Capitolul 3

COORDONATELE PIEŢEI
BUNURILOR ŞI SERVICIILOR

I. Obiective

După studierea acestei teme veţi fi în măsură să:

• definiţi noţiunea de piaţă;
• cunoaşteţi principalele subdiviziuni ale pieţei;
• analizaţi factorii care influenţează dinamica pieţei;
• identificaţi principalele categorii de parteneri prezenţi în
cadrul pieţei bunurilor şi serviciilor;
• analizaţi fenomenul mondializării pieţei bunurilor şi
serviciilor
 II. Rezumatul capitolului

Conceptul de piaţă desemnează sfera economică în care

producţia de mărfuri apare sub formă de ofertă, iar nevoile de
consum sub formă de cerere. Piaţa pune în evidenţă raporturile care
se stabilesc între sfera producţiei şi sfera consumului. Un loc
important în cadrul mecanismului de piaţă revine pieţei bunurilor şi
serviciilor, în care activitatea comercială este practic omniprezentă.
Structura pieţei are un caracter deosebit de complex. Printre
cele mai importante criterii de clasificare a pieţei se numără
următoarele:
ƒ aria geografică;
ƒ natura consumului;
ƒ modul de materializare a activităţii care formează obiectul
actului de vânzare-cumpărare;
ƒ gruparea populaţiei pe medii;
ƒ particularităţile cumpărătorilor.
Dinamica pieţei are o mare importanţă pentru activitatea
oricărui întreprinzător. Dintre factorii majori care influenţează evoluţia
pieţei se remarcă:
‰ producţia bunurilor industriale şi agricole;
‰ importurile de produse;
‰ veniturile băneşti şi capacitatea de investiţii a populaţiei sau a
unor întreprinzători colectivi;
‰ denaturalizarea consumului;
‰ elementele de ordin social-cultural;
‰ normele juridice şi hotărârile guvernamentale;
 ‰ sistemul de instituţii reclamat de buna funcţionare a
mecanismului de piaţă în societatea contemporană;
‰ tehnologia.
O bună cunoaştere a pieţei presupune şi identificarea şi
analizarea categoriilor/tipurilor de parteneri prezenţi în cadrul
acesteia, reunite sub denumirea de “ansamblu al publicului”. Acest
public cuprinde şase categorii principale, după cum urmează:
♦ consumatorii sau utilizatorii finali;
♦ cumpărătorii;
♦ distribuitorii;
♦ prescriptorii şi consilierii;
♦ concurenţii;
♦ furnizorii.
Modificările apărute în diviziunea internaţională a muncii şi
expansiunea schimburilor comerciale între naţiuni au contribuit la
unificarea şi integrarea pieţelor naţionale. Mondializarea pieţei este
un proces aflat în plină desfăşurare. În acest sens, o problemă
deosebită o constituie crearea contextului internaţional de integrare a
economiilor în tranziţie din ţările ex-comuniste din Europa. În scopul
unei mai facile integrări a acestor economii, este necesară înfiinţarea
unei Uniuni Internaţionale de Plăţi, care să joace rolul unui
intermediar financiar. Pe de altă parte, la fel de necesară este şi
instituirea unui Program de Reconstrucţie a Europei Centrale şi de
Est, care să prevadă alocarea de fonduri cu care să se asigure
garantarea cursului de schimb pentru exporturile de capital către
ţările aflate în tranziţie.
 III. Teste

A. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Enumeraţi câţiva dintre factorii care au generat apariţia pieţei.
2. De ce se afirmă că piaţa reprezintă şi o instituţie socială ?
3. Caracterizaţi succint:
a) piaţa zonelor agricole;
b) piaţa litoralului.
4. Enumeraţi trei dintre principalele deosebiri existente între piaţa
bunurilor industriale şi de echipament şi piaţa bunurilor de consum
individual.
5. De ce se afirmă că piaţa rurală nu reflectă în totalitate consumul
dintr-o anumită zonă ?
6. Ce reprezintă fenomenul de denaturalizare a consumului ?
7. Ce reprezintă aşa-numita “raţionalitate nereflectată” ?
8. Enumeraţi cele trei aspecte cadru principale ale evoluţiei pieţei
bunurilor şi serviciilor, din punct de vedere al sistemului de instituţii.
9. Enumeraţi câteva aspecte de ordin tehnologic care influenţează
evoluţia de ansamblu a pieţei.
10. Enumeraţi principalele categorii/tipuri de parteneri prezenţi în
cadrul pieţei.
11. Ce reprezintă aşa-numitul “ansamblu al publicului” ?
12. De ce se afirmă că utilizatorii/consumatorii finali prezintă o
importanţă deosebită pentru orice întreprinzător ?
13. Daţi exemple de situaţii în care nu consumatorii finali sunt cei
care decid alegerea produselor pe care le consumă.
14. Daţi exemple de categorii de distribuitori prezenţi în cadrul pieţei.
15. Daţi exemple de prescriptori şi consilieri prezenţi în cadrul pieţei.
16. De ce trebuie analizată prezenţa concurenţilor ca parteneri în
cadrul pieţei ?
17. Ce reprezintă furnizorii ?
18. De ce consideraţi că este necesară cunoaşterea structurii
agenţilor economici antrenaţi în relaţiile de piaţă şi a principalelor
categorii de parteneri prezenţi în cadrul pieţei ?
19. Comentaţi următoarea afirmaţie: “Relaţia piaţă internă-piaţă
mondială se transformă treptat într-un mijloc de integrare şi asigurare
a unor fluxuri curente, reciproce de produse.”
20. De ce se afirmă că schimburile directe de mărfuri între marile
magazine din diferite ţări acţionează ca element specific de
conectare a diferitelor pieţe interne în cadrul pieţei mondiale ?
21. Ce reprezintă aşa-numitul “export intern de mărfuri” ?
22. Daţi exemple de tehnologii moderne care facilitează realizarea
unor fluxuri comerciale rapide.
23. De ce s-a adoptat pe plan european deviza “un singur produs, în
acelaşi ambalaj, un singur preţ, o eurocomunicaţie şi un consumator
comun” ?
24. De ce consideraţi că ar fi necesară crearea unui intermediar
internaţional sub titulatura de Uniunea de Plăţi ?

B. Completaţi conţinutul următoarelor propoziţii sau fraze:

1. Un loc important în cadrul mecanismului de piaţă revine pieţei …,
în care comerţul devine omniprezent şi care, în acelaşi timp,
reprezintă liantul secvenţial al tuturor activităţilor şi acţiunilor pe care
le include piaţa globală.
2. Organizarea schimburilor de mărfuri, în realizarea căreia este
antrenat în principal …, constituie unul din actele fundamentale ale
societăţii.
3. … apare ca un ansamblu de medii de comunicaţii prin care
vînzătorii şi cumpărătorii se informează unilateral asupra a ceea ce
oferă, a ceea ce au nevoie, asupra preţurilor pe care le cer şi pe care
le propun, în scopul încheierii tranzacţiilor.
4. Conţinutul esenţial al noţiunii de piaţă este reprezentat de sfera
economică în care producţia apare sub formă de … de mărfuri, iar
nevoile de consum sub formă de … de mărfuri.
5. Piaţa pune în evidenţă raporturile dintre producţie şi … .
6. Piaţa, alături de … şi de …, reprezintă instituţii sociale
fundamentale.
7. … şi veniturile relative sunt exemple de semnale ale pieţei.
8. Prin intermediul noţiunii de “piaţă …” se poate descompune
structura şi comensura vectorii care dau complexitatea oricărei pieţe
ce formează sistemul economic general.
9. Piaţa … are în vedere totalitatea relaţiilor de vânzare-cumpărare
care se desfăşoară în interiorul unei anumite ţări.
10. Piaţa … este alcătuită din totalitatea pieţelor interne ale ţărilor
care formează comunitatea mondială.
11. Ca urmare a fenomenului … comerciale, o parte din cererea
rurală se orientează către centrele urbane din împrejurimi.
12. Particularităţile … constituie un criteriu important în structurarea
pieţei.
13. Importurile de produse influenţează evoluţia pieţei prin
intermediul … de mărfuri.
14. În cadrul economiei de piaţă, modalitatea de a cheltui diversele
tipuri de … este plasată sub semnul libertăţii.
15. Fenomenul de … este caracteristic îndeosebi mediului rural,
unde producţia obţinută în gospodăria personală şi destinată
consumului nemijlocit are un rol important.
16. Dinamica pieţei cunoaşte alături de acţiunea factorilor generali
atât acţiunea factorilor …, cât şi a factorilor … doar anumitor
segmente ale pieţei.
17. Publicul cel mai important în cadrul pieţei îl reprezintă …./…
finali.
18. Economia de piaţă se caracterizează prin existenţa unei
puternice … între întreprinzători, ca ofertanţi de bunuri şi servicii.

