1.

Formele de contabilitate intilnite in Republica Moldova

Forma de contabilitate exprima modul de organizare a ciclului contabil de prelucrare a datelor in
scopul obtinerii fondului de informatii care sa caracterizeze in expresia valorica, starea si miscarea
patrimoniului.
Avind in vedere continutul formei de contabilitate si instrumentele de lucru ale acesteia, forma de
contabilitate poate fi definita drept un sistem de documente corelate intre ele ce servesc la inregistrarea si
prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca urmare a operatiilor
economice.
Legea contabilitatii prevede ca orice intreprindere are obligativitatea de a-si organiza si conduce
contabilitatea proprie asigurind:
Intocmirea documentelor justificative in care sa se consemneze la locul si momentul producerii lor
toate operatiile care afecteaza patrimoniul;
relucrarea si inregistrarea operatiilor economico-financiare in sistemul de conturi ;
Inventarierea anuala a patrimoniului unitatii;
Intocmirea rapoartelor financiare anuale compuse din bilantul contabil, raportul privind rezultatele
financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor banesti si anexele
la rapoartele financiare;
!ontrolul asupra operatiilor patrimoniale efectuate;
Furnizarea, publicitatea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala.
"n alt element, ce determina forma de contabilitate este cel al structurii inregistrarii contabile.
In acest sens se pot folosi doua variante:
a# prin dezvoltarea pe conturi corespondente a debitului si creditului fiecarui cont;
b# prin dezvoltarea pe conturi corespondente numai a creditului fiecarui cont .
In present la intreprinderile republicii inca se utilizeaza doua forme de contabilitate care se bazeaza pe
munca manuala: memoriale-order si jurnalele-order.
Forma de evidenta pe memoriale-
order se utilizeaza rar, desi este o metoda mai simpla. $upa cum se observa din sc%ema, in calitate de
registru sintetic se foloseste nota de contabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in baza
documentelor primare si centralizate. In acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente &debit si
credit# cu indicarea datei si numarului documentului primar. 'eparat se tine evidenta analitica a mijloacelor
si datoriilor in carti, fise in baza carora se intocmesc balantele de verificare. entru controlul asupra starii si
miscarii mijloacelor banesti in numerar, casierul tine registrul de casa care se controleaza de contabil.
(eneralizarea informatiei pe toate conturile sintetice se poate efectua cu ajutorul:
jurnalul-sa%;
!artii mari;
)egistrul principal.
In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu in jurnalul-sa%, care inlocuieste !artea
mare.
In cel de-al doilea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceput in jurnalul de inregistrare, iar
din aceasta se trec in !artea mare. In acesta pentru fiecare cont in debit si credit sunt prevazute coloane
pentru inscrierea totalurilor din notele de contabilitate pe fiecare cont corespondent.
* varietate a formei de evidenta pe memoriale-order este Registrul Principal, denumirea caruia
provine de la registrul sintetic de baza. In acest registru pe fiecare
nota de contabilitate este prezentata suma totala cu gruparea pe debitul si creditul
conturilor corespondente.
e linga unele avantaje &de exemplu, simplitatea registrelor contabile si ilustrativitatea datelor
reflectate#, forma de evidenta prin memoriale-order nu este lipsita de neajunsuri:
notele de contabilitate reprezinta niste registre de grupare intocmite intre documentele primare si
registrele principale de contabilitate sintetica;
masivitatea contabilitatii analitice, izolarea acesteia de contabilitatea sintetica;
dublarea datelor in diverse registre;
dificultatea efectuarii procedurilor contabile.
$at fiind acest fapt in prezent mai pe larg se utilizeaza forma de evidenta prin jurnale-order.
$upa cum se vede din sc%ema, informatia de intrare din documentele primare se trece in borderourile
si fisele contabilitatii analitice in scopul controlului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor si datoriilor.
!oncomitent datele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitatii sintetice, principalele din
care sunt jurnalele-order. Insa din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazurile in
care pe un oarecare cont se efectueaza un numar neinsemnat de operatiuni.
In caz contrar, informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza in borderourilor speciale, apoi se
trece in jurnale-order, unde se formeaza informatia necesara privind conturile sintetice. La sfirsitul perioadei
de gestiune rulajele conturilor sintetice se trec in !artea mare. $atele acesteia se compara cu totalurile
sumelor din balantele de verificare a conturilor analitice si cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din
registrul de casa. Apoi in baza informatiei privind conturile din !artea mare se intocmaesc bilantul contabil
si alte rapoarte financiare.
$upa cum s-a mentionat, in cadrul acestei forme registrele contabile de baza sunt jurnalele-order.
+rasaturile distinctive ale acestora sunt:
,. -xistenta la fiecare jurnal-order:
-a numarului permanent &de la , pina la ,. #;
-a posibilitatii reflectarii informatiei privind un cont sau mai multe conturi sintetice intercorelate &de
exemplu, jurnalul-order nr.,-contul /0, ,,Casa 12, jurnalul-order nr.,3- diverse conturi de evidenta a
consumurilor efectuate #;
-a structurii individuale 4 tabelul tiparit in prealabil in acesta, in functie de necesitatea gruparii si
obtinerii informatiei, precum si corespondenta conturilor.
/.-fectuarea inregistrarilor dupa criteriul creditor, adica sumele din cont & conturi# care se reflecta in
jurnalul-order se inscriu in credit, cu indicarea debitului conturilor corespondente corespunzatoare & tab. 0 #
5. !onstituirea unor jurnale-order distincte asigura intr-o mare masura imbinarea contabilitatii
sintetice si analitice, ceea ce reduce numarul de inregistrari si accelereaza intocmirea rapoartelor financiare
necesare.
0. 'uplimentar pe unele jurnale-order se tin borderouri ale contabilitatii sintetice, in care inregistrarile
se efectueaza dupa criteriul debitar al unui cont in corespondenta cu creditul altor conturi. Aceasta se refera,
de exemplu, la inregistrarile privind conturile de mijloace banesti, ceea ce este conditionat de specificul
reflectarii si controlului operatiunilor de casa si bancare intr-un singur loc.
)olul borderourilor de grupare sub forma de tabele de specificare si foi de descifrare consta in faptul
ca in cazul necesitatii sa se efectueze gruparea prealabila a datelor trecute in debitul sau creditul conturilor
corespunzatoare. Acestea sunt, de exemplu, tabelele speciale de repartizare a consumurilor pentru materiale
si salarii, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, calculare a uzurii obiectelor de mica valoare si scurta durata
etc.
+otalurile din jurnalele-order la sfirsitul lunii se inscriu in !artea mare. +otodata, dupa cum s-a
mentionat, daca operatiunile sunt reflectate in jurnalele-order dupa criteriul creditor, in !artea mare - in
ordine inverse, adica dupa criteriul debitar. $e aceea, rulajul debitor al fiecarui cont, pentru care in !artea
mare este prevazuta o foaie, se prezinta desfasurat, iar totalul creditului acestui cont reprezinta o singura
suma . Acesta permite a concretiza plenitudinea si corectitudinea inregistrarii operatiunilor economice la
sfirsitul lunii. )ulajul debitor al tuturor conturilor efectuate in cursul lunii, inscrise in !artea mare, trebuie sa
fie egal cu totalul rulajului
creditor al acestor conturi, ceea ce rezulta din esenta dublei inregistrari. * astfel de construire a registrului de
baza nu necesita intocmirea lunara obligatorie a balantei de verificare a conturilor sintetice, ceea ce este
necesar in cazul utilizarii formei de evidenta pe memorial-order sau a altei forme de inregistrare contabila.
!artea mare se desc%ide pe un an pentru fiecare cont sintetic utilizat la intreprindere. In primul rind in
tabel se inscrie soldul la 5, decembrie & in debitul sau creditul conturilor #, apoi la finele fiecarei luni din
jurnalele-order se trec datele rulajelor creditor si debitor ale conturilor.
"tilizarea computerilor a dus la crearea formei automatizate a contabilitatii &figura . # care a ridicat
la un nivel mai inalt procesul de inregistrarea a operatiunilor economice, operativitatea si calitatea
informatiei obtinute .
!a si in cazul aplicarii altor forme ale sistemului de contabilitate automatizat documentele primare
constituie baza informationala initiala, insa acestea pot fi de doua tipuri: completate manual pe formulare
tip sau intocmite prin intermediul te%nicii de calcul. In primul caz informatia se introduce in baza de date a
computerului, iar in al doilea caz aceasta se afla deja in memoria te%nicii te calcul.
Introducerea informatiei contabile se efectueaza in baza unei structuri de inregistrari determinate in
prealabil.
rin introducerea unica a informatiei se asigura unitatea bazei informationale si un proces te%nologic
automatizat complet de prelucrare a informatiei. Integrarea prelucrarii datelor contabilitatii primare si
adaptarea programelor informatice la sarcinile utilizatorilor se realizeaza prin utilizarea diverselor programe
informatice de contabilitate &de exemplu, ,,,!-!ontabilitate 12 , ,,6iscount22 , ,,7oo8-9eeper22 etc.#.
entru computerele de nivel contemporan este caracteristica universalitatea din punctul de vedere al
abordarilor metodologice generale ale organizarii contabilitatii, totodata , posibilitatea utilizarii programelor
destinate unei intreprinderi concrete, tinind cont de propunerile clientului.
!u ajutorul programelor se realizeaza introducerea rapida a formulelor contabile prin metoda in baza
careia sta corespondenta-tip a inregistrarilor contabile.
:odificarea sau adaugarea operatiunilor se efectueaza de insusi utilizatorul. ;olumul mare al
memoriei computerului permite a lucra cu agentii de toate nivelurile, ceea ce da posibilitate de a efectua fara
dificultati operatiuni cumulative &calcularea salariilor, a uzurii si amortizarii, etc. #.
<urnalele-order si borderourile, balantele de verificare si balantele-sa% pot fi formate pentru orice
perioada, de formatul necesar si in termene reduse. La computer poate fi intocmit bilantul si alte rapoarte
financiare nu numai pe un trimestru si an, ci, dupa caz, si lunar, ceea ce ridica caracterul analitic si siguranta
acestor in utilizare. "nii indicatori din rapoarte pot fi detaliati, inclusive pina la o operatiune.
)apiditatea in asigurarea diversilor utilizatori cu informatia corespunzatoare in baza unui masiv unic
nu este singura trasatura distinctive a formei automatizate de evidenta. !ontabilul lucreaza la computer in
regim de dialog, avind o relatie inversa in procesul prelucrarii informatiei si obtinerii documentelor de iesire
corespunzatoare. )egistrele contabile sunt formele de iesire & masinogramele # care pot fi primite pe
purtatorii de %irtie, precum si pe ecranele displa=.
!u ajutorul te%nicii de calcul se formeaza automat de asemenea toate inregistrarile contabile care
reflecta rezultatele calculelor si gruparilor efectuate anterior. Inregistrarea datelor concomitent in debitul si
creditul conturilor sintetice, precum si in conturile corespunzatoare ale contabilitatii analitice permite a
prelua toata informatia in cadrul fiecarui obiect de contabilitate.
* particularitate a utilizarii computerelor este pastrarea documentelor primare si registrelor nu numai
in mape, ci si pe purtatori te%nici-disc%ete &discuri# ceea ce ridica siguranta pastrarii informatiei si da
posibilitate de a grupa datele initiale dupa alte criterii.
Insa este de remarcat ca sistemul automatizat nu introduce modificari radicale in metotologia
contabilitatii, ci se sc%imba doar te%nologia prelucrarii si primirii informatiei. -lementele de baza ale
metodei contabilitatii &conturile, dubla inregistrare, etc.# modifica doar forma,conformandu-se cu conditiile
automatizate a informatiei.
$e asemenea este evidenta tendinta reducerii documentelor primare pe seama faptului ca in baza datelor pe
langa datele variabile exista si un volum de informatie permanenta &normativa-bibliografica#. Aceasta
cuprinde actele normative necesare privind organizarea contabilitatii, normele si normativele consumurilor,
datele ac%itarii impozitelor etc.
'istemul contabil automatizat se incadreaza in sistemul general al gestiunii interprinderii, la baza
caruia stau urmatoarele principii:
- asigurarea metodologica ;
- asigurarea organizatorica ;
- asigurarea informattionala ;
- asigurarea cu programe (computerizarea ) ;
- asigurarea tehnica ;
$eci, forma automatizata de evidenta contabila are urmatoarele avantaje:
- computerile personale devin factorul determinant in organizarea muncii contabilului ;
- utilizarea multipla a datelor contabile si posibilitatile nelimitate ale gruparii si regruparii acestora ;
- posibilitatea primirii informatiei solicitate la orice data ;
- pastrarea oricarei informatie si in orice volum cu tiparirea ulterioara a masinogramelor sau pe
ecran inclusiv pina la intocmirea rapoartelor financiare ;
- nivelul inalt al imbinarii contabilitatii analitice si sintetice, exluderea maxima a dublarii
indicatorilor prin formarea unui bloc unic de informatii pentru toate nivelurile de gestiune.
+otodata la utilizarea computerilor o problema este asigurarea securitatii informatiei.
