Academia de Studii Economice din Moldova

Școala Masterală de Excelență în Economie și Business

Facultatea: Științe Politice
Specialitatea: Management în Administrația Publică

Raport
PRIVIND REALIZAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ LA CICLUL II MASTERAT,
SPECIALIZAREA „MANAGEMENT ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ”

Elaborat: Studenta an.II,gr. MAP161,

Iordatii Valeria

Chișinău,2017
 INTRODUCERE

Instituția în care mi-am ales să-mi desfășor stagiul de practică în perioada 13 noiembrie
– 18 decembrie 2017 este Cancelaria de Stat a Republicii Moldova. Pe baza organigramei vaste de
departamente și direcții, am decis să-mi însușesc abilitățile practice în cadrul Direcției Reforme în
Administrația Publică. Activitatea de practică avut loc în încinta Casei Guvernului, situat pe Piața
Marii Adunări Naționale nr. 1.

Prezentarea Instituției

Denumirea, statutul și funcțiile, tipul, profilul

Cancelaria de Stat este autoritatea publică care asigură organizarea activităţii Guvernului
în vederea realizării de către acesta a politicii interne şi externe a statului, crearea cadrului general
pentru definirea priorităţilor de activitate a Guvernului, suportul metodologic şi organizatoric
pentru sistemul de planificare, elaborare şi implementare a politicilor publice de către autorităţile
guvernamentale, monitorizarea implementării programului de guvernare, prezentarea materialelor
analitice şi informaţionale, pregătirea proiectelor de acte ale Guvernului, inclusiv realizarea
dreptului de iniţiativă legislativă, şi verificarea executării acestora, precum şi exercitarea de către
Guvern a prerogativelor ce ţin de relaţiile sale cu autorităţile administraţiei publice locale.

Cancelaria de Stat a fost instituită în conformitate cu Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990
cu privire la Guvern.
Sub aspect structural, la acel moment Cancelaria de Stat era constituită din conducere (ministrul
de stat și viceminiștrii de stat), Secretariatul general, Direcția social-economică și Direcția
financiar-administrativă, care aveau în componența lor mai multe secții.
În anul 1992 structura Cancelariei de Stat cuprindea Secretariatul Președintelui Republicii
Moldova și Secretariatul Guvernului Republicii Moldova. Odată cu învestirea noului Guvern, în
februarie 1997 a fost stabilită o nouă structură a Cancelariei de Stat. Secretariatul Președintelui
Republicii Moldova se separă într-o instituție aparte, iar structura Cancelariei de Stat este compusă
din 27 subdiviziuni interne și 8 instituții subordonate.

În baza Legii nr.376-XV din 18 noiembrie 2004 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai
1990 cu privire la Guvern și Hotărîrii Guvernului nr.1315 din 26 noiembrie 2004 "Cu
privire la Aparatul Guvernului", Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a fost reorganizată
în Aparatul Guvernului Republicii Moldova. Sarcina de bază a Aparatului Guvernului era
asigurarea organizării activității Guvernului, prezentarea materialelor analitice și informaționale,
pregătirea proiectelor de hotărâri, ordonanțe și dispoziții, precum și verificarea executării lor. În
conformitate cu Legea nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009 pentru modificarea Legii nr.64-
XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, la 6 noiembrie 2009 Guvernul aprobă Regulamentul
privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat (Hotărîrea Guvernului nr.657 din 6
noiembrie 2009).
În activitatea sa Cancelaria de Stat se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, Legea
cu privire la Guvern, alte acte legislative (legi), actele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile
Parlamentului, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, Regulamentul Guvernului, precum şi de
prevederile prezentului Regulament. Cancelaria de Stat este persoană juridică, are ştampilă cu
imprimarea Stemei de Stat şi denumirea sa şi dispune de conturi în instituţiile bancare.
Regulamentul Cancelariei de Stat, structura, statele de personal, condiţiile de remunerare a muncii
şi de asigurare material-socială a colaboratorilor Cancelariei de Stat se aprobă de Guvern.

În scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituţionale privind realizarea politicii
interne şi externe a statului şi exercitarea conducerii generale a administraţiei publice, Cancelaria
de Stat are următoarele atribuţii:
a) asigură asistenţa organizatorică şi informaţională a activităţii Prim-ministrului şi viceprim-
ministrului fără portofoliu în vederea exercitării de către aceştia a atribuţiilor funcţionale;
b) asigură respectarea de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale a cerinţelor
prevăzute de cadrul normativ în vigoare privind elaborarea, avizarea, definitivarea şi prezentarea
proiectelor de acte legislative, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova, acte normative ale
Guvernului, tratate internaţionale, a altor acte care urmează a fi examinate de către Guvern,
precum şi definitivarea proiectelor de acte normative supuse examinării în cadrul şedinţelor de
Guvern;
c) pregăteşte materialele analitico-informaţionale, inclusiv cu asistenţa autorităţilor publice
competente, asupra documentelor parvenite în adresa Guvernului sau asupra chestiunilor care
urmează să fie examinate de către acesta şi le prezintă, cu propunerile de rigoare, după caz,
Prim-ministrului, viceprim-ministrului, sau secretarului general al Guvernului;
d) asigură coordonarea procesului de planificare a politicilor publice şi de elaborare a
documentelor de politici, în conformitate cu priorităţile programului de guvernare şi strategiile de
dezvoltare, precum şi monitorizează implementarea acestora de către autorităţile
guvernamentale;
e) stabileşte cadrul metodologic şi organizatoric pentru sistemul de elaborare, implementare,
monitorizare şi evaluare a politicilor publice şi oferă suport consultativ şi informaţional
autorităţilor administraţiei publice în vederea respectării regulilor de fundamentare şi prezentare
a documentelor de politici şi a actelor normative, inclusiv a procedurilor de consultare publică a
opiniei cetăţenilor şi societăţii civile în procesul decizional;
f) asigură coordonarea şi monitorizarea activităţilor în cadrul reformei administraţiei publice
centrale;
g) asigură promovarea şi realizarea politicii statului în domeniul serviciului public, în special al
managementului resurselor umane;
h) coordonează şi asigură procesul de programare, monitorizare, gestionare şi evaluare a
asistenţei tehnice oferite de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare.
i) coordonează pe plan intern activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale în vederea
realizării obiectivului strategic prioritar – integrarea europeană a ţării;
j) asigură realizarea politicii Guvernului orientate spre reintegrarea teritorială, politică,
economică şi socială a Republicii Moldova şi desfăşurarea procesului de consultări şi negocieri
pentru soluţionarea diferendului transnistrean;
j1) asigură coordonarea politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora, care include
cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi temporar sau permanent peste hotarele ţării, persoanele
originare din Republica Moldova şi descendenţii lor, precum şi comunităţile formate de aceştia;
k) asigură asistenţa organizatorică şi informaţională a Consiliului naţional pentru decernarea
Premiului de Stat, Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, Consiliului
Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Comitetului naţional pentru combaterea
traficului de fiinţe umane;
l) organizează şi exercită controlul asupra executării de către ministere şi alte autorităţi
administrative a actelor adoptate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern,
precum şi a Programului şi planurilor de activitate ale Guvernului;
l1) monitorizează respectarea legislaţiei privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător;
l2) monitorizează respectarea legislaţiei privind realizarea analizei impactului de reglementare;
m) verifică corespunderea proiectelor de acte normative ale Guvernului cu prevederile
Constituţiei Republicii Moldova,
legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte;
n) asigură derularea adecvată a măsurilor aferente conducerii generale a administraţiei publice,
soluţionarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului;
o) asigură coordonarea politicilor în domeniul descentralizării şi exercită coordonarea
generală, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, a activităţii serviciilor publice desconcentrate;
p) asigură exercitarea de către Guvern a prerogativelor legale în relaţiile acestuia cu
autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv organizarea controlului administrativ al
activităţii autorităţilor respective, exercitat direct sau prin intermediul oficiilor sale teritoriale;
q) asigură colaborarea Guvernului cu autorităţile publice, reieşind din prerogativele ce-i revin
acestuia, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova;
r) pregăteşte informaţiile şi documentele solicitate de Parlament, de comisiile parlamentare şi
de deputaţi, organizează examinarea şi prezentarea de către Guvern a răspunsurilor la
întrebările şi interpelările formulate de deputaţi;
s) reprezintă interesele Guvernului în instanţele judecătoreşti;
t) examinează petiţiile persoanelor fizice şi juridice adresate Guvernului şi, în caz de
necesitate, le expediază către autorităţile competente pentru luarea măsurilor ce se impun,
efectuează analiza şi sinteza petiţiilor înaintate pentru soluţionarea problemelor abordate,
precum şi organizează audienţa petiţionarilor la conducerea Guvernului;
u) asigură, sub aspect organizatoric şi logistic, condiţiile necesare pentru desfăşurarea
şedinţelor Guvernului, a şedinţelor de lucru ale conducerii Guvernului şi Cancelariei de Stat,
desfăşurarea măsurilor de protocol, ţinerea lucrărilor de secretariat, evidenţa şi monitorizarea
automatizată a circuitului documentelor, întreprinde acţiunile necesare pentru protejarea
secretului de stat;
v) asigură publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în condiţiile legii, a actelor
aprobate de Guvern, cu excepţia celor care conţin secrete de stat;
w) îndeplineşte alte funcţii menite să asigure exercitarea deplină şi operativă a atribuţiilor date
în competenţa Guvernului.
 Pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin, Cancelaria de Stat exercită următoarele funcţii:
 elaborarea şi prezentarea spre examinare a proiectelor de legi, decrete, hotărîri şi
dispoziţii pentru asigurarea cadrului legal, favorabil continuării reformelor şi constituirii
unei economii de piaţă social-orientate;
 participarea la elaborarea şi perfectarea propunerilor privind crearea condiţiilor necesare
punerii în aplicare a legilor, adoptate de Parlament,
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, precum şi realizării Programului de activitate a
Guvernului;
 coordonarea şi exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei de către autorităţile
administraţiei publice locale, realizării programelor de asistenţă tehnică;
 monitorizarea procesului de elaborare şi perfecţionare a cadrului legislativ, precum şi de
executare a deciziilor Guvernului;
 elaborarea prin dezvoltarea continuă a componenţei analitice în
activitatea direcţiilor, secţiilor şi serviciilor a propunerilor judicioase privind urgentarea
implementării reformelor;
 studierea procesului de realizare a principiilor autonomiei locale,
descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi
prezentarea propunerilor de rigoare;
 elaborarea de avize şi propuneri asupra proiectelor de legi şi altor proiecte;
 participarea la realizarea politicii de stat în probleme de cadre în organele administraţiei
publice şi structurile Cancelariei de Stat, perfecţionarea profesională şi de calificare continuă
a colaboratorilor din subordine;
 elaborarea şi perfectarea proiectelor supuse examinării în cadrul
şedinţelor Guvernului, prelucrarea şi emiterea hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului;
 pregătirea şi prezentarea materialelor ce urmează a fi publicate în "Monitorul Oficial al
Republicii Moldova" şi alte mijloace de informare în masă:
 asigurarea evidenţei şi odificării cadrului legislativ al ţării, unităţii informaţional-
juridice pentru desfăşurarea activităţii organelor puterii executive şi administraţiei publice
locale;
 organizarea audienţei petiţionarilor de către conducerea Guvernului, Cancelariei de Stat,
analiza şi sinteza petiţiilor înaintate pentru soluţionarea problemelor abordate;
 asigurarea condiţiilor sub aspect organizatoric şi practic pentru desfăşurarea şedinţelor
Guvernului, ţinerea lucrărilor de secretariat;
 coordonarea procesului de optimizare a fluxurilor de documente şi informaţii adresate
Guvernului;
 îndeplinirea altor funcţii menite să asigure exercitarea deplină şi operativă a atribuţiilor, date
în competenţa Guvernului.

