lJNIV

JA l]:

"

ODiCA ED:NTl
IHAttLA

:R

HINCU

AD 1 ALoA

IS
]Alni ttN!

At Ul,TA

lJ I)
NA

111 fl` 1, '1

lEA DE lEDICINA

Editu
2 uttdatiti gnivcl.sitare,,Dllll 13a de tFf)3"din Calali

estc acreditati de

IN(

SIS

INTRttD CttRE[
ST ll C L
]

Descrierea CIP a Bibliotecil Natiollale a Rolnaniei

lntrodtlcere tt stlldiul celulei.Ind

"

Biblogr.

LJ p J r JJ rr tt

Flialogtc cc sJ tt
,

umar pentlu lllcrttrile

do e CCI ara d molecJar /Rodicavttdin,,

Irilla Durbal ,
haela H,n ,Crisian Oni,or. Galtti Bditta
",2007
FLlndttei UdVttitarc,

practice de

ISBN 978-973 627 380 3

1

Mehed ,Rodca

.Durbal hina
I

.Hhcu,Mihaela

.Ont,o C Slan
577

Lector cafie: dr. Cosma Tudose r

@Editura Fundafiei Universitare

Dunttrea de Jos'',Gala,,2007

EDITURA FUNDAT ]I UNIWttRSITARE

7DIP/mADE S GALAT1 2007

ISBN 978.973

www.editura.ugal.ro
edituraQugal.ro
627 380 3

, ': :,1

1' i:'

: f :-1

,1 1

P RIIA A ttOti

J tt l 1111,1

ilu d

oop]1: : III ;ol il l)lfl

:'

2i M
st p lop { toni :)

1, ,1lar 111: 1 :

22M p 1 ! rnP l tun

t

2 3 Mit oopul 11, loo3`o:

2.4 Mi]rOscoPul cu 00nirast`o

2.5 Micttsccp 1

o131 3:

26M ro3 pul ded

mln

=FI=

11,a

loio itl i31 1,ic

I=

il,31=:11,

11

):Jt,11111

J11 ,1 1= Url1lo

=1

rit ati)iltli
11,1:
11 (ol l lJil :!anis 1 1ol pl
'ii l,,(li
1::0111,111=n il F11
14F:mal i11,d lo 1111 111111.( 11

i: llia i`J`
=
`,'cO
1,ripl nl
3 11
!,al= elll==111 ct a CI, hl it
11 i= ic Ji
=urio,mp1311110r tOl
'1=:
e at o,:=,
,Ir ti cslo indisPonsabil pont
11`!: ),s c
=in,1 90 13it
`:11
ln3sptit

il b'olo9iol oelJlalc ileig ct ap x: a,v30011,11 lFri li vf :lJCr

o
=

o95c a lerni3 obse

e Rcbert ooke(1065),cer
inl o 331lune p11,1 :3 uricr
=Je C

Si ca ln
(lure de mb ,lo a dat
,:31 do

Je(ce a,1::it,i:in ni c3 le
,
= ldt,
iC )Ta rll Fere,de CJ bz sttbr cdu gehb C ow an nlal , 3nd
An vatt L wenhook(103 desGOperl sdna ta nimc a ceh: br li,prolozo, eL ttn api:
4)(11111

, loo,a

PARIttA TR :A Tehnica ob nett pyepaF : F mi3 scOpice

3.l Gene
t I
S 2 ebda ettGtu
1 6eC1lni10F l 0

25
25

26

3.3 Coloratta in mil oslopla opjo

31

3.3.l No unl geriemlo

31

lcbulelc i din Singoie v itebratelor,bacte

lie,

H.C(set.XVii} lenlonOaztt pentru,

la dat s,uclll a Celula plantelor L ceput
s, I XIX,01oo(1305)anttla ctt toalo organ neb 8o nasc dn ca [bal i et u ,
de si ci a planteloi anlnalolor
bett Brown(1831)desCOpo nucle3i celular i plantel alrrn
,5 ntdell esl o
oonpnen constan J ttndalnenbtt a c d, l VaboHn teeuwenhoek(18: deSCOP
nudeolul in interorui nucleuiuL E Purkinie iniltduce no,unea de p oloplasm
ta M Schunze
denne, cdu Ca.om masl de proto aSm
mi
n spalu d0 0 membttn clre
Ine in
i

3.3 2 Colorall OCVent lz le

in otrid

33

nletta StructuJlo

33.3 1rrlaglni de micrclsooPie OpiC -0 den10rea dbchim

structunlo celulale

34 Meloda ciabii malo aluLi blologlo in monostttt

3.4

l Tehillca eleclu

3.4.2 Tehnica efectu

if u lor
i amprenlei

ce tlla

un nucleu'

Forrlldartt datt a leoHd cduL apattne bOLns I Mathas Jacob Sc dden(133 Ca

]
f

de ort3an

3 5 EfeduaFa preparaielor penttt mlcFOSCOpia eleclronic

PARTEAA PATF Celula

inb o

ca unitate structurall a mate ei v .R. FChOW(1958)in luCralea sa Die celular pa

aspecte struct :e i ulraStFuCturale

formJeaz airmala"om

4.l Caracterele 9onerale ale celulelor

51

forlna ,c

4.2Alcttuitta celulei eucano

53

4.2.l Membrana celula

i specianz
l invell ului

54

celular

4.2.2 Ciloplasma

58

42,3 Nudeul

66

i cele

ce

aSemenea,susine c

e cellJa

normale lot din celule,la baza bomOr alandu_se de frdptim

ln viloa

celulelor.

d iziunea celular la animalo.

P n

pettc,oOarea lehndttr de mbrosGOle,a me10ddor de l rc,sec,o,a J cdOrare,

y
! r i

4.3.l Miloza

4,3.2 Meioza

71

`665problema
sl 1900,care
au microorcanis
dentonstrat c
pian de temene a unu1 0rganism mu1lc lular"punea
dacl,l

74

414 Celjl 10in conlexl isulartt Matncea e

PARTttA CINCEA

rac lula

A e metode uttlizate h studiul celulei

ionarea celula
5,lF
5.2 1zolarea,i pullcarea proteinel

5`2.l Exlragerea prolelnelo d

embttne

' . :

73

In ciuda cuno,tnlelor acumula ,inlre an

b

prolozoo
Odatt "e,i
cu in"
90rea prop eblbr genelce,lJdo9te
microo 9aniSrlele

83

le,te

3um

OChlmte

ab cdubl a dtten dar c

sunl oolule de sine s Ica . Toab studme mOdenlo recunosc ctt atat in

5.2.3 Eleclroforeza

celula este
lelel p

Sunt orgallisme mon dJare sau drnp 11 lo celJale mu acelttare?

o anismele utticelula cat,l in cele pluttcelula

31

81 LiOGRAFIE

eaztt pttmele cutuH de lesutun,

80

5.2.2 CrOmallgraia
5.3 Cu unle de celule

Carrd i

78
80

id'i

sunt

E St,asburgor(1875)descOper descne dlu Onea cdd b anle, fW,Fleming(1879)

63
63

4.3 Divizlunea celula

lol

Sutu patoloJCe

cdula esb untalea st uttural fundamental care

riatettalul genelic,i pre2intl o an atta b10chimic care suslne exislenta vi

Sttld Iconbmporan

ldd es

l.

o ad :tale com exh Ca oom na ma nl d dttme

mettde ttn 00 induzand nl rOsco a)geneuca, mh) ol aol doga lumJ imens de
cuno, n

um la

indlvidual,c ol

n ul m150

de ani a dus la d

irea Biologiei celulare,i moleculatt ca domenlu

din 30 in Ce malim"nantll placttca medicala.

85
39

l Palologattd

lerm

201 bd i dh dl l
)

:" 111

Arhetipuriler ceir.rlare
Organismele vii sunt alcituile din celuie care au trdsdirLri comune, e.xistind $ funclionind
impreunA, aceasta fiind unul dintre aspectele unit6{ii iumii vii, Procesele intracelulare care delinesc
viala (metabolismul, reproducerea, schirnbul de informa,{ie cu mediul) se desf6$0are dupi mecanisme
comune, indiferent de tipul organismului siudiai,
Universul bioiogic este alcatuit din doud tipuri de celule
inke care existd deosebirii esen{iale de organizare.

1 1 1111 1

Celllelo oo(,aloi 311

nel

=n

on)nd

,fc,Ii

11lp()

celulele procariote gi cele eucariote

Celulele procariotez * sunt cele mai simple gi priinitive forrne de organizare a vieiii, preceC
eucarioteie ?n evolufia formelor de viald 9i sunt organisme unicelulare (figura 1 .1a), Din aceasta clasi
fac parle bacteriile 9i algele albaske-vezi.
Celulele eucariote3 - sunt celule cu organizare complexi in alcituirea circra se disting kei
parli principale: nucleul (organit al coordonirii proceselor celulare), citoplasma, ce conline numeroase
organite 9i suprafa[a celulari, dispozitiv ce controleazi schimburile cu mediul inconjurltor (flgura 1.1b).
Eucariotele cuprind protozoarele cu nucleu, gi toate metazoarele - plantele 9i animalele, inclusiv omul.

c !

olt ,IIt=

bine i vidu311

. la ceiulele p

2 P calo le se in

lol

sC pttn simpl

cel tl: 10

se ct.nden"az

s nt cattdolslce o i

3`E G
olo

=uni ui

li ,til:

`ial

cal l de ttpl oste O singur1 17101tC

,( 14 11111 1

ptnen ll

indatt a t lulei du,i ce s au dublat c

]1 ifll1 elT

1:l

teF oraFO nlat312Lii nucloo

lttLl

5" Fc rlla lal mul r cronlo2o` :ai C

ir

11

"

soecri,i apare ltsui de diviziune,

rSmmi pero
e( 0001 :1
Q ,ap lL:
stul oloplasrnei a ttrl o82 m1lice`
aro o cottpattimentare strudu ,1 lunc, n8:

in dto,aSmi Organitt cJ

Ool,Ii icul l en4o,lasma13),de"mtate p

choplasrra,(

al 0 1lo ol 9o caFaC 13 Ca,Ht(1 l 31111:

18 ,,iatF
(1 olo3 se 9 Se,l iri c io,1 3,11.

tule cmmo2om l unic al pttcalotelor

111

siruc

oollil

a,a nu`ol 1 ,ooid 3au echiva Oir uc ea

acid de ox bonucl l ce o

8 let

n melnbrane de

sau ci scheletul Celula euca"o

citoplasttel Pr andJe nu au Or3anit celuiare delimila de merrlbFane ,:

ci

nH pl
l,t5

ea ci piaslloi.
oompattiment

4 Ettca obic au in citosol un ciOscheid ce dote

in4 ma,i

ln ,le cel !=: n catt fact

pa ,ta p canct l Omab este aj9urattt de un tagd cu st

inttinid ia ce1llele eucalot

am tma g a
ta idor

rimea celulelo i a c011lpOnentelor:oF

l

h ,nSunile celulelor sunt pre

)ntabi comparatv ct cele ale Ottanismelo pllHcel 1 ,1 3ie

mol ,ule!or,ln lgura l.2. Celulele,1 0 pa

micro et lor( m)1,in Vreme ce penlru al

Merrbrana

'

Nucl oid 5"m

din mpOnenble lor au dimettsiuni de ominul

struotur mal inici dimendunilo sunt oxpl

SeS

le

'

Figura l.l COmpattfe ttr celyle procari9 cele e cattolef ttaghi de m c s

e ereclrOrtt J
sch e al CelJ/a procao se remaalcFtta slmp e,la de COmparFimerre

cilopttsml. Gdda ercario alclfvilre

ettrtt eslepezett trClerlyil.l151

t archetipos modelpdmitiv (gr.)

=
pokarion = prenucleat (pro -inainte, kadon

com

a Cr

nuci, gr.)

eukarion = cu nucleu (eu -sufix pentru adevara! exisE, karion

Sttu

cifoplasma comparfi171"

nucd, gr.)

11it 111:

100 nnl

l lt,

10Im 10opm 1qm lomm l@mm

1m

Figura 1,2 Olmen siunile relative aie moleculelol, celulelor gi arganisme!ff superioare. P)
Proteinele globulare mici au dimensiuni de cAliva nanometri, complexele moleculare mari cum
sunt ribozomii pot atinge 30 de nm. Dimensiunile organitel'y rnal mari, ca nucleul sau cloroplastele,
sunt exprimate in micrometri, Bacteriile au dimensiuni cuprinse intre 1 qi 5 pm, iar celulele animale

::

111
de

lrl

",11
sunt

= lll,il,()

1: le

rvtt

deci c .dai 1:`11111 ,slll

vi`11"le cti ochi libcr,15 nt necestle dlsplzllvo li nl

11,, 1 11(lol

,,

llicroscispi;s i:tk.t;;trt.-u)tca, dalrxlli ;rulerii drr iezolrriir; iiiLrii rrranla.lali tle cea a ilicrus(:0pului
optic face posihlia obser'varea unot dotalii firte alr: strrtclurik:i 0elrilare. in flgura 1,5 sunt prezentatc
comparativ imag;ini de rnicroscopie optica, microscopie electmnic* Ce transmisie 9i de baleiaj.

1=,ic('4 t"''ll:=111'

i le l)c 11

lo

llu 1311 1

etode Jtil:ato stttdiui celulelor

Dab dmms
31 0 3btCtJ 31l dc sl
8 m 13 Smdul r C6
,
CCipponen le b ,3iOloO Cdua d dari csie dep,hd3ntt de d zk7oltatta rn"v
:

ins umente, hnO1091(19u

4 1

"

13).

:III

C;lq:hririi;

nd

FM

Crii;r,ruiimrrlour:r

ll,licio*ooi.l
p,ca

Figura 1.5 Spermatozoizi umani obsevali

la

nicroscopul lotonic (a), microscopul electronic de

kansmisie (b) gi microscopul electronic de baleiaj (c). p1

Fracfonarea celubre permite studierea organitelor celulare, izolarea ior 9i caracledzarea lor
din punct de vedere al skucturii gi compczifiei chimice. Peniru a efeclua frac$onarea, celulele kebuie
intii fragmentate mecanic cu formarea unei suspensii numite omogenat celular. 0mogenatul este apoi
supus unei serii de centrifugdd in urma cerora se separi ,,fracfiunite celulare" care conlin organitele
izolate. Aceste organite pdstreazd o bund parte din activitatea lor fiziologici, ceea ce face posibild
studierea func!iilor lor. Compozilia chimici poate fi analizata prin efectuarea in continuare a unor tehnici
de separare a componentelor dintr-un amestec cum sunt cromatografia 9i eleckoforeza.

1-`eCluar onu l"parl nt,,Op

2- olpD lr unll

nlal an d
dllFC
9"J oduhF

12

hreO de odu Mo, dnl ut

Figura l,3 Velode,

cale"sFrdflrl celulelor a s1/OCtu
orstJmelJ/a

scopb opFca a s ba7a p mdo date o hule desprecdlb in prezentl depanede 3_

epdZat polenfJd,Stt h baza und h iam de a
a h Studu cdubl in patt p n dez
a
de nd Jspo
ve lexem mbpsco,ac
uO SCenl ,a Se vedea paHea a dou J,de asemeRea`
i

p"n descololrea de noi rnelode sludiu a compOnentelor celulare lthXerllplul u

Atunci cdnd se urmaregte studierea anumitor procese, separat de contextul interacliunilor

complexe din organism, este util6 cregterea celulelor in ultrol prin lehnica culturilor de ce/ule. Primul
pas conste in izolarea celulelor din proba recoltati, de reguli cu o enzime proteoliticd de tipul tripsinei.
Celulele izolate sunt apoi introduse ?n llacoane care conlin mediu de culturi - o solu(ie izotond, cu pH
neuku, suplimentatd cu substanfe necesare cregterii celulelor. Culturile de celule furnizeazi un numir
mare de celule de acelagi tip care pot fi studiate din punct de vedere al funcliei lor prin metode variate;

de asemenea, poate fi studiaE structura lor gi compozi{ia chimic[ prin tehnici de microscopie

gi

fraclionare celularS.

zarea an pHor

lmunOollochim a)Di
to
componen cdubre pot l enttca da10n
ren,ale a anu: ilor cobttnl d

91 p
`
sau prin dettdatta ac u
dbo i do9 o m l
i

lo"nd rin cdutt esb i : de pttzenla suCanardeh genattil a,a cum sc" 0 ea

ma 1,in idenllcaca,1 localizarea difellelor structuH intaceldare

"enttmdOr marker spedice

1.4).

in lbrelo musculatt si ate din 19

Figttra l.4 SecliF,o prlll

Care

ptta m e
attyFa

" a sto
lo"zd Fii9Fele bO" mi
de
b
bC=b
ornd
O

"s`

rda lt31

ttao

ap

Aparitia micioscopiei elecr'r'*niee gi dezvoitarea tehnicii de fraclionare celuJarh au realir*l un

impertant salt calitativ in desci{rarea ulirastnrctuiii celul*i ii * ftirrcli*i difedie!or campartirnente celulare.

I in u{ro cre$terea celulelorin afara organismului, inlr-un mediu artilicial.

=

c are E

iT

RA

:L 1
l T

obecte m L Je CttrordetJ sunt h J le Lupett cde ma pu10r

nu

m FeS de tma n de 50 de

orl.

Microscopd,este un lnstrument opuc care ul

struc le cu dimensiuni sub rlita vizi

z z Osterle d len o pentru a studa

Ji Cu Ochiul ber,Micros pul trebule si hdep

t

Obieaivel stt prOduca o imagine m

a obieclelor,s separe detanle imagin
vi b e

pentru ochiul uman sau camera fotogran

neasc

i Sa fac aceste detal

Dinlendunea o ectdor care pot i studate cu un mtroscop de nl,de lpJ de radttb pe

: i i f

lll

de undi a r IId.Cu mbrOscopd oplc pd 1 6bse a o,ede Cu dhengllni 10nO

diamelru,In tmp ce cu miCrOscopul electronic,care folos"le in loc de lumintt un

0.2 1trrl

soicul de eleclroni,

scop
c a elemerlelor sale: p10orul,2`
_

5-le laterale ale plar 6-lab 70-COnde sa

revol,8-dispozltivlFl de p ere Fa p cl a fl.9-S a de lym

o ec1/e
2-OCJlarda agi9e a moscopttvi o
Figura 2.l al Reprezerfare sc17emarCi a

se pot Observa struclud cu dimensiuni de ordinul nanomet1lor(labelu1 2.1).

cOrOara 3-allgrertt cy,

Microscoape fotonice

Microscopul optic (fotonic), care dupe adaptarea

unor dispozilive speclale poate deveni:

A. l/icroscoape fotonice bare

folosesc radialiile spectrului vizibil
(radialii luminoase cu I=400-800

A.Elementele mecanioo

Mlcroscop cu camp intunecat

nm)

Uikamicroscop
Mlcroscop cu lumlnd
Micmscop

Repre2intt un sbtem de pbSe mecanice ce oon,ne dslemJ opic de m Ht,pe cd de unlinal

polarizali

Oi pe Cel de caplat,i lranSmis!umira,Aspeclul,i forma dispozlivului mecanic pot sb va

un tp de mioroscop la altul. :

cr conlrast defad

Rd dementelor meca ce esle de a suslne m1le s

B. Microscoape fotonice care

Microscoape cu lumine uftEvioleta

utilizeazd alte tipuri de radialii

(ultraviolete, cu A<400 nm)

Micmscoape cu lumind

ulkavioleti pentru

de manevrare a componenlebr sblemtlld oplic.

Sunt reprezenlate de:

-'

fluorescur!i

C SCOapedectronte

::

prO"

'Cu

Onda cu vtta e eclro

lemu i oplc de a crea posi

eze ttor de la

talea

A.1.Piciorui sau lalpa microscopului

A.2,Coloana microscopului
Microscopul electronic de baleiaj

A,3,Disp07i ve de punere la puncl a imagin

A4.Tubd mtscopdu

Microscopui elecironic de transmisie

A.5,Phina sau m su,m rOscopu cu cavab

Tabdd 2.1 0asttcarea

scoapelorFolosile m J diJl

celJlelor

clledeli19JFdJeFaFlliza

u:.

2.l MiCROSCOPUL OPTIC(FOTONIC)

prolecloare,l un dialragm.
lil,folositln sludiul exploralor slruclu :or cu dimensiuni de ordinul

Esle un aparat oplc de nl

microni!or,i care folose ca Slrsade radialillumhanalural

iO:

A, emO le

mecanice

Are tn alc

sau a illala Ogura

1)

2. Coloana mlcroscopului de formi dreaptt sau curbO se arliculeaz

lprin gna dinlala pentru deplasarea tubului microscopd

B,Ebmente op ce

dispoz vd de punere b punctaima

`La CO16ana sunt rnontalel lna,tub

3. Disp021iVele de punere la punct a imaginl sunt lxate la ooloanalmicroscopu:uI`Ele sunt

reprezenlale de dou

in palea sa infe oartt c

dO !msOopduL in pa a Sa supe oattg anle Oa ; bana prezintt un dstem do angren

al Zett

perechi de surubu"numile vize,dispuse slmetttc de o parte,i de alta a co10enen

macrometHce

sunt reprezentate de o lereche de,Orubun ce implma ttbJ

m rosco,cm C H ln an verlicJ fa de preparalul de studal,De aSarea tubuJ cu macrOviza esle

Rezolulia este cea mai micd distan[i inke doui puncte ale probei care pot fi incl distinse ca doui obiecte separate.

