Activitatea de standardizare presupune un ansamblu de tehnici colective, care permit s se determine definiiile,

caracteristicile, dimensiunile, calitile, metodele de ncercare i testare, regulile de ntrebuinare a obiectelor sau a produselor i
s se aplice standarde astfel elaborate.

Standardul este un document stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut, care prevede reguli,
prescripii i caracteristici referitoare la diferite activiti, n scopul obinerii unui grad optim de ordine la un moment dat.

Standardele sunt aadar, acte normative care stabilesc nsuirile tehnice i economice pe care trebuie s le
ndeplineasc un produs sau serviciu, potrivit nivelului de dezvoltare la un moment dat.

Ridicarea calitii produselor n concordan cu protecia consumatorilor i a mediului nconjurtor;

Tipizarea, unificarea i agregarea sortotipodimensiunilor;

Facilitarea schimburilor pe pieele naionale i internaionale.

standardizarea ncearc s gseasc limitele ntre care se pot desfura anumite procese, cifre care indic pe de o parte
calitatea minim ce trebuie s ptrund pe pia, iar pe de alt parte, limitarea consecinelor polurii la valori rezonabile care s nu
aduc atingeri mediului nconjurtor.

n general,se tinde la o aliniere a standardelor urmrind rile puternic dezvoltate.

Prin tipizare se realizeaz simplificarea, eliminarea variantelor care nu sunt necesare, se stabilete o gam raional
tehnic i economic i mrimi de produse, adecvate necesitilor ntr-o anumit perioad de timp.

Unificarea tipodimensional a produselor reprezint o activitate prin care nsuirile i condiiile de baz pentru
cteva dimensiuni de produse sunt asociate ntr-o dimensiune tip, selectat dintre cele existente sau nou concepute.

unificarea tipodimensional pe orizontal, care este posibil numai ntre tipodimensiuni de produse vecine, ca urmare
a parametrilor diferii ai acestora;

distincte ca

unificarea tipodimensional pe vertical, care se bazeaz pe utilizarea unor elemente unificate ntre maini care, dei
destinaie funcional, au parametri sensibili egali ntre ei.
Se asigur nlesnirea, uurarea schimburilor de mrfuri i informaiilor tehnico- tiinifice pe piaa intern i

internaional. Prin existenta standardelor la diferite

nivele se uureaz mult modul de comunicare.
Contractele ncheiate ntre parteneri, nu mai enumer o

mulime de probleme, ci pur i simplu se fac referiri la

anumite standarde bine definite i stabilite de ambii
parteneri.

Simbolizrile i codificrile permit o comunicare

facil indiferent de limba vorbit de parteneri.

Se permite prelucrarea uoar a datelor, o comunicare mai

rapid, n special n condiiile mijloacelor moderne de
prelucrare a informaiilor i transmiterilor de date.

Standardele , ca acte normative se pot grupa n 3 mari categorii:

Acte normative care reglementeaz calitatea i aspecte ale calitii produselor (ex. Ordonana 19/1992 privind
activitatea de standardizare n Romnia);

Documente care prescriu calitatea produselor: standarde, caiete de sarcini, documentaii tehnice;

Documente care certific calitatea produselor: certificate de garanie, certificate de calitate, buletine de analiz.
Dup domeniul de activitate:

Standarde n domeniul produciei industriale;

Standarde n domeniul construciilor;

Standarde n domeniul transporturilor;

Standarde n domeniul comerului, etc.

Dup coninutul pe care-l au:

Standarde care definesc unii termeni;

Standarde care clasific unii termeni;

Standarde care clasific produsele;

Standarde care fac specificaii la caracteristicile de calitate a unor produse.

Dup nivelul la care sunt emise:

Standarde individuale;

Standarde de firm;

Standarde profesionale;

Standarde naionale;

Standarde regionale;

Standarde internaionale.
n funcie de dimensiunea lor:

Standarde de produs;acestea pot fi complete i pariale; standardele complete se refer la un produs concret pe care l
reglementeaz. Standardul parial analizeaz numai una sau cteva probleme din standardul complet.

Standarde cu caracter general; se refer la probleme de standardizare de interes general, care se pot aplica unor
produse diferite.

Se aplic persoanelor juridice. Elaborarea i aprobarea programelor de standardizare se face de ctre firmele care i-au
propus acest lucru, dup cum modificrile sau anulrile ulterioare au la baz acelai organ tehnic care le-a realizat. n general,
aceste standarde au la baz fie standarde mai vechi din aceeai firm, fie standarde naionale, la care firma dorete s se alinieze. n
condiiile concurenei de pe piaa internaional, n prezent standardele de firm pot depi cadrul naional asimilnd noutile
mondiale i integrndu-se n circuitul valorilor internaionale. Introducerea standardelor la nivelul firmelor este ntotdeauna
benefic, pe de o parte pentru c se realizeaz o calitate corespunztoare, iar pe de alt parte, prin standardizare crete
productivitatea muncii.

Se aplic n unele domenii de activitate, n cadrul organizaiilor profesional legal constituite. Elaborarea, modificarea,
suspendarea sau anularea de standarde se face n cadrul acestor organizaii, de ctre organisme specializate, cel mai adesea de ctre
comitetele tehnice de standardizare stabilite de organele interesate. Prin intermediul standardelor profesionale se stabilete un
limbaj i o terminologie adecvat care permite comunicarea facil, mai ales n relaiile internaionale, barierele impuse de limb
disprnd.
Sunt aprobate oficial de institute de standardizare ale rilor respective.
Obiectivele institutelor naionale de standardizare sunt:

Supravegherea i coordonarea lucrrilor de standardizare la nivel naional n scopul elaborrii de standarde naionale;

Existena ca institut naional n domeniul cooperrii bilaterale i multilaterale n lucrri ntreprinse la nivel regional i
internaional, cu institute similare din alte ri;

Schimburile reciproce de informaii.