2. CT cheltuielelor activitatii operationale
-le cuprind c%eltuielile ocazionate de dsfasurarea active de baza a >.Acestea cuprind:
,.Costul vinzarilorreprez o parte din consumurile aferente produselor, marfurilor vindute si serviciilor
prestate.Acestea cuprind:
- la > de productie- consumurile materiale directe, !I privind retribuirea muncii, inclusive contributiile pentru
asig sociale, !I aferente produselor vindute;
- la > de comert- val de bilant a marfurilor vindute &sumac ea m?mica dintre val de intrare a marf procurate si
val realizabile neta#;
/.Chelt comerciale sunt c%eltuielile aferente desfacerii produselor, marfurilor si prestarii serviciisi anume:
c%elt privind operat de mar8eting, c%elt de transport privind desfacerea; c%elt de reclama, prime platite
vinzatorilor, casierilor, %amalilor, c%elt privind retribuirea muncii salariatilor de la > de comert care cuprind
salarii de baza si suplimentare, c%elt privind procurarea licentei pentru exportul produselor si marfurilo, c%elt
privind intocmirea declaratiilor vamale pentru vinz produselor peste %oatrele tarii.
3.Chelt generale si administrative cuprind c%elt privind deservirea si gestiunea > in ansamblu: c%elt pentru
uzura, reparatia si intretinerea :Fixe, c%elt privind amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala si
gospodareasca; c%let de intretinere a personalului administrative si de conducere: impozitele si taxele virate in
bugetul de stat; c%elt pentru protectia muncii;c%elt pentru pregatirea si reciclarea cadrelor, ac%itatea diverselor
servicii prestate >, in conformitate cu contractile inc%eiate; c%elt aferente angajarii fortei de munca.
4. Alte cheltuieli operationale cuprin c%elt privind vinzarea altor active curente; c%elt privind arenda
operationala; c%elt sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri; c%elt aferente dobinzilor pentru credite si
imprumuturi; !I nerepartizat; c%elt aferente produselor rebutate, c%elt aferente anularii comenzilor de
productie.
3. .Analiza rezultatului financiar al ntreprinderii
Rezultatul financiar al activit@Aii Bntreprinderii se caracterizeaz@ prin suma profitului &pierderii# Ci a
nivelului rentabilit@Aii obAinute.
rofitul reprezint@ dep@Cirea veniturilor cBCtigate de Bntreprindere asupra consumurilor Ci c%eltuielilor
suportate de aceasta din activitatea de Bntreprinz@tor. !antitativ profitul &pierderea# se determin@: rofitul
&pierderea# D ;enituri 4 !onsumuri Ci c%eltuieli. !u cBt este mai mare valoarea veniturilor cu atBt va fi mai
ridicat@ m@rimea profitului.
En practica !+ Ci analitic@ autonom@, Bn conformitate cu prevederile 'F! G Hrezentarea rapoartelor
financiareI sunt utilizate urm@toarele noAiuni ale profitului:
Profitul rut !Pierdere global"# 4 reprezint@ profitul &pierderea# obAinut din vBnzarea produselor,
m@rfurilor Ci serviciilor prestate, Ci se determin@ ca diferenAa dintre ;eniturile din ;Bnz@ri Ci !ostul
;Bnz@rilor.
Profitul !pierderea# din activitatea opera$ional" 4 reprezint@ diferenAa dintre veniturile Ci
c%eltuielile obAinute de Bntreprindere din activitatea de baz@, determinat@ de statutul acesteia.
Profitul !pierderea# din activitatea de investi$ii 4 este diferenAa dintre veniturile Ci c%eltuielile
obAinute de Bntreprindere din operaAiunile ce Ain de miCcarea activelor pe termen lung.
Profitul !pierderea# din activitatea financiar" 4 reprezint@ diferenAa dintre veniturile Ci c%eltuielile
aferente operaAiunilor legate de modific@rile Bn m@rimea Ci structura capitalului propriu Ci mijloacelor
Bmprumutate.
Profitul !pierderea# din activitatea economico%financiar" 4 este rezultatul financiar obAinut de
Bntreprindere Bn cursul perioadei de gestiune din activit@Aile operaAional@, de investiAii Ci financiar@.
Profitul !pierderea# e&cep$ional 4 este diferenAa dintre veniturile Ci c%eltuielile ap@rute ca rezultat al
evenimentelor Ci operaAiunilor excepAionale neprev@zute.
Profitul !pierderea# pn" la impozitare 4 este profitul &pierderea# obAinut de Bntreprindere Bn cursul
perioadei de gestiune din toate tipurile de activit@Ai Ci rezultatul excepAional. rofitul pBn@ la impozitare este
numit Profit !pierdere# Contabil.
Profitul 'et !pierdere net"# 4 este profitul &pierderea# care r@mBne la dispoziAia Bntreprinderii dup@
calcularea c%eltuielilor &economiilor# privind Impozitul pe venit, Ci se determin@ ca diferenAa dintre rofitul
pBn@ la impozitare Ci !%eltuielile &economiile# privind impozitul pe venit.
(odalitatea form"rii acestor indicatori)
Venitul din Vnzri Costul Vnzrilor = Profitul Brut (pierderea gloal! + Alte venituri opera"ionale
Cheltuielile perioadei = Profitul (pierderea! din activitatea opera"ional +/- Profitul (pierderea! din
activitatea de investi"ii +/- Profitul (pierderea! din activitatea financiar = #ezultatul activit"ii economico$
financiare (profit%pierdere! +/- #ezultatul e&cep"ional (profit%pierdere! = Profitul (pierderea! pn la
impozitare Cheltuielile (economiile! privind impozitul pe venit = Profit 'et (pierdere net!
Analiza profitului prezint@ un interes primordial atBt pentru proprietarii Bntreprinderii Ci investitorii
reali Ci potenAiali ai Bntreprinderii, cBt Ci pentru alAi utilizatori ai informaAiei din )apoartele financiare. Astfel
proprietarii Ci investitorii sunt interesaAi s@ maximizeze m@rimea profitului creat de o anumit@ sum@
investit@. !reditorii apreciaz@ profitul Bntreprinderii ca principalul criteriu de ac%itare a dobBnzii Ci a
ramburs@rii sumei datoriei. Analiza profitului prezint@ interes deosebit Ci pentru organele fiscale, deoareca
acesta constituie baza pentru calculul m@rimii venitului impozabil Ci a impozitului pe venit.
Analiza dinamicii Ci structurii rofitului pBn@ la impozitare &I# 4 Bncepe cu aprecierea Bn dinamic@ a
structurii I, care poate fi exprimat prin relaAia:
I D )A* J?- )AI J?- )AF J?- )-
Analiza Bn dinamic@ a I permite evaluarea m@rimii acestuia Bn comparaAie cu realiz@rile anilor
precedenAi Ci?sau cu datele stabilite Bn lanul de afaceri, Ci studierea modific@rilor survenite Bn m@rimea
profitului &pierdere# contabil Bn ultimii ani.
Analiza structural@ a I permite aprecierea aportului fiec@rui tip de activitate Bn obAinerea profitului
contabil. !reCterea Bn dinamic@ a cotei )A* Bn suma total@ a I este apreciat@ pozitiv.
$in punct de vedere al te%nicii de calcul, la analiza dinamicii Ci structurii I, se determin@ abaterea
absolut@ &faA@ de perioada precedent@ Ci?sau de plan#, ritmul creCterii, procentul Bndeplinirii planului Ci
ponderea rezultatului financiar obAinut din fiecare tip de activitate Bn suma total@ a m@rimii I.
Analiza dinamicii Ci structurii I este efectuat@ Bn baza datelor )aportului de profit Ci pierdere Ci
lanului de afaceri.
Analiza factorial@ a profitului &pierderii# din activitatea operaAional@ &)A*# presupune stabilirea Ci
calcului influienAei factorilor, care au contribuit la modificarea Bn dinamic@ a p@rAilor componente ale )A*.
$in punct de vedere factorial, )A* poate fi determinat conform formulei:
Profitul (pierderea! din activitatea opera"ional = Profitul Brut + Alte venituri opera"ionale
Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale (i administrative Alte cheltuieli opera"ionale
Fiecare parte component@ a formulei factoriale influenAeaz@ asupra )A* a Bntreprinderii. rofitul
7rut Ci Alte venituri operaAionale au o acAiune direct@, iar c%eltuielile perioadei 4 o acAiune invers@. En
calitate de surs@ de informaAie pentru analiza factorial@ a )A*, serveCte )aportul de profit Ci pierdere.
!omponenta cea mai important@ a )A* este rofitul 7rut &7# &pierderea global@#. Analiza 7
Bncepe cu aprecierea evoluAiei structurii acestuia, obAinut pe tipuri de activitate operaAional@. $e regul@
m@rimea 7 poate fi cBCtigat@ de Bntreprindere din vBnzarea produselor finite, comercializarea m@rfurilor,
prestarea serviciilor sau executarea lucr@rilor de construcAie. Aceast@ analiz@ se efectuiaz@ Bn baza datelor
Anexei la )aportul de profit Ci pierdere.
e lBng@ aprecierea evoluAiei Ci structurii, 7 poate fi analizat Ci din punct de vedere factorial,
examinBnd astfel cauzele ce au condiAionat devierea m@rimii acestuia. La efectuarea analizei factoriale a 7
este important s@ se ea Bn considerare tipul de activitate operaAional@ Bn urma c@ruia a fost obAinut profitul
&pierderea#, deoarece tr@s@turile caracteristice ale tipurilor de activitate operaAional@ genereaz@ Ci
particularit@Aile te%nicii de calcul al analizei factoriale a 7.
Astfel devierea m@rimii 7 obAinut din vBnzarea produselor Ci?sau prestarea serviciilor este cauzat@
de influienAa urm@torilor factori: a# modificarea volumului de vnzare al produselor (serviciilor prestate! 4
are o influienA@ direct@ asupra 7; b# modificarea structurii (i sortimentului produselor vndute (serviciilor
prestate! 4 poate exercita asupra m@rimii 7 o influienA@ atBt pozitiv@, cBt Ci negativ@ &Bn dependenA@ de
ponderea produselor mai rentabile#; c# modificarea costului de vnzare al produselor (servciilor prestate! 4
are o influienA@ invers@ asupra 7; d# modificarea pre"urilor la produsele vndute (serviciile prestate! 4
influienAeaz@ direct m@rimea 7.
En calitate de surse informaAionale pentru efectuarea analizei factoriale a 7 din vBnzarea produselor
&prestarea serviciilor# servesc: Anexa la )aportul de profit Ci pierdere, !alculaAiile produselor &serviciilor#
concrete, !alculele speciale &de recalculare#.
:@rimea profitului &pierderii# Bn mare m@sur@, depinde Ci de rezultatele obAinute de Bntreprindere din
activit@Aile neoperaAionale, adic@ din activitatea de investiAii, financiar@ Ci din evenimentele excepAionale.
Analiza Bncepe cu aprecierea Bn dinamic@ Ci?sau Bn comparaAie cu datele prev@zute Bn lanul de
afaceri a m@rimii Ci structurii rofitului &pierderii# din activit@Aile neoperaAionale.
Analiza rofitului &pierderii# din activitatea de investiAii &)AI# Bncepe cu aprecierea modific@rii
m@rimii acestuia Bn dinamic@ Ci a cotei acestuia Bn suma total@ a I Ci a rofitului activit@Aii neoperaAionale,
la fel se analizeaz@ Ci rofitul &pierderea# din activitatea financiar@ Ci rofitul &pierderea# excepAional.
En procesul analizei de mai departe, se examineaz@ factorii ce au condiAionat modificarea m@rimii
rofitului &pierderii# din activit@Aile neoperaAionale, faA@ de realiz@rile anului precedent Ci?sau de datele Bn
lanul de afaceri. rincipalii factori, care influienAeaz@ modificarea acestor profituri &)AI, )AF, )-# sunt
p@rAole componente ale acestora. $e menAionat c@ valoarea veniturilor influenAeaz@ direct rezultatul
financiar, iar c%eltuielile au o influienA@ invers@.
En calitate de surs@ informaAional@ pentru efectuarea analizei rofitului &pierderii# din activit@Aile
neoperaAionale, serveCte Anexa la )aportul de profit Ci pierder.
*. CT veniturilor din activitate financiara
-le cuprind sumele rezultate din transmiterea in arenda finantata a activelor nemat si materiale pe +L, val
activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub foma de diferente favorabile de curs valutar, subventii de stat,
primelor.
-videnta analitica a acestor venituri se tine pe tipuri de venituri, pe surse sip e per de obtinere a acestora.
entru evidenta sintetica a ven din activitatea fin este destinat contul de pasiv +22 cu aceasi den.
In !t se reflecta sumele venit constate in cursul per de gest cu total cumulative de la inceputul anului.
In $t 4trecerea la finele anului de gestiune a ven acumulata in contul de evidenta a rezultatelor fin.
La finele fiecarei per de gestiune rulajul creditor al contului +22 se ia in calcul la determ rezulattului fin din
active financiara care se reflecta in #aportul de profit si peierdere)
!ontul .// se inc%ide la sf anului prin f.c: ,T +22 CT 3-.