10

trlanul r:tinei

WI

i

eli

lil [
lll

s:

:
L:]

IW]


d cJ supenOr,Fx este ala,at excentrc la cap td lnfedor a tubJ preJnta un o ndu drcular,
dreptu!tubulut

discul

infer10r,mob

esle angrenat pe discu1 lx,prezint

unu pan la cinci o"lci1 lldab pentrtl

Figura 2.3 Elementele opllce

: f

1

f

nicroscopul fotonic.

opticd a microscopului prin rolirea revolverului,

Tubul purtdtor al sistemului optic in totalitatea

b Ogttnda plan l este montat

n talpa microscopului n patea anle oa
olentarazde hmmoase m axJ Oplc J m roscopJtt cu ttutoru adou M

sa, se apropio sau se depirteaza de platini, care

sprijind preparatul de studiat, prin rotirea celor doui

,i are rolul de a

c, Diarragmul

pererhi de vize, macromehici gi micrometrici.

5.

S) eSte situat in picio intre

sursa de lumln

10g nd l

este un sislem de lame

Platina microscopului (mdsu!a) - este o place

metalici rotundd sau pdtrati, fixati orizonlal la coloana

metJte montale lntr un hd metJ cclnsituhd un dalagm a c rui descndere se redeaz

microscopului, deasupra articulafiei acesteia

microscopului.

laleral ,

cu

putand mic,Ora sau m

pttntr ot
conul luminos ce i ep n deschiderea c,cula din talpa

v
CO,densatorui este format dn un Sstem de nJe convergente,mtttale lnt un dspo
mO l alat sub atin are roltt de a focJiza hmlna pe preparatJ m rosco C h funcle deObecttvJ

piciorul. Pe plalina se ageazd preparatul microscopic.

Central, platina luturor microscoapelor prezinte un

zeaztt oblective cu pulere mare de m

cand se u

orificiu circular, larg de 2,5 cm care permite hecerea

fasciculului luminos dinspre ccndensator inspre tubul
microscopului (figura 2.2). Pe fala superioari a platinei

foloSt se stab e,te g po211a COndensalorulu

se gdsesc doui iame rnetalice numite cavaleri

oondensalord,avand pozi e maXimtt pentru o edvul de 90X).

valeli, care lixeazd pe platind preparaiul de studiat.

ndic cOndensalorul iar Cand se fOlose,te obleciv cu putere de m

infedoa pentru obleclvu de 10X,iar pe masu

sau

Figura2.2 Platina gi cavalerii

B. Elementele optice
Sunt impdr{ite in doue sisteme cu roluri 9i localizare diferite:
8.1. Sistemul de iluminare
8,2, Sistemul opiic propriu -zis

1.

Sistemul de iluminare
Confine acele pir,ti ale microscopului care furnizeazi lumina cu care se studiaze preparatul,
Elementele sale componente sunt monlate pe microscop sub nivelul platinei gi sunt reprezentate de

sursa de lumini gi o serie de alte elemente care modifici fasciculul luminos gi traiectul acestuia in
microscop

diafragmul, oglinda 9i condensatorul (figura 2,3).

Sursa de lumini estd inclusi in talpa microscopului in partea posterioari 9i este reprezentati
de un bec de putere micA ('15 W6 V), alimentat de un transformator. Transformatorul este plasatin
afara microscopului 9i are rolul de a transforma curentul de la 220 V la 6 V,

a.

9i

parcur$ul fasdculului luminos in

Microscoapele mai vechi utilizau sursa de lumini artiflciali extemi sau lumirra obignuitd.

re,se

re

mical se cObOar (avand

pozlie
ce cre,te puterea de manre a Oblecuvului se ttdic

2 Sttlemd oplc proO u2is

t a oblectelor din
Esle reprezentat de sistemele de lenlle care produc imaginea m
mtroscop deasupra
o ecivele J oCJareb ttgura 241. e sunt monlale pe

preparatui mtrosco
pialinei,la cele dou

extreml ,ale tubuiul.

a. Obiectivele

.)

: lR:

un tub metalic ttgura 2.4a)puterea de ml re a obieclvelor(P Ob )eSte insc s pe

re de 10 o ).
acestea pttn gravare leXem 10X=pulere de m

anumi

ordine int

emT"

d
de
:
1

D lanla focJ

o a un

O ed eSte hvers proporiond

ob ctele tebub aSab h O ds frOn h ma mare ca

cu pulerea ni de manre,br

dar ma mm decat

dare

pent

Oinetta

dsbnla frOnbla h care se Oblne imaghea da (DD este l pentu necare

obecl j este,de asemenea,h"rS prOpolond Cu pulerea mi m lre(eXem u pentru o ecivd de
und ima

10X,Di este de aproximalv 10mm,lar pentru obiec vulde 20X esle de 2-3mm).
Obiecl ele dife intFe ele attt dup pulerea de m
re cat,l dupa mOdul delnlrebJnlare.

l,i'lici-osoitpul ir;ior

,:blCCflVC U3(.a.'0

jl.l

r'

rii

ir:-,i,-l

..ri'i j.j

iluiai. 0t.t:

;rt,l..rir-\ tir..

r::irfirt ,j,;

plepai'at oskj oc[pat de aer); el.3 sunt a]ez;rte

cear0rilic.

ir

if:

lLtr J, .:::. , ;,;,,,,,r, iir:.ti-t l;rill,h

'1,;: t .; .. :l

funciie rle mirimr,. ,rl se Doi rati in direcija ac.il,rI

Lj,,

;Dtti

mac omet 9o pana apare imaginea clari

ttbiectivul umeC (cu imersi;1) r.rste cel cu puiere rle marire de 9lx, i;;ire necesiia inteipunerea iirtilr
ienlila flontaid gi preparilt a unui lichid cu indice de refrac{ie ai;ioxinrativ egal cu al strclei (ure .":e

u10rul

campul mibrOs

90 ctea7

Cla talea

imaginH

lzei mtromemce.

Daca nu apatt nici o imagine tnseamna c

cedru).

oJc Apo

oblectivui nu se afla in axul bp c

preparatu nu se 1ln campJ IFOSoopl

S a ridiCatprea repelelulul"iOrOS00p 11,

Jttittl

icu24om li

mlnFe(20X)
.

ma

h,:

se ro ,le revolverd pana se aduce tn ax

oplic obec vulimediat supettOr ca putere de

tt D

_ plvind p

l ooulaFe)se

microscoP ;

se

corecleaz

Ola lalea

verOr

10,Fofoslrea oO

dic

condensalo ul pan se u ineazO oorespunz lor campul

imagin ,folosind vizele micrometlice

ers oo

_ cand esle necesatt trecerea ll obiectvul cu lmersie,se face o centrare Jguroas

l precis

eclivd 404

8 zond de studatfolognd o

- se sooate din ax obiecliv respect

Figural.A

b.

Reprozentare schernaf.ce a

sisfenelff

de le,?li.e $i aspectul obiectivelu (a) gi ocdarelor (h).

acestea,

de del de cedru pe lamatn dreplulaxul optbi

se Jd a condensatoru!in pozwasa Superba maxlma

apd se adu"o ed d cuimes
n al ast"I Inca ttnlh lrOntd a o ecJvmtt
cottad cu ubid de ced ,dsp
nd Sttid dOlerdhte o ediv pO
ed;
se ttea2 datalea imagh p d"1 0CJarJfObgnd virarllcromelrrd.

0cularele

Microscopul fotonic prezinti doui oculare, flecare iind furnat din doud lentile convergente
montate intr-un tub metalic scurt, innegrit in interior pentru a evita reflexia luminiiifrgura 2,44), care se
introduc la exkemitatea superioari a tubului microscopului in tuburile de observare.
Fiecare ocular se caracterizeaze printr"o putere de mdrire, iar microscopul ML4 este prevezut
cu ocuiare care miresc de 5x, 7x, 10x si 15x. Puterea de mdrire a ocularelor (P oc.) este gravatd pe

egalS cu: P ob. x P oc.

Exemplu: la observarea obiectivul de 10x gi cu oculare de 7x, P microscopului = 'l$ x

o manipulare foam alen

se aduce o

l. Transformatorul se conecteaza:a re aua de 220 V,l apoi se conecleaztt suFSa de luminl

(beCt a microsoopului!a plza propde a transformalorului

1
lM
ML .

umha a tampJ mbrOsoop .h n latea ttmml se

corecteatt p"n rdicareasau oObOrareacOndensatordul in ttnc"de pulerea de mttire a Obecl,u

a seeaztt
lel r.Se

ce

htta po

ectcu

hmela m sus pe h,SupeHoa

apd Pttparatul,1 Op19J ml 90pJ ,

14

Se faC

se scoate lama de pe plattnal

Tohnica de lucrttla nicroscopuifotonic

Pttnd p n octtb ,se conlroba

eclivul de 10x h axJ o

de panz

1
c
att m

m scopu se acOpett cu husa,

1
1
b,pliCe de apammhi.
Se oomandtt si nu sedingocu mana d una dn"

:.

a alnd,1 nd o cu ttu10rJ

,de aceea se e oobo rea tubului

e melaHce se cu l pe10db Cu o bucat

mOde J Obleclivebcu tfoninmuhtinsdttn,Orga d,

= JQx.

ht in

attt
T :i
l

Obiecllvele cu imersie nOcesi

necesa p trarea ld h husa de plaslo,iar p

Put*sa de mdrtre a microscapului este

se pune o pi tura

15

2.2 MiCR05t OPuL Ctt CAMP iNTUNttCA

MicroscOpui cu c

p ntunecat,erm 0

necolorate.Meloda se bazoaz

0bsO area unOr()bleclo de dl oh iuni foale mici,

pe ttnomen l dO diS,0 lie a hrn1li de cl(re,attiCulole anatO tn

suspensie(Similar par cu elor de praf M ibro int

obiecle str

: :::3il

un ociC l

sub condensator se plaseaz un disc opac,car

condensatord

fasdcu

de raze o

deCL CampJ micrOscopic apare

urninat dlect,d diniabral h acestscop,

lumina doarla oel na

Va 10sa S lreao

e Nede ate

de preparat aceste raze nu htr

,o obec v

a mJ oml`

i[: iw: luspendb decd

: 1 f

0 0du

a ttcJJJ "

d?eXttnJu h exam

Ta

Od

l
[

obsen7atta mol
lila

difenle lpun de celule

ntunecat.Dac fasciculul htainestdin calea sa obttcto mici,razele

vOr n dispersale,i o pade vor avea direc,a COre,punz loare pentru a strabate gstemul oplc,i a forma
imaginea(19ura 2 5a)

Daton fenOmenului de dispelsie a iuminl,p n aceast metodO se pol observa panicule 10ane
mici,de pan la o o03

de unin ),care asilel devin vi b e ca

lucloa pe un lond intunOcat.

Pentu ob,netta a stul elect,preparatul nu tebui

m(reZOluttede

aproximalv 100 de

obl,nul) aoa cum se poate observa in

9u

a25b.

mai mare ta a micro Oopului blonic

lem la

Vi

il[
1

Ii
i
1

zina,adrena nai

obilcGvlllui

Freparatul

2.3M:CROSCOPUL CU FLUORESCENT

noradrena na etc

:ifTttRe

: lllila

cond?niifurului
dirc opac

Figura 2.5 a) Reprezentate schematicd a elementelu unui mirl.oscop cu cenp infunecal gi parcursul
tazelotintr-un aslfel de.microscop -lumina.care aiunge.tn ohiecliv gi formeazeinaginea esle doarcea
dispersatd de preparat; lmagini de microscopie cu camp intunecat: b) a unui preparaf din sdnge - se
obserud hematiile precum gi numercase puncte strtlucitoare care reprezintir colonii de nanobacteifl
(sdgeata) gl cJ a sprrochefe/o r Treponema pallidum rcsponsabile pentru apailia sifrlisuhit.

Particularitllile microscopului cu c&mp intunecat

Fluoresceina, folositi in plezent pescara largi in aplicaliile microscopiei cu fluorescenli este o

xantini, inrudiH indeaproape cu eozina, un colorant frecvent utilizat in coloraliile de,rutini (flgura 2.7).
Alli fluorocromi utilizafi sunt acridin-orange, quinacrina, rociamina gi derivalii lor,

Fluoresceina
.

Pe un microscop fotonic obignu( cimpul intunecat se poate obline prin plasarea unui drsc
opac pe traiectul fasciculului luminos sub oondensator, Microscoapele destinate aestei tehnici prezinti
discul opac incorporal in condgnsator, foarte aproape de sistemul de lentile. Cu c6t discul opac este

Figura 2.7 Fluorexeina gi eozina Y, doud

subslanfe din familia xantinelor cu aplicalii
practice diferite datoriti padicularitdlilor
grupdrilor chimice,

r Nanobacterii ultamicroorganisme implicate in lormarea plecii dentare; in singe se pare ca au rol in coagulare cresc in
=
$i
colonii. Dimensiunile lor extrem de mici le fac imposibil de evidenliat la rnicroscopui ioionic obi$nuit.

Patticula flo miCroscopului cu nuOrescenll

MbloscoPul Cu nuorescenl

preZin

: 1 1 II

umaloarele dlspo'lVe rlontab irl plus fatt de un

mtroscop bton obbnuit(19ura 2.8a)

este leprezenta do o

/a b ercJr(H60-200 cam em 0

U Vi Se monteaz in pama pos10 _supedoar a mbroscopu J comun Cu tubul

a sursa de ttm na

nda
dou

puH

de llre de lumin

de

J"

t
1

2.4 MICROSCOPUL Cu CONTRAST DE FAZA

_n
r
cilalieCa
i rea

n :

microscopulut
b

11

are rdd de a opl loatt rada,

n arara

cebr u.V,i se monttaz

dn sursa de mmha
se mOnttaz intre o eclv OCubl acesb te

pro

nu hsl si teac radb"b ultra dele care pol prOduce Ju ab retlnd

"Care protaett reina

z ttptin,lu ti",oi"u

lhnnsrnite do.rr rad,al'i

ipeslc SlL

Lslin

:ittC::

in general,dislngem dife

:
::1
lele p

IST

li ale unul obiect deOarece acestea alecteaz

lumina in mod

nml

olncdieuls

h\

Figura 2.9 lmaginea unui fibroblast ln culturd, necolorat (A) in microscopie opticd gi (B) cu contrast de
fazd. [1]

Figura 2.8 a) Dispunerca filtrelor gl tnlectul radialiilor In miaoscopul cu fluotescenle. Q hagine de

imunofluoresenld a filanentelor fliale din adncile (wrde); mnldi Ear colwfli in dfr,dru. gl
Sursa de lumind produce radia{ii ultraviolete, iar acestea strdbat filtrul de excitalie care lasd sd

heaci numai pe aceea care este capabiE se excite fluorocromul. Aceasta este focalizatd pe preparat
care va emite o radialie in spectrul vizibil captatii gi focalizatd de obiectiv pentru a forma imaginea.
Deoarece sursa de lumini produce numai lumini ultravioleti
,neagrd', obiectele colorate cu

Particularltilile microscopului cu contrast de fazd

Microscopul cu conirast de fazi separi lumina dhecti de lumina difractatd care trece prin
probi gi face ca aceste doud radiafii s[ interfere (figura 2.10). Prezintd urmitoarele adaptiri fali de un
microscop fotonic oblgnuitl

fluorocrom apar strilucitoare pe un fond negru (ligura 2.8b),

cu indicele de refraclie al regiunii stribdtute de

dintele natural este autofluorescent, poprietate pdn care se deosebegie de cel artiflcial;
aminele biogene: adrenalina, noradrenalina, serotonina (fluorescenld verde).

-aciziinucleici:ARN-ul(fluorescen|6rogie)'AND"ul(fluorescen!dverde-galben);

rimin opace;

radia{ia

respectivi.

Aplicafiile practice ale microscopiei cu contrast de

acizii aminali: fenilalanina, tkozina, triptofanul (fluorescen!5 albastti);

unele virusuri 9i bacilul Koch emit o fluorescen!5 verde strilucitor;

fibrele de colagen, elastice gi reticulin6 - fluorescenli verde;

nucleii leucocitelor au o fluorescenli verde, iar citoplasma lor 9i eritrocitele
mucinele - fluorescenld verde.

din razele luminoase care formeazi imaginea cAmpului microscopic (are loc

Defazarea este propo(ionali

pigmenlii: porfirinele (fluorescen,td rogie), lipocromii sau pigmenlii carotenoizi (fluorescen[i

verde), cromolipidele (fluorescenld galben-verde), lipofuscina (fluorescenli rogu-brun);

Cu aJutorulfluorescenlei secundare pin colorure cu acridin-orange se potidentifica:

pi(i

interferenJa razelor luminoase care sunt transmise direct 9i a celor care sunt difractate de
prepara$.

Aplicaliile practice qle miqroscopiei cu flqorescenld:

Cu ajutorul fluorescentpi pimare pot fi identifinli:

condensatorul are un diafragm inelar (un inel hansparent intr-un dlsc opac);
in obiectiv se gdsegte o placi sau inel de fazl care are rolul de a modifica transmisia unei

fzi:

studiul celulelor in stare vie (celule hefixate gi necolorate) - important mai ales ln urmirirea
culturilor de celule, care sunt verificate prin kansparenla flaconului de culturi pentru
observarea proliferErii 9i a aderirii de substrat (vezi figura S.13)
permite urmdrirea migcirllor celulare care nu se pot observa la mlcroscopul fotonic obignuit
ca endocitoza, migcarea cililor 9i flagelilor, divizlunea celulard etc,
studiul reacliile celulare la diferlli agenli fizici sau chimici,

Ci`ill p

o t astiel irl(, l
pc pdattz

iin5

se 913 ,10 uil

ft'
11(;11

o paie lalin luml

va

1titl,1`

l"ibate analiz

Li t, li ,0'r,1

1 01113r

,Plan

l tifi

1111 :` t i lllill

dac1 3003ta OSlo ol el)131 porp

(J:

211

`ial

P,am del'l`

ld ua attaada

z a"or 3 de 1loba)

tiarlili!{
enlila oblectivului

dtpa

U!ln)

ncattraiade
Proba

Badiaiio
moditicata

*
- birel.ingent
-Specimen

Lentila
condensatolslui

Sursa d

luftina

gura 2.1 DiFere,19 lre Odrl cr la crea21

1am a Jn prepattr Ooloral y"J e

ttfJl
rere rd a
rde

opbl

Parcr. JI

ctr oo,lrasrde

ee
za cr
c
Fasdcd
1nos ill

Figura 2.1l a) ralecl l Fas oJ

lmi17 Odttrlle/Jmtt ola ale indutt de proba
biremgertt J
am croscoprlllri c
w

Olariza .bl tta re a tt

cJra sFi2 ra

`
Icroscoptt

ola.l171

raz

.[1,1

o SCOpid tt h

"T2

nsltt m sttdetta

care prezinta prop ehtta de bireflingen ,cum ari

rada,dedrOmagnalce,0

mulle planur,MicrOscOpul cu lumin

atatuitt dh unde care ubreaz

ln md

pettend uhrJ negdi h Caz oonlrar b b nudeop bice).

birefligenla

crsta na sau int nslo observata in sislemele sau moleculele in care lon
prezinth un aranlament agmet c rew! so ObSen in struc J consituite dm proleine

pola"za ,folose,te fltre spectale capabile si selecleze lumina

Fl uT

:: IT
11]
:

all

1 l eVdenfale la mlcroscOpul cu luttntt polanzati ca slructun

sau pidel

birefrigenta

i
I

Iit:

de tensiune se obsen

ia structunle i7010pe care sunt supuse unei

conslrange mecamceJ setnlain"le h ttveld mu,c brJin lesutu b embliona
dicroismul apare in momentul in care absor la unei lungimi de und datt de lumina
:

i
T i1

1 R: :1 1:ldl il:lk,

P, FnlialelTole,

_ un pOla 20 SIuat, re

struclu b ibriare lcOlagen,mie n ,lbrele musculare stnale,vez1 19ura 2.1lb)ple4in 0

remgentt pozl cand hdcele de refrattle esle mJ dcal Fn hn m deCat tn an

2.5 MICROSCOPUL CU LUMINA POLARIZATA

Lumina h fei ca J

sursa de lum:n Oi condensalor"acesta esle un llru care lasi s

teac din fascicululincident doarlumina care vibrea
int un plan luminl po!a zl

e10i

.____

2.6 MICROSCOPUL ELECTRONIC

lstruduri anizotrope struituri compuse din elemente cu anumiH orientarc, care prezintA difurenle
o
ln lndicele de refra4ie
=
in fun(ie de orientare.