Standardele naionale au o utilizare care poate fi voluntar sau obligatorie.

Standardele regionale au ca arie de aplicabilitate o anumit zon geografic i sunt obligatorii doar n anumite ri.
Dintre msurile preconizate pentru realizarea pieei unice europene mai mult de jumtate se refer la uniformizarea reglementrilor
n materie de standarde, norme tehnice de control, de protecie i antipoluante. Activitatea de standardizare este susinut att de
organismele comunitii europene, ct i de fiecare ar n parte.
n anul 1928 s-a nfiinat Asociaia Internaional de Standardizare, care n 1947 a devenit Organizaia Internaional de
Standardizare (ISO). Principalul su scop este acela de a favoriza dezvoltarea standardizrii pe plan mondial pentru facilizarea
schimburilor de produse i servicii ntre ri i pentru dezvoltarea cooperrii n domeniul activitilor intelectuale
Obiectivul ISO const n:

Organizarea coordonrii i unificrii standardelor naionale;

Elaborarea de standarde internaionale;

Organizarea schimburilor de informaii ntre rile interesate.

Cea mai important activitate din domeniul calitii produselor i serviciilor pe care a reglementat-o ISO s-a
materializat n standardele din seria ISO- 9000. Aceast serie, descrie modalitatea de asigurare a cumprtorului c un furnizor are
capacitatea s respecte standardele de calitate i s livreze un produs sau serviciu de calitate. Sunt enumerate regulile de baz care
guverneaz sistemele calitii. Folosirea lor nu este obligatorie, cu excepia cazurilor n care guvernele sau autoritile care
coordoneaz aceast activitate impun folosirea lor.

ISO cuprinde organisme naionale de standardizare din 88 de ri din care 72 membre i 16 membri corespondeni.
Romnia este membr a acestei organizaii. Dei aceste standarde elaborate de ISO sunt facultative, fiind utilizate de unii, este
inevitabil s se recurg la ele de toi agenii economici, pentru a face fa concurenei

n Romnia, standardizarea este reglementat de Legea nr.20/1984 privind tipizarea i standardizarea produselor,
construciilor i tehnologiilor, Ordonana nr. 19/1992 privind Activitatea de standardizare n Romnia i H.G. nr. 483/1993 privind
funcionarea Institutului Romn de Standardizare ca organ specializat al administraiei publice centrale n domeniul standardizrii.
Pn la apariia Ordonanei 19/1992, standardele noastre se numeau standarde de stat (STAS). De la apariie acesteia ele poart
denumirea de standarde romne (SR). Toate standardele aprute pn n 1992 au trebui s fie revizuite de ctre organele de
specialitate abilitate n acest sens i transformate n standarde romne sau anulate.
Standardele din Romnia au aprut n 1949 i sunt grupate n trei categorii:

Standarde naionale generale, care au prevederi obligatorii pentru ntreaga economie naional;

Standarde naionale de recomandare, care aa cum arat i titlu , doar recomand;

Standarde naionale experimentale, care se aplic n unitile economice care au perioad de nceput n producerea
unor mrfuri, trebuie s dobndeasc experien i apoi s elaboreze standardele generale

Activitatea de standardizare este coordonat i realizat de Institutul Romn de Standardizare, care este un
organ al administraiei centrale i se afl n subordinea guvernului, avnd calitatea de ordonator principal de credite bugetare.
IRS realizeaz politica de standardizare, coordoneaz i ndrum activitatea de standardizare n ara noastr;
Standardele romne poart un indicativ format din simbolul SR, numrul de ordine respectiv i n continuare dou
cifre ale anului intrrii n vigoare.
Certificarea ISO 9001 este o recunoatere oficial, oferit de un organism de certificare care atest conformitatea sistemului de
calitate al organizaiei la exigenele unei norma internaionale de management al calitii : norma ISO 9001.
ISO 9001 este structurat n cinci capitole:

exigenele sistemului de calitate

responsabilitile conducerii

managementul resurselor

lucrtori

logica msurilor, analiza i ameliorarea calitii.

certificarea, omologarea, acreditarea

Recurgerea la certificare a devenit o practic inevitabil pentru a aduce dovada seriozitii ntreprinderilor, a
competenei oamenilor i a calitii persoanelor, certificarea conformitii produselor i serviciilor devenind un factor foarte
important al dezvoltrii schimburilor comerciale, precum i al proteciei consumatorilor.

Pentru a vinde un produs pe piaa naional si cea internaional este necesar ca produsul care se realizeaz sa fie
certificat. Certificarea a aprut din nevoia de a elimina controalele care se repetau pentru recepia aceluiai produs, controlul
putndu-se efectua de ctre productor, care declar conformitatea produsului su cu cele nscrise n caietul de sarcini.

Prin certificare se nelege totalitatea activitilor efectuate de un organism neutru, independent de furnizor i
beneficiar, competent din punct de vedere juridic i profesional, prin care se atest n scris performanele unui produs sau
serviciu, precum i capabilitatea productorului de a-l reproduce n serie la parametrii stabilii Cu alte cuvinte, certificarea este
procedura de atestare a conformitii unui produs, a unui serviciu sau a unui sistem de organizarea a ntreprinderii n raport cu un
standard.

n funcie de domeniul de certificare exist:

certificarea produselor sau serviciilor, care atest c proprietile unui bun sau al unei prestaii sunt conforme cu
specificaiile tehnice;

certificarea sistemelor calitii, care atest conformitatea sistemului de asigurare a calitii unei ntreprinderi sau a unei
pri dintr-o ntreprindere cu un standard din seria ISO 9000;

certificarea personalului, care atest competena profesionitilor fa de criterii stabilite.

Certificarea produselor presupune trei operaii:

o ncercare pe un produs efectuat ntr-un laborator acreditat;

un audit n unitatea economic, pentru a convinge c procesul de fabricaie este stpnit, iar produsul este corect
controlat;

o supraveghere a productorului pentru evitarea dereglrilor ce pot aprea n timp.