Domeniile de competență a Cancelariei de Stat sunt:

 Сoordonarea politicilor și planificarea strategică ;

 Gestionarea asistenței externe ;
 Reforma administrației publice ;
 Monitorizarea controalelor de stat ;
 Politicile de descentralizare ;
 Reintegrarea ţării ;
 Politici în domeniul diasporei ;
 Protecţia drepturilor copiilor ;
 Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane ;
 Pregătirea şedinţelor de Guvern ;

Locul și rolul în structura administrației publice a statului - Asigurarea organizării activității

Guvernului, stabilirea cadrului general pentru definirea priorităților Guvernului, asigurarea
suportului metodologic și organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare și implementare a
politicilor publice la nivelul ministerelor și al altor autorități administrative centrale, monitorizarea
implementării Programului de guvernare, prezentarea materialelor analitice și informaționale,
pregătirea proiectelor de hotărîri, ordonanțe și dispoziții, precum și verificarea executării
hotărîrilor, ordonanțelor și dispozițiilor revin Cancelariei de Stat.
Structura organizatorică a Cancelariei de Stat
Sub aspect structural, Cancelaria de Stat este constituită din conducerea acestei autorităţi,
cabinetele persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică, din direcţii, secţii şi servicii. În
cadrul Cancelariei de Stat activează, de asemenea, Biroul pentru reintegrare și Biroul pentru relații
cu diaspora, care au statut de direcţie generală.
Secretarul general al Guvernului şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului sînt numiţi în şi
eliberaţi din funcţie de Guvern, la propunerea Prim-ministrului.
Prim-ministrul, viceprim-miniştrii şi secretarul general al Guvernului sunt asistaţi de personal
încadrat în cabinetele proprii ale acestora în baza încrederii personale.
Şefii direcţiilor, secţiilor şi altor subdiviziuni structurale ale Cancelariei de Stat sunt numiţi în şi
eliberaţi din funcţie de către secretarul general al Guvernului.
Biroul comunicare şi relaţii cu presa şi Biroul pentru relaţii cu diaspora din cadrul Cancelariei de
Stat se află în subordinea directă a Prim-ministrului, iar Biroul pentru reintegrare – în subordinea
directă a viceprim-ministrului responsabil de realizarea politicii în domeniul reintegrării ţării.
Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane se
subordonează sub aspect strategico-politic preşedintelui Comitetului naţional pentru combaterea
traficului de fiinţe umane, viceprim-ministrul responsabil de realizarea politicii externe a ţării, iar
sub aspect administrativ – secretarului general al Guvernului.
Şeful Biroului pentru relaţii cu diaspora consiliază Prim-ministrul în probleme de domeniu, este
numit în şi eliberat din funcţie de către Prim-ministru, prin dispoziţie de Guvern.
Şeful Biroului pentru reintegrare şi personalul din cadrul acestei subdiviziuni sînt numiţi în şi
eliberaţi din funcţie de către Secretarul general al Guvernului, la propunerea viceprim-ministrului
respectiv.
Subdiviziunile structurale ale Cancelariei de Stat activează în baza propriilor regulamente,
aprobate de către Secretarul General al Guvernului.
În cadrul direcţiilor pot fi create secţii şi servicii, care activează în baza regulamentului
subdiviziunii din care fac parte.
 Secretarul General al Guvernului:
a) organizează şi conduce activitatea Cancelariei de Stat şi poartă răspundere personală pentru
îndeplinirea funcţiilor care îi revin autorităţii;
b) prezintă propuneri privind structura şi efectivul numeric ale Cancelariei de Stat spre aprobare
Guvernului, precum şi propune Prim-ministrului spre aprobare statul de personal al autorităţii
respective;
c) repartizează sarcinile şi atribuţiile între secretarii generali adjuncți şi stabileşte responsabilitatea
acestora pentru executarea însărcinărilor încredinţate;
d) aprobă regulamentele subdiviziunilor structurale ale Cancelariei de Stat, precum şi
regulamentele (statutele) întreprinderilor şi organizaţiilor al căror fondator este Cancelaria de Stat;
e) emite ordine în problemele ce ţin de competenţele sale, organizează şi coordonează activitatea
subdiviziunilor Cancelariei de Stat, stabilind modul de interacţiune între acestea;
f) selectează şi prezintă propuneri Prim-ministrului privind includerea chestiunilor în ordinea de zi
a şedinţelor Guvernului; raportează acestuia referitor la proiectele actelor normative şi alte
documente asupra cărora urmează să decidă Guvernul, cu prezentarea propunerilor de rigoare;
g) dispune expedierea pe adresa ministerelor şi altor autorităţi administrative a documentelor
corespunzătoare pentru examinare, coordonare şi prezentare regulamentară Guvernului;
h) numeşte în funcţii, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu, în condiţiile legii, a
funcţionarilor publici, angajează şi concediază alt personal al Cancelariei de Stat, precum şi
conducătorii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor monitorizate de aceasta;
i) are calitatea de executor al bugetului Cancelariei de Stat;
j) exercită şi alte atribuţii ce decurg din actele normative ale Guvernului şi din dispoziţiile emise
de Prim-ministru.
În cazul absenţei temporare a secretarului general al Guvernului, funcţiile acestuia vor fi exercitate
de către unul dintre secretarii generali adjuncți ai Guvernului, desemnat prin ordinul secretarului
general al Guvernului sau, în cazuri excepţionale, de către o altă persoană, desemnată în acelaşi
mod.

