Universitatea Dunitrea dc .lo.

v din Ga1a1i
Facuitatea Stiinla ;'i lnginerio Alinenrclor
Arul unive rsitar 2A 1 6-2A 1 7

LUCRARI PRACTICE LA DISCIPL A

GENERALE IN INDUSTRIA AL VIENTARA

TE lNOLOGII

mUSTRIIA IIIIOR TUL TI

Nr.
crt.

SiptimAna

Titlul lucrttri:

1_

Proteclia muncii in laboratoi'. Pr ezentar ea lucriril or. Notiuni

introductive discutii
Prelevarea gi formarea probelor. Ilnaliza organoleptrcd a cerealelor
(aspect, culoare, mrros. gust, infestarc! Anahza rndicilor de calitate
specifici cerealelor - masa hectolitric[, masa a 1000 boabe, r,olumul a
1000 boabe, masa specificd
Analiza indicilor de calitate specifici cerealeior - umidrtate" tehnrc[
NIR (g1utenu1, proteiuele, indicele Zeleny. umidrtatea), cifra de
cdderc, sticiozltate. rndice de plutrre, capacitate germinattvi, energie
de germrnalte

I,L

V.VI

V11_

produselor de macrnrs
a, granulozitate, modul de frnete. acidrtate, indice

zttnaliza indicilor de calitate speciflci

llnliditate, cenu

Zeleny,gluten umed,gluten uscat

5

,X

R Ittcllli,ul

expel lmental

al graului la agregatul de laborator Buhler

schema tehnologic ,schema cinematic ,caracteristici thvttlugi,nun r

prObelor pentrll mttcini ,mttcinar91_
Amaliza rezultatelol Inttcinisului experimenttll illdici de macinis,

teStttllr ,pregtttirea

, XIII

indici de calitate a produselor obllnute

X I,XR/

Colocvru. Recuperirr

Titular curs:
Prof dr. ing. IIILIANABANU
Titular laboratori

Asist dr ing INA VAS]LEAN

Ll

MrORI

Z B

NORIVLE DE PROTECTPL PIIUNCI,

DE PREVENIRE sISTINGERE A INCEND LOR

Coniorm Legii 90/1996 protectia muncii are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de
munc ,prevenire a accidentelor de munc ,i a imbolnttvirilor profesionale

Avand ca baztt normcle republicane de protectia muncii valabile pentm toate ramurile
econonliei nationale, au fost elaboratc norme departamcntalc ,i normc spcciflce diferitelor
sectoare de munctt Pentl l flecare seciie,atelier,i loc de lllunc

din intreprinderile industriei

mant sullt prescrise norme interne clare de proteclla

alimentare sl pentru unitttile de inv
muncii,elaborate in functie de conditiile speciflce de rnunch

mant este obligttorie efectuarea

ln iaboratoarele uzinale ca,i fn iaboratoarele de inv
urmttoardor httru e de prote ia munciil introduciv genel alpla bcul de mun ,pcnodic,
care sunt consemnate periodic in fl e personale sau colective
In conforllllitate cu dispozitille legale in vigoare,ili laboratoare trebuie luate

rtoate mlsurile de

evitare a accidentelori rnecanice,chilnice,ternlice,electrice,incendil etc

Accidentele mecanice:tttieturi,traumatisme,fracturi,pot avea loc h i laborator datorit[

manipul iii necorespunzatoare a aparaturii,i sticittriei,datorittt alunecari10r i pe pardoseli qi cbi
de acces etc

Re H

ce treb e respectate

Manipularea aparaturii se va face numai duptt insu irea instrtlctiuni10r de exploatare ,i a

regulilor de tehnica securittttii,Care trebuie sh fle aflsate la fecare aparatur

Inai importallt

Vasele de sticltt trebuie veriflcate inainte de a fl intrebuintate

asele care prezinth zgarieturi, flsuri, bule de aer incluse in masa sticlei, valuri sau alte
defectiuni, nu pot fl folosite decat pentI tl ope[tii nepericuloase lntrebuintarea sticl riei

rodate previne in mare mttsurtt posibilitatea prOduccrii accidentelor mecanice Dopurile

trebuie potHvite duph mttrimea gatului balonului,nu lrebuie fo4attt fIXarea,ele trebuie stt intre

ou,oarh ap sare Tuburile de stici ,care urmcaz stt fle introduse in gtturile dopurilor
sau m tuburi de cauciuc,trebuie tttiate drept,lr maIBlnile ascullte ale sticlttiei rotu lte la

printr

nacttr

Accidentele chillllicei pot avea loc ia executttea lucrttrilor de laborator,datorit

lnanipulttrii cu

neatettie a Substante10r chimice

Din punct de vederc a tehnicii securitttii muncii reactivii folosltl in Cadrul laboratoarelor se
llnpa in 5 categoriip,i anumei corozivi,toxici,inflamabili,explozivi,nepericulo,i

Ca m 10C de securitate,in laboratoare trebuie stt se pttstreze numai cantitttile StHCt neccsare
de reactivi Toatc reze ele de reactivi se vor p ra in incttperi special amenttate.

Flacoanele cu reactivi care sc pttstreazh in incttpcrile laboratoarelor, nu trcbuic sa aib

capacitate mai mare de un litru i trebuie sh posede etichete,cu inscriptia cOlltinutului,i al

eicieniei Pe ambalttul reactivilor otrttviton se va pune o eticheth cu cap de molt,iar pe

ambalaui reactivilor iniamabili,i explozivi o etichcttt pe care sunt desenate llttc

ri de

culoare ro,ie

Reactivii chimici uzllali(aciZi,baze,solventi, Mruri),manipulal defectuos pot genera

intoxicatii, arsuri sau pot produce illcendii Pentru a preveni posibilitatea unor accidente
chilnice este necesar stt se respecte urmatoarele regulii sc vor folosi nul ai recipiente cu
reactivi care au etichete de prezentare, manipularea substante10r care enttantt gazc se va face

numai sub ni,

i aceasta
n functiunel este interzistt prelevarea ctl pipete a substante10r

Li
potcntial tOXiCC, se pot folosi in acest caz cilindri gradati: duptt utilizare recipientele cu
reactivi chillllici trebuie stt fle imediat acoperiti

bazele,compu ii

Substantele Chilllice cu actiune toxictt putcrnici sunti acizii

cu ilt/1g,Pb

A r

etc precun3 si o serie de substante vOlatile: lH3,H2S

21 surile

chilnice stlnt provocate de contactul direct cu substante chiFniCe activc agresivei

acizi,baze,bronl etc
ith contactului direct cu substante

Accidentcle termicei produc arsuri termice care au loc datol

chilllice sau ill urina aprinderii substantc10r inflamabile

sura
/ surile ternlice se clasiflca lll arsuri de graduI I, II, I , I
ro cata,arsura

de gradul l produce

de gradul ll produce bttsici,arsura de gradul III atactt piele,iar arsura de gradul

IV distrtlge in procent marc teSuturile

Mao ea

mi

toate

acddentdor termice dn laboraor pot 3 preve te pHn respectarca urmttoardor

operatiile de incttlzire sau reactiile Chirnice insotite de descttrcari rnai rnari de c

ldur

ase de sticltt termorezistente,

se vor face in

incttlzirea direct pe flacttrtt se face la inceput cu nacttra redus ,care se va mttri treptat,
in cursul incttlzirii directe vasul trebuie agitat, iar dactt acest iucl
u ntl este posibil
inc lzirea trebuie ihcuth treptat fle pe baie fle pe sita de azbest,

pentrLl a eVita lmpro,cttrile neprevttzute de lichid, produse din cauza supraincttizirii, se

recomandh illtroducerea?n vasele de nerbere,ln lichide reci,a unor buc i de po4elan
poros sau piatrtt ponce,

la lucrttrile sub vid,cum ar i de exemplu la distilare,se vor folosi ochelari de protectie si

sau vase speciale pentru astfel de

se vor intrebuinta numai borcane nlici,cu fLIndul rotund

lucrttri

Accidentele electrice in special electroctltttrile pot i evitate prin luarea in laborator a unor

masurll

carcasarea tablourilor electrice si existenta covOarelor de cauciuc dielectric

legarea la pttmallt sau la conductorul de nul a electromotoarelor, etuvelor

n ita10r,
i a tuturor

componentelor electrice,care pot la un mornent dat din cauza unor defectiuni Stt intre sub
tensiunc,

veriflcarea conductelor electHce, prizclor,intrerupatoarelol

pentl u

a tt in bunh stare i a

corespundc conditiilor rnediului dc lucru

lncendiile pot fl evitate ,i lilnitate respectand o sene de mttsuri tehnice de prevenire ,i

stingerel

manipularea cu atentie a unor substante innamabile:soiventi orgallici(alCOOl etilic,eter

etHic,benzen,hexan,berlzintt de extractie),fOSfor alb,ciorati,nitrOder 4i CtC.,

dotarea cu materiale necesare pentru localizarea eflcient

a incendiilor

L2

L BR r R 2

PRELEVAREA sI FORVIAREA PROBELOR

Instrumente utilizate pentru prelevarea probelor elementarel
lopeli lnari:
lopeti manuale(SCafe):

sonde cilindricel
instrurnente pentrtl efectuarea cu interrllitellth a prelCVttrilor elementare, 11l cursul
deversttrii prObelor de rnttcinare;

sonde subliri,special concepute pentl

LI SaCi

Deoarece compozitia lotului este arareori omogen , estc necesarh efectuarea unui llulnttr
suflcient de prelevttri elementare
Pentrtl
ri

7/
71 Se C prelevttri din flecare
`5
11

/.