Un demers similar certificrii produselor trebuie fcut i la nivelul
organizatoric al unitilor economice. A dovedi calitatea este o etap
suplimentar, indispensabil n cutarea noilor piee pentru produse
noi, n special la export.
n urma certificrii rezult:

1.

un certificat de conformitate, prin care se atest calitatea produselor/serviciilor ;

2.

un certificat de capabilitate, prin care se atest capacitatea organiza iei de a realiza produse/servicii de calitate n
condiii normale de funcionare.

3.

Frana a introdus marca de certificare a conformitii (NF-Norme Francaise) nc din 1947 odat cu nceperea
certificrii produselor. Pe teritoriul francez exist peste 28 de organisme certificatoare de produse.

4.

Marea Britanie are peste 24 organisme de certificare; la baza activitii st certificarea sistemelor calitii, respectiv a
unitilor economice; Institutul Britanic de Standardizare este singurul gestionar al mrcii de conformitate.

5.

Germania are un mod de certificare diferit. Organismul german de certificare (DIN), efectueaz puine certificri.
Productorul i declar singur conformitatea produsului la standard prin nregistrare la DIN. Automat, DIN permite utilizarea
siglei sale.

6.

n 1998 s-a creat cadrul legal pentru activiti de acreditare i certificarea conformitii, precum i pentru activitatea de
standardizare.

7.

Organismele nfiinate pe baza acestor reglementri au fost: Asociaia Reelei Naionale de Acreditare (RENAR) i
Asociaia Romn de Standardizare (ASRO). Aceste organisme sunt persoane juridice de drept privat, de interes public cu statut de
asociaii fr scop lucrativ.

8.

Comisia de omologare, stabilit conform unei proceduri specifice, se compune din reprezentani ai productorilor,
beneficiarilor/consumatorilor, unitilor de cercetare-proiectare, laboratoarelor acreditate pentru testarea unitilor interesate.

9.

Potrivit reglementrilor din ara noastr, lista produselor pentru care este obligatorie omologarea este aprobat de
Guvern, la propunerea ministerelor sau departamentelor interesate. . La cererea productorilor pot fi omologate i alte produse.

10.

n cazul produselor a cror omologare este obligatorie, ncercrile i verificrile n vederea omologrii se efectueaz
numai n laboratoare acreditate.

11.

Comisia de omologare elibereaz certificate de omologare. n el se confirm nivelul calitii omologate, care este de
referin pentru calitatea produselor realizate n serie.

12.

Acreditarea reprezint procedura prin care un organism, reprezentnd o autoritate, recunoate formal ca un organism
sau o persoan este competent s ndeplineasc sarcini specifice.

13.

Cu alte cuvinte, acreditarea se refer la laboratoare, organisme de certificare i inspecie care au fost evaluate i
auditate la intervale regulate de ctre o ter parte n ceea ce privete competena lor tehnic, prin raportare la criterii tehnice
publicate.

14.

Acreditarea se face i pentru institute care desf oar activit i specifice (universit i, institute de cercetare).

Dumitru Craciunescu (Director General Diana)

Firma: Diana, Ramnicu-Valcea
www.diana.ro
2001: Titlul de companie ECOPROFIT, conferit de catre Ministerul de Externe din Austria
2002: Certificarea sistemului de Management al Calitatii conform standardului SR EN ISO 9001:2001
Din 2005: Certificat Moody International SRL, standardul DS 3027 E:2002
Produsele DIANA: Omologate de catre Asociatia Romana a Carnii Produs marca de calitate
Industria:
Carne
Profilul de activitate:
Productie si comercializare carne si produse din carne, 24 de magazine proprii
Evolutie:
Infiintata in 1991: Principalul obiect de activitate comercializarea produselor alimentare si nealimentare.
1997: Prima unitate proprie de productie pentru carne si produse din carne, utilata cu tehnologie de ultima ora si logistica
performanta.
In 2000: Linia de productie se dezvolta cu activitatile de abatorizare, transare a carnii, preparare a produselor, depozitare si
transport.
2011: Unul dintre principalii producatori din industria carnii din Romania, detinand 24 magazine in judetul Valcea.
Date si cifre:
Cifra de afaceri peste 200 mil. RON
Cantitati carne procesate / zi aprox. 80-100 tone
Cantitati produse livrate / zi 50-60 tone de produse de carne pleaca zilnic pe poarta fabricii
Abatoare de sacrificare 30 bovine / ora; 60 porcine / ora
Numar de angajati in fabrica 400
Numar angajati Diana 611
Numar clienti 1.500
Comenzi / zi 650
Numar de agajati utilizatori ai sistemului informatic RBC 60
Solutii IT RBC:
Sistem IT integrat (hardware si software) de abatorizare, transare, productie, management al stocurilor si trasabilitate.
Cerinte Diana:
Trasabilitatea in dublu sens: de materie prima sau animal sacrificat la produs finit, precum si de la produs finit la materie prima /
animal sacrificat.
Controlul complet si in timp real al stocurilor prin puncte de cantarire, scanare si etichetare: materii prime (animale, carcase,
carne), materiale auxiliare (condimente, materiale ambalare), semiproduse (carcase, parti anatomice), produse finite (preparate,
ambalate), marfuri.
Managementul stocurilor: Cu ce materii prime se lucreaza, Ce semi-fabricate se folosesc
Cand au fost ele produse sau livrate, Din ce lot provin aceste materii prime, In ce au fost ambalate produsele, Cu ce termen de
garantie au fost ele livrate, De catre ce furnizor si sofer au fost livrate, la ce data
Urmarirea in timp real a gradului de respectare a conditiilor de realizare a produselor
Controlul randamentelor in timp real, pe toate fazele de productie, pe baza schemelor / retetelor de fabricatie
Interfata cu actualul sistem de contabilitate
Solutia RBC:
RBC a implementat o solutie completa, acoperind in totalitate cerintele clientului: consultanta analiza realizare macheta
instalare si parametrizare echipamente instalare si parametrizare soft scolarizare suport si lansare in productie.
Solutia RBC acopera intregul lant valoric al ciclului de productie, de la receptia marfii sau a animalului de sacrificat si pana la
livrarea produselor, furnizand toti indicatorii cheie de performanta, la nivelul fiecarei etape, si toti indicatorii de trasabilitate. Se