Cabinetul Prim-ministrului
Cabinetul Prim-ministrului îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea nr.80 din 7 mai
2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi
cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Cabinetului Prim-ministrului. Cabinetul
Prim-ministrului are misiunea de a asigura asistenţa organizatorică şi informaţională a activităţii
Prim-ministrului în vederea exercitării de către acesta a atribuţiilor sale prevăzute de legislaţie.
Personalul Cabinetului se află în subordinea Prim-ministrului.
În activitatea sa personalul din Cabinet se conduce de Legea nr.80 din 7 mai 2010 cu privire la
statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi de alte acte
legislative, de hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, de indicaţiile Prim-ministrului şi de prevederile
prezentului Regulament.
Activitatea Cabinetului este condusă de către şeful Cabinetului, care este responsabil de asigurarea
organizării activităţii Prim-ministrului, inclusiv în relaţiile acestuia cu conducătorii autorităţilor
administraţiei publice centrale de specialitate.
În cadrul cabinetelor viceprim-miniştrilor şi cabinetului secretarului general al Guvernului
activează consilieri, secretari şi alt personal.
Numirea personalului în cabinetele viceprim-miniştrilor, cu excepţia asistentului şi a secretarului,
se face prin dispoziţia Guvernului, la propunerea viceprim-ministrului respectiv.
Numirea asistenţilor şi a secretarilor viceprim-miniştrilor se face prin ordinul secretarului general
al Guvernului, la propunerea persoanelor cu funcţii de demnitate publică pe care aceştia le vor
asista.
Numirea în funcţie a personalului din cadrul cabinetului secretarului general al Guvernului se face
prin ordinul acestuia.
În limitele competenţei sale, personalul din cadrul cabinetelor exercită funcţiile privind asigurarea
viceprim-miniştrilor şi a secretarului general al Guvernului cu materialele analitice şi
informaţionale necesare, prezintă opinii şi propuneri asupra chestiunilor în privinţa cărora urmează
să fie adoptate decizii la nivel de viceprim-miniştri sau, respectiv, de secretar general al
Guvernului.
În acest scop, consilierii sînt în drept să solicite de la ministere şi alte autorităţi administrative
centrale documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor funcţionale, precum şi să
monitorizeze realizarea indicaţiilor şi deciziilor viceprim-miniştrilor sau ale secretarului general al
Guvernului.
Personalul din cadrul cabinetelor respective îşi exercită funcţiile în conformitate cu prevederile
actelor normative, ale prezentului Regulament şi cu obligaţiile de serviciu care reies din domeniile
de competenţă ale persoanelor cu funcţii de demnitate publică în subordinea cărora aceştia
activează
 Direcţiile, secţiile şi alte subdiviziuni
Subdiviziunile structurale ale Cancelariei de Stat îşi exercită atribuţiile în conformitate cu
prevederile prezentului Regulament, regulamentele interne, indicaţiile Prim-ministrului, viceprim-
miniştrilor sau ale secretarului general al Guvernului, precum şi ale secretarilor generali adjuncți
ai Guvernului, conform atribuţiilor stabilite prin ordin.
Şefii direcţiilor, secţiilor şi altor subdiviziuni structurale sunt responsabili de organizarea
activităţii acestora; stabilesc sarcinile şi atribuţiile de serviciu ale personalului încadrat în
subdiviziunile respective, înaintează secretarului general al Guvernului propuneri privind
stimularea subalternilor sau, după caz, în limita competenţei, propuneri privind aplicarea
sancţiunilor disciplinare în privinţa acestora; îndeplinesc alte funcţii atribuite în competenţa lor
prin actele interne ale Cancelariei de Stat sau/şi prin indicaţiile Prim-ministrului.
Direcţiile, secţiile şi alte subdiviziuni ale Cancelariei de Stat îndeplinesc următoarele funcţii:
a) asigură coordonarea şi monitorizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice în realizarea
politicilor orientate spre reintegrarea ţării; asigură crearea şi promovarea mecanismelor de
consultări şi negocieri privind soluţionarea conflictului transnistrean, precum şi întreţinerea
relaţiilor cu factorii internaţionali antrenaţi în acest proces; asigură colaborarea în diferite domenii
cu persoanele juridice de drept public şi privat, inclusiv organizaţiile donatoare, în vederea
reconstituirii spaţiului politic, social, cultural, economic şi juridic unic al ţării;
b) coordonează, prin intermediul unităţilor de integrare europeană din cadrul structurilor
guvernamentale, şi monitorizează implementarea pe plan intern, de către autorităţile administraţiei
publice, a reformelor în domeniile vitale pentru integrarea europeană a ţării;
c) asigură analiza prealabilă şi considerarea deplină, sub toate aspectele (naţional, intersectorial,
sectorial), a documentelor de politici şi a proiectelor de acte normative care urmează a fi înaintate
Guvernului spre examinare;
d) elaborează proiecte de acte normative ce ţin de modernizarea şi eficientizarea sistemului
administraţiei publice centrale; acordă asistenţă consultativă şi avizează iniţiativele autorităţilor
administraţiei publice centrale privind optimizarea activităţii acestora;
e) asigură perfecţionarea şi buna funcţionare a sistemului serviciului public, coordonarea
procesului de dezvoltare a capacităţilor de management şi a celui de instruire a personalului
încadrat în serviciul public;
f) asigură eficientizarea, diversificarea şi intensificarea cooperării tehnice şi financiare cu
organismele internaţionale şi ţările donatoare; coordonează procesul de monitorizare, gestionare şi
evaluare a asistenţei externe, de comun acord cu donatorii şi, după caz, cu autorităţile publice;
f1) coordonează procesul de realizare a politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora,
contribuind la păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a moldovenilor de
peste hotare, valorificarea potenţialului uman şi material al diasporei;
f2) coordonează activităţile de ordin cultural, educaţional, economic şi social realizate de diferite
ministere şi alte autorităţi publice pentru susţinerea şi colaborarea cu reprezentanţii diasporei;
g) asigură elaborarea, promovarea şi coordonarea implementării politicilor de descentralizare
administrativă;
h) asigură funcţionarea în condiţii de legalitate, eficienţă şi transparenţă a oficiilor teritoriale în
unităţile administrativ-teritoriale, interacţiunea acestora cu autorităţile administraţiei publice
locale, precum şi organizarea controlului administrativ al activităţii acestor autorităţi;
i) definitivează şi promovează, conform competenţei, proiectele de acte legislative şi normative
care urmează a fi examinate de către Guvern, precum şi alte materiale pe marginea cărora sunt
necesare decizii ale Guvernului;
j) elaborează dispoziţii, indicaţii şi prezintă propuneri pentru examinarea chestiunilor ce necesită
soluţionare la nivel de Prim-ministru;
k) asigură pregătirea tehnico-organizaţională a şedinţelor Guvernului şi ţinerea lucrărilor de
secretariat;
l) organizează realizarea măsurilor de protocol pentru Prim-ministru, viceprim-miniştrii fără
portofoliu şi Secretarul General al Guvernului;
m) analizează corespondenţa primită pe numele Prim-ministrului, viceprim-miniştrilor,
secretarului general al Guvernului şi secretarilor generali adjuncți, prezintă acestora materialele
respective şi le distribuie spre examinare conform competenţelor destinatarilor;
n) monitorizează executarea de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale a actelor
legislative, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor
Guvernului, precum şi a indicaţiilor Prim-ministrului, viceprim-miniştrilor şi ale secretarului
general al Guvernului, formulând şi prezentând, în caz de necesitate, concluzii şi propuneri pentru
realizarea integrală a actelor şi indicaţiilor respective;
n1) asigură aplicarea principiilor şi mecanismelor privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător, ţine Registrul de stat al controalelor şi monitorizează legalitatea acţiunilor şi
procedurilor efectuate de către organele abilitate cu funcţii de control; acordă, după caz, suport
consultativ persoanelor supuse controlului şi organelor abilitate cu funcţii de control în privinţa
aplicării principiilor şi mecanismelor respective;
o) examinează petiţiile cetăţenilor şi ale organizaţiilor adresate Guvernului, organizează audienţa
cetăţenilor de către Prim-ministru, viceprim-miniştri şi secretarul general al Guvernului,
analizează petiţiile şi formulează propuneri privind îmbunătăţirea acestei activităţi în autorităţile
administraţiei publice;
p) asigură asistenţa tehnico-materială şi financiară a activităţii Guvernului şi a Cancelariei de Stat,
exercită controlul asupra activităţii organizaţiilor şi întreprinderilor în privinţa cărora Cancelaria
de Stat exercită atribuţiile de fondator;
p1) asigură sincronizarea politicilor şi strategiilor sectoriale cu programul de modernizare
tehnologică a guvernării, în scopul realizării eficiente a sarcinilor şi obiectivelor autorităţii,
creşterii performanţei operaţionale şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor;
q) îndeplinesc şi alte funcţii ce decurg din prevederile prezentului Regulament, regulamentele
interne, indicaţiile Prim-ministrului, viceprim-miniştrilor sau ale secretarului general al
Guvernului, precum şi ale secretarilor generali adjuncți, conform atribuţiilor stabilite prin ordin.
Personalul Cancelariei de Stat poartă răspundere, în condiţiile legii, pentru păstrarea şi
confidenţialitatea documentelor pe care le examinează.

