui text, alin. (3) prevede cd se
prezumd afi tn legitimd apdrare, fn condiliile alin. (2), acela care comitefapta pentru a
respinge pdtrunderea unei persoane intr-o locuinld, incdpere, dependinld sau loc
tmprejmuit lindnd de aceasta, Jdrd drept, prin violenld, viclenie, efrac{ie sau alte
asemenea modalitdli nelegale ori in timpul noplii.
in articolul 26 se reglementeazd o catzd distinctd de exonerare de rdspundere penal5,
respectiv excesul neimputabil. Textul prevede, in alin. (1), ci nu este imputabild fapta
prevdzutd de legea penald sdvdrSitd de persoana aJlatd tn stare de legitimd apdrare, care
a depdsit, din cauza tulburdrii sau temerii, limitele unei apdrdri proporlionale cu
gravitatea atacului.
Starea de necesitate. Reguli privind legitima apdrare regdsim in articolele 20 qi 26
din noul Cod penal. Potrivit art. 20 alin. (1) este justfficatd fapta prevdzutd de legea
penald sdvdrSitd in stare de necesitate. Prin alin. (2) se prevede cd este tn stare de
necesitate persoana care sdvdrqeStefapta pentru a salva de la un pericol imediat qi care
nu putea fi tnldturat altfel viala, integritatea corporald sau sdndtatea sa ori a altei
persoane sau un bun important al sdu ori al altei persoane squ un interes general, dacd
urmdrile faptei nu sunt vddit mai grave decdt cele care s-ar fi putut produce in cazul in
care pericolul nu era inldturaf. Acestor dispozilii 1i se adaugS cele prevdzute in art. 26
alin. (2) referitoare la excesul neimputabil, conform c[rora nu este imputabild fapta
prevdzutd de legea penald sdvdrSitd de persoana aflatd in stare de necesitate, care nu
Si-a dat seama, tn momentul comiterii foptei, cd pricinuieSte urmdri vddit mai grave
decdt cele care s-arfi putut produce dacd pericolul nu era tnldturat.

Constrflngerea fizici sau morali. Potrivit art. 24 din noul Cod penal, constrin-
gerea fizic[ este o cauzd carc atrage caracterul neimputabil al faptei, textul prevdzdnd cd.
nu este imputabildfapta prevdzutd de legea penald sdvdrSitd din cauza unei constrdngeri
fizice cdreia Jdptuitorul nu i-a putut rezista. Constrflngerea moral[ este reglementati in
art. 25, conform cilruia nu este imputabild fapta prevdzutd de legea penald sdvdrSitd din
cauza unei constrdngeri morale, exercitatd prin ameninlare cu un pericol grav pentru
persoanafiptuitorului ori a altuia Si care nu puteafi tnldturat in alt mod.
306 DREPT ADPIINISTRATIV