urmaresc, controleaza si eficientizeaza parametrii de tip: randamente, pierderi, volum procesat si eficienta, calitate, miscari si
necesar de stocuri, trasabilitate si profitabilitate.
Solutia RBC se bazeaza pe o experienta de 30 de ani in aceasta industrie si implementari de succes la lideri in domeniul industriei
carnii.
In fiecare dintre etapele de Abatorizare, Transare, Productie sunt instalate echipamentele RBC (etichetatoare, scannere industriale,
cantare, imprimante, etc.) care comunica in timp real cu sistemul, transmitand informatiile in mod centralizat.
Echipamente integrate:
Cutii de protectie pentru posturi
Monitoare si tastaturi Axel
Scannere industriale
Imprimante termice
Etichetatoare Bizerba manuale si automate
Cantare
Beneficii:
Timpul de livrare s-a diminuat, dar nu numai. Incepand de la sacrificare si pana la produsul care iese pe poarta fabricii, totul este
inregistrat. Totul se eticheteaza cu coduri de bare, iar pe fluxul tehnologic se poate vedea de unde provine produsul, cum a fost
procesat. Comenzile care vin de la clienti intra in sistemul integrat si la orice moment se pot accesa informatiile. Nu mai exista
riscul de a se pierde informatii sau a se intarzia livrarile. Marin Olteanu (Director Fabrica Diana)
-Controlul total si eficient al proceselor de Abatorizare, Transare, Productie
-Monitorizare si control deplin al indicatorilor cheie de performanta
-Mentinerea trasabilitatii de catre sistem, o raportare rapida si usoara in caz de probleme
-Etichetarea pe intreg fluxul de productie, conform legislatiei sanitar-veterinare in vigoare
-Controlul riguros al calitatii
-Urmarirea randamentelor in timp real pe toate fazele de productie pe baza schemelor / retetelor de fabricatie
-Cresterea productivitatii si a randamentului la nivelul intregului proces de abatorizare, transare, productie
-Controlul complet in timp real al stocurilor, prin puncte de cantarire, scanare si etichetare
-Cunoasterea si controlul costurilor reale de productie
-Sincronizarea productiei cu stocurile existente si comenzile primite, evitand astfel supra-productia si eficientizand costurile
-Promptitudine si corectitudine in livrarea comenzilor, ceea ce a dus la fidelizarea clientilor si eliminarea retururilor de marfa
-Raportari multiple, riguroase si in orice moment
-Interfatare cu sistemul contabil
-Optimizarea stocurilor, a costurilor, a proceselor, ceea ce duce la optimizarea profitului
Solutia RBC acopera intregul lant valoric al ciclului de productie, de la Abatorizare pana la Produsul Finit.
RECEPTIE STOC TRANSARE PROCESARE AMBALARE INVENTAR LIVRARE:
Plecand de la ideea din camp in farfurie, totul este inregistrat: daca se cumpara un produs din magazin, se poate urmari cu usurinta
in sens invers de unde s-a plecat, de la ce animal, din ce zona, de la ce proprietar, a.i., daca ar aparea vreodata probleme, sa se
poata identifica de unde provin si sa se rezolve in timp util. Marin Olteanu (Director Fabrica Diana)
Sistemul asigura un transfer rapid al informatiilor in rapoarte si in sisteme informatice existente, precum sistemul ERP, pentru a
obtine o privire generala asupra activitatii in ansamblu si asupra fiecareia dintre etapele acesteia, o monitorizare si un control
riguros al costurilor si a planificarii productiei.
Inregistrarea comenzilor de la clienti:
Inserarea comenzilor de la clienti se face in mod centralizat prin intermediul solutiei ERP care comunica in timp real cu sistemul.
Crearea de centralizatoare per sectii de lucru
Realizarea livrarilor (expeditiilor) pe baza de comenzi
Realizarea mai multor centralizatoare de comenzi
Abatorizare:
Receptie animale vii
Abatorizare porc si vita
Interogarea si controlul stocurilor de materii prime si produse:
Nivelul stocurilor de materii prime si produse este cunoscut in fiecare moment, oferind informatii referitoare la vechimea
produselor, termene de expirare, amplasarea in stoc, furnizorul, precum si alte informatii necesare in planificarea si programarea
productiei. In urma analizei stocului, se decide daca exista sau nu suficienta materie prima pe stoc pentru onorarea comenzilor
primite de la clienti, respectiv ce cantitati si ce marfuri mai trebuiesc produse.
Receptii externe:
Atat pentru etapa de Transare, cat si pentru cea de Productie, Ordinul de Fabricatie se lanseaza dupa ce s-a analizat stocul existent