-./copul auditului
&,# 'copul auditului il constituie verificarea si analiza bilantului financiar, declaratiilor fiscale,
documentatiei de plata si de decontari si a altor obligatiuni financiare ale agentilor economici pentru
constatarea autenticitatii, deplinatatii si conformitatii acestora cu legislatia in vigoare si cu cerintele de
tinere a evidentei contabile si de intocmire a bilanturilor contabile
&/# *rganizatia de audit poate acorda agentilor economici asistenta privind organizarea, restabilirea si
tinerea evidentei contabile, intocmirea bilanturilor contabile si a declaratiilor fiscale, estimarea situatiei
financiare, analiza activitatii economico-financiare, organizarea evidentei computerizate, evaluarea
patrimoniului, impozitarea si gestiunea, precum si asistenta juridica in problemele de activitate economico-
financiara

+. Ct veniturilor din activitatea neoperationala
Aceste venituri se subdivizeaza in 5 grupe:
A# 0enit din Act de investitii
# 0en din Act financiara
C# 0en e&ceptionale
entru evidenta veniturilor ale active de investitii este destinat contul +2.10enituri ale activ de
investitiiI. In fiecare an acest cont se incepe cu soldul zero.La contul ./, pot fi desc%ise subconturi in functie
de necessitate.
e parc anului contul ./, se !+ in corespondenta cu $+ conturilor:
/0,-la sumele depuse in numerar de F pentru mij fixe comercializate
,/5- inregistrarea surplusurilor mij fixe constatate in urma inventarierii
//K-la suma dividentelor calculate din actiuni sau din participatie din cap statutar din alte entitati
//,-la suma venitului calculate a cumparatorului cu titlu de intreprinzator pentru mijl fixe si activele pe t?l
comercializate acestora.
La finele anului sumele accumulate se trec la contul 5G,.
In urma unor anumite operat apare necesitatea evidentei veniturilor active financiare,care sunt luate la
evidenta la contul +2210enituri din active financiaraI.
!ontul .// se !+ cu $+ conturilor:
//,,/,5-la valoarea justa a bunurilor materiale primate cu titlu gratuit
//K-la suma dobinzei de arenda pentru activele pe t?l transmise in arenda
/05-la suma diferentelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor in valuta straina la finele per de
gestiune.
La finele per de gest veniturile din active financiara se trec dupa destinatie la contul 5G,.
La entitati pot avea si cazuri cind gratie unor factori naprevazuti rezulta venituri exceptionale.
;enit exceptionale sunt reflectate in baza proceselor verbale ale comisiilor pentru determ marimii
calamitatilor naturale,evaluarea si lic%idarea acestora,calculele companiilor de asigurari,procesele verbale ale
politiei rutiere.
;eniturile exceptionale sunt generalizate in cadrul contului +23.
In !+ sunt accumulate veniturile respective
In $+ raportarea acestora la contul 5G,.
!onstatarea venituriloe exceptionale are loc prin creditatea contului ./5 cu debitarea urm conturi:
/,,,/,5-la val reziduala a mater ramase din lic%iadarea active deteriorate
//,,//L-compensarile calculate de companiile de asigurari
La finele anului contul dat se inc%ide si sold nu are
$+ ./5 !+5G,
)ezultatul financiar al entitatii se reflecta in cadrul contului 5G, si este destinat pentru generalizarea inform
privind veniturile si c%elt entitatii accumulate pep arc anului de gestiune.
!ontul 5G, este un cont de comparare
In !+ se inreg veniturile accumulate in per de gestiune
In $+ c%eltuielile aferente acestor venituri pe active separate
-videnta analitica a rezult fin total se tine pe tipuri de venit si c%eltuieli
*peratiuni economice:
- trecerea dupa destinatie a veniturilor $+ .,,,.,/,./, !+ 5G,
- trecerea dupa destinatie a c%eltuielilor $+ 5G, !+ M,/ M/, M// M/5
- La deter c%elt privind impozitul pe venit $+ 5G, !+ M5,
- deducerea rezultatului net
A. cind se obtine profit $+ 5G, !+ 555.,
7. cind se obtine pierdere $+ 555./ !+ 5G,
- la determ economiei privind impozitul pe venit $+ M5, !+ 5G,
2. Clasificarea activelor pe T3
Activele pe T3 reprez activele care imbarca o forma fizica naturala, pot fi utilizate o per ma mare de un an in
active economico-fin a > in scopuri productive, neproductive, adm sau pot fi predate in c%irie pentru a obtine
un avantaj economic sau destinat vinzarii.
,upa componenta si omoginitate actvele pe +L se subdivizeza in urm grupe:
..Active materiale in curs de e&ecutie reprezinta c%elt privind ac%izitionarea si crearea activului la beneficiarul
constructiei in decursul unei per indelungate,In componenta activelor mat in curs de executie se include c%elt
aferente ac%izitionarii utilajului care necesita montaj, construirii caldirilor, edificiilor, modernizarii utilajelor
si masinilor.
2.*erenurile repr un gen special de imobil care are o durata de utilizare nelimitat in desfasurarea active > sau
poate fi destinat inc%erierii.caeasta cated cuprinde ariile de pamint cu cladiri de care dispune >, livezi, vii,
cimpii.
3.+i,loace fi&e repr activele materiale, al caror prNt unitar= depaseset plafonul satbilit de legislatie&5333 lei# si
cu o durata de utilizare m?mare de un an. In categoria mijl fixe intra cladiri, mijl de transport, inventarul de
productie, unelte si scule.
*. #esurse naturale sunt act meteriale pe +L care au o forma naturala concreta de resurse de prol, gaze, piatra
de constructii, var , resurse de material lemnos etc.
4n functie de termenul limitat de utilizare, se disting active pe T3 uzurabile si neuzurabile)
A+*- uzuraile sunt numite activele mat pe +L cu o durata de utilizare limitat pe parcursul careia se calc
uzura&epuizare#.Aceasta grupa constituie mij fixe si resursele naturale.
A+*- neuzuraile sunt numite activele care au o durata de utilizare nelimita sau se afla in process de
creare.acestea cuprind terenurile si act met in curs de executie .
5. CT veniturilor din activitatea operationala
0enitul 4afluxul global de avantaje economice obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de intreprindere in
conturile ei.
In componenta venitului nu se include sumele incasate in numele tertilor personae,de ex: tva,accizele,incasari
obtinute de intreprindere nu constituie un avantaj economic al intreprinderii si nu influienteaza asupra
capitalului propriu al acesteia.
In functie de sursele de intrare ;+ se subdivizeaza in
, ;+ din activitatea operationala
/ ;+ din activitatea neoperationala.
0T din activitatea operationala cuprind sumele rezultate activitatea de baza a > :
- vt din vanzari:incasari din vanzarea produselor,marfurilor,etc 4alte venituri operationale: sumele primite din
iesirea,vanzarea,sc%imbul activelor curente cu exceptia produselor finite,marfurilor,precum si sub forma de
amenzi,penalitati etc.
;+ din activitatea operationala include sumele primate sau de primit din alte feluri de activitati,adica:
V* din activitatea de investitii 4in componenta lor intra sumele rezultate din iesirea si reevaluarea activelor pe
termen lung ale intreprinderii,sumele incasate din vanzarea activelor nemateriale,terenurilor si reevaluarea
mijloacelor fixe,,dividendele calculate 4
V* din activitatea financiara cuprind sumele rezultatelor din transmiterea in folosinta a altor personae juridice
si fizice pe un termen mai mare de un an a activelor nemateriale si materiale pe termen lung,etc.
V* e&ceptionale la care se refera sumele primate de la companiile de asigurari,etc.
;+ din comercializare sunt reflectate in cadrul contului de pasiv +..1venituri din vanzariI
+.... 6;+ din vanzarea produselorI
+...2 6;+ din vanzarea marfurilorI
+...3 O;+ din servicii prestateI
+...* O;+ din contacte de constructiiI
+...- O;+ din operatiuni de arenda-leasingI
In !+ contului +..sunt reflectate toate veniturile obtinute din vanzari,adica in urma efectuarii comercializarii
produselor,marfurilor,lucrarilor si serviciilor.e parcursul anului la acest cont se fac inregistrari numai in
credit,iar la finele anului,toate sumele reflecate in credit vor fi trecute la rezultatul financiar total.
Astfel contul dat sold nu are si la sfarsitul anului se inc%ide.La calcularea ;t din vanzari corespondeaza
conturile ,T 22.%CT +...
La incasarea ;t in numerar de la comercializarea marfurilor ,T2*.%CT +...
!ontul respective se inc%ide cu f c ,T+..%CT3-.
In cadrul altor venituri operationale sunt reflectate veniturile din rezultatul inventarierii,din rebut.Aceste
venituri sunt reflectate in contul de asiv +.21alte ;t operationaleI.
La recuperarea pagubelor materiale recunoscute sau adjudicate ,T222%CT+.2.
)eflectarea la intrari a produselor,materialelor utilizabile in urma rebutului ,T22.,2.+- CT+.2.
!alcularea dobanzii privind imprumuturile curente alocate ,T222,225%Ct+.2.
+recerea dupa destinatie a ;t operationale ,T+.2%Ct3-..
*peratiile ce tin de reflectarea altor venituri operationale se generalizeaza in functie de subconturile desc%ise
cat si alte criterii prevazute de politica de contabilitate si cerintele rapoartelor financiare.
7. Ct decontarilor cu titularii de avans
+oate operatiile cu titularii de avans se iau la evidenta la contul sinteti 222.2.In $t se inscriu sumele eliberate
titularilor de avans, iar in !+-creantele titularilor de avans casate conform decontarilor prezentate si sumelle
restituite ale avansurilor nefolosite.
$econtarile de avans sunt verificate in !t din punct de vedere a oportunitatii platilor efectuate si marimii
lor.!A rezultat al verificarii se determ suma de c%elt, care urmeaza a fi aprobata.Apoi decontul de avans cu
raportul in scris si succinct al titularului se prezinta conducatorului > pentru aprobare.entru aceasta se acorda
pin al a5zile.in fine, !t se ac%ita complet cu titularul de avans.
)esponsabil pentru perfectarea corecta a avansurilor eliberate si verificarea decontului de avans revine
contabilului-sef.-l efecteuiaza controlul asupra prezentarii la timp a decontarilor de avans si restituirii de catre
titulari a partii nefolosite a avansului.'umele nerestituite pot fi retinute din salriu.
-v analitica la contul de gr / 222.2Creante pe t8s ale titularilor de avans1se tine separta pe fiecare titular si
suma a avnsului eliberat
La eliberarea sumelor de bani din caserie se intocmeste fc $+ //M./ !+/0,
'umele c%eltuite de titularii de avans $t ,/5,/,,,M,5 !+ //M./
)ecuperarea daunei materiale de catre titularii de avans $+ /0, !+ //M./
...CT datoriilor privind decontarile cu bugetul
entru deneralizarea informatiei privind datoriile fata de buget aferente impozitelor, taxelor, si sanctiunilor
economice este destinat contul de pasiv -3* 6datoriilor privind decontarile cu bugetul1.
In !+ se reflecta datoriile calculate fata de buget privind impozitele si taxele
In $+ platile virata efectiv sau trecut in cont.
'oldul este creditor si reprezinta suma datoriilor > privind paltile datorate bugetului la sf per de gestiune.
-videnta analitica a datoriilor privind decontarile cu bugetul se tine pe feluri de impozite si taxe.$ aceea in
cadrul conturilor sintetice destinate evidentei decontarilor cu bugetul pot fi desc%ise diferite subconturi si
conturi analitice pentru evidenta si efectuarea corecta a terecirlor in cont pe tipuri de impozite si taxe.
lanul de conturi prevede si alte conturi pentru contabilizarea decontarilor cu bugetul care au o utilizare mai
redusa datorita specificului efectuarii operatiiloe economice.Astfel contul -3- 6T0A si accize de incasat1
este destinat generalizarii informatiei privind sumele impozitului pe venit,+;A si accizele aferente
procurarilor,calculate, dar care nu sunt obligatorii spre palta pina la indeplinirea conditiilor prevazute de
legislatia in vigoare.La momentul aparitiei obligatiei de plata a acestor impozite sumele lor se intrec in contul
-3* 6datoriilor privind decontarile cu bugetul1.
.3.CT datoriilor privind asigurarile
Asigurarile repr un element de protectie, in functie de tipul asigurarilor contributiilor po fi
formate:individual si de catre patron
Asig.se subdivizeaza in:
-asig.sociala
-asig.medicala
-asig.bunurilor
-asig.personala.
+oate tipurile de asig.sint axate pe diferite legi. Asig.sociala se executa in conformitate cu prevederile HLegii
bugetului asig.soc.de statI
Asig.bunurilor si a persoanelor se efectueaza in baza legii despre companiile de asig.
(eneralizarea informatiei privind contributiile p-u asig.soc., datoriile calculate privind asig.medic.,
asig.patrimoniului si a personalului entitatii se reflecta in contul de pasiv G55 Hdat.privind asigI
G55., Hdat.fata de fondul socialI
G55./ Hdat.fata de organele sindicale priv.contrib.la asig.soc.I
G55.5 Hdat.priv.asig.medicI
G55.0 Hdat.priv.asig.de persoaneI
G55.G Hdat.priv.asig.bunurilorI.