Microscoape!e electronice suntaparab op

bctt hmh

suFer

cele mattt cu O"are pulere de rezol

fOlosesc un fasdctt de dectro

iel Care in

celoroblnule p n interlnedd lenJlebrde st

: :

m cazu ratta br ble,

Pubrea lor mare de rezoluie esb m mncle de aC eaj parameH ca g cel d mtroscopJ
folonic,adi mic,orarea lungim"de und

21

L.uagirtoe

ijt

i.ti:,ii

utttri

inx ie electl0ri

esir", irr ,tLiriciie,,li i:.rir.r:r,:.,,,;

ii;

.t,.ri;,,)i,.;ilj, ;.,, ,;,r

aceglia sunt supuiii $i se p0ale calcula dupd formula iui de Broglier

':r:riil! ile'lrlfaij

irir: !l i:+

Ai{rd

unde:

l= lungimea de undd;

h = consi?nta lui Planek; v = viteza electronului; Tfl

',iinrraareDarzixilr;--

.r-n-_

grrrih'rcaCr,'tii.'in'i

I
|

P nipa de dito i,

il

Ulilizeazi un fascicul de eleckoni cu tr de ordinul angsiromilor (A). De aceea rezolulia

imaginilor oblinut6 cu aceste microscoape esle mult mai mare decAt a unui microscop lotonic (figura
2.12 b). Microscoapele electronice au o putere de rezolutie maximd de 1,2 A 9i o mdrire de 800.000x,
Preparatele microscopice care sunt examinate la microscopui electronic de transmisie kebuie
si aibi o grosime maxime de 50 nm, penhu a putea fl stribdtute de fasciculul de electroni. Tehnica de
oblinere a prepanatelor microscopice penhu TEM este discutati in capitolul 3.5.
Un microscop de electronic de transmisie este alcituit din (flgura 2.12a):
1. Tubul sau coloana microscopului in care se face un vid 'inalt cu ajutorul a
pompa de rotalie 9i pompa de difuzie.

doul

pompe:

Fluxul de electoni este produs de un fllament incdlzit - catod, care se afld in partea superioari
a coloanei; anodul - situat imediat sub calod, este reprezental de un disc metalic prevdzut cu un orificiu

2.

lna":

POr Fa ut r J:, 8

Microscopul electronic de transmisie (T.E,M)

cenlral prin care electronii sunt dirijali in axul optic al coloanei microscopului.
ln timpul func{iondrii, intre catod 9i anod se aplici o tensiune
electronilor (50 - 100 kV).

rr-.rtir,li

lsrlliia obiE0[y

lenlre proiicleart

folosegte eleckonii reflecta{i de suprafa{a preparatului.

h)

.;

masa eleckonului.

Prezenlim in continuare doua tipuri de microscoape eleohonice utilizato in Biologia celulard 9i

moleculard: microscopul electronic de transmisie (TEM) li microscopul electronic de baleiaj (SEM1).
TEM formeazi imaginea cu ajutorul unui fascicul de electroni care strebat precaratul, in vrene ce SEl,'l

it:ijii

inalti penlru

accelerarea

Lentilele condensor de tip eleckomagnetic in numir de doud, reprezinti o ctmponenti

a concenha fluxul de electroni pe preparatul de

li

rl=:

1,ti

dgai f1x6i65.onl

I
icFoscopui 31 Ctronic dO alei (S.
M)
SP deoSebircl de TEM care se ullizeaztt in exall, atta smctu i

hlterlne a c

lt,ll

lott SEM

esenliald a sistemului de iluminare, gi au rolul de

examinat.

3. Gamera pentru preparat se afli sub lentilele condensoare gi este previzutd cu misula penhu
preparat, de form5 circulari prezentdnd in partea cenlnali un orificiu circular in care se intoduce
portobiectul cu preparatul de examinat. Printr-un sistem de microvize, portobiectul se poate migca,
oferind posibilitatea examinirii unui cSmp cit mai mare. Camera pentru preparal este prevdzutd cu un
sistem ecluzi prin care prtobiectul este introdus ln coloana microscopului fdri a scddea valoarea

F,9ura 2.101magim demme

vidului de lucru.

4.

Sistemul de formare

lmaginii la microscopul obignuit este alcituit din trei lentile

elecfomagnetice: obiectiv, intermediari 9l o lentili proiector, Ultimele doui au rolul de a mdri imaginea
formati de lentlla obiectiv, proiect0nd-o pe ecranul aflat in partea bazali a coloanei.
Camera de observare prezinti trei ferestre 9i un ecran circular lluorescenl care, sub influenfa
bombaidamentului de electroni permite vizu'alizarea imaginii preparatuiui. lmaginea poate fi examinatE

5.

direct sau prin intermediul unei lupe binoculare.

6.

Camera folografici se afli in partea cea mai inferioari a coloanei, imediat sub camera de
observare; in ea se introduce o caseti cu 12 sau 24 de pldci fotograflce sau film cu dirnensiuni
variabile.

7.

Panoul de comandi are forma unui birou cu doud corpuri fiind previzut cu comutatoare gi
poten{iornetre de control 9i operare; in interiorul blocurilor se afli blocul de fumizare a tensiunii inalte
stabilizate 9i blocul care alimenteazi circuitele lentilelor 9i sistemul de vidare.

e ctro

bd a

et
care emtt se
perlrl a
gOtt bac d" edlJ

lJf T
funClede preparalulde exallinat.

dou

lentie condonsor de lip electcmagnetc cu rol de a mic9ora diametulfasciculuiui de

TEM = transmission electron microscope (engl.); SEM = scanning electron microscope (engl.)

22

"

Mbros P deClrontde baldtt eS fOfFrltt dR

l. Sisttul elec ooptc,care cupHndel
cdoana mtrosoo,d ,:n ca settsesc
lunJ decttn , cal se a ha c tensune de accderatt de h l.000 V h 60 0100 V,h

eiect ni.

M tt unonn

23

'

bombaldarea pre,arat

lui cu ttscicuLJ prinlar do eiectroni ce ca accsta sa el

electroni secundaH care sunt capta,de un detec

curentul

_ : T :
rtte IW 1 a
:

asrel brmai cste am

doub pompe:de vid prenlninar sl de v d inalt.

Cat,I

1 : E

3.l GENERALITAT:
Pentru a putea observa celllele la microsooP,fra9men le de lcsut t' bulo pre ucrat

in

vedema oblnetti p paratelor microscopice.

Un preparat FniCrOscopic estt alc1lult din p ba de studiat,a,ezati pe o lam

do sic15,i

,cu olame
_ lama se mainum le,lJam polt obiecr cu latu paralele,i dimensiuni de 76126 mm,i15-2111m
acope

l de regul

grOslmel

lamela esle din slcl ,are lorm p trat sau d ptunghiular lloane sublleJ
oroba de studiat estt reprezehtati de un fragment de lesui Sau O can,tate

Lentile magnetice
Fereastra de
obser'/are

Cu dimens:uni vaHabilei

mici dintr

un chid

corporall aduse p n seclonare,respeciv etalaela o 9osime de calva micrOnl la aceasta

Lemile magnetlce
lmagine pe placa
fotografica sao ecran

1 l :l

:Ti

::: 1 "J

l, Preparale p oaspele,lemporare sau extemporanee

2 Pttparate permanenle sau durabile,care permtt un studiu am nunlt al celuleloF pe

E oct ni re19cla /

piese lxate,l oo10ra

Preparat

1.Preparatele proaspetel lemporare sau exlernpo aneo,se reaHzeaz

Figura 2.14 Schoma de funclionare

nicroscopul electronic de baleiaj.

microsmpului eledronic

de

transmisie comparativ cu

um re,te

studierea celulelor in sla

in acest scop se recomeaz dn orga smu animJ in impd e"( opSiel un frag"ent barle

p)

Sublre de Organ sau ttsut pe care l disociem pe lam

2.

Sistemul de operare gi de afi9aj cuprinde blocul de comandi al aparatului:

sislemul de operare include alimentarea la relea (220 V) stabilizatori de tensiune, operarea
pompei de vid.

atunci cand se

vie.

sistemul de afigaj reprezint6 pariea de prelucrare a semnalelor primite de la preparat 9i de

redare a acestora sub formE de imagine (monitor TV) precum 9i de inregistrare a acestora
cu aparate fotografice obignuite.

in Biologia celular6, acest tip de microscoape se utilizeazi in studiul suprafetelor celulare

studiazd elementele ligurate ale s6ngelui (in special al leucocitelor, vezi figura 2.13), microvilozitd{i, cili
flageli, fenomenele de suprafafd ale dlviziunii celulare, ale fecundirii, ale primelor stadii ale segmentdrii
$i formarea blastulei etc.

men,ne"i Meli celule10r in mpul examin

i(plaSma,

int un

Hchid nalural sau attricial,

apoi preparatui cu o!ame a!e carei margin e plm cu paralni topl

Acest lp de preparat so m folose,b J in Studd c
vllal .in

pu,n10XiCel care nu ailereaz

`pentru a evita uscarea lesutulul.

brde leSutu"Pe asttl de p

prOaspete pubm exanlina celupe sau elementele lesutului respec

metoda numl 10rale

para

v necolorale sau colorate p

metoda coloralei MlalesetntrebuinleaZ

ata

vorab

m , chid amniolc,se lziologicl.Acope m

nt o

difenle substanle cOlante

celuielor(eXemplel albastru de tipan,verde Janus).CO10ra,

vlale pot n:intraMtale,cand substanla cO10ranta se intrOduce in organism in lmpul vie,I apoi Se
recolleaz lesuld,i Se studiaz

,sau pot i suprautalei cand cOlorantul td se ap c pe un preparat cu

celule in slare vie

Examend in stare ue sau proaspat

are marele avanlai de a permb studid cdJdor n ual

de a urm n dienle aspecle funqiOnde de aceslora Fn desfa,urarea br,de a studa unde aspecle de

dinamicii celulare.Pulem obse a:

miscarea ameboid ,contracJ tateal

9ocilozal exocilozai
d :Junea celda , cunda,a,Segmentarea ovuttLL

_ mi,carea oill10

Cu loata simplilalea acestui procedeu,examenul in stare proaspat

Mare dezavanta al acestei metodeesle allerarea relatvrapidi a
2.Preparate perFnanente sau d

rab

are apHcali reSt nse

sutului de examinat,

e,reastt in imp deoarece in ttmpd preluc rl psutun10r

cdubb suntconse ab prn lxa ,P paralde pemanenlese potOblne pln dOu

meloda electu
i seclun Or ine
m da eta
i matenalului biOlo9ic
dn utt Sttdel

24

p cedea

,
ln monOstrat lfro u_din luide,amprente de organ

25

3.2 TODA El cTu ll sEcTIUN:LOR FlNE

: :

:1 1 i

]
O

recoltarea

o lxarea

fo

nttroa

plo(

ch rurgical

ll=

su l p01

)d tmpul u 1,0 nt O

in

enle

,cand se Oblne o ples6 0peratottel ie pnntr"un act operalor mal redus,biopsie,cand se

001ne un mic llagmell de ttsut,fragrlnent bloplc)sau imediat dup moanea animalulul,pentu a evla

Za Sutu 1or

Fasonarea pieselol:a le doforma sau stHvi,fragmentele matt sunttaiate la o groslme de 2

0Hentate aslle incat s permi un studiu cat mai cOmplet in acest scop perelole organelor
cavltatt va i secIOnat,i acestea se nlnd,i se pttnd pe un suporl plan pln ixare cu boldu sau spini
3n m,1

de copac,la,a se introduc in fixator

sp

deshidratarea

includeFea

O Se 10narea

:ta ,l

Fttgmonde de Ogane sau

larea

Piesa de matedal biologlc trebuie s

de l

4mm,pentru a laci

ta p trunderea

aibl ,plane i paralele,si nu aib 9rosime mai nlare

rapida a nxatorulul,ia ev

a apaHla ake

autoHlce

FixaFea,i Sp larea

g ap carea secluni10r pe por130biecl

:
l
:: :

n stare vie,

exislen

pre9

u e oare

Jrea leSutunlor in vederea manevrelo

Fixarea omoa ,limob izeazi celulele intFun anume moment al actvI

m
dgeSla autolmc

pemanente,Are ca scop

un imp ob galottu ln realizarea pttporatelo

Fixarea reprezint

o colorarea,i montarea lamelei

i lo

nduderei ooloF )

: :1 :

a sub Or (2)se imO liZeaz oonsltuen,cdda",pasttndu_se rapolu e

exislente in ttmpul vie,1.

Fixarea se poale lace folosind agenl nZiCi sau chimlcl

Fixalori

fonnol a

cel

uilzalfral,rpl

ifti lre\enl
MD

!otugt-sggrp!

Paafna

permila sslronaria

heas loate c 111b necesare

relraclie a esdOr,s
produca o cat mJ m

en malice(dttesla aulonlc ),un lXa10r Jm u eSte greu tt inde

und bune lxl

Preesma leulnkr
fut.g form6cares)

pl numJ ln

ngdarea.Sunt ul

" li I i
: s

lxaloare,Fixaloni chimici au ca mecanism 9eneral de a iune COmblnarea cu grupattle runc10nale ale

oCheaztt reacttb
n Hch de u
ate in lehni J
mobculebr proleice,pe care le fac hsdu

Ahooli

D.rhldnt!r!r

u izal sunt ldult,dedcarea(uscarea)Sau

bl

putere mare de pttrundere,s

Exenlple de lxalo

uiHz i n praclca:

1lMI

i
i
[

maldettda

]CO10rare,

S. lth: o:

att pu

de penetare bun ,dar a une

1: :T
:

maifrecvent 1lizatin efecttlarea preparatelor pentu mlcroscopla opuc

p teinele ttra a le precipila,lxea2 bine iipldele compiexe dar nu are efecl

Mr:trfurd

nserr

,dde neutre J de nu esb lXatord de de e pentru uddel aces a sunt

11

imob zale
"

m mat cea prolelo

CIJlaralde lda are penetrare slab ,dar aclune rapid ,leSele trebuie talate la cel mul l mm

Figura 3,1 Repreze ntdre schematicd a principalelor etapo ln oblinerea preparutelor. microscopice pin
sectluni fine

91oSnle pentru a asigvrnt p trundetta ixalorulut

_da cele mai bune dela ciloplasma ce globale,l nuclearel

esle

folosi i de aceealin microscopla elect

ni

l :: T
f tlig

il

a :Oneaza rapid,dar au penetare siab

p duc ttgidtale.

.1. ;\icouriri -- hipr(Ji0rllafi dc nrelanoi

otanrli, trliri piiitlre pi-imii flxaiori fciooiii. Itanolul i.i0 i]i;i!i.i
glicogenui. Aclioneazri prin denaturarea proteinelor gi produc rigiditate $i fragilitate. De aceea krlosit+r,r
lor esie recornandatA mai mult pentru frotiuri. Actioneazl rapid 5i dau detalii nucleaie bune. Sunt folosili

li

alcool-fomol, amestecul Carnc)y etc.

- sunlpemanganaii (permanganatul de potasiu), dicromafi (dicromatul de potasiu) 9i
tetraoxidul de osmiu. Au ca mecanism polimerizarea proteinelor, dar produc denaturare severS, Au
9i in anrestecuri:

4. A-qerrliloxidanl

aplicaiii speciallzate gi se folosesc rnai rar. Existi nurneroa$e amesteouri (Fleming, Benda, Benoit etc).
Tetraoxidul de osmiu (aoidul osmic) reactioneazA cLr lipidele nesaturate pe care le faoe vizibilo datorila
formdrii unui precipitat negru de osmiu hexavalent,

sunt flxatori ce con{in acidul picric; cel mai cunoscut, fi'ecvent utilizat este solulia Bouin.
Mecanismul de ac[iune este necunoscut. Dau detalii nucleaie aproape Ia fel de bune ca fixaiorii
rnercuriali, fdrd s6 producd rigiditate marcati.

5. Picratii

il,)es

cafe;xisiii in piesi la r;fifl;itui flxirii/spdldrii.

Acest pas este necesar deoarece nrajoriiatea mediilor de inclLt,.jere nu sunt solubile in api. Se
desfagoai6 in doud eiape: deshidratarea propriu-zis5 9i clariticarea,
Deshidratarea prapriu-zisd se face cu elanol in bAi de concentratii succesiv crescute (7C%,
95% gi 100%). Prin dlluziune alooolul inlocuiegte lieptat apa din tesuturi. Durata deplnciE mdrimea
iragmentelor, in medie de 2-3 ore pentru fiecare baie de alcool,
Clarificarea, este operatiunea prin care aleoolul clin piesd esie inlocuit cu o oub$ianti caie este
miscibilE atAt cu alcoolui cAt $i cu parafina (solvenii organici, de exemplu: xilenul, benzenul, toluenul,
cloroformul). Clarificarea consti , de asemenea in bdi succesive rje soivent organic, de obicei 3 bii de
xilen cu durati de 3-0 ore in funclie de mirimea fragmentului. La siArgiiul operaliunii de clarificare,
piesa devine translucidd (de aici 9i denumirea acestei elape).

Exemple de amestecuri fixatoare folosite in practica:

Fixatotul Carnoy

lncluderea
Alcool-formol

Etanol absolut

60 ml

Etanol 96%

90 ml

Clomform

30m!

Formalini

10 ml

Acid acetic galcial

10 mi

Acetat de calciu

Apa disiilatd
Bicromat de potasiu

951

59

Acid acelic glacial

5 ml

2.59

3l:ruri de mercur

059

75 ml
25 ml

orice urmd de solvent din piese,

Solutie saluratd apoase de

picric
Formalini
Acid acetic qlacial
acid

5 ml

Alegerea fixatorului se face Inand cont de urmetoareie aspecte:

gradul conserudrli morfologice pe care dorim sd-l obfinem: fixarea se realizeazd in mod diferit
pentru microscopia elechonicd fafi de cea fotonicd; in primul caz kebuiesc p6skate relaliile intre
constituenlii celulei Ia scare moleculari,
natura constituenlilor thimici ce trebuie conservati: anumite structuri mauomoleculare sunt mai
ugor de conservat (de exemplu proteinele). in timp ce allii sunt foarte labili 9i dificil de fixal
(oligozaharidele).

volumulfragmentelortisularccetrebuiescconservate;fixareaunuifrotiucelularestediferitEdecea
a unui organ (de exemplu encefalul) unde pAtrunderea fixatorului devine elementul esen[ial al
fixdrii.
tipul reacliilor hrstochimice sau de culoare pe care dorim sd le efectudm: fixarea este diferitd cAnd
folosim o coloralie simpld, topograflcd sau cdnd incercim decelarea lipidelor sau enzimelor.
Pentnr a facilita difuziunea oAt mai tapidd a lixatoruluj jn piesi, volumul de fixator trebuie sa fie

cel pulin de

'10

ori mai mare dec6t volurnul piesei. Rah de difuziune, care depinde at6t de natura
9i de tipul de lesut, este factorul limitanl in oblinerea conservirii optime, De asemenea,
durata lixdrii depinde de natura fixatorului, precum ti de shuclura gi dimensiunile plesei 9i poate li de
cateva orc (fixatorul Carnoy) pdnd la citeva zile (solulia Bouin). Formolul di rezultate bune dupd cel
pulin 24 de ore,

flxatorului

Este etapa in care piesa este procesatd intr-o forma care si permitd efectuarea de sec1uni
subliri. lt4ajoritatea lesuturilor au o consistenfi moaie, chiar qi dupd fixare, care nu permite tdierea unor
sec(iuni destul de subliri. De aceea este necesara includerea care consta in imprognarea gi inglobarea
piesei intr-o substan{d solidificabi16, rezultdnd un bloc cu consisten{i solidi, omogen6.

Cel mai frecvent utilizat mediu de includere este parafina, cu o densitate asemdndtoare
lesuturilor, ce permite oblinerea de secliuni cu grosimi de 3-10 pm. Alte substanle folositesunt
celoidina, gelatina, iar penlru microscopia electronici rdginile sintetice.
lmpregnarea la parafind'. se utilizeazi parafina topiti la, care e men[inutA la aceasta
temperaturd intr-un termostat. se hec piesele prin cel pulin 3 bdi de paralina pentru a se indepdrta

SoluJa Bouin

Fixatorul Zenker

hialr;iiarea

Este crperaiiunea prin caro se indepirleaza ape

cit

Sp6larea este operaliunea prin care se oprelte lixarea gi se indepdrleazd excesul de flxator 9i
a unor eventuale structuri faise ce pot apare in preparat datoriti unor defecte de fixare. ln funclie de
fixatorul folosit se poate face cu diferite substanle: apa curgetoare penhu formaldehidi, alcool pentru
fixatori cu dicromat de polasiu sau alcool absolut penku fixatorii pe baze de alcodl (amestecul Camoy).

lncluderea propriu-zisd, sau turnarea blocului, consti in inglobarea pieselor in parafind

neutillzati, amestecati cu ceari 6-10 %, topita la 56'C. Amestecul este turnat inlr-o formi realizatd
prin unirea a doui bare metalice in formi de ,,1' (bare Leuckardt) care se asambleazi realizind
,matrile" de diferite mdrimi in funclie de dimensiunea pieselor ce urmeaz6 a li incluse.
Piesa se introduce ln parafind cu fala care va fl sec(ionatd spre fundul formei. Prin ricire la
temperatura camerei blocul se solidiflcA $i va putea fi seclionat.