Corespondenţa
Corespondenţa în numele Cancelariei de Stat este semnată de secretarul general al Guvernului sau
de unul dintre secretarii generali adjuncți, conform atribuţiilor desemnate prin ordin.
Pentru corespondenţa referitoare la adresările petiţionarilor şi corespondenţa ce ţine de domeniile
de competenţă ale unor subdiviziuni structurale ale Cancelariei de Stat, prin ordinul secretarului
general al Guvernului poate fi stabilită o altă modalitate de semnare.
Lucrările de secretariat în Cancelaria de Stat se ţin în conformitate cu Regulamentul Guvernului
şi reglementările privind ţinerea lucrărilor de secretariat.

STRUCTURA
Cancelariei de Stat
1. Secretarului General al Guvernului
2. Secretarii generali adjuncți ai Guvernului
3. Cabinetele Prim-ministrului, viceprim-miniştrilor fără portofoliu şi al Secretarului General al
Guvernului (cu statut de direcţie, secţie şi, respectiv, serviciu)
4. Biroul pentru reintegrare (cu statut de direcţie generală)
5. Biroul pentru relații cu diaspora (cu statut de direcţie generală)
6. Direcția generală coordonarea politicilor, asistenței externe și reformă a administrației publice
centrale
7. Direcția generală politici de descentralizare și administrare locală
8. Direcția generală acte guvernamentale
9. Direcția generală documentare
10. Direcția juridică
11. Direcția administrare și management intern
12. Direcţia planificare, gestionare şi control financiar
13. Biroul comunicare și relații cu presa
14. Secția resurse umane
15. Secția monitorizare
16. Secția petiții și audiență
17. Serviciul audit intern
18. Serviciul e-Transformare
19. Serviciul monitorizarea controalelor de stat
20. Secretariatul Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective (cu statut de serviciu)
21. Secretariatul permanent al Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului (cu
statut de serviciu)
22. Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane
(cu statut de secţie)
LISTA
organizaţiilor şi întreprinderilor
monitorizate de Cancelaria de Stat

1. Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova

11. Instituţia publică Centrul de Guvernare Electronică (E-Government)
12. Oficiul de suport administrativ pentru implementarea Strategiei de reformă a administraţiei
publice centrale în Republica Moldova
2. Baza Auto
3. Întreprinderea de Stat „Palatul Republicii"
4. Întreprinderea de Stat „Cantina Cancelariei de Stat"
5. Întreprinderea de Stat „Pensiunea din Holercani"
6. Întreprinderea de Stat Editura „Universul"
7. Întreprinderea de Stat Întreprinderea de Stat “Centrul de Telecomunicaţii Speciale”
8. Întreprinderea de Stat „Agenţia Informaţională de Stat „Moldpres"
9. Întreprinderea de Stat Complexul „Casa Presei"
10. Asociaţia Curativ-sanatorială şi de Recuperare, inclusiv:

a) Centrul de Sănătate Publică al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare;

b) Baza auto a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare;
c) Instituţia medico-sanitară publică Spitalul Republican al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de
Recuperare;
d) Instituţia medico-sanitară publică Policlinica Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare;
e) Întreprinderea de Stat „Medisan" a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare cu
întreprinderile sale afiliate:
° Sanatoriul „Moldova" (Truscaveţ);
° Sanatoriul „Sănătate" (Sergheevca).
Partea I: Caracteristica generală a instituției
 Analiza aspectelor legate de activitatea de finanțare în instituția analizată

Finanțarea activității Cancelariei de Stat se efectuează din contul mijloacelor financiare

aprobate anual prin Legea bugetului de stat. Pe lingă aceasta, Cancelaria de Stat este finanțată din
partea organizațiilor internaționale și a țărilor donatoare care creează asistența externă.

 Analiza indicatorilor de bază, statistici generale a activității instituției vizate

În anul 2016, activitatea Cancelariei de Stat a fost axată pe implementarea obiectivelor

trasate în principalele documente de planificare strategică ale Republicii Moldova, și anume,
Programul de activitate al Guvernului 2016-2018, Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii
2016-2018, Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, Planul național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada
2014-2016, documentele strategice sectoriale și alte angajamente naționale și internaționale.

Figura 1:Procent din acțiunile realizate, realizate parțial și nerealizate

Realizate – 88,90 %

Realizate parțial – 4,27%

Nerealizate – 6,83%
 La fel au fost examinate 1441 de dosare ale proiectelor de acte normative, precum și
perfectate, coordonate și contrasemnate 956 proiecte de acte normative. Pe parcursul anului 2016,
au fost aprobate 668 proiecte de acte normative.

 Analiza activității economico-financiare a întreprinderii

Pentru activitatea aparatului central în anul 2016 a fost aprobată suma de 40375,5 mii lei,
fiind valorificate 39129,8 mii lei, ceea ce constituie 96,9 %, iar în anul 2017 a fost prevăzută suma
de 44964,4 mii lei.

Raportul cheltuielilor de menținere și operaționale față de cele de salarizare în cadrul

Cancelariei de Stat a rămas în mare parte constant, fluctuând de la 75,9% față de 24,1% în anul
2013, la circa 82,3 % față de 17,7% în anul 2016, precum și al oficiilor teritoriale, fluctuând de la
71,2% față de 28,8 în anul 2013, la circa 80,3% față de 19,7% în anul 2016.

Figura 2. Raportul cheltuielilor de menținere și operaționale

Sursa: Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2017-2019

Partea II: Analiza Instituțională
 Efectuarea unei analize generale privind scopurile și sarcinile instituției analizate. Rolul ei
în sistemul politic al statului și în societate.

În conformitate cu scopul creării si sarcinile Cancelariei de Stat, a fost elaborat

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat. Acesta este documentul de
baza care reglementează activitatea Cancelariei, precum și actele normative în baza cărora
funcționează organul dat.

Cancelaria de Stat este autoritatea publică, abilitată să asigure continuitatea derulării

procedurilor aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură și stabilitate a
guvernării.

Una din subdiviziunile Cancelariei de Stat este Corpul de control al Prim-ministrului, care
efectuează controlul îndeplinirii de către administrația publică centrală a atribuțiilor prevăzute de
cadrul normativ și a sarcinilor stabilite în actele Guvernului, în Programul de activitate al acestuia
și în alte documente de politici publice.

Rolul ei în sistemul politic este exprimat prin organizarea activității Guvernului, stabilirea
cadrului general pentru definirea priorităților Guvernului, asigurarea suportului metodologic și
organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborarea și implementarea politicilor publice la
nivelul ministerelor și al altor autorități administrative centrale, monitorizează implementarea
Programului de guvernare, promovarea și pregătirea proiectelor de hotărâri, ordonanțe și
dispoziții, precum și verificarea executării hotărârilor, ordonanțelor și dispozițiilor, exercitarea
controlului asupra legalității actelor adoptate sau emise de autoritățile administrației publice
locale. La momentul de față rolul Cancelariei de Stat în sistemul politic și societate este de a
asigura condițiile de rigoare pentru implementarea Programului de Guvernare 2016-2020, precum
si monitorizarea, implementarea lui de către Ministerele de resort, Agențiile și Guvern în
conformitate cu regulamentul in vigoare. Această schimbare va da posibilitate societății în
ansamblu de a savura serviciile de calitate înaltă precum și comunicare mai rapidă în interiorul și
în afara instituției prin intermediului platformelor Intranet.
  Analiza domeniului de activitate a instituției. Studierea datelor statistice cu care operează
instituția analizată și analiza indicatorilor macroeconomici pe segmentul instituției vizate.