C. Selectaţi varianta sau variantele corecte:

1. Noţiunea de piaţă apare ca un termen general, care comportă
multiple accepţiuni, precum:
a) ansamblul ofertei şi cererii pentru un produs, serviciu sau a
capitalului dintr-un sector şi zonă determinată;
b) ansamblul tranzacţiilor efectuate într-o arie geografică
determinată;
c) amplasamentul sau localul în care se oferă diversele
produse spre vânzare;
d) ansamblul consumatorilor şi cumpărătorilor ce prezintă o
importanţă fundamentală pentru o anumită întreprindere.
2. Piaţa presupune existenţa unor fenomene specifice, precum:
a) prezenţa unor unităţi economice autonome;
b) interdependenţa unităţilor economice autonome;
 c) prezenţa cererii şi a ofertei;
d) realizarea unor relaţii de vânzare-cumpărare între unităţile
economice.
3. Piaţa:
a) pune în evidenţă raporturile dintre producţie şi consum;
b) este o instituţie socială;
c) reprezintă o reţea complexă formată din diverse dispozitive
de semnalizare;
d) este înglobată într-un context socio-economic de
reglementări.
4. Accepţiunea practică dată conceptului de piaţă se referă la:
a) cererea şi oferta reală;
b) cererea în formare;
c) oferta pasivă;
d) cererea nesatisfăcută.
5. Sub aspectul intensităţii cu care se desfăşoară actele de vânzare-
cumpărare, se întâlnesc noţiunile de:
a) piaţă nouă;
b) piaţă elastică;
c) piaţă concentrată;
d) piaţă dispersată.
6. Modul de stabilire a unor norme juridice, referitoare la anumite
aspecte ale activităţii de schimb, a generat noţiunile de:
a) piaţă liberă;
b) piaţă reglementată;
c) piaţă relativă;
d) piaţă rurală.
7. În funcţie de aria geografică sau de perimetrul în cadrul căruia se
desfăşoară confruntarea dintre cerere şi ofertă şi se organizează
actele de schimb, se disting:
a) piaţa produselor agricole;
b) piaţa internă;
c) piaţa externă;
d) toate cele de mai sus.
8. În funcţie de natura consumului, piaţa se subdivide în următoarele
componente principale:
a) piaţa bunurilor industriale şi de echipament;
b) piaţa bunurilor de consum individual;
c) piaţa bunurilor secundare;
d) piaţa mixtă.
9. În funcţie de modul de materializare a activităţii care formează
obiectul actului de vânzare-cumpărare, în structura pieţei se disting:
a) piaţa locală;
b) piaţa serviciilor;
c) piaţa produselor;
d) toate cele de mai sus.
10. În funcţie de gruparea populaţiei pe medii, în componenţa pieţei
se disting:
a) piaţa rurală;
b) piaţa regională;
c) piaţa zonală;
d) piaţa urbană.
11. În comparaţie cu piaţa rurală, piaţa urbană se caracterizează
prin:
a) un grad redus de concentrare;
b) un nivel mai ridicat de organizare a activităţii comerciale;
c) o mai mare mobilitate;
d) un ritm inferior de dezvoltare.