Secfionarea gi aplicarea sectiunilor pe lamS

Blocul de parafind care conline piesa este montat, in vederea seclionirii, lntr-un aparat numit
microton. Acesta este prevdzut cu un culit foarte asculil dispus orizontal gi cu un bral mobil ln care se
prinde blocul $i care se deplaseazi vertical pe culit, tiind sectiunile. La liecare cursl verticali, bra[ut
mobil avanseazl orizontal cu o distanti standard - grosimea secfiunii (cd[iva microni, de regula 4 -. 6
pm), Prin migcarea repetati a blocului in lungul cufitului se obfin secfuni seriate, care aderi una de
alta,

fomind

o panglicd,

Uneori includerea la parafini impiedica evidentierea anumitor compugi celulari. De exemplu,

lipidele sunt ,spilate" din piese in timpul etapei de clarilicare care precede includerea. pentru
evidenlierea acestor compugi, piesele se congeleazi dupi fixare (f6rd a fi incluse). Congelarea conferd
o consistenti solidd ce permite seclionarea in secliuni subliri; se face rapid, de obicei prin introducerea
pieselor intr-un gaz lichefiat (bioxid de carbon, azot llchid), gi apoi piesele se secfioneazd la un
microtom special numit criolom.
Secliunile sunt apoi aplicate pe lama poi-obiect. Pe lama de sticld bine degresath se aplicd o
piciturd de albumini Mayei sau solulie apoasd de gelatind care se intinde bine in lungul lamei.
Din panglica de sec{iuni se taie fragmente de 3-4 secliuni care ageazi pe suprafala unei bii de
apd incilzitd la aproximativ 56'C. Sec[iunile se lastr s5 pluteasci pAni se descrelesc ai se intind
complet, apoi sunt preluate cu lama portobiect. In conlinuare, lamele se lin 24 de ore la termostat la
37'C, penku ca secliunile s6 se usuce 9i sd se lipeasci.

29

1= 1)1.

ocesa ,preparatele permanentt pol l I)Ostrate necolorate,

ite de pFaf,1 : ina
mp lndelungat,Ele vor putea l lnsl observate la microscop numal dupa ettctuarea color li,

Astle1 0

331 OTl

11

111[;l11'3114, 11

l (1

ilJ L=
,

Colorarea,:mOntaFea larnelel
Esteoperaluneap

n care dife

tele COmponelile l,ula j

elularesuntevldenfate

Co ora"a arc ro u do a lace vizibile dFe

pentru a

putea l obse ate la micFOSCOp

cO10rar6a se faOe cu alu rul unOr ,luli decOloln,care suntln

marea lor malo talesoluli apOase,mal ar alooO ce.Montarea lalnelel Se facect aiulorul unOr Jni
de tpul balsamului de Canada
Dato

ln lehn asettunbrttne

attta s bstanldoranllidre,n m dble cu apa,cat J

asolu1lorapOasei suni necesaresecvenie inlermediareded httralare J rehidralare caFeS

peFm

Prolucrate la grosinlea necesar

Pentu aceasta)un coloral ta nevoie do:

. grup atomice specilce ce 091fera CUloarea

invers

h!dralare.Rellldralarea impHcl foloslrea al Oo IoF,l SOiVenll Organici

anle ol se des ,oar in dol lmpl

int,osecveni

deshdrabHi prezen

Depattnnarea_se face pln tecerea bmdorcu secliU

in bJ de sdvenlo a o
dratarea se cepln lrecereaseclunorin bd de acoOl de concentra,deSttesc Oare, ma
bale lind de ap

COnln legatul dvb19i nesaturate,coniuga .Aceste grup

sle
Decarece se iu le au grodme mul mai mi decat esde deSut,durala"eslor i

de cana minute penlru fiecare bale.

Se face apoi colorarea prop

zlttcu coloranJ Spedld pentru eudenlbreastruclur10rdO

Alegerea coloran Or se cem funclede COmponenlett cdubrepe care donm sa b e

proprie lle iOr,prezentatein settiunea urm

le

denlem de

e : :

mede

att attxocrom (ngura l)`

aroma cc,Sau atte grup ce

at g

CrttD` e c llloFo ,d n punct de vedere chimic,,unt 9

up

au propnetatea de a modinca fasclcu ul de

dd

ap 000

"

Un compus organc ce conlne 9 vp C omobe se nume,

C101 09en

qrup n crO10010

grupbtt care permit o nxare perrnanentb a substaniei de cOlo

De aceealinan de cdorarea prop"u z

a Sec,u brb paratna,este necesara efeduarea
unei elape de

putea obse a se u zeaz [ql,Fll C

10gisi Ace, a sunt substa le de natur o19an CI,Capabilo
telo structu"ce ulare,oon
s ,oloreZe selectiv,durabl_dl
nduJe ctl oli SpeCincc

accesul acesloragenl la Struclunie lsulare(19ura 3 2).

1,structun cc Jale la mictoscopu blon c.

observ
la m coscopui blonic,ce tt e o apar translucidei peniru a l

,i cFOF199e

nu este ob gatottu i co orant,prop etatea de cololant iind con

Un compus

,i de prezenia simunan

lo auxoclome

p l jmJe ra du e ttg tun,

Ve a
OCromq sunt,an punct de dere chm ,9
Cryp

polare sau semipolare.P ncipa i auxoo omi sunt grupanl

ldroxll,amino,9arboxl,cian,sulFonl.E
ie
permt ata,area c01oranIlo de Substratul celu10r p nS b a de leg tuH chimice cu grup

a grup

acestula

loare,

Duptt Qolorarel:amele se spali,se usuc ,ise acoperi cu olamel

Ao,
mere are ca scop(1)prOle ia meCa c O se iunibL(a COnserva
.

acttma

mul lmp posib a coloran,lor,1(0 0blinerea unulindi de rel ie,i grad de transparettb aVantttos
Lumh

din punct de vedere opttc.

Pentru n

alttdd

slcle cei mal ut zat,lnd

se fobsb,te un mediu de monta

balsamul de Canada,Acesla este o r

R
alb

efle.1ii

lunihri ta;ie

cu hdice de refraclie asemOnibrcu d

ln

cu
anhid care nu esle miscib

dF,d peS( lu b bratel d numtt du"efeCluarea und elape de

deshidrafare(btt de d d deconcenlraJ creSC are btt desdventpr9anicl.

apaj ded nu poatel a

ica

Montarea se realizeaza punand l

cdora ,pe care se a

10

. cmlire gruplri cromo{ore C

leg5furi ncsdural, ctre

fl

pcalu dh mediulde montare pe lama cu secliune,

: o ialmela de slc .Preparalele asfei montale se pun la terlnostatla 37

12oresaulatemperaluracamereLdarfe

@nfwi Nb{ca

C,

lede prat l 2 zile,p ntrl uscarea oi uniformizarea

mediului de monlare.

Onlne

grup

auxolrome
branttp

Fre,
:

Figura 3.2 0olora a

rganid

"dooo
lS,,S Jba de

descrescafOa

O-70-apl

' tl
1

t secv"lede idralare/deShifrararecusOlyerF
alpelllr deshirra veJ
are 170-
crboo certt ,7 cresc
e

rlarea lamelei re

dis attp"lr

gura 3.3 Reprezenlare s emar a ttcaFJlliicoloranli10r a mOdal i

901Flri

hidralare,
:

ctfm m

CiasttCarea coloran

D ottghC I

30

FeF19aza prOp

mll

lor

TSaude

CdoranJselmpa

e ttgdtt

i
=

tta10xill

'i

:i

Ciasifictti ca,rl

4elodele

1 l

arrl
D

ol raF

rJ

de colo ale se clasinc

dupa urllli10arele criter

o/J ar

Ol

"

and se lc7bse, un 3nttrcob de exemp cdOrarea cu Jbastru de blJdlna

Cg2 ,Cand settunb se CdOleaz succes LdO Sau rral_mttcJtta u
hemabxi n olna tlpl :herratoxi

luxin

acid

albastru de ani

MaSS,1)Sunt1010site pentru co orarea in mod diferen,at a difO

, tt fObStta saJ

ba eh bn
bastru de loluidinh

ctl10area

albastru

MeCaniSmele lx ni co10ranJ10r pe strllctu le celulare sau lsulale sunt complexe,rea

pHn intermediul unor lac10n lzici,l a unor mecanisme chimice in propolt

zttndu

se

va abile

ace la

numil d HZOCrOmit(Sudan

L Sudan bbCk sau OH red O)

branlbrin dele lsubre ca umare a sdu

preFeren,ale a acestor coloran,ln plde.

"

talea reac110r de cdorare sunt de la"

l :",prOleineb rep zentand s b,lralut
molecubr h n dul c ruia se F OZ 00branlii,ProteinelQsunt substanle r"FofeFL avand atat

grup Q t bazl"La pH_dl do C,prOleinde lsuhtt specttce pot pttzen inc turl

i :llT :

: %i:
el T
l
:

se aunge latenta de culoare

larei

cO ora attCare Se fac"celu10 in slarel ,p nu

7area unorcdoranl tali care persis

zea2 pentFu eVidenlerea unOrO ganile celulare

numal atat mpCatsupravieluie,le celulai se u

sunt substan hldrOfObe solubile la rnitt in solvenli polan.Cand acesle soluJi de cOlottre vin

m"ntact cu stuctume cdubre,are bc transferd

l succesive sub control microscopic pan

COm nalia dntre

amoniacal pentru a r mane cOlora numai crr ma na nuclear )

D tt s rea maferiarII

m mic m sutt in colorare,i sunt reprezentalo in p"ncipal

de absorbua coloran,Ior in inlelorui substratulul.Un errlplu de coloFare pln acest mecanbm este
colorarea pdelor cu ooloranl nepola

rantJJe me tenO J i

ttSl Se iace o supra191ap care p"nde J ate struclutt cdubre detatcele dottle,dup
care oce l ecoloranieslemJ SubsuttLdeCOI ntesau dferenralo"lde eXem

Hc Heindenhaini este necesar dileren,erea cu alaun de ner

la colorarea cu hematox in

substrat celu:aF

M2g rer te suntimp cate

Opuma a structu :celulare,dupO care se opre,te co10rarea pttn sp

"
inteFaCJunea cOlorant

[maba penlru cdoranli.Cdom

(de 9Xempu dttg Se cdOreaz cu verde anustt br apattlulQ9uCu oFu ne rul.

rFrCareseexecut la orarea ungpppattF pq r,

D"pa strtrcrare pe care re corore

- OZtlale lderJ eMdenlaz Structura ge 101" t ttCand pOSibib observareformd,

numttrului celulelor,moro1091ei nucleibr,caracterul acidofll sau ba70Fl al ciloplasmei.Exemple:

colagenuL keratna,hemoglo na,l proleinele din celulele muscularel

1 11

Aoostea
)nln

9-e den,aZI Q OJQJmil stl 91LA I" J99 datO g anumibr

ddoranl num hn dd aceslor structur.ExemJ geDtteSte e denlatcuCdO a
ADN ul cu oolorala Feulgen, dele_pu Su lbreie de retcu ni cu impregnare argen c 1 lbreie
de redcu nO cu orcein ,etc

n n 0 omb

p"

3.3,200LORAT FRECVENTUTILiZATEiN EVIDENTlEREASTRUCTUR:LOR CELULARE

in nummare

bom

numl oolorare oFocromaGI,Exis

ns anumli cO10ranli carel in contaclcu anumile stuctu

:t:

l : :

llatt

celdare o culoare dife ta de cJOarea sa se nu

le

celulare,

IPTttZenla

luclui
n eozin
Colora,a hematoxi

CO10rare mefacroma a sau melacroma e,Cel

1::

solutie, solutril (gr.); croma -- culoaro (gr,)

m l

bdl h cdOmmafrottu

Iizccromi = coloranli solubili (in grdsimi)

Colorala Nlay GrOnwald Ciemsa pentru coloraFea fr01urlor.

: ,tttun l

FI rl
MJn
1

:hema10Xilha a fosl denumila astFel dab" culott

,u

inchL m stare nalural

metodeideobinerediniemn.

33

32

Zatelttm
ruli",

9
f

Cdoraratrcromi Masso

,hama10=sanga Xylon=iemn(g
t Lizo

lre

ll
:

: :1
; :

struduntt cdJa suntabashi g azurd de m911en

CdOttia hemaloxi naieOzina cdora"b lliCrOm e.

ll

(00nln grup n carbOx J Sufao.

Sila oo

D
" Ver Se fac incerc
- 249

or c91o

`ct

aa
Var

bd ,sarunb de ner et)careneaza

lolant n10dantse nume c

Verde de mell

Tabelul l caradertl

colora,a
telorelemente a e unuileSut

_direc ,atund cand cdOmntd se nxeaz p n drnp J contactcu sectul odottreacu eozn
- 1kJoSau pttrdttQO cand es necesar prez_ nta unw medb10r_ u mordant(daun

dm

n ,sau

oolo nt destul de s ab,Cupiat

cu di

te

shrun 7netaHce( 10rda 1)care asig

este unul din cei ma bunico10 nl nuclea

sare de]:

ii Diierenfiere cu acitl loslontrliibrienic, li minute, sp6lare cu apd distil;riil,

/, Oolorare cu albastr.u de anilini, 5-10 minute, spdlare cu apA clisiilati;

de lc sullll,

fd"

legatta

Ca mordant o

li :lil, ]iI: :

de rarei cobrala hemato

re , a

B.

Diferentiere in apa acidifiata, 4-5 minute;

9,

Deshidratarea cu secvente de alcooli gi xilen gi montarea lamelei.

Razultatele colordii cu Masson: (figurile 3.5, 3.14)

negrti

00 n bste o cottrale combn 0)du l ca

lobSesle succeSv un cdorant baJc unul add Etap

SeCIuttlela parain se rehdratea (vezi Ca 101u131)

Citoplasma

mov

Fibrele musculare, heniatiile

rosu

Colagen

albastru

2. Lamele se intoduc int o bale de h malaun,limp de 5 10 min

3 Spalarea n

ap curg

ale

4, Dlferenierea in laloool clorhid

10 in.:
c'(alcoO1 96% loo mll solule de aCid Clorhld"c-0.5m

cand nucle suntsupracolorall,cateva secundei

7 Splarea

1/0,

cu apl disllata caleva secunde pentm indepanarea excesului de colorant

ooloc Hf:ogura

3 4)

Nucle

Nucloo

dttu

albastru

roz

Ergastoplasma

albastru

Colagen

roz intens

bazic (azur de metilen).

Diluate in api chiar inainte de folosire solu$ile devin ionizare 9i coloranlii se vor fixa pe
structurile celulare penku care au afinitate - eozina pe structurile inc5rcale poziliv gi albasirul gi azurul
de metilen pe cele incircate negativ.

X J1 :

este folo,1 091or,1l baZlc,l u9i oo19ran,acit(Sau mal mu11)care cdOreaz

diferen,at Structun

Albaslrul de metilen 9i azurul de metilen sunt coloranli bazicidin clasa tiazinetor. Ca gi albastrul
de toluidini, un alt colorant din aceastd clas{, ei prezintd proprietatea de metacromazie c6nd vin in
contaot cu anumite structuri celulare (de exemplu granulaliile bazotilelor),
Tehnica de colorare: este o coloralie combinati dubl6, in care se folosesc succesiv doud sclulii
de colorare neutre:

lsdaredalortafenOmendd de compellol,

10rnlJ nuJoat(lo70 este p md lolodt m colora,a MasSOn esle,de regd

emarO`rlle a e ,cuoa
Oagri.Se a apd co orantu c10phSmarO. ra ag
care se_flxeaza_pe struaunb ttd ,PHn bbjrea untt pO add(ac bS mttbdentt se deSp nde

1.

J 10 a CdOttnt addr alb9

cdom strudun decdorate de add.h acest fel se creeaz

hc
are,care asfel pot l
re

de

diferenfab`

cOlorarel esle o cdorale com

_ _

arttal.ca va

un contrast,nt stuctutt cu aceeaJ

_ _

n ,
, 9 Si

in care se Folosesc succes

un colorant bazic i doi CO10ranr ac12i Etape:

1.Seclutte b pattn se tthdrateaza

2. Lamele se introduc lntr o bale de hemaloxlin
de la robineti

Weigen,10 minute,se spall in ap

fe

3, Dilerenlerein alcooi clorhid

de la robineti

4. Vi are,n carbonat de uu,solulesatura

`,spalare in ap
,sp lare ln ap de la robineli

5, Coiorare cu fuxina acid Masson,1 0 minule,sp lare cu ap disllabi

t fenomenul de competilie afare atunci cAnd, la

foloshea succesive a doi coloranli cu aceea$i afinitate tisulard, primul este
dislocuit de pe anumite skucturi dar ramdne fixat pe altele,

34

Pe lamele agezate cu frotiul in sus se picurS 10-'15 piciluri din solulia May-Grirmuald,

toati suprafala frotiului,

lasi 2-3 min., limp in care se produce o fixare

pentru a se acoperi

na de pe anumle structuH obrel Se a

apd

soluliaMay-Griinwald;
solulia Giemsa.

Solulia May-Griinwald este un amestec de eozini gi albasku de metilen, care precipiti in

solulie apoasd sub forrnd de eozinat de albasti'u de metilen. Precipitatul se dizolvd apoi in alcool metilic
pur, la care se adaugd glicerini neutri pentru o mai bund stabilitate a soluliei.
Solufla Glemsa se prepari in mod similar din eozlni gi azur de metilen, cu exces de colorant

albastru viOlet

Citoplasma

Giernsa (MGG)

specifice cum sunt granulaliile leucocitelor granulare.

Exisld numeroase variante ale acestei coloralii, cunoscute sub numele de coloralii Romanovski
modificate. Gea ulilizatd in prezent folosegte doud solulii de colorare neutre:

mp de l 2 minl

8. Deshidratatta,i monlarea lamelei

Reztflla

Este o coloralie folositd in studiul de rutind al elementelor flgurate pe frotiul de s6nge. Este o
colorafie panopticd deoarece evidenliazb, pe lingi nucleii gi citoplasme acestor celule, 9l elernente

5. Vlrare in solu e Saturat de carbOnat de u(cu10area vireaz :n aibastru),lmp de 5

minute.
6. Seclluni!e se introduc ht,o solule apOas de eoJn

Goloralia May-Griinwald

a frotiului, alcoolul metilic din colorantuf MayGr[mwald aclionind ca un flxator.

Se toarni apoi peste solu[ia May-Grtimwald un numir egal de picituri de ap6 distilati
neuke. Solulia May-Gr0mwald diluati aclioneazi ca un colorant, colorAnd granulaliile acidoflle
Se

2,

gi neutrofile, Se

3.

lasi

1-2 min,

Se indepirteazi solulia May-Grilmwald diluatd ftir6 spilare, prin inclinarea lamelor,

dupi care se acoperd frotiurile cu solufia Giemsa diluati 1/1 cu ap5 distilati neut6. Se lm6
15-20 min.

4.
5.
6,

Se

spali

lama sub jet de apd.

Se sugativeazd ugor, se usucd.

Se examineazd la microscop cu obiectivul cu imersie pentru a observa morfoiogia

eritrocitelor, frecvenla gi morfologia leucocitelor (se poate intocmi formula leucocitari) gl,
eventual, frecvenp gi mgrfologia trombocitelor (pentru a putea observa fombocitele se
coloreaze 45 mln. cu solutia Giemsa 9i nu se spald sub jet deoarece jetul de apd antreneaza
trombocitele).

R,` l oJtta"i ntttLH

Rezol"lele colo

A/166:(vezl19unle 3 27

28)

rO u

9ura 3
.2 Fy, erferea g cog

V flj3 i Ht nten

Nucle

JpJde CrOmaln

1 1 lo fll

0'O de

vell JII

, ,

f
JJ ,j br

Jtt
=m 10

cOtt
e

pan L 0, , J

JJ

6Hcoqend es lorrna de depoZt a gucozd h cduttle a mae Est abunderlt il cd do

_____

ln nxa10 alC00ici

hepauce,1ln ttbrele musculatt stdab Pentru rezultate bune,plesele ittbuie lxat

Citoplasma eritrocitelor

roz

(lXa10 l

Citoplasma bazofilii

albastru deschis

cu1loscute:

Trombocitele

albastru-violet

Granulalille neuirofile

brunivlolet

Granula{iile bazofile

albastruwiOiet inchiS

Granulaf iile acidolile

roz intens

apo,I cum OSte brrrolul,nu sunt ind cal)Poate n Pus in evidenia p

n dOua tehnici mal

Coloratia cu caFFnin Best

Jecanis llul prin care carininui se ata,eaz speclnc de g

ogen nu este culoscut.Se Folose,te
n
OSdule apoasa decarmh j,de regJ ,o cdorare de fond cu hemalo
R z

ele collora
a

,u

J'depOzilele de g cogen apar co orate 1l

Schiff(PAS)
9 up me
OlinVednale

l19ura 3 8)

Coloralia cu acid periodic

Cdorala PAS punein e den1

in gndde.

Acidul pelodic transfo ma aceste grup 1 ln grup H aldehldlce,care apoisuni puse tn cMden

Coloratii soecifice
a
rp..ifrce permit evidenlierea anumitor substarr,|e sau a unor struciuri celulare 1i
a
diferen!at5
Colorarea
celulare
componentelor
fald
de
restul
localizdrii lor intraceluhre, diferenliat
de cifochrmie' in
celulare pe Oaza-pioprieialitor chimice specifice poarti numele

cu reactvu Schl seface c c/oloralede fOnd cu hemato

continuare vom Prezenta:

glucidele, lipidele;
EvirJen!'rerea unor compugi chimici intracelulari: acizii nucleici,
.
fibrele de colagen,
fundamentalS,
substan[a
extracelularel
matricei
ri, Erio.niiro, elementeloi

C.1filffi

elementelor

l.

n sau HE.