1. Una din prioritățile strategice ale Cancelariei de Stat în 2016 a fost reforma administrației publice.
Astfel, Cancelaria de Stat a fost reorganizată devenind „Centru al Guvernului” din 01.11.2016.
Cele mai majore schimbări au constituit implementarea sistemul electronic de circulație a
documentelor „E-Management”, a fost creată subdiviziunea responsabilă de reforma
administrației publice, precum și a fost elaborat proiectul de lege cu privire la serviciile publice.
2. În scopul creării unei administrații publice moderne, Cancelaria de Stat a negociat cu Delegația
UE Acordul de finanțare privind Programul de suport pentru reforma administrației publice, în
valoare de 15 mil euro, aprobat în septembrie 2016. De asemenea, pentru alte domenii ale
reformei administrației publice (servicii publice, serviciul public, managementul finanțelor,
cooperarea cu societatea civilă etc.) au fost aprobate surse externe în valoare de 73 mil euro.
3. Realizarea majoră cu privire la reforma administrativ-teritorială constă în aprobarea Legii nr.168
din 15.07.2016 cu privire la modificarea Legii nr.68 din 05.04.2012 pentru aprobarea Strategiei
naționale de descentralizare și Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de
descentralizare pentru anii 2012-2015, care are scopul de extindere a termenului de realizare a
acesteia pentru o perioadă suplimentară de trei ani (2016-2018).
4. O altă prioritate a Cancelariei de Stat a fost fortificarea statutului funcționarului public. În acest
context, fost aprobat Programul de instruire a funcționarilor publici pentru anii 2016-2020
(Hotărârea Guvernului nr.970 din 11.08.2016), precum și coordonate:

 9 programe de instruire

 16 module de instruire pentru secretarii de stat și angajații secției resurse umane

 La cursurile de instruire au participat 173 de reprezentanți din autoritățile publice

În anul 2016 una din sarcinile de bază ale Cancelariei de Stat a continuat să fie coordonarea
eficientă și valorificarea asistenței externe prin stabilirea unui larg proces consultativ și dialog
între Guvern, partenerii de dezvoltare, sectorul privat și societatea civilă. În acest sens, au fost
realizate multiplele activități, și anume:

 a fost elaborat Raportul anual privind asistența oficială pentru dezvoltare pentru anul 2015;

 au fost semnate 20 de acorduri de colaborare internațională cu partenerii externi;

  au fost actualizate platformele privind asistența externă (140 proiecte noi);

 au fost monitorizate performanțele principiilor internaționale ale eficienței asistenței la

nivel de țară (10 indicatori agreați în Declarația comună de la Busan);

 a fost monitorizată realizarea matricelor de politici din cadrul Programelor de suport

bugetar ale UE și Băncii Mondiale și asigurată deblocarea acestora, acestea fiind
suspendate din 2015;

 au fost evaluate pentru finanțare 20 de proiecte transfrontaliere etc.

O atenție deosebită, de către Cancelaria de Stat, în calitate de Autoritate Națională de

coordonare a asistenței externe, a fost acordată stabilirii, în comun cu partenerii de dezvoltare, a
priorităților Cadrului strategic multianual de programare RM-UE pentru perioada 2017-2020 și a
Cadrului de Asistență pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite (UNDAF) în Republica Moldova.

În domeniul perfecționării mediului de afaceri, în anul 2016, Cancelaria de Stat a venit cu

următoarele contribuții: a fost elaborat Raportul privind monitorizarea controalelor pentru anul
2015, au fost analizate și înregistrate în Registrul de stat 19 grafice și au fost elaborate 4 note
informative trimestriale privind examinarea graficelor controalelor de stat etc.

Și îmbunătățirii dialogului cu societatea civilă i-a fost acordată o atenție majoră de către
Cancelaria de Stat. Astfel, a fost consolidată cooperarea cu Comitetul Economic și Social
European (CESE) prin instituirea Platformei Societății Civile UE-Moldova și au fost consultate cu
societatea civilă câteva proiecte de decizii de politici publice (proiectul Strategiei de reformă a
administrației publice pentru anii 2016-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.911 din
25.07.2016; proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.890 din 20.07.2016, etc.).

În ce privește consolidarea sistemului de comunicare al Guvernului și a colaborării cu

mass-media a fost elaborată Concepția de creare a rețelei integrate de comunicare a Guvernului,
precum și Conceptul proiectului Strategiei de comunicare a Guvernului. Totodată, prin Dispoziția
Guvernului nr.61-d din 13.05.2016 a fost Creată Rețeaua integrată de comunicare a Guvernului.
Toate acestea accelerând nivelul Cancelarie de Stat de la statul actual „asigurarea administrației
Guvernului” la statut de „Centru a Guvernului”.
  Impactul și rolul instituției date asupra vieții sociale și economice din societate și rolul ei în
promovarea politicilor publice existente.

 Rolul instituției în elaborarea și promovarea politicilor publice

Rolul instituției date este unul de importanță înaltă și de aceea în fiecare an se creează
planul de acțiuni (anexa nr. 5) bazat pe indicatorii generali care au impact asupra situației social-
economice. Obiectivul cel mai important pe listă este instituirea unui dialog deschis cu societatea
civilă. Deci pentru a stabili acest dialog bazat pe relații de încredere Cancelaria de Stat se axează
pe mai multe obiective. Primul obiectiv evidențiat este „Creșterea numărului de proiecte de
decizii de politici publice consultate cu societatea civilă”. Riscurile acestui obiectiv includ:
rezistența funcționarilor publici față de colaborare și asemenea lipsa interesului din partea
societății. Ca rezultat 3 decizii de politici publice au fost consultate cu societatea civilă și la fel
publicate pe www.particip.gov.md pentru a spori consultări din partea cetățenilor.

Al doilea obiectiv cu impact economic pentru societate a fost: „Atragerea și promovarea

asistenței tehnice și financiare externe”. Riscurile acestui obiectiv cuprind: lipsa interesului din
partea auditorii țintă precum și lipsa de resurse pentru organizarea conferințelor și a meselor
rotunde. Ca rezultat DGCPAERAPC (Direcția generală coordonarea politicilor, planificarea
strategică și reforma administrației publice centrale),a participat la aproximativ 80 de mese
rotunde și conferințe cu partenerii de dezvoltare. La fel, au fost semnate 20 de acorduri de
cooperare internațională, 140 de proiecte noi au fost introduse pe platforme privind asistența
externă (www.amp.gov.md și www.finantare.gov.md) care se actualizează la necesitate. Tot la
obiectivul dat au fost elaborate 2 proiecte de hotărâre a Guvernului, evaluate 20 proiecte pentru
finanțare în cadrul CBC (Cooperare transfrontalieră), la fel organizate instruiri pentru personal și
publicate rapoartele cu privire la implementarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii
2016-2018 și Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova –Uniunea Europeană în perioada 2014-2016.

Obiectivul nr. 3 include, „Reforma serviciilor publice”, reoferindu-se la impactul pentru

societate și veșnica dilema a serviciilor publice care din partea instituțiilor sunt privite ca servicii
de calitate înaltă și vice versa din partea societății. La capitolul dat, factorii riscurilor și trăgacii
principali ai reformei au fost: instabilitatea politică și instituțională, în alte cuvinte dezamăgirea
majorității în sistemul politic și instituțiile care ar trebui să reprezinte societatea şi să nu activeze
în interesele proprii. Ca rezultat a fost creată o subdiviziune separată responsabilă de reforma
serviciilor publice în cadrul Cancelariei de Stat. Astfel, a fost modificat Regulamentul de
organizare și funcționare a DGCPAERAPC și elaborate fișele de post ale colaboratorilor acestei
subdiviziunii. A fost elaborat proiectul de Lege cu privire la serviciile publice și plasat pentru
consultări publice pe www.particip.gov.md. Procedura de elaborare a proiectului urmează a fi
reluată în conformitate cu noul termen prevăzut în Planul de acțiuni pentru anii 2016-2018 pentru
implementarea Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2016-2020, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.1351 din 15.12.2016. Între timp a fost și elaborată și aprobată
metodologia universală de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată,
precum și s-a oferit instruirea funcționarilor publici (circa120).