Asig.persoanelor si a bunurilor se efectueaza in baza contractelor de asig. In baza acestor contracte entitatea
se obliga sa efectueze decontarile cu personalul privind contractele de asig.individuala:
,#la calcularea datoriilor privind asig.persoanelor: Dt 531 Ct 533.4
/#ac%itarea fata de compania de asig. Dt 533.4 Ct 242
5#platile p-u asig.bunurilor Dt 813 Ct 533.5
0#ac%itarea are loc prin: Dt 533.5 Ct 242
In urma calamitatilor naturale cind a fost cauzat prejudiciul , compania de asig.determina cauza
prejudiciului, marimile acestuia se in baza deciziilor comune intre entitate si compania de asig.se calcula
recompensa prevazuta de contract prin: Dt 229 Ct 623
rimirea mijl.in conturi curente transferate de compan.de asig. Dt 242 Ct 229
:odul de impozitare a persoanelor fiz.si jurid., marimea ratelor impozitelor sint prevazute de !odul Fiscal si
reglementate anual de Legea 7ugetului.
Impoz.pe venit se calcula in marimea ratelor stabilite iar modul de determinare si contabilizare se
reglementeaza de prevederile 'F! ,/ Hcontab.impoz.pe venitI si !odul Fiscal.
;enitul contabil 4 repr.profitul per.de gest.pina la impozitare reflectat in raportul priv.rez.financ.
ierdere contabila 4 repr.pierderea per.de gest.pina la impozitare reflectata in raortul de profit si pierdere.
;enitul impozabil &pierdere fiscala# 4 repr.venitul &pierderea# contabil a per.de gest corectat in conformitate
cu regulele stabilite de legislatia fiscala.
'uma impoz.pe venit 4 se determina la sf.anului in declaratia fiscala. > selecteaza autonom varianta de
calculare a venitului. La sf.anului dupa perfectarea declaratiei fiscale se precuzeaza sumei calculate si virate
in avans.
-u calcularea imp.pe venit de la salariati se intocmeste fisa contribuabilului.
-videnta sintetica si analitica a decontarilor privind asigurarile se reflecta in registrul pentru contul G55
Odatorii privind asigurarileI care elaboreaza de sine stattator > si seorganizeaza pe tipuri de asigurari,pe
asiguratori.La sf per de gestiune datele din registrul sintetic specific se trec in !artea :are.
.*.(etodologia de efectuare a controlului financiar
(etoda !F:
- momentul essential al procesului de control il constituie comparatia
- metodologia controluluise traduce printr-o interferenta a procedeelor si mijloacelor utilizate
- metoda !F exprima actiunea de cunoastere si presupune utilizarea unor procedee de control
specifice, care la randul lor impun folosirea de te%nici sau instrumente de control adecvate
Procedee)
,. 'tudiul general prealabil 4 face posibila cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale activitatii
ce urmeaza a se controla si pe baza acestora orienteaza actiunea de organizare si exercitarea in
continuare a muncii de control asupra obiectivelor care necesita atentie sporita
/. !ontrolul documentar contabil
- poate fi atat preventive cat si ulterior
- este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si a eficientei operatiilor si activitatilor
economico 4 financiare, prin examinarea documentelor primare si centralizatoare, a
inregistrarilor in evidenta contabila, a situatilor contabile si bilanturilor
*ehnici ale controlului documentar :
a. !ontrolul c%ronologic 4 se exercita in ordinea intocmirii, inregistrarii si indosarierii
documentelor
b. !ontrolul invers c%ronologic
- se exercita de la sfarsit spre inceputul perioadei de control
- se incepe cu controlul celor mai recente operatii si documente si se continua de la present spre
trecut
- se foloseste atunci cand la constatarea unei abateri este nevoie sa se stabileasca momentul cand
aceasta s-a produs
c. !ontrolul sistematic & de probleme # 4 presupune gruparea documentelor pe tipuri de operatii:
controlul salariilor, al aprovizionarii, al trezoreriei
d. !ontrolul reciproc 4 consta in cercetarea si confruntarea la aceeasi unitatea a unor documente sau
evidente cu continut identic insa diferite ca forma, pentru aceleasi operatii sau operatii diferite,
insa legate reciproc
e. !ontrolul incrucisat - consta in confruntarea tuturor exemplarelor unui document, existente la
unitatea controlata si la alte unitati cu care s-au facut decontari
f. 7alanta analitica de control
g. 7alanta sintetica de control
%. calculul de control
i. comparatia de control
5. !ontrolul faptic 4 procedeu de stabilire a realitatii, existentei si miscarii mijloacelor materiale si
banesti
*ehnici.
a. Inventarierea
b. -xpertiza te%nica si analiza de laborator
c. *bservarea directa
d. Inspectia fizica
0. !ontrolul total sau prin sondaj 4 Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor
stabilite sip e intraga perioada supusa controlului. $atorita volulmului mare de munca nu se foloseste
intotdeauna. Controlul prin sonda,: cerceteaza cele mai representative documente si operatii
G. Analiza economico financiara
9tapele organizarii si e&ercitarii controlului financiar
,. -laborarea programului de control:
- principalul instrument de lucru pentru personalul cu atributii de control financiar
- se face programarea obictivelor supuse controlului
- se stabilesc formele de control in functie de obiectul de activitate al unitatii controlate
- se stabilesc termenele de finalizare
- programul de control urmeaza a fi transmis subunitatilor care desfasoara controlu
/. regatirea actiunii de control
- etapa premergatoare efectuarii propriu-zise de veificare
- trebuie insusita legislatia care reglementeaza activitatea ce face obiectul controlului
- se recurge la culegerea de informatii, respective cunoasterea unitatii ce urmeaza a fi controlata
5. -fectuarea controlului financiar contabil
- obiectivele de control sunt adaptate particularitatilor si conditiilor specifice ale activitatii
controlate
- se stabileste ansamblul documentelor si evidentelor ce urmeaza a fi controlate
- se selecteaza si se stabilesc procedeele si te%nicile pot fi aplicate
- se recurge la efectuarea controlului documentelor sau controlului faptic, in urma caruia apar
deficiente
- se fac explicatii scrise de la persoanele raspunzatoare
0. 'tabilirea raspunderilor
G. Intocmirea actelor de control
- se intocmeste proces verbal de control sau proces verbal de constatare si sanctionare a
contrventiilor, notele de constatare si rapoartele de control
.. ;alorificarea constatarilor
- se face in timpul controlului prin dispunerea unor masuri operative, dar mai ales dupa inc%eierea
controlului cand sunt emise dispozitiile obligatorii in vederea recuperarii pagubelor
- recuperarea pagubelor se face prin obtinerea titlurilor executorii asupra sumelor de incasat
& angajamentul de plata scris, decizia de imputare, dispozitia judecatoreasca, titlul executoriu
notarial #
.- CT decontarilor cu personalul privind retribuirea muncii
$atoriile faA@ de personal privind retribuirea muncii se concretizeaz@ Bn drepturile angajaAilor aferente
muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale Bntre persoane fizice Ci Bntreprindere
Ci sunt Bn raport direct cu cererea Ci oferta forAei de munc@ pe piaAa muncii, cantitatea Ci calitatea muncii,
rezultatele Ci condiAiile funcAion@rii Bntreprinderii.
/alariul constituie orice recompens@ sau venit calculat Bn conformitate cucontractul individual de
munc@, de patron sau de organul Bmputernicit de acesta angajatului pentru munca prestat@ Ci depinde de
sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri Ci alte elemente.
:unca este retribuit@ pe unitate de timp, Bn acord sau conform altor sisteme de retribuire. 'alarizarea
angajaAilor din sfera bugetar@ se efectueaz@ Bn baza Re$elei tarifare unice de salarizare.
'tatul garanteaz@ Ci reglementeaz@ m@rimea minim@ a salariului, a unor adaosuri Ci sporuri cu
caracter compensatoriu care se stabilesc, dup@ caz, Bn raport cu rezultateleobAinute, condiAiile de munc@
concrete, vec%imea Bn munc@ Ci poart@ un caracter de stimulare sau compensare.
'alariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baz@ la care se adaug@ sporuri, indemnizaAii Ci alte
adaosuri la salarii, precum Ci facilit@Aile acordate de patron. 'alariul brut f@r@ suma total@ a reAinerilor din
salariu reprezint@ salariul net spre plat@.
entru a facilita evidenAa contabil@, salariile se divizeaz@ Bn / p@rAi componente, salariul de baz@ care
reprezint@ remunerarea personalului Bntreprinderii pe timpul Ci volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite
prime, pl@Ai suplimentare Ci adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de c@tre stat Ci salariul
suplimentar care include sumele pl@tite personalului Bntreprinderii pe perioada nelucrat@, dar asigurate de
stat, cum sunt : plata pentru perioada concediilor de odi%n@, pentru staAionarea Bntreprinderii din motive de
forA@ major@, alte salarii pentru timpul nelucrat.
rincipalul factor de producAie Bl constituie resursele umane. Fum@rul Ci calificarea anagajaAilor sunt
determinate individual de Bntreprindere, Bn funcAie de caracterul Ci volumul activit@Aii economice.
entru organizarea evidenAei corecte a muncii, a producAiei Ci a salariilor, Bntocmirea rapoartelor
statistice Ci contabile Ci controlul fondului de salarii este necesar@ determinarea num@rului personalului
scriptic al Bntreprinderii Ci evidenAa operativ@ a personalului. ersonalul scriptic se sc%imb@ continuu Bn
funcAie de procesele de angajare, transferare, concediere Ci se evalueaz@ la o dat@ anumit@, fiind documentat
corespunz@tor.
En cazul angaj@rii personalului la lucru se depune o cerere de angajare, Bn baza c@reia se emite un
ordin de angajare la serviciu care se prezint@ angajatului spre a lua cunoCtinA@ contra semn@tur@. !u
angajatul se Bnc%eie un contract de munc@ Ci, dup@ caz, un contract de r@spundere material@ pentru valorile
primite Bn gestiune.
$up@ Bnc%eierea contractului individual de munc@, angajatul completeaz@ Bntr-un singur exemplar
fiCa personal@ de evidenA@ a cadrelor, iar Bn carnetul de munc@ se fac Bnscrieri privind angajarea Bn cBmpul
muncii. !arnetul de munc@ se BntocmeCte pentru tiAi salariaAii angajaAi la Bntreprindere peste G zile Ci se
Bnregistreaz@ Bn registrul de evidenA@ a formularelor de carnete de munc@ Ci registrul de evidenA@ a circulaAiei
carnetelor de munc@ care sunt numerotate, Cnuruite Ci semnate.
+ransferarea la alt loc de lucru, din secAie Bn secAie, atribuirea altei categorii sau calific@ri se face
printr-un ordin de transfer, Bn baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei administraAiei.
!oncediile de baz@ Ci suplimentare se acord@ conform dispoziAiei sau ordinului de acordare a
concediului emis@ pe baza cererii angajatului.
!ontractul individual de munc@ poate fi reziliat din iniAiativa salariatului Bn baza cererii acestuia,
administraAiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la concediere.
*rdinele Ci dispoziAiile de miCcare a personalului se Bntocmesc Bn / exemplare: un exemplar 4 pentru
secAia de evidenA@ a personalului, iar al doilea exemplar se transmite Bn contabilitatea Bntreprinderii.
En funcAie de te%nologia Ci organizarea procesului de producAie, se folosesc diverse sisteme de
evidenA@ a producAiei. rin sistemul de evidenA@ a producAiei se subBnAelege combinarea modului de obAinere
a informaAiei, de Bnregistrare a acesteia Ci de circulaAie a documentelor primare.
En funcAie de caracterul activit@Aii Ci al procesului te%nologic, pentru evidenAa producAiei se utilizeaz@
diverse documente primare Bntocmite de c@tre economiCti Ci contabili.
La Bntreprinderile de producAie pot fi utilizate urm@toarele documente primare:
7onul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre Bndeplinirea sarcinii de
sc%imb 4 pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucr@rilor Ci serviciilor executate;
+abelul de evidenA@ a folosirii timpului de munc@ sau fiCa de pontaj 4 pentru evidenAa
timpului de munc@ normat Ci suplimentar prestat. -videnAa timpului de munc@ prestat se Aine Bn baz@
pontajului de c@tre o persoan@ special@ numit@ pontator sau de Cefii de secAii Ci maiCtri. ontajul, Bn
funcAie de specificul Bntreprinderii, poate fi organizat dup@ diferite sisteme: fiCe de ceas, m@rci
&jetoane# de prezenA@, permise;
Lista angajaAilor ce au lucrat suplimentar Ci tabelul de evidenA@ a folosirii timpului de
munc@- pentru evidenAa lucrului Bn timp de noapte Ci a celui suplimenar;
Foaia lucr@torilor efectuate suplimentar Ci raportul sau bonul de lucru de baz@- pentru
abaterile de la condiAiile normale de lucru &operaAiuni suplimentare neprev@zute de procesul
te%nologic sau legate de necorespunderea utilajului, instrumentelor, materialelor etc.#;
Foaia staAion@rilor- pentru staAion@rile admise nu din vina muncitorului;
$ocumente privind producAia fabricat@- pentru depistarea rebuturilor Bn producAie Ci
actul privind rebutul la valoarea rebutului final;
)aportul privind pierderile din timpul de munc@- pentru documentarea pierderilor de
munc@;
Foi de calcul al adaosurilor, borderouri Ci situaAii privind sporurile Ci primele la salariu
organizate independent de Bntreprindere, Bn funcAie de tipul acestora pentru documentarea altor
suplimente Ai prime Bn favoarea salariaAilor.
$ocumentele primare pentru evidenAa muncii Ci a salariilor pot fi diferite dup@ structur@ Ci num@r, Bn
funcAie de ramura Ci caracterul activit@Aii economice a Bntreprinderii. +oate documentele primare folosite
pentru evidenAa muncii Ci a salariului se predau din secAiile Bntreprinderii Bn contabilitate, unde Bn baza lor se
Bntocmesc registrele analitice Ci sintetice pe acest sector de evidenA@.