Rezallale oolo
l granulele de gHcogen apar colorate in ro,u vlolet iFOura 3 9)

Mucooolizaha"dele sun1 91ucide complexe legate de proleine,Acestea1 lmprouna cu alb

in dcatulrea subslan i ttndamenta!ea

proteinel se 9 sesc atasate la supraFala celulei J int

matHcei extracelulare,i a membranelo

prezint

bazale.De asemenea,unele celule Sec

loare de mucus

de care sunt secrelale tn lumenul ulor orgune

depozite ciloplasmauce de mucOpolizaha

n10Stln, ama

ilr

r,)[:l,lli::,:]:ttlffinit.r,

cerurare: ergasropasma, aparatur Gorsi, rizozomii, mirocondriire,

Se pot eviden,a prin:

Colorate cu albastru aician mucopoHzallarldele,19 ooproleinele aclde apar colorate tn

o,u lolet(ngulile 3 10 si ll).Spre

neurofibrilele.

dbastru deschis,iar cu coloratia PAS apar colorale in

d sebise de albastru alcian, care esle un colorant bazic Oi CO10rea

t. Evidenlierea compusilot chimici intracelulii

9 ooproteineie ,i

1.1. Evidenlierca acizilor nucleici

cu aflnitate pentru coloranlii
Acizii nucleici (ADN gi eRN) sunt macromolecule inciroate negativ
pentru eviderlierea speciflca a
uazici oin coloratlile de rutina. Existi tloui metode mal frecvent ulilizate
de metit pironind
rririioinu.rui.i,'*rc!ia Feulgen care pune in evidenli ADN-ul 9i colorafia verde
gi ARN-ul. se folosesc preparate prin sec1uni flne fixate cu flxatori

mucOpdizahandde adde,cdoranlul Sfhi

dh CdOratia PAS co
diCOgend 91 OCJ J de b suprafa cdulei

optime.
alcoolici (de'exemplu flxaiorul carnoy) peniru oblinerea unor rezultate

loa citoplasma lmpingand nucleulla penfe el ln alle ipu de celule,de exemplu in hepatoclle,sunt

ilil'r*oliifi*a

utat'Ro1-ui.at

cu formarea de
Se U.jua.e peiidroliza acid6 a ADN-ului cu acid olorhidric diluat,

grupari

punerea in evidenf| a acestor grupiri' Pentru

aldehidice, urmati de colorarea cu reactivul Schiff pentru
generale a celulei se poate folosi o colorare de fond cu verde luminos.
rt,*turii
.ull.nrciu,
-' 'ietrnica
dupa tratarea cu
este ipecificl pentru ADN (nu coloreazi Si ARN-ui); in_plus, inirucdt
reaclia Feulgen e.s-b pi o
acid clorhidric singurele grupah atOeniOice sunt cele prwenite din ADN,
putAndu-se mdsura cantitatea de ADN din
reaclie cantitafiva-pentru AOru, cu ajutorul densitometiiei

--

celuldl.

Rezuftatele cdorafiei: nucleii apar colorali

in

violeti selelalte

-comRolelle ,celulare
de fond cu verde luminos'
necolorate (figura 3.6), sau'verde deschis daCA s'a folosit colorarea

Coloralia verde de metil

apar

pironini

(dbozomii 9i
structurile care conlin ADN (nucleul) .de cele care conlin ARN.
a ADN'ului, pe care il coloreaze in
pe
dublu-citenard
siructura
fixeazd
metil
se
de
Verd'ele
nucleolut),
prezenlei regiunilor.monocatenate cu baze
verde albastrui. Pironina se fixeazi pe ARN, datoritS
mai bune
purini.. qi pirimidinice libere. ARN-ul sL coloreazi in rogu.cu pironina. Coloralia di rezultate

piter.diza

ir.uluru]..,

celulele secretorii)'
ribozomi abundenli in citoplasmS (de exemplu hepatocitele,

pedoadele C4,S,i C2,i au pulut n idenllcale celul

le m(

IT ili

o Stuctun neulre cum sunt

rilpfdJOr

LI fa7

b
,
oplasI

dispuse sub formtt de picatu mici spandiletn citopiasm

Reactia Feulgen

-'-l-'

laer"rea

reaz

CdOrale HE, p d nu se pOtpunein e den,,

Pe preparate de ruttn ,hduse la paFain
Pentu evidenlerea pidelor,preparatele trebui se"onale la gheal ,Cu crlolomul nu se indud la
parann

dde dn leSa de
lu
'n
in sOlven,1 0rganic
propne 0010ranf10r fOlosll iZOCroml exlrem de solubin

al in tehnta sdu Hzeaz

deOarece sdvenJ o and u

asemeneal dalo

preparate:e nu pot i monlate cu med anhidre care necedtl deshidralare,i clanlcare,ci se va folosi
un mediu de monlare apos cum e gelauna,
Colorarea pidelor se face cu zocromi(cO10 ani solub in g simi).MeCanismul p n care

ace,l cobranl se e a pe de a fOSt prezentat anledon Cd:mdu

pidele
Sudan(Sudan HI COloreaz

n negru albttstru

in o,u

izalttzoCrOmi suntcoloranl"

polocaliu ,gura 3.12,Sudan iV in rOsu Molel,lSudan B

U,at agent care coloreaza npidele este tetraoxldul de osmiu:care esle si un bun txalor

de t

hteraclonandcu acl

l gra

gura

3.13).

FyFdo lFereaco polle formarriceF

"cerIIIare
Matrcea extracelulara este alcatultt dln subslanll
fundamental Oi prolehe ,
ibrOase care

: [
1

brele sunt colagend(prezentin canitti ma

in e :oaSe, gamenle lendOanel,reuCdma(un tp

avand canllale dubll de ADN.

37

patticular de 30 asell(lare lo( eaz

pe ,iVasO or de sange,pam

tl

sii

01 r par 3chl
o,9

11,3e)Oi

elas1la l,(071 1

ll J=:,,

n,,a)

:
lu

"

ia cold

l apare colorali Jbasirth

i"l .lii,, ir rriiird, i);iiii

,:i;lorcrea iittravit:,li

cu siib3t:,lr'ir.; iite,i; i.;trl rJrliri i;j\l(^tiii-tl{j i-e

asitel de merircla esle. iriicctilroa animaleior rie
ex0erienti cu tr-t$ t{e India, Ei apoi sacriflcarea lor 9i efectuatea de preparate nricroscopice rJin
lesuturile bo51atr,: in ceiule ale sisiernului reticuio-histiocitar (de ."xemplu din ficat). Macrofagele apar
colorate ir1 negru dalotitd acui-nulSrii in citclplasmi de lizozomi care au inglobat tug de lndia (rrgura
masr0fagrie rJtn orijane

si inglchate in lirozorni,

3.24).

lll.4. Evidenlierea mitocondriilor

Mitocondriile pot fi observate pe preparaie vitale colcrate cu verde Janus unde apar sub
formd de bastonage sau granulafii fine colorate in negru vezui. Pe preoaratele permanente fixate cu
agen{i oxidanli cum arJi tekaoxidul de osmiu gi bicromatul de potasiu, 9i colorate cu hematoxilini
Heidenhein (un lao feric de hematoxilini) se pot observa dup6 diferenfiere, cdnd majoritatea
structurilor bazofile se decoloreazd rimAndnd mitocondriile colorate in negru-brun (figurile 3,22, 23).
0 alti metodi de evidenliere, larg folosiU in practicd, este cea citoenzimologicd c?tfd se
apreciaze adivitatea unor enzime speciflce mitocondriale, cuplati cu o reaclie de culoare care pune in
evidenli localizarea gi numerd mitocondriilor in celul6. Cel mai frecvent se folosegte succinatdehidrogenaza, melodd care a fost amintitd in capitolul introductiv.
lll.5. Evidenlierea neurolih rilel or
Neurofibrilele sunt structuri din clasa filamentelor intermediare care intri in alc6tuirea
neuronilor contribuind la menlinerea formei specilice a acestor celule.
Ele au fost puse in evidentd penku prima dati de Camillo Golgi prin metoda cu irnpregnare
argenti6e. Pe preparatele microscopice colorate cu nilrat de argint neuroflbrilele apar ca o retea de
fllamente de culoare bruni care se intretaie unind corpii neuronali (flgura 3.25),

cu rezorcina cand se

10reazO:n negru Jb t i gura 3.18).

3.3,3 IMAGINI DE MICROSCOPIE OPTICA1

CELUTARE $t EXTRACETULARE

EVIDENTIEREA CITOCHIMICA

A STRUCTURILOR

M
38

Figura 3.4 Secpune

coloratd
celule

pin

cu hematoxilind

mucoasa mlecistului
eozine. Se obseryd

w nuclei violet de difeite

citoplasna roz.

intensitd[i gi

Figura 3.5 Secfiune

nugchi slriat coloratd
@loru{ia Masson Se obseld nudeii negi,

at

fibrele nusculare rogii, fibrele

albastre.

t lmaginile provin din hisioteca proprie, precum gi din sursele bibliograflce 4, 6, 9, 13,

16.

de

colagen

Mc

m"

re,smclJra ge e l apa

depbJ

dor

Figura 3.8 Hepatocite cololeire cu carmin Eest

Depozitele de glicogen din citoplasmd Ear
colorafe in rogu.

l : .1

Cled
lo verdo a i
rord.
cilop s

l ro,cal

'Oo10ra

Figura 3,9 Hepatocile colonto

hematoritind. Depozitele

de

cu

PA$

'

glicogen din

citoplasmd apar colorate ln rogu- violet. Nucleii

hep atodtelar apar colonli in olet.

=
,

Figura 3.10 Secliune prtn colan caloratdr cu

albastru alcian, Se obseryi numeroase celule
secre/anfe de mucus (celule caliciforme) cu
depozite de mucus la polul apical. Structura
gene nld ap are necoloratd.

Figura 3.12 Adipocite colorate cu Sudan l4 se

obserud depozite de grdsini care ocupd toatd
citoplasma, coloratein rogu
r

Figura 3.11 Secliune prin colon coloratd cu FA$

HE. Cetulele caliciforme apar colarate ln rogu.-

violet datoritd depozitelor de mucus. Se obse,vd

cum mucusul se eliminit in lunen la palul apical..
Structura generald este coloratd cu llE: nucleii in
violet gicitoplasma in roz.

Figura 3.13 fesut adrpos multilocular fixat gi

colorat cu tetraoxid de osmiu. Se obseryd

portocaliu.

depozite

de lipide de

dimensiuni

mai mici

rdspflndite in citoplasmd colorate in brun,

41

Figura 3.14 Secfrune prin piele coloratd w

coloratia tricromicd Masson. Se observd celulele
din eliderm cu nuclei negri si citoplasma violet,
fibrete de colagen colorate in albastru gi fibrele
musculare colorate

in

ci

gura 3.18 Se ium ptt /obJ IJre cao

J orceip

se tte s flJI COnubq"

das e
ora brtm
l

"

o i

ltlyclet

l es pttF

Jool
001'1'e

colorateln rcgu,

rogu.

galber Joolagenalin ro,J.

3.:t5 Sec{iurte pin neruul optic coloratd

colorala ticromicd Goldner-Szekely nucleii
celulelor sunt colorali in negru, fibrele de colagen
apar colorate In verde, fibrele neruoase apar

Figura

Figura 3.17 Secfrune pnn splind coloratd pin

tmpregnarc argenficd. Se o0servd fibrele de
reticiine cobnte ln negru. Pin colorare de fonci
cu hematoxitind, nucleii celulelor apar coloreli fn

violet.

42

gun 3,20 NeJ :

cJ

ooforalie b pe apa

u Ces"

Forba tJoor ztte co10rale ro,

[ e
"are d"
s

peri9

gura 3,21 Netrrori coJ c letraoxiJ

o"
tt catt se obse
a apaFlul Gou ttc

,J rlerry_

rers

rep zenlar strb Foml stFuCl olplasmar

perirl olearo

"aFpald

43

gtt b 1
oolorale m

1,'11:111l
ri 1 11:lti
1 1,`11
11
1, .11111 1i:1
1 11 1:li

li ,Iti
l
:=:
t ' :
'11 ,(It `'
'C
1 RI le nll,
SI ,05 p:upise:Jar
1 r111

li3
1,,1
:jt,lat
:: .1 1411
t 1
,Il:
,411

=:iti'I
1
0

ie ,11 ttt

'
,i3 ,dial

'

11,

lll1

l,

:o

o()

0 : o

=`ecutarea un

iHm13 pit io4i

lc

11

1:

.
I

1:'=:

' 1 : r

J .

1111 do F,lo,1` 1'1 1 dlbli

C011:

b 3.23o

iiiiij,, iiliji,' j ilti;i :"i;:; !:'.ii,,

r.jrl.tri

ii

!:liufittiii-;'iii alb:,tri:"u,r;lisl i:i,;i

II1

t 1:ll l
lo oangt:

:]

: i

llim

!:

G3:ulolo san
,p ri 8 ic evi
ato ri olorali6 3 r

'

Sittnsa( G6)

F
3.27 c a al tta e
1agi

F titul (hemttta)3
ccLJa pto ,pata,li 39 90Se3o l
[ titot

idru

de apt} lr a,v7,2:i )11'J 3 iol

11 citole

J3,6,il h

oe :

"

siMey

la
Jsf bi ae
i)
fr/f6 "la
o sc"cttttrul ,arJ

(`

`a

lll13

o ,dscjdal, 4 l
l 1 dt te o cdutt a)

inornbrana liula

tr

un di

peri lel 1lunldo 4,5 5,51:

l1/03o

os

ctttJt 16 o ,11

au o o

rrofu^G miziu

pe io ul de sange i

mtcu May Gllll

Giemsa

I :

ahndetti ttttra 3.2

5 m se g 50Sc in
I bocttelo L( aChetde sangunO)au drllengum care va"a25 intre 2
sangele pe"lenc in numl de 150,000 400.00 lllm3. IrOmbtlcnele tt formeazi tn m duva

hernato9en ,din cloplasrrla unui precursot r7709aCa

Trombodmi aduh es

,Cu

membran J d10plasrni Pe froli

ocil

exl.Ese" 0 nd

forlntt de lerrila oo

,oale avea lo me dttntel de sleal dscddJ

dO nZand de gradd de uscare a tro ditmlJSCutt

de b d la

LoococtteL ( obdde d )Sehpattn do 0"3n da a

JC tdn
,po"Oo J et`,

li

ixa g m3. al

[1

granu!ocitele;

,Dup

aStt a gttnma
aztt pln p
ntt h d

[ fore se camc

1lobHJ: a gianddor spedi

leucod

lmpJ
I netttttb)ettin ,b7oli ,Se m nume

i
T

"ab m

h

lperO d:[i

]] :

[:iteschsansdepe licin

el

3i 1
f

i :

rlropO

e deO.51dnttul lle

11
16

1.

[d

"n

b)

47

COnm teo ei celulatt enunlate de Scheiden,I Schwann in 1858,oo

strlJctural

00
111 I:te to lui
=3]

ilFr ri sco, ,'0

11lle l
4,

"eti

a materiei vil Dezvoltaroa BioloOiei celulare ntl a f

acestei teo l celula nind cOnsiderath in prezent unilalea morofunclonal

Jr:itar,tl:-ili

Prohi rnalLrsi
In ll3slta

E;re dE nFit --

unta a

fun mental a bm

,dezvdtare reprOducere,pttcunl J

.rllr

: l:
ll
: :
: ; :in

produs al und inddungate e1/olu,t aVand capadtatea de cre,b

=lnt p

la

cut decat s adatlge nol diTensiuni

i euca ote.Dintre

eucalole lac patt

mtt d

roloZOarele cJ,oclett toate planfele,anima le,indusiv

De aceea,n con nuare vorn prezentale caracle slc e celuleloF euCanOle,

Cduble eucadote suni cdde cu organ are com

p ncipale:membrana

extt in dc tuirea c rora se dslirlg

d parl

celular ,ciloplasma,i nucleuL

,L:ci : T1

dde

9F

Fsrma celulelor
Celulele eucariote prezint5 o mare diversitate de forme, in special in organismele animale.
Celulele din organismul uman, de exemplu, pot fi clasificate, pe baza formei gi a structurii aga cunt se
pot observa la microscop, in aproximativ 200 de tipuri celulare. Multitudinea de forme este determinatd

//

atAt de facfol inierni dintre care cel mai important este activitatea funclionalS (dar gi vdrsta,
v6scozitatea citoplasmaticS, structura interne 9i caracterele suprafefei celulare) cAt 9i de factori erterni
(ca presiunea sau viscozitatea mediului). Celulele pot avea forma variabili sau formi constani6.
Celulele cu formd

vaiabildt

Din aceasti categorie fac parte celulele care igi desfdgoard activitatea lntr-un mediu lichid (de

:p

'inoasQ

modiflci forma capitdnd un contur neregulat prin emiterea de peudopode. Existd insi 9i celule din
lesuturi care igi pot modifica forma - un exemplu il constituie celulele epiteliului mucoasei vezicale
urinare,_care !e$lelfea4-{gnd cand aceasta se destinde prin acumulare de urini.

'pdq!9.-c!hryafixdt

Marea majoritaFa celulelor din organism sunt organizate sub formi de lesuturi solide, Acestea

mlra

rme a,pen ualilTepli

funcl

lespecitcettgullll

oxempiu celule sangvine), avdnd in mod obignuit o formd sfericd sau ovalara. Dinhe acestea, celulele
sistemului fagocitar plrdsesc vasul gi trec in lesuturi: granulocitele (in special cele neukofilele) i9i

1. Celule sferice, Forma sferic6 asiguri cel mai

mare volum pentru o supr:afald datd; celule in care

substanlele sunt depozitate prezinti forme sferice, de

exemplu adipocitul, ovocitul.

in imagine (a): adipocite in care depozitul de

grlsime a impins nucleul la periferie, aspect de ,inel

cu

a)

pecete'.

2. Celule cubice

celulele epiteliului canaliculului

biliar, epiteliul tiroidian. Prezinti nucleu sferic siluat central 9i

echidistant.

J r
R lq
5 a mblbl 0 Mbib tb unl ttudul sp d oe nb ..:
i
tinate,ln a , a ap lo p a zecl de lF"J )
SycOmeo se lhttv
, lS 0
3 3Fe d
1 loJ::
, { o a4 n

1 11
i3 11 lni , tit':tre
l lo
cP,:

i Sar m rJ rttitJnil u,1 2 rl dutti

=it`

,: in imagine (b): lesut tiroidian cu celule cubice

secretoare de hormoni tiroidieni care mdrginesc foliculii
b)

,cu()`

1loldieni pl

t'

Stanih aln

ndrlli

organ13 lcu un dame u do 250 1r .3au ce ule r,ici

co old

Col le paVhnontoase (tuttlo)

scoatta cerebe10as

celu cle

mu,chiul schelett care suni ce le

inezotelialei celulele ondobnale suni celtJo aplatizate ctl

spe

la(o2o:`11(5_61111)'i

Ce ulll=gianu lre din

u de 3-4 Hn)Un ak exom u sunl lbre c FluSCu18re stl

d nd ce

la calva m imet 1a ca,va centimet

suprabla mare s,9 OSlme mic ce tapeteaz lumenul

vasdor de sange anumile caMt ,(oeura,pedloneu Au
nuc eul de brmO lenlcula bonnbeazi ln iumen ,
dtO aSm batt pul

e din

bartc lungil pOt aunge lungimi de ord nu cenlmetilor tte

).

Volumtli celulelcr este constant poniu un anurlit,p de celui

m3

modmc in

,l i!ldependent de m

mea

organismuluL volumul vattind intre 200-1500

Dimensiunile ce ularo su
care l

4.Celulo poliedrlce celulele epile ului spinos

des ,Oa
ad ltatta,lcu va

celulele adulte sa

malpighian,hepatocite c.Sunt celu e care adef strans

unele de celelalte
in imagine lC): Sut hepalic in care se observ

cu un d arlei

da as l

rapolcu slarea Funclona ,cu condl le de rrediu in

cdub
nore(daSb)au dametrul mj mare dec

cele,n3b tran tO,

4.2 ALCATUIREA C LULEI EUCARIOTE

un

vas de sange cu celulele endoteliale,pa mentoase

(S

geata,nchisa) l hepatocnele pOliednce(s

Elementele din care sunt alcatule celulele eucattole sunt into

geala

membrana celular sau lnveli,u celula

nconlu
lo
citoplasrna ce conlne numeFOaSe Or9ani

5.Celule stelale sunt celule caFe Sunt conodale

intermediul unor prelungittl exemplel celulele nenfoase,
osteocitele.

neu

ce cont oleaz schimbu le cu mediul

9 WTeLi: F

rli proceselo celulare.

cu nagel din organismul uman: nagelul asigur

propuST

nucleul Olgant al coordon

Nucleul,ici10plasma lmpreuna mai sunt cunoscub sub denumirea de proloplasm

prelundlp
cetul

II

tbservacelulettd

e)

11

care prezint necare cale un tagel,cu nucleu inlens bazoll

gdb

eauna acelea,:indittrent de

lpul celular(lgura 4 2):

deschls )

Tmi:1:

1:
d
liesc h e

mucoasei tubului dlges vl a t actuiti genlal femlnin Au

nudeu ovJarl dtud cent J(poztta se pOate modnca in

c I nWttp 1 ll iF

btt m
lttlesecrttb m
1

m tt h

ba

m t

acumuleaz mucus la polul apical de unde esle eliminat in

lumenulinlesunal.