12. Piaţa rurală se caracterizează prin:
a) flexibilitate;
b) grad ridicat de dispersie;
c) evoluţie mai lentă;
d) toate cele de mai sus.
13. Printre elementele care influenţează dinamica pieţei se numără:
a) veniturile băneşti şi capacitatea de investiţii a populaţiei;
b) producţia bunurilor industriale şi agricole;
c) importurile de produse;
d) denaturalizarea consumului.
14. În cadrul agriculturii:
a) dinamica ofertei de mărfuri devansează dinamica producţiei;
b) dinamica cererii populaţiei întrece pe cea a consumului;
c) dinamica producţiei devansează dinamica ofertei de mărfuri;
d) dinamica cererii populaţiei este inferioară celei a consumului.
15. Printre elementele care influenţează dinamica pieţei se numără:
a) evoluţia tehnologică;
b) normele juridice şi hotărârile guvernamentale;
c) normele şi valorile socio-culturale;
d) sistemul de instituţii reclamat de buna funcţionare a
mecanismului de piaţă în societatea contemporană.
16. Denaturalizarea consumului se află sub influenţa următorilor
factori:
a) dezvoltarea şi modernizarea agriculturii;
b) schimbarea structurii sociale a populaţiei;
c) amploarea procesului de urbanizare a localităţilor;
d) dezvoltarea şi modernizarea comerţului în mediul rural.
17. Printre elementele care îşi pun amprenta asupra consumului
populaţiei se numără:
a) educaţia;
b) religia;
c) valorile sociale;
d) toate cele de mai sus.
18. Printre elementele de ordin legislativ care influenţează dinamica
pieţei se numără:
a) interdicţii de vânzare a anumitor produse;
b) restricţii privind publicitatea;
c) reglementări referitoare la preţuri;
d) limitarea cîmpului de manifestare a unor metode de vânzare.
19. “Ansamblul publicului” care influenţează evoluţia activităţii pieţei
poate fi structurat în următoarele categorii:
a) cumpărătorii;
b) distribuitorii;
c) prescriptorii;
d) furnizorii.
20. Printre consumatorii/utilizatorii finali prezenţi în cadrul pieţei se
numără:
a) unităţile administraţiei de stat;
b) întreprinderile;
c) familiile;
d) indivizii.
21. Printre fenomenele care au condus la mondializarea pieţei se
numără:
a) standardizarea produselor;
b) modernizarea mijloacelor de comunicaţii;
c) producţia de masă;
d) dezvoltarea reţelelor financiar-bancare.
22. Printre fenomenele care au condus la apariţia şi evoluţia
procesului de unificare a pieţelor interne se numără:
a) dezvoltarea puternică a companiilor multinaţionale;
b) înfiinţarea şi dezvoltarea unor firme comerciale de desfacere,
care se adresează, fie direct consumatorilor/utilizatorilor
finali, fie micilor detailişti din diferite ţări;
c) crearea unor societăţi comerciale mixte;
d) schimburile directe de mărfuri între marile magazine din
diferite ţări.