'umele spre plat@ angajaAilor Bntreprinderii se calculeaz@, Bn funcAie de reAinerile din salarii, ala c@ror
cuantum total, conform art.,55 din !odul muncii, nu poate s@ dep@Ceasc@ /3P, iar Bn cazul special prev@zute
de legislaAie- G3Pdin salariul din salariul care se cuvine s@ fie pl@tit angajatului. En cazul reAinerii din salariul
de baz@ a cBtorva titluri executorii, angajatului i se p@streaz@ G3P din salariu. Fu se admit reAineri din
preavizul de concediere, pl@tile de compensaAie Ci alte pl@Ai conform legislaAiei.
$in salariile personalului pot fi efectuate urm@toarele reAineri:
)eAineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
)eAineri sociale: ,P Bn bugetul asigur@rilor sociale;
$iverse reAineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor pl@tite Bn plus Bn urma
unor greCeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; Bn cazul concedierii
salariatului Bnainte de expirarea anului de munc@, Bn contul c@ruia el a primit de acum concediu, pentru zilele
nelucrate ale concediului; pl@Ai la sindicatele de ramur@, locale; reAineri pentru daune materiale cauzate
Bntreprinderii, comise din vina lucr@torului Ci recunoscute de el; reAineri privind executarea titlurilor
executorii &pensii alimentare etc.#; reAineri pentru c%irii, pentru ac%itarea bunurilor procurate Bn rate, pentru
servicii comunale prestate de obiectele sociale ale Bntreprinderii &c@mine#; reAineri privind Bmprumuturile
acordate anterior salariaAilor etc.
+oate reAinerile se efectueaz@ pe baza urm@toarelor documente justificative: fiCa personal@ de calcul al
impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plat@, diferite contracte, titluri executorii,
ordine ale administraAiei etc.
!onform art.,G din !odul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt urm@toarele:
,3P din suma venitului impozabil anual care nu dep@CeCte ,/ ,K3 lei;
,GP din suma venitului impozabil anual care dep@CeCte ,/ ,K3 lei, dar nu dep@CeCte ,. /33 lei;
/G P din suma venitului impozabil anual care dep@CeCte ,. /33.
;enitul impozabil al salariatului cuprinde orice form@ de salarizare, premiile, suplimentele,
onorariile, indemnizaAiile, comisioanele Ci alte pl@Ai, precum Ci Bnlesnirile acordate salariatului de c@tre
Bnterprindere. En venitul impozabil nu se includ plBAile de asiguare &desp@gubirile#, conform contractului de
asigurare, compensaAiile Bn caz de pierdere temporar@ a capacit@Aii de munc@, inclusiv a invalidit@Aii, bursele,
pensiile alimentare Ci indemnizaAiile pentru copii, dividendele de la rezidenAi, petrimoniul primit ca donaAie,
moCtenireC cBCtigurile din loterie Ci alte forme de venituri stabilite Bn !odul fiscal.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculeaz@ Ci se reAine la sursa de plat@ Ci Bn mimentul
pl@Aii de la suma impozabilB, cu sc@derea sumei scutirilor acordate salariatului. 'cutirile se acord@ numai la
locul de munc@ de baz@, unde se Aine evidenAa carnetului de munc@ al angajaAilor 4 rezidenAi ai )epublicii
:oldova.
!alculul salariilor, venitului impozabil Ci impozitului pe venit se face Bn baz@ cumulativ@, de la
Bnceputul anului sau din momentul angaj@rii la serviciu, Bn fiCa personal@ desc%is@ pentru fiecare angajat.
Impozitul pe venit reAinut la sursa de plat@ din veniturile angajaAilor urmeaz@ s@ fie v@rsat la buget nu
mai tBrziu de data de ,3 a lunii urm@toare dup@ luna Bn care s-a efectuat reAinerea.
Agentul economic care a efectuat reAinerea impozitului este obligat Bn termen de ,3 zile dup@
expirarea lunii Bn care s-a efectuat reAinerea sau de la data Bncet@rii activit@Aii, sB prezinte Inspectoratului
Fiscal de 'tat teritorial declaraAia cu privire la impozitul pe venit reAinut la sursa de plat@ pentru luna
raportat@ Ci Bn termen de 53 zile dup@ expirarea anului fiscal sau de la data Bncet@rii activit@Aii 4 nota de
informare privind impozitul pe venit reAinut din salariile lucr@torilor pentru anul fiscal expirat.
.+.Conceptia controlului financiar
,.,. !onceptia controlului financiar public intern &Bn continuare - !onceptie# reprezinta
baza pentru crearea si implementarea raspunderii manageriale pentru functionarea sistemului de
management financiar si control si auditului intern. !onceptia se axeaza pe abordarea
contemporana international acceptata a rolului si pozitiei controlului financiar public intern la
asigurarea utilizarii eficiente a mijloacelor publice.
rogramul Fational de realizare a lanului de Actiuni O)epublica :oldova - "niunea
-uropeanaI &pct.0/# prevede crearea unui sistem de control financiar public intern care va fi
implementat Bn conformitate cu metodologiile si standardele recunoscute la nivel international,
precum si cu cele mai bune practici ale "niunii -uropene.
roiectul O:anagementul Finantelor ubliceI, implementat cu suportul 7ancii :ondiale si
al (uvernului *landez, realizat de :inisterul Finantelor, este un instrument care va permite
reformarea actualului sistem de control financiar si revizie Bntr-un sistem de control financiar
public intern, compatibil cu standardele si cerintele unanim recunoscute Bn lume.
!onform prevederilor Acordului de !redit pentru $ezvoltarea roiectului O:anagementul
Finantelor ubliceI, ratificat de arlament prin Legea nr./L5-Q;I din ,. noiembrie /33G,
componenta a /-a a acestui proiect o constituie O!ontrolul si auditul internI.
,./. *biectivul de baza vizeaza definitivarea cadrului conceptual al sistemului de control
financiar public intern, instruirea auditorilor interni, stabilirea sarcinilor si organizarea
sistemului, coordonarea activitatii cu auditul extern, elaborarea si implementarea standardelor
nationale de audit intern public, precum si metodologia de aplicare a acestora. Implementarea
prevederilor prezentei !onceptii va fi efectuata de :inisterul Finantelor.
,.5. Actualul 'erviciu !ontrol Financiar si )evizie va fi reorganizat Bn 'erviciul Audit
Intern si !ontrol Financiar pe lBnga :inisterul Finantelor, Bn limita numarului de personal
aprobat, care, separat de activitatile de revizie financiara, va acorda servicii de audit intern
institutiilor publice.
Autoritatile administrative centrale, alte institutii din sectorul public vor constitui unitati de
audit intern cu acceptul :inistrului Finantelor, la propunerea conducatorului entitatii.
'istemul de control financiar public intern va fi implementat Bn conformitate cu modelul
"niunii -uropene privind controlul intern public si standardele internationale de audit pentru
practica profesionala a auditului intern.
,.0. Functionarea sistemului se bazeaza pe responsabilitatea conducatorilor institutiilor
publice pentru crearea unui model adecvat si eficient de gestionare, control intern si audit intern,
pe independenta activitatii serviciilor de audit intern Bn cadrul institutiilor publice, precum si pe
existenta "nitatii !entrale de Armonizare din cadrul :inisterului Finantelor, responsabila de
elaborarea si respectarea standardelor nationale de control intern si audit intern Bn administrarea
publica, coordonarea si supraveg%erea unitatilor de audit intern si facilitarea pregatirii
profesionale a auditorilor interni.
,.G. :anagementul financiar si controlul include un sistem de masuri menite sa asigure la
un nivel adecvat gestionarea eficienta a riscurilor institutiei publice, precum si realizarea
eficienta si economa a scopurilor si obiectivelor trasate.
"n sistem de management financiar si control presupune:
obiective clare de activitate a executorului de buget;
identificarea riscurilor Bn activitatea institutiei publice;
stabilirea criteriilor de performanta Bn activitatea institutiei publice;
consolidarea si dezvoltarea continua a sistemului de management financiar si control si
audit intern Bn cadrul institutiei publice.
En cadrul auditului intern se verifica corectitudinea procedurilor de management financiar
si control cu cerintele de gestionare prudenta si diligenta a institutiei publice Bn raport cu functiile
acesteia, cu resursele si timpul necesare pentru realizarea lor.
,... Functia auditului intern este una ce tine de analizare, consultare si recomandare Bn mod
independent, iar rapoartele de audit reflecta situatia reala a unei institutii publice sub toate
aspectele de activitate si includ propuneri de solutionare a lacunelor depistate Bn activitatea
acesteia.
.2.:ormele si sistemele de salarizare.,ocumentele primare utilizate in functie de retribuirea muncii
'o$iunea de salariu
$in punct de vedere etimologic, salariul provine de la latinescul HsalariumI care indic@ suma de bani ce trebuia
pl@tit@ fiec@rui soldat pentru procurarea s@rii. $eci, are semnificaAia de venit al unei persoane dependente de alta.
'alariu este privit sub dou@ aspecte: nominal Ci real.
/alariul nominal reprezint suma de ani pe care anga,atul o prime(te n schimul muncii prestate. $epinde de
preAul forAei de munc@, evoluAia situaAiei economice, politica de salarizare.
/alariul real reprezint cantitatea de unuri (i servicii pe care anga,a"ii le pot procura cu salariul nominal
&salariul nominal?indicele preAurilor de consum#.
'alariul constituie atat o categorie economic@, cRt si una de factura juridic@.
rin salariu se inAelege preAul muncii prestate Bn temeiul contractului individual de munc@ exprimat, de regula, Bn
bani.
:ormele de salarizare
Principalele modalita"i de salarizare sunt.
a# En societaAile comerciale Ci regiile autonome .!onform L.,0?,LL,, baza modalitaAilor de salarizare o constituie
negocierile colective Ci individuale.
b# En regiile autonome cu specific deosebit, prin %ot@rRri succesive de (uvern s-au stabilit, Bn baza L.,0?,LL,
salariile care cuprind: salariul de baz@, sporuri la salariul de baz@ &pentru vec%ime Bn munc@ Ci Bn funcAie de
rezultatele obAinute; pentru condiAiile grele, deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurat@ peste programul
normal de lucru; pentru munca Bn timpul nopAii;
pentru exercitarea unei funcAii suplimentare etc#.
c# En unitaAile bugetare, salariile cuprind: salariul de baz@; sporul la salariul pentru vec%imea Bn munca desfaCurat@
peste programul normal de lucru;pentru munc@ Bn timpul nopAii.
'alariul de baz@ al personalului unit@Ailor bugetare este stabilit pe funcAii.
'alariul de baz@, adaosurile Ci sporurile sunt confidenAiale.'alariul se plateCte Bn bani.
otrivit contractului colectiv de munc@ la nivel naAional, la unit@Aile produc@toare de produse agricole o
parte din salariu se poate pl@ti Bn natur@, f@r@ a depaCi 53P din salariul respectiv.
En cazul decesului, drepturile salariale neRncasate se pl@esc soAlui supravieAitor,
copiilor sau parinAlor defunctului; B lipsa acestora, se pl@esc celorlalA moCenitori potrivit dreptului comun.
,ocumentarea salariului ;i organizarea eviden$ei analitice a retribu$iilor.
"na din funcAiile contabilit@Aii const@ Bn reflectarea complet@ Ci neBntrerupt@ a activit@Aii economice a
Bntreprinderii. Aceast@ reflectare se Bnf@ptuieCte cu ajutorul document@rii.
$ocumentarea este un procedeu de reflectare complet@ Ci permanent@ a operaAiunilor economice Bn scopul
obAinerii datelor necesare despre ele, pentru a Aine evidenAa curent@ Ci a Bnf@ptui controlul asupra acestora.
$ocumentele Bntocmite sunt acte Bn care se consemneaz@ conAinutul operaAiunilor economice exprimate Bn
etalon valoric, natural sau de munc@ de regul@ la locul Ci momentul Bnf@ptuirii lor.
InformaAia Ci datele care constituie conAinutul de baz@ al documentelor justificative este format din
urm@toarele elemente principale: denumirea, num@rul Ci data documentului, dup@ caz, cine a Bntocmit
documentul, menAionarea p@rAilor care particip@ la efectuarea operaAiei, conAinutul operaAiei economice Ci
financiare efectuate, datele cantitative Ci?sau valorile aferente operaAiei economice Ci financiare, semn@turile
persoanelor care r@spund de efectuarea operaAiilor, a celor care vizeaz@ Ci a celor Bn drept s@ acorde
operaAiilor respective, alte elemente menite s@ asigure consemnarea complet@ a operaAiilor Bn documentele
justificative.
entru Bnregistrarea consumurilor de munc@ Ci salariul calculat se folosesc diferite documente justificative.
Fum@rul lor Ci conAinutul depind de:
)amur@;
Enzestrarea te%nic@;
Forma de organizare a muncii&brigada, arend@, antrepriz@ etc.#.
entru evidenAa retribuirii muncii se folosesc urm@toarele elemente primare:
.# En primul rRnd pentru intrarea Bn funcAie se foloseCte cererea de angajare.