Canil fortuit. Este reglementat in art. 31 din noul Cod penal, potrivit c[ruia nu este
imputabild fapta prevdzutd de legea penald al cdrei rezultat este consecinla unei
imprejurdri care nu putea fi prevdzutd.
Iresponsabilitatea. Este reglementat6 de art. 28 din noul Cod penal care prevede cd
nu este imputabild fapta prevdzutd de legea penald sdvdrSitd de persoana care, in
momentul comiterii acesteia, nu putea sd-Si dea seama de acliunile sau inacliunile sale
ori nu putea sd le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze.
Be{ia involuntari completi este reglementatd de ar1. 29 din noul Cod penal, ca o
componenti a intoxica{iei. Textul prevede ci nu este imputabild fapta prevdzutd de
legea penald sdvdrSitd de persoana care, tn momentul comiterii acesteia, nu putea sd-Si
dea seama de ac[iunile sau inacliunile sale ori nu putea sd le controleze, din cauza
intoxicdrii involuntare cu alcool sau cu alte substanle psihoactive.
Eroarea de fapt este reglementatd in noul Cod penal sub denumirea de eroare,
dupl cum urmeazi: (l) Nu constituie infrac{iune fapta prevdzutd de legea penald
siivdrSitd de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu cuno$tea existenla unei
stdri, situa{ii ori imprejurdri de care depinde caracterul penal al faptei. (2) Dispoziliile
alin. (l) se aplicd Si faptelor sdvdrSite din culpd pe care legea penald le pedepseSte,
numai dacd necunoaqterea stdrii, situaliei ori imprejurdrii respective nu este ea insdgi
rezultatul culpei. (3) Nu constituie circumstanld agravantd sau element circumstanlial
agravqnt starea, situalia ori tmprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o in mo-
mentul sdvdrSirii infracliunii. (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplicd in mod corespunzdtor
Si in cazul necunoa$terii unei dispozilii legale extrapenale. (5) Nu este imputabild fopta
prevdzutd de legea penald sdvdrSitd ca urmare a necunoa$terii sau cunoasterii greSite a
caracterului ilicit al acesteia din cauza unei imprejurdri care nu putea fi tn niciun fel
evitatd.
Infirmitatea, dac[ are legiturl cu fapta slvirqiti. Codul penal aprobat prin
Legea nr. 28612009 nu mai reline infirmitatea drept cauzi exoneratoare de rdspundere
penalS. Mutatis mutandis, apreciem cd ea nu mai poate constitui nicio cauzd de exonerare
a rdspunderii contraventionale.
Articolul I I alin. (5) din O.G. nr. 212001 prevede faptul cd numai instan{a de
judecatd este competentS sd constate cauzele care inldturi caracterul contravenlional al
faptei.

$ 6. Prescrip[ia
Se consacrd doud tipuri de prescriplii:
a) prescriplia aplicdrii sancliunii contraven{ionule ;
b) prescriplia executdrii sancliunii contravenlionale.
Cdt priveqte primul tip de prescripfie, art. 13 prevede un termen general de
prescriplie, de 6 luni de la data sivArgirii fapteir.
Momentul de la care incepe si curgi termenul de prescrip{ie este uqor de
stabilit, in situafia contraventiilor care constau dintr-o fapti ce se consum[ intr-un

l Potdvit Leg五
nr 32/1968,accst tcrlncn cra dc trci luni de la data sivar§ irii faptci
R′s″ rκ ″θ′
ιαα′ ブ77お ′
ブッー
θο71″ αッ ′ ノ
071α ′
″ 307
“ 'rα `′

singur act.In acest caz,nlomentul producerii actului respectiv reprezintl momentul

de la care tncepe stt curgtt termenul de prescriptie。
Allumite diiculati apar↑ n situ4ia cOntravcntii10r care se desね ,oartt in til■ p,apttand
problelna dacう ln materie contraventional五 詢
■talnim,ca in penal,institutia θ
θκ″αν
θ″″α
εοJzr′ 4夕 θ.Potrivit art.13 alin.(2),astfCI Cum a fost el modiicat prin Lcgea lllr.76/2012,加
εαzノ ca77′ ″ αソθ4′ ′
′′θ″θθ4′ Jη γθ,′ ιttι ηz′ ′rι ソ湧,7fr Jα α′
′み の 6ン 4gθ ル 勉 ′♭′ αttθ αあ″ガ
saν ∂づ ″Jブ θJ.Cθ ″確 νθ ′ ιSだ εθ″加γ夕 加
/ψ ′ s′ α″α tt εαrθ ttε ガ′
εα′θα θわ′
′ た
gα ′
ノ
cgα Jθ グ θαz湧 ′
η′J″′ .
“ 'α `レ '