D. Care din următoarele propoziţii sau fraze sunt adevărate şi

care sunt false:
1. Sfera conceptului de piaţă trebuie să cuprindă şi ansamblul de
condiţii economice, sociale sau de altă natură, care determină
dinamica ofertei şi a cererii de mărfuri, mişcarea preţurilor, evoluţia
vânzărilor.
2. Conţinutul pieţei trebuie limitat numai la suma proceselor
economice care au loc în mod efectiv.
3. Bursa de mărfuri reprezintă un exemplu de piaţă dispersată.
4. Sfera comerţului cu amănuntul reprezintă un exemplu de piaţă
concentrată.
5. Piaţa produselor farmaceutice reprezintă un exemplu de piaţă
reglementată.
6. Piaţa internă s-a format ca urmare a dezvoltării producţiei şi a
schimbului de mărfuri, prin contopirea pieţelor locale, izolate,
extinzându-se o dată cu dezvoltarea sferei circulaţiei la scară
naţională.
7. În rândul pieţelor locale se înscriu şi târgurile periodice, precum
bâlciurile sau iarmaroacele.
8. Faţă de piaţa bunurilor de consum, piaţa bunurilor industriale şi de
echipament realizează un număr mai mare de acte de schimb, având
un volum valoric foarte ridicat.
9. Volumul valoric al unui act de vânzare-cumpărare este mai scăzut
pe piaţa bunurilor de consum decât pe piaţa bunurilor industriale şi
de echipament.
10. Societatea modernă oferă multiple posibilităţi pentru satisfacerea
nevoilor, atât sub aspectul sortimentului de produse pus la dispoziţia
consumatorului, cât şi sub aspectul căilor de satisfacere a acestui
consum.
11. Piaţa serviciilor cunoaşte, mai ales în cadrul ţărilor avansate din
punct de vedere economic, un ritm de dezvoltare deosebit de intens,
depăşind pe cel al pieţei mărfurilor.
12. În general, în majoritatea ţărilor lumii, piaţa rurală deţine
ponderea principală.
13. În perioada actuală, în majoritatea situaţiilor, pieţele sunt ale
producătorilor/ofertanţilor.
14. Producţia bunurilor industriale reprezintă, în majoritatea ţărilor, un
factor principal al evoluţiei pieţei.
15. În majoritatea ţărilor lumii, mărfurile importate deţin o pondere
mai mare în ansamblul ofertei faţă de producţia indigenă.
16. În ansamblu, importurile au un rol secundar pe piaţa internă, în
comparaţie cu producţia autohtonă, dar ele se bucură de o atenţie
deosebită din partea statului deoarece contribuie atât la creşterea
fondului de mărfuri, cât şi la diversificarea şi creşterea nivelului
calitativ al ofertei.
17. Veniturile nu reprezintă o bază pentru desfăşurarea activităţii în
cadrul pieţei.
18. Sporul de venit reprezintă întotdeauna un factor imediat de
creştere a volumului activităţii de piaţă.
19. Veniturile pot fi folosite atât pentru satisfacerea nevoilor de
consum individual, cât şi pentru sporirea capacităţii de investiţii a
diferiţilor întreprinzători.
20. În majoritatea ţărilor occidentale dezvoltate, hedonismul a
înregistrat o influenţă crescândă asupra stilului de viaţă.
21. Specialiştii apreciază că volumul şi structura activităţii de piaţă
sunt tributare diferitelor laturi ale sistemului de valori social-culturale.
22. Consumatorii/utilizatorii finali prezenţi în cadrul pieţei pot fi
efectivi sau potenţiali.
23. În practică, se întâlnesc numeroase cazuri în care nu
consumatorii finali sunt cei care decid alegerea produselor pe care le
consumă.
24. Cumpărătorii nu reprezintă o categorie distinctă de cea a
consumatorilor/utilizatorilor finali.
25. În cadrul pieţei produselor farmaceutice, medicii joacă atât rolul
de prescriptori, cât şi pe cel de consilieri.
26. Volumul schimburilor între ţări creşte într-un ritm inferior celui al
activităţii productive a fiecărei ţări.
27. Specialiştii apreciază că activitatea comercială creşte mai
puternic decât activitatea productivă.
28. Din punct de vedere al consumatorilor/utilizatorilor finali, distincţia
piaţă internă-piaţă externă nu prezintă nici o importanţă, pentru ei
fiind importantă achiziţionarea unui produs de calitate, indiferent de
provenienţă.
29. Fenomenul de mondializare a pieţelor presupune unificarea
pieţelor interne.