Lotuli
> reprezinth cantitatea deterlninat ,presupus a avea caractcristici uniforme,cOnstituit
h CadrLIHiVrarii,si care permite e,antionarea calitttii aCestei&

> poate i lcP,1,g77,

2

Nurnttl ul

de prObe elenlentare prelcvate depinde de r7

transpo ln,lep

rFr
7

prelevari la intervale deterrl inate de viteza de curgere la?ncttrcare sau

la deversare,

transpo ln vtton Sau camion cu capacittte de panttla(15)t-5 puncte de prelevare(ln

centru l la drCa 500mm dc pertti),transpoH in vagon cu capacLate de(15 30)t-8

puncte de prelevare,vagon cu capacitate de(30_

50)t-1 l puncte de prelevare

Pin reun ea,amestecarea,i omogenizarea probelor elemelltare se obline e,antionul global

Esantioallele pentru laborator pot

obtinute din e,antiOnul global,i prin

Aceasth metodtt nu necesitttinstnllnente sau dispozitive complicate

10

Esantioanele pentru analizl se obtin din esantioanele pentI laborator pHn l13etoda
sfel tuHlor sau metoda,ahului Cu 9 sau 16 pttraele,in inctie de mttimea e,antioanelor
E antiOnul

pentru lttorator se omogenizeaz ,i se intinde pc o stlprafattt plan ,ln strat

unifOrm,de formtt pttrata,cu grosimea de icm Aceasta se lmparte in 9 pttraele cand

e,alltiOnul de analiztt este sub 100g i16 pttrttele Cand e antionul de analiztt este peste
100g 7tpoi,cu o sca de dilnensiuni mici,se iau din 5 puncte in cazul pttratului cu 9
pttrttele si din 8 puncte in cazul pttratului cu 16 pttrttele,duptt cum sunt a,ezate ptttratele de
aceea i culoare de la tabla de sah

Cerealele cxtrase cu scafa se amesteca,ele fOrmeaztt e,antionul de analiz

L2

INDICI DE CALITATE SPECIFICI CEREALELOR

LIlaliz2 organoleptictt a cerealelor

Caracteristicile organoleptice ale cerealelori aspect, culoare,Inirosi gust se deterlllin

Cu ttutOl Lli sinlturi101

(VttZ

miros,gust)

ln tilnpul prelevarii si forinirii prObelor se exalllineazi vizual aspectul gelleral al

lotuluil apoi se cxalnineaz
i sc compartt probele elementare din punct de vedere al
n scopul delilnitarii cat l13ai corecte a loturilor de calitttti
aspectului, culorii si nlirostllui
difcrite, precun si pcntrtl deterrllinarea acestor caractcristici in conditiile locului de
depozital e
crrr
/s

//

Se deternlintt prin exalllinarea vizuali a probei de laboratOr intinstt in strat cat mai

unibrm pe o supra ti

plan

Se observtt dactt boabele de cereale sunt pline,bine dezvoltate,alunse la rlltturitate,i

sttnatoase ori sunt si,tave,necoapte,arse,incoltitC,alterate=atacate de dttunhtori sau de boli

i forml
i dach au
Se obse dach boabele sunt aproxilnativ de aceea i mariine
i

pttstrat iuciui natural

CI rr

72r /7

Se exalnineaztt proba de laborator de preferinta la lurllina zilei

A

lodiflcarea culorii boabelor se poate produce in urrllal umectttrii,lncingerii,alterttrii,

mucegttirii, contanlinarii cu ingi, uscar

sau depOzitttrii necorespunzatoare, contactului cu

substalltele chimice

srf
A

72r
7

Zrr7

77 7/ O

Se iau in palrlltt cca 1 00g boabe de cereale,se inc lzesc prin frecare intre pallne,i se

inspira imediat,linand produsul foarte aproape de nas

Pentru o mai bunh perceperc a lllirosului in caz dc dubiu, 50-100 boabe se introduc
intr un

pahar,se toarntt deasupra lor apa caldh cu temperatura de 60 C,se acopera cu o sticl

de ceas,i se lash in repaus 2-3 1ninute

Se exanlineazh lnirosul vaporilor din pahar ill momentul ln care se indepttlteaztt sticia
i se exalllineaztt nlirosul boabelor
de ceas Apoi se inl tura prin decantare apa din pahar
ralllase

Se constath dactt rnirOsul probei exalllillate este norl

pl

al si caracteristic sau dilllpotriv

ezinttt anumite defectei miros de sttttlt(Se cOnstattt la produsele depozitate tillap indelullgat

a n aerisitc),mirOs de incins,lniros de mucegai,miros de altel at(mirOs dc putre ctie),

llliros de ranced, lyliros caracteristic de fermentat, rniros caracteristiO produselor infestate cu

anumiti dttunttOri(de eXemplu miros de miere la produsele in state cu acarieni),mirOs

dttortt contaminlrii cu ciuperci(de exemplu mirOs de mttlu ),mirOs de substallte Strttine
(im,petrOl,motorinl,sul prOduse losite la combaterea daunttorilor,ingr lllinte),mirOS
de bul lieni(de eXemplu coHandru,cealDa CiOrii)etc

L2

s"7

/7
Se executa mestecand 2-3 boabe, de preferinta mttcinate, duptt indepttrtarea
r

impurittti10r lnainte si duptt determinare gura se cltteste cu ap

Se stabileste dach gustul este caracteristic produsului sau dimpotrivh este amar, acru,
iute,ranced
Nu se deterrnintt gustul la produsele vizibil mucegttite, alterate, la cele atacate de
st in contact cu
dhuntttori,la cele tratate pentru combaterea dttunatori10r sau suspecte de a fl
i
la
boabele
care,
prin
natura
lor, contin

ingr
nlintelc sau altc substante Chirnice, precum

substantc tOXiCC(exemplu ncin)

s
Nu se adlllite

/
7

Rezultatele deterrllinttrilor efectuate privind caracteristicile organoleptice se inscriu in

documentele cre atesttt calitatea,mettiOnand separat,si ctt mai exact,reztlitatul efectiv

constatat pentru flecare din caracteristicile examinate
I trJicti

rrg

Aspect

brr
P

C ar ac

t e r i s ti

Culoare

grr 77
D

Miros

Fdrd ntircts de incins, de mucegai

.S` /

Probu de analizat

`Sr4s,
lu i sdndt os

g7' att

dcs /77.5 g

Gust

alte tniro.suri str^dirze

aracteri
st i c g"atr htl sdndto,s'
C.

lnfestare

Nr

,sau

se adruitc

Easa hectolitric ]Densitatea volumetric

J

777

Z 77/
, s ,
pr

Mas
,
3
2

Nlodul de deterlllinare con rllll STAS 6123/2-73

g/
P7

cantttrirca cerealelor ce umplu un vas cilindric cu volumul de ll

6/7`/Z 7

o bdania hect01it ,a rei schem cste prezelltattt in. ,are

urm oarele

pttrti

componentei
platan(1):
dihdrll(2)cu baZa perfor ,pre ztlt cu o brttatt de ttatat;
cilindru(3)a mi paie infe oartt se poate Tmbina c paltea supeHoartt a cilindrului
(2);

L2

-cilindru(4)prevttZut la bazh cu o clapeth dc deschidere,necesar pentl 1 luarea probei

SCurgerea cerealelor in cilindl ul(3):

greuttte in formtt de disc(5)care Se a,ca in partea superioartt a cilindrului(2),
deasupra cutitului(6):

Cutit(6)de formtt special ,care se intercJeaztt intre cilindrii(3)si(2),prin Sectiunca

cuth ia capttul superior d cilindrului(2):
_laca

(7)spccial pentru flxarea cilindrului(2)

f. .SChema bJanid hectOl Hcc

P

7 0 S9 .2
3

77

Proba de laborator se omogenizeaz si se prcgateste pentm deternlinarea masei hectOlitrice,

eliminandu_sc cOrpurile ine mari,ctte stal enesC efcctuarea analizei(tulpini dc plant

buig6ri mari de p[mAnt etc.).

A4odul de lzcru
Se fixeazh

cilindrul (2)in lScaqui (7).

Se introduce culitul (6) prin secliunea cilindrului

(2)

iar peste cutit Se ascaztt greutttea in

form de disc(5)

Se lmbinh apoi cilindlul(3)cu cilindrul(2),iar pCSte cutit Se a,caztt greutatea in fornl

de

disc(5)
Se umple cilindI tll(4)cu prOba de analizat bine omogenizat

i se imbintt cu cilindrul(3)

Dupl golirea cilindrtllui(4),i umplerea cilindl tllui(3)se trtte repede cutitul(6),greutatea(5)

cttzand in cilindrul(2),i alltrenand in acelaJ timp Ceredele din dlindml(3)in timpul deHi
cercddor,cilindrt11(4)nu trebuic acoperit,nici mi,cat
Se introduce apoi la loc cutitul(6)

Se indep eaztt cilindrt11(4)

sc elimina surplusul de cereale rttmas pe cutit,apOi se

indepttneaztt cilindrul(3)si cutitul(6)

Cilindrul(2)plin Cu cereale se agattt la balanti ,i Se cantttreste punand pe platanul(1)

greLltatile necesare panl la cchilibrarea parghiilor
PentrLl fleCal e probtt se vor face dou

/z/

76//

det(Inlinttrl

Z //ar

'7

Se calculeaztt masa hcctolitrich corespunz toarc grcutttilor dC pc platanul(1)I SC faCC mcdia

aritrneticl a celor doutt dcterininhri,daca diferenta dintre ele nu depttseste O,5kg/hl La ovttz
floarea soarclui se adlllite o diferellt

ntre

doutt deterlninttri de l kg/hi

L2

R41asa n 1000 boabe

(, 7.7.C_
lsa

77rZ/

7
7777

77
`,/
]

7/

s 7 ,
r z/7
zJ 7
rc

'6

r, 3
777 gI c
Mas tt %
/6/g7 Z/ s/0
2
/6/
g
g
s
rs
/ ,`

7.
,7

s 7
/c7 / 7 70 ,
Z7/.
7

Pvlodul dc deterlninare con

, Z

772

,7

rZ

rm STAS 6123/1-73

se canthreste o` cantitate de cereale si apoi se numttrtt boabele intregi

ga
7.
0 75R IS0 2
7

996.