La aceast@ cerere se anexeaz@ diploma, buletinul de identitate. $ac@ persoana dat@ a mai avut locuri de
munc@ se prezint@ c@rticica de munc@ Ci codul de pensii care este eliberat de !ompania FaAional@ de
Asigur@ri :edical@ &!FA'#. En baza cererii de angajare se emite un ordin de angajare la serviciu care se
prezint@ angajatului spre a lua cunoCtinA@ contra semn@tur@.
2# !u angajatul se Bnc%eie un contract de munc@ Ci, dup@ caz, un contract de r@spundere material@ pentru
valorile primite Bn gestiune
Contractul individual de munc" &Anexa# este BnAelegerea dintre salariat Ci angajator, prin care salariatul
se oblig@ s@ presteze o munc@ Bntr-o anumit@ specialitate, calificare sau funcAie, s@ respecte regulamentul
intern al unit@Aii, iar angajatorul se oblig@ s@ asigure condiAiile de munc@ prev@zute Bn prezentul cod, de alte
acte normative ce conAin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de munc@, precum Ci s@ ac%ite la
timp Ci integral salariul.
!onAinutul contractului individual de munc@ este determinat prin acordul p@rAilor, AinRndu-se cont de
prevederile legislaAiei Bn vigoare, Ci include:
a# Fumele Ci prenumele salariatului;
b# $atele de identificare ale angajatorului;
c# $urata contractului;
d# $ata de la care contractul urmeaz@ s@-Ci produc@ efectele;
e# AtribuAiile funcAiei;
f# )iscurile specifice funcAiei;
g# $repturile Ci obligaAiile salariatului;
%# $repturile Ci obligaAiile angajatorului;
i# !ondiAiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcAiei sau cel tarifar Ci suplimentele, premiile Ci
ajutoarele materiale;
j# !ompensaAiile Ci alocaAiile, inclusiv pentru munca prestat@ Bn condiAii grele, v@t@m@toare Ci?sau
periculoase;
8# Locul de munc@;
l# )egimul de munc@ Ci de odi%n@;
m# erioada de prob@;
n# $urata concediului de odi%n@ anual Ci condiAiile de acordare a acestuia;
o# !ondiAiile de asigurare social@;
p# Asigurarea medical@.
En cazul Bn care salariul urmeaz@ s@-Ci desf@Coare activitatea Bn str@in@tate, angajatorul are obligaAia de-ai
pune la dispoziAie informaAia referitoare la:
a# $urata perioadei de munc@ Bn str@in@tate;
b# :oneda Bn care va fi retribuit@ munca, precum Ai modalitatea de plat@;
c# !ompensaAiile Ci avantajele Bn numerar Ci?sau Bn natur@ aferente plec@rii Bn str@in@tate;
d# !ondiAiile specifice de asigurare.
Angajatorul nu are dreptul s@ care salariatului efectuarea unei munci care nu este stipulat@ Bn contractul
individual de munc@, cu excepAia cazurilor prev@zute de prezentul cod.
!ontractul individual de munc@ se Bnc%eie pe o perioad@ nedeterminat@, daca nu este stipulat@ data
acestuia.
3# <rdin de ncadrare se mai numeCte ordin de numire Bn funcAie 4 este un document ce confirm@
Bncadrarea sau numirea Bn funcAie a angajatorului. Aici se indic@ data, num@rului documentului. -ste isc@lit
de directorul firmei Ci este emis Bn baza contractului individual de munc@, negociat Ci semnat de p@rAi.
*rdinul de angajare trebuie adus la cunoCtinAa salariatului sub semn@tur@ Bn termen de 5 zile lucr@toare de la
data semn@rii de c@tre p@rAi a contractului individual de munc@.
La cererea angajatorului este obligat s@-i elibereze o copie a ordinului legalizat@ Bn modul stabil.
*# Cererea lucr"torilor privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit re$inut din salariu
-ste un document constituit din / p@rAi:
rima parte se BndeplineCte de c@tre angajat la momentul primirii al serviciu, indicRndu-se sume scutirii
solicitate Ci documentele, copiile sau extrasele necesare Bn baza c@rora se acord@ scutirea, celea din urm@ se
anexeaz@.
A doua parte se completeaz@ de patron, indicRndu-se numele patronului, codul fiscal, categoria scutirilor
acordate, num@rul cererii, data, semn@tura.
!onform art.,G din !odul Fiscal cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt urm@toarele:
MP din suma venitului impozabil anual care nu dep@CeCte suma de /G/33 lei
,KP din suma venitului impozabil anual care dep@CeCte suma de /G/33lei
'cutirile se acord@ numai la locul de munc@ de baz@,unde se Aine evidenAa carnetului de munc@ al
angajaAilor-rezidenAi ai )epublicii :oldova.
'cutirea personal@ constituie:
,# .533 lei anual sau G/G lei lunar,Bn cazul Bn care nu exist@ scutire specificat@ Bn punctul b#;
/# ,3.333 lei pe an pentru orice persoan@ care:
a# s-a Bmboln@vit Ci a suferit de o boal@ actinic@ provocat@ de consecinAele avariei de la !.A.-.!ernobRl;
b# este invalid Ci s-a stabilit c@ invaliditatea sa este Bn leg@tur@ cu avaria de la !.A.-.!ernobRl;
c# este p@rintele sau soAia&soAul# unui participant c@zut sau dat disp@rut Bn acAiunile de lupt@ pentru
ap@rarea integrit@Aii teritoriale Ci a independenAei ):, precum Ci Bn acAiunile de lupt@ din )epublica
Afg%anistan@.
Fiecare angajat care se afl@ Bn relaAii de c@s@torie pe parcursul Bntredului an fiscal are dreptul la scutiri
suplimentare Bn sum@ de .533 lei anual,Bn cazul cBnd soAul &soAia# nu beneficiaz@ de scutire personal@.
Angajatul are dreptul la scutiri Bn m@rime de ,G.3 lei anual pentru fiecare persoan@ BntreAinut@ Bn
condiAiile cBnd acesta:
este un ascedent sau descedent al contribuabilului;
locuieCte cu contribuabilul sau nu locuieCte dar este student la secAia cu frecvenA@ la o instituAie
de Bnv@A@mBnt mai mult de G luni pe parcursul anului fiscal;
este BntreAinut@ de contribuabil;
are un venit ce nu dep@CeCte .533 lei anual.
'e benificiaz@ de scutiri Bn baza cererii depuse BncepBnd cu prima zi a lunii urm@toare dup@ data
depunerii.
$ocumentele care stau la baza calcului salariului:
.# Tabelul de eviden$" a folosirii timpului de munc" sau fi;a de ponta=
- se foloseCte pentru evidenAa timpului de munc@ normat Ci suplimentar prestat, calcularea timpului
neprezent@rii la lucru din diferite motive. -videnAa timpului de munc@ prestat se Aine Bn baza pontajului de
c@tre o persoan@ special@ numit@ pontator sau de Cefii secAii Ci maiCtri. ontajul, Bn funcAie de specificul
Bntreprinderii poate fi organizat dup@ diferite sisteme: fiCe de ceas, m@rci&jetoane# de prezenA@, permise.
'e desc%ide Bntr-un exemplar Ci are destinaAie lunar@. +abelul evidenAei timpului de munc@ se Aine pe
fiecare subdiviziune de c@tre socotitor sau conduc@tor. En tabel al Bnceputul lunii se Bnscrie, Bn ordine
alfabetic@, toAi lucr@torii subdiviziunii, se Bnc%ide num@rul de la pontaj, funcAia, salariul tarifar. En continuare
zilnic sunt marcate ieCirile la lucru, num@rul de ore lucrate Ci absenAele. entru aceste lipsuri sunt prev@zute
semne speciale:
$ 4 deplasare;
!p 4 concediul f@r@ plat@;
! 4 concediul legal;
7 4 incapacitate temporar@ de munc@;
: 4 concediu de maternitate;
* 4 zile de odi%n@.
La finele zilei se fac totalurile pe fiecare lucr@tor vizRnd timpul lucrat, totodat@ se Bnregistreaz@ salariul
calculat:
a# pentru lucr@torii remuneraAi Bn acord Bn baza altor documente care conAin date despre producAia
obAinut@ sau volumul efectuat de lucr@ri;
b# pentru lucr@torii remuneraAi pe o unitate de timp - acest salariu se stabileCte nemijlocit Bn baza datelor
din tabelul evidenAei timpului de munc@, Bn funcAie de orele Ci salariul tarifar.
2. orderoul de calcul al salariului
- pentru fiecare lucr@tor, unde se indic@ reAinerile Ci salariul Bndreptat spre plat@.
En cazul cRnd Bntreprinderea nu are bani Bn cas@, contabilul, BndeplineCte cecul de ridicare a banilor de pe
cont, care este dus la banc@ cu prezentarea paCaportului Ci copia paCaportului.
3. 7anii de pe contul de decontare, prin ordinul de ncasare, se transmit Bn casa Bntreprinderii
,ispozi$ia de ncasare 4 este un document primar Bn baza c@ruia se Bncaseaz@ banii Bn casa Bntreprinderii
din realizarea m@rfurilor, prestarea serviciilor, returnarea mijloacelor b@neCti a titularilor de avans, Bncas@ri
sub form@ de ac%itare a prejudiciului material C.a.
Acest document este format din / p@rAi, prima l@sRndu-se la Bntreprindere, iar cealalt@ parte se d@ persoanei
care a Bncasat banii pentru ca pe viitor s@ nu apar@ neBnAelegeri.
*. ,ispozi$ia de plat" de cas"
- este un document primar ce confirm@ suma eliberat@ din casa Bntreprinderii, conform listei de plat@.

-. <rdin de acordare a concediilor
- este un document prin care se confirm@ acordarea concediului de odi%n@ a lucr@torului, la cererea celuia
din urm@. -ste isc@lit de c@tre conduc@torul Bntreprinderii.
$ocumentul dat indic@ de asemenea Ci alte concedii ce pot fia cordate, ca exemplu:
pentru condiAii deosibite de munc@;
pentru vec%ime neBntrerupt@ de munc@;
pentru femeile cu copii Bn vRrst@ de pRn@ la ,/ ani;
alte condiAii suplimentare.
+. ,econt de avans
- se emite de c@tre Bntreprindere Bn momentul eliber@rii titularului de avans mijloace b@neCti pentru
efectuarea unor operaAiuni Bn scopurile Bntreprinderii. Aici se indic@ num@rul documentului, data, numele
titularului, funcAia, suma avansului, num@rul documentului&act, c%itanAa, bon# ce confirm@ plata efectuat@ Ci
denumirea contragentului. $ocumentele de confirmare se anexeaz@ pe versoul decontului de avans.
$ocumentul este isc@lit de contabil Ci conduc@tor.
2. <rdin !dispozi$ie# de ncetare a contractului de munc"
- se BntocmeCte Bn momentul Bncet@rii contractului individual de munc@:
a# Bn circumstanAe ce nu depind de voinAa p@rAilor 4 Bn caz de deces a salariatului sau angajatorului,
declarat decedat sau disp@rut f@r@ urm@ prin %ot@rRrea instanAei de judecat@; constatare a nulit@Aii
contractului; expirarea termenului contractului.
b# la iniAiativa uneia din p@rAi 4 Bn caz de demisie 4 desfacere a contractului individual de munc@ pe
durat@ nedeterminat@ din propria iniAiativ@, anunARnd despre aceasta angajatorul, prin cerere scris@, cu ,0 zile
calendaristice Bnainte. $up@ expirarea termenului indicat angajatorul este obligat s@ efectueze ac%itarea
deplin@ a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului Ci s@-i elibereze carnetul de munc@ Ci alte documente
legate de activitatea acestuia Bn unitate.
En caz de Bncetare a contratului individual de munc@ pe durat@ determinat@ Bn leg@tur@ cu expirarea
termenului s@u, salariatul trebuie s@ fie BnCtiinAat Bn scris de c@tre angajator despre acest fapt cu cel puAin ,3
zile lucr@toare Bnainte.
$esfacerea contractului individual de munc@ din iniAiativa patronului se admite pentru urm@toarele motive:
a# rezultatul nesatisf@c@tor al perioadei de prob@;
b# constatarea faptului c@ salariul nu corespunde funcAiei deAinute sau muncii prestate din cauza st@rii de
s@n@tate;
c# constatarea faptului c@ salariatul nu corespunde funcAiei deAinute sau muncii prestate ca urmare a
calific@rii insuficiente;
d# sc%imbarea proprietarului unit@Aii.
5. :i;a personal"
- Bn acest document se indic@ date referitor la numele, calificarea, data Ci locul naCterii, studiile, specialitatea
obAinut@, calificarea. $e asemenea se indic@ date despre starea civil@, adic@ componenAa familiei.
7. :i;a personal" de eviden$" a veniturilor sub form" de salariu ;i alte pl"$i efectuate de c"tre patron
n folosul anga=atului pe anul 2>>3, precum ;i impozitul pe venit re$inut din aceste pl"$i
- acest document se foloseCte Bn unit@Aile economice pentru evidenAa scutirilor Ci a impozitului pe venit
reAinut de la salariaAi. Enregistr@rile Bn acest document se face pentru fiecare lun@ de ac%itare a salariului. 'e
desc%ide pentru fiecare angajat Bn parte. Aici se indic@ denumirea Ci codul fiscal al patronului, datele
angajatului, suma scutirii de care beneficiaz@ pe parcursul anului, Ci informaAia privind veniturile Bndreptate
spre ac%itare sau pl@Aile efectuate Bn folosul angajatului Ci impozitul pe venit reAinut din aceste pl@Ai.