E. Stabiliţi corespondenţa corectă:

1.
I. forma tradiţională a pieţei; a) halele publice;
II. forma modernă a pieţei b) reţele de comunicaţii
2.
I. piaţă; a) nesatisfăcută;
II. cerere b) reală;
 c) de probă;
d) reglementată
3.
I. piaţa bunurilor industriale şi de a) produse destinate
echipament; populaţiei;
II. piaţa bunurilor de consum b) produse destinate
individual consumului productiv

IV. Teme de referate

1. Factorii care influenţează dinamica pieţei bunurilor şi serviciilor din

România
2. Piaţa rurală din România
3. Caracterizarea pieţei … (produs/serviciu)
4. Mondializarea pieţei bunurilor şi serviciilor
5. Globalizarea şi efectele sale economico-sociale

V. Bibliografie selectivă

1. Patriche D. (coord.)- Economie comercială, Ed. Economică,

Bucureşti, 1998;
2. Martin H.-P., Schumann H.- Capcana globalizării, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999;
3. Giddens A.- Consecinţele modernităţii, Ed. Univers, Bucureşti,
2000;
4. Bauman Z.- Globalizarea şi efectele ei sociale, Ed. Antet,
Bucureşti, 1999;
5. Marin D.- Economie contemporană: ce este globalizarea ?, Ed.
Economică, Bucureşti, 2000;
6. Hirst P., Thompson G.- Globalizarea sub semnul întrebării.
Economia internaţională şi posibilităţile de guvernare, Ed. Trei,
Bucureşti, 2002;
7. Weiss L.- Mitul statului lipsit de putere. Guvernarea economiei în
era globalizării, Ed. Trei, Bucureşti, 2002;
8. Cordellier S. (coord.)- Mondializarea dincolo de mituri, Ed. Trei,
Bucureşti, 2001;
9. Soros G.- Despre globalizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
10. Patriche D.- Marketing în economia de piaţă, Ed. Optimal,
Bucureşti, 1995;
11. Kregel J., Matzner E., Grabher G.- Şocul pieţei, Ed. Economică,
Bucureşti, 1995;
12. Băbăiţă J., Duţă A.- Pieţe şi preţuri, Ed. de Vest, Timişoara, 1995
 VI. Răspunsuri

B. C. D. E.
1. bunurilor şi 1. a, b, c, d 1. adevărat 1. I a; II b
serviciilor
2. comerţul 2. a, b, c, d 2. fals 2. I b, c, d;
II a, b
3. piaţa 3. a, b, c, d 3. fals 3. I b, II a
4. ofertă, cerere 4. a, b, c, d 4. fals
5. consum 5. c, d 5. adevărat
6. bani, credit 6. a, b 6. adevărat
7. preţurile 7. b, c 7. adevărat
8. etalon 8. a, b 8. fals
9. internă 9. b, c 9. adevărat
10. externă 10. a, d 10. adevărat
11. gravitaţiei 11. b, c 11. adevărat
12. 12. b, c 12. fals
cumpărătorilor
13. ofertei 13. a, b, c, d 13. fals
14. venituri 14. a, b 14. adevărat
15. autoconsum 15. a, b, c, d 15. fals
16. conjuncturali, 16. a, b, c, d 16. adevărat
specifici
17. consumatorii/ 17. d 17. fals
utilizatorii
18. concurenţe 18. a, b, c, d 18. fals
19. a, b, c, d 19. adevărat
20. a, b, c, d 20. adevărat
21. a, b, c, d 21. adevărat
22. a, b, c, d 22. adevărat
23. adevărat
24. fals
25. adevărat
26. fals
27. adevărat
28. adevărat
29. adevărat