"′
In situatia m Care fapta a fost sう varsia ca infractiunC§ i ultcrior s‐ a stabilit ctt ca
constituic contravcntie,prescriptia apliCttr五 sanctiunii COntraventionale se intrerupe pe tot
timpul m carc cauza s‐ aa■ at inねta organelor de cercetare,i urlnttrirc penaltt ori↑ nね la
instantci de judccaぬ .Sc il■ pune ircsc conditia ca scsizarca sユ sc■ 2cut in tcllllcnCIC
prcvttzute la art.13 alin.(1)si(2)1.
Prescriptia Va Opera↑n situatia in Care sanctiunea nu a fost aplicat益 ln termen de
l an de la data sttvar,irii,respectiv a constatttrii faptei,dactt prin legi speciale nu se
dispune altfel。
In ccca cc pr市 este r″∫εr″ ″α の θ″″r″ sα θ″ ガ ″αッικ″θ″αル,O regttsim
“ “ `θ
reglemcntattt de art. 14 din O.G. nr.2/2001,astfcl cum “a“fost “
cl modiflcat prin Lcgea
nr.76/2012.
Asticl, executarea sanctiun五 amenz五 contraventionale se prescric, dac五
procesul¨ verbal dc constatarc a colltraventiei nu a fost comunicat celui sanclionat m
tellllcn dc o luntt de la data aplicttrii sanctiunii. Tcxtul prcvcde, ln alin.(2), c五
′r"θ ′″′ Jα α ιε ″JJ sα ηげj2κ θr θθη加 ッθ刀′ J′J"α ル ′θα′ θ ′ εθ4S`α ′αめ εカノ αr∫ ′ ル
"め
Jれ s′ α
77`α ルν
θs′ ブ ε
夕sθ J夕 ′
ブο77α ′
ι ′″
α′′ gι ″ cο κι
rαソ
ικJθ κ
′ α′
θ・ j′

`あ

7i SancξiunfJθ COntraυ enrlio・ αre

§7.Sanctiunile principale sunt mlsuri de constrangere si reeducare,care se aplic五

contravenientului in scopul↑ ndrept】 rii acestuia,i al prevenirii slvar,irii
contraventiilor2.

Considerう m ctt pot fl identiflcate mai multe criterii de determinare a acestor

tipuri de sanctiuni Si,implicit,Inai rnulte categorii de sanctiuni contraventiOnale.
1. Din punctul de vedcrc al actului normativ care le consacr五 ,identiflcttm douこ
mari categor五 de sanctiuni cOntraventionale:
a)SanCtiuni COntraventionale prevttzutc de reglementarea― cadru;
b)SanCtiuni COntravenlionale prcvttzutc dc alte actc nollllative3.

t
Adicd in 6 luni de la data sivdrgirii sau de la data constatirii, in cazul contravenliilor continue.
2
M. A. Hotca, Regimul juridic al contravenyiilor. Comentarii si explicalii, ed. a III-a, Ed. C.H. Beck,
Bucureqti, 2008 p. 90.
3
Articolul 5 alin. (4) prevede faptul cd prin legi speciale se pot stabili Si alte sancliuni principale sau
complementare.
308 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

2. Din punctul de vedere al naturii lor, intdlnim doui categorii de sancfiuni:

a) sanc{iuni contravenfionale principale: avertismentul, amenda, prestarea unei
activititli in folosul c olectivitdlii ;
b) sanc{iuni contraven(ionale complementare: confiscarea, suspendarea sau
anularea, dupd caz, a avizului, a acordului sau a autorizaliei de exercitare q unei
activitdli; inchidereq unitdtii; blocarea contului bancar; suspendarea activitdlii agentului
economic; retragerea licenlei sau a avizului pentru anumite operaliuni ori pentru
activitdli de comer! exterior, temporar sau definitiv; desJiinyarea lucrdrilor Si aducerea
terenului in starea iniliald.
Pdni in anul 2003, printre sancliunile contravenlionale principale se regdsea gi
inchisoarea contravenfionalfl. Prin Legea de revizuire a Constitu1ieinr.42912003 a fost
modificat qi completat arlicolul 23 privind libertatea individuali, actualul alin. (13)
prevdzdnd cd sancliunea privativd de libertate nu poate fi decdt de nqturd penald. Acest
lucru a determinat abrogarea sancfiunii inchisorii contravenfionale, care s-a realizat
prin O.U.G. nr. 108/2003r.
In alte sisteme de drept, aceasti sancliune existS. Exempli gratia, in sistemul gerrnan,
in cazttl imposibilitSlii de executare a amenzii, la cererea organului de executare silit6, se
poate ordona aplicarea inchisorii contravenfionale, conform reglementdrilor in vigoare2.
In acelagi sistem, regisim, in materia rdspunderii contravenlionale, o institulie care la
noi nu este analizatd nici m5car tangenlial, cu atAt mai pulin reglementatd qi anume
constrAngerea directi. Prin constrf,ngere directl se in]elege aclionarea asupra unei
persoane sau a unui lucru prin simpla forld fizicd, printr-un instrument aclionat prin
forla fizicd sau prin recurgereq la o armd de foc. Ea imbracd trei forme, qi anume:
constr0ngereafizicd (for{a fizicil), uzul de arme de foc qi impugcarea mortali.
Constringerea fizicil reprezintdfolosirea nemijlocitd a forlei fizice asupra unui bun
sau asupra unei persoane,prin diferite mijloace cum ar ft imobilizarea, tunurile cu apd,
blocajele tehnice, cdinii polilieneSti, substanlele lacrimogene Si paralizante etc.
Uzul de arme de foc este o metodd care trebuie precedati de avertismentul sau
somalia cd se va recurge la el in caz de nerespectare a indica{iilor care au fost date.
Impugcarea mortali reprezintd o misuri polilieneascd de prevenire a pericolelor,
care poate fi folositd numai in scopul protejirii unor valori juridice deosebit de
importante, respectdndu-se principiul proporfionaliti{ii intre gradul de pericol care
trebuie prevenit qi misura in sine3.