de produse finite si materii prime, astfel incat sa se poata defini cu precizie: ce cantitati de produse si/sau materii prime exista pe
stoc si ce cantitati de materii prime trebuiesc comandate, cand si in ce cantitati, astfel incat procesele sa se desfasoare in mod
eficient. Pentru marfurile din comenzi ce trebuiesc produse, se efectueaza comenzi de materii prime si condimente necesare, atunci
cand reteta o cere. Prin comunicarea permanenta cu solutia ERP, materiile prime receptionate, verificate, cantarite si etichetate se
reflecta in timp real in cadrul sistemului. Toate informatiile relevante pentru trasabilitate sunt inregistrate, iar materiile sunt alocate
stocurilor respective.
Transare & Productie:
Fluxurile de operatii din sectiile de Transare si cele de Productie, precum si echipamentele necesare in cadrul acestor operatii sunt
integrate si comunica in timp real in cadrul sistemului. Se asigura astfel un control riguros al acestora, precum si al operatiilor
corespunzatoare.
La finalul fiecaruia dintre ciclurile complexe de Transare si respectiv Productie se compara in sistem ce s-a lansat ca si Ordin de
Fabricatie cu ce s-a realizat si se analizeaza din punct de vedere randament si eficienta.
Ambalare:
In sistem se asigura inventarierea completa, paletizarea si procesarea comenzilor, cantarirea in cadrul fiecaruia dintre procese,
controlul inventarului, monitorizarea cantitatilor ambalate, marcarea ambalajelor si etichetarea conform normelor si cerintelor
clientilor. Trasabilitatea produselor finite este completa, mergand inapoi pana la momentul primirii materiei prime/animalelor vii
de la furnizor.
Managementul stocului de produse finite si marfuri:
La capatul procesului de productie, unele produse finite rezultate sunt trimise mai departe catre alte sectii Diana, unde sunt
inventariate si inregistrate in sistem pe alte gestiuni (Ambalare, Congelare, Productie, etc.), in timp ce altele merg direct in stocul
de marfuri, dupa ambalare.
Livrare:
Comenzile sunt puse in legatura in sistem cu cantitatile de marfuri ce urmeaza a fi livrate clientilor. Produsele livrate sunt insotite
de date complete de trasabilitate, care acopera integral ciciclul de productie, mergand inapoi pana la furnizorul de materiale,
materii prime sau animale vii.

Dumitru Craciunescu (Director General Diana)

Ce sunt produsele bio

Organic, bio, ecologic. Certificari.
Ce inseamna produse organice, bio sau ecologice?
In sens general, produsele organice sunt acele produse realizate fara utilizarea
substantelor chimice, fara intervenii genetice si in armonie cu natura si mediul
inconjurator.
In mod uzual, se numesc produse bio/organice/ecologice acele produse certificate in
acest sens de un organism de certificare.
Ce este certificarea organica/bio?
Din perspectiva legala, certificarea organica este procesul de certificare a produselor
agricole sau a altor tipuri de produse care au legatura cu domeniul agricol: seminte,
carne, mancare procesata, lactate etc. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un
produs pentru a fi certificat organic difera de la o tara la alta, insa exista un set comun
de reguli generale in toata lumea:
Este interzisa, cu mici exceptii, utilizarea substantelor chimice artificiale, cum ar fi
fertilizatori, pesticide, aditivi alimentari;
Este interzisa utilizarea organismelor modificate genetic;
Este interzisa utilizarea iradierilor;
Pamantul utilizat trebuie sa fie ferit de substante chimice timp de mai multi ani inainte
de a incepe productia organica;
Producatorii certificati trebuie sa tina o evidenta scrisa a operatiunilor de zi cu zi;

 Oricand pot avea loc inspectii neanuntate ale organismelor de certificare sau ale
autoritatilor.
Din perspectiva comerciala, certificarea organica poate fi acordata si de organisme de
certificate private, care nu se supun niciunui control al autoritatilor statului si nici nu
trebuie sa fie acreditate in vreun fel.
Ce produse se pot certifica organic?
Din punct de vedere legal, se pot certifica doar produsele agricole sau alte tipuri de
produse care au legatura cu domeniul agricol: seminte, carne, mancare procesata,
lactate etc. Din punct de vedere comercial, exista certificari ale unor organism private si
pentru alte produse decat cele alimentare, cum ar fi cosmeticele organice, restaurantele,
firmele de catering sau textilele.
Cosmeticele organice nu se certifica legal?
In ceea ce priveste cosmeticele, certificarea organica are doua componente:
1. Ingredientele sale provenite din exploatari agricole acestea pot fi certificate legal;
2. Certificarea produsului din partea unui organism independent. Exista mai multe astfel
de organisme in lume si in Uniunea Europeana. Detalii gasiti in sectiunea dedicata de
mai jos.
Cum pot fi certificate cosmeticele organice?
Spre deosebire de produsele agricole, in cazul cosmeticelor nu exista reglementari legale
privind certificarea lor. Din punct de vedere legal nu a fost stabilit nici un standard pe
care cosmeticele trebuie sa il indeplineasca. Totul este la nivel privat.
Daca un produs se numeste organic, inseamna ca sigur este asa?
Doar in ceea ce priveste agricultura ecologica exista obligativitatea legala de a declara
organice doar produsele certificate, la cosmetice nu, pentru ca certificarea nu este
impusa de lege.
Care este diferenta intre organic, bio, eco si ecologic?
Niciuna. Termenul organic se utilizeaza in spatiul anglo-saxon (vorbitori de engleza):

organic food, organic milk, organic expo etc.

Termenul bio inseamna
acelasi lucru, fiind folosit in special in spatiul franco-german: agriculture biologique. Si
eco inseamna acelasi lucru. In Romania, pe sigla de certificare scrie Agricultura
Ecologica.
Care este diferenta intre organic/bio, pe de-o parte si natural?
Din punct de vedere legal, natural nu inseamna nimic, este doar o denumire de
marketing. Orice poate fi natural, fara constrangeri legale. Din punct de vedere al
certificarilor private, natural se foloseste pentru unele cosmetice, care nu indeplinesc
toate conditiile pentru a fi organice, este o stare de mijloc, intre cosmetice obisnuite si
cosmetice organice.

Alimentele si produsele agricole ecologice

Ce inseamna mancare organica sau produse agricole ecologice?

