Sunteți pe pagina 1din 7

DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali


1. Sursa de infecţie
- bolnavii cu forme de hepatită icterică sau anicterică, contagioşi începând
cu 1-2 săptămâni de la infecţie, iar în perioada de debut şi în cea de stare, timp
de aproximativ 1 săptamână.
- infectaţii inaparent, mai frecvent copii (50-55% din cazuri)

2. Transmiterea, prin mecanism fecal-oral:


- contact cu mâinile murdare sau prin alimente, apă, obiecte contaminate
- prin vectori, pasiv (muşte, gândaci, şobolani)
- sânge, excepţional, doar în perioada de viremie

3. Receptivitate
- generală, mai mare pentru forme inaparente la copii

4. Imunitate
- durabilă; peste 80% din persoanele peste 60 de ani au anticorpi antivirus A

PROFILAXIE ŞI COMBATERE

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie


- depistare: ancheta epidemiologică, clinic, examene de laborator
- izolarea cazurilor, obligatoriu în spital
- declarare nominală, lunară; anunţarea cazului se face la 24h de la depistare

2. Măsuri faţă de căile de transmitere


- se vor lua măsuri de dezinfecţie continuă a obiectelor bolnavului, lenjeriei,
prin caldură sau cu cloramină 2%, a fecalelor cu var cloros şi terminală prin
formolizare.
- se vor lua măsuri de dezinsecţie, deratizare
- în caz de epidemii, măsuri speciale de educaţie sanitară a populaţiei,
controlul apei potabile, evacuarea corespunzătoare a rezidurilor, controlul
personalului care lucrează în colectivităţi de copii, în sectoarele de alimentaţie
publica sau de aprovizionare cu apă.

3. Măsuri faţă de receptivi


- imunizare activă cu vaccin produs pe celule diploide umane, inactivat cu
formol, administrat intramuscular în 2 doze la interval de 1 lună şi cu rapel la 1
an, care asigură protecţie de 99%, cu durata de minim 10 ani.
Vaccinarea se recomandă la copii, adolescenţi, cadrele medicale, cei ce
călătoresc sau sunt în focare epidemice şi se realizează în două prize la intervale
de 6-12 luni. Imunitatea post-vaccin este de aproximativ 10 ani. Vaccinul
conţine virus hepatic A omorât
- imunizare pasivaă cu imunoglobuline standard 16%, administrate în
primele 7 zile de la contact, intramuscular, în doze de 0,02-0,05ml/kg corp şi
care oferă protecţie între 3-6 luni.
Este indicat în special la copiii din colectivitati, la militari, detinuti,
homosexuali, cei care lucrează în sectoarele de alimentaţie publică, la călătorii
în zone cu endemie mare.

Profilactica în focare: direcţia principală este realizarea acţiunilor igienico-


sanitare de a rupe mecanismul de transmitere a virusului pe calea fecal-orală.
Prin asigurare a apei de calitate, alimente necontaminate, asigurarea de condiţii
sanitarcorespunzătoare, respectarea legilor sanitare cu privire la manipularea
alimentelor şi a apei şi a altor produse.
Focarele epidemice: la depistarea bolnavilor cu hepatita A se realizează o
dezinfecţie riguroasă, pacienţii sunt izolaţi în spital. în cadrul anchetei
epidemiologice se constată cauzele apariţiei focarului epidemic, perimetrul
focarului, condiţiile, calea şi factorii

care au dus la infectarea populaţiei. La persoanele care sunt supuse riscului de a


contacta boala sunt ţinute sub observaţie strictă (temperatura, examen obiectiv,
analize de laborator) pe o durata de 35 de zile de la izolare de cei bolnavi. Cei
care manifestă forma preicterică a hepatitei A sunt internaţi în spital şi izolaţi
pentru investigaţii.

EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A FICATULUI

Examenul de laborator al sângelui pentru explorare :


- Sindromul de hepatocitoliză ;
- Sindromului de deficit funcţional ;
- Sindromului colestatic

Recoltarea sângelui: sângele se recoltează de obicei pentru examinări


hematologice, parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice şi
virusologice. Se poate recolta sânge capilar, venos arterial.