$ 8. Avertismentul
Este cea mai ugoard sanc{iune contravenlionald principald, prevdzrtti de art. 7 din
O.G. nr. 212001 gi ea semnifrcd, atenlionarea verbald sau scrisd a contrayenientului
asupra pericolului social al faptei sdvdrSite, tnsolitd de recomandarea de a respecta
dispozi1iile legale in vigoare.

l Publicat五
↑
n M Oflar,747 din 26 octombric 2003
2 G Goming,E Rusu,均 あα ″ εο
″た わ ま ′′ο′
″′ι′σ ″″ α777グ あαCι あ″″ ικ′ι
`κ `Prce″ "
の 範 R蒟
"″ 申 P面 C旺 崚 ∞ &p"
`ι `ο
詠た 曲 め
電 宅 鰍 筈 ξ檜 オ解 鮮 写
R d sp un d er e a admin is tr ativ -co ntr av e n li o n a I it 309

Din conlinutul art. 7 desprindem urmltoarele dimensiuni ale regimului juridic al

avertismentului:
a) se aplicd in cazul sdv6rgirii unei fapte de o gravitate mai redusfl. El se aplici
arunci cl,,nd ,,fapta este de micd importanld Si se apreciazd cd acela care a sdvdrSit-o nu
o va mai repeto chiarfira aplicarea amenzii"t;
b) prin natura sa htrinsecS, el este o sancyiune morald, mateialaatil prin dojenirea,
dezaprobarea fdptuitorului penfiu ceea ce a sbv0rqit qi indrumarea cape viitor si nu mai comitd
o fapti iliciti, deoarece se expune unor sanctiuni mai aspre dec6t cea a avertismentului;
c) art.7 alin. (3) din O.G. nr.2l200l conline o derogare de la principiul stabilirii qi
sancliondrii contraventiilor, in sensul ci prevede cd, sanc{iuneq avertismentului poate fi
aplicatd Si dacd actul normativ contravenlional nu-l reglementeazd expres.
d) intervenlia avertismentului materializeazd problema individualizilrii pedepsei,
pornind de la relalia obiectiv-subiectiv, fundamentatd qi pe adagiul filozofico-juridic lex
punit non solum quia peccatur, sed non peccatur, a cdrui semnificalie este aceea cd se
pedepseSte nu doar pentru cd s-a pdcdtuit, ci ca sd nu se mai pdcdtuiascd;
e) reglementarea actuald, spre deosebire de legea anterioard, prevede cd, avertis-
ntentul se aplicd atdt oral, cdt Si scris.