A jucat un rol important și obiectivul nr. 4 „Introducerea unui sistem efectiv și eficient de
circulație a documentelor în Guvern”, care a simplificat monitorizarea sistemul de circulație a
documentelor în Guvern. Ca rezultat, sistemul electronic de gestionare a documentelor este utilizat
de către 14 ministere. Începând cu 01.11.2016, Sistemul se utilizează și de către Cancelaria de
Stat, permițând circulația mai rapidă a deciziilor și cooperarea mai eficientă cât între instituții atât
și între societate și instituții.

Un alt obiectiv nr.5 „Dezvoltarea și consolidarea colaborării cu partenerii de dezvoltare,

organizațiile neguvernamentale în elaborarea și implementarea politicii statului în domeniul
protecției copilului și familiei”, a permis semnarea acordurilor de colaborare/acordurilor de
parteneriat cu partenerii de dezvoltare și organizațiile neguvernamentale în vederea desfășurării
acțiunilor comune. Ca rezultat au fost semnate 2 acorduri de parteneriat și realizate 4
activități/campanii de sensibilizare și informare a societății în privința combaterii a traficului de
ființe umane.

Susținerea Diasporii (Obiectivul nr.6) tot este un obiectiv valoros pentru economia și
societatea RM. Instabilitatea instituțională a adus la aprobarea unei ample politici de stat pentru
susținerea diasporei – Strategia națională „Diaspora-2025”, care a fost aprobată și implementată
prin Hotărârea Guvernului nr. 200 din 26.02.2016. La fel a avut loc conceptualizarea unor noi
programe/proiecte pentru implicarea diasporei în procesul de dezvoltare a țării cât gestionarea
paginilor web dedicate programelor pentru diasporă, pentru a realiza comunicarea directă dintre
Republica Moldova și diaspora. Dat fiind faptul că susținerea diasporei tot este un obiectiv foarte
important, putem observa că rolul Cancelariei de Stat nu se termină pe teritoriul RM da își are
rezonanță și peste hotarele țării.
  Stabilirea rolului și locului instituției vizate în sistemul politic al statului sau administrației
publice în contextul perfecționării sistemului de administrare și îmbunătățire a guvernării.

Sistemul instituțional a RM este unul moștenit de la vecini, ceva din Europa altceva din
fosta Uniune Sovietică. Conform schimbărilor care se petrec în lume este clar că sistemul
instituțional și felul în care acesta funcționează este depășit de sisteme mai moderne și mai
eficiente. Deci, pentru a fi în pas cu țările mai dezvoltate și pentru a nu rămâne în urmă este nevoie
de o reformă ori în alte cuvinte o modernizare completă a instituțiilor RM. Guvernul Republicii
Moldova a aprobat anul trecut Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016–
2020. Documentul prevede modernizarea instituțiilor de stat și crearea premiselor necesare pentru
dezvoltarea sustenabilă și durabilă a Republicii Moldova. Primul pas în implementarea Strategiei
îl constituie reformarea Cancelariei de Stat și consolidarea rolului său instituțional în calitate de
„Centru al Guvernului”.

Aceasta reformă este o reformă cheie deoarece cu ajutorul ei va fi posibilă restructurarea

ministerelor și a Guvernului precum și a altor instituții conexe. Prin această reformă, Guvernul a
dorit să transmită mesajul că reforma administrației publice trebuie să înceapă chiar cu el, iar acest
proces trebuie să meargă de sus în jos, nu invers. Referitor la reformarea nemijlocită a Cancelariei
de Stat, trebuie remarcat faptul că aceasta a fost efectuată în conformitate cu bunele practici și
modele europene. Propriu-zis, în anul 2016 a fost efectuată analiza instituțională și funcțională a
Cancelariei de Stat, cu suportul PNUD. Conform recomandărilor acestei analize, a fost optimizată
structura Cancelariei de Stat prin eliminarea funcțiilor improprii și dublărilor. Totuși, esența
reformei Cancelariei rezidă în îmbunătățirea ”business proceselor”, ceea ce înseamnă asigurarea
calității și vitezei fluxului informațional și documentar în cadrul Cancelariei de Stat, precum și a
celui interinstituțional. Un exemplu relevant în acest sens îl constituie trecerea la un alt model de
management documentar - fără hârtie, ceea ce a permis eficientizarea muncii funcționarilor și
optimizarea costurilor administrative. Sistemul informațional de gestionare a documentelor
asigură un grad sporit de securitate în circulația și arhivarea documentelor. Totodată, erorile,
cauzate de factorul uman, sânt reduse la minim.

Obiectivul principal pe termen lung al reformei este crearea unei administrații publice
moderne, profesioniste și orientate spre oferirea serviciilor publice de calitate, în corespundere cu
necesitățile și așteptările cetățenilor. Cu alte cuvinte, administrația are menirea de a garanta
calitatea și transparența actului de guvernare, care va avea un cost mai redus dar ar putea oferi mai
mult.

Astfel, administrația va fi deschisă și receptivă la soluții inovatoare, cu resurse umane

competente, care gestionează fondurile publice în mod eficient. În același timp, cetățenii vor
resimți impactul reformei prin interacțiunea cu o administrație publică modernă, profesionistă,
responsabilă, orientată spre oferirea serviciilor publice integrate, oportune și de calitate, care să
corespundă necesităților și așteptărilor fiecăruia.

Partea III: Analiza activității manageriale

 Analiza structurii organizatorice, repartizarea și delimitarea funcțiilor

Organigrama Cancelariei de Stat (Figura 4)

Conducerea este compusă din:

 Secretar General al Guvernului (Lilia Palii)

 Secretar general adjunct al Guvernului (Roman Cazan)
 Secretar general adjunct al Guvernului (Mihail Casapu)
 Secretar general adjunct al Guvernului (Adrian Ermurachi)

Conducerea Cancelariei de Stat este asigurată de către secretarul general al Guvernului și secretarii
generali adjuncți ai Guvernului.

Structura internă cuprinde:

 Cabinetele Prim-ministrului, viceprim-miniștrilor fără portofoliu și al secretarului general

al Guvernului (cu statut de direcție, secție și, respectiv, serviciu);

 Biroul politici de reintegrare (cu statut de direcție);

 Biroul relații cu diaspora (cu statut de direcție);

 Direcția coordonarea politicilor și asistenței externe;

 Direcția reforma administrației publice;

 Direcția expertiza juridică a actelor normative;

 Direcția pregătire ședințe de Guvern;

 Direcția financiar-administrativă;

 Direcţia managementul documentelor și petiții;

 Direcția comunicare și protocol;

 Direcția control administrativ;

 Direcția juridică;

 Secția tehnologii informaționale;

 Serviciul monitorizarea controalelor de stat;

 Serviciul resurse umane;

 Serviciul securitate și integritate;

 Serviciul audit intern;

 Secretariatul Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective (cu statut de

serviciu);

 Secretariatul permanent al Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului (cu

statut de serviciu);
  Secretariatul permanent al Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe
umane (cu statut de serviciu).
Subdiviziunile structurale ale Cancelariei de Stat activează în baza propriilor regulamente,
aprobate de către secretarul general al Guvernului. Organigrama Cancelariei de Stat este
prezentată în anexa nr.1.

Oficiile Teritoriale sunt al treilea nivel al CS și includ:

 Oficiul teritorial Bălţi;

 Oficiul teritorial Cahul;

 Oficiul teritorial Căuşeni;

 Oficiul teritorial Chișinău;

 Oficiul teritorial Comrat;

 Oficiul teritorial Edineți;

 Oficiul teritorial Hâncești;

 Oficiul teritorial Orhei;

 Oficiul teritorial Soroca;

 Oficiul teritorial Ungheni.

Conducerea generală a oficiului este asigurată de șeful oficiului, care este reprezentantul
Guvernului în teritoriu. Șeful oficiului este numit în și eliberat din funcție prin hotărâre de Guvern,
la propunerea secretarului general al Guvernului. Efectivul oficiilor teritoriale este constituit din
șef al oficiului, șef adjunct al oficiului, specialist principal, inspector superior, șofer. Organigrama
oficiilor teritoriale este prezentată în anexa nr.6.