Proba de analiz ,care trebuie sh corespundtt apro mativ masei a 500 cereale,se cantttre,te cu
precizia de O,01g Din aceasttt probtt se aleg boabele intregi, apoi se recantttreste cu aceea
i

precizie,restul mas reprezentandu_l impuritttile,bOabele spaie Se scade masa acestora din

llaasa inilialtt a probei luale pentl

tl determinare

Se numttrtt boabele intregi separate

Se deterlnintt ulniditatea cerealelor analizate
Pentru flecare probtt se vor face doutt deterlllinttri

7 7
Z

C
IP/
Iasa relativ a 1000 boabe se determintt cu rei4iai

Z=

1000,g

ln carei

M=masa probci de analiza cantttrita pentru deterllninare,

m=masa restului rttmas duptt separarea boabelor intregi din proba dc analiz

,g,

n=numttrui bOabelor intregi separate

[asa absolut 1 000 boabe se calculeaztt cu relatial

100-

Z=Z 100,3

ln carei

4=masa relttivtt a 1000 boabc,g,

u=urniditatea boabelor,9/6
Rezultatui sc exprirntt cu 2 zecilllale dactt masa a 1000 boabe este mai lnictt de 10g, cu o
zccirnaltt dac masa este cuprinstt intrc 1 0 _50g si ihrtt zccimaltt dactt masa estc mai mare de

50g
Diferenta intre rezultatele a doutt deterlinttri paralele nu trebuie stt dep
easc 69/6 din masa
relativtt a 1 000 boabe dach aceasta dep

cste 258 si 109/6 in celelalte cazuri

L2
7olunlul a 1000 boabe

7`77. (metoda cu pctrol larllpanl)

`

::l:111 :11:

i11llllll:I 1:I::llliI:radat
dc l ooo crr13,
cOntine circa
500cn13
31lindm,nivelul
l care
al petrOlului
lampant
se va

n ttn
=.
ml

:::

11
rd
s

V1000=2(X2 Xl),Cll13

Masa specifici
lrlasa specificir aparenlir reprczinl.ir raportu/ rfinfi"e
I000 hoabe.

mas:ir

ct

1000 bctabe

si t,oluntttl ,cttpctt

cle

or:A4t',s/cm-'
'I

t)rxl

Determinttrec nmsei specifice cu picnontetrul

Picnometrul este un vas de sticlI de Jena, Pyrex sau de cuar!, de diferite
capacitdli (5-50m1)
etalonat exact (figuro 2)

I;igura 2. Tipurile principalc

de

piutotnetre;

a-pi cnomelt'u siruplu. b-pi cnomefiu ct,r lerntontefitt

(eroarea de rnd,yrrar.e

0,

0005-0,00 I kg/dm} )

Picnometrele pot fi cu sau fhr[ termometru dar toate sunt prerzdzute

clr un tub capilar (prin
dop, sau lateraL) de dimensrune fine. Pe tubul capilar t. uflr un reper care
marcheazd exact
volumul ce trebuie sa-l aibr lichidul ia determinarea masei specifice.
Ca lichid se poate fblosi:

toluen p:0,867, o-xilen p : 0,863, m-xilen

p=

0,g6},p_xilen p :

0,g61.

L2

se cmtttresc la bdanta analij 2.3g din proba de anali (ml),

Se umple picnometrui cu lichid exact pantt la repelul indicat Pentl Ll aCeasta, dup
umplerea picnometn,lui c lichid pantt la nivelui supcrior al gatului, se pune dopul
(Simplu sau cu telHlomet.ru),i nivelui lichidului h tubul capil

se ridic peste reperul

indic ,Se aduce meniscuHichidului cu ttutOrul unor bucaele de hattie de ttitru care all

fost rttsucite pentrtl a putea intra pe tubul capilar pantt aproape de reper Lichidul
suplillnelltar este absorbit de aceste bucttele de htttie Se
tettc apOi,tOt cll hartie de ru,
picnometrL1l in exterior pentnl a nu ramane piCttturi de lichid

Se det mintt la balatta analitictt greutatea pic ometrului ctl lichid(m2),

Se scoate dopul picnometrtllui,apoi o parte din iichidul din picnometnl,i se illtroduce cu
atentie in vas proba de produs canthrittt lnl,

Se aducc din ou,duptt punerea dopului,nivelul lichidului in tubui capilar pantt la reper,
ca inai inainte,

se cantttreste din nou la balanta analitictt greutatea picnometrului fmpreuntt cu lichid,i cu

proba introdu (m3)

/ C zf ,F

lasa speciflctt reiativtt se calculeaztt"

cu rela:iai

21

1+ 2

ln carer

=densitatea lichidului folosit.

La determinarea masei speciflce a unor seminte de Cereale trebuie losit un picnom
g larg,ca aceste semitte stt pOat intra in vas La produsele de mttcini,proba cantttit
trebuie introdustt cll mare elllie pentl u a nll rttmane pa icule pe vasul de cantttrire sau pe
gatui picnometmlui Particulele flne de prodtls llt cillate pot obtura capilartli tubului lateral,i

de aceea introducerea,i scoaterea lor din picnometrLI trebuie cut cu multtt atentie.
Telperatura cL la terllllometrlll picnomctrLllui Sel

lichidului si a masei speciilce a probei

/e,te ca baztt pentru corettia densitttii

L3

430MEttJ

INDICI DE CALITATE SPECIFICI CEREALELOR

Determinarea lllllidit ,ii la llmidometrul electronic Tl

7 //m r 2 /
'7

Umiditatea se determinh pe baza diferelltei de conductivitate electrich a apei si a lntterialului

analizat
.

7
umidometrul electronic T]
) r

Pentl tl

deterlllinarea continutului dc ullliditate trebuie stabilith masa prObei luattt in analiztt Aceasta

variaz in functie dC natura cercalci

i de nivelul de ullllliditate a probci:

pentru grau,sccar ,orz)ovttz,orez,porumb(u=8

pentrtl porumb(u=26 36%)-100g,
pentru noarea sOarelui(u=16 209/6)-60g

269/6)

140g,

Etalonarea aparatului este cuta la temperatura de 20 C,considerattt temperatura de referinttt in

cazul in care temperatura probei este sub 20

C la valoarea de unliditate citith pe scala aparatului se

adauga o corectle,lar cand temperatura este peste 20 C se scade o corectle de urlliditate rD

. 77
7

77`

i`

Jzr 77r

paratul se a,caztt pe o suprattlitt plantt Suprafata balantei Se flxeaztt in llcasul s

rasul din alullniniu se atarntt de carligui balalltei si Se veriflch echilibl

aparatului

u din spatele

Lll balal lei

Pentru a obtine rezuitate ctt mai precise la deterlllinarea umidit4ii,inainte de efectuarea analizei,
proba trebuie sh fle bine omo_hOenizat , ,1 la aceea,i probtt de analiztt sa se deterlrline unliditatea de
trei ori,luandu se ca rezultat inedia aritmetich a celor trei deterFllinttri

Deterlllinarea ulllidit

ii Cerealelor prin uscare la etuva

Pr 2/ /
Cerealele se usuctt in etuv ,ln curent de aer si la presiunc atlllosferic ,ln conditii de temperatur
durath stabilite in inctie de natura cerealelor

/ 7`

etuvtt termoreglabil ,cu

mori ch de laborator,
o

circulatia naturaltt a aerului

sittt nr 05,il,
balanttt analitich sau tehnich,

flole de cantttrire din sticl sau metal inoxidabil,cu capac,

exsicator

Produsele care au dimensiuni mai mici sau egale cu l,7mm,din care mai putin de]0%Sunt mai
lnari de l mm i50%mai mici de O,51nm,nu trebuie mhcinate inainte de determinare
Produsele care nu indeplinesc conditiile de granulozitate rnentionate inai sus sc supun mttcinhrii
in general atunci cal d
Dach cerealcle, care urmeaztt a fl mttrtlnlite al1 0 umiditate prea mare
de umiditate,ele
ullliditatca este mai mare dc 17%, i mttruntirea ar implica riscul unci pierde
tl

ebuie supuse uschl ii prealabilc, astfel incat ullliditatea lol sh flc adus

posibil lntre 9

`77

c`

intre 7 _179 , dactt este

159/6 fnainte de inttcinare

,7

se executtt dupl curll urmeaz

`7 `

Dactt umid atea este m mare de 17%(15%in cazul ovttzului oreZului)se cantttre,te,cu precizic
de O,001g,o cantitate din proba dc laborator,suflcienttt pentl Ll a aVea o probtt de analizat putin mai

L3
1ilare de 5g,si se efectueaz

o preuscare durata de inentinerc la 130

3 C

produsului la tenll)eratura dill laborator trebtlie stt se ictt in iOla deschis

este de 7-1 0 111in,rttcirca

,

rtt exsicatori tinlp de

cci pu:in 2 h
Dach unliditatea este lnai nlicl de 7%6 se calltareste, cu precizie de O,001gi o cantitate di proba de
laborator, suicienta pentr : a avea o probh de analizat l)utin mai lliare de 5g, si se mentine in

atmos ra labor omlui pantt la Oblinerea ullei uillidit Cuprinsc in limitele ttxate
sc cantttrcste apoi proba,cu precizie de O,0()lg,se macinh inlcdiat

