Diagnostic Economic Al SC Ilvas SA

Facultatea de Economie si Aministrarea Afacerilor Iasi
Specializarea: Contabilitate, Expertiza si Audit
PROIECT
DIAGNOSTIC ECONOMIC
al S.C ILVAS SA VASLUI
1
Cuprins:
1. Prezentarea unitatii...................................................................................................................3
2. Diagnosticul activitii de producie i comercializare............................................................3
2.1. Realizarea produciei fizice...................................................................................................4
2.2. Diagnosticul calitii si al imbunatatirii ei............................................................................4
3. Diagnosticul performanei economice pe baza indicatorilor valorici ai activitii de producie
i comercializare..............................................................................................................................8
3.1. Analiza cifrei de afaceri......................................................................................................14
3.1.1. Analiza dinamicii i structurii cifrei de afaceri............................................................15
3.1.2. Analiza factorial a cifrei de afaceri.............................................................................16
3.2. Analiza marjei comerciale...................................................................................................16
3.3. Analiza produciei exerciiului............................................................................................22
3.4. Analiza valorii adugate......................................................................................................25
3.4.1. Analiza valorii adugate calculate prin metoda substractiv........................................25
3.4.2. Analiza valorii adugate calculate prin metoda aditiv................................................30
3.5. Relatiile dintre indicatorii de performanta ai activitatii de exploatare................................34
4. Diagnosticul factorilor de productie..........................................................................................35
4.1. Diagnosticul resurselor umane...........................................................................................36
4.1.1. Analiza dinamicii i structurrii personalului..............................................................36
4.1.2. Analiza stabilitii personalului....................................................................................36
4.1.3. Analiza calificrii personalului.....................................................................................38
4.1.4. Analiza utilizrii timpului de munc............................................................................38
4.2. Abaliza eficienei utilizrii personalului.............................................................................39
4.2.1. Analiza dinamicii productivitii muncii......................................................................40
4.3. Analiza gestiunii activelor imobilizate................................................................................40
4.3.1. Analiza situaiei generale a activelor imobilizate.........................................................41
4.3.2. Analiza eficienei utilizrii activelor imobilizate........................................................42
5. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor, structura si eficienta lor........................................42
2
1. Prezentarea unitatii
SC ILVAS SA Vaslui a luat fiinta prin preluarea patrimoniului fostei Intreprinderi de
Industrializare a Laptelui, construita in anul 1971, transformata in anul 1991 in societate pe
actiuni iar incepand cu anul 2002 face parte din Grupul de firme RACOVA.
Principalul obiect de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea laptelui si a

produselor lactate fiind cea mai mare fabrica de prelucrare a laptelui din judetul Vaslui.
Laptele materie prima provine in proportie de 80% de la cele 2 ferme din cadrul grupului
de firme, restul fiind colectat de la ferme moderne din judetul Vaslui.
Fermele grupului de firme au fost modernizate si retehnologizate cu utilaje si instalatii de

ultima generatie aliniindu-se astfel la standardele europene. Laptele provenit din aceste ferme
corespunde standardelor de calitate privind numarul total de germeni si celule somatice.
Productia poate fi structurata in 3 categorii:
Produse proaspete lapte integral standardizat UHT 3.5%ug, lapte semidegresat UHT1.5%ug,
lapte semidegresat UHT 1.8%ug, lapte pasteurizat semidegresat 1.8%ug., lapte pasteurizat
integral standardizat 3.5%ug, lapte batut , iaurt , iaurt degresat , sana , smantana15%ug si
20%ug, .
Branzeturi branza dulce
Unt unt de masa
Produsele societatii noastre sunt comercializate in hypermarket-urile din regiunea

moldovei cat si prin magazinele de specializate in comercializarea produselor alimentare.
Obiectivele imediate de dezvoltare ale firmei constau in diversificarea gamei

sortimentale, marirea capacitatii de productie, cresterea cotei de piata prin extinderea zonei de
desfacere.
2. Diagnosticul activitii de producie i comercializare
3
2.1. Realizarea produciei fizice
Producia fizic reprezint totalitatea valorilor de ntrebuinare rezultate create de

intreprindere care sunt puse in circuitul economic si constituie suportul material al indicatorilor
valorici ai activitatii economice , cu reflectare directa in performantele acesteia.
Identificarea corect n timp i spaiu a cerinelor pieei, ca expresie a opiunilor i
motivaiilor clienilor, oferta prompt i adecvat de produse i servicii, care s corespund din
punct de vedere cantitativ i calitativ cerinelor acestora, condiioneaz recunoaterea
respectivelor bunuri materiale ca valori de ntrebuinare sociale.
Diagnosticul productiei fizice vizeaza realizarea programului de productie pe sortimente si
gradul de respectare a sortimentului programat.
Asortimentul productiei il formeaza totalitatea produselor si semifabricatelor al caror
volum este stabilit prin program in anumite proportii ce reflecta structura sortimentala pent ru
care s-au incheiat contracte ferme.
Sarcinile analizei programului de producie pe sortimente constau n relevarea att a
gradului de realizare a obligaiilor asumate prin contractele ncheiate cu beneficiarii (asigurarea
concordanei dintre cererea i oferta de bunuri materiale), ct i a modului de satisfacere a
criteriului eficacitii n alocarea i utilizarea potenialului intern al ntreprinderii. Aceasta analiza
se realizeaza cu ajutorul indicilor individuali (Iq), coeficientului mediu de sortiment (Cs) si
coeficientului de nomenclatura (Kn).
a). indicii individuali de ndeplinire a programului de producie pe fiecare sortiment n
parte , se obtin prin raportarea productiei efective (q1) la productia programata (q0) pe
sortimente.:
Iq
q1
100 respectiv Iq
q 1
100(%)
q0 q 0
b) Coeficientul mediu de sortiment ( K s )
Acest procedeu se utilizeaz pentru a caracteriza gradul de realizare a programului de

fabricaie pe total ntreprindere, n cazul unei producii eterogene.
4
Coeficientul mediu de sortiment se stabilete avnd n vedere principiul de baz conform
cruia nu se accept compensarea nerealizrilor nregistrate la anumite sortimente de ctre
depirile de la alte sortimente.
Cs
q (100) respectiv Cs
q * p (100)
q 0 q * p
0
In care:
q = productia luata in calcul (in limitele programului);
q0 = productia programata.
Coeficientul mediu de sortiment are valori intre zero si unu:
a). Cs = 1 , programul a fost indeplinit si/sau deposit la toate sortimentele.
b). Cs < 1 , programul nu a fost realizat la toate sortimentele.
c). Coeficientul de nomenclatur (Kn) arata numarul de sortimente sub limita

prevederilor din program:
n
Kn 1 (100)
N
n care:
N numrul total al sortimentelor din nomenclatorul de fabricaie;
n numrul sortimentelor la care programul de producie nu a fost realizat.
Coeficientul cu valori indica nerealizari cu atat mai mari , cu cat are valori
mai mici.
De exemplu, producia fizic omogen pe sortimente la SC ILVAS SA VASLUI se prezint
astfel:
Tabelul nr. 1
Volumul fizic (l) Abateri

Produsul - Sortimentul Indici () In calcul
Programat(q0) Realizat(q1) (Iq) (q1 -q0) (q)
LAPTE INTEGRAL STANDARDIZAT UHT 7069 7396 104,63 327 7069
LAPTE PASTEURIZAT LA PUNGA 13800 13675 99,09 -125 13675
LAPTE PASTEURIZAT LA CUTIE 8236 8952 108,69 716 8236
5
TOTAL 29105 30023 103,15 918 28980
q1 30023
1. Indicele productiei fizice: I q 100 100 103,15% ;
q0 29105
2. Coeficientul de sortiment: Cs
q
28980
0,996(99,67%)
q 0 29105
In concluzie , realizarea productiei pe sortimente in proportie de 99,67% a fost efectul
neindeplinirii productiei de LAPTE PASTEURIZAT LA PUNGA , in conditiile in care la celelalte
sortimente s-au inregistrat depasiri care au favorizat depasirea volumului fizic total al productiei.
3. Coeficientul de nomenclatura:
n 1
Kn 1 1 1 0,2 0,66(66%) .
N 3
Productia fizica s-a realizat numai la 66 % din sortimente.
In concluzie , programul de productie pe sortiment nu a fost indeplinit integral , desi pe
total s-a inregistrat o depasire de 3,15 %.
n cazul unei producii neomogene, prin intermediul preurilor produselor se obine
urmtoarea situaie:
Tabelul nr. 2
Indici
Produse Volumul fizic (%) Valoarea productiei(mil lei)
Programat(q0 Programat(q0*p
) Realizat(q1) (Iq) ) Realizat(q1*p) Calcul(q*p)
Lapte consum 29105 30023 103,15 451127500 465356500 451127500
Produse proaspete 1498 1586 105,87 25480980 26977860 25480980
Branzeturi 35 28 80,00 518000 414400 414400
Unt 155 167 107,74 2441250 2630250 2441250
Total x x x 479567730 495379010 479464130
Pe baza datelor din tabelul 2 se obin urmtoarele rezultate:
1) Indicele produciei fizice: Iq

q1* p *100 495379010 *100 103,30%
q0 * p 479567730
2) Coeficientul de sortiment: Cs
q * p 479464130 0,999 < 1
q0 * p 479567730
6
In concluzie programul de producie nu s-a realizat integral. Datorit creterii preurilor
produselor s-a depit valoarea produciei programate cu 3,32%.
Analiza programului de productie pe sortimente evidentiaza in ce masura programul a
fost sau nu realizat la sortimente , dar nu scoate in evident gradul in care s-a respectat structura
programata a productiei in cadrul asortimentului.
Structura sortimentala fizica sau valorica reflecta ponderile sortimentelor in volumul
productiei fizice sau valorice si se determina in cazul intreprinderii analizate cu ajutorul
raportului:
Analiza structurii vizeaza gradul de respectare a structurii programate prin intermediul

procentului mediu de structura (S):
In care:
Sc = structura luata in calcul (cea mai mica intre structura initiala si structura efectiva):
In care:
g = abaterile procentuale negative.
Valoarea procentului mediu de structura poate fi:
a). S = 100 , daca s-a respectat structura sortimentala programata;
b). S < 100 , daca s-a modificat structura sortimentala.
Din corelarea structurii medii cu coeficientul mediu de sortiment pot rezulta urmatoarele
situatii:
1. Cs < 1 si S 100 nerealizarea sortimentului , cu/fara modificarea structurii;
2. Cs = 0 si S 100 realizarea sortimentului , cu/fara modificarea structurii.
Tabelul nr. 3
Sortimente Volumul fizic (l) Structura fizica In calcul

Programat(q0) Realizat(q1) (Si0) (Si1) (Sc)
LAPTE INTEGRAL STANDARDIZAT UHT 7069 7396 24,29 24,63 24,29
LAPTE PASTEURIZAT LA PUNGA 13800 13675 47,41 45,55 45,55
LAPTE PASTEURIZAT LA CUTIE 8236 8952 28,30 29,82 28,30
7
TOTAL 29105 30023 100,00 100,00 98,13
Pe baza datelor din tabelul nr.3 se obtin urmatoarele rezultate:
2. Procentul mediu de structura: sau
3. Comparand coeficientul mediu de sortiment cu structura medie rezulta:

Cs = 0,997 < 1 ; S = 98,13% < 100 nerealizari la sortiment si structura.
n cazul unei producii neomogene, prin utilizarea preurilor produselor se obine
urmtoarea situaie:
Tabelul nr. 4
Indici
Produse Volumul productiei (%) Structura sortimentala valorica (%)
In
Programat(qi0*p) Realizat(qi1*p) (Iq) Programat(Svi0) Realizat(Svi1) calcul(Sc)
Lapte consum 451127500 465356500 103,15 94,07 93,94 93,94
Produse
proaspete 25480980 26977860 105,87 5,31 5,45 5,31
Branzeturi 518000 414400 80,00 0,11 0,08 0,08
Unt 2441250 2630250 107,74 0,51 0,53 0,51
Total 479567730 495379010 103,30 100 100 99,84
Pe Baza datelor din tabelul nr.4 obtinem:
1. Procentul mediu de structura: sau
In care:
g = (94,07-93,94) + (0,11-0,08) = 0,16%
Comparand coeficientul mediu de sortiment cu structura medie rezulta:
Cs = 0,999 < 1; S = 99,84% < 100, , rezult c avem nerealizri att la sortiment ct i la
structur.
2.2. Diagnosticul calitii si al imbunatatirii ei
8
Calitatea se poate defini ca fiind msura, gradul n care un produs, prin totalitatea
caracteristicilor tehnice, economice, sociale i de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost
creat.
Calitatea este determinate de caracteristici specific pe grupe de produse , forma concreta de
masurare a acesteia variind de la ramura la ramura , de la o grupa de produse la alta.
Indicatorii de calitate prezinta particularitati in functie de natura produselor , dupa cum
astea sunt: divizibile (textile , confectii , tricotaje) sau nedivizibile in clase de calitate (utilaje ,
medicamente , produse alimentare).
Pretul mediu al produsului structurat in clase de calitate este calculate cu ajutorul relatiei:
Si = structura produsului pe clase de calitate;