$ 9. Amenda contraven(ionali
Sediul materiei il reprezinti art. 8 din reglementarea-cadru, care in primul siu alineat
menlioneazd expres curacterul administrativ ul amenzii. Ea constd intr-o suml de tlani
pe care trebuie si o pllteasci contravenientul care sivArqeEte o contraventie cu un
grad mai mare de pericol social gi care se face venit la bugetul de stat.
Este consacratd posibilitatea ca limitele amenzilor previzute in actele normative
prin care se reglementeazi, contravenfii s[ poati fi reduse sau majorate periodic,
prin hotirire a Guvernului.
Legea-cadru aprevdzut limite minime qi maxime pentru contravenliile stabilite prin
acte ale autoritelilor locale gi centrale, precum qi prin hot[rAri ale Guvernului. Potrivit art.
8 alin. (2), limita minimd a amenzii contravenlionale este de 250.000 lei, iar limita
maximd nu poate depdqi: a) I miliard lei, tn cazul contaven[iilor stabilite prin lege Si
ordonanld; b) 500 milioane lei, in cazul contravenliilor stabilite prin hotdrdri ale
Guvernului; c) 50 milioane lei, in cazul contravenliilor stabilite prin hotdrdri ale
consiliilor judelene ori ale Consiliului General al Municipiului BucureSti; d) 25 milioqne
lei, in cazul contravenliilor stabilite prin hotdrdri ale consiliilor locale ale comunelor,
oraselor, municipiilor Si ale sectoarelor municipiului BucureSti.
Unele acte normative prevdd un criteriu obiectiv de calculare a lor (exemplu o amendi
ega15 cu un procent din valoarea de vami a mirfii). De menlionat caracterul legal al
amerr:li2, care interzice posibilitatea aplicirii unei amenzi neprevdzute de vreun act normativ,
dincolo de limitele stabilite de acesta sau pe bazaaltor criterii decdt cele reglementate.

' M. M. Pirniceru, P. Susanu, D. Tudorache, op. cit., p. 35. in acelaqi sens, R. N. Petrescu, op. cit.,
pp.513-514.
2
Spre deosebire de avertisment care, cum am menlionat, poate interveni gi dacd legea nu-l prevede expres.
310 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Spre deosebire de amenda penal[, cea contravenlionali nu atrage decideri sau

interdic{ii pentru persoanele sanctionate gi nici nu constituie antecedent care s[
influen{eze o sanctionare viitoare.
Ca destinalie a sumelor percepute cu titlu de amend6, ordonanla face distinclie intre
persoanele juridice qi cele frzice,
Astfel, sumele provenind din amenzile aplicate persoanelor juridice se fac venit integral
la bugetul de stat, cu exceplia celor aplicate de autoritilile administraliei publice locale gi a
amerziTor privind circulalia pe drumurile publice, care se vor v5rsa la bugetele locale.
in schimb, amertzile aplicate persoanelor fizice se fac venit integral la bugetele locale.

$ I 0. Sanc[iunile contraven[ionale complementare

Confiscarea
Sediul materiei il reprezintd art. 5 alin. (3) lit. a) din O.G. nr. 212001, care, in
consonanli cu prevederile art. 44 alin. (9) din Constitu{ie, dispune cd pot foce obiectul
confiscdrii bunurile destinate, folosite sau rezultqte din infracliuni sau contravenlii.
Confiscarea bunurilor reprezintd o sanc[iune contravenlionali complementard care
consti in trecerea siliti gi gratuitd a unui bun care are legituri cu sdvdrgirea contraventiei
in proprietatea privatd a statului. Ea este prevdzutd in diferite acte normative, cum ar fi
art. 12 din Legea nr.31212003 privind producerea qi valorificarea legumelor de cdmpl. Ea
se dispune, de reguld, de agentul constatator, prin acelagi proces-verbal de constatare a
contraventiei, odatd cu sanctiunea amenzii.
Suspendarea sau anularea, dupi clze a avizului, acordului sau a autorizafiei de
exercitare a unei activitfl{i
Este o sancfiune intAlnitd in cazul in care pentru derularea unei activitdli sunt
necesare unele avize, acorduri sau autorizaTii. Exemplu art.273 din Legea nr.29712004
privind piala de capital2 prevede cd sdvdrsireq unor contravenlii se sanclioneazd, aldturi
de alte sancliuni, cu suspendarea autoriza[iei sau retragerea acesteia.
tnchiderea uniti{ii este o sancliune contravenlionali complementard, care constd in
inchiderea unui punct de lucru al contravenientului gi poate fi dispusd in anumite situalii,
cum ar fi unitilile de alimentalie public[.
Suspendarea activitlfii agentului economic este prevdzutd de anumite legi, cum ar
fi Legea m. 6111991 pentru sanclionarea faptelor privind incdlcarea normelor de
convietuire sociald, a ordinii gi liniqtii publice3, conform cdreia in cazul servirii de b6uturi
alcoolice in alte condilii decAt cele legale, se poate dispune aceastd sancliune.
Blocarea contului bancar se poate aplica in canil contravenliilor care privesc
activitatea bancard sau financiari.
Retragerea licenfei sau a avizului pentru anumite opera{iuni ori pentru activitifi
de comerf exterior, temporar sau definitiv este specificd activitdlilor de import-export.