Is

f se realizeazi aslbi

Cerealeie se macill pan la dilnensiunile llleniionate allterior se cantttresc,cu pl ecizie de Oi001g=o

proba de 5g intr o ol uscat
i tarath ili prealabil,inclusiv capacul

o ol uscat ,i tarati in

Cerealele care nu sc macina se cantttresc rapid, o probtt de 5g intr

prealabil,11lolusicapactli

Fiolele inchrcate cu prObe se introduc descoperite, cu capacele alttturi, in etuva inc lzith ia
temperttura indicat , mcntinute 2 h(90 min in cazul ttinurilor)Tilllpui sc cronometreaz din
nlonlentul in care s a atins temperatura indicata,duph inchiderea etuvei

Duph terlllinarea uscttrii nolele sunt acoperite si intrOduse in exsicatori lllentinute 30

40 111in,

pentni r cire
Fiolele rttcite se recalltttresc ctl acceasi precizie
/

1 4/
z

,
7 _ : / /

COiltinutul dc umiditate sc calculeaz cu rel ial

='

. 6

ln carel

? =lnasa probei 3nainte de uscare,g

/77

=lnasa probei dup uscare,g

/=unliditatea produsuluil g

DeterIIlinarea activit
ii alllllil.FLzei prin geliflcarea si licheflerea alllidollullli

fJfz
`

rg
`

3 93/ 99Z

g
C s

/ ,

/J
9 z
"

Jfr

"

P/7
7

NIetoda ci lei de cttdere utilizcaztt

ca substrat aFllidOnui conlinut Tn probtt Ea sc bazcaztt pe

gelatinizarea rapidh a suspensiei de ntintt sau a srotului integral intr

mttsurarca lichcflerii gcitllui sub acliunea

o baie de aptt flerbinte,si

alllilazei

balanth analitic

aparat Falling Number compus dini tub vascozilllletric cu agitator,baie de aptt ierbinte,
cronometru automat

Se llllacin

300g de grau moaltt

la o Falling Number in baia dc aptt a aparttului se introduce

aptt p la semn si se aduce la temperttura de erbere,cre se melltine pe tot timpul determinttii

se cant esc 7 0,05g ftina se introduc in tubul vascozilnetnllui fn care s

25cll13 aptt distilattt la 20

au adttugat in prealabil

C se astuptt cu dop de cauciuc ,i se agittt de 20 _30 de ori, pan la

omogenizare Cu ttutOrul ttitatolului vascozimetlului se desprind eventualele palticulc de ttintt cc

au aderat pe peretele tubului,apoi se introduce tublli vascOzimetl tllui lmpreuntt cu agitatomi fn baia

L3

i sc porneste aparatul Exact duph 5s de la intrOducerea in baie incepe agitarea

de apa
suspensiei in tub Dup 59s agitatorul se aduce in pozitie superiOarh(sall Se ridich autom
iar dup1 60s(5+55s)cade Sub propria lui greutate in gelul de intt inchlzit cu o rapidiate
care depinde de gradul de licheflere a gelului de allnidon Timpul mttsurat din nlOnlentul
introducerii tubului vascozilnetric in baia de aph si panh cand agitatorul cade pe o distanti
dat ,exprilnat

ill secundep reprezillth ciJla de caderc

E)iferenta dintre douh deterlllinttri paralele nu trebuie si depa

indicelui de cadere

easca 5, din valoarea mcdie a

lndicele de chdere rrlinilll pentrtl na albtt de grau este 250s,pentr 1tina selllialb 220s,iar pent
cca lleagr

200s

Graul pcntrLl paniicatie Cifla de chdere nu trebuie si ne sub 160s

Tellllica NIR

RI

A M` r frf

`rrr `

Toate inateHalele organice au in compozitie atOllli de carbon,oxigen,hidl ogen,azot,fosfol

Cc7 6

si sul

atorni care sunt combinati prin legaturi cOvalente, ionice, fOrmand molecule Natura legaturilor si
sarcina electrictt deternlin vibrarea moleculelor la fI ecvente coresptlnzatoare lungilFli10r de undh

din fegiunea N t a spectrului electromagnetic(adiCh 750-2600 nm)

In ftlnctie de coinponentul analizat se folosesc diferite lungiini de undtt Pentru a se obtine rezultate
precise,pentl tl flecare component analizat, se iatl in calcul mai muite ltlngiini de undtt Practic se

fac lllasuratOri la mai multe lungilni de und

i se realizeaztt calcule de regresie muitipltt Cu

autortll ecu4 lor de regrede a probe10r ttandard se caHbreaztt aparatul

Astfel,pentl ui

proteine sc fac lnttsurtttori la 2230 nm,2180 nm,2100 nm,1940 nnl,i1680 nlll,

unliditate se fac lnttsuratOri la 1 680 nm.1935 nm
0 1amp (de w01flam)prOduce O lumintt ce este trecuth prin mai multe ltre optice(1l Sau 20 ltre,
ln ttnctie de aparat)ce trans rmttlumina in lumin monocromatictt c llungime de undtt speciic
O parte din lunlinh este absorbit de stluctura molcculartt a componentului analizat din prob

Lumina absorb este apoi mttsurat de dstemul optic d aparatului ndleCt,prin intermediul
luminii renectate cu autorlll unor detectori),i pe baza ei sistemul electronic al aparatului calculeaz

COntinutui fn componentul analizat,folosind curbe dc calibrare

D

rra 2 J
j rrr Fry`F` r S
F

ContrOlul procesului tehnologic de l cini

Fttina de grau se obtine prin mttcinarea graului in cadrul ulltli proces col

plexl

bobul dc grau este fl agincntat in palticule de diinensiuni diferite scopul urmttrit flind dc
deta are

a endospermului de invelisuri,

palticulele dc endosperm detasate de inveli,uri sunt aduse,prin mttcinare la dilllensiunca

paiiculelor de Lina
ln tilnpul acestui prOces rezulti fba
(alb ,Semialb ,nettrtt sau dietetic

e llltllte n acliuni

de produs Prin amestecarc lor sc oblin

lina

),i tttra,a,Prin urinare,pentru a controla procesul de mhcilli

sunt necesarc iniormalii despre calitatea flactiuni10r de mttcini,Tntr ull timp foarte scurt Este foalte
un tilnp foalle scurt 20-30 dc fl
dincil dc analizat intl

actiuni pl in rlletode clasice.

Receptia cerealelor
ln perioada campaniei agricOle nul

ml

dc receptii de Cel eale estc foalte inare,Illai ales in conditiile

Tn carc aprovizionarea sc face cu m 10ace allto

inu CF

Analiza NIR constituie o soluiic acCeptath de fbrllizori si beneflciari Pentlu situatii de litigiu sc
folosesc metode clasice

L3

z/r
A

FrF

Parametru analizat
Froteine

Z ,

Grau
acceptat
acceptat
acceptat
acceptat

Umiditttc

Duritate
Test cemerc / Granulozitate

ncacccptat

Cenusi
Gluten urned
Calitatea proteinelor

inciicelc Zelenr'

Fttin

accelrtat

acceplat
acceptat
acceptat

acccptat

acccptat

acccl)tat

acccl tat

,,acceptat =acccptat in schilllburi colllerciale si tll controlul proccsului dc lll

cilus

Sticlozitatea

,

z

'dtt

"

/ 2 /1/
.

L/1od de deternlinare
conforlla ST S6283/2-84

7
Pr
4
Exalllllinarea vizualtt a boabclor de grau sectiOnate si aprecierea gradului de sticiozitate
rZ/

farinotoilll,care Se compune din 3 discuri suprapuse,prelungite cu manere,lmbinate intre ele la

paiea de m 10C printr un,urub?n julLll ruia pot pivota:

discul superior are un num r de 50 oriflcii cu diametrul mai mare decat cel al bobului de grau,
discul al treilea este prevttzut cu 50 alveole peste care se suprapun oriflciile primului disc
discul al doilea este un culit Care trece p ntre discul de deasupra,perforat,,i cel cu alveole

JrF

z/

Se iau la llltamplare bOabc de grau intregi,i se introduc in cele 50 de oriflcii alc farinotomului,la
care in prealabil s a tras afara larna cutit

Se taie apoi transversal borabele apttsand pe lama cutit Se desface cll atentie farinotomul astfel incat
pe discui cu alveole s

mantt cele 50 dejumttttti de bOabe

Se pensuleaztt u,or,cu o pensula moale,suprafata seCt10naltt a Jum i10r de boabe din alveole,
pelltm a sc hdepttrta pulberea ttinoastt formath evelltual in cursui seclionttrii

Se numttrtt separat boabele complet,pe trei sferturi,pejumatate,i pe un sfert sticloase

777

/ Z

/` /cD
.