Ultimul nivel, include organizații, instituții și întreprinderi monitorizate de CS:

 Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului RM

 Baza Auto

 Î.S. „Palatul Republicii”

 Î.S. „Pensiunea din Holercani”

 Î.S. Editura „Universul”

 Î.S. Agenția Informațională de Stat „Moldpres”

  Î.S. Complexul „Casa Presei”

 Asociația Curativ-Sanatorială și de Recuperare

 Î.S. „Medisan” a Asociației Curativ-Sanatorială și de Recuperare

 Î.S. Centru de Telecomunicații Speciale

 Centru de Guvernare Electronică

 Analiza politicii de personal din cadrul instituției analizate: analiza posturilor de muncă,
funcțiilor publice și personalului tehnic

Potrivit situației din 01 ianuarie 2017, în aparatul central al Cancelariei de Stat activează 139
persoane, iar în oficiile teritoriale – 97 de persoane. Comparativ cu anii precedenți (2011-2016), în
anul 2017, numărul personalului s-a diminuat în contextul reformării Cancelariei de Stat și
aprobării Hotărârii Guvernului nr.1183 din 26.10.2016 cu privire la modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea
și funcționarea, structurii și efectivului limită ale Cancelariei de Stat”. Prin acest proces se
urmărește optimizarea structurii Cancelariei de Stat în calitate de ,,Centru al Guvernului”, precum
și consolidarea principalelor funcții și sarcini ale acesteia.

Figura 4:Dinamica efectivului de personal și funcțiilor vacante (01.01.2017)

În total, în Cancelaria de Stat și oficiile teritoriale, personalul angajat este reprezentat de 93

de bărbați și 143 de femei, ceea ce constituie, respectiv, 39,4 și 60,6%. Repartizarea sub aspect
tender, raportată la diferite categorii de personal, denotă că 78,6% din funcțiile de demnitate
publică sunt ocupate de bărbați. În același timp, 53,3% din posturile din cadrul cabinetului
persoanei ce exercită funcții de demnitate publică și 58,3% din funcțiile publice de conducere,
precum și 76,3% din funcțiile publice de execuție sunt ocupate de femei.

Figura 5: Efectivul de personal sub aspect de gender

În total, din cele 236 persoane angajate în cadrul Cancelariei de Stat și al oficiilor
teritoriale la situația din 01 ianuarie 2017:

 41 de persoane, sau 17,37%, ocupă funcție de demnitate publică;

 15 persoane, sau 6,36%, ocupă posturi în cadrul cabinetului persoanei ce exercită funcție
de demnitate publică;

 24 de persoane, sau 10,17%, dețin funcție publică de conducere;

 136 de persoane, sau 57,63%, reprezintă personal de execuție;

 20 de persoane, sau 8,48%, reprezintă personal de deservire tehnică.

Totodată, din cele 65 de persoane care dețin funcție de demnitate publică și funcție publică
de conducere, 19 persoane, sau 29,23%, sunt în vârstă de la 25 până la 40 de ani, 38 de persoane,
sau 58,46%, au vârsta cuprinsă între 41 și 57f/62b de ani, iar 8 persoane, sau 12,31%, au o vârstă
ce depășește 57f/62b de ani.
Figura 6: Raportul angajaților pe vârstă

 Analiza gestiunii finanțelor publice, surse de completare a budgetului public al instituției,

direcții de cheltuieli.

Faptul că CS se finanțează de Ministerul Finanţelor, nu este secret de stat, dar problema

generală este că budgetul cancelariei de stat nu dispune de extra resurse alocate pentru diferite
proiecte sau programe. Deci sursele care completează budgetul CS sunt în mare parte diferite
organizații (ONG) și instituții non-profit. La fel asistenta externă este acordată și din partea
diferitor țări și liderul asistenței externe pe țări este vecinul nostru Romania.

Asistența externă deține un rol important în realizarea obiectivelor strategice stabilite în

documentele de politici naționale. Regulamentul cu privire la cadrul instituțional și mecanismul de
coordonare a asistenței externe acordate Republicii Moldova de organizațiile internaționale și
țările donatoare este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561 din 19.08.2015. În conformitate cu
pct.18 al Regulamentului, autoritatea națională de coordonare a asistenței externe este Cancelaria
de Stat.

Majoritatea informației despre asistența externă este inclusă în Platforma de gestiune a

datelor privind asistența externă (www.amp.gov.md.), accesibilă on-line din anul 2014. Anual,
Raportul cu privire la asistența oficială pentru dezvoltare, acordată RM de către partenerii externi,
se elaborează de către Direcția coordonarea politicilor și asistenței externe. Datele statistice și
informația este oferită de către partenerii de dezvoltare și autoritățile publice. Raportul ODA se
prezintă Comitetului interministerial pentru planificare strategică.

Ca urmare a analizei datelor prevăzute în rapoartele anuale cu privire la asistența oficială

pentru dezvoltare, volumul asistenței externe a crescut de la 465 mln. euro în anul 2012 la 731
mln. euro în anul 2014. Astfel, comparativ cu anul 2014, în anul 2015, acesta a scăzut cu 399 mln.
euro. Cauza de bază fiind suspendarea finanțării programelor de suport bugetar din partea Uniunii
Europene și Băncii Mondiale. Rapoartele specificate mai sus pot fi accesate la link-ul:
http://www.amp.gov.md/portal/.

Figura 7. Dinamica asistenței externe debursate în perioada 2012-2015

Sursa: Programul de Dezvoltare Strategică a Cancelariei de Stat pentru perioada 2017-2019

Potrivit prevederilor Cadrului bugetar pe termen mediu (2017-2019), aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.1011 din 26.08.2016, la capitolul finanțare externă pentru anii 2017-
2019, Guvernul va beneficia de granturi și împrumuturi externe în sumă totală de circa 28 319,7
mln. lei (1 288,1 mln. dolari SUA).

Tabel nr. 7: Informația privind finanțarea externă (2017-2019)

Sursa: Programul de Dezvoltare Strategică a Cancelariei de Stat pentru perioada 2017-2019

 Analiza formelor patrimoniului deținut și eficienței gestionării lui în cadrul instituției.

Prin intermediul Cancelariei de Stat, Guvernul gestionează patrimoniul public și cultural

care se află în sub ordonanța ministerelor, agențiilor de stat precum și altor structuri ale statului.
De eficiența gestionării patrimoniului public depinde în mare măsură budgetul de stat a țării.
Anume budgetul este indicatorul principal al eficienței gestionării. Cu cât mai bine este gestionat
patrimoniul public atât mai înalte sânt indicatorii budgetului. Republica Moldova are un
patrimoniu public semnificativ care necesită o gestionare profesionistă și eficace. În conformitatea
constituției RM, actele și normele legislative a Cancelarii de Stat care este împuternicită să
monitorizeze controalele și auditul patrimoniului. În baza acestor documente Cancelaria de stat
pregătește informația pentru ședințele ministeriale, precum și propuneri, căile de soluționare a
posibililor conflicte. Ca exemplu în anul 2013 Baza auto a Cancelariei de Stat a emis ordinul
“Cu privire la parcarea unităților de transport pe teritoriul Bazei auto”, fiind încasate 14,1 mii lei și
a evaluat terenul care înregistrează o valoare de 7,4 mil.lei.

 Analiza activității de relații publice, relații publice interne și externe.

Toate relațiile publice interne și externe se efectuează prin intermediul ministerelor de

resort, poșta Moldovei, și diferite platforme electronice. În cadrul Direcției Generale a Cancelariei
de Stat există Secția de relații externe care furnizează serviciul de relații publice externe. Anexa
nr. 7 va demonstra numerele și persoanele de contact a secției date.

Pe plan intern începând cu ianuarie 2017, documentele Cancelariei de Stat a Guvernului a

fost înregistrate, expediate și redirecționate doar prin sistemul informațional „e-Management”.
Măsura a venit să asigure buna implementare a inițiativei ”Guvern fără hârtie” și să eficientizeze
activitatea operațională a instituției.
Astfel, proiectele hotărârilor sunt înaintate spre examinare și aprobare Guvernului în
format electronic și respectiv, cele aprobate de Cabinetul de miniștri, după emiterea acestora, nu
mai sunt expediate ministerelor pe suport de hârtie, ci doar în format electronic.