Hemoleucograma constă în determinarea numărului de elemente figurate:


eritrocite (4,5-5mil/mm3 femei) ; reticulocite 10-15%; hemoglobina 15-
2g/100ml barbati; 13-2g/100ml femei ) leucocite 4200-8000/mm3 ; limfocite
(20-40% ) monocite (4-8% ) ; trombocite 150-400.000/mm3.
Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) : Rapiditatea cu care se produce
depunerea hematiilor (1-10mm/1h,7-15mm/2h ; 2-13mm/1h ; 12-17mm/2h
femei ).

Examene biochimice:
Se efectuează prin puncţie venoasă, dimineaţa, bolnavul fiind „a jeune”.
Sideremia – constă în determinarea cantităţii de fier în sânge, în hepatita viralâ
se observă o creştere.
Se recoltează 10ml de sânge intr-o eprubeta cu ac de platină fără seringă;
valoarea normală este de 100 – 160ml.
Transaminaza, fosfataza alcalină – constă în dozarea enzimelor celulare, se
recoltează 5–10ml sânge venos, dimineaţa pe nemâncate, fără substanţă
anticoagulantă; valorile normale sunt:
- TGO = 2 – 20u.i;
- bilirubina totală = 0,6 – 1 mg;
- bilirubina directă = 0,1 – 0,4mg%
- fosfataza alcalină = 2 – 4u.i.

Electoforeza – serveşte pentru determinarea cantitativă a fracţiunilor proteice


din sânge. în hepatita virală se constată o creştere.
Indicele de protombină – tip Quick – protombina este sintetizată în ficat, de
aceea îmbolnăvirile parenchimatoase se arată deficit de protombină.
Ureea şi creatinina – în hepatita virală se observă o creştere. Valori normale:
- uree = 0,20 – 0,40g/ 1000ml
- creatinina = 0,6 – 1,20mg%
Glicemia – reprezintă cantitatea de glucoză din sânge, în hepatita virală acută
este normalăă. Valoarea normală = 0,80 – 1,20gr%

Examenele serologice – cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul


bolnavului. în hepatita virală se caută AgHBs.

Examenul urinii – examenul urinii informeaza asupra staăii funcţionale a


rinichilor sau a altor organe, în acest caz ficatul.

Examenul materiilor fecale – se efectuează fie după o defecare spontană, fie


după administrarea unor substanţe purgative sau clismă. Este foare important ca
fecalele trimise pentru analiza de laborator să nu fie amestecate cu urină, bariu (
după examene radiologice), grăsime şi apă ( dupa clisme).
Examenul endoscopic
Laparoscopia – este o metodă de examinare a suprafeţei ficatului cu ajutorul
laparoscopului. Pot fi exploatate faţa inferioară şi marginea anterioară. Este utilă
mai ales în neoplasme şi hemoragiile cu icter, în plus sunt cercetate vezicula
biliară şi o parte din căile biliare. în leziunile circumscrise, laparascopia permite
efectuarea unei biopsii dirijate.

Examenul morfologic
Puncţia – biopsie hepatică este unul dintre cele mai utile mijloace de diagnostic, cu condiţia
ca leziunile să fie difuze. în unele situaţii, cum este cazul suspiciunii de cancer, puncţia –
biopsie se execută sub controlul laparoscopului.
EDUCATIE PENTRU SANATATE