Produsele agricole bio sunt realizate respectand standardele organice/bio/ecologice
nationale sau europene.
Ce produse agricole si ce tipuri de mancare pot fi certificate organic?
Urmatoarele tipuri de produse pot fi certificate bio: legume, fructe, carne, lactate,
mancare bebe, vinuri, bere, iaurt, prajituri, produse de patiserie, cereale, paine, biscuiti,
mezeluri, sucuri, fructe conservate, ceai sau cafea.
In producerea lor este interzisa utilizarea substantelor chimice artificiale, a fertilizatorilor,

pesticidelor, a aditivilor alimentari, a organismelor modificate genetic, a radiatilor cu

raze X.
Pentru a fi comercializate ca produse ecologice, acestea trebuie certificate.
Cine produce mancare ecologica?
Oricine vrea acest lucru si obtine certificarea, inclusiv mici fermieri sau mari exploatatii
agricole care vand in hyper-market-uri.
Care sunt reglementarile din Romania in ceea ce priveste certificarea
produselor alimentare?
Se aplica aceleasi reglementari legale ca in Uniunea Europeana.
Cine controleaza procesul de certificare a producatorilor agricoli ecologici?
In Romania, procesul de certificare este supravegheat de autoritatile statului, prin
intermediulMinisterul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
De ce este nevoie de certificare organica la mancarea bio?
Certificarea organica are rolul de a-i proteja pe consumatori, de a-i ajuta sa diferentieze
usor produsele organice adevarate fata de cele care ar putea doar sa ii pacaleasca pe
oameni.
Cine stabileste standardele de certificare organica pentru mancare si produse
agricole?
In Uniunea Europeana, standardele produselor agricole bio sunt stabilite prin lege si este
interzisa utilizarea abuziva a cuvintelor: organic, bio sau ecologic. Pentru produsele
certificate bio au fost stabilite sigle distincte, usor de recunoscut de catre consumatori.
Printre aceste sigle nationale se numara:

Exista si o sigla a Uniunii Europene

pentru produsele agricole sau a altor tipuri de produse care au legatura cu domeniul
agricol?
Da, a fost lansata si este obligatorie din iulie 2010. Deocamdata este utilizata impreuna
cu cea a statelor nationale, intr-o perioada de tranzitie. Va inlocui siglele vechi complet
din 2012.
Ce legi privind produsele bio exista in Romania?
Legislatia nationala in ceea ce priveste produsele agricole organice este disponibila
pe website-ul Ministerului Agriculturii.
Ce rol au organismele de certificare a produselor agricole si a mancarii?
Organismele de certificare trebuie sa se asigure ca producatorii respecta regulile impuse
privind certificarea. Unele dintre aceste organizatii, cum ar fi Soil Association au
reglementari mai stricte chiar decat cele ale guvernului.

Cine certifica in mod concret produsele agricole si mancarea bio in Uniunea

Europeana?
La nivelul fiecarei tari exista organisme de certificare, controlate de o autoritate
guvernamentala (departamente din Ministerul Agriculturii, Agentii etc.). Aceste
organisme au o traditie indelungata, de peste 50 de ani in Marea Britanie sau de peste
25 de ani in Franta. Printre aceste organizatii de certificare ecologica se numara:
Soil Association si Organic Farmers and Growers in Marea Britanie
Agrocert, Ecocert, Qualite France in Franta
Biokreis, Bioland, Biopark, Ecoland in Germania
Cine certifica produsele agricole si mancarea bio in Romania?
Lista organismelor de inspectie si certificare aprobate de Ministerul Agriculturii pentru
efectuarea inspectiei si certificarii produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul
Romanieieste disponibila aici:.
Actualul sistem de certificare a produselor agricole ecologice este unanim
apreciat in Europa?
Acest sistem de certificare este criticat chiar de unii dintre aparatorii produselor bio cu
urmatoarele motive: certificarea este prea scumpa pentru puterea financiara a
producatorilor mici, care ar putea fi exclusi de pe piata.
Exista produse organice necertificate?
Da, exista, dar legal nu pot fi numite asa. Este vorba de micii fermierii care produc
natural, fara chimicale, dar care nu si-au certificat produsele. Sa cumperi de la acesti
producatori este o decizie de incredere, daca ii cunosti si stii ca produc in conditii bune,
atunci este in regula. Doar ca aceste produse nu pot fi comercializate cu denumirea
organic, bio sau ecologic. Pentru unii producatori, certificarea inseamna doar
birocratie, acte si cheltuieli.
Ce produse nu pot fi utilizate in fabricarea mancarii organice?
Pesticide, fertilizatori, hormoni de crestere, aditivi sau organisme modificate genetic.
Ce pozitie are Uniunea Europeana fata de agricultura ecologica?
In Uniunea Europeana, agricultura biologica este considerata un domeniu prioritar si
incurajata logistic si financiar. Sloganul operational este Agricultura ecologica. Buna
pentru natura, buna pentru tine, exista si un logo foarte clar si un website dedicat.
La baza sprijinului pentru agricultura ecologica stau urmatoarele principii: protectia
resurselor naturale, biodiversitate, protectia animalelor, dezvoltarea comunitatilor locale,
calitatea alimentelor. Valorile definitorii ale Uniunii Europene in ceea ce priveste
agricultura organica sunt: utilizarea resurselor regenerabile, sanatatea animalelor,
utilizarea metodelor naturale ale mediului pentru combaterea daunatorilor si a bolilor,
utilizarea restrictiva a pesticidelor chimice de sinteza, a ingrasamintelor chimice, si deloc
a hormonilor de crestere, a antibioticelor si a modificarilor genetice.
Mancarea organica procesata poate fi certificata bio?
Da, cu conditia ca ingredientele din care este facuta sa fie organice. Nu este nevoie ca
100% din ingrediente sa fie organice, ci un anumit procent care variaza de la tara la tara.
Cum se poate certifica un producator agricol bio?
In primul rand, producatorul trebuie sa se inregistreze la un organism sau autoritate de
certificare. Intra apoi intr-o perioada de conversie de minimum doi ani, inainte sa inceapa
productia de recolte agricole eco. Producatorul trebuie apoi sa respecte standardele de
mediu in continuare si sa accepte controale periodice. Pentru a face acest lucru,
producatorii pot beneficia de sprijin financiar de la Uniunea Europeana.
Cum interpretam codul de certificare trecut pe produsele agricole organice?
De fiecare data cand este utilizata pe un produs, sigla ecologica a UE este insoita de
numarul de cod al organismului sau al autoritaii de control de care depinde operatorul
care a efectuat cea mai recenta operaie de producie sau de preparare.
Formatul general al numarului de cod este AB-CDE-999, unde AB este codul ISO al arii in
care se efectueaza controlul, CDE este un termen care face legatura cu producia
ecologica, precum bio sau org sau eco, iar 999 este un numar de referina.
Statele membre atribuie un numar de cod fiecarui organism si fiecarei autoritai de
control al produselor ecologice, care au primit aprobarea de a-si desfasura activitatea pe