Pi = pretul claselor de calitate.
De exemplu, preul produsului lapte de consum pe clase de calitate se prezint astfel:
Tabelul nr. 5
Produs Volumul fizic pe clase de Structura pe clase de Pretul unitar pe clase de

ul calitate (hl) calitate calitate
Lapte
de
consu Programat( Realizat(qi
m qi0) 1) Si0 Si1 pi0 pi1 p'0
Calit.I 15160 18914 52,09 63,00 15500 16200 x
Calit. II 7355 7006 25,27 23,34 15100 15800 x
Calit.
III 6590 4103 22,64 13,67 14400 14900 x
15149, 15257,
Total 29105 30023 100 100 85 15929 82
p0
Si0 * pi0 (52,09 *15500) (25,07 *15100) (22,64 *14400)
100 100
807353,7 381585,6 326047,1
15149,85lei / hl
100
9
p1
Si1 * pi1 (63 *16200) (23,34 *15800) (13,67 *14900)
100 100
1020574 368700 203626
15929lei / hl
100
p1 15929
I p p 0
Indicele = = 15149,85 1,05>1 arata ridicarea calitii produsului.
1) Modificarea preului mediu este diferena:
Si1 * pi1 Si0 * pi0 15929 15149,85 779,15

= p1 - p 0 = lei/hl
100 100
2) Factorii de influien sunt urmtorii:
= Si+ pi
n care:
Si = Si1* pi1 Si0 * pi0 p p 0 15257,82 15149,85 107,97 lei/hl

0
100 100
pi = Si 1 * pi1

Si
1 * pi0
p1 p 0 15929 15257,82 671,18 lei/hl
100 100
Prin insumare se verifica egalitatea:
Si + pi = +115,15 + 664 = 779,15 lei/hl =
Deci , cresterea pretului mediu al laptelui de consum s-a realizat atat prin imbunatatirea
structurii pe calitati (cresterea ponderii calitatii a I-a), cat si prin cresterea preturilor pe clase de
calitate.
Structura sortimental a produciei i preul mediu al produselor se prezint astfel:
Tabelul nr. 6
Produse Structura sortimentala Indici Pretul mediu al produselor

S0 S1 (%) pi0 pi1 p'0
15149,8 15257,8
Lapte consum 93,34 93,19 99,84 5 15929 2
Produse
proaspete 6,00 6,15 102,47 17125 17534 17232
Branzeturi 0,10 0,08 77,43 14897 15416 15061
Unt 0,56 0,58 104,28 15822 16382 15989
10
Total 100 100 x 15271,97 16030 15275,12
P0
S 0 * p0

(93,34 *15149,85) (6 *17125) (0.10 * 14897) (0,56 *15822)
15271,97 lei
100 100
P1
S 1 * p1

(93,19 * 15929) (6,15 * 17534) (0,08 *15416) (0,58 * 16382)
16030 lei
100 100
16030
Indicele I p = 1,05 1 arat ridicarea calitii produciei.
15271,97
1) Modificarea preului mediu al produciei este egal cu diferena:

= P1 - P0 = 16030-15271,97 = +758,03 lei
= S + p
In care :
S = S 1 * p0

S 0 * p0
p 0 p 0 15275,12 15271,97 3,15 lei
100 100
= S 1 * p1

S 1 * p0
p1 p 0 16030 15275,12 754,88 lei
100 100
S + = (+3,15)+(+754,88) = +758,03 = P1 - P0 = .
Pe treapta a doua de diviziune: ,
In care:
S = S
S1 * p 0 1 * p0

100 100
(93,19 15257,82) (6,15 17232) (0,08 15061) (0,58 15989)
= p 0 P0 P0
100
=15390,1 15275,12 = +114,98 lei;
11
pi
S 1 * p1

S 1 * p 0
P1 P 0 16030 15390,1 639,9 lei.
100 100
= Si + p i = (+114,98) + (+639,9) = +754,88 = p .
In concluzie , cresterea pretului mediu al productiei a fost favorizata de toti factorii dupa
cum urmeaza:
1. Cresterea ponderii laptelui de consum cu pretul mediu superior pretului mediu a
favorizat majorarea acestuia cu 3,15 lei.
2. Majorarea pretului mediu al produselor , ca urmare a imbunatatirii structurii pe clase
de calitate si a cresterii pretului pe clase , a favorizat cresterea pretului mediu al
productiei cu 754,88 lei.
3. Diagnosticul performanei economice pe baza indicatorilor

valorici ai activitii de producie i comercializare
Din contul de profit si pierdere al ntreprinderii analizate, extragem datele necesare

calculului i analizei indicatorilor valorici ai activitii de producie i comercializare, dup cum
urmeaz:
Tabelul nr. 7
Nr. Exerciiu financiar

Rd.
Denumirea indicatorului
Precedent ncheiat
A B 1 2
1. Cifra de afaceri net (rd. 02 la 04) 01 526.210.741 582.614.536 56403795 110.75
Producia vndut (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02 516.181.407 551.130.804 34949397 106,77
Venituri din vnzarea mrfurilor (ct. 707) 03 10.029.334 31.483.732 21454398 313,92
Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 04 - - - -

(ct. 74111)
2. Variaia stocurilor (ct. 711) ------Sold C 05 13.375.336 16.020.545 2645209 119,78
------Sold D 06 - - - -
3. Producia imobilizat (ct. 721+722) 07 9.076.518 16.210.509 7133991 178,60
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417) 08 96.987.184 38.156.831 -58830353 39,34
VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL 09 645.649.779 653.002.421 7352642 101,14

(rd. 01+05-06+07+08)
12
Rd.
Precedent ncheiat
A B 1 2
5. Cheltuieli cu materiile prime i materiale consumabile 10 184.659.903 213.196.645 28536742 115,45

a) (ct. 601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 11 17.002.921 27.289.267 10286346 160,50
b) Alte cheltuieli din afar energie i ap (ct. 605-7413) 12 51.180.925 65.529.268 14348343 128,03
Cheltuieli privind mrfurile (ct. 607) 13 9.428.171 29.690.567 20262396 314,91
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 137.161.395 138.750.563 1589168 101,16
a) Salarii (ct. 641-7414) 15 97.481.194 100.289.828 2808634 102,88
b) Cheltuieli cu asigurrile i protecia social (ct. 645-7415) 16 39.680.201 38.460.735 -1219466 96,93
7. Ajustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale 17 38.719.619 42.686.356 3966737 110,24

a) (rd. 18-19)
a) 1. Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 38.719.619 42.686.356 3966737 110,24
a) 2. Venituri (ct. 7813+7815) 19 - - - -
7. Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-22) 20 9.402.823 -1.721.295 -11124118 -18,31
b)
b) 1. Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 28.661.532 39.149 -28622383 0,14
b) 2. Venituri (ct. 754+7814) 22 19.258.709 1.760.444 -17498265 9,14
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 62.046.655 60.202.772 -1843883 97,03
8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe 24 22.296.283 29.632.909 7336626 132,91

(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-
7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (ct. 635) 25 3.125.865 6.536.366 3410501 209,11
8.3. Cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate (ct. 658) 26 36.624.507 24.033.497 -12591010 65,62
Ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli (rd. 28-29) 27 - - - -
Cheltuieli (ct. 6812) 28 - - - -
Venituri (ct. 7812) 29 - - - -
CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL 30 509.602.412 575.624.143 66021731 112,96

(rd. 10 LA 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 09-30) 31 136.047.367 77.378.278 -58669089 56,88
- Pierdere (rd. 30-09) 32 - - - -
9. Venituri din interesele de participare (ct. 7613+7614+7615+7616) 33 - - - -
- din care, n cadrul grupului 34 - - - -
10. Venituri din alte investiii financiare i creane ce fac parte din 35 - - - -
activele imobilizate (ct. 7611+7612)
13
Rd.
Precedent ncheiat
A B 1 2
11. Venituri din dobnzi (ct. 766) 37 182.565 218.102 35537 119,47
Alte venituri financiare (ct. 39 15.018.273 19.491.429 4473156 129,78

7617+762+763+764+765+767+768+788)
VENITURI FINANCIARE TOTAL 40 15.200.838 19.709.531 4508693 129,66
(rd. 33+35+37+39)
12. Ajustarea valorii imobilizrilor financiare i a investiiilor 41 - - - -
financiare deinute ca active circulante (rd. 42-43)
Cheltuieli (ct. 686) 42 - - - -
Venituri (ct. 786) 43 - - - -
13. Cheltuieli privind dobnzile (ct. 666-7418) 44 2.947.452 6.315.222 3367770 214,26
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668+688) 46 9.483.402 18.565.329 9081927 195,77
CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL 47 12.430.854 24.880.551 12449697 200,15

(rd. 41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR:
- Profit (rd. 40-47) 48 2.769.984 0 -2769984 100,00
- Pierdere (rd. 47-40) 49 - 5.171.020 5171020 -
14. REZULTATUL CURENT:
- Profit (rd. 31+48) 50 138.817.351 72.207.258 -66610093 52,02
- Pierdere (rd. 32+49) 51 - - - -
15. Venituri extraordinare (ct. 711) 52 - - - -
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 - - - -
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:
- Profit (rd. 52-53) 54 - - - -
- Pierdere (rd. 53-52) 55 - - - -
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 660.850.617 672.711.952 11861335 101,79
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 522.033.266 600.504.694 78471428 115,03
REZULTATUL BRUT:
- Profit (rd. 56-57) 58 138.817.351 72.207.258 -66610093 52,02
14
Rd.
Precedent ncheiat
A B 1 2
- Pierdere (rd. 57-56) 59 - - - -
18. IMPOZITUL PE PROFIT (rd. 61+62-63) 60 13.782.748 18.137.486 4354738 131,60
- Cheltuieli cu impozitul pe profitul curent (ct. 6911) 61 13.782.748 18.137.486 4354738 131,60
- Cheltuieli cu impozitul pe profit amnat (ct. 6912) 62 - - - -
- Venituri din impozitul pe profit amnat (ct. 791) 63 - - - -
19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar n elementele de mai sus 64 - - - -

(ct. 698)
20. REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI FINANCIAR:
- Profit 65 125.034.603 54.069.772 -70964831 43,24
- Pierdere 66 - - - -
21. Rezultatul pe aciune
- de baz 67 66.804 28.888 -37916 43,24
- diluat 68
Din datele tabelului constatm c avem indicatori ai activitii de producie i comercializare

care au cunoscut dinamici ascendente, dar i indicatori care au avut o evoluie descendent.
Tabelul nr. 8
Nr. Solduri intermediare de gestiune Exerciiul financiar Abateri Indici

crt. (RON) Precedent Curent ( ) (%)
1. Vnzri de mrfuri (Vmf) 10.029.334 31.483.732 21.454.398 313,92