Figura4.1

a*g

Formecelulare,Formacelulelorvariazdinfuncliedeadiitateaspecifrcd,

16l

Mirimea celulelor

HEM10ESM020M

Mirimea celulelor esie apreciatb de reguli liniar prin diametrul celulelor, sau prin evaluarea
volumului $i prin calcularea masei celulare'
in'mod obignuit celulele din organismul uman au un diameku intre 1&30 Um. Putem lns}
din
int6lni celule cu diametrul in afara limitelor medii, ca de exemplu: ovocitul - cea mai mare celulS

53

:"

o oo[o lc , plasmalema aro o stuct

i`lamina

cu doutt regl
ii ettctlono denSe SOpante tle O

regiune electiono 1 ansparen (19ura 4.4a)

G oocallxy sau g
O
ma este o patur giooldic sluat la extettorui memttanei celul

C=LULAR
v

_a MOlg oocJ nu

poate n pus in eMden

11

el de

lecat pln detttatt dloc m a oomponen

pect l r ttgu 4,a).

guddce.La ME,are o grojrne pe suprafelde bere de,pro ma v501m

Din punct de vedere blochlrric estt alcatul din restunlo 91uCidiCe ale plolelnelor,1

plasmalem01 oare proemln

rnaticel extFaCelulattl attnd rolu`in adezivi

Jd VeJ 19um 4.

celula

li

11

proleinelor din ciloscheletui membranaL care asigutt dttrmab

membttna

0,1 cunoa,lerea

1t
nf 1
celubre,de asemenea pa idp1 ln mttC le supttfelei celulare cOn Invd JJ Ce
asld
or:de disc b oncat aF Ca Supor asamblarea,pednc a
OlaSICi le.De exemplui forma hema

]1ll

pidelo din

la extettorul celulei,i vin h oontact cu nuldul exlracelular,i elementelo

lM.
41

IVeliSuttcd

"

frei re

capilarele mbi(FOl plaslc),

Venirea lor la fo

ltatea hema
or ia trecerea pHn

ma no mal cand cOns ngerea exlerll a ncetat

lelaSlCilale),

Din puncl de vedere biochinlic este alcttul din proleine de tpul acttnel,spectr nei,an

gum

4.4o.

gura

"net elc

agine mlcoscO eledroilctt a J,

lcro S00b O polyl
cditt rSageara

omerilDr c aspeclyl
plasmalema care derimile" 19
O tnaminar c do regiFFi eleclro de,se separa de o regiv71e ele6 fro17o lrarspa ,
l
a Jtt

4.4

tsrT `

;
arkilineilaplasmalema sffa elemertele abschelettJ

h`

b
l

ittf

celtflarlaclin . ]

_
=

1
d

, ,

sla lre

eancOrt tecom
OnCliunl

1
du
#

m acesl
I: :: :W
s
`

ex emill

lexeproteicettembranare re necteaza celulele mlre ele sau cu

.malrcel

13al

CO Fo
Z
O rl 120m

e cel
r attacerFe al
'

tt corl
Cette/e s pa

ltt Jne
scop decim ,ca a

1)C ,1 lagelul de,i au un structutt asernan

:ill

m9 jmea mbCa J
:de

l li

toare,dm lagelH se deosebesc ir cateva

unlei

sunt

expansiuni ciloplasmaice mobtte ale polului aplcal al celulel invelle de o lung

dr!
11:

11 }

spra10r

]# llllit

sau din oviduct.

Ctt au mbc ddbein dd iml(b ta

revenireJ,j se m
in mOd o onat asllel o
mlCarea pe propagiin valun succeJ ca"hi un lan de grau btttut de vanr.Pin aceas mocare Se

e"

I
l

reaHzeaz

DeSmOZOm

e minarea

mate alelo din cttne respra10ni ant nate in,tratul de mucus,

t:

Plasmalema

La microscopul electronic so obsen in axul prelunginl atatla c ic ,lla nage

un lmanunchi
de mtrotubJi cu o o a za spedic I numl axonem 2 Axonema conlne O pettche de m rotub

Jllal CentrJ lnoo ural de nOutt perec de m ,olubJi penfe d`Axonema se ancoreaz
edoplasma apicaltt a cetulel,unde se 9ase,le corpuscului bazal al c

in

ului care a O structu

aseman baFe Cu cea a cent olului ttguia4.7a i19u 4.14a)

drucluli

Nel

2 t l
:11

J ttb

La mamifere, ngura cdul nagelatd este gamelul ma Jh.(spema10zo u)care are un

unic Figura4,lel.Spre doosebire de ci 1 lagelul are o m careCndulatoresinusdo

2)Stere00
c

or

lcml

lcj din urechea inlerna,i epididim)au struclu

mobi !ace, a lind elemente imobile a carOr strucll

se

de
.

ale
pln num rul

,i rOlu di

deosebeste de cea a ci

W

L
1

3)MicpV Sunt expangu permanente nlbl pe supttfala unOr cettb cu funcle de

absorble cum Sunt celulele inlestnului sub

i [llii

re,a!e lubului conlott proximal din Hnichi sau hepatod

ttnIWll I

a,a numila imarghe n pe d'cresc de ap

malv 25 on supra !a de absorblie ttgura 4,6c).ln
ma unor stl
microscopia Oplica apar sub
,n axd br mttnunch
"perpendiculare
pe supralala
plaSmalemel
apicale,iar ia
de actini
bine organ
ale ttgura4,7b).

mbrosoopd eleclronc,o Obse

geani {lalJ

axonema = filament axial (gr.)

57

6111um

56

t
z

sd irdeplineascd funclii speciflce,

Clasrflcarea 0rganiteloi (;olillare

a
e

dlpq1tncJra /qr

SI OF Se Cettfa

il

cciliar

> Ribozom"

> Reticulul ondoplasmic

> Apatttul cOlgi

O 8rile

gererarOare tt ellergi

> Milocond
e
Orga
rele digesliei ce

>Z070m"

re

> PeroxizomH

D.

ri

4.2`l CiTOPLASMA

doua

:ct

asma

:Sle pO unea pen

a dlo aSmd,ea

est v ooasa,opac , stt de

] 1: :

e:

11:
::tttfl
[

Microfilamentele gi microfubulii
Centrul celular

A.

Se C

0rganitele motilitdlii eelulare:

RIBOZ'OMII
membrane, fomate

0rganitele srntezei gi secreflci

sunt organite celulare submicroscopice, corpusculare, nedelimitate

de

din ribonucleoproteine (ARNr 9i proteine) cu rol in procesele de sintezi

protelnelor.

Sunt prezenli in citoplasma tuluror celulelor, cu excep[ia eritrocitelor. Pot fi de doui tipuri:
ribozomi liberi in citoplasmi (izolali sau grupali in poliribozomi) 9i ataqgtj de membranele reticulului
endoplasmic Ai de fala citoplasmatici a inveligului nuclear.
Au diametrul este cuprins intre 15 - 30 nm, deci nu pot li observali la microscopul fotonic. in
celulele in care se desfdgoari'procese intense de proteogenezi (neuroni, hepatocite), ribozomii
formeazd zone intens bazofile in citoplasmd. La microscopul electronic apar sub forml de granule
ovalare sau elipsoidalo care prezinE doiri subunittti: mare gi micd.

Poliribozomii sunt forma[iuni

constituite dintr-o moleculi de ARN-

Rlbozom

tihttll l l:plptidic

mesager pe care se fixeaz5 mai

mulli ribozomi implicali concomitent
in sinteza unui lan! polipeptidic.

La nivelul poliribozomilor liberi

sintetizeazi proteinele de
shucture $entru procesele de
cregtere gi diviziune), iar la nivelul

se

li

ribozomilor ataga{i membranelor RE

se sintetizeazi proteine de export

ORCANITELE CELULARE

W
58

(enzime, hormoni,

Figura 4,8S a

si91ezd de pFOlelFe la rire

:rilbozomar

prezo41 17101eCJle de 4RIV mesager aza sn za

020m e

molecL la

de ARN se prodIIc m ulle

as s b[ 1 r OZOma
ttJ olipep prin asam aa m ullcr
copr are acJ J a
OlilD" [41

ljf-1iir.lLl;1. if lr'ilr tr\-t;tlli.

IiI

'

Ur )'/j;:i.ii

rrir 'rir:

:,"!

"'t

Ir' :''r

:ji.rrirrilir i'jiir-riili/r, i'rrrilzirtr.l iittpachelar*ii ptii.i,r):1,,

seoell i

VeJ
ca oo zi c

plasmak:nra $t ii r;lirnirrii la r:xicrioruil celulei.

deiiniitale ilo treiir';rf"tttir

rx(;eillia heiflaliei adulte, repfezentai t]e uri sr:lonr rle c'ali:iici;le gi ctstetit+
perinucleai'.
cu
spaliLll
iiiiairiinare care stribal ioati ciioplasrna gi co,unicd
proioiire, glL:cide 9i liprila, rlirrd trirre
F"sie bine repiezentat iri celrtele angai;ih in sinieze de

mic scopul electronic

. La

aoaraml Gd apare 3 o lea de

canalicule anastomoza
, vacuolo

de1-v0itat.in oeiulele secretorii exo- 9i endoci-ine,

Retir:uiulencloplasmiceslededoudiiouri:tiErugos(granular)liREnettid

de dibnle rn

Reticulendoplasmic

neted

Reticulendoplasmic
rugog

IT

"

RE

_._l

diSpuse sttb forma

(1)paChete de cisttrne
aplauzatej

oVe2cdeJ
(2)m

FalA frrrrs gi vezicule de secretie

)VeJCutt

Relcuiu1 0ndopla,mio rugos

RE r

mi

unl struclurale numi

dicJo2omifoFmale dln
unor

de secFeJe

delimilate de membmne poproteice

::
buhdent in celde
nd

Aparatului Golgi i se descnui o

!O CrS Ca p me, ve cJe de

elicu!ul endoplasmic,oHentatt c tre
nudeu o fala lra ,pe mre se
rmeaz de de sectte:de

a 1
i

gJ
nentatt

catre

asmJem

L7a mtroscolm electrOnlc apa

ca un ansam u de ttaCu sau sad

gura 4.10 attlyl Colgi sch ,' a e de SCOp o i

care reol
rila a slrycl
19
na
C6o mtt 12

3 0rga Je

i
i

oo linuilale slryc

.ll,2

MOt(ergastoJasm )

loluidin

O10ran
001 area

slrucfJrlle

ge" roare erg

lT,CONDR LE sunlorganile mernoranare pFeZenlein loalecelulelecu metabonsm ae

cu excepraent dtJd adut, e genereaz energh necesa deru procesdor celJare.
Sunt spandile inteaga alo asmll cu p dle b

la pol

na b

celttei slu pednudear n

lunglme,ide O,5
m
,n funtte de lpd celuh dar in

momenlele de inlens actvitate de sinlezal au dimensiuni de aproxlma

grodme fom

bi

lgttnuhre,dungttel.Forma vanaz

7 m

funclb de slarea func,onah a rpettlei.

Num rul milocond

or ttnatt in mile foarte largi ln difenle lesutul,h fun

e deim Oaa
u,ln lbra muscma stHath dh

celulelorlesulul respecttvln producerea de eneFgie lATP),De exem

scheb d.milocondnb.ooup .46% dn,volumJ cdubL 15%:in hepabct 27% lnFCdub

mu,c
:

panelal gastHca g 350/l in ibra musculatt cardiac

n sislem
COttPLEXUL 00L01-esle

se obse

,unde ATP d esle o inut aproape tn exolusi tate

p n foslo lare oxida va.

inh

La m roscopJ fOtOnt apar ca grande izolate,sau grupate in,Fu

sau llamente,Se
l cu ve e Janus B pentu cduue n,lxab j hemalox , Hc Hddenhdn pen u
cdopaz

celulele lxale.

rl

60

Milocondttle conln sistemele enzirnalce necesare pentr0 0

1 1!
1

producerea de ATP necesar pentrl des

darea mateHalelor nut

!1:

urarea pro" dOrcettbre.

61

ll :x

v,(p n

gt:

L3
:loroscoptl olocOo ic
de nliate do 0
e sunt
ilooond
membran dub rmat dn dou
membrane t lamelare:
I

eXleFna,
Memtrrana

t't

Pe
2omil ttnl

OnJml l ab tl ndabdttm" d,1ld gen cattaZa^

1

marker peroxizoma ,1)de9ralarea aCldului unc(uratOXida2a)1)

producerea unei mici canit

darea aciz

de ene ge

Care

La

9ra,,i in

rlic scopui electronic

ozomtt

apar

alctttuil

dint 0

tnmio ln inlenor prelungFi Ce

r eaza

i Spalul dlnire
ele dou
mbrane se num9,te camera
exlerna:1, 1'tre membrana htern

granular)in Cazul zozom or pttma

membran de mtant ,i o ma ce
nz020mal

cu aspoct omooen (in

sau helero9en in cazJ Hzo

mittr

secundar

camera

crOSlele n1looondlde se an

:sat ttat 6 a m10cohd alb in

matricea milocondral se 9 sesc
inle

enzimele ciciulul Krebs.

Membrana
alc tuitt

dint

La

eSte

intern

un ansamblu de

le
patticule ,10menlare unl
le care,unt JoatJ dnt un
tl

cap sfenci o ti
patrulater

ndHC

o baz

Figura 4.f

, o
granulari;

omogend

fin

perOxlzOm

propnu z19i mal

iar

in

prezenle un matenal dens

nucleoid,l olaca marolnal

COhln un s t complet de enzime

o da

electronic

membran 1 laminar

. Fiecare astbl de element

a
n fosforilarea
im

microscopul

perOxizOmii suni fornnal

Mlttocondria. Schemd gi rmagine de microscopie electronicd a unei nitocondrii; in imaginea

al nenbranei interne cu prezenla paficulelor elenentare (sitgeata).7221

de'Jos se observi un detaliu

Figura 4.'12 lmagini de microscopie electronicit reprezenfind a) lizozomi primari gi sewndai aflali in
diferlte stadii de digestie a mateialelor inglobate gi b) peroxizom propriu-lts {cu diametru mare gi
structurd neonogend) gi microperoxizom. 1lz1

C. Organltele digestiei celulare

D. Aiganitele motilitd,tii celulare (elemente/e citos cheletului gi centrul celular)

sunt organite membranare de formd sferici sau ovoidald, prezente ln citoplasma
tuturor celulelor ce excep.tia hematiilor.
Majoritatea sunt'vizibili doar la microscopul electronic, dar existi 9i lizozomi de talie mare
(granula$ile azurofile din granulocite) care sunt vizibili 9i in microscopia fotonicS.
bupa starea func--tjonali lizozomii se impa( in (1) lizozomi prinai care nu au fost inci angajali
(2) tizoTomi secundari tu1clonali, cu activit6li
matrigq omogenS.
talie miia
in
LIZOZOMII

'"

9i

digestie,'au

7i

enziriatice digestive, cu talil mai mare 9i mrttic6 hbierogeni - ace$ia po1 fl hbteroiagozomi sau
autofagozomiiln a doua categorie inh6, de asemenea, corpii multiveziculan ce reprezent6 lizozomi
secuniari in care procesele de digestie s-au lerminat gi corpii reziduali in care persisti reziduuri
nedigerate de enzimele lizozomale.
prezenla in matricea
Lizozomii sunt organite celulare responsabile de digestia intracelulard prin

lizozomala

a unui mare numdr de enzime hidrolitice acide care degradeazi masomoleculele in

unitS[ile din care sunl formate

'

sunt organile ultramicroscopice care con$n enzime ce calalizeazi reaclia de

PEROXIZOMI!
forrnare (oxidaza) 9i de descompinere (catalaza) a peroxidului de hidrogen (apa oxigenati).
propriusferice sau ovoide cu diamehul este intre 0,1 - 1,5 ltmi pot fi peroxizomi

iunt vacu6le

zigi (activi, 0.5-1.5 pm) sau microperoxizomi (inaciivi, 0,2

62

0.4 pm).

Elementele citoscheletului sunt reprezenlate de trei tipuri de tilamente care shibat citoplasma
conferind rezistenfi celulelor 9i fiind implicate in migcdrile celulare:

MICR0FILAMENTELE

sunt structuri flbrilare formate din actlni 9i miozind, prezente in

citoplasms tuturor celulelor, cu predileclie in acele celule care prezinti accentuate migcdri de deplasare

in lesufuri sau migcdri active

intracitoplasmatice,

lntri in shuctura ciloscheletului membranar,

desmoz0milor ln centur6, a miofibrilelor gi a pseudopodelor,

in celulele nemusculare ale eucariotelor, cele mai multe microfilamente suntformate din actini
9i numai un numir redus de microfilamente con$n miozini,

Acffna apare fie sub formi polimerjzati, filamentoasi (actina F) in rnicrofilamente, fle
G) in citosol. Microfilamentele de actini au diametrul de
aproximativ 5-7 nm 9i lungimi diferite. Mioilnase gdsegte in cantilate redusd in celulele nemusculare,
depolimerizalE, monomericd (actina

liind de formi 9i mirime diferiti in aceeagi celuli.

in celulele musculare, actina 9i miozina alcituiesc formaliuni bine organizate 9i stabile numite
miofilamente cu diametru de 8-12 nm, care pdn aqezarea lor orientatd, realizeazi miofibrilele,
FILAMENELE INTERMEDIARE
sunt structuri fibrilare alcdtuite din subunitdli proteice

alungite care se unesc cap la cap 9i se infdgoard intr-o structurd asemindtoare unei fr6nghii, Au

- l2 nm, intennediari'a iirtre cea a i-,ricrofilamentelor de aciin6 gi rriicii.rllt'ui.tir liiii-icitlri,t

lor esie stabili spre deosebire rle a microiirbulilor $i a microfilamentelor care se asantblr:azi 9i le
dezasambleazi in func{ie de necesitiii. Sunt alcatuite din mai multe ilpuri de proteine, caracteristi,:e
diferitelor [esuturi; de exemplu, in epitelii sunt formate din cher:atinij, in mugchi rlin desmin4, itl
'in alcituirea
fibroblaste din vimentini gi in celulele nervoase din proleine acide neuronale, inirA
iinrsr'rsiune.Je B

desrnozomllor gi hemidesmozomilor, 9i a neuiofilamentelor, in ioate tlpurile de celule, formeazd o refea

proteica pe faJa internd a membranei nucleare, numitd lamina nucleare,
sunt structuri tubulare sub formd de cilindri subliri prezen{i in citcplasma
MICROTUBULII

celulelor vegetale

gi animale, avAnd in sectiune transversalil diameirul de 20'30 nm' Ca

izolati.

9i

microfilamentele, ei pot apirea grupa[i sau

in nricroscopia electronicS se observb peretele este alcituit din 12-13 protofllamente paralele.
formate din polimerizarea unor heterodimere de tubulind alfa gi beta.
Microtubulii sunt, in general structuri labile, datorlt5 moleculelor de tubulind ce se agregd 9i se

dezagregi continuu in citoplasmS; au rol in formarea citosheletului contribuind la menlinerea formei

celulei, a fusului de diviziune, participd la migcirile celulare, sunt prezen[i in slructura cililor 9i flagelilor
etc, Microtubulii sunt prezen[i gi sub formd de structuri stabile, cum ar fl centriolii.

Diametrul

Subunl

7nm

Acth

Figura 4'14 lmagini de microscopie electrcnicit a)

12nm

,r:ur:

i1

care

a unui centroioi,

nucleului ru
ce.i d.oi centrioli agezili perpenoiiutar unul
secfronaf fransvers al gi celaialt longittrdinal).
lt3)

pe

situat in
ceraialt'(inul este

INCLUZII.JNILE CELUTARE
Sunt produse ale activitilii eelulare depozitate in celule
sub forma substanlelorcle rezervh sau

1, substanle proferce - de exernplu hemoglobina;

2' lipide -sub formd de,plc6turi sferice in hepatocite corticosupraienala

Diferite proteine irt

3'

functie de tesut

Filamente intermediare

5.

Tub n

25 nm

oJ

granule de
mdrimi in hepa[ocite gi celuleie mugchilor scheletici,
^diferite
evidenliate cu coloralia pAS;
subslanfe/e ninerale-fier,siliciu, evidenliate prin tehnici de citochimie;
pigmenli - nelanina, lipofuscina

10i lll

glicogenul

gi corpul galben din

4,13R" zenfare. chemarca cOrrpara a eleme77fe10r cito

ovar, eviden{iale cu coloralia Sudan;

Se evidenfiazd Ia microscopul optic prin tehnici speciale

de citochimie, menlionate anterior. Mai
jos sunt prezentate evidenfierea depozitelor
de {ier gi a lipofuscinei (figura 4.15).

Microtubuli

rylJ J a careCrerlsltt

CENTRUL CELULAR 10st

unei secliuni transversale printr-un centrio!

degeuri de metabolism au un ciracter temporar.