$up@ completare, documentele primare sunt supuse operaAiei de prelucrare Bn contabilitate. -a const@ Bn
sortarea documentelor pe operaAii, exprimarea Bn etalon monetar a m@rimii operaAiilor economice Ci
verificarea:
,# ;erificarea de fond 4 const@ Bn aceea, c@ contabilul stabileCte dac@ poate avea loc astfel de operaAie Ci
dac@ ea este legitim@ sau nu;
/# ;erificarea formal@ 4 stabileCte dac@ sunt completate toate elementele documentului: num@rul, data,
conAinutul operaAiei economice, semn@tura executorului Ci alte rec%izite;
5# ;erificarea aritmetic@ 4 const@ Bn controlul totalului documentului sau a tax@rii.
$ac@ Bn urma verific@rii au fost constatate unele devieri de la regulile de Bntocmire a documentului, ele
sunt reAinute sau restituite gestionarilor. Alte documente care sunt neligitime, falsificate sunt reAinute pentru
determinarea cauzei ce a dus la Bnc@lcarea legit@Aii operaAiei.
+oate documentele primare folosite pentru evidenAa muncii Ci a salariului se predau din secAiile
Bntreprinderii Bn contabilitate, unde Bn baza lor se BntocmeCte registre analitice Ci sintetice pe acest sector de
evidenA@.
.5. /copul si sarcinile controlului financiar
!ontrolul financiar 4 contabil reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a
deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.
!ontrolul financiar:
- este necesar managementului firmei
- este un instrument de conducere
- un mijloc de cunoastere a calitatii si de corectare a unor erori
/copul controlului este acela de a lua la timp unele decizii de aceea !F reprezinta un un mijloc de
prevenire a faptelor ilegale de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentruintrarea
in legalitate.
<biectul controlului este de a rezolva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele, pentru a le remedia si
a le evita in viitor.
!F serveste:
- intereselor statului in realizarea politicii sale pe termen lung in domeniul economic
- intereselor agentilor economici prin actiunea de prevenire a unor situatii de disfunctionalitate, in
procese de gestionare patrimoniala si de remediere a unor abateri de la prevederile legale.
/fera de actiune este foarte largaatat sub forma de control financiar propriu & preventive si de
gestiune #, cat si sub forma controlului fiscal.
:unctiile specifice ale controlului financiar:
,. functia de prevenire &de preintampinare# a producerii unor deficiente sau pagube.
/. functia de constatare &corelata cu cea de corectare in cazul in care apar unele dereglari#. !ontrolul
financiar isi adduce o contributie la verificarea modului cum sunt indeplinite deciziile manageriale.
5. functia de cunoastere atat la sfarsitul unei perioade de gestiune, cat si a modului de desfasurare a
activitatii.
0. functia recuperative consta in actiunea de descopeirre si recuperare a pagubei si luarea de masuri fata
de cei vinovati.
G. functia educative.
:ormele controlului financiar:
0upa momentul in care se e&ercita.
- anticipat sau preventive pentru preintampinarea oricarei deficiente
- operatv 4 current &concomitant# asigura cunoasterea operative zi de zi a modului cum se
gestioneaza patrimonial, se suprapune cu activitatea de conducere
- ulterior &postoperative# se exercita dupa ce au avut loc activitatile economico financiare
0upa modul de corelare a controlului cu interesele pentrucare este organizat si e&ercitat.
- !F al statului &control fiscal#
- !F propriu al agentilor economici
,ocumentele contabile &primare, registrele de evidenta contabila, situatiile financiare#
- reprezinta obirectul dar si sursa de informatii pentru !F
- ele insale sunt supuse unui control: al formei &autenticitate#, exactitatii, valabilitate, calcule
corecte
.7. Ct datoriilor pe t8s !fara datoriile fata de personal privind retribuirea muncii#
$atoriile calculate sBnt datorii faA@ de alte persoane fizice Ci juridice, Bn special, faA@ de personalul
Bntreprinderii, organele asigur@rilor sociale, companiile de asigur@ri, bugetul de stat, diverCi creditori.
entru generalizarea informaAiei privind datoriile pe termen scurt calculate este destinat@ grupa G5 S$atorii
pe termen scurt calculateS a clasei G a lanului de conturi contabile din care fac parte urm@toarele conturi
sintetice : G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS, G5/ S$atorii faA@ de personal privind alte
operaAiiS, G55 S$atorii privind asigur@rileS, G5G S+axa pe valoarea ad@ugat@ Ci accize de BncasatS, G5.
S$atorii privind pl@Aile extrabugetareS, G5M S$atorii
faA@ de fondatori Ci alAi participanAiS, G5K S)ezerve pentru c%eltuieli Ci pl@Ai preliminateS, G5L SAlte datorii pe
termen scurtS. 'oldul conturilor din aceast@ grup@ se reflect@ Bn subcapitolul G.5. S$atorii pe termen scurt
calculateS al bilanAului contabil.
a! Contailitatea datoriilor fa" de personal
$atoriile faA@ de personal privind retribuirea muncii se concretizeaz@ Bn drepturile angajaAilor aferente
muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individual e Bntre persoane fizice Ci
Bntreprindere Ci sBnt Bn raport direct cu cererea Ci oferta forAei de munc@ pe piaAa muncii, cantitatea Ci calitatea
muncii, rezultatele Ci condiCiile funcAion@rii Bntreprinderii.
entru generalizarea informaAiei privind decont@rile cu personalul Bntreprinderii aferente retribuAiilor Ci
sumelor depuse este destinat contul de pasiv G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS. En
creditul acestui cont se reflect@ retribuAiile calculate, iar Bn debit - sumele ac%itate Ci reAinute. 'oldul acestui
cont este creditor Ci reprezint@ datoriile Bntreprinderii faA@ de personal privind retribuirea muncii la finele
perioadei de gestiune.
!ontabilitatea decont@rilor cu personalul privind retribuirea muncii cuprinde urm@toarele momente care pot
fi evidenAiate astfel :
'alariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau c%eltuielilor care, Bn funcAie de
destinaAie, se contabilizeaz@ astfel :
Bn cazul cBnd salariile calculate reprezint@ consumuri de producAie directe sau indirecte, acestea se includ
Bn costul produselor fabricate sau serviciilor prestate Ci se reflect@ prin formula contabil@ :
$t K,, SroducAia de baz@S
$t K,/ SActivit@Ai auxiliareS
$t K,5 S!onsumuri indirecte de producAieS
!t G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS;
Bn cazul cBnd salariile sBnt calculate salariaAilor BncadraAi Bn procesul de procurare, de creare a activelor,
de Bnc@rcare Ci desc@rcare a valorilor materiale Ci Bn alte lucr@ri legate de aprovizionare, ele se includ Bn
valoarea de intrare a acestor active :
$t ,,/ SActive nemateriale Bn curs de execuAieS
$t ,// S+erenuriS
$t /,, S:aterialeS
$t /,M S:@rfuriSC.a.
!t G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS;

Bn cazul cBnd salariile calculate reprezint@ c%eltuieli ale perioadei, ele nu constituie o parte a costului de
producAie. Acestea se reflect@ Bn conturile clasei M S!%eltuieliS Ci se scad din venituri la calcularea
rezultatului financiar.
)eAinerile din salarii se reflect@ Bn felul urm@tor :
$t G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS - la suma total@ a reAinerilor
!t G50 S$atorii privind decont@rile cu bugetulS - la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice
!t G55 S$atorii privind asigur@rileS - la suma primelor de asigurare, contribuAiilor la asigur@rile sociale
!t //M S!reanAe pe termen scurt ale personaluluiS - pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pentru
m@rfurile procurate Bn rate, Bmprumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile alimentare,
serviciile prestate de instituAiile preCcolare C.a.
En debitul contului G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS, Bn afar@ de reAineri, se reflect@
plata salariilor prin formula contabil@:
$t G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS
!t /0, S!asaS sau
!t /0/ S!ont de decontareS.
'uma salariilor neridicate se trece pe un subcont distinct desc%is Bn cadrul contului G5, S$atorii faA@ de
personal privind retribuirea munciiS.
)elaAiile Bntreprinderii cu personalul pot fi exprimate atBt Bn datorii salariale, cBt Ci Bn datorii rezultate din
alte operaAiuni. Acestea pot fi datorii faA@ de titularii de avans privind sumele c%eltuite de aceCtia pe contul
propriu Bn interesele Bntreprinderii, acoperirea unor c%eltuieli Ci stingerea datoriilor Bntreprinderii.
entru evidenAa decont@rilor cu personalul Bntreprinderii privind alte operaAiuni, cu excepAia decont@rilor
privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv G5/ S$atorii faA@ de personal privind alte operaAiiS.
En creditul acestui cont se reflect@ datoriile aferente altor operaAiuni calculate personalului, iar Bn debit -
ac%itarea Ci trecerea la sc@deri a datoriilor faA@ de personal. 'oldul acestui cont este creditor Ci reprezint@
datoriile Bntreprinderii faA@ de personal aferente altor operaAiuni la finele perioadei de gestiune.
! Contailitatea datoriilor privind asigurrile
En scopul p@str@rii calit@Aii Ci cantit@Aii Bn timp Ci spaAiu a factorilor de producAie, garant@rii unei continuit@Ai
a activit@Aii economice, Bntreprinderile asigur@ bunurile, personalul Ci r@spunderea civil@ contra unor riscuri
Ci situaAii de incertitudine excepAionale.
entru evidenAa sintetic@ a defalc@rilor Ci decont@rilor aferente contribuAiilor la asigur@rile sociale Bn Fondul
asigur@rilor sociale, datoriilor privind asigurarea medical@, asigurarea bunurilor Ci personalului Bntreprinderii
este destinat contul de pasiv G55 S$atorii privind asigur@rileS. En creditul acestui cont se reflect@ datoriile
calculate privind asigur@rile, iar Bn debit - mijloacele ac%itate, virate Ci c%eltuite. 'oldul acestui cont este
creditor Ci reprezint@ datoriile Bntreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.
'uma primelor de asigurare la companiile de asigur@ri, a contribuAiilor pentru asigur@rile sociale se
calculeaz@ Bn funcAie de tariful stabilit pentru anul respectiv Ci m@rimea bazei de calcul.
Entreprinderea ac%it@ salariaAilor la locul de munc@ de baz@ pe seama mijloacelor asigur@rilor sociale, numai
indemnizaAia pentru incapacitate temporar@ de munc@, indemnizaAia Bn caz de sarcin@ Ci l@uzie, celelalte
indemnizaAii de invaliditate Bn caz de accidente de munc@ sau de boal@ profesional@, indemnizaAii pentru
BnmormBntare, compensaAii pentru persoanele care au avut de suferit Bn urma avariei de la !.A.-. !ernobRl,
compensaAii nominative pentru unele categorii de populaAie, pensii diferitelor categorii de populaAii C.a, fiind
calculate Ci ac%itate de !asa FaAional@ de Asigur@ri 'ociale.
l@Aile efectuate de Bntreprindere Bn favoarea angajaAilor se reflect@ prin formula contabil@ :
$t G55 S$atorii privind asigur@rileS
!t G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS
!t G5/ S$atorii faA@ de personal privind alte operaAiiS.
'uma spre ac%itarea !asei FaAionale de Asigur@ri 'ociale se calculeaz@ ca diferenAa dintre sumele calculate
Ci ac%itate efectiv de Bntreprindere salariaAilor s@i.
AngajaAii de asemenea defalc@ contribuAii Bn bugetul asigur@rilor sociale de stat Bn m@rime de ,P din suma
salariului Ci altor recompense calculate care se reAine din salariul acestora, reflectBndu-se prin formula
contabil@ :
$t G5, S$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiS
!t G55 S$atorii privind asigur@rileS.
c! Contailitatea datoriilor privind decontrile cu ugetul
)elaAiile agenAilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz@ Bn procesele de calculare, ac%itare Ci
declarare a impozitelor Ci taxelor. 'istemul fiscal al )epublicii :oldova cuprinde o totalitate de impozite Ci
taxe divizate Bn : generale de stat &impozitul pe venit, +;A, accizele, taxa vamal@ C.a.#, locale &impozitul
funciar, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa %otelier@ C.a.#.
entru generalizarea informaAiei privind datoriile faA@ de buget aferente impozitelor, taxelor Ci sancAiunilor
economice este destinat contul de pasiv G50 S$atorii privind decont@rile cu bugetulS.
lanul de conturi prevede Ci alte conturi pentru contabilizarea decont@rilor cu bugetul care au o utilizare
mai redus@ datorit@ specificului efectu@rii operaAiunilor economice. Astfel, contul G5G S+axa pe valoarea
ad@ugat@ Ci accize de BncasatS este destinat generaliz@rii informaAiei privind sumele impozitul pe venit, +;A
Ci accizelor aferente procur@rilor, calculate, dar care nu sBnt obligatorii spre plat@ pBn@ la Bndeplinirea
condiAiilor prev@zute de legislaAia Bn vigoare.
d# Contailitatea datoriilor fa" de fondatori (i al"i participan"i
!ontul G5M S$atorii faA@ de fondatori Ci alAi participanAiS este destinat generaliz@rii informaAiei referitoare la
situaAia decont@rilor cu fondatorii Bntreprinderii privind calcularea Ci plata dividentelor, veniturilor Ci altor
pl@Ai.este un cont de pasiv, Bn creditul c@ruia se reflect@ dividentele calculate, veniturile Ci alte pl@Ai, iar Bn
debit - ac%itarea sau restituirea lor. 'oldul acestui cont este creditor Ci reprezint@ sumele datoeiilor faA@ de
fondatori la finele perioadei de gestiune. -videnAa analitic@ a datoriilor faA@ de fondatori Ci alAi participanAi se
Aine pe fondatori Ci pe participanAi.