2. - Costul mrfurilor vndute (Chmf) 9.428.171 29.690.567 20.262.396 314,91
3. Marja comercial (Mc) (1-2) 601.163 1.793.165 1.192.002 298,28
4. Producia vndut (Pv) 516.181.407 551.130.804 34.949.397 106,77
5. Cifra de afaceri net (CA) (1+4) 526.210.741 582.614.536 56.403.795 110,72
6. Variaia stocurilor (+ S) 13.375.336 16.020.545 2.645.209 119,78
7. Producia imobilizat (Pi) 9.076.518 16.210.509 7.133.991 178,60
8. Producia exerciiului (Pex) (4+6+7) 538.633.261 583.361.858 44.728.597 108,30
9. - Consumuri intermediare (Ci) - total, din care: 275.140.032 335.648.089 60.508.057 121,99
10. Valoarea adugat (Vad) (3+8-9) 264.094.392 249.506.934 -14.587.458 94,48
15
Din datele tabelului 8 se constat c majoritatea indicatorilor ai activitii de producie i
comercializare care au cunoscut dinamici ascendente, exceptia fiind indicatorul Valoarea
adaugata care avut o evoluie descendent.
3.1. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezint indicatorul fundamental al activitii oricrei ntreprinderi, fiind

situat n fruntea indicatorilor de performan n msura n care condiioneaz mrimea profitului
i ratei rentabilitii.
Cifra de afaceri caracterizeaz volumul afacerilor realizate cu terii n urma activitii
curente a ntreprinderii i reprezint suma total a veniturilor rezultate din livrarea produselor,
executarea de lucrri i prestri de servicii (veniturile din activitatea de baz) i alte venituri din
exploatare, mai puin rabaturile, remizele i alte reduceri acordate clienilor.
n cazul ntreprinderilor productive care nu desfoar i operaiuni de vnzare
cumprare, cifra de afaceri cuprinde producia vndut (Pv):
CA = Pv = [q (S)] p, n care:
q = Volumul fizic al vnzrilor;
S = Structura vnzrilor;
p = Preul de vnzare unitar.
La unitile cu profil comercial, cifra de afaceri cuprinde veniturile din vnzrile de
mrfuri:
R* A
CA Vmf
100 , n care:
R = Volumul mrfurilor desfcute;
A = Cota medie de adaos comercial.
La ntreprinderile cu activitate complex, de producie i comercial, cifra de afaceri
cuprinde producia vndut (Pv) i vnzrile de mrfuri (Vmf):
CA = Pv + Vmf
Producia vndut (Pv) reprezint totalitatea vnzrilor din activitatea de producie i
depinde de producia marf fabricat (Pmf), care reflect valoarea bunurilor destinate livrrii:
16
produsele finite (Pf), semifabricatele (Sv) destinate vnzrii, lucrrile executate i serviciile
prestate (Li), chiriile, locaiile de gestiune i redevenele (Clr) ncasate:
Pmf = Pf + Sv + Li + Clr.
n aceste condiii, cifra de afaceri raportat la valoarea produciei marf fabricate (Pmf)
caracterizeaz gradul de valorificare (Gv) a produciei marf:
CA
Gv * 100
Pmf
Un grad de valorificare mai mic de 100 % reflect stocuri i facturi nencasate, ceea ce
arat dificulti n desfacerea produciei fabricate. Potrivit normelor contabile n vigoare, cifra de
afaceri include valoarea mrfurilor i a serviciilor la pre de facturare, indiferent de gradul de
ncasare a contravalorii acestora.
3.1.1. Analiza dinamicii i structurii cifrei de afaceri
Analiza dinamicii i structurii cifrei de afaceri trebuie s pun n eviden care au fost
principalele surse de venituri ale ntreprinderii n perioada analizat, cum au evoluat ele n timp
i ce tendin cunosc.
Analiza surselor de venituri trebuie corelat cu poziia ntreprinderii pe pia n raport cu
concurenii, creterea cotei de pia fiind favorabil creterii veniturilor. Cota de pia a
ntreprinderii (Cp) se determin ca raport ntre cifra de afaceri proprie (Cap) i cifra de afaceri
total a sectorului (CAt):
CAp
Cp * 100
CAt
Dac produsele ntreprinderii sunt valorificate i pe piaa extern, analiza evideniaz
structura cifrei de afaceri dup provenien, conform tabelului 9:
Tabelul nr. 9
Perioada Abateri Structura CA

Nr. Elemente de calcul
Precedent Curent Absolute Relative S0 S1
crt. (lei)
2007 2008 ( ) Indici (%) (%) (%)
1. Producia vndut 516.181.407 551.130.804 34.949.397 106,77 98,09 94,60
2. Vnzri de mrfuri 10.029.334 31.483.732 21.454.398 313,92 1,91 5,40
3. CA net, din care: 526.210.741 582.614.536 56.403.795 110,72 100 100
- la intern 356.270.515 391.230.854 34.960.339 109,81 67,70 67,15
- la export 169.940.226 191.383.682 21.443.456 112,62 32,30 32,85
17
Analiznd datele din tabelul nr. 8 se constat urmtoarele:
1. Dinamica ascendent a cifrei de afaceri, att pe total, ct i pe elemente.
2. Ponderea dominant n cifra de afaceri o deine producia vndut (98,09 %).
3. n totalul cifrei de afaceri, a crescut ponderea exportului de la 32,30 la 32,85 %.
3.1.2. Analiza factorial a cifrei de afaceri
a) Modificarea absolut a cifrei de afaceri este diferena:

CA CA1 CA0 582.614.536 526.210.515 56.403.795 lei
Factorii de influen sunt urmtorii:

CA Pv Vmf , unde:
Determinarea influenei modificrii absolute a produciei vndute asupra cifrei de

afaceri:
Pv Pv 1 Pv 0 551.130.804 516.181.407 34.949.397 lei
Determinarea influentei modificrii absolute a valorii mrfurilor asupra cifrei de

afaceri:
Vmf Vmf 1 Vmf 0 31.483.732 10.029.334 21.454.398 lei
Prin nsumare se verific egalitatea:

Pv Vmf 34.949.397 21.454.398 56.403.795 CA
b) Modificarea relativ a cifrei de afaceri este diferena:

rCA I CA 100 110 ,72 100 10 ,72%

r rPv rVmf , unde:
Determinarea influenei modificrii relative a produciei vndute asupra cifrei de

afaceri:
Pv 34.949.397
rPv * 100 * 100 6 ,64%
CA0 526.210.741
Determinarea influentei modificrii relative a valorii mrfurilor asupra cifrei de afaceri:
18
Vmf 21.454.398
rVmf * 100 * 100 4 ,08%
CA0 526.210.741

rPv rVmf 6 ,64 4 ,08 10 ,72% rCA
n urma efecturii analizei se poate observa o cretere a indicatorului cifr de afaceri n

perioada analizat cu 56.403.795 lei (10,72%), cretere datorat sporirii produciei vndute mai
ales prin accentuarea ponderii exportului cu 34.949.397 lei (6,77%), ct i a majorarea vnzrilor
de mrfuri cu 21.454.398 lei (213,92%).
a) Analiza factorial a produciei vndute
Producia vndut (Pv = q( S ) * p ) se prezint astfel:
Tabelul nr. 10
Produse Cantitatea Pretul unitar (mii Valoarea vanzarilor

conventionlale vanduta lei)
q0 q1 P0 P1 Pv0 = q0*p0 Pv1 = q1*p1
Lapte batut (hl) 780 795 17540 17630 13439400 13852875
Iaurt (hl) 926 934 17420 17480 16130920 16326320
Smantana (t) 356 367 17230 17425 6244240 6470210
Total x x 35814560 36649405
Din analiza datelor tabelului 10 se constat urmtoarele:

1) Modificarea absolut a produciei vndute este diferena:
= Pv1-Pv0=36649405 - 35814560 = + 834845
2) Modificarea relativ este diferena:
r = Ipv 100 = 102,33 100 = +2,33%
= q + S + p, respectiv: rPv = rq + rS + rp
In care:
19
respectiv
36649405 36405310 = +244095 lei , respectiv
Concluzionm c:
1) Creterea produciei vndute a fost consecina creterii volumului fizic i a preurilor
unitare ale produselor.
2) Modificarea structurii sortimentale a majorat putin producia vndut prin creterea
ponderii produsului Lapte batut, al crui pre este superior preului mediu, n
defavoarea celorlalte produse cu pre mai mic.
Analiza factorial a vnzrilor de mrfuri
20
Tabelul nr. 11
Exercitiul financiar Abateri Indici

Elemente de calcul Precedent Curent () %
Volumul desfacerilor R mil lei 12564471 49715313 37150842 395,68
Cota medie de adaos ()% 35 52 17 148,57
Vanzari de marfuri (Vmf) mil
lei 10029334 31483732 21454398 313,92
Din analiza tabelului 11 se constat:
1) Modificarea absolut a vnzrilor de mrfuri este diferena:

= Vmf1-Vmf0 = 31483732 10029334 = +21454398 lei
Modificarea relativ :
r = Ivm 100 = 313,92 -100 = +213,92 %
= R + , respectiv:
rVmf = rR + r.
In care
13002795 lei
8451603 lei
21454398=Vmf
rR + r = 129,65+84,28=213,92=rVmf.
21
In concluzie , vanzarile de marfuri au crescut datorita cresterii cantitatii marfurilor
vandute , precum si datorita cresterii cotei medii de adaos comercial
Tabelul nr. 12
Nr. Date de calcul Intreprinderea

crt.
LACTA PLUS MILKON
1
Cantitatea vanduta q-buc 16800,00 36000,00
2
Pret vanzare p-lei/buc 960,00 960,00
3
Cifra de afaceri -CA- mii lei 88000,00 2032000,00
4
Cheltuieli fixe -Cf-mii lei 328000,00 544000,00
5
Cheltuieli variabile unitare- v-lei/buc 28000,00 24000,00
6
Cheltuieli variabile - Cv-mii lei 720000,00 1280000,00
7
Cheltuieli totale -Ch-mii/lei 1080000,00 1680000,00
8
Volum ctritic vanzari-qcritic-buc 34000,00 31200,00
Cifra de afaceri critica - Cacritica-mii
9 lei 992000,00 1032000,00
10 Marja de securitate -Ms-mii lei -200000,00 240000,00
11 Sporul de eficienta -Se-% -16,00 10,80
Din analiza datelor din tabelul 12 se constat c:

1) ntreprinderea LACTA PLUS are CA sub nivelul CA critice (88000<992000), datorit
vnzrilor inferioare volumului critic (16800<34000).
2) Ca urmare, se constat lipsa unei marje de securitate de -200000, care echivaleaz cu un
spor de eficien negativ de 16% din CA.
3) Consecina: LACTA PLUS va inregistra pierderi, ceea ce se confirm prin cheltuielile
superioare cifrei de afaceri (1080000>88000).
4) ntreprinderea MILKON a depit volumul critic al vnzrilor (36000>34000), i CA
critic (2032000>1032000).
5) Ca urmare, exist o marj de securitate de 240000, echivalentul unui spor de eficien de
10.80% din CA.
6) Consecina: MILKON va nregistra beneficii, ceea ce se confirm prin cheltuielile
inferioare CA (1680000<2032000).
22
3.2. Analiza marjei comerciale
Marja comercial (MC) este un indicator de performan care reflect surplusul de valoare
derivat din comerul cu mrfuri (mrfurile ce sunt cumprate cu scopul de a fi vndute n aceeai
stare, fr a fi supuse unor transformri eseniale). Acest indicator este foarte important pentru
ntreprindere deoarece de valoarea sa depinde puterea financiar i perspectivele de cretere i
dezvoltare a ntreprinderii.
Marja comercial (MC) este diferena dintre vnzrile de mrfuri (V mf) i costul de
cumprare a mrfurilor (Chmf). Exprimat n mrimi absolute formula este urmtoarea:
Mc Vmf Chmf
Avnd n vedere modul n care se calculeaz acest indicator putem spune c o valoare
pozitiv a acestui indicator indic faptul c ritmul de cretere a veniturilor din vnzarea
mrfurilor este superior n comparaie cu ritmul de cretere a cheltuielilor privind mrfurile (
I Vmf I Chmf
).
De asemenea marja este influenat i de cheltuielile privind mrfurile, a celor cu stocarea,
care, n momentul n care se diminueaz au o influen pozitiv asupra marjei comerciale. De
asemenea i faptul c stocul de la nceputul exerciiului este mai mare dect cel de la sfritul
perioadei indic faptul c a crescut viteza de rotaie a stocurilor, deci, implicit crete i marja
comercial.
Analiza marjei comerciale se prezint astfel:
Tabel 10: Dinamica i structura marjei comerciale
Nr. Elemente de calcul Perioada Abateri
Precedent Curent Absolute Relative
crt. (lei)
( ) Indici
(%)
1. Venituri din vnzarea 10.029.334 31.483.732 21.454.398 313,92
mrfurilor
2. Cheltuieli privind 9.428.171 29.690.567 20.262.396 314,91
23
mrfurilor
3. Marja comercial 601.163 1.793.165 1.192.002 298,28
Analiza factorial a marjei comerciale n mrimi absolute se prezint astfel:

Mc Mc 1 Mc 0 1.793.165 601.163 1.192.002 lei
Factorii de influen sunt urmtorii Mc Vmf Chmf , unde:

Determinarea influenei modificrii absolute a veniturilor din vnzarea mrfurilor asupra
marjei comerciale:
Vmf Vmf 1 Vmf 0 31.483.732 10.029.334 21.454.398 lei
Determinarea influentei modificrii absolute a cheltuielilor privind mrfurilor asupra

marjei comerciale:
Chmf Chmf 1 Chmf 0 29.690.567 9.428.171 20.262.396 lei
Prin scdere se verific egalitatea:

Mc Vmf Chmf 21.454.398 20.262.396 1.192.002 lei
Valoarea marjei comerciale a crescut n perioada analizat cu 1.192.002 lei (198,28 %),
datorit influenei urmtorilor factori: veniturile din vnzarea mrfurilor a crescut cu 21.454.732
lei (213,92 %), n perioada supus analizei, creterea cheltuielilor privind mrfurile cu
20.262.396 lei (214,91 %).
3.3. Analiza produciei exerciiului
Producia exerciiului (Pex) este indicatorul valoric, specific activitii de producie, care
dimensioneaz ntreaga activitate desfurat de ntreprindere n cursul unui exerciiu.
Producia exerciiului se compune din bunurile i serviciile produse de ntreprindere,
indiferent de destinaie: vnzare, stocare sau imobilizare, fiind apreciat ca o producie global a
exerciiului financiar. Exprimnd nivelul real de activitate al ntreprinderii, acest sold
intermediar de gestiune se determin prin nsumarea produciei vndute (Pv) cu producia stocat
(Ps) i cu producia imobilizat (Pi):
Pex = Pv + Ps + Pi
Producia vndut cuprinde produsele vndute i serviciile prestate la pre de facturare fr
taxe (cifra de afaceri din activitatea de baz).
24
Producia stocat cuprinde variaia ( S) a stocurilor de produse finite, semifabricate,
producie neterminat i se calculeaz ca diferen ntre stocurile finale (Sf), respectiv Soldul
creditor al contului 711 i stocurile iniiale (Si), adic soldul debitor al contului 711:
S = Sf Si
Producia imobilizat cuprinde lucrri efectuate de ntreprindere, fr a fi destinate pieei,
ci conservrii i folosirii n interes propriu: imobilizrile corporale i necorporale realizate pe
cont propriu i alte investiii efectuate prin efort propriu.
Deoarece elementele componente ale produciei exerciiului sunt evaluate in mod diferit,
indicatorul prezint caracter neomogen. Astfel, producia vndut este evaluat n preuri de
vnzare (exclusiv TVA), producia stocat, care poate cuprinde i provizioanele pentru
depreciere, ca i producia imobilizat sunt evaluate n costuri de producie.
Analiza factorial a indicatorului producia exerciiului se prezint astfel:
Tabelul nr. 13
Nr. Elemente de calcul (mil Exercitiul financiar Abateri Indici

crt. lei) Precedent Curent () %
1 Productia vanduta-Pv 516.181.407 551.130.804 34.949.397 106,77
2 Productia stocata (S) 13.375.336 16.020.545 2.645.209 119,78
3 Sold C ct.711(+)(Sf) 13.375.336 16.020.545 2.645.209 119,78
4 Sold D ct.711(-)(Si) 0 0 0 0
5 Productia imobilizata-pi 9.076.518 16.210.509 7.133.991 178,6
6 Productia exercitiului-Pex 538.633.261 583.361.858 44.728.597 108,3
Din analiza tabelului constatm c:

1) Modificarea absolut a produciei exerciiului este diferena:
= 583361858 538633261 = 44728597
2) Modificarea relativ a produciei exerciiului este diferena:
r = Ipex 100 = 108,3-100= 8,3%
= Pv + Ps + Pi, respectiv: rPex = rPv + rPs + rPi, in care:
Pv = Pv1-Pv0 = 551130804 - 516181407 = + 34949397 lei
Pv 34949397
rPv = * 100 * 100 6,48%
Pex0 538633261
25
Ps = PS1-PS0 = 16020545-13375336 = +2645209 lei
Ps 2645209
rPs = * 100 * 100 0,49%
Pex0 538633261
Pi = Pi1-Pi0 = 16210509 9076518 = 7133991
Pi 7133991
rPi = * 100 *100 1,32%
Pex0 538633261
Pv + Ps + pi = 34949397+2645209+7133991= 44728597=
rPv + rPs + rPi = 6,48+0,49+1,32 = 8,3% = rPex
Detaliind structura produciei exerciiului din Tabloul SIG (tabelul nr. 9), rezult
urmtoarele (tabelul nr. 12):
Tabelul nr. 14
Structura
Nr. Elemente de calcul (mil Exercitiul financiar productiei
crt. lei) Precedent Curent S0 S1
1 Productia vanduta-Pv 516181407 551130804 95,83 94,47
2 Productia stocata (S) 13375336 16020545 2,48 2,75
3 Sold C ct.711(+)(Sf) 13375336 16020545 2,48 2,75
4 Sold D ct.711(-)(Si) 0 0 0,00 0,00
5 Productia imobilizata-pi 9076518 16210509 1,69 2,78
6 Productia exercitiului-Pex 538633261 583361858 100 100
Din elementele tabelului 14 se desprinde concluzia ca elementul dominant n producia

exerciiului a fost producia vndut.
Creterea stocurilor constituie un semnal de alarm n cazul scderii vnzrilor, ceea ce
impune urmrirea atent a dinamicii acestora. Creterea vnzrilor ca i a stocurilor poate fi
consecina utilizrii unor materii prime mai scumpe, de aceea rata de cretere a cifrei de afaceri
trebuie comparat cu ratele ntreprinderilor din acelai sector pentru o mai bun situare a
ntreprinderii, iar producia exerciiului trebuie studiat pe mai muli ani comparativ cu producia
medie a ntreprinderilor similare.
Producia imobilizat a crescut att ca valoare, ct i ca pondere n totalul produciei
exerciiului, pe care a majorat-o corespunztor. Producia exerciiului caracterizeaz ntreaga
gam de activiti i poate crete de la o perioad la alta n urma unor investiii n imobilizri, sau
prin creterea produciei stocate.
26
3.4. Analiza valorii adugate
Producia exerciiului este indicatorul de baz utilizat n analiz pentru determinarea

valorii adugate. Activitatea ntreprinderii n cursul exerciiului este reprezentat prin producia
exerciiului pentru care aceasta a consumat prestaii externe sub forma unor consumuri
intermediare.
Prin coninutul su, valoarea adugat este unul dintre indicatorii cei mai semnificativi ai
activitii ntreprinderii, suma valorilor adugate ale tuturor agenilor economici constituind
produsul intern brut (PIB).
n activitatea practic, valoarea adugat constituie att un instrument de analiz, ct i un
mijloc de gestiune.
Calculul valorii adugate se bazeaz pe dou metode i anume substractiv i aditiv.
3.4.1. Analiza valorii adugate calculate prin metoda substractiv
Analiza valorii adugate calculate prin metoda substractiv

Dup aceast metod, valoarea adugat (Vad), numit i valoare adugat produs
sau realizat, este diferena dintre producia exerciiului (plus marja comercial) i
consumurile (Ci) de bunuri i servicii provenite de la teri:
Vad = Pex + Mc Ci
Marja comercial este suplimentul de valoare adus de activitatea comercial, fiind o
valoare adugat vndut.
La ntreprinderile productoare fr activiti comerciale valoarea adugat este
diferena:
Vad = Pex Ci
Consumurile intermediare sunt bunuri i servicii cumprate din exterior: materii prime,
materiale consumabile (Mp), utiliti (U), alte prestaii externe (Ape) i alte cheltuieli materiale
(Acm):
Ci = Mp + U + Ape + Acm
27
Analiza valorii adugate calculate dup aceast metod, folosind datele din contul de
profit i pierdere, se prezint astfel:
Tabel nr. 12: Analiza valorii adugate prin metoda substractiv
Tabelul nr. 15
Nr. Perioada Abateri Indici

Specificare
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Venituri din vnzarea mrfurilor (Vmf) 10.029.334 31.483.732 21.454.398 313,92
2. Cheltuieli privind mrfurile (Chmf) 9.428.171 29.690.567 20.262.396 314,91
3. Marja comercial (Mc) (1-2) 601.163 1.793.165 1.192.002 298,28
4. Producia vndut (Pv) 516.181.407 551.130.804 34.949.397 106,77
5. Producia stocat (Ps Sfc) 13.375.336 16.020.545 2.645.209 119,78
6. Producia imobilizat (Pi) 9.076.518 16.210.509 7.133.991 178,60
7. Producia exerciiului (Pex) (4+5+6) 538.633.261 583.361.858 44.728.597 108,30
8. Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile (Mp) 184.659.903 213.196.645 28.536.742 115,45
9. Alte cheltuieli materiale (Acm) 17.002.921 27.289.267 10.286.346 160,50
10. Alte cheltuieli din afar (U) 51.180.925 65.529.268 14.348.343 128,03
11. Cheltuieli privind prestaiile externe (Ape) 22.296.283 29.632.909 7.336.626 132,91
12. Consumuri intermediare (Ci) (8+9+10+11) 275.140.032 335.648.089 60.508.057 121,99
13. Valoarea adugata (Vad) (3+7-12) 264.094.392 249.506.934 -14.587.458 94,48
Analiznd datele din tabelul nr. 12 rezult urmtoarele:

Modificarea absolut a valorii adugate este diferena:
Vad 1 Vad 0 249.506.934 264.094.392 14.587.458
Modificarea relativ a valorii adugate este diferena:

r I Vad 100 94 ,48 100 5 ,52%

a) Pe prima treapt a analizei Vad Pex Mc Ci , n care:
Determinarea influenei modificrii absolute a produciei exerciiului asupra valorii
adugate:
Pex Pex 1 Pex 0 583.361.858 538.633.261 44.728.597
Determinarea influenei modificrii absolute a marjei comerciale asupra valorii

adugate:
Mc Mc 1 Mc 0 1.793.165 601.163 1.192.002
Determinarea influenei modificrii absolute a consumurilor intermediare asupra valorii

adugate:
Ci Ci 1 Ci 0 335.648.089 275.140.032 60.508.057
28
Pex Mc Ci 44.728.597 1.192.002 60.508.057 14.348.343 Vad
n procente, influenele factorilor sunt urmtoarele:
Determinarea influenei modificrii relative a produciei exerciiului asupra valorii
adugate:
Pex 44.728.597
rPex * 100 * 100 16 ,94%
Vad 0 264.094.392
Determinarea influenei modificrii relative a marjei comerciale asupra valorii

adugate:
Mc 1.192.002
rMc * 100 * 100 0 ,68%
Vad 0 264.094.392
Determinarea influenei modificrii relative a consumurilor intermediare asupra valorii

adugate:
Ci 60.508.057
rCi * 100 * 100 23 ,14%
Vad 0 264.094.392

rPex rMc rCi 16 ,94 0 ,68 23 ,14 5 ,52% rVad
b) Pe a doua treapt a analizei avem:

o Influena absolut a producie exerciiului, astfel:
Pex Pv Ps Pi 44.728.597 , n care:
Pv Pv 1 Pv 0 551.130.804 516.181.407 34.949.397
Ps Ps 1 Ps0 16.020.545 13.375.336 2.645.209
Pi Pi 1 Pi 0 16.210.509 9.076.518 7.133.991

Pv Ps Pi 34.949.397 2.645.209 7.133.991 44.728.597 Pex
Influenele relative ale factorilor sunt urmtoarele:
Pv 34.949.397
rPv * 100 * 100 13 ,23%
Vad 0 264.094.392
Ps 2.645.209
rPs * 100 * 100 1 ,00%
Vad 0 264.094.392
Pi 7.133.991
rPi * 100 * 100 2 ,70%
Vad 0 264.094.392
29
rPv rPs Pi 13 ,23 1 ,00 2 ,70 16 ,94% rPex
o Influena absolut a marjei comerciale, astfel:

Analiza factorial a marjei comerciale n mrimi absolute se prezint astfel:
Mc Vmf Chmf 1.192.002 , n care:
Vmf Vmf 1 Vmf 0 31.483.732 10.029.334 21.454.398 lei
Chmf Chmf 1 Chmf 0 29.690.567 9.428.171 20.262.396 lei

Mc Vmf Chmf 21.454.398 20.262.396 1.192.002 lei

Vmf 21.454.398
rVmf * 100 * 100 8 ,12%
Vad 0 264.094.392
Chmf 20.262.396
rChmf * 100 * 100 7 ,44%
Vad 0 264.094.392

rVmf rChmf 8 ,12 7 ,44 0 ,68% rMc
o Influena absolut a consumurilor intermediare, astfel:

Analiza factorial a consumurilor intermediare n mrimi absolute se prezint astfel:
Ci Mp U Ape Acm 60.508.057 , n care:
Mp Mp1 Mp0 213.196.645 184.659.903 28.536.742
U U 1 U 0 65.529.268 51.180.925 14.348.343
Ape Ape1 Ape0 29.632.909 22.296.283 7.336.626
Acm Acm1 Acm0 27.289.267 17.002.921 10.286.346