9i
Pot fi formate din;

Microfiiatnente

ngura

se o.bserud cele g triprete de microtuburi pe circumferinli

sa; 9i b)
proximitatea

un Organl nemembranaF,preZent in toale celulele care se.divid,

gmat h aprO erea nuded ,conlnand dd centtdi,inOo urav de C ZOn dto aSmdic ma da

IttIX
l
i

acestora se g se,le un centttd numl corp sclJl azao

64

= tr
rt`:

1.

tt

F
tt
ll
l

Fysci99"neurOrl ttare ca dep zllepom" marOnt 001ora

Fof7d

65

:lu

4.?.3 r'lue L.Elii-

I=4.1 ll('31

7,

17ra

" `11re il fr

Je,

lo
as lla

le

L.steoskucturiintracitopiasmatrcil'('hra'-ltrrl;l:'rccl':leloteucarlrl'e'cilicll:''r"r;'i-i"i
-*11tic
coorrlon"aza rnys2q6 36{rvitate
r,irronLrlui (canioneazb iuf,tn''ti"gu;utica)Ei
t:elt:la' rru:l',::l'
ciclrtlL.
f;;;'ciclulL,i ce Jlar in irrierfaza
Asoecrrrt nucleului
iio rnai nurr'!qie
caie
penti'u
nrotiv
arnintite,
iun.liru
structura morfologic6 Uinu oetinrla iriaepii.ini

'

dif#;il

'"' ii

a,doua

i w
ngu14
u dund_h cdude sferlcQ CdJde

: i Iit:

: : tuslforme

II

::1f-J-'f;'Ii"rff.Id::litH'':1

cntmczomi.

s` a

J c

1.

a de
oc

me J lll s'0'b/1e
c qo s

e ,1 "
er

nutreLimeiabolicre,

elapi a cicluiur
31ll'l'i^,t*
se conserv este cromatrna
singura sa componenti care

3" `!scu
lb

'

a)

StFudura nucle lu

La M0, nucleul interfazic apale ca un organit vezicular, delimitat de o membrarii bine vizibild,
la interior are 1-2 nucleoli refringenli, cromatina 9i carioplasma sau sucul nuclear (figura 4.1 9).

1, Menbrana nucleard apare ca o linie {ind care separd con{inutul nulcleului de cel
citoplasmatic (la M0), ln rnicroscopia electronicl inveligul nuclear apare consiituit din rioui membrane
trilaminare separate printr-un spafiu clar - cistema sau spaliul perinuclear, cu o grosime de 10-15 nm,
Membrana externd se continui cu membranele reticulului endoplasmic rugos, iar pe fala citoplasmatici
are atagali ribozomi.
Din loc'in loc, anvelopa nucleari este skdbdtuid de canale
realizeazA pasajul macromoleculelor intre citopiasmd gi nucleu,

porii nucleari

prin Bare se

Ivlembrana nucleart

celulele cilindricel

_ Nucleu ti Celulele pon,liOdei

_ Nucteu
n leucoCitele 9ranularei

Nucleolutr
Pori nuclearl

_ Nucleu-ln monoCile:
(5, 6) inmugurit (7)' lobat
roilnd (i, 2, 3), tufit (4), atungil
Figura 4.16 Diferiteforme ate nucreilor:
renifom o.121

(B)'

2. Poz$a nudeuluiln celuld

centralEr' dar poate.fi

in qenlrat pozitia sa este

mooific#

"ir. ,.rtiif, iactori cum

il#*F i- *r.*d *u

ar'

fi

acumularea de

de granule de secrelie (vezi

figura 4.17),
nucleu in celule:-. .Fioura 4,17 Difeite pozilii ocupate de
5)' pl
nedio'bazatit (3)' bazatd (4'

',:;;;;i;i,iiiii,ii

til,

iJng;Ty?l'rfl';ft5'cqu*
tunclie de fazete

ciclului*t,.,5ilL"i'J#ffi;l'ffiffiite

4. Numdrul nudeilu In celuld

Marea majoritate

Figura 4.19 $tructura nudeului intefwic

iar la aceeael celul*ln

la atta rn tun t1? d_.-:i.*i. eiv6rsta,
3-25
nucte1or sunt cuprinse intre

mai
o'ganism sunt mononucleate' dar

l' t'

pt

exista:

tunt tremitiite adulte (in

cursul

' 'diio'iin
celule anucleate - *ffi;il iliue "*tu'tt
o celuli
pt'tt' iirli'' *tixoti166 - proeritroblastul - este 3'27);
hematopoiezei, ttr'r' i"p'iu uJ'it
;u hemoglobin6 - ligura
ti*putiflerl.fi*i'pi,irOr *.f.ut se
- crrur. .u li'tY'ift'i'"'l'JiliiliitiiJ'Ja;6t
gi

nucleatd care in

- [i][fr'rf::iJ"]'l[ffiXli';rovine
binucleate

prin

'iilpiu

hwaticitele (risuras'2e)' unii

tu:'9l1*'mairnultor

:,}r.*'$i,1.-"x:11!fi'ffi,fl:,*1['.Til'l,Jii,Jib
cerut, inigat mononucleati

incarca

(;1ili[q'"[;'il;t

cerule mononucreate intr-o

dintr.o
scheletici (flgura 4.18b).provine
ali nucleului flri divilunea

*rrt'pru JiuiAuni

imagine de microscopie electronicit, schemd, 1zz1

2,. Cromaflna se prezinti sub forma unor granule; este dispusd sub

doui aspecie:

formaliuni intens colorate, de formi gi dimensiuni vadabile, numili

cromocentrii, a ctrror totalitate forneazd heterocromatina;
b. eucrti'lnatina, formati din granule de cromatini fln dispersatd 9i ca urmare slab colorate cu

a.

condensatd

in

coloranli specilici.
Cromatina este alcitulti din punct de vedere chimic din ADN in cantitate mare cuplai cu
proteine; se va evidenfia cu coloranli bazici iqcoloraliile de rutind sau prin colorare specificd penku
ADN cu colorant Feulgen (coloreazd ADN-ul ln ncau violet),
3, Nucteolii sunt de formi sferici; conlin o cantltate mare de ARN gi au rol in sinteza
ribozomilor. Nucleolul se poate observa la microscopul optic, liind intens bazofil in coloraliile de rutind
- pkonind cAnd se coloreazi in rogu (verdele are alinitate pentru ADN color6nduI in verde, pironina are afinitate pentru ARN color6ndu-l in rogu).
4. &ioplasma arc aspect omogen la microscopul oplic. La microscopul electronic se observd
o relea de proteine fibroase in ochiurile cdreia se gdsesc celelalte componente.

sau cu verde de metil

ciioplasmei;

67

oompoosatt se reali aztt pln dM unea cdda

indepErteazb unul de celdlalt, spre polii ceiulei

gi intre cei doi centrozomi se formeazd fusul de
diviziune (figura 4.21); 9i

:T:: :restt
:ll
zunali

mp mOd e9 as 0.l catt cdJ

din divizlune sb reprezinle un duplicat ndel al celulei mam

alcttulesc ttpreuntt dJrl ce

l

e_mitya

cei doi poli ai celulei,

(khctocorlene)

se plaseazd in planul ecuatorial al fusului de

cirtro?onril la

diviziune, cu axul loi Iung perpendicular pe axul

fusului de diviziune formdnd placa metafazicd.

polll fu6ulul

Repinla procesul de formare a doua celule ni

i nucleulul ,i a
ca urmare a diviz

organismele unicelulare,Pcale l lnttinit

(klnclocoriene)

,i la organismel,supenoare,m hepa10ckel osleocile,

ANAFAZA

kinetocori,

aromo:oml,

2)

separarea celor doui cromatide

a apari{iei unor fo(e de

respingere (rozultd astlel un numdr dublu de
surori ca urmare

cromalidi

dink-o

cromozomi formali

i pl modiul

monocromatidieni; la om, in aceastd etapi sunt

cu

migrarea simultand,
Milom esle o diviziune indirec
doutt celde l

17

1:

caracle

fontlat Jn c mozomi

cromozomilor monocromatidieni spre

cei doi
poli ai celulei, iumltate la un pol, cealaltb

llbr.lo'
klnetocorlena

r. scwt8qi

!tll F:i

egal ,disllibutta matenalului genelic se Face

aptt lvlvim

stctt celulelor somaicel,p n care dint o celull

ed ddo.

ulo

jumitatela celilalt
Telofaza:

5,TEL0FAZA s.tqldesomoiohi

ogura4,20).

Bi

pol.

in

aceasti etapi au

fenomerG**i6 rcfacerc

moro..omltldlol dlipus l! pnli

ros egal tntre ceie doutt celule lice,p n pattciparea

msJ de d

dOl tt,ettu h IBII

despkalizarea comozomilor,

sa formcza

loc

nucleului:

apar[ia

recipitindu-gi structura interfazici;

prometafaza,

fenomene citoplasnatice: disparilia fusului de

9i

diviziune are loc Ai diviziunea citoplasmei odatd

metafaza,

esrhhloei

(fenomenul de citodierezd).
Figura 4.20 Etapele nitazei gi procese/e celulare speciftce fiecdrei etape. X1

69

68

celule somatice = toate celulele corpului cu exceptia celulelorsexuale, care se gdsescin gonade
2 diploid
2N - setul complet de cromozomi al celuleior somatice; la om 2N . 46 de cromozomi.
1

ae

cu aparilia peretelui despt(tor intre cele doud

celule fiice pe locul fostei plici ecuatoriale

brJe pol re

anafaza $i
telofaza,

profaza,

membranei nucleare in jurul cromatinei, nucleul

MilozeH se descnu cinci etape:

celul

mamtt d dda2 reZ

3)

aceeagi vitezd, a

92 de cromozomi monoqomatidieni); 9i

413.l MITOZA

1

I

modia na,

lr

Obttnut ia

infenoa de FeprOducere celuia ,lind inttini

Este considerao o fOm

Analaza: in aseastd etapi are loc

impd(irea materialuiui genetic intre cele doud
celule fiice in urma a 3 fenomene: '1) clivarea
longiludinald
centromerului prin ruperea
punlilor de heterocromatini dintre cei doi

:T:

W
F 1

dMJuno.

dilrectt lani10

MClafaza: cromozomil bicromatidieni

3.METAFA

z ea

execut6nd migcdri.

oscilatorii in citoplasmd,

meloza.

s u se lmpa o,n:
4
ea
tt a celulelor somarrc

dyiziunea d edd a celuleior sexllale

numlrului, gi structurii ior, Cromozomii sunt

capiaii de fllamentele fusului de diviziune de la

d
iunoa

la ndul

sau amiloza

etapa
se

in lumea viee sti dou lpun de dNiz!uni celularel diviziunea dllec

aceasti

individualizeazd cromozomii (figura 4.22), fiind

posibil studiul acestora din punct de vedere al

urmatt de dbt bu,a aCestui mate alin celulele lice in lmpul dlviJuni:

celtJla .lnteraza,id izlunea celula

ilctt ca

in

se spiralizeazd la maxim 9i

za

Prometafaza:
cromatina

celulel,numi

nuclear cu citoplasma.

fi1gmnte de
m?mbrana
nucl.ard

a llmp t intre

cdu nce:in spedJ a maleJaubigeneto oromozomial:inlmpu poloadd metabdle a

ghem, iar membrana nucleare se fragmenteazd

gi dispare, urmati de amestecul confinutului

datodtb dubll i maleralului colular care urmeaz

Acestlucru esle posib

cromozomli blcromatldlenl se condenseaze;

sunt r,cetuiti dln doua cronntldr
burofi Unlt6 pdfi a$ntromoa

ded s formeze cdu nte cu acebaJ caraClere mo logtte J ,c10

e ca g cduh mam ,P"n
re,de menlnere a strudu IJ
al eaz un proces de di renlere,ic

diviziunea celulatt se

fenomene nucleare: nueleui i9i mdregte

dimensiunile, dispare nucleolul; cromatina
nucleara se condenseazd sub forma unui

loate celulele or9anlsmulul uman, n alara cel lelor nert/oase sunt capabile Ctt se mutt phce,

nttbilTil:

loot

l :

aceastl etapa au

ln

fenornene ciiaplasmatice: al doilsa centru

celular devine vizibil, cei doi centrozomi se

din aproxima,v1014 celulq ttztttate a19 dinF c9 o unic

o,ganismuluman aduL con,

Ptrjazq:

1 ROF

LARA

4.3 01ViZIUNttA CttL.

A,

=iti

onimzo I
6ului
=

iZi

3 pin F ,33iiti310 k !111 ,

ir,1
t,1111111= li Ca F 34 301 lil

1= =

care ll m!to=

ca

/-icti,iit,,rl{} pri:chr:li -. Siurjiui rirltoz*i ia AiiiLlm eepu

lill,

Fustl `9_J

3oHdolFea'lo

ino2omi,l sc 11'ndi

:iatO" ,i5o3:urige3c,
`

20rn1 1,poll celuic,lbrel,

Z31= 110Farea

'0

ea
:

=allz1lld 311,

11

=13c

o melodi rapitld pentru

trj cn lo :lb 1

locoricn41 1ari se ati ea= df

Crl: 02prnlof,,1'brtl

poi3it(,111 30 010SC I

pla

ceil, i pln ir,lop Fb, aF' 1 0

studiul cromozornilor in miiozii ia Allium cepa; se

de Allium cepa, colorate cu tlrceinE aeetici (sau soluJie carmin
acetica).

llce pe radaciri

Principiu: orceina are proprietatea ca in soluiie acida sa tie

incarcati pozitiv gi sa s0 coi-flp.(e
ca un colorant bazic, care se va fixa pe cromatind, evidenfiincl nrod]licarile
matlrlarurui geneiigin l,rprr
diviziunii celulare,
Etape:

1.

4:.

:LOm

Tili
1} 1

Recollarea materiarurui biorogic:.un burb de ceapi este ldsai

sd germineze intr-un pahar cu
lami ascu,"ili numai *rruiii.l..otu"

anE 3--4 zile. Cflnd apar riddciniie se vor recolta cu o

(10-15 mm).

Se lasl stt se roceasc

:i

'ltil
::

Examinarea la micrOscOpulfotonic L se ObServ urm loarele aspecte lf9ura423)

al S ral area cromarnd m prOfaz

b)apa ,a crOmOzOm or dttpunerea br

n placa

mOtafazic1 1l metalazli

O mbrarea cromozomibr cate pdi in

anafazal

O mtta
Figura 4.21 Reprezentare schenatied dupd imagnea de rnicroscopie electronicd a fusului da diiilune
cu cromozonii atagali o pafte din librele fusului au cronazanl atagali (fibre kinetocoriene sau
cronozomiale) gi o parle din fibre se unesc in planul ecuatoial d celulei (iibre palare), P.,74)

, J

Ct oz,nl"-looare cromo

om este alc

din catt doui cromard3.crOmattda rezul

lv

m urma
;

spira z

`i ct`
inbrlse
a nlame1ltulul
cromatni
asocteroa
rrrOteinc.
Celo doutt de
croma
de sunt

Figura 4.23 Preparat din meristemul rdddcinila de

ceapd colorat cu orceind aceticd pe care se
ofr,ervd celule ln difeite faze ale mitozei,

Fllia,uni StlCt idenlce canlta v cal 0'V Zultte

uma ie i i(gnteZe ADNJ hbr= .Eb sunt
u

mte de pttntr

o folrarune

are ro ul de a fxi cro/mozom

cenmm J

es

numitt uv

pe ttsul

3 lult

mer

4.3.2 METOZA

care

de diviziunet_

etocat
dm dd

Meioza este

cesUdrfiPtuiui

unul pe1ltu n 3 crOmttdi.Kinet o1l pre nt dou

zonei inttrni ,i eX
Pttn zcna inbmi se
301ida 20aZtt

cele doua crclrnatide)iar pe zona ex

3o plnd llamenlelo sulul

lib.6le crom6iominls

bu

rrl

klnetocodo"

de diviziune.

Extttlni
le CrOma delo sunt bine de nilla

ta o ,in
rofm
8flc2zeF

ib:oDmalde,

Figun 4.

(23 do pettch

Str cttra"",ozcttlJfl

diviziune indirecti caracterislicd celulelor sexuaie ink

2
,
]

anumrti

diferen$erea lor cdtre iormarea gamelilor; se desfdgoari in organism numai in gonade.

cFomatlda

etapi

celulele rezultate in urma meiozei se diferenliaza, fere a se mai divide, rezultdnd gamelii,
celule inalt diferenJiate cu rol in reproducerea or$anismului (ovulul la sexul feminin gi
Eermatoioiziiia
sexul masculin). Meioza este deci,
diviziune pe care o suferl celulele iiniii germinale

exisl

`6 de

dezvoltdrii lor, prin care dintr-o celuli mami diploidd rezulti patru celule flice haploider,
in urmia ooua
diviziuni celulare succesive denumite meioza I 9i meioza ll.

.ultima

se numesc ! ol
cro

rhaploirj=N-sehrldecmmozomialcelulekrsexrale(game{i);homN=23decromozomi.

in

hap10dii
da Z

num

l
i

re

m L

ib

l:: :
:!

1 d

u ind

lei , J

II

91 lo23,10 oare se imparicro ozOrnl b CronlaJdierJ,celu e e

nurnbr de crolrozomi ca celula mam ,urmeaz dupl meloza t ittri a i precedat

Esto o dl z u le ec alio a ,Ca

nice avand acela

:1

de o interaz ,ise des ,oai in cinci e pe,similare cu cele d l miloz

cu deosebi ea c particip

diviziune celule care au sethap10id de cromozomi ttgura 4 25)

eJ
TELO AZAl

eh,J" L

PROFAZA

Je

METAFAZA

ANAFAZA II

TELOFAZA

0
Se fo,mOaza
4J 0 1ico

: ][])

:NTERFAZA

PROFAZAI

METAFAZA l

Figura 4.25 Meioza ll se desfdgoarii similar mitozei, cu impdftjrea cromozomilor bicramatidieni ln

cronozomi mo nocrom atidi eni.

fuo&za ll: are loc spiralizarea cromonemelor, disparilia membranei mucleare 9i formarea
fusului de diviziune.
Prometafaza
naploid, care incep

si

ll: are loc individualizarea

cromozomilor bicromatidleni gi recombinan[i

in set

se atageze pe filamentele fusului de diviziune,

Metafaz4ll: cromozomii bicromalidieni, in set haploid, se plaseazi in placa metatazicd,

l[: are loc imp5(irea materialului genetic in celulele tice prin scindarea cromozomilor
bicromatidieni (rezulidnd la om 46 de cromozomi monocromatidieni) 9i migrarea cromatidelor jumitate

Anafaza

la un pol gijumitate la celSlalt.

tta t are loc dislrib

i de
taJ

lcromozor2o

cele

malerial

do l celyle ttce.

Telofaza ll au loc fenomene de refacere a nucleului 9i fenomenul de citodierezi rezultdnd, in

final, patru celule fiice haploide, penhu fiecare celuld care inki in meioz6. Do fapt acest lucru se
int6mpl6 in spermatogenezd, cdnd rezulti 4 spermatide care se vor diferenlia formAnd spermatozoizii;
in ovogenez6, se pierde cdte o celuli dupi fiecare diviziune (globulii poiari), rezultind un linal un singul
ovul/meiozi.

Ica metalazlc

Anaftta l:are bc im rea malenduLi

cromozom or omolo9L p n terminalizarea chiasmc

C m

celJle ttce aploire

72

731

4 4 13El_
^ LgiN

toNIEX

1lS

LAR ATr 1()EA

EX FttA t.ULAttA

liii

ittthr_a

l :

:LttTIilill l 1:

Tl

celula ,Mat

cea eXtracelula esle Cel mal blne reprezentati Fn lesutul coniunciVi maCromoleculele
matncei sunt sinlelizale loca:de celUle numile nbroblaste.

el tli

is

lole,ular

La mtroscopJ opucse e denfaz Cu dba,tru a

Oo/agerluF es pttncipala prolein

b ,PAS

batte mare(19ura 4.26)

sau mudcarmin

din corpul mamittrelo,( 25%din masa prOtet

}.Eslo o

oomponent mttor a pb ,oasdOr Fbrde de cOlagen au b baz

llelerotHmeH al tutt dn mOlecule d

amenlett

de cdagen care sunt

nse pol m na s

asambla,dand na,tere la o lamme de llamente

l,MdecJdedecolag
"lein numite
funciecOiagen
delesut
..pani la xl
Moleculele de colagen se sintetzeaz

iRtracolulat unde formeaza structura de ba2 de tHplu

hd ,apOi sunt secretate se aSambleaz in spalul extracelularin lb le g ibre(19ura 4.27)Fibrde

de cdagen conin amhOad

JtteW 1

1r

ba d Fn canltale mare,m01v pentru care se cdoreaza cu

bFan,ad

in coloral e de rulna lfgunle 3.14 16).

FIBRELE DE COLAGEN.sunt lnexlensibi e,lezislenle a traclunel gOsindu

Su 100 unC V,dar

se peste lot in

cu pred ectie in structutte cottunctve ce inde heSC func

mecante

(apOnevrOze,lendoane,capsu ,19amentel unde SuntJcature predOmhantdn bgen det"

romdttb

pOZllia matrtt hn

Dm

aoroarl d! Itoltoglicatrl

Figura 4.27 lmagine de microscopie electroni.e in care se obsevd a) un frbrcblast gi mdnunchiuri de

al moleculei de colagen llp I (cea
nai frecventd formd) - trisdtura sa specificd este prezenla unor stria{i cu peiodicitate de 640 A. 1+1
fibre de colagen seclionate longitudinal gi transversal; b) aspectul tipic

FIBRELE DE RFflCULINA sunt, de fapt, alcituite din colagen de tip lll, S-a crezut iniliat cd
sunt formate din proleine diferite, deoarece se comportd diferit fald de coloranlii citologicl
au o
alinitate crescuti pentru serurile de argint, fiind eviden{iate specific prin impregenare argenlici (figura

3.17). Ele formeazd o,relea,reticulard find

in lesuturile cu celularitate crescuta cum sunt ficatut

gi

organele limfoide, in ochiurile cireia se gisesc celulele,

Elastlna

in matricea extracelulari existi o relea de fibre elastice care conferi tesuturilor

inifiali dupi ce au fost supuse unor fo(e de inlindere.