Sticiozitatea se calculeaz cu formulai

S=2(n+0 75nl+050n2+025n3),%
ln care:

n=numttrul boabelor complet sticloase,

nl=numttrtli boabelor pe trei sferturi sticloase,

n2=mm Lli bOabdor pejumttate intre

n3=numttn,l boabelor pe un sfert sticloase
l

Rezuitatul se exprimtt in ntllllere intregi,

Se efectucaztt doutt deterrYlinttri paralele, iar ca rezultat se ia media lor aritmetic , dactt diibrenta
dintre cele doutt valori procentuale obtinute nu deph c,te 5

Dup grad l de sticlozitate granele se impart ini grane cu S>709 ,grane cu s=40 _709/6.grane cu

S<409

L3
lndicele de plutil e

Pentru a scoate in evidenti rapOltul dintre partea cornoasl,i fhinOash a boabelor de porumb se
foloseste FnetOda indicelui de pltltire
/r/
7 , 7 7 j 99
/

/ 7 7

Metoda se bazeaztt pe insusirile boabelor sticloase de a avea o greutate

/ 77 O
I P7. 2
specinca Fllai nlare decat a celor inoase
M)
l

Determinarea se facc c o SOluliC de azottt de sodiu cu densitatea p20=1,250g/cm3 Aceasttt solutie

se prepartt prin dizolvarea cantittttii de 470,5g azotat de sodiu intr_un litru de aptt distilattt Se
veriflch apoi densitatca solutiei Cu un areometl u

hrtt defecte, care se introduc in solutia de azotat de sodiu Se amestech

boabele timp de o jumttate de minut,apoi cu o linguriti de sltt metah
se scot boabcle care
Se iau 100 boabe fntregi

plutesc,i separat cele cttzute la fJndi boabele se zvanth prin tamponare cu haltie sugati

sau panz

de bumbac uscath Se cantttresc apoi separat cele doutt gfupe

gZ
/i
r67/ /
r 2

`zr/z

,%

ln carei

ml=masa boabelor care plutesc,g

m2=1 aSa

boabelor care au cazut la fundul pahalLllui,g

Conform standardului roman de pOrLlmb indicele de plutire trebuie sh ie max 509/6, pentrtl
polumbul prelucrat in morile prevttzute cu instalatii de degerlninare,,i Fnax 65
6,pentrtl porumbul
prelucrat in morile rtt instalatii de degerminare

Detelllillarm elle Jeisi Pad

Germin4ia seminte10r este e rimattt

in

nOtiunii energia germinativ

prin doutt
,i

capacitatea gerrllinativ

CttaCittteagerminatl cste dattt de numartll de seminte,eXprimat procentual,care,ln

conditii optime de temperttur umiditate si aeratie,prOduc gerrneni(colti)nOrmali,intr un anumit

tlmp
Ener a germinaivtt repre nttt numttrd de selllinte eXprimtt procentud,care in condiJi
optillle de temperaturl,unliditate si Oxigen,produc germeni normali intr un tilnp mai scurt, adic
1/2-1/3 din timpul stabilit pentru determinarea capac
tii germinative

`r

e cutii Petri,hirtie de nitlu,termostat.

ttr

Se aleg 100 de boabe de cereale intregi(

uH) i

Se cantttI esc

Boabe se sp

i apoi

se las la inmuiat pentru 24 de ore in aptt Apa este drellat ,ial senlintele ullifOrlll distribuite intr un
singur strat compact in cutie Pctri prevttzuti ctl hartie de ltl l llllleZittt Cutia Petri se acOper
i se
rtt Sp

pttstreaztt la intuneric, la temperatura camerei Continutul de unliditate se mentinc c01lStant prin

adttugarea periodictt dc picaturi de aptt pestc hallia de flltru Duph 72 de ore, duph ce senlintele
e
produc germeni mai mari de l cm se considerh a i viabile Semintele viabile sunt num

L3
1/

/2

In cutii Petri pe haltie de ltrtl tlmezittt cu aptt distilattt se aratteaztt la distante de O,5- 1,O cm
i se introduc in terl ostat la intuneric,la o temperaturtt de 15-25 C
se lintele Cercet( e,se acoper
in dependent de tenlperatura specifictt de gerllllinare pe parcursul gcrnlinttrii se
controleaz zilnic ulniditatea,i tempcratura Prilna fixare a datclor sc efcctucaztt dupa

24 30 ore de germinare i reprezinth energia germinativtt La a doua numttrare(peste

100-200 ore)se determini capacitatea germinat
z/ r/J
(]

2 7. Z

7.

Se exprirntt procentual energia gerlllinativ

i capacitatea

gerrllinativ

L 30MR

ANALIZE SPECIFICE PRODUSELOR DE MACINIS

DeterIIlinarea lIIIiditXlii prill liscare la ctllva

77
/

Pl

produsul sc usuch in etuv ,ln curent de aer i la presiune atmOsferica,in conditii de telllperaturtt si

durath stabilite

etuva terllloreglabil

,cu cil culatia

naturalh a aerului,

rnorisch de laborator,

sittt nr 05 si l,

balanth analitich sau tehnic

flole de cantarire din sticlh satl metal inoxidabil,cu capac,

exsicator

)yJr 77

Produsele care a l dirlllensiuni inai inici sau egale cu l,7 lin,din care rllai putin de 100/6 sunt rllai rnari
de l lrll si 500/O mai rllici de O,5111in,nu trebuie mttcinate inainte de deternlinare

Produscle care nu indeplinesc conditiile de granulozitate rnentionate lnai sus se supun lnttcinttrii

Dactt cerealele, care urmeaztt a fl marLItite au o ullniditate prea mare in general atunci cand
umiditttea este mai mare de 17%,,i mttruntirea ar implica riscul unei pierderi de umiditatep ele trebuic
supuse uscttrii prealabile,astfel incat tlnliditatea lor sh fle adustt intrc 7

179 6,dach este posibil lntre

9. .159/6 inainte de lYlttcinare

,r

/rJ
sc executh duptt cunl urmeaz

Dactt umiditatca cste lllai mare de 1 7%(15%ln cazul ovLului si Orezuluo Se calltttreste,cu precizie de
O,001g,o cantitate din prOba de laborator,suflcienttt pentl l a avea o prObtt de analizat putin mai mare
de 5g, si sc efectueaztt o preuscare durata de menlinere la 130 3 C este de 7-10 1nin, rttcirea
produsului la temperatura din laborator trebuie sa se fach in f101a deschisl,fhrh exsicator,tilnp de cel
putin 2 h
Dactt ulniditatea este mai rnicl de 79 6 se cantttreste, cu precizie de O,001g, o cantitate di proba de
laborator,suflcienttt pentru a avea o probtt de analizat putin inai rnare dc 5g, i se lnentinc in atmosfera
laboratorului pan la obtinerea unei umidittti Cuprinse in limitele flxate
se cant reste apoi proba,cu precizie de O,001g,sc macinh imediat

f,7 6
7

se rcalizeaztt astfel:

Cerealele se macintt pantt la dirnensiunile mentionate anterior se cantttresc, cu precizie de O,00]g, o

probtt dc 5g intr o flol uscat
i tarat in prealabil,inclusiv capacul
Cerealele care nu se macinl se canthresc rapid,o probtt de 5g intr o floltt uscath,i tarath in prealabil,
inclusiv capaclll
Fiolele incarcate cu probe se intl oduc descoperite,cu capacele alttturi,in etuva inc
indicat , i
s

lzitl la temperatura

mentinute 2 h(90 min in cazul ttinurilor)Timpui se cronometreaztt din momentul in care

a atills tenlperatura indicat

,dupl?nchiderea etuvel

Duptt terrllinarea uschrii 3olele sunt acoperite si introduse in exsicatOr,mentinute 30 _40 111in,pentru
raclre
Fiolele rhcite se recalltaresc cu aceeasi precizie

/
7,

77rr/
/ (
l
7

/ /g

`Z77

COntinutul de unliditate se calculeaztt ctl relatial

y=

.
777

lll carei

,%

L4
ft?g

m?"sa

probei inainte de uscare, g

n?t -rTlasa probei dupl uscare, g

a = umiditatea produsului, g.

Deterlllinarea cellu,ii brute

MctorJfr
frr 5. 75 tt Praz
`jz`r`
`

`JJj`
ar
7 rrJa
4

'
Calcinarca
produsului la 900 20 C, 550 10 C, 725 25 C intr un cuptor de calcinare cu cil ctlialie de
aer,pantt la arderea compbth a substantdOr Orgallice(re duul dt este de culoare dbtt sau aproape

alb )

Intr un

creuzet de porlelan calcinat in prealabil la 725

3g probtt de analizat,i se cantareste cu pl

750 C pan la mash constant , se illtrOduc

ccizie O,0002g

Peste proba de tttintt din creuzet se adaug 3rni solutie alC001ictt dc acetat de magneziu in a,a fel lncat

stt se umecteze ctt mai unibrm toath supra ta stratului de in

n repaus l. 2 11ninute, duptt care se aprinde cu o flacttrtt de gaz I)uptt ce alcoolul a ars, se
Se las
introduce creuzetul la gura cuptol

ului electric,inc lzit in prealabil la 725 _750

Dupa carbOnizarea tttinii, creuzetui se intrOduce in cuptor, se inchide u

a i se continutt calcinarea la

725_750 C panh la disparitia carbunelui forrnat

Calcinarea este ternlillata dtlp 4 ore

Duptt calcin e creuzetui se scoate din cuptor, se introduce intr

a ttcit ia temperatura camerei(dup

Fantttre,te indath ce s

un exsicator cu CaC)12 anhidra si se

30 minute)

In paralei se deterlnintt lnasa oxidului de magneziu existenttt in sollltia alC001ictt de acetat de magneziu

Pentru aceasta,in dou creuzete calcinate in prealabil pantt la masa constanth,se introduc 3nll solutie
alcoolictt de acetat de magneziu Se evapor cu atentie alcoolul, apoi se calcineaz
i se canttte,te
Calcinarca se face in acelea,i conditii ca,i proba Dactt diferellta dintre masele reziduurilor calcinate
nu este inai rnare de O,0002g,Inedia acestora exprirntt coniinutul ln oxid de inagneziu din 3111i solutie