Ci Mp U Ape Acm 28.536.742 14.348.343 7.336.626 10.286.346 60.508.057

Mp 28.536.742
rMp * 100 * 100 10 ,88%
Vad 0 264.094.392
U 14.348.343
rU * 100 * 100 5 ,45%
Vad 0 264.094.392
30
Ape 7.336.626
rApe * 100 * 100 2 ,87%
Vad 0 264.094.392
Acm 10.286.346
rAcm * 100 * 100 3 ,95%
Vad 0 264.094.392

rMp rU Ape Acm 10 ,88 5 ,45 2 ,87 3 ,95 23 ,14% rCi
n concluzie, creterea valorii adugate s-a datorat att produciei exerciiului, ct i

marjei comerciale, majorarea cheltuielilor pentru achiziionarea consumurilor intermediare a
diminuat corespunztor valoarea adugat.
Analiza factorial a valorii adugate prin metoda substractiv:
Exercitiul financiar Abateri Indici Din
Elemente de calcul (mil lei) Precedent Curent () %
Productia exercitiului -Pex 145955380 135462489 -10492891 92,81
Numar de muncitori 1093 1162 69 106,32
Productivitate anuala 133536,5 116577,01 -16959,5 87,30
Consumuri intermediare 44022355 33994051 -10028304 77,22
Ponderea cons. Intermediare 55,79 55,1 -1 98,76
Valoarea adaugata 114432177 114643149 210972 100,18
datele tabelului 16 constatm urmtoarele:
1) Modificarea valorii adugate este diferena:
= Vad1-Vad0 = 114643149 114432177 = 210972 mil lei
Tabelul nr. 16
r = Ivad 100 = 0,18%

= N + Wa + Sci, respectiv: r = rN + rWa + rSci n care:
Sci 0
1
N = (N1-N0)*Wa0* 100 = (1162 1093)* 4076965,9*(1-55,79/100) =
126589791
rN = N/Vad0*100 = 126589791/114432177*100 = 110,62%
31
n concluzie creterea valorii adugate a fost consecina creterii numrului de muncitori.
Productivitatea anual a muncii ns a sczut. Creterea ponderii valorii adugate s-a datorat
scderii consumurilor intermediare.
3.4.2. Analiza valorii adugate calculate prin metoda aditiv
Calculul valorii adugate prin metoda aditiv (analitic) presupune un demers invers fa
de precedentul i vizeaz studiul elementelor care compun valoarea adugat care nglobeaz n
fapt costul factorilor de producie care trebuie remunerai.
Metoda aditiv este o metod de repartiie care presupune nsumarea elementelor
structurale ale valorii nou create care cuprinde: cheltuielile cu personalul (salarii i cheltuieli cu
protecia social), impozitele i taxele, cheltuielile financiare, amortizarea activelor imobilizate,
rezultatul net . Valoarea adugat calculat prin metoda aditiv are la baz dou formule:
a) Vad = Cheltuieli cu personalul + Alte impozite, taxe, vrsminte asimilate +
Despgubiri, donaii, active cedate + Amortizri i provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor corporale i necorporale + Ajustarea valorii activelor circulante + Ajustarea
privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli + (Rezultat din exploatare - Alte venituri din
exploatare)
b) Vad = Cheltuieli cu personalul + Impozite, taxe, vrsminte asimilate (inclusiv
impozitul pe profit) + Cheltuieli financiare + Amortizri i provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor corporale si necorporale + Ajustarea valorii activelor circulante + Ajustarea
privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli + Despgubiri, donaii, active cedate +
Cheltuieli extraordinare + (Rezultatul net Alte venituri din exploatare Venituri financiare
Venituri extraordinare Venituri din subvenii de exploatare)
Prin nsumarea elementelor de repartiie se obine valoarea adugat repartizat brut
(Vadbr) i net (Vadn). Valoarea adugat net rezult prin scderea din valoarea adugat brut a
amortizrii imobilizrilor corporale si necorporale, astfel:
Vadn = Vadbr Aai
Modelul de calcul al valorii adugate dup metoda analitic permite calcule privind:
factorii de cretere, structura valorii adugate i repartizarea ei pentru remunerarea factorilor de
producie (aportorii de capitaluri).
32
Tabelul nr. 17
Structura Vad
Perioada Abateri Indici
Specificare (%)
( ) (%)
Precedent Curent S0 S1
Cheltuieli cu personalul 137.161.395 138.750.563 1.589.168 101,16 51,94 55,61
Cheltuieli cu impozite, taxe, vrsminte asimilate,
16.908.613 24.673.852 7.765.239 145,92 6,40 9,89
impozitul pe profit
Cheltuieli financiare 12.430.854 24.880.551 12.449.697 200,15 4,71 9,97
Amortizri i provizioane pentru deprecierea
38.719.619 42.686.356 3.966.737 110,24 14,66 17,11
imobilizrilor corporale i necorporale
Ajustarea valorii activelor circulante 9.402.823 -1.721.295 -11.124.118 -18,31 3,56 -0,69
Ajustri privind provizioanele pentru riscuri i
0 0 0 0 0 0
cheltuieli
Cheltuieli cu despgubiri, donaii, active cedate 36.624.507 24.033.497 -12.591.010 65,62 13,87 9,63
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0
Rezultatul net 125.034.603 54.069.772 -70.964.831 43,24 47,34 21,67
Alte venituri din exploatare 96.987.184 38.156.831 -58.830.353 39,34 36,72 15,29
Venituri financiare 15.200.838 19.709.531 4.508.693 129,66 5,76 7,90
Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0
Venituri din subvenii de exploatare 0 0 0 0 0 0
Valoarea adugat (Vad) 264.094.392 249.506.934 -14.587.458 94,48 100 100
Valoarea adugat net (Vadn) 225.374.773 206.820.578 -18.554.195 91,77
a) Analiza factorial a valorii adugate

Modificarea absolut a valorii adugate este diferena:
Vad 1 Vad 0 249.506.934 264.094.392 14.587.458 lei
Chp ( I tx ) Ddac Aicnc Ajac Ajrch ( Re xp Av exp) , n
care:
Chp Chp 1 Chp0 138.750.563 137.161.395 1.589.168 lei
( I tx ) ( I tx )1 ( I tx )0 6.536.366 3.125.865 3.410.501 lei
Ddac Ddac 1 Ddac 0 24.033.497 36.624.507 12.591.010 lei
Aiac Aiac 1 Aiac 0 42.686.356 38.719.619 3.966.737 lei
Ajac Ajac 1 Ajac 0 1.721.295 9.402.823 11.124.118 lei
Ajrch Ajrch1 Ajrch0 0 0 0
Re xp Re xp1 Re xp0 77.378.278 136.047.367 58.669.089 lei
Av exp Av exp1 Av exp0 38.156.831 96.987.184 58.830.353 lei
33
Chp ( I tx ) Ddac Aicnc Ajac Ajrch ( Re xp Av exp)
1.589.168 3.410.501 12.591.010 3.966.737 11.124.118 0 58.669.089 58.830.353 14.587.458
Modificarea relativ a valorii adugate este diferena:
r I Vad 100 94 ,48 100 5 ,52%
Chp 1.589.168
rChp * 100 * 100 0 ,60%
Vad 0 264.094.392
( I tx ) 3.410.501
r ( I tx ) * 100 * 100 1 ,29%
Vad 0 264.094.392
Ddac 12.591.010
rDdac * 100 * 100 4 ,77%
Vad 0 264.094.392
Aicnc 3.966.737
rAicnc * 100 * 100 1 ,50%
Vad 0 264.094.392
Ajac 11.124.118
rAjac * 100 * 100 4 ,21%
Vad 0 264.094.392
Re xp 58.669.089
r Re xp * 100 * 100 22 ,22%
Vad 0 264.094.392
Av exp 58.830.353
rAv exp * 100 * 100 22 ,28%
Vad 0 264.094.392
rChp r ( I tx ) rDdac rAicnc rAjac rAjrch ( r Re xp rAv exp)
0.6 1.29 4.77 1.50 4.21 0 ( 22.22 22.28 ) 5.52% rVad
n concluzie:
1. Creterea valorii adugate a fost consecina creterii cheltuielilor cu personalul, a celor
cu impozite i taxe, cheltuielilor financiare, precum i a amortizrilor i provizioanelor pentru
deprecierea imobilizrilor corporale i necorporale
2. Cea mai mare contribuie la aceast cretere au avut-o cheltuielile cu personalul i
amortizrile i provizioanele.
34
Structura valorii adaugate pe participanti:
Tabelul nr. 18
Nr. Exercitiul financiar structura val adaugate %

crt. Precedent Curent S0 S1
Elemente de repartitie (mil lei)
1 I. Munca 48395550 48112779 68,43 60,48
2 Chltuieli cu personalul 48035038 47612455 67,92 71,70
3 Participatii salariati la profit 360512 500324 0,51 0,63
4 II. Capitalurile 5927846 10936546 8,38 13,75
5 Chletuieli financiare 4114025 8434922 5,82 10,60
6 Dividende actionari 1813821 2501624 2,56 3,14
7 III. Statul 3179491 3399347 4,50 4,27
8 Impozit pe profit 3179491 3399347 4,50 4,27
9 IV. Intreprinderea 13217695 17098534 18,69 21,49
10 Ajustari (amortiz+provizioane) 10253683 10358503 14,50 13,02
11 Rezultat in rezerva AF 2964012 6740031 4,19 8,47
12 Valoarea adaugata bruta 70720582 79547206 100,00 100,00
13 1. Costuri adaugate 62402746 66405880 88,24 83,48
14 2. Cote-parti din rezultate 8317836 13141326 11,76 16,52
n concluzie, reducerea ponderii costurilor adugate n favoarea cotelor-pri din

rezultat. Remunerarea capitalurilor i a statului a rmas aproximativ aceeai cot de participare.
Creterea aportului intreprinderii la realizarea valorii adugate prin majorarea cotei de participare
a autofinanrii. Reducerea ponderii remunerrii muncii prin chletuielile cu personalul i a
amortismentelor, prin scderea cotei de participare in valoarea adaugat.
3.5. Relatiile dintre indicatorii de performanta ai activitatii de

exploatare
1. Raportul static dintre valoarea adugata si productia exercitiului

Vad Pex Ci C
RS1 100 100 100 i 100 100 sci
Pex Pex Pex
35
2. Raportul dinamic dintre valoarea adaugata si productia exercitiului
Vad 1
100
IVad Vad 0
Rd 1
I Pex Pex1
100
Pex0
3. Raporul static dintre valoarea adugata si cfra de afaceri
Vad
RS 2 100
CA
2. Raportul dinamic dintre valoarea adugata si cifra de afaceri
Vad 1
100
IVad Vad 0
Rd 2
I CA CA1
100
CA0
3. Raportul static dintre cifra de afaceri si valoarea adaugata
CA
RS 3 100
Vad
4. Raportul dinamic dintre cifra de afaceri si valoarea adaugata
CA1
100
I CA CA0
Rd3
IVad Vad 1
100
Vad 0
7. Raportul static dintre productia vanduta si productia exercitiului
Pv Pex Ps Pi Ps Pi
RS 4 100 100 100 100 100 100 s ps s pi
Pex Pex Pex Pex
8. Raportul dinamic dintre productia vanduta si productia exercitiului
Pv1
100
I Pv Pv0
Rd 4
I Pex Pex1
100
Pex0
9. Raportul static dintre valoarea adaugata neta si valoarea adugata bruta
Vad n Vad Am Am
RS 5 100 100 100 100 100 sa
Vad Vad Vad
10. Raportul dinamic dintre caloarea adugata neta si valoarea adugata bruta
36
Vad n1
100
IVad n Vad n 0
Rd 5
IVad Vad 1
100
Vad 0
Tabelul nr. 19
Nr. Exercitiul financiar Abateri Indici

crt. Elemente de calcul (mil lei) Precedent Curent () %
1 Productia exercitiului-Pex 145955380 135462489 -10492891 92,81
2 Valoarea adaugata bruta Vad b 82517872 85571996 3054124 103,70
3 Valoarea adaugata neta Vad n 72264189 75213493 2949304 104,08
4 Productia marfa Pmf 145296102 134990804 -10305298 92,91
5 Cifra de afaceri CA 155412414 157792938 2380524 101,53
6 RS1 = (Vad/Pex)*100 % 56,54 63,17 7 111,73
Rd1= Ivad/Ipex - 1,12 - -
7 RS2 = Vadn/Vadbr*100 % 87,57 87,89 0 100,37
Rd2 = Ivadn/Ivadb - 1,00 - -
8 RS3 = CA/Pex*100 % 106,48 116,48 10 109,40
Rd3 = ICA/Ipex - 1,09 - -
9 RS4 = (CA/Pmf)*100 % 106,96 116,89 10 109,28
Rd4 = ICA/Ipmf - 1,09 - -
10 RS5 = (CA/Vad)*100 % 188,34 184,40 -4 97,91
Rd5 = ICA/Ivad - 0,98 - -
11 RS6 = (Vad/CA)*100 % 53,10 54,23 1 102,14
Rd6 = Ivad/ICA - 1,02 - -
Din datele acestui tabel se desprind urmtoarele concluzii:

1.Rapoartele statice i dinamice reflect evoluia diferit a indicatorilor valorici care se compar,
n general avnd tendine de scdere, dup cum urmeaz:
a) Creterea ponderii consumurilor intermediare a redus ponderea valorii adugate n
producia exerciiului, att absolut (RS1 n crestere), ct i relativ (Rd1>1).
b) Reducerea absolut si relativ amortizrii imobilizrilor a majorat ponderea valorii
adugate nete n valoarea adugat brut (RS2 este constant i Rd2=1).
c) Urmare a scderii absolute i relative a produciei stocate i a produciei imobilizate a
crescut ponderea cifrei de afaceri n producia exerciiului (RS3 n cretere si Rd3>1).
d) A crescut gradul de valorificare a produciei marf (RS4 in cretere i Rd4>1).
37
e) S-a redus gradul de dependen extern (RS5 in scadere i Rd5<1).
f) Rezult c a crescut gradul de integrare pe vertical (RS6 n crestere i Rd6>1).
2.Reducerea gradului de dependen extern reflect diminuarea riscului dependenei de aportul
exterior.
3.Concomitent, indicatorul opus, gradul de integrare pe vertical crescut, ceea ce arat cresterea
valorii adugate.
4. Diagnosticul factorilor de productie
4.1. Diagnosticul resurselor umane
4.1.1. Analiza dinamicii i structurrii personalului
Tabelul nr. 20
Perioada
Nr. Categorii de precedenta Perioada curenta Abateri Indici
crt. personal Numar % Numar % () %
73,5 71,5
1 Muncitori 1093 0 1162 5 69 106,31
2 direct productivi 775 52,12 812 50,00 37 104,77
3 indirect productivi 216 14,53 237 14,59 21 109,72
4 deservire generala 102 6,86 113 6,96 11 110,78
26,5 28,4
5 Personal T.E.S.A. 394 0 462 5 68 117,26
6 personal tehnic 193 12,98 253 15,58 60 131,09
personal cond.
7 Adm. 201 13,52 209 12,87 8 103,98
8 Total personal 1487 100 1624 100 137 109,21
9 Cifra de afaceri 155412414 157792938 2380524 101,53
Productivitatea -
10 muncii 142188851 135794267 6394584 95,50
Din analiza datelor tabelului 20 concluzionm:
38
1. n privina dinamicii personalului se constat urmtoarele: comparativ cu perioada
precedent, toate categoriile de personal au cunoscut dinamici ascendente, nregistrndu-
se cresteri, pe total i pe categorii.
2. n privina structurii personalului, se constat urmtoarele: a a crescut ponderea
muncitorilor, dar i ponderea personalului T.E.S.A. n totalul muncitorilor a crescut
ponderea tuturor categoriilor, fiind majoritari muncitorii direct productivi. In totalul
personalulul TESA a crescut ponderea personalului tehnic i s-a redus ponderea
personalului de conducere-administraie.
3. n privina modificrii numrului de personal se constat urmtoarele:
a) Modificarea absolut a = N1 N0 = 1624- 1487=137salariai, din care:
muncitori: a = N1 N0 = 1162 1093 = 69 persoane
TESA: a = N1 N0 = 462 394 = 68 persoane
Depsirea absolut la toate categoriile de personal a fost consecina moblitii
personalului n cursul perioadei analizate, intrrile depind ieirile, ca urmare i a creterii
volumului de activitate.
Modificarea relativ a numrului de muncitori: r = N1 N0*ICA = 1162
1093*101,53/100 = 1162 1109,7 = 1162 1093*1,0153 = 1162 -1110 = 52 persoane
Economia absolut de 52 persoane a fost consecina scderii cu a productivitii muncii:
Iw
1
r = N1* 100 =1162 * (1-95,50/100) = 1162*0,045 = 52 persoane
3.3.1.2. Analiza stabilitii personalului
4.1.2. Analiza stabilitii personalului
n cazul ntreprinderii analizate, mobilitatea personalului se prezint astfel:

Tabelul nr. 21
Categorii de La Miscari in cursul La

Nr. personal inceputul anului sfarsitul
crt. anului Angajari Plecari anului
1 Total personal 1487 68 33 1624
2 Muncitori 1093 43 19 1162
3 Personal T.E.S.A. 394 25 14 462
4 Nr. Mediu personal - 1505 -
5 Nr. Mediu muncitori - 1105 -
39
6 Nr. Mediu TESA - 400 -
Tabelul nr. 22
Categorii de Coeficient Coeficienti de Coeficient

Nr. personal de miscare circulatie fluctuatie
crt. Cm Ci Ce Cf
1 Total personal 6,67 4,49 2,18 1,18
2 Muncitori 5,15 3,57 1,58 0,88
3 Personal T.E.S.A. 12,54 8,03 4,51 3,47
Din datele de mai sus se desprind urmtoarele concluzii:
1) Creterea numrului mediu la toate categoriile de personal a fost urmarea
mobilittii, cu o intensitate mai mare la intrri fr ieiri.
2) Cea mai mare mobilitate s-a nregistrat la personalul TESA.
4.1.3. Analiza calificrii personalului
Tabelul nr. 23
Categorii de Perioada Structura %

Nr. personal dupa forma
crt. de calificare Precedenta Curenta S0 S1
1 Total personal 1487 1624 - -
2 Muncitori 1093 1162 100 100
3 cu studii liceale 400 426 36,59 36,66
sc. Profes.+curs.
4 Calificare 693 736 63,40 63,33
5 Personal T.E.S.A. 394 462 100 100
6 cu studii superioare 345 390 87,56 84,41
7 cu studii medii 45 72 11,42 15,58
Din structura personalului dup calificare la SC ILVAS SA desprindem urmtoarele

concluzii: personalul ntreprinderii este instruit corespunztor cerinelor specificului
ntreprinderii, care impune un nivel ridicat al culturii de specialitate. Structura munitorilor dup
calificare arat c peste 63, 33% sunt calificai prin coli profesionale cursuri de calificare, iar
36,66% au studii liceale. Din personalul TESA, 84,41% au studii superioare, iar 15,58% au
pregtire medie.
40
Tot n cazul ntreprinderii analizate, structura muncitorilor i a lucrrilor pe categorii de
calificare pe baza crora se determin coeficienii categoriei medii, se prezint astfel:
Tabelul nr. 24
Perioada curenta Structura pe Abateri

categorii ()
Nr. Categoria Muncitori Norme
crt. Ni Vi SM % SL % SM-SL
1 I 160 57600 13,77 15,02 -1,25
2 II 255 86000 21,94 22,43 -0,48
3 III 295 100360 25,39 26,17 -0,78
4 IV 340 105000 29,26 27,38 1,88
5 V 55 15360 4,73 4,01 0,73
6 VI 39 11500 3,36 3,00 0,36
7 VII 18 7680 1,55 2,00 -0,45
8 VIII 1162 383500 100 100 0
4.1.4. Analiza utilizrii timpului de munc
Tabelul nr. 25
Nr. Indicatori de timp Perioada curenta Abateri Indici

crt. Prevazut Realizat () %
1 Numar muncitori N 1093 1162 69 106,31
2 Timp calendaristic Tc - om*zile 398945 424130 25185 106,31
3 Sarbatori + Repaus legal S+L 136625 145250 8625 106,31
4 Timp max. dispon. Td - om*zile 262320 278880 16560 106,31
5 Intreruperi I - om*zile - 5380 5380 -
6 Timp efectiv Te - om*zile 262320 278880 16560 106,31
7 Timp efectiv Te - om*ore 2098560 2231040 132480 106,31
8 Durata anului Z - om*zile/mctor 240 235 -5 97,92
9 Durata zilei H - ore/om*zi 8 7,8 -0,2 97,50
10 Grad utiliz.timp Gd = Te/Td % 100 98,17 -1,83 98,17
Din tabel avem urmtoarele concluzii: gradul de utilizare a timpului disponibil s-a redus
fa de prevederi. Fondul de timp disponibil a crescut, iar timpul efectiv s-a redus comparativ cu
prevederile, att n om*zile, ct i n om*ore, datorit ntreruperilor. Ca urmare, s-a redus att
durata medie a anului de lucru n zile, ct i durata medie a zilei de lucru n ore.
41
4.2. Analiza eficienei utilizrii personalului
4.2.1. Analiza dinamicii productivitii muncii
Tabelul nr. 26
Nr. Indicatori de productivitate Perioada curenta Abateri Indici

1 Cifra de afaceri CA mil lei 155412414 157792938 2380524 101,53
2 Numar muncitori N 1093 1162 69 106,31
3 Productivit. An. Wma mii lei/mct 14218885 13579426 -639458 95,50
4 Timp efectiv Te - om*zile 262320 278880 16560 106,31
5 Productivit. Zile Wmz lei/om*zi 5924535 5658094 -266441 95,50
6 Timp efectiv Te -om*ore 2098560 2231040 132480 106,31
7 Productivit. Orara Wmh - lei/om*ore 740567 707262 -33305 95,50
Din datele tabelului 26 se desprind urmtoarele concluzii:

1. Toi indicatorii productivitii medii au nregistrat scaderi fa de nivelul prevzut, dar n
ritmuri diferite.
2. Productivitatea anual a muncii a sczut fa de nivelul prevzut avnd o modificare egal
cu diferena: = Wa1 Wa0 = 13579426 14218885 = -639458 mii lei/mctor
Factorii de influien sunt urmtorii: = Z + H + Wh, in care:
Z = (Z1-Z0)*h0*Wh0 = -5*8*740567 = -29622680mii lei/mctor
H = Z1*(H1-H0)*Wh0 = 235*(-0,2)*740567 = -34806649 mii lei/mctor
Wh = Z1*H1*(Wh1-Wh0) = 235*7,8*(-33305) = -61048065 mii lei/mctor
4.3. Analiza gestiunii activelor imobilizate
4.3.1. Analiza situaiei generale a activelor imobilizate

Tabelul nr. 27
Elemente de acitve Sold la 1 ian.

(valoarea bruta) lei % Cresteri Reduceri lei %
Active imobilizate - total 226749464 100 19785018 8487584 238046898 100
Imobilizari necorporale 2678240 1,18 1484247 1021464 3141023 1
Imobilizari corporale 224063026 98,81 18223049 7461154 234824921 99
42
Imobilizari financiare 8198 0,01 77722 4966 80954 0
Din datele tabelului 27 se constat urmtoarele:

1. Valoarea brut a activelor imobilizate a crescut la toate categoriile, ca urmare a creterilor
care au depit reducerile.
2. n cursul exerciiului a sczut ponderea imobiliz. Necorporale.
3. n totalul activelor imobilizate, ponderea dominant o dein imobilizrile corporale, ceea
ce implic studiul micrii acestora:
Tabelul nr. 28
Sold la 1
Elemente de acitve ian. Cresteri Reduceri Mil lei %
(valoarea bruta) lei %
22406302 1822304 23482492
Imobilizari corporale 6 100 9 7461154 1 100
Terenuri 73327133 32,73 73327133 31,23
Constructii 66146941 29,52 6541782 5513764 67174959 28,61
Masini, utilaje, instal. de lucru 80383071 35,88 7838046 1042616 87178501 37,12
Mobilier, ap. Birot, alte active 3286376 1,47 420898 26 3707248 1,58
Avansuri, imobiliz. corp 919505 0,41 3422323 904748 3437080 1,46
Din datele tabelului 28 se constat urmtoarele:

1. Creterea valorii brute a imobilizrilor corporale pe total a fost consecina unor investiii
care au depit reducerile pe calea amortizrii la toate grupele, cu excepia avansurilor i
imobilizrilor corporale n curs.
2. Modificarea structurii imobilizrilor corporale s-a concretizat n accentuarea ponderii
terenurilor, mainilor, utilajelor, instalaiilor de lucru i a construciilor, care s-au
meninut dominante n totalul imobilizrilor corporale.
Tabelul nr. 29
Depreciere initiala Coeficienti de Depreciere finala

Elemente de acitve C
(valoarea bruta) mil. Lei C uzura Miscare Reinnoire mil. Lei uzura
Imobilizari corporale 61486389 33,5 0,83 0,53 71044242 36,9
Terenuri - - -
Constructii 972957 21,3 0,53 0,39 1060100 21,9
Masini, utilaje, instal. De lucru 58052352 60,3 0,18 0,17 67189176 57
Mobilier, ap. Birot, alte active 2461080 70,4 0,06 0,06 2794966 81,4
43
Avansuri, imobiliz. Corp - - -
Din datele tabelului 29 se desprind urmtoarele concluzii:

1. Cele mai intense micri au avut avansurile i imobilizrile corporale n curs, mai ales
sub aspectul rennoirii.
2. Imobilizrile corporale amortizabile au cunoscut creteri ale uzurii la finele exerciiului
financiar, n special la categoria mobilier, aparatura birotic i alte active corporale,
urmat de categoria maini, utilaje, instalaii de lucru.
3. Creterea coeficientului de uzur pe total imobilizri corporale a fost consecina
deprecierii mai rapide a categoriei mobilier, aparatura birotica i alte active corporale, n
raport cu investiiile.
4.3.2. Analiza eficienei utilizrii activelor imobilizate

Tabelul nr. 30
Nr. Perioada Abateri Indici

crt. Indicatori Precedenta Curenta () %
1 Cifra de afaceri CA 129510345 131494115 1983770 101,53
2 Active imobilizate Ai 188957886,7 198372415 9414528,30 104,98
3 Imobilizari corporale Ic 186719188,3 196030634 9311445,70 104,99
4 Eficienta imob. Corp. Iic 693,61 670,78 -22,83 96,71
5 Ponderea imob. Corp. Sic 98,82 98,82 0,00 100,00
-
6 Efic. Active imob. Iai 39146922,71 36615825,18 2531097,53 93,53
7 Imob. Corp. active Ica 66985892,5 72648750,83 5662858,33 108,45
Pondere imob. Corp. active
8 Sica 35,45 36,62 1,17 103,31
9 Efic. Imob. Corp. active Iica 1933,40 1810,00 -123,40 93,62
10 Numar de muncitori N 911 968 57 106,26
11 Productiv. An. Wa 11849070,83 11316189,17 -532881,67 95,50
12 Grad dot. Tehn. H 17083182,83 16840570,93 -242611,91 98,58
-
13 Efic. Imob. Corp Iic 39616280,74 37118222,23 2498058,52 93,69
5. Reducerea eficienei imobilizrilor corporale s-a datorat creterii putin mai rapide a
valorii imobilizrilor corporale comparativ cu creterea cifrei de afaceri.
6. Scderea ponderii imobilizrilor corporale active a majorat cifra de afaceri , iar
scderea randamentului imobilizrilor corporale active a redus-o corespunztor.
44
Analiza folosirii extensive a utilajului de producie
Tabelul nr. 31
Nr. Abateri Indici

crt. Indicatori de timp de functionare Prevazut Realizat () %
1 Timp calendaristic Tc-masini*ore 613200 569400 -43800 92,86
2 Sarbatori + Repaus legal S+L 90468 83570 -6898 92,38
3 Timp max. dispon. Tmax - masini*ore 522732 485830 -36902 92,94
4 Reparatii si revizii R+r - masini*ore 81297 75033 -6264 92,29
5 Timp regim Treg - masini*ore 441435 410797 -30638 93,06
6 Intreruperi accid. I - masini*ore - 7039 7039 -
7 Timp efectiv Te - masini*ore 441435 403758 -37677 91,46
8 din care schimbul I 141005 133454 -7551 94,64
9 Ce c = (Te/Tc)*100 71,99 70,91 -1,07 98,50
10 Ce mx = (Te/Tmx)*100 84,45 83,11 -1,34 98,41
11 Ce r = (Te/Tregim)*100 100,00 98,29 -1,71 98,29
12 Ks = Te/Te Schimb I 3,13 3,03 -0,10 96,64
Din balana timpului de funcionare a utilajului ntreprinderii rezult urmtoarele:

1. Timpul de funcionare a utilajului a fost utilizat incomplet, la toate categoriile
nregistrndu-se reduceri.
2. Efectul reducerii timpului a fost scderea coeficienilor extensivi, ceea ce va antrena
pierderi de producie.
3. Regimul de schimburi a fost utilizat incomplet, nu toate utilajele funcioneaz n trei
schimburi.
Analiza folosirii intensive a utilajului de producie

Tabelul nr. 32
Nr. Indicatori de randament Perioada curenta Abateri Indici

1 Numarul de masini 70 65 -5 92,86
2 Volumul productiei -q-buc 59000 64500 5500 109,32
3 Randamentul orar --buc/masini 842,86 992,31 149,45 117,73
4 Timpul efectiv Te - mas.ore 441435 403758 -37677 91,46
5 Cifra de afaceri CA -mil.lei 155412414 157792938 2380524 101,53
6 Productivitatea orara -rh-lei/mas.h
n concluzie:
45
1. Creterea volumului fizic al productiei cu 5500 buc a fost consecina creterii
randamentului utilajului cu 149,45 buc/masin.
2. Factorul extensiv, numrul de utilaje n funciune s-a redus cu 5, ceea ce a diminuat
producia.
3. Creterea cifrei de afaceri a fost consecina creterii randamentului orar al utilajului.
4. Reducerea timpului efectiv de funcionare a diminuat cifra de afaceri.
Analiza utilizrii resurselor materiale

Tabelul nr. 33
Nr. Abateri Indici

crt. Indicatori Prevazut Realizat () %
1 Stoc initial Si 65 57 -8 87,69
2 Intrari I 3570 6200 2630 173,67
3 Stoc final Sf 250 135 -115 54,00
Materii prime
4 consumate M 3385 6122 2737 180,86
5 Consum specific Cs 0,06 0,09 0,0375418 165,43
6 Rndament = q/M 17,43 10,54 6,8940649 60,45
7 Volumul productiei q 59000 64500 5500 109,32
Din datele tabelului concluzionm:

1. Creterea consumului de materiale a fost consecina majorrii intrrilor i a reducerii
stocului final.
2. Reducerea stocului iniial a diminuat volumul produciei.
3. Eficiena utilizrii materialelor a cunoscut o dinamic nefavorabil: randamentul de
utilizare a materialelor () a sczut, ceea ce a condus la creterea consumului specific.
4. Efectul creterii consumului specific, cumulat cu cel al creterii consumului de materiale
se reflect n modificarea volumului productiei.
5. Creterea volumului fizic al produciei a fost determinat de creterea consumului de
materiale, prin creterea intrrilor care au majorat producia, prin introducerea in
producie a unui stoc suplimentar, n timp ce reducerea stocului iniial a redus-o
corespunztor.
6. Creterea consumului specific a antrenat reducerea produciei, fiind consecina direct a
reducerii randamentului de utilizare a materialelor.
46
7. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor, structura si eficienta
lor
Analiza cheltuielilor incepe cu studiul general al structurii si eficientei pe factori specifici

activitatilor.
a) Cheltuielile de exploatare reflecta consumurile efectuate pentru
reqlizarea obiectului de activitate si cuprind: cheltuielile cu materiile prime si materialele
consumabile, cu obiectele de inventar consumate, cheltuielie privind marfurile, cheltuielile cu
personalul, ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale, ajustarea valorii activelor
circulante, alte cheltuieli din exploatare (cheltuieli privind prestatiile externe, cu alte impozite,
taxe si varsaminte asimilate, cu despagubiri, donatii si activele cedate), ajustari privind
provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
b) Cheltuieli financiare include pierderile de creante legate de particiipatii,
diferente nefavorabile de curs valutar, cheltuieli privind investitiile financiare cedate, dobanzile
privind exercitiul financiar in curs, sconturile acordate clientilor, ajustarea valorii imobilizarilor
financiare si a investiilor financiare detinute ca active circulante.
c) Cheltuielile extraordinare nu sunt legate de activitatea curenta normala
si cuprind calamitatile si alte evenimente extraordinare.
Veniturile intreprinderii reprezinta sumele incasate sau de incasat din activitqati curente,
castigurile din alte surse si sunt evidentiate cu ajutorul conturilor din clasa 7:
a) Veniturile din exploatare cuprind: veniturile realiyate din productia vanduta,
lucrarile si serviciile executate, venituri din variatia stocurilor in plus sau in minus, veniturile
din productia de imobilizari, venituri din subventii de exploatare si alte venituri din exploatarea
curenta.
47
b) Veniturile financiare include veniturile din imobilizari financiare, investitii
financiare pe termen scurt, creante imobilizte, investitii financiare cedtae, dobanzi, diferente de
curs valutar, sconturi obtinute si alte venituri financiare imobilizate.
c) Veniturile extraordinare provin din alte activitati elegate de activitatea curenta:
espagubiri, daune pretense in urma unor calamitati, etc.
Din contul de profit i pierdere al ntreprinderii rezult urmtoarele date:

Tabelul nr. 34
Nr. Exercitiu financiar Structura (%) Indicatori ()

Crt Indicatori Precedent Curent Si0 Si1 Ii0 Ii1
1 Cheltuieli de exploatare 138522664 164311849 97.01 97.99 840.21 850.07
2 Cheltuieli financiare 4272442 3362907 2.99 2.01 2584.77 772.09
3 Cheltuieli extraordinare 0 0 - -
4 Total cheltuieli 142795106 167674756 100 100 857.53 848.35
5 Venituri din exploatare 164867029 193292713 99.01 97.80 - -
6 Venituri financiare 1652932 4355603 0.99 2.20 - -
7 Venituri extraordinare 0 0 - - - -
8 Total venituri 166519961 197648316 100 100 - -
Modificarea indicatorului este diferenta:

167574756 14279510
It1 It0 1000 1000 848.35 857.35 9.18
1977648316 165519961
Factorii de influenta sunt urmatorii:
Cht Vt
Cht1 167674756
Cht 1000 It0 1000 857.35 1006.93 857.35 149.58
Vt0 166519961
Vt It1 It0 848.35 1006.93 158.58
Vt Cht 149.58 158.58 9.18
Reducerea indicatorului atesta cresterea eficientei cheltuielilor aferente veniturilor totale,
in conditia cresterii atat a cheltuielilor totale cat si a veniturilor totale.
Reducrea indicatorului este consecinta cresterii mai rapide a cheltuilelilor comparativ cu
cresterea veniturilor.
Pe alta treapta de analuza se determina factorii care au contribuit la cresterea eficientei
cheltuielilor: structura veniturilor si indicatorii de eficienta pe tipuri de activitati.
48

Sv i1 Ii1

Svi 0 Ii0
848.35 857.53 9.18
100 100
Svi Ii
Svi
Svi Ii1 0
It0
97.80 840.21 2.20 2584.77 857.53 21.06
100 100

Ii It1 I t0 848.35 878.59 30.24
Svi Ii 21.06 30.24 9.12
Modificarea structurii veniturilor a influentat favorabil eficienta cheltuielilor totale
deoarece a majorat indicatorul ca urmare a cresterii ponderii veniturilor din exploatre cu un
indicator de 840.21 inferior indicatorului total de 857.53 prin sporirea ponderii veniturilor
financiare, cu un indicator net superior 2594.77.
Modificarea indicatorilor de eficienta pe feluri de activitati a favorizat cresterea eficientei
cheltuielilor prin diminuarea indicatorului It, ca urmare a cresterii eficientei cheltuielilor de
exploatare, in conditiile eficientei cheltuielilor financiare, care detin o pondere nesemnificativa
in totalul cheltuielior.
Tabelul nr. 35
Nr
Indicatori Exercitiu financiar Structura Abateri Indici
crt
Precedent Curent Si0 Si1
1 Cheltuieli de exploatare - total 138522664 164311849 100 100 25789185 118.62
Cheltuieli cu materiile prime +
2 materiale consumabile 4867197 45350619 3.51 27.60 40483422 931.76
3 Alte cheltuieli materiale 843608 878 0.61 0.00 -842730 0.10
4 Alte cheltuieli externe 8197793 4620 5.92 0.00 -8193173 0.06
5 Cheltuieli privind marfurile 807664 953 0.58 0.00 -806711 0.12
6 Cheltuieli cu personalul 37663125 43382326 27.19 26.40 5719201 115.19
7 Amortizarea prov. pt. deprecierea 15027772 11778682 10.85 7.17 -3249090 78.38
imobilizarilor corporale + necorporale
8 Ajustari valoare active circulante 660394 8969608 0.48 5.46 8309214 1358.22
9 Alte cheltuieli de exploatare 24054298 45284573 17.36 27.56 21230275 188.26
10 Ajustari privind provizioanle 46400813 9539590 33.50 5.81 -36861223 20.56
11 Venituri din exploatare - total 164867029 193292713 28425684 117.24
12 It 840.21 850.07 10 101.17
Din tabelul nr. 6 reies urmatoarele concluzii:

1. In totalul cheltuielilor de exploatare sunt dominante cheltuielile cu personalul fiind
urmate apoi de cheltuielile cu ajusarile privind provizioanele.
2. in valoarea absoluta cheltuilelile cu personalul si au crescut ceea ce a contribuit la
sporirii mponderii lor in total cheltuilei, in timp ce ajustarile privind provizioanele au
49
scazut in valoare absoluta, reducandu-si ponderea de la 33.5% la 5.81% in favoarea
cheltuielilor cu materii prime si materiale care a crescut in valoare absoluta si si-a marit
ponderea de la 3.51% la 27.60% in periaoda analizata.
3. Alte cheltuieli materiale si alte cheltuieli externe s-au redus atat in valoare absoluta cat si
ca pondere.
4. indicatorul de eficiena Cheltuilei de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare a
evoluat astfel:
164311849 138522664
I exp 1 I exp 0 1000 1000 10
193292713 164867029
Factorii de influenta sunt urmatorii:
Ch exp V exp
Chep1 164311849
Ch exp 1000 I exp 0 1000 840.21 996.63 84
V exp 0 164867029
V exp I exp1 I exp0 850.07 996.63 146.56
Chep V exp 9.86 10
Din acesta analiza rezulta ca : indicatorul a crescut ceea ce conduce la diminuarea

eficientei cheltuielor de exploatare in conditiile in care cheltuielile s-au majorat in ritm diferit
fata de venituri. De asemenea tot de aici se poate desprinde concluzia ca diminuarea eficientei a
fost consecinta ccresterii intr-un ritm mai rapid a cheltuielilor decat cel al veniturilor.
Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri
Eficiena cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (produciei vndute) se analizeaz cu

ajutorul indicatorului Cheltuieli la 1000 lei cifr de afaceri.
Acest indicator care se poate calcula pe total sau n funcie de eficiena produselor (i), dup
urmtoarele formule:
c
Ct q(S ) * c *1000() S* * 1000
I CA * 1000 sau S* i p
CA q( S ) * p I
100 100
n care:
q = Cantitatea vndut;
S = Structura sortimental a vnzrilor;
c = Costul unitar al produciei vndute;
50
p = Preul mediu de vnzare.
Pentru a efectua acest tip de analiz trebuie cunoscut cantitatea vndut, structura
sortimental a vnzrilor, costul unitar al produciei vndute, precum i preul mediu de vnzare.
Analiza efectului reducerii cheltuielilor la 1000 lei
Indicatorul Cheltuieli la 1000 lei venituri stabilete o legtur direct ntre costuri i
rentabilitate, limita maxim 1000 constituie pragul de rentabilitate, la care veniturile egaleaz
costurile, atingndu-se punctul mort (beneficiul - B = 0).
Diferena 1000 I = R reprezint rata de reducere a indicatorului de eficien i permite
determinarea efectului creterii eficienei cheltuielilor aferente veniturilor: totale, din exploatare
(V) sau cifrei de afaceri (CA), sub form de beneficii sau pierderi ( B), dup cum: I < 1000 sau
I > 1000. Relaia de calcul a efectului reducerii cheltuielilor la 1000 lei este urmtoarea:
R 1000 I
B *V (CA) *V (CA)
1000 1000
Calculul i analiza efectului reducerii cheltuielilor la 1000 lei venituri se efectueaz pe
baza datelor din tabelul nr. 10 Eficiena cheltuielilor aferente veniturilor.
Beneficiul aferent exploatrii are urmtoarele valori:
R0 1000 936,18 63,82
B0 * V exp 0 * 55.337.478 * 55.337.478 3.320.249lei
1000 1000 1000
R1 1000 925,92 74.08
B1 * V exp1 * 59.636.114 * 59.636.114 4.174.528lei
1000 1000 1000
Modificarea indicatorului este diferena:
B1 B0 4.174.528 3.320.249 854.279 lei

R V exp , n care
R1 R0 74,08 63,82
R * V exp 0 * 55.337.478 553.375 lei
1000 1000
R1 74,08
V exp * V exp1 V exp 0 * 59.636.114 55.337.478 300.904lei
1000 1000
R V exp 553.375 300.904 854.279lei
51
n concluzie, beneficiul aferent exploatrii a crescut cu 854.279 lei, astfel:
Scderea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare cu 10,28 a majorat rata de
reducere de la 63,82 la 74,08 lei (cu 10,26 lei).
Efectul acestei majorri a fost creterea beneficiului din exploatare cu 553.375 lei.
Creterea veniturilor din exploatare cu 4.298.636 lei (Vexp1 Vexp0) a majorat beneficiul
aferent exploatrii cu 300.904 lei.
Sistemul factorial al indicatorului este urmtorul:
R = 553.375 lei
= 854.279 lei
Vexp = 300.904 lei
Analiza efectului reducerii cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri pune n eviden n
primul rnd evoluia beneficiului aferent produciei vndute, trebuind s se cunoasc cantitatea
vndut, structura sortimental a vnzrilor, costul unitar al produciei vndute, precum i preul
mediu de vnzare al produselor.
Analiza beneficiului aferent exploatarii
Pe baza datelor din tabelul nr. 5 de la pagina nr 11 rezulta:
Rr exp 0 1000 820.21
B exp V exp 0 16486709 15164310.07lei
1000 1000
Rr exp1 1000 850.07
B exp1 V exp1 19329713 2898103.87lei
1000 1000
B exp B exp1 B exp 0 2898103 15164310.07 12266207.07lei
Re xp V exp
Re xp1 Re xp 0
Re xp V exp 0 0.03 16486709 494601.27lei
1000
Re xp1
V exp V exp1 V exp 0 0.18 2843004 511740 .72lei
1000
In concluzie cresterea beneficiului din exploatare s-a datorat cresterii ratei de reducere a
cheltuielilor la 1000 lei ca efect al majorarii eficientei cheltuielilor de exploatare. Crestrea
veniturilor din exploatare a majorat corespunzator beneficiul aferent.
52
Analiza cheltuielilor cu personalul
Cheltuielile cu personalul includ cheltuielile cu salariile si cheltuielile cu asigurarile si

protectia sociala si constituie elemental valorii adaugate care reflecta remunerarea principalului
factor de productie:munca omeneasca.
Obiectivele analizei cheltuielilor cu personalul se subordoneaza scopului urmarit si
vizeaza:ponderea acestora in totalul cheltuielilor de exploatare; structura cheltuielilor salariale pe
categorii de personal si dupa formele salarizare practicate; structura fondului de salarii in functie
de elementele componente si dupa modul de includere in costuri; dinamica cheltuielilor cu
salariile si factorii care determina modificarea fondului de salarii;eficienta, corelatiile de
eficienta si efectele lor.
Ponderea cheltuielilor cu personalul (Schp) in totalul cheltuielilor de exploatare (Chexp)
se determina:
Schp = Chp/Chexpx100(%)
Fondul de salarii se determina astfel:
Fs= N x Sa = N x th x Sh = Th x Sh
1)Modificarea absoluta a fondulul de salarii este egala cu diferenta:
a = Fs1 Fso = Th1 x Sh1 Tho x Sho
Aceasta modificare (economie sau depasire) sta in legatura directa cu gradul de utilizare a
timpului de munca (Th) si cu salariul mediu orar (Sh).
2)Modificarea relative a fondului de salarii este:
r = Fs1-Fs0 x Iq = T1 x Sh1 To x Sho x q1/qo
Modificarea relative, economie(-) sau depasire (+), depinde de productivitatea medie si de

salariul mediu, economia relativa (r < 0) ;
3) Eficienta cheltuielilor cu salariile se analizeaza cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu

salariile la 1000 lei cifra de afaceri (venituri din exploatare, valoare adaugata):
53
Nr
Indicatori Exercitiu financiar Structura Abateri Indici
crt
Precedent Curent Si0 Si1
Cheltuieli de exploatare - total 1211634 1694344 200 200 +482710 +79,6
Cheltuieli cu personalul 304210 394042 50,22 46,5 +89832 +59
1 Salarii brute 214966 288414 200 200 +73448 +68,4
a Muncitori 149022 205206 138,64 142,3 +56184 +75,4
b TESA 65944 83208 61,36 57,7 +17264 +52.2
2 Chelt cu asig sip rot sociala 89244 105628 - - +16384 36,6
Numar de salariati total 3028 3098 200 200 +70 +4,6
a Numar muncitori 2406 2454 158,92 158,42 +48 +4
b Numar personal TESA 622 644 41,08 41,58 +22 +7
Salariul anual (mil.lei /persoana) 141,986 186,194 - - +44,208 +62.2
Salariul anual (mil lei/muncitor) 123,874 176,242 - - +43,368 75
Salariul anual TESA (mil lei) 212,038 258,41 - - +46,372 +43,6
Numar de ore anual/muncitor
Salariul orar (mii lei/muncitor)
Cifra de afaceri
Productivitate an. (mil lei/pers) Wa
Productivitate an. (mil lei/muncitor)
Productivitate orara (mil lei/muncitor)
Ip=Chelt cu pers/CA x 1000
Is = Fs/CA x 1000
Is = Sa/Wa x 1000
54

Diagnostic Economic Al SC Ilvas SA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnostic Economic Al SC Ilvas SA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Economie si Aministrarea Afacerilor Iasi

Specializarea: Contabilitate, Expertiza si Audit

Principalul obiect de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea laptelui si a

Fermele grupului de firme au fost modernizate si retehnologizate cu utilaje si instalatii de

Productia poate fi structurata in 3 categorii:

Branzeturi branza dulce

Unt unt de masa

Produsele societatii noastre sunt comercializate in hypermarket-urile din regiunea

Obiectivele imediate de dezvoltare ale firmei constau in diversificarea gamei

2. Diagnosticul activitii de producie i comercializare

Producia fizic reprezint totalitatea valorilor de ntrebuinare rezultate create de

b) Coeficientul mediu de sortiment ( K s )

Acest procedeu se utilizeaz pentru a caracteriza gradul de realizare a programului de

c). Coeficientul de nomenclatur (Kn) arata numarul de sortimente sub limita

Volumul fizic (l) Abateri

Pe baza datelor din tabelul 2 se obin urmtoarele rezultate:

1) Indicele produciei fizice: Iq

Analiza structurii vizeaza gradul de respectare a structurii programate prin intermediul

Sortimente Volumul fizic (l) Structura fizica In calcul

Pe baza datelor din tabelul nr.3 se obtin urmatoarele rezultate:

2. Procentul mediu de structura: sau

3. Comparand coeficientul mediu de sortiment cu structura medie rezulta:

Pe Baza datelor din tabelul nr.4 obtinem:

1. Procentul mediu de structura: sau

2.2. Diagnosticul calitii si al imbunatatirii ei

Si = structura produsului pe clase de calitate;

Produs Volumul fizic pe clase de Structura pe clase de Pretul unitar pe clase de

Pe baza datelor din tabelul 5 se obin urmtoarele rezultate:

1) Modificarea preului mediu este diferena:

Si1 * pi1 Si0 * pi0 15929 15149,85 779,15

Si = Si1* pi1 Si0 * pi0 p p 0 15257,82 15149,85 107,97 lei/hl

Produse Structura sortimentala Indici Pretul mediu al produselor

Pe baza datelor din tabelul 6 se obin urmtoarele rezultate:

1) Modificarea preului mediu al produciei este egal cu diferena:

Pe treapta a doua de diviziune: ,

3. Diagnosticul performanei economice pe baza indicatorilor

Din contul de profit si pierdere al ntreprinderii analizate, extragem datele necesare

Nr. Exerciiu financiar

1. Cifra de afaceri net (rd. 02 la 04) 01 526.210.741 582.614.536 56403795 110.75

Producia vndut (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02 516.181.407 551.130.804 34949397 106,77

Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 04 - - - -

VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL 09 645.649.779 653.002.421 7352642 101,14

5. Cheltuieli cu materiile prime i materiale consumabile 10 184.659.903 213.196.645 28536742 115,45

Cheltuieli privind mrfurile (ct. 607) 13 9.428.171 29.690.567 20262396 314,91

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 137.161.395 138.750.563 1589168 101,16

a) Salarii (ct. 641-7414) 15 97.481.194 100.289.828 2808634 102,88

7. Ajustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale 17 38.719.619 42.686.356 3966737 110,24

a) 2. Venituri (ct. 7813+7815) 19 - - - -

b) 2. Venituri (ct. 754+7814) 22 19.258.709 1.760.444 -17498265 9,14

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 62.046.655 60.202.772 -1843883 97,03

8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe 24 22.296.283 29.632.909 7336626 132,91

Ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli (rd. 28-29) 27 - - - -

Cheltuieli (ct. 6812) 28 - - - -

Venituri (ct. 7812) 29 - - - -

CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL 30 509.602.412 575.624.143 66021731 112,96

- Profit (rd. 09-30) 31 136.047.367 77.378.278 -58669089 56,88

- Pierdere (rd. 30-09) 32 - - - -

9. Venituri din interesele de participare (ct. 7613+7614+7615+7616) 33 - - - -

- din care, n cadrul grupului 34 - - - -

- din care, n cadrul grupului 36 - - - -

- din care, n cadrul grupului 38 - - - -

Alte venituri financiare (ct. 39 15.018.273 19.491.429 4473156 129,78

Venituri (ct. 786) 43 - - - -

- din care, n cadrul grupului 45 - - - -