Hepatita viralǎ A este numită boala a mâinilor murdare, de aceea se impun


măsuri de prevenire .
Măsurile de prevenire ale hepatitei epidemice vizează atât factorii
epidemiologici principali, cât şi pe cei favorizanţi:
 Profilaxia trebuie sa inceapă cu o depistare completă şi precoce a tuturor
formelor de infecţie cu virusul hepatitei epidemice, omul bolnav şi
purtătorii sănătoşi de virus.
 Toate cazurile se vor anunţa nominal, cu adresă. O mare atenţie se acordă
raportării cazurilor din sectorul alimentar şi din colectivităţi.
 Izolarea trebuie aplicata atat bolnavilor cat şi suspectilor, pana la
infirmare.
 Izolarea se va face în spitale (secţii) de boli infecţioase.
 Organizarea spitalizării trebuie să aibă în vedere aplicarea măsurilor de
dezinfecţie a rufelor şi obiectelor bolnavilor, dezinfecţia şi steriliyarea
instrumentelor medicale .
 Dezinfecţia termometrelor se va face cu soluţie de permanganat de K 1%
sau cloramină 1%.
 Personalul care ingrijeşte bolnavii va respecta normele de asepsie şi
antisepsie în toate manoperele efectuate.
 După contactele infectante (cu sânge sau materii fecale) se vor spăla şi
dezinfecta riguros.
 Se vor respecta măsurile de igienă alimentară prin protecţia alimentelor
(fierberea laptelui, spălarea fructelor).
( figura 10, 11, 12)
 Se vor spăla mâinile cu apă curentă şi săpun, se va efectua igiena
individuală.
 Se vor proteja sursele de apă de contaminarea cu dejecţii umane.
 In condiţii speciale de expunere se recomandă utilizarea de apă fiartă
(ceai) şi alimente fierte sau curăţate bine.
 Se va efectua control sever al muncitorilor din sectorul alimentar (inclusiv
contacţii celor bolnavi).

Profilaxia specifică în hepatita viralaă tip A se face prin :


a) imunizare pasivă cu imunoglobuline standard 16% (gama-globuline )
administrate în primele 7 zile de la contact, intramuscular (IM) în doze de 0,02-
0,05 ml/kgcorp; acestea conferă protecţie de 2-6 luni. Este indicată la contacţii
cu risc crescut, în cazurile individuale sau la grupuri care se deplasează în
teritorii cu endemie crescută, ori cu condiţii precare de igienă;
imunizarea activaă cu vaccin produs pe celule diploide umane, inactivat cu
formol, administrat intramuscular (IM) în 2 doze, la interval de o lună şi cu rapel
la 1 an, care asigură protecţie de 99%, cu durata de minim 10 ani.
FUNCŢIILE FICATULUI

 Funcţia biliară (biligeneza) – secreţia biliară rezultă din activităţile


celulelor Kupffer şi celulelor hepatice. Bila se varsă în intestin în cantităţi
de 600-1000ml/24 ore.
Sărurile biliare reprezintă cel mai important component al bilei. Ele îndeplinesc
mai multe activităţi:
participă la emulsionarea grăsimilor în intestin şi la stabilirea
acestor emulsii; prin aceasta se măreşte enorm suprafaţa particulelor grase,
intensificandu-se atacul enzimatic. Insăşi acţiunea lipazei pancreatice este
activată de sărurile biliare.
au rol important în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K),
absorbţia fierului şi calciului alimentar;
stimulează secreţia biliară prin acţiunea lor coleretică, rol important
în stimularea peristaltismului intestinal şi rol de menţinere a echilibrului
microbismului intestinal.

 Funcţia metabolică– se referă la toate substanţele nutritive:


- glicogenetica – sintetizează glicogenul din glucoza, scindează
glicogenul în glucoza, formează glicogen din grăsimi şi acizi aminaţi;
- adipogenetica – în ficat se depozitează grăsimi. El antrenează
grasimile de rezervă din organism în caz de inaniţie.
Joaca rol în esterificarea colesterolului.
- functia proteinoformatoare – sintetizeaza albumine şi globuline,
contribuind la mentinerea echilibrului proteinemiei ;
sintetizează fibrinogenul şi protrombina cu rol în coagulare;
- funcţia ureogeăa a ficatului – constă în a fabrica uree din acizi
aminaţi în exces, uzţti sau nefolosiţi în sinteze;
- intervine în metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe,
(este depozit de fier);
- rol în metabolismul apei, regland diureza prin neutralizarea unor
hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice);
- este depozit de vitamine liposolubile şi hidrosolubile.
Ficatul reprezintă cel mai bogat depozit de vitamina A din organism
aproximativ 95%;
- sintetizeaza fermeţtii – arginaza, ureaza, care intervin în procesele
urogene din ficat; tributiraza, care intervine în arderile acizilor graşi;
fosfatazele şi fosforilazele cu rol în fosforilarea grăsimilor şi glucidelor;
transaminaza care favorizează reacţiile dintre metionină şi colină.