Z /
/ Calc

777677

COntinutul de cenu
)raportat la substanta usCat

=7
se stabileste cu relatiai

ln carei

=Inasa cenu ii,g,

777=maSa oxidului de lnagneziu din soluiia utiliZat ,g,

l=masa de produs iuatO in analiz ,g,

2/=umiditatea produsului,g

Deternlinarea indicelui de sedilnentare Z

MorJrfF rJc acterr2J e
or 7Sr_4

leny

6283/6_76

7 77`
4),7`

/ F
g

,7j

777

1,

7z/

77//

/ ,
`
77 `S

zr/777gr
fetoda de sedilnelltal'
c Zeleny Se bazeaztt pe insusirea proteinelor de a se ulnfla in prezenia acidului
7

`,

``

lactic
_4F7
/

sittt

de ccrnere mctalich( =150 Lm),

77

l,

.,

`'

L4
cilindru gradat 1 00 1111,cu indul plat,gradat in cr123,aVand in ltilnea de 1 80-1851nlll intre ind
si gradatia 1 00,prcvttzut cu dop din material plastic sati din sticl
agitator prevttzut cu un dispoziti ,care pernlitc o ttecventi de 40 agitari pe lllinut iecare agitare

avand o amplitudine de 60 gradc(ctte 30 de grade de o parte si de alta a orizontalei),

pipete dc 25 11 i de 50111l sall dozatoare autonlate care perrllit scurgerea in tirnp de 1 0 15s,
,

cronollletrLl,

balanth tehnic cu precizia de O,01g

R
,

distilath,
aptt
``Jl,

alcool izopropilic(99 100%vol).

acid iactic soluliei 250ml acid lactic 85%la 1000ml aptt distilat ,se flerbe ra pierdere de
volum, ctl reflux,tiinp de 6 ore
cidl11 lactic concentrat contine mOlecule care,prin diluare, se
disociaztt incet,panh la un anulllit echilibl l Fierberea accelereazh acest proces de disociere,care

este indispensabil pentrL1 0btinerea unor valon de sedimel

tare reproductibile inainte de utilizare,

sc titreaztt o palte alicottt din aceasti solutie cu KC)H O,51N in prezenttt de

noltaleinl ca
indicator(la 5ml solutie de acid iactic este necesartt o calltitate de cca 28mi solutie KOH O,5N)
Titrtli Oblinut trcbuie sh fle 2

7-2,8N

alllestec de reactivi1 1801ni acid lactic se amestech cu 200rrll alcoOl izOprOpilic,i se completeaz
ilnestecul se pttstreaz in balon inchis cu dop
cu aptt distilath pantt la l ooOlnl
i se utilizeaz
,

dup 48 ore de la preparare

albastrtl de brom fenol solutiei se diZOlv 4mg albast l de brom fenol in 1 0001111 aptt distilat

/J7

, 77_
7

Se iau 100,150,200g boabe,in functie de tipul de moartt utilizat pentrLl mttCinare Se cur45 graul de
i prin cernere cu ttutorul unei site cu ochiuri de lmm Se

toate impuritttile prin alegerea lor manual

macin boabele,i se cerne macini ul Duptt cernere se omogenizeaztt bine toath ttiina oblinut

,a carei

mash trebuie tt ie de min 10%din rliasa probei luate pentru macinare(prOba de grau trebuic tt aib
14,5 15,5%umidittte,0,6%cenutt determinattt prin metoda calcinttrii la 900 C)

A Jz/
se cantareste cu precizie de O,05g o probtt de 3,2g ina cernu prin sita cu =150 m,i se introduce
intr un

cilindru gradtt de 100ml(daC umidlatea inii este fn afara limitelor de 14,5_15,5%se va

deterFllina coniinutul de ulllliditate,i sc va cantari O cantitatc din prOba pentm analiztt care corespundc
la 3,2 0,05g,cu

umiditate de 14%,adic 2,75 0,01g substanttt usc

)

Se adaugh 50rnl din solutia de albastru brolllfenol Se astuph cilindrLll Cu dopul ,i se agith puternic,
exact 5secunde l13entinandll_1 ln pozitie orizontal
i scuturandu-l de la dreapta la stanga(12 rnischri
cu amplitudinca de 1 8cm in iecare directic corespunzand timpului prescris)
Sc a eaztt cililldrul in cadl

ul agitatorului,sc declanseaztt cronometrlll,i se pune in inctiune agitatorul

Dup 5rninute se scoate cilindrtll din agitator,i se adaugtt la continutul sttu 251nl din amestecul de
reactivi

Se rea,eazl cilindrul in cadrul agitatortllui si se agith din nou Dup

1 0 111inute se scoate cilindrul,i se

flxeaztt Tn pozitiC Ve ical

Se lash continutul cilindrului n repaus exact 5111inute si se citeste volumui sedilllentului cu precizie de
l ml,care reprezinttt indiccle de sedimentare bl

ut(S)al inii

Se efectueaz 2 deterlllill ri paralele

/ C

26/7

/62 r

`ff

lndicde dc sedimenttte red 6 Se cJcdeaztt duph formula:

=
ln carei

/=ulniditatea Otillii analizate in prOcente:

analizate

L4

5-=indiceie de sedimentare brut al fbinii analtzate in

m1

Diferenla dintre rezultatele a 2 determiniri paraleie nu trebuie s[ depEqeascd2 unitdlr.

Graui de calitate foarte bunl are indiceie de sedimentare Zeleny mai mare cie 36m1, iar cel de calitate
satisfbcf,toare mai mic de ]5m1.
Pentru laina alba de calitate foarte bunb indicele Zeleny este mai mare de 50m1, iar pentn-r cea de
cahtate satisfrcltoare mai mic de 25m1.

Deternlinarea conlinutului de giuten umed

Pr

'

Separarca sub formtt de gluten a substanteiOr proteice, prin spttlarea cu solutie de NaCl a aluatului
pregatit din,rot integral de grau.

in , i

zvantarea giutenului oblinut

6/77 7Z_7
P/Fg

`
Din proba de analiz ,110gi se separtt toate impurit41le prevttzLlte in SR IS0 7910/2001,cu exccptia
acelora care nu pot fl eliininate la mttcini : boabele de grau arse,incinse, incoltite,bOabele de orz
`

ovttz De asemenea nu se elilllinh boabele de grau care au culoare schil

bat ,cele cu Black

atacate de plo, ide cerealdor,sp urHe egde cuiumttate de bob sau mtt ma
La proba rttmastt se determintt umiditatea

point,cele

bOabele de secar

apoi proba cu rnori,ca sau moara de laborator,astfel incat cel pulin 96 6 din,rotu1 0blinut
sh treactt prin sita cu teSatur de sarm 5, luandu_se toate mttstlrile ca in tilnpul mttcinttrii si pantt la
Se l acin

luarea in iucll,a probei sl nu se rllodiflce ullniditatea

M Jzr
Din,rotul( in Obtinut Se cantttresc 50g(25g in cazul analizei inii)care Se inlroduc in m ar,se
adallg 25ml(12,5ml)sOlutie NaCl,i se frama cu piStilul timp de 3 4 minute pan la obtinerea
unui aluat omogen
Aluttul oblintlt Se acoper

i se laM in repaus 5minute(25 minute),apOi Se spaltt cu solutie de NaCi

Telllperatura apei dc pregttirc a aluatului,i a solutiei de Spttlarc trebuie stt fle 1 8

Se spalh aluatul cu solu:ie NaCl sub forma unor pi

tu

20

repezi la inceput,apOi pe mlSurtt ce spttlarea

inainteaz , se mttreste debitul pantt cand sOlutia curge in vantt subtire ,i continutt ln acest timp se
i reicand bila de gluten Eventualele
rOte e si se frttmanttt aluatul intre pallne, presand,intinzand

buCtti de aluat c ute in vasul de colectare,ln timpui spalttrii,se adauga aluatului ln curs de spalare

Spttlarea se considera ternlinata atunci cand pichturile ce se scurg din mantt la stoarcerea glutenului
apa,i cand?n masa glutenului rttmas duptt spttlare nu se

deasupra unui pahar cu apttlilnpede nu tulbur

obse t r
/(12

72/

/67

,7

COttinutul de gluten ullned se deterrnintt cu relaiia:

.100,%

ln carei

7=masa rotului

utilizat pentl

u obtinerea aluatului,3

71 =maSa glutenului rttmas duptt zvantare,3

Ca rezultat flnal se ia media aritmetich a rezultatelor a doutt deterininttri efectuate in paralel, dac
diferenta dintre ele nu dep ,c,te 2g gluten umed la 100g rot

Rezllitatul se exprimtt cu o zecimal

Deterlllinarea conlillutullli de gluten uscat

7 /

777
'7

Indepttltarea apei din glutenul umed prin uscare in ctuv

L4

/2/

Pe o plactt llletalic , sati de sticla, cantarith in prealabil cu precizie dc O,01g, sc punc glutenul umed

zvantat, btinut prin inetoda descrish anterior si modelat sub fornltt de bila, se cantareste placa
impreuntt ctl gitltenul urlled cu precizie de O,01g
Sc introduce placa cu gluten in ettlv

la 130 5 C unde sc lash aproxilllativ 2h

Se scoate placa din etuv ,se fac trd sau patm incizii paralele pe glutenul pa4ial uscat,cu autorul unui
bisturiu saLI Cu 0 1amtt de cutit, apoi se introduce din nou in etuvh unde se lasa aproxirnativ 3h, astfel
incat tirnpul total de uscare sh fle de S h
Placa cu gluten uscat se rttceste in exsicator si apoi se cantareste