teritoriul lor. Acest numar de cod ar trebui sa se regaseasca pe fiecare eticheta a unui
produs ecologic. Codul este un semn ca produsul pe care il cumparati a fost inspectat de
organismul sau autoritatea de control, care garanteaza ca a fost produs sau procesat in
concordanta cu cerintele Regulamentului UE privind productia ecologica.
In ceea ce priveste produsele importate, menionarea numarului de cod al organismului
sau al autoritaii de control este obligatorie numai daca este utilizata sigla ecologica a
UE. Comisia Europeana este responsabila de atribuirea numerelor de cod organismelor si
autoritailor de control care efectueaza inspecii in afara UE.

Cosmeticele organice si cosmeticele naturale

Cine certifica cosmeticele organice?
Cosmeticele organice sunt certificate de catre organisme private. Pe raspunderea lor,
aceste organisme verifica procesele de aprovizionare, productie si transport ale
cosmeticelor si emit certificatul organic sau natural in cazul in care sunt indeplinite
standardele necesare. In acest moment, la nivel european, o parte din organismele de
certificare au definit un standard minim comun, numit COSMOS.
Cum citim certificarea unui produs cosmetic organic?
In lipsa reglementarilor legale, sunt organisme private care certifica aceste produse si pe
cosmetice este trecut numele acelui organism. Cea mai importanta resursa a acestor
organisme este reputatia lor, care se castiga greu. Asa ca nu isi permit sa nu fie stricti si
corecti. Fiecare organism in parte si-a definit propriul standard de reguli.
Cum recunoastem un produs cosmetic organic sau natural certificat?
Pe ambalajul unui produs organic certificat apare sigla organismului care a efectuat
certificarea. Iata siglele celor mai importante sase institutii de certificare din Europa,
precum si principalele lor criterii urmarite:
Certificarea Certified Natural Cosmetics de la BDIH Germania se acorda
cosmeticelor compuse din urmatoarele substante:

ingrediente obtinute din plante culturi ecologice;

ingrediente obtinute din minerale;
o parte din ingrediente pot fi obtinute prin procese chimice, insa lista acestora este
strict controlata;
substantele sintetice sunt interzise;
sunt permisi conservanti, dar sunt strict marcati pe ambalaj;
sunt interzise organismele iradiate.
Certificarea de la Soil Association Marea Britanie poate fi de mai multe tipuri:

daca peste 95% din ingredientele produsului cosmetic sunt certificate

organic, atunci produsul respectiv poate utiliza sigla Soil Association si poate introduce
cuvantul organic in denumires
daca 100% din ingredientele produsului cosmetic sunt certificate organic, atunci
produsul respectiv poate utiliza sigla Soil Association si poate introduce cuvantul 100%
organic in denumires
daca peste 70% din ingredientele produsului cosmetic sunt certificate organic, atunci

produsul respectiv poate utiliza sigla Soil Association si poate introduce expresia realizat
cu ingrediente organice in denumire.
Certificarea de la Ecocert Franta se acorda cosmeticelor care indeplinesc
urmatoarele conditii:

peste 95% din ingredientele produsului sa fie certificate organic;

peste 10% din produs, calculat din punctul de vedere al greutatii, sa fie organic;
este permis ca pana la 5% din produs sa fie sintetic.
Certificarea de la Cosmebio Franta se acorda cosmeticelor care indeplinesc
urmatoarele conditii:

peste 95% din ingredientele produsului sa fie certificate organic;

peste 10% din produs, calculat din punctul de vedere al greutatii, sa fie organic;
este permis ca pana la 5% din produs sa fie sintetic.
Certificarea de la Biogarantie Belgia se acorda cosmeticelor care indeplinesc
urmatoarele conditii:

peste 95% din ingredientele produsului sa fie certificate organic;

peste 10% din produs, calculat din punctul de vedere al greutatii, sa fie organic;
este permis ca pana la 5% din produs sa fie sintetic.
Certificarea de la AIAB-ICEA Italia se acorda cosmeticelor produse din

ingrediente
aflate pe lista lor. In cazul acestei certificari nu exista un
procent minim de ingrediente organice, dar trebuie respectata intocmai lista de
ingrediente permise.
Alte certificari existente: NaTrue, Bioforum.
Ce sunt cosmeticele naturale?
La fel ca in cazul termenului organic, nici termenul natural trecut in denumirea unui
produs cosmetic nu are nicio valoare legala. Poate fi utilizat fara nicio constrangere
legala si nu garanteaza nimic. Doar certificarea unui organism de certificare este
importanta.

Exista o certificare buna de produse organice, valabila la nivel european?

