Sunteți pe pagina 1din 4

DERIVAREA

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi
cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ).
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului .
Clasificare :
- sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar, muncitor
- sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citit , scris
- sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe
moţionale) : gâscă – gâscan, ratoi, taranca, florareasa
Sufixele denumesc:
- agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş
- însuşirea ( -iu , -os , -cios , -bil , -at , -al ) : auriu , fricos , mîncăcios , purtabil ,
sprîncenat , vamal
- colectivitatea ( -et , -araie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime ,
zmeuriş
- instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător
- noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -eală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime ,
răceală , scursura , siguranţă
- modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş
- locul şi originea ( -ărie , -ie , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean
- obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (-ulet , -uc , -ior , -ică , -ice etc.) : binişor ,
căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel
- obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( -andru , -an , -oaie , -oi ) :
băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi

Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului

pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind :
- negative ( re-, in- ) : nesansa , inegalitate .
- privative ( des- , de- ) : a descreti , deşira .
- iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit .
Prefixele pot forma :
- substantive ( neregulă ) .
- adjective ( nefiresc ) .
- adverbe ( negreşit ) .
Prefixele pot fi :
- vechi ( ne , în , des , răs ) .
- noi ( arhi , anti , pre , inter ) .
Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat , inchipui,
inflori etc.)
Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat: bute-
butoi-butoias, Olt-oltean-olteanca; cetate-cetatean-cetatenesc etc.
Compunerea

Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se


formează cuvinte noi sau termeni diferiţi .
Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori
sensul pe care îl au când există independent .
Cuvintele compuse pot fi :
- substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) .
- verbe : a binevoi , a teleghida, a (se) autoapara
- adjective : cumsecade .
- pronume : fiecare .
- numerale : douăzeci
- adverbe : după-amiază .
- prepoziţii : pâna la .
- conjuncţii : ca să .
- interjecţii : bing-bang
Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător (sufixoide- false sufixe ) :
- cid ( ucigător ) .
- craţie ( conducător ) .
- fil ( iubitor )
- fob ( care urăşte ) .
- fug ( care îndepărtează ) .
- log ( specialist ) .
Prefixoide :
- aero ( aer ) .
- bio ( viaţă ) .
- filo ( iubitor ) .
- hidro ( referitor la apă ) .
- macro ( mare ) .
- micro ( mic ) .
- orto ( corect ) .
- poli ( mai mulţi ) .
- pseudo( fals ) .
- tele ( la distanţă ) .
Procedee de compunere :
A. JUXTAPUNERE , ALĂTURARE : câine- lup, inginer-sef, bloc-turn etc.
a. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă,untdelemn,cuminte,binefăcător,unsprezece,
orişicine,niciodată, deasupra, binevoi,dedesubt etc.
b. Compunerea prin alăturare: bun-simţ, prim-ministru, Valea Călugărească, nou-născut, o
mie trei sute, după-amiază, de către etc.

B. SUBORDONARE : floarea-soarelui, ciubotica-cucului, papucul-doamnei, gura-leului etc.


Prin compunere prin subordonare se înţelege:
1. Subordonarea atributivă:
a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric,
Almaşul-Mare ş.a.
b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-
cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţăetc.;
c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-
leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra
Şarului […], Delta Dunării ş.a.;
d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-
de-colţ, Roşiori de Vede, Baia de Aramă etc.;

2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări):fluieră-vânt, încurcă-


lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii;

3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv:


a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţiideschis, închis:
roşu închis/deschis;
b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui;
c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios, bine-venit,
clar-văzător;

4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele:


a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19:doisprezece
(doi „peste" zece);
b)subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4
sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.).

C. ABREVIERE :
- iniţiale : CEC , BC, PSD, PUNR, BEC, CFR etc.
- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom .
- fragmente de cuvinte : Asirom, Plafar
- fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta .

Conversiunea
(Schimbarea valorii gramaticale)

Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi
de la o parte de vorbire la alta :
a) Substantive din :
- adjective : Frumosul traversează stradă .
- verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital .
- verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos .
- verbe la gerunziu : Suferindul era trist .
- adverbe : Aproapele lui s-a accidentat .
- pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri .
- interjecţie : N-a auzit oful .
b) Adjective din :
- substantive: Zoe, fii barbata!
- verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place .
- verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia .
- pronume : Acest băiat învaţă bine .
- adverbe : Mi-am luat haine gata .
c) Adverbe din :
- adjective : Vorbeşte frumos .
- verbe la participiu : Vorbeşte îngânat .
- substantive : Pleacă dimineata .
d) Prepoziţii din :
- adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre .
- substantive : Picta frumos graţie talentului .
- verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii .
Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare , compunere sau schimbarea
valorii gramaticale de la un cuvânt de bază .
Ex: floare: (a) inflori, inflorit, inflorire, infloritor, florar, floricica, florarie, florareasa, floarea-soarelui, floare-
de-colt etc.
Împrumuturile . Neologismele
Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în
limba română din alte limbi .
Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai
multi factori :
- vecinătatea geografică
- amestecul şi convieţuirea unor populaţii .
- raporturile culturale , economice şi politice .
Împrumuturile pot fi :
I vechi : Provenite din :
1) limba slavă ( izvor , plug , cocoş , voinic , babă , boier , ieftin ) .
2) limba maghiară ( hotar , vameş , viclean , oraş , gazdă , gând ) .
3) limba turcă ( baclava , iaurt , zarzavaturi , chirie , halva ) .
4) limba greacă ( duşman , frică , tacticos , proaspăt ) .
II noi : Vin din :
1) franceză ( elev , cafe-bar , bleu , bleumarin , a soluţiona ) .
2) engleză ( stand-by , talk-show , hobby , voler ) .
3) germană ( crenvurşti , foen , iceberg , manager ) .
4) italiană ( pian , spaghete ) .
5) latină ( graţie , colocviu , insulă ) .
Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau
prin derivare sau compunere . Ex : liceu , tractor , seism , metrou , dolar , inginer , secol , oxigen ,
şampon , parizer , whisky , fotbal , box .