/C

/6 7

g2

0
,p/ 7
/

COntinutul de gluten uscat se deterlnina cu relatial

C

/=

,%

ln carel

7=maSa probei de 2tini

/77

)losittt pentl u

deterlllinarca glutenului ullled,g,

=maSa plttciil g=

=masa plttcii cu gluten uscat,g

7

Deterlllinarea acidittttii
Produsele cerealiere prezinttt reactie aCidtt Aciditatea se datoreaz

bsfatilor aCiZi rezuittt prin hidroliza itinei sub actiunea itze

acidului fosforic rezuitat prin hidroliza acidului fltic sub aciiunea fltazei,
acidului fosbric rezultat prin degradarea pa ialtt a acizilor nucleici:degradarea acizilor nucleici in
teSuturi are loc sub acliunea nucleazelor intracelulare(dezOxiribonucleazelor,i ribOnucicze10r),cLI
eliberarea nucleotidelor constitucntci nucleotidele brmate contin aCidul fosforic legat de OH din

3'a ribozei:mononucleotidele sunt descompuse rnai depalte in compu i silnpli,in prilna etaptt are
loc desprinderea acidului fosforic sub influenta nuCieOtidazelor cu formare de nucleozide

acizi gra i rczultati prin hidrOliza triglicerinelor sub actiunca lipazelor,

an noacizi rezultati prin hidr01iza proteinelor de ctttre enzilllele proteolitice
arllinoacizi
dicarboxilici, acidul glutalllic, acizi monoarnino monocarboxilici care prin dezarninare se
transformO in oxiacizi care mttresc aciditatea prOduselor de mttcinis,

actt orga d(lactiC acetic,sucdn ,c c,mdic)reZu au prin dezvoharea pseudobacte HOr

lactice in condilii necorespunzatoare de conse are a cerealelor

Aciditatea cerealelor si a produselor de mttcini
se determintt prin doutt metode:Schulerud(litigiu),

Schulemd modiflcath(determinare curen )In caZul inii se potte utiliza i metoda suspensieiTn ap

/c7 s
77

7
/ , 7
ZZ/7777

, 2

.07dC tt

zrr7
/
/c277
7

/S

14
7/`7

Z
2

g
ttrs
7/67/

/778^d

Z
7

9/

,2

ilr

MerFlsrr ,

s'
F rrr7

77
7r
7

Extractul apOs al probei de analizat sc titreaztt cu solutie de NaC)HO,lN

indicator

Rezultatele oblinute la deterlllinarea acidithtii in Suspensie de

in prezenta in01 aleinci ca

lini nu dau o ilnagine exacth a

adevttratei acidittti a matenalului analizati punctul de neutralizare se apreciaztt foalte greu,allaidonul

celuloza pot aditiOna cantit ti FlliCi de NaOH;apa nu cste un dizolvant potrivit
procese de hidroliz ,pe de alth l)alte apa nu dizolv acizii gra,i liberi

pro
oca

pe de o palte poate

L4

i
/w

un vas Erienmeyer se introduc 5g ttLina cantttrittt cu precizie de O,01__O Sc adaug

agittt til p de 5111inute evitand formarea cocoloaselor Duph omogenizare, se adaug

50 1l ap

lntl

i se

3 picttturi de

S01utie de nol alein ,i se titreaztt cu solulie de NaOI 0,lN pantt la aparitia Culorii roz,care persist
un rninut
Se efectueaztt in paralcl doutt dcterrllinttri

f
tt

2
Z" /6rrrrtti

Aciditatea se calculeazh cu forllnula:

=I

0,1

./x100,gradc aciditate,

/77

11l carel

=volurnul de solutie NaOH O,lN,blosit la titrare,ml,

=normalitatea solutiei de NaOH
,

/=faCtOrul solulei de NaOH O,lN,

7=masa probei de fhin ,g
Rezultatul se exprim cu o zecimal

Mcr rJrF

S`JZ 76pFJJ

2 /0
P/
,

Extraqia cu alcool etilic 57%a rotului de grau,flitrarea e ractului sititrarea cu NaOH O,lN
`

Pregar

77

Din proba de laborator se iau 50g cereale Se aleg impuritttile grOsiere,i se indepttrteaz
impuri tile ine se separtt prin cernere cu sita l,O Proba se macintt astfei ca minim 90%din
r7/

, iar
rotul

Obtinut stt treactt prin sita cu ochiuri de O,lrnm

Mo

Se aduce alcoolul etilic la 30 C05 C,tinandu_1ln baia de ap

se cantaresc aproxilnativ 1 0g,rot cu precizie O,5g,lntr un vas cu dop rodat Erlenmayer

Se pipeteaz 50nll alcool etilic in vas Se astuptt vasul,se agith,i se trece in baia de aphp unde se tine
tilnp dc 5 111inutc ln accst tirnp se agittt cateva secunde,la inte

rale de circa lrninut

Se toarna aprOape intreaga solutie intr_un flltru cutat a,ezat intr O palnie, la partea superioara a unui
vas Erlenmeyer de 100rl1l Se acopertt painia cu o sticltt de ceas Se arunctt primii lni de flitrat

1 ilnea porilor hartiei de flltrLl trebuie stt perlnith colectarea unui volum de circa 30

1l de ltrat tiinp

25rnl de flltrat intr un alt vas

de 30 rninute lndata ce s a obtinut aceasttt cantitate, se pipeteaz

Erlenmeyer de 100ml
Se adaugtt la aceasttt cantitate 3 picttturi de solutie de fenol alein

i se

titreaz ,folosind llnicrobiureta,

cu solutic NaC)I10,lN,pantt cand culoarea se schilnbtt din galben sau galben verzui?n roz persistent
tilnp de 30s

Se noteaztt volumul de solutie NaOH folosit

Z / /
/(] 776
IF7

Aciditatea se determintt cu relatiai

=20

/,unittti de aciditatc

ln carei

/=v01umulde NaOH O,lN folosit la titrare,rlll

=masa probei luattt pentru determinale,g
Aciditatea rapoftattt la substanla uSCattt se detcrminh astfcli

Sc executtt doutt determin d paralele,itt ca rezLlltat inal se ia media aritmetich,dactt diferellta dilltre
cele douttrezultate nu este mai mare de O,20 unittti de aCiditate

L4
McF rrrr

JrFar JfrF 2

`

/
P7
fr/

Extractia cu alC001 etilic 67 a srotului de grau sa l a tttinii, ltrarea extradului si titrarea cll solutie

NaOH O

lN

6J77
77

P/^ g

Se macin 1 0g produs astiei ca cel putin 96916 din rot sa poattttrece prin sita nr 05

7
se cantttresc 5g srot/fhinh cLi preCizie O,01g,i se introduc intr un vas Erlenmeyer de 100 11,se adaugh
50nll alcool i se agith tilnp de 5nlinutc
Se flltreaztt intr un vas Erlenmeyer uscat

prin hartie de flltru uscattt introdustt intr o painie asezath

direct in gura vasului Palnia se acopertt cu o sticltt de ceas pentru a sc evita evaporarea
Se iau cu pipeta 20rlll din flltratul lirllpede, se introduc intr un vas Erienmeyer curat, se adauga 3
picttturi de fenolftalein

/z

,i se titreaza cu solutie de NaOH pana la aparitia culorii roz,care persist1 30s

ZZ/
/

7P/ 7,7. /
`

I()7

Aciditatea se calculeazi cu relatia:

/=

17. 1.01

/'

7 l

00 , grade acidrtate

ln carei

=vOlumul de alcool etilic adttgat,nll

i=V01umul de solutie dC NaOH O,lN folosit la titrare,ml

71=V01umul de

ltrat luat pelltrLl determinarc,ml

1=normalitatea solutiei de NaOH

7=masa probei luattt pentl l deterrninttri,g

/=faCtOrtli solutici de NaOH O,lN

Sc executtt doul deterlllinari paralele iar ca rezultat flnal se ia media aritlneticttP dach diferenta dintre
cele doutt detcrnlinttri nu este mai lllare de O,2

ade

ii prOduselor de lllttcini,
Determinarea granulozit

Granulozitatea produselor de m
cantitatea maxillltt de reftlz pe o sit rar
sit

este stabilith, conform standardele in vigoare, prin

i cantitatea IIninil de c nut pe o sittt deastt Numerele de

cini

i procentele de reiz i cernut difer in functie de tipul tttinii 2 stfel

deterrllinat ,granu10zitatea

perlnitc lirnite desttll de tolerante de dilnensiuni ale claselor granulometrice si nu indich prOcelltcle de

clase granulometricc componente

O analiztt mai completh asupra granulozitttii inii se obline dac ina se cerne printr o serie de
site asezate una deasupra celeilalte,in ordinea descrescand ,de sus in jos,a dimensiunilor ochiurilor
de sith,astfel lncat flecare sittt s

3e alimentattt cu cernutul sitei lllai rare imediat urmatoare,ca numttr

dc sittt Prin aceasta se obtine O Clasare in clase granulometrice stricte,bine deliinitate ca interval al

dimensiunilor particulelor componente,ale c

ror procentae dtt o imagine complet

i exacth asupra

compozitiei granulometnce a 2inii

Mcr rrrr

Jrrrrfr(4 r
`

AZ Jzr/J

/ /

7 77

.6
g

O : /77 SZ4S

77
P7
7

Se cernc fhina dc analizat prin sitele specince tipulul rcspcctlv

/FF

se calltttresc 1 00g Rlin ,se cern prin sitele corespunzatOare tipului Durata cernerii este de 6 111inllte in

cazul ccrnerii manuale(80-100 mi cari/1ninut),i 3 minute in cazul cernerii mecanicc(120