 Funţtia hematopoietiăa – ficatul formează hematii în perioada


intrauterină a fătului, fiind în acelasi timp şi loc de distrugere a hematiilor
îmbătrânite. Ficatul are rol în reglarea echilibrului acido-bazic intervenind
în transformarea acidului lactic în glucoză, formarea amoniacului din acizi
aminaţi;

 Funcţia antitoxiăa – neutralizeaăa substanţele toxice endogene şi


exogene;

 Funcţia de termoreglare – ficatul generează caldură în stare de repaus.

REGIMUL ALIMENTAR în HEPATITA

Cel mai afectat în aceastǎ boalǎ este în primul rând ficatul,organ important cu
funcţii şi rol decisiv în buna funcţionare a organismului.
Cunoscând corelaţia bunǎ între alimentaţie şi ficat, se înţelege de ce regimului
alimentar îi revine un rol important în cadrul tratamentului acestei boli.

 Fructe proaspete, bogate în vitamine şi antioxidanţi (in special citrice,


fructe de pădure, mere). Fructele cu un conţinut mare de zahăr, precum
strugurii sau bananele trebuie consumate cu moderaţie. De asemenea,
pentru evitarea balonărilor, toate fructele trebuie consumate inainte de
mas, nu după, pe post de desert.

 Legume verzi şi gătite în aburi. Cu cât afecţiunea este mai gravă, cu atât
trebuie să fie mai mare consumul de legume proaspete, în special
rădăcinoase şi legume cu frunze verzi: sfecla roşie, morcovi, ţelină,
păstârnac, rădăcină de patrunjel, salată, patrunjel, spanac. Alaturi de
acestea, mai pot fi consummate, în funcţie de sezon, următoarele legume:
castraveţi, roşii, dovlecei, conopida. Atât varza albă, cât şi varza roşie sunt
recomandate, insă cu moderaţie, deoarece provoacă balonări.
 Cereale integrale. Indiferent de forma în care sunt consumate (păine,
musli, fulgi, tărâte) cerealele integrale nu trebuie să lipsească din meniul
zilnic al bolnavului de hepatită. Acestea asigură un aport semnificativ de
fibre şi minerale şi menţin echilibrul tractului digestiv.

 Carne de pui, curcan şi vită. Carnea este o sursă importantă de proteine


şi minerale, precum fier, potasiu, magneziu şi zinc, însă trebuie consumată
cu moderaţie, astfel încât organismul să nu fie asaltat de o cantitate prea
mare de grăsimi şi cholesterol. Carnea va fi preparată numai pe grătar sau
prin fierbere.

 Peşte. Bogat în acizi graşi Omega-3, peştele este un aliment recomandat


în dieta bolnavilor de hepatită, deoarece reprezintă o sursă importantă de
proteine şi are un conţinut scăzut de colesterol. Peştele va fi pregătit
numai pe grătar sau la cuptor, fără adaos de ulei.

 Leguminoasele trebuie consumate cu prudenţă de către pacienţii cu


hepatită, deoarece provoacă balonări şi pot crea stări de discomfort biliar.
Totuşi, organismul are nevoie de aceste alimente, deoarece sunt surse
importante de fibre solubile, care susţin procesul de detoxifiere al
organismului.

 Lapte şi derivate ale acestuia. Sunt recomandate lactatele degresate şi


fără adaosuri de sare sau alte condimente: lapte, iaurt, brânză de vaci, caş.

 Grăsimi sănătoase. Pacienţii bolnavi de hepatită au voie să consume


grăsimi sănătoase, precum: unt, smântână, ulei de măsline sau de porumb,
însă în cantităţi moderate şi numai cu garanţia că sunt proaspete.

Oua – regimul bolnavilor de hepatită permite consumul a maximum două ouaă


fierte pe săptămână