1
Republicati in M. Of. nr. 548 din 10 august 2007.
2
Publicatd in M. Of. nr. 571 din 29 iunie2004.
3
Republicatd in M. Of. nr. 387 din 18 august 2000.
Raq′ lr72″ θ″ α″″
,メ J7'S′ ′
α′ッ¨
ブ 77`rα νθ/7′ ノ
ο72α ′
湯 311
`α `ο

Desfiintarea lucrttrilor ,i aducerea terenului ↑

n stare initialtt CSte spcciflc五
domcniului constmctii10r si cste prcvttz■ lttt in Lcgca nr. 50/1991l privind autorizarca
exccutarH constrtlct五 lor2.

$ I1. Obligarea la prestarea unei activitd[i in folosul comunitilii

Sancfiunea de obligare la prestarea unei activiti{i in folosul comunit[lii este regle-
mentatd in prezentprin O.G. nr. 5512002, cu modificirile gi completirile ulterioare3.
Din analiza prevederilor legale, pot fi identificate urmdtoarele elemente de regim
juridic ale sanctiunii obligdrii la o munci in folosul comunitilii:
a) durata maxim[ a obligdrii la prestarea unei activiti]i in folosul comunitdlii este
de 300 de ore.
Minorii p0nI la 16 ani nu pot fi sanc{ionafi cu obligarea la prestarea unei
activitifi in folosul colectiviti{ii.
b) aceastd sancliune nu poate fi stabiliti decflt prin lege sau prin ordonan[il a
Guvernului.
c) aceastd sanctiune este alternativi cu amenda Amenda este aplicati de organul
administrativ competent si constate gi sd sanclioneze contravenlia, pe cAnd obligarea la
prestarea unei munci in folosul comunitS{ii se dispune numai de instanla de judecatd.
Prin O.G. nr. 5512002 a fost reglementatd de asemenea procedura aplicdrii qi
executlrii sancliunii obligirii contravenientului la prestarea unei activitdli in folosul
comunitdlii. Din analiza prevederilor acestui act normativ desprindem urmdtoarele
trisituri specifice sancliunii contravenlionale pe care o consacri:
a) organul competent sd aplice aceastd sancliune este exclusiv instan{a judecitoreasci;
in conformitate cu prevederile articolului 9 alin. (6) din O.G. nr. 2l2}0l, in forma
modificatd prin Legea nr.7612012, hotdrdrea prin care s-a aplicat sancliunea prestdrii unei
activititli infolosul comunitdlii este supusit numai apelului.
b) sunt previzute de lege, avdnd caracter exemplificativ, serviciile publice in
domeniul cirora se poate dispune sanc{iunea obligirii la prestarea unei activiti{i in
folosul comunitifiia.
Potrivit art. 16 din O.G. nr.5512002, consiliul local este cel care stabileqte domeniile
in care contravenienlii pot presta activitdli in folosul comunitdlii.
c) aceastl sancliune se executd dupi orele de program ale contravenientului, pe o
duratd intre 50 qi 300 de ore, de maxim 3 ore pe zi, iar in zilele nelucrdtoare este de
6-8 ore pe zi. in cazul in care contravenientul are posibilitatea sd execute sancfiunea in
fiecare zi dit cursul sdptdmAnii, iar autoritilile publice locale, prin persoanele com-

l Rcpublicatう
ill M Of ll1 933 din 13 octomb五 c2004
2 Pentru dc2Ⅳ
ol戌廿i,v.M
A Hotca,R`gノ 773ク ノ
ノン′
た力Cα ノσο″″αッ
θκ ノ
′οろ Cο 772′ れrr7″ ″ゞノのフノ
rノ
たα″ブ
,Cd a III― a,
Ed C.H Bcck,Bucurcsti,2008 pp l18‐ 119
3 Publicatう
,nM ()i nr 642 din 30 august 2002,aprobata prin Lcgca ll1 641/2002, cu modiflc凌 dlc §
i