L4

misc i/111inut)Pentm intensiilcarea cernerii se vol

a eza

pe sit ,odata

cu proba de in ,bile sa

inele de cauciuc
Dactt proba de tttintt arc urniditatea mai mare de 169/6, sc a terne pe o foaie dc ha ie, lntr un strat
Subtire,si se las stt se usuce 2-3 h la temperattlra camerei,pantt ce uFrliditatea scade sub 1 5 6)apoi se

cerne
E)iferenta dintre doutt deterininttri paralele nu trebuie s

dep
easch l,5g la 100g prOb ,pentru trecerea

prin sita,io,o5g proba pentrtl reziduul de pe sit

O

Pentltl deterlninarea granulozit

tii unui produs de mttcini se illtroduce pe sita superioara o

probtt de 100 200g i se cerne 3 minute,160 rot/min(si Vibrcttoare)

Reizurile de la toate sitele i cernutul de la ultiina se cant resc i se rapoieazttla 100g
O Site standard recollnandatei 14,20,32,45,60,6xx, 10xx(1614,1114,666,472,341,230, 125)
O

Pentrtl deterininarea granultttiei grisurilor se )losesc urintttoarele site standardi 1630,500,

472,400,315,200,125 Ccrnere 5linute, 1 60rot/1nin,cantitate prob 100 200g

Pent l deterininarea granulatiei fhinurilol se fO10sesc sitele standardi 1 0xx, 15xx,25Pr,25Ti
(125,85,55,35)Cernere 3 minute,260 rot/min,cantitate prob 50g

i _

`
`Caracterizeaztt

compOzitia granulometri

in fun ie de diametrul mediu al

palticulelor si se poatc calcula duptt urlllatoarele exemple

Total

R" :

CCmulpc iecare
Sit

_1%

Dirnensiunile orificiilor
sitelor. pm

100

5 RI+ 4R.2 + : R3 + 2 R+ +Rs

Moduiul de finete: R/100

Coeficrent de
transfonnare

T 1

5 Rl

4
2

4R,
3R3
2

Xl

lR

L43R4F R J

MACINIsUL EXPERII:L/1ENTAL AL GRAIILUI

LA AGREGATUL DE LABORATOR BUIILER

Madnisul se redtteaza la attregatd de laboratOr Bthlg

Tipui constmcuv anat in

dotarea laboratorului este cu transport pe verticaltt mecallic, l are p pastte de,rotare s1 3 pasaJe

de maclnare
Caracteri sti cil e tehni c e ale agr egatu

iu

i sunt

urm itoarel

capacitatea maximl de mlciniq: 35 kg/h

capacitate recomandatd de iucru. 9.. 1 1,5 kg/h
9 kg
proba de mlcini; recomandatI:
puterea instaiat[ 0,5 ku,
dimensiuni de gabartt'. 1370xi065>ri500
produse reabzate'. faind 68%. irimic 22%, titri4d 99/r" pterderi 7ot,.

0,5

Schema tehnicS de testare

prezenlatd in,fi gu r a I

a calititlii de m[cini6 a griului la

agregatul Brihler este

,I

M3

Figuru

1. Schema tehnicii pentl'u testarea

calitir{ii de mlciniqi a griului

la agregatul Biihler

q
]nt717(711):7

?Q
i
E41

E,

F 2,SChema

E4

,04

cinematicl a agreg`Ltului BIhlel

carca la saiba
02,afla l pc arborelc ,pe carc sullt dispusi si arbo i rapizi Prlll intcrnlcdiul
gl Llpe10r dc pinioallc 03,04 si 031,04i se tralsmite mi,carea la t vttugii lctti,
CttC SC afltt mOlltati pC arbOrele III Cilindrii dc alimcntarc,mollt4i pc arborclc
Dc la motorul clectric,prin intcmcdiul saibci 0 1 se transnlite nli

R sullt acti01lati dc la acelasi lallt De la arbOrele II, prin saiba 08,prllltr

tsIIllslC Senllcmcc,se transnlltc llllscarca la saiba 09,aflattt pc arborelc

illtcrlllediar Dc aici,pr l internlcdiul saibclor 010 1011,aceasta din urnl dc

pc arbOrelc rIIt se transmitc nliscarca la cadrlli cu sltc dc ccrnerc

sunt
prezentate in

rrr el" f.

Caracteristicile tehnice ale tlvllugilor

pi ale pasaielor de cernere

Caractettsi i tehnice

Nr rifluri/cm

9.5

10

o/o

cernere,

l r.testttur

0,12
0,1
0
40/
90/
70/
100
100
100
0,143

0,143

I 1

12

13

0_07__ _ __ -0^0

Inchnare,
Deschidere dintre
tlviiugi, mm
Lungime/diametru
t[v[lugi, mm

mlcinltori

90/

70/

40/

100

100

100

0,143

0,143

0,143

0,143

30

30

30

VIII

II

711

II

VIII

Schema de lucrtl

ealizarea mOcinisului experilnental se recomandl ca proba de grau sh aibh un

COntinut de umiditate in jur de 15% ln acest sens,este bine ca proba,cu 24 ore lllaime de
PentlI

L1 1

lllhcinare, sh ie adush ia o unliditate de 13,50/

si cu cil ca

30 rllinute inainte, sh se aductt la

ulniditatea de 1 5 6

apa

brut -------)

gr6u

analiz'e ftzico-chjmice:

Mhl,

Mrooorr,,, Mrooorr."

V
c6ntdrire - 5009

calcul ap pentru

umectare( =

l J

v
cureiare grau
-separare impuritSli

+
grau net

I
cdntdrire

+
umectare - odihni / 30 min
Proba u1= 15,5o/o
I

micinare
I

c6ntdrire produse I calcul eKraclii produse

(Ex,

o/o, c"o)

[,;.r, ..., FAt]l T, l

+
analize fizico-chimice -+ - proteine
pin tehnica
- umiditate
- gluten umed
- indecele de sedimen{are Zeleny

NIR

- calculul indicilor de micinig. VM (conform ICA Bucuresti)

5
elltal

ln diferite tttri S a incet lenit folosil ea unor l

elatii pentru deternlinarea unor indici ce

sl caracterizeze materia primtti capacitatea de mttcini ,indicele de morit, valoarea de

mttcini
indicele curbei cenu,ii,indicele valoic al cenusii ttinii si ar ei
urllleaz

Capacitatea de lnlcini,

CR

= D

I CI

ln carei

=cantitttea de ttin ,%
=Fs T + /s

23P

=pierderi

P= rF

+J

C =00ntinutui mediu de cenu al fhinii totale rezuitate, 6s u

D=capacitttea de desfacere,%

D= L

+
2+ +21SP.

G=cantitatea de g
,%

rEs, +Fsr..+Fm+
G=
E=consumul de energie la mttcinarea probei,k v,
=cantitatea de t de la rOtare

=cOntinutul de amidon al tttraCi(determinat polarimet c),%S_u

%rane foalte bune

5 % C <
%grane medii

6 f(D %grane slabe

e Aprecierea calit gr lui in inclie de cantitatea totah de ttintt rezuitat

5 %grane slabe

51< %grane medii

> %grane bune
e La noiin tar ,pe baza studiilor realiztte la ICA Bucure,ti,s a propus urmttoarea rel
pentru deterlninal ea valoril de mttcini,a unui lot de graui

= lM

"

ln carei

Ml r/rJb =Inasa absoluth a 1000boabe,g

g=COntinuttll de cenu h al graului,9/6s u

-2
+

r2- g

ie

Z_D

s grane bune

I ( grane satisiactttoal e
7
11/
r,

3
_D

F 2

`Iane foalte
bune bune
7 grane

(3oeflcientul R,ce evidentiaztt potentialul SOiului de a realiza o extractie de tttin ,si calitatea
accsteia exprilnati pl in continutul de cenu h al fhinii fath de COniintltul de cenusi al bobului
s

a deternlinat cu re14ial

R=
F
o

lndicele valoric ai cenllsil

o nttQ

e d de

acestui raport indicand o valoriflcare mai eflcienth a bobului,

"m

t d Ctte ttz pebtta

ttd

gradul de separare a endospermului de invelisuri,valorile lnari indich o separare mai bunO

,i

deci o valoriflcare inai bunh a bobului

lndicele curbei de cenu,

Pe baza continutului de centlstt al fl

actiuni10r de nlin , tttralei si irilnicului se traseaz

in

funCtie de extractieD curba de cenu

Pentrtl zona de extractie dintre 30 6,i70 6 se mttsoar ,la sctta la care s a lucrat,valo ea
coardei Z Tot od
,in dreptul extractiei de 50 6 se rnttsoar
lndicele curbei de cenu, se calCuleaztt cu rela:ial

= -2Dx

PROTOCOL DE MACINIs MACINIsITLltt ExPERmttENTAL AL GttULIII LA

AGREGATllL DIE LABORAToR B ELER
Soiul de grau

grau de pallifcatie

Nul rul probei

indici de calitate al graulL1li

/.k H=
7/,,%=

`=

A4

.==
`g,

),g= 100oq

Masa probd de grau bmt(MPm b

lasa pl

obci de grau curttt

(]Vigri

umiditatea probci duptt conditionarc:9/6=

',g= _
Timp de odihn ,min=

cini ,min _
T np del
Consuni de encrgicl k

i=

PrOduse Obtinutei

f,g=

,g

ra,

ftr,g=

LII g=
,g=
itrr,g=

J /

fF,g=

Indici de calitate ai produsclor obtinute:

Indici de mttcini,:

Observalii:

_ __ _

_3