FIBRELE ELASTICE sunt alcituite in principal din elastini, o proteina puternic hidrofobd, Ea
se fomeazi din hopoelastind (precursorul solubil al elastinei) care este secreta6 in spaliul extracelular
9i asamblaE pe fala externi a plasmalemei intr-un ansamblu de straturi gi flbre (flgura 4,28a).
proprietatea de a reveni la dimensiunea

ni

8Ml

sp ma .r]
dlmersimf
l!

La microscopul optic se evidenliaz6 cu coloran$ specifici (de exemplu orceina - figura 3.18); la
microscopul elechonic apare ca o structur6 amorf6 dispusd in skaturi de formi neregulati (figura
4,28b).

74

75

Se poate ulrselva ca ir: unllr r.nk,turarii iJiiereiifialo riu si, obiin or-ganiie 1il sia;e
fracliuni ceiulare care contin mai inulte strucfuri cu i.-rarirne gi densitate asemanitoare.

sTuDlt

cirij

tLULE
S,1:I:11

smo0enElul

5.1 FRACTTONAREA Cr LULARA

p.ntru

lildrpaifi gruF{ri
da

Populafii de celule pot fr analizate biochimic prin fragmentarea lor gi fraciicnarea conlinutului

r!lulr

nsha0mrnhlr,

prin uitracenlrifugare. Organitele celuiare sunt astfel izolate 9i purificate pentru a putea fi siudiate:
compozifia gi tuncfia lor,

rxlhcelulam

localizarea intracelularS a unoi'molecule specifice.

vitezi

Suspensia rezultati - conline numetoase organite, liecare avdnd mdrime 9i densitate diferiti.
care separi grupuri
Acestea sunt separate prin centrifugare: centrifugarea diferenliald
(fracfiuni) de organite cu mirimi 9i denbitdli apropiate, urmatd de centrifugarea in gradient de densitate
- in care se separi organitele din frac{iunile ob[inute anterior,
Centrifuqarea diferentialS consld in cenlritugdri repetate, la vitezb progresiv crescute, pentru
separarea din omogenat a compnentelor sale. ln general, cu cit o sbucturi celulard este mai mici, cu
atAt mai mare este forla centrifugd necesard pentru a o sedimenta. Valorile tipice ale diferitelor etape
ale centrifugirii diferenliale sunt:
viteze mici - 1000 gt timp de '10 minute;

Omogenat
(suspensle
d materhle
dln celulel
fragmentate)

Gheata

Figura 5.{ 0nogenizarea mecanicit a lesutuilor se face

intr-un onogenizator cu lamd metalicd sau de teflon
Procedun se desfSgoard la ree, pentru a preveni
degraduea admaticd a drudwilor cdulare, 1t4

(de regulS o solulie de zaharozd 0.25M);

omogenizarea mecanic6 (figura 5,1),

ruperea

preveni

membranelor organitelor datoritl osmozei

izotoni, pentru

Tub de stcla

tiierea fragmentului in bucdlele mici;

suspendarea in solulie de omogenizare rece,

omogenlzatorlrlui

Omogenizarea presupune mai multe etape:

recollarea unui fragment de tesut;

celular.

Cen iFuga

Prima etapi in oblinerea organitelor izolate, il constituie fragmentarea membranelor celulate,

de reguld printr-un procedeu mecanic numit omogenizare, in urma ciruia se obfine un omogenat

- 20.000 g timp de 20 minute;

- 80.000 g timp de 60 minute;
foarte mare - 't-SO.OCO g timp de 180 minute.
medie

vitezd mare

vitezi

lni$al omogenatul este supus centrifugirii cu viteza micd la care sedimenteazi doar organitele
mari cum sunt nucleii (9i celulele rimase eventual intregi). La fo46 cenkifugi mai mare, organitele mad

sunt sedimentate

mitocondriile, lizozomii 9i peroxizomii.

in

pagii urmitori sunt indepirtali

din

suspensie mlcrozomii (fragmente de membrane din citosol care formeazi vezicule inchise, provenind
in principal din reticulul endoplasmic), 9i ln final ribozomii (figura 5.2). Acest ultim pas necesiti o
ultracentrifugd, care se se roteasci cu vitezi foarte mare (75.000 rota$i/min,), pentru a genera fo(a
centrifugd ceruti de aceasti etapi. Odati ribozomii indepirtafi, supernatantul va conJine faza solubili
a celulei (citosoluD.

decenm"bp n

milcarea

laraaro10rulttlfottCen ga

'FottreM
esbmamarebttcenm a decaluadeancliegraubuonJ

78

Se ,lm h numttde g de ctt oli

"g

79

Om

o,01nl l

ii

li3 tu"Il10 c10gice

eaza r

ettte 1 a t
sed

re
c

Irl

rr

\,
"\./

zo

conlilltFale

[]

./'

tt cettiFttga a J

Ceri garea m gldtJlerf rJ6 de ,s sepa

90

e ,177
m Iclzo

Monomeri de
detergenl

t :

i
i
i

"den,t

derttel

] 1
:

]1

:u

, r9, t

gura 5.5 1geFea prOreme10r din melmbrana ce/1flar Folo d an Ounea

fo a

dder" 1 Or Se as aza ctl cele ale prole elor, llpd %iar cele e yfa oo,Facl c j71ediJl
apos.

lTai

:Tl
1

li

ao

za ttua s u

1Fl!

a md ttu une

presuptte d rand tta a

DOd6

30d

fSO

TnlonX lo0

Figura 5,6 Formula chimicd a doi dintre cei mai utiliz$ detergenfi pentru solubilizarea proteinelor
formali dittr"ul lan! de acid gns sau altd structurd hidncakonaft fi o grupare pobri', gl

Odati izolate qi puriflcate anumite proteine din membrane, acestea pot fi incorporate In
vezicule fosfolipidice adificiale (lipozomi) penhu a li se studia funclia. De exemplu, in acest mod a fost

demonslrati functia pompei de Na-'K*, care mentine concenlralia intracelulari a acestor ioni prin
p0mparea a doi ioni de Na* cdtre exteriorul celulei gi a kei ioni de K"de la exterior cdke interioi.
5;2.2 CROMATOG.RAFfA
Cromatogtalia reprezinti metoda prin care un componentele unui amestec (de reguli dizolvate
intr-o ,JazI mobild') sunt separate prin deplasarea de"a lungul unei matrici poroase (,,faza sta{ionard").
Faza mobilS poate fl lichidd sau gazoasS, ln vreme ce faza stalionard poa{e fi solidi sau lichidi.
Majoritatea tehnicilor utilizate sunt de qonatografie tichidit in care compnentele amestecului
se aslciaze preferenfal cu una din cele doui faze - faza mobild lichidi, un solvent 9i faza stalionard

solidi, o matrhe poroas6 prin care solventul se migcd. Matricea poroasi esie dispusd, de reguli intr-o
coloan6 subfhe, faza mobili incircal5

I
i
80

liclitddpecoloand.

la un capdt al colohhei iese pe

Ia celdlalt

capit

croinatografie

r,ri'

Proteinele ce trebuie separate sunt dizolvate ln stilvent gi tecute prin coloani. Malerialul care
alcAtuiegte faza sta$onari conline situsuri de care se pot lega proteinele din solulie, Dacd moleculele
unei proteine interacJioneazd cu materialul matricei, progresul lor prin coloand'este incetinit. Gu cdt

81

] ]

,,cac

icF"

Caa{ja iridrofiri:i.
'\
, Cail iliiiioili

(19 Ha54)

ll,)ice,puritatea preparatelo,do o ]anile l)oate li apiociat

examinaroa la rrlicloscopul elechof

pl,1

;riir, tr:rlirri,j r.cimpicxe :;oiLtLrtio'in ;rpa i:ii pri:;i:,i;r.:il ii;r,.i.;l; rflgi-nijianaie iiti;i,r;; i;.11, i.,,;,
rietergen{i $Uni i.Jilici avirid r1 grupare'incirr;aii, {jLjilr ei-ilij rir'rilcr;ii.:iulfeiul de sc.riii; (liD!i), ai!1i iL;rri
neicnici. cun ar li Triton X-100 (iigura 5 ri)
,-i0

Dooarece ieca

Celoa

dinitatea llnel prok)ine perltru rnabice este lai rlale,cu atat rnal lent
Deoarece diferitele proteine din amostec au ainitate dlFerit

le,Pe m sur ce solventu strabate cOloan

di

7 intr o

ca Frac

n pane

ies din coloan

cetinlte

n grado

infeloaF a aCeste al este colootat

in gel separa prOteinele(sau aciz

ncipal pe baza masei lor moleculare.Matncea 1010si

ei

p ntr

nuclelo)in

area in ge esb alc tu dn

te poroz[ ,
)de di

polizahattde interconectaie(dexlrani sau agaroz

presupunem

Ittl IU

L`F trarea

Sd

sa pl l coloar)

sette de tubun PrOteine e din amestec cu cea mai slab anillatO pentru matnce apar

in plmeleiacloni Ca
p

,i picur

ostt ti

pentru rllalttce,ele stint il

proteina ce

masa
trebuie purificatd arc
moleculari de 125 kDa gi este
prezenta in solu{ie cu doui proteine

Amestec cu
trei proteine

1
_ ._.
printr-o coloani

de agarozi

avind

5.9). 0dati

moleculele cu mase mai mica de 200

contaminante

ce

toate

proteinele

au trecut prin

coloan5
iegind la partea sa hferioari, moleculele
de receptor insulinic pot fi detagate prin

kDa (figura 5.7). Pe mSsurd ce

solventul se migca prin coloani,

Tttf

proteinele se deplaseazd in lungul

siu, dar cu viteze diferite, proteinele
cLr masi moleculari mai mare liinci

COn minante(

intdziate. Prima iese proteina de 75

se

Figura 5.7 Separarea a lrel /olei9oj e baza mase

molecalare pri7 crOma gra de Itratt Fr7 gel[121

un

iF
1
li:

le

baz pentru pulicarea proleinelo in cromalograna p n schimb de lonL Aceasla se realizea2

'

bgarea io ca a protdnelor de o matice inettacum ari celJoza decaresunt ata,ale covdent grup
inc

rcate una dh cde ma u

zale mat d

esle
na diem_amhO.ell(DEAE)celu10Za care este

lreceprol

alogr

o slngu

1
m

de

pOale

R6gina este incdrcatd inko coloani 9i

amestecul proteic este kecut prin
coloand intr-o solufie tampon cu pH

in

aga lel incAt majoritatea

proteinelor sd se lege in coloani (figura
5.8). Proteinele sunt legate pverslb.il de
stabilit

rigini 9i pot fi detagate prin modiflcarea

concentrafiei sau pH-ului tamponului.
Detagarea proteinelor se poate face in
etape, prin adiugarea de solu{ii tampon
cu proprietdli diferite, sau continuu prin
foloslrea unei solulii

modilici continuu

d
l

(in

Amestec
de proteine
lncarcate +

si-

Matrice de

DEAE.
celuloza

incrcata
pozitiv

se
gradien$.

lndiferent de solu[ia folositi, proteinele

F
Chi177" a
rega 2
82

ttsic" 1

de ani9111 aga prOfelre

cttale

aune m ule inlr_

Oecud m ab
i

al cirei pH

sunt eliberate din coloane in ordine de la

cea mai slab legati la cea rnai puternic
Iegat6.

"

incbrcat pozniv,i decileaga moleculelo inc rcate negatv,lind considerat un lschimbitor de anionr,
Alle tpu de matnci actiOneazO ca schimb loH de calloni(carbOX mel celuloza).

i7

wcdoaro Oa

de 250 kDa rimdne in coloanS.

p

:insu l

atagat6 covalent insulinS, receptorul se

coioani care permite sd treaci

colecteazi proteina de 125kDa, in

stare purificalS, in vreme ce proteina

va lega specific de aceasta, in anumite

condifii care lavoizewd legarea (flgura

contamlnante de 250 9i respectiv 75

kDa. Se trece arnestecul printr-o

kDa, fiind indep5rtati; apoi

a pe gelde pol
d4e
:
lP=ded
f

83

a ttg

Odaiir poiimeiizat, goluj ests

introdus, la arnbels capreie, in doud
comparlinrente cu soluiic tanrpon in

3, 1

care se gesesc cei doi electrozl

(catodul in partea superioara 9i

potanbmidi

Film de

Proba ce conline amestecul

p ide

lle

proteine este incdrcaid in

la paiiea superioarl a

--1ffi

.,.

:,:.

-:: i::

:;'"

:'

:.'

::
d CdO 111 penh

301 ,a de al a=

filrnului de poliacrilamidi ca in figura

5.10 (sau in partea superioard a

tubului in eleckoloreza capilari),

oJ

Cobranlulest o

doud

mblh

cOif::liiriiilv

i:t

Latt:

iiliti itJl+

u ntt al

l :

pr

de ar9

,ndol

: 3:

lttli

oJ ma frttve sc ,8, pen u cd ra

lt,

TI [
1

1i

: ,,
::attT
li

::i

mlc6 migeaz,
[oleinebr
EhclEdd

Proteinele mofir bi'arraro

dizolvate irtr-c solulie iamoon ce

pozifiv

(mdul)

cetre

lollele nu conln al 0 anl16 m9mbttnaie,(ar proteinele sale au

st stttdio

pentu descr 3

lunc{illor memhranoi celuiare irr general,

cu masA

inainlea

Rezmrulinleriorculmtrf,

opuse,

tampon alcaline, care fac ca

proteinele si fe incdrcate negativ 9i

Su6Bdedrenl

Grcubr. mol6{lrra

conline SDS; migreazi cllre anod

in funolie de grcutatea nroleculart,
cele cu grcutaie mai mici (cum ar fi
actina) mai mult, cele cu greutate
mai mare (ca spectrina gi ankirina)
mai pulin (flgura 5.1 1).

Fbura 5,1l Mgratta"c

pe SDSPACF a rei e10r

"

Fzoble

,
ettballa ett.,al
attoa
tlpJ 9J ttCttm
arker " g u
02J3 g
0 C

a
pr9 Pelo olll
s 3a

sf intta ore d b16 de

a lec Prolac R" C177fare

migreze cdtre anodul incdrcat-

poziiiv de la extremitatea inferioari a

gelului, Dup6 electroforezi, filrnul de

get de

poliacrilamidf, este scos dintre plicile

de sticl5 gi este colorat.

Figura 5,10 Electroforeza Pe

i.:'iie

Un exemplu do Pa a p teinel.tr pln 30S

GE l lep Jntt elec ofo a proleineloF
e t O .Mombrana celula el : : poate f ttlattv usor izo!a ,d a oo

Proteinele liind molecule amfotere,

sarcina lor electrici depinde de pH-ul
mediului; de aceea separarea se
efectueazd de reguld folosind solulii

si

0unt inti:

din l lembrma

declangAnd

sarcini

Fr 11
as o,den,3p ,la

[1 0oonias3:es

maseilor nlolec la

cu

negaiiv

(cetodul)

oompartimente este aPlicatd o

diferen!5 de potenlial gi curentul
elechic rezultat strabate gelul de

electrodul

I
1

Eudrcd!l

compartimentul superior.

poliacrilamidi,

RezeNrul supeaiorcu l [rFon

Proba se amesteca in Prealabil cu o

soluJie de zaharozb sau glicerol, a
cdrei densitale impiedici proba sI se
amestece cu solu$a tamPon din

deplasarea proteinelot

11 11

:lc31.Dc ase enea,prolo eie cv ttrn il+huiar5 se vcr.jepiase mai iriplil

decal p lj
lole nbtta 3, :g ei ct,m oleculatt sttnHa

godeurile de

intre cele

1 11: tlo MOlec

godeun

anodul in parlea inferioari).

de

cu un

`:

si L ria: ,of l li r

-^ il

----''....areslmalS

Proba

s
a dislrlb
e prolc i19o

eF a
sps_
"

poliacrilanidd. Amestecul proteic este

incdrcat in godeurile din paiea

supeioart a'gietulut (etapa 1). in

"
PAG

ib1 4 111

etapa a doua se aplhd o diferen,tit de

potenlial intre extremitd,tile gelului,

ceea

ce

proteinelor

5,3 CuLTUttLE DE CELttL

produce

dea

dep/asarea
lungul unor piste

pualele. Cdnd in tanponul conline $

SDg'prolerne/e se dep/asoazd cu

Cul le de celule reprezlnt

o vitezd invers propo$onah cu

masa lor molecularit. Odatit

incheiatd electrotoreza, gelul se coloreazd pentru evidentierca proteinelor' V'21

,i

Deplasarea proteinetor prin gelul de poliacrilamidd depinde de: densitatei sarcinitor, mdrinea
forma moleculei proteice. Proleinele cu densitatea sarcinilor mare sunt atrase mai puternic c5lre

84

lota lalealehnulorttn

munip cate tn
afara organismului

Obnerea cul lor celulare o

carecelulelesuntmenlnu

ln Vial Sau

me10d lmpO ntt in studi l celulei din mai mulle

conslderenlei

_ ln cuttn se Obrne unnun, r mare de lJQ

mttOnttea
Jle di

cuttu

lor puJ

nln

un shgur Jp ttubi ceea ce esle u h andizeb ochimice

de celule;

85

 F' t

,
l =t
l ::111

cel la ,tttns,o,

1 11:
11,I 1 :

=::

111::111 r.qli

c`lCatteni

- le siudi
381o : 11 1a li
sp
,3

=tan

S ,3

ii:lii:,

i:ii

!'ilii.ir:,::,,

i-';i

iruliliitri, f**ii:ti ii*

Clasifica o ciJ:tur'!or dc cel

srf

(care

v sau nenutllvi
poale lo atti nui

3upon anO 311Ci de re9ultt CttSc pe supo aceic celulo oare p

buio
n din iesui

3b adere

g sesc

mi j SI ertt dch , sc a CdJe c re se

do obicel in ttedlu ttchid(de exemplu ttnl d le,sl ceittel 1lidttvel hel 13 Oo lo)Si
U

dut

pttpttet3 a de 3d zivita (CenlieiO mOrale),

de un sJbstttt peltru a ttnc,on3 0

mSedslng

!
:.1

ii

',.;ir,:?'i

1,D l I SubstratulJ oukude p

:pe
sa

lt 111

lr,= ltm
,10.3in ztt pl lo11 :

ma"
Oo

ll

1 ,01

Frirgmentare

lncubare cu
tripsina

V
FHtrtte

de Culu

LI

mu atta nu 0"a cduttb dF

a9mente de"sut(OXNanteillRttrd ex an i Se foFmea O oo de 1 e catt se

b)C rep nti

J

lru ipilc

suspenSi de : e

3.

nattrJe sa oblntte pln ds,o a a h ttbo

ca

J 1
vate,oJldtte sunt c
and
urmeatt a n c

se recoiteaztt pentu cu urtt celule din o anisrll,si Jllyli

cutturi au fOSt OonseFVatt p n h9helare h tempetttu

seo rdtte ca d celulele p Jn din 31t

loatt sc azol lChO),

0 neFea Cduttbr date

pentru cuttu

Celuiele exlrase din organism pentru a n cutivate pot ppveni din doua s
o gan

md adJtl dln dilerltt leSutu

e_le din

un de celde emb"onare,Cat
,le dh emb oni

emMttare se v izeatt frecvent deoattce sunt mtt u"rde d

ool Sub forma de cdutt i201ale decat

cele dn lesutu" addlel se gasesc intr o stare m nedferenI ,puandu.se apd dilelen,a in
culltl
diferte tpul !dare,sub a lunea unOr faclori specttd.Cel lele dlll i" e adlre
necestt dO obcd med

oomaett g un lmp mtt mare pentt a mtrain d

une

a prdi Fa eXCeple

ac cetu:ele lIPIorafre care au pbrdut mocattsmele normale de conlrol ale ddtlld celularl se dwid rapicI

si cresc chiar,i pe medil sttFaCe.

Obline a ttu 1 r se des ,oa in mtt multe etapei m Care so respec

guros re9
e de

:rw
; 1
li

a sunt periOdl

asepsle,

Recor a se Face dn m7di

EX:

van te lesuilu pro dela om,attrntt sau

ta

efettarea unor cultu de nbrObla i din Sut de ernbtton de gttin .Se oo: a

emb"o :dl ou m oondtt de S i i se decap pc ntru

oolor cheratinice ale doculul,

tndep celubbr Flen70ose g a

c (marunlre8 0mb4ond )se real : t un medtt slett sped

amenaiat cu alutoml un i aF s"Cial lligura S.121,Del gu ,fragmen le rezullale sunt supuse

DIS,0 aFtt lneca

tlisperslrli cttmi cu tHPsha b 37

exlracdttaFe de proleindor

C,pe sura la und agitttor mttnelo Tttp na dgett domen e

medaztt

adez

ooa 1 a hgen,lbFOnCttin

,protoo

an

t:

] fh:

,di cs dttd J neCedt medin 1 com exO nd" h Sped

Attuneattpsind seoprel prn ttdttasduttdu attcduttesesepttdesduladettpsina

pln cent
9ar9 se inttturtt superna h l reprezen dettpshl.
Separarea cd doF eSle f.von de resus"ndarea cdttdorint o solu,es Careoonlne
n chelalor de cattu{EDTAl btti decttdui Ch un !impo h adttunea cema
hdeparlarea l FJn 3dufe QliZea 1 rea bbr.Apd se pttpa od uI 1:10asJspendd
lulat h L:nut
v pen efeduatta n m rllL

87