COlllplctぅ ●le adusc p五 n O U G lar 108/2003,Lcgca nr 422007§ 10.U G nr 78/2008

4 Este volba dcspre urlllttoarclc domclui:mtrctinerca locunlor dc ag℃
mellt,a parcunlor si a drtllllun10r,
pう strarca cur■ cniCi si igicnizarca localittti10ち dcsttsurttca dc act市 it■ i ill folosul cttminclor pcntm copii,i
bぅ廿ani,al orfclinatclor,spitalclor,scolilor,grう dinilclor Si al altor a§ czttmintc social― culttllalc
312 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

petente, pot asigura supravegherea activitdlii contravenientului, durata maximd de lucru

nu poate depagi 8 ore pe zi.
d) este interzis[ aplicarea acestei acfiuni in cazul persoanelor cu handicap,
femeilor gravide sau care au in ingrijire un copil in vflrsti de pflnl la 2 ani, precum
gi in cazul militarilor in termen.
in cazul contravenienlilor cu vdrstd intre 16 qi 18 ani, li se poate aplica o asemenea
sancfiune, dar durata ei este redusi la jumdtate, respectiv ittre 25 qi 150 de ore.
e) contravenientului ii este recunoscutd posibilitatea de a formula plAngere impo-
triva misurilor care privesc con{inutul activiti(ii, condi(iile in care se realizeazil,
precum gi a modului in care se exerciti supravegherea.
Aceasta se solu{ioneazi de judecdtoria in a cdrei circumscripfie se executd
sancliunea, in termen de l0 zile de la primire, printr-o sentinld care este executorie qi care
se comunici primarului sau unitSlii de polilie la care contravenientul a depus pldngerea,
precum gi contravenientului.

VI. Procedura contrqaen(ionald consacratd de O.G. nr.212001

$ 12. Norme procedurale aplicabile

Art. 47 din O.G. rtr.2l200l, in forma modificati prin pct. 41 din Legea nr.7612012,
prevede cd ,,Dispoziliile prezentei ordonanle se completeazd cu dispoziliile Codului
penal qi al celui de procedurd civild, dupd caz". Precizdm cd pdni la modific[rile
intervenite prin Legea nr.7612012, textul trimitea, in completare, doar la normele Codului
de proceduri civilS. Prin aceastd completare, contravenfia iqi relevd sorgintea ei penalS,
ea fdc0nd parte, ab originem, cum am menlionat deja, din sfera trihotomici a ilicitului
penal, care cuprindea crime, delicte gi contravenlii.
Considerdm cd. intregirea regimului unei institutii cu reglementdri aparlindnd altei
ramuri de drept, in speld ale Codului penal Si ale Codului de procedurd civild, nu este de
naturd sd schimbe identitatea instituliei respective, sd o transfere dintr-o ramurd de drep't
tn alta.
Contravenlia este o faptd antisociald care const6, in principal, in inc[lcarea unor
norrne de drept public, ea put6nd inteweni, cum am stabilit, qi pentru incdlcarea normelor
aparlindnd altor ramuri de drept, insd ea reprezintd, sub toate aspectele o institulie a
dreptului administrativ.
Fapful cd unele aspecte ale ei, cum ar fi cele procedurale, se completeazd cu normele
Codului penal gi de procedurd perrald, nu inseamni ci institu{ia contravenfiei inceteazi
si mai Iie o institufie a dreptului administrativ gi se transferl in ramura dreptului
procesual civil.

$ 13. Fazele procedurii contraven[ionale potrivit O.G. nr. 2l200l

Intervenlia acestei formei de rdspundere specifice dreptului administrativ presupune
parcurgerea mai multor etape, de la constatarea sdvdrSirii faptei, pdnd la executarea
sancliunii dispuse de organul competent.