Totodată, în vederea asigurării transparenței în procesul decizional, proiectul ordinii de zi a

ședințelor de Guvern și proiectele de acte normative ce urmează sunt examinate și aprobate de
către membrii Executivului și plasate doar în format electronic, pe pagina web oficială a
Guvernului www.gov.md.
 Analiza programelor și proiectelor derulate de către instituția analizată.

Programele strategice a Cancelariei de Stat se împart în doua tipuri: Programe de

dezvoltare strategică ale AAPC și Programe de dezvoltare strategică ale agențiilor subordonate.

Programele de dezvoltare strategică a Cancelariei de Stat includ:

 Programul de Dezvoltare Strategică al Cancelariei de Stat pentru perioada 2017-2019

 Ministerul Justiției - PDS

 Agenția Relații Funciare și Cadastru – PDS

 Ministerul Economiei - PDS

  Ministerul Sănătății - PDS

 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei - PDS

 Ministerul Culturii - PDS

 Ministerul Afacerilor Interne - PDS

 Ministerul Finanțelor - PDS

 Ministerul Tineretului și Sportului - PDS

 Ministerul Tineretului și Sportului - PDS

 Biroul Relații Interetnice - PDS

 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor - PDS

 Ministerul Educației - PDS

 Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor - PDS

 Biroul național de Statistică - PDS

 Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor - PDS

Programele de dezvoltare strategică ale agențiilor subordonate includ:

 Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii - PDS

 Agenția pentru Eficiență Energetică - PDS

 Serviciul Vamal - PDS

 Camera de Licențiere - PDS

 Agenția pentru Protecția Consumatorilor - PDS

 Agenția Proprietății Publice - PDS

Partea cea mai importantă în PDS ține de Obiectivele stabilite în acesta. Ele reprezintă de fapt
elementul central și scopul pentru care este elaborat PDS și descriu ceea ce CS urmează să
realizeze în cadrul unui anumit program sectorial. În acest sens, întreaga implementare a PDS ține
de realizarea Obiectivelor PDS, care servesc drept bază pentru Planurile anuale, cât și pentru
monitorizare și evaluare. Obiectivele PDS trebuie să fie atât strategice, cât și SMART și în
totalitate trebuie să acopere întreaga activitatea a autorității în perioada cuprinsă de PDS.
Obiectivele PDS sunt un fel de “produse” – rezultate concrete sau produsele activității CS asupra
căreia aceasta are control și responsabilitate deplină.

Printre cele mai recente programe sunt:

 Management organizațional și instituțional eficient – Scopul acestui program:

Îmbunătățirea calității actului guvernamental, a procesului decizional și coordonării
politicilor publice, implementarea inițiativei ,,Guvern fără hârtie”, precum și a sistemului
de management al documentelor electronice. Asigurarea autorităților administrației publice
cu un sistem informațional de telecomunicații eficient și securizat;

 Mecanism de coordonare a asistenței externe fortificat – Scopul acestui program:

Intensificarea și dezvoltarea cooperării externe;

 Sustenabilitatea administrației publice – Scopul acestui program: Coordonarea eficientă a

măsurilor ce vizează dosarul transnistrean și Zona de Securitate pentru a apropia locuitorii
de pe cele două maluri ale Nistrului și a restabili spațiile naționale unice. Realizarea
activităților și proiectelor care contribuie la dezvoltarea social-economică a localităților din
Zona de Securitate și creează premisele necesare pentru realizarea obiectivului
guvernamental de reintegrare a țării. Crearea unei administrații publice moderne,
profesioniste și orientate spre oferirea serviciilor publice de calitate, în corespundere cu
necesitățile și așteptările cetățenilor și cele ale entităților sociale și economice;

 Diaspora și minoritățile naționale – Scopul acestui program: Mobilizarea și participarea

activă a Diasporei Republicii Moldova la dezvoltarea sustenabilă a țării de baștină,
conform priorităților naționale și obiectivelor Strategiei naționale „Diaspora-2025”.
Din cele mai recente proiecte a CS, sunt cele 16 proiecte de cooperare transfrontalieră între
RM și Ucraina care au primit granturi din partea UE.

Scopul Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova - Ucraina în cadrul

Parteneriatului Estic (EaPTC) este de a crea un mediu favorabil pentru programele de cooperare
teritorială de-a lungul frontierelor între țările: Moldova - Ucraina, Armenia - Georgia, Azerbaidjan
- Georgia și Belarus - Ucraina, respectând specificului fiecărei zone de frontieră. La fel, Programul
își propune să consolideze capacitățile autorităților locale și regionale și ale actorilor
nonguvernamentali, în scopul dezvoltării și implementării în comun a proiectelor transfrontaliere.
Contribuția generală a Uniunii Europene la implementarea Programului EaPTC este de 12,5
milioane de euro. GIZ are rolul de Autoritatea de Management care asigură implementarea
programului.
Până la data de 15 decembrie curent, au fost semnate toate contractele de Grant ale
proiectelor transfrontaliere între Ucraina și Republica Moldova.
 Cele 16 proiecte, cărora li s-a acordat finanțare, sunt distribuite proporțional între cele trei
priorități definite de Programul de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina, și anume:
îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale, abordarea în comun a provocărilor
transfrontaliere, educație, cultură și sport. Suma totală oferită de către UE în cadrul acestui
program este de 3,3 milioane de euro. Toate proiectele poartă un caracter transfrontalier ce
presupune parteneriate dintre organizații din Republica Moldova cu cele din Ucraina.
Beneficiarii ce au semnat Contractele de Grant sunt 11 entități din Republica Moldova și 5
din Ucraina. Beneficiarii din Republica Moldova sunt Autorități Publice Locale (Primăria mun.
Edineți, primăria mun. Ungheni, consiliu Raional Fălești), Instituții Publica ( Inspectoratul
General pentru Situații de Urgență, ODIMM, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a
Plantelor al AŞM), Organizații Non Guvernamentale (IDIS „Viitorul”, AO Stabilitatea, ACTIE,
AO Centrul de Servicii Sociale pentru Copil).
Semnarea contractelor de Grant este o etapă importantă în cadrul Programului de
Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina și este punctul de plecare pentru punerea în
aplicare a celor 16 proiecte selectate.
 Concluzie

În urma desfășurării stagiului de practică în cadrul Cancelariei de Stat, pot enunța

faptul că instituția menționată dispune de un sistem de management financiar și de control,
a cărui organizare și funcționare permite furnizarea unei asigurări rezonabile precum că
activitatea internă a cancelariei este monitorizată și desfășurată conform prevederilor
legislative în vigoare, fondurile publice alocate sunt utilizate eficient, întrunind criteriile de
economicitate, eficacitate, legalitate și transparență.

Pe toată durata practicii, am fost încadrată în Direcția Reforma Administrației Publice,

avînd în calitate de mentori – Șefa Direcției Țurcan Snejana, Consultant Principal – Mirca
Svetlana, Consilier principal de Stat a Prim-ministrului pe politici sociale – Viorelia
Moldovan-Bătrînac, am reușit să fac cunoștință cu structura Cancelariei de Stat
(organigrama, structura internă (birourile, secțiile, direcțiile) organizaţiile, instituţiile şi
întreprinderile monitorizate de către Cancelaria de Stat domeniile de competență a
Cancelariei de Stat, cadrul normativ a Cancelariei de Stat, Programele de dezvoltare,
procesele de elaborare a documentelor, circuitul actelor normative, am luat cunoștință cu
unele proiecte din învățămînt, a efectuat analiza indicatorilor pentru diagnosticul sistemului
educațional din Republica Moldova.

Luînd în considerațiile cele sus menționate, pot fi sigură de faptul că acest stagiu a contribuit
enorm la formarea aptitudinilor practice și a format o experiență unică profesională
remarcabilă.
Recomandările de bază pentru îmbunătățirea activității Cancelariei de Stat în 2017 sunt:
Conlucrarea cu autorităţile APC în vederea consolidării capacităților și dinamizării procesului de
elaborare a politicilor publice și utilizarea platformelor de dialog consultativ (grupurile de lucru),
inclusiv cu participarea reprezentanților CS. Identificarea potențialelor surse de finanțare pentru
conectarea unităţilor administrativ-teritoriale la sistemul integrat de management documentar al
autorităţilor administraţiei publice locale. Asigurarea activității Grupului de lucru, instituit prin
Dispoziţia Prim-ministrului nr. 127-d din 13.09.2016, în scopul identificării opţiunilor de
reorganizare administrativ-teritorială a RM. Respectarea termenului legal de examinare a petițiilor.