Valoarea unei certificari este data doar de reputatia organismului de certificare. Sase
dintre cele mai cunoscute organisme de certificare din Germania, Belgia, Franta, Italia si
Marea Britanie au lansat in anul 2010 un standard comun de certificare,
numit COSMOS (Cosmetics organic and natural standard).
Care este scopul standardului COSMOS?
Sa impuna un standard minim si o definitie comuna pentru cosmeticele organice si
naturale. Principiile lor sunt urmatoarele:
promovarea utilizarii produselor din agricultura organica;
respectarea biodiversitatii;
utilizarea responsabila a resurselor naturale;
utilizarea unor metode de productie curate si sigure, ce respecta sanatatea umana;
dezvoltarea conceptului Chimie verde Green Chemistry.
Care sunt ingredientele cosmeticelor acceptate de standardul COSMOS?
1. apa
2. ingrediente minerale prelucrate fizic, nu chimic
3. ingrediente din agricultura ecologica
4. ingrediente prelucrate chimic, obtinute din agricultura ecologica
5. alte ingrediente
Ce operatiuni privind cosmeticele organice vizeaza standardul european de
certificare COSMOS?
Standardul de certificare COSMOS acopera urmatoarele procese din lantul de productie si
distributie:
originea ingredientelor;
compozitia produselor;
depozitarea, productia si impachetarea;
problemele de mediu;
etichetarea;
promovarea.
Ce substante sunt considerate contaminate in standardul COSMOS?
Metale grele, hidrocarburi aromatice, pesticide, dioxini, Polychlorinated Biphenyl,
substante radioactive, organisme modificate genetic, micotoxine, rezidiuri medicale,
nitrati, nitrosamine.
Ce substante si procese nu pot fi utilizate in cosmeticele certificate COSMOS?
Nanomateriale, organisme modificate genetic, iradieri si testarea pe animale.
Ce fel de certificari pot exista in cadrul standardului european COSMOS?
Pentru a putea utiliza certificarea Organic si pentru a scrie in denumire produs
organic, cosmeticele trebuie sa aiba cel putin 95% ingrediente organice, iar 20% din
produsul rezultat sa fie organic.
Pentru a putea utiliza certificarea Natural si pentru a scrie in denumire produs ce
contine ingrediente organice, cosmeticele pot avea sub 95% ingrediente organice.

Mineralele din produsele cosmetice pot fi considerate ingrediente organice?

Niciodata. Mineralele sunt produse anorganice si nu pot fi certificate drept produse bio.
Poate exista un produs cosmetic realizat si din minerale, dar acesta nu poate fi organic
100%.
Exista vreo autoritate guvernamentala care sa supravegheze procesul de
certificare a cosmeticelor?
Nu, doar organisme private.

De ce este nevoie de certificare organica la cosmetice?

Certificarea organica are rolul de a-i proteja pe consumatori, de a-i ajuta sa diferentieze
usor produsele organice adevarate fata de cele care ar putea doar sa ii pacaleasca pe
oameni. Problema este ca nu exista parghii legale pentru a face acest lucru.
Studiu de caz: cum se certifica un produs cosmetic organic in Australia
Pentru a putea utiliza certificarea Australian Certified Organic si pentru a scrie in
denumire produs organic, cosmeticele trebuie sa aiba cel putin 95% ingrediente
organice, iar restul de 5% sa fie naturale, certificate si ele.
Pentru a folosi logo-ul de baza al Australian Certified Organic si pentru a scrie pe
ambalaj realizat cu x% produse organice, cosmeticele bio trebuie sa aiba minimum
70% ingrediente organice;
Cine poate utiliza cuvantul organic pe cosmetice?
Nu exista institutie care sa interzica utilizarea cuvantului organic pe produsele
cosmetice. In cazul in care de pe ambalaj lipseste certificarea, simplul cuvant organic
nu inseamna nimic si poate pacali doar o mica parte din consumatori. Pe etichetele de
cosmetice, denumirile organic, natural sau herbal nu au definitie legala.

Surse si resurse bio

Surse pentru articol:

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale http://www.madr.ro/
Website-ul Comisiei Europene dedicat Agriculturii Ecologice
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro
Organismul de Certifcare BDIH (GE) http://www.bdih.de/
Organismul de Certifcare Soil Association (EN) http://www.soilassociation.org/
Organismul de Certifcare Ecocert (FR) http://www.ecocert.com/
Organismul de Certifcare Cosmebio (FR) http://www.cosmebio.org/
Organismul de Certifcare Biogarantie (FR) http://www.bioforum.be/
Organismul de Certifcare AIAB-ICEA (IT) http://www.icea.info/
Website-ul creat de organismele de certificare din UE pentru implementarea unui
standard comun (EN) http://www.cosmos-standard.org/
Organic Monitor (EN) http://www.organicmonitor.com/
Organismul de certificare din Australia (EN) http://www.australianorganic.com.au/
My Organic Story (EN) http://organicstory.wordpress.com/
The Hypocrisy of Organic Farmers (EN) http://www.agbioworld.org/biotechinfo/articles/biotech-art/hypocrisy.html
Resurse suplimentare:
Bio@gro, informare despre argicultura ecologica http://www.bioagro.ro/
Natura Si, lant de magazine italienesc cu produse eco (IT) http://www.naturasi.eu/
Organic Farma Zdrowia, lant de magazine polonez cu produse eco (PL)
http://www.organicmarket.pl/
Planet Organic, lant de magazine englezesc cu produse eco (EN)
http://www.planetorganic.com/
Articole interesante despre produsele
organice:http://organicinromania.blogspot.com/search/label/Despre%20organic%20in
%20general
Prin acest articol am incercat sa raspund la toate intrebarile pe care mi le-am pus eu cu
privire la produsele organice si pe care nu aveam cui sa le adresez. Daca mai aveti si
alte intrebari, va rog sa le publicati in zona de comentari de mai jos si voi incerca sa va
raspund. La fel, spuneti-mi si despre alte website-uri interesante cu privire la produse
bio, sa marim lista de resurse de mai sus.
Despre beneficiile produselor organice vom discuta cu alta ocazie, vreau sa ma
documentez temeinic inainte de a publica ceva.