!ontul G5K S)ezerve pentru c%eltuieli Ci pl@Ai preliminateS este destinat generaliz@rii informaAiei privind
situaAia Ci miCcarea rezervelor constituite Bn mod stabilit Bn scopul repartiz@rii uniforme a unor c%eltuieli Ci
pl@Ai distincte.
!ontul G5L SAlte datorii pe termen scurtS este destinat generaliz@rii informaAiei privind situaAia decont@rilor
Bntreprinderii aferente
- pretenAiilor primite de la cump@r@tori Ci clienAi, precum Ci amenzilor, penalit@Ailor Ci desp@gubirilor
recunoscute ;
- arendei curente ;
- sumelor privind riscurile transmise Ci acceptate pentru reasigurare ;
- asigur@rii directe ;
- altor operaAiuni ale Bntreprinderii.
2>.(etoda ,irect%costing de calculatie a costurilor
:etoda direct costing face parte din categoria metodelor de calculaAie de tip parAial, cunoscute Ci sub
denumirea de metode limitative.
La baza acestei metode st@ principiul separ@rii c%eltuielilor variabile de cele fixe, Bn funcAie de evoluAia
c%eltuielilor Bn raport cu variaAia volumului producAiei. !%eltuielile variabile includ, pe lRng@ c%eltuielile
directe, cum ar fi materiile prime Ci manopera direct@, Ci o parte din c%eltuielile indirecte, Ci anume cele
variabile.
:etoda direct-costing stabileCte o leg@tur@ liniar@ Bntre costuri, volumul producAiei, desfacere Ci profit, fiind
foarte util@ Bn analiza activit@Aii economico-financiare a firmei.
rin metoda direct-costing se determin@ costuri parAiale, deoarece Bn costul produselor se includ doar
c%eltuielile variabile, c%eltuielile fixe fiind considerate c%eltuieli ale perioadei care trec direct asupra
rezultatului financiar al perioadei. !%eltuielile fixe se programeaz@ Ci se urm@resc global sau Bn raport cu un
num@r redus de locuri de ocazionare a c%eltuielilor Ci nu se mai
rin metoda direct-costing se urm@reCte, Bn primul rRnd, calcularea Ci analiza rentabilit@Aii totale a firmei.
entru fiecare produs Bn parte se calculeaz@ numai contribuAia brut@ la profit, pentru a se cunoaCte Bn ce
m@sur@ au fost acoperite c%eltuielile variabile ocazionate de fabricarea Ci desfacerea produsului Ci ce
contribuAie aduce Bn continuare la acoperirea c%eltuielilor fixe pentru a obAine profit. repartizeaz@ pe
purt@tori de costuri.
!u ajutorul metodei direct-costing se pot analiza corelaAiile dintre c%eltuielile fixe Ci variabile, producAie,
desfacere Ci profit. +oate aceste corelaAii se pot exprima cu ajutorul unor indicatori, Ci anume : punctul de
ec%ilibru, punctul activit@Aii optime, factorul de acoperire, coeficientul de siguranA@ dinamic Ci intervalul de
siguranA@
2..Contabilitatea datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale
$atoriile pe t?s privind fact comerciale reprezinta datoriile care apar la > fata de partile nelegate in
cosencinta procurarii activelor nemateriale, '::, active material pe t?l, precum si-n cazul executarii
diverselor lucrari si servicii contra plata la comanda.
(eneralizarii informatiei privind aparitia si stingerea datoriilor pe t?s privind fct comerciale se efectuiaza cu
ajutorul contului de pasiv G/,I$at pe t?s privind fact comerciale.In credit se reflecta aparitia dat in baza
docum acceptate pentru plata ale furnizorilor , iar $+- stingerea lor.'oldul e !reditor si reprezinta datoriile
respective la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul G/, pot fi desc%ise subconturi in functie de locul amplasarii parterelor comerciali&in tarea sau peste
%otare#,forma materializata a datoriilor&facturi sau cambii emise#.
-v analitica se tine pe furnizori , docum spre plata si alte directii stabilite in politica de c+ a >.
In continuare sunt prezentate cele mai frecvente inregistrari contabile:
,.+recerea in cont a sumei +;A $+ G50 !+ G/,
/. +recerea la intrari a diferitor bunuri cumparate de la furnizori $+ ,,,,,/,,/,, !+ G/,
5. Acceptarea spre plata a facturilor pentru lucr effectuate si serv prestate:$+ ,/,,M,5,K,, !+ G/,
0.'tingerea datoriilor fata de furnizori pe seama mijl proprii atrase $+ G/, !+ /0,,/0/
G.)eflectarea veniturilor din diferentele favorabile de curs valutar aferente decontarilor cu furnizorii $+ G/,
!+.//
..)eflectarea c%elt din diferentele nefavor de curs valutar $+ M// !+ G/,
M.)etinerea impozitului pe venit in marime de GP in cazul ac%itarii serv prestate de antreprenori $+ G/, !+
G50
22.(etodele normative si /tandart%Cost de calculatiea a costurilor
-a consta-n in calcularea consum de productie pe unitate de produs.
'tandartele reprezinta marimea maximala a consumurilor necesra pentru fabricarea unei unitati de produs.
Aceasta met se carc prin faptul ca standartele de consumuri anticalculate se considera ca consumuri reala.!alc
costurilor se reduce la o singura calculatie, adica la calculatia costurilor standart in baza carora se stabilesc
preturile de vinzare, iar costul efectiv fabric nu se calculeaza.
Aplicarea acestei met necesita effect urm lucrari:
-calc, analiza si evidenta abaterilor de la standart;
-elaborarea standartelor si calc costului standart;
- contabilizarea costurilor dupa cerintele acestei metode.
!+ consumurilor si abaterilor de la standart pot fi organizate prin 5 variante:
-standart cost- partial; - standart cost dublu
- standart cost- unic;
In urma prezentarii met standart cost se poate observa unele asemanarisi deosebiri cu met normative:
Asemanari)
urmarirea operatiova a abaterilor de la norme sau standart;
simplificarea si usurarea calc costului;
stabilirea cu anticipare a costurilor prod pina a incepe procesul de fabricatie;
elaborarea normelor si standartelor anticipat impreuna cu pers te%nic.
,eosebiri)
pentru stabilirea atandartelor se necesita m?m timp;
urmarirea abaterilor se effect cu ajutoril unui s=stem de conturi pe cind met normative le uneste operativ;
met satndart-cost considera costul satndart ca cost real;
Avanta=e)
influenteaza favorabil modul de organizare si conducere a proceselor te%nologice;
asigura o informare operative si complexa asupra abaterilor de la consumuri standart;
permite efectuare unui control permanent al consum de productie
asigura cunoasterea anticipate a consum de productie;
simplifica te%nica evaluarii prod in curs de executie la finele per de gestiune;
,ezavanta=e)
- informatia capatata e eficienta pentru argumentarea unor decizii pe +L sin u pe +'.
23. CT datoriilor pe t8l calculate
,atoriile calculate sunt datorii fata de alte F si <, in specila fata de personalul >, organelle asigurarilor
sociale, companiile sTde asigurari, bugetul de sta, diversi creditori.
!ontab.datoriilor fata de personal se subdivizeaza in / conturi in functie de continutul economic, structura
si destinatia lor:
G5, Hdatorii fata de personal privind retribuirea munciiI
G5/ Hdat.fata de personal privind alte operatiiI
Aceste conturi sint de pasiv. In cadrul cont.G5, pot fi desc%ise / subconturi:
G5,., Hdat.privind retribuirea munciiI
G5,./ Hdat.fata de deponentiI
$at.privind retribuirea muncii imbina in sine platile calculate sub forma de compensare p-u munca depusa,
indemnizatiile p-u incapacitatea temporara de munca, platile concediale, alte venituri sub forma de salariu.
$at.privind retrib.muncii se reflecta in cadrul cont contabile in baza documentelor primare la baza carora se
afla contractul de munca.
!ontractul de munca se inc%eie intre angajati si administratie si poate fi prezentat in diverse forme.contractul
trebuie sa contina:
-drept.si oblig.persoanei
-drept.si oblig.patronului
-marimea retributiei
-semnat.ambilor parti.
$aca persoanei i se indica o perioada de incercare atunci contractul trebuie sa contina aceasta informatie si
toate restrictiile ce tin de aceasta perioada.
)etributia fiecarui angajat se determina in fisa personala sau registru pe conturi personale desc%ise pe
fiecare persoana, careia i se atribuie un nr. In cazul concedierii, nr.fisei pers.concediate nu se utilizeaza p-u o
alta persoana p-u o perioada indelungata.
'alariul calculat personalului constituie un element de c%eltuieli sau consumuri care in functie de destinatie
se contabilizeaza astfel:
a#daca salariile calculate reprez.consumuri directe de productie sau indirecte se includ in costul produselor
fabricate, servic.prestate prin corespondenta.
Dt 811, 812, 813 Ct 531
b#daca salariile sint calculate lucratorilor incadrati in procesul de procurare a activelor, de incarcare si
descarcare a materialelor, precum si de lucrari legate de aprovizionare, ele se includ in valoarea activelor
date
Dt 112, 121, 211, 212, 213, 217 Ct 531
!oncediile ordinare se acorda lucratorilor de catre entitate in functie de timpul angajarii in cimpul muncii.
Astfel p-u , an concediul ordinar se acorda dupa ,, luni de lucru. In ceilalti ani de activitate dupa ,/ luni.
'umele concediale se calcula prin creditarea contului G5, si debitarea conturilor de c%eltuieli sau consumuri,
iar daca a fost rezerva creata atunci se va debita contul G5K.
La eliberarea sumei concediale
Dt 531 Ct 241
Asigurarile repr.element de protectie. In functie de tip.asig.contributiile sint:
-individuale
-de catre patron.
Asig.se subdivizeaza in:
-asig.sociala
-asig.medicala
-asig.bunurilor
-asig.personala.
(eneralizarea informatiei privind contributiile p-u asig.soc., datoriile calculate privind asig.medic.,
asig.patrimoniului si a personalului entitatii se reflecta in contul de pasiv G55 Hdat.privind asigI
G55., Hdat.fata de fondul socialI
G55./ Hdat.fata de organele sindicale priv.contrib.la asig.soc.I
G55.5 Hdat.priv.asig.medicI
G55.0 Hdat.priv.asig.de persoaneI
G55.G Hdat.priv.asig.bunurilorI.
Asig.persoanelor si a bunurilor se efectueaza in baza contractelor de asig. In baza acestor contracte entitatea
se obliga sa efectueze decontarile cu personalul privind contractele de asig.individuala:
,#la calcularea datoriilor privind asig.persoanelor:
Dt 531 Ct 533.4
/#ac%itarea fata de compania de asig.
Dt 533.4 Ct 242
5#platile p-u asig.bunurilor
Dt 813 Ct 533.5
0#ac%itarea are loc prin:
Dt 533.5 Ct 242.
(eneralizarea informatiei privind decontarile cu bugetul aferente impoz pe venit al pers.fiz.si jurid.se
reflecta in cadrul contului de pasiv G50 Hdat.privind decontarile cu bugetulI.
Impoz.pe venit se calcula in marimea ratelor stabilite iar modul de determinare si contabilizare se
reglementeaza de prevederile 'F! ,/ Hcontab.impoz.pe venitI si !odul Fiscal.
;enitul contabil 4 repr.profitul per.de gest.pina la impozitare reflectat in raportul priv.rez.financ.
ierdere contabila 4 repr.pierderea per.de gest.pina la impozitare reflectata in raortul de profit si pierdere.
;enitul impozabil &pierdere fiscala# 4 repr.venitul &pierderea# contabil a per.de gest corectat in conformitate
cu regulele stabilite de legislatia fiscala.
'uma impoz.pe venit 4 se determina la sf.anului in declaratia fiscala. -ntitatile selecteaza autonom varianta
de calculare a venitului. La sf.anului dupa perfectarea declaratiei fiscale se precuzeaza sumei calculate si
virate in avans.
2*.(etoda de evidenta a cosumurilor si de calculatie a costurilor pe faze de fabricatie
-a se aplica la > cu productie de masa sau de serie mare unde procesul te%nologic se desfasoara in citeva faze
successive de prelucrare a materiei prime si materalelor in urma carora rezulta produsul finit&industia
cimentului,uleiului,za%arului,#
entru aplicarea acestei metode e necesar :
,.de a stabili fazele de calculare a costurilor,
/.de a reflecta costul semifaricatelor internepe faze de calculatie,
5.de a repartiza consumurile de productie intre tipurile de produse obtinute la fiecare faza.
"tilizind metoda de calculare pe faze in calitate de obiect de evidenta se considera faza respective iar in
calitate de obiect de calcul serveste tipul productiei.
Aceasta metoda poate fi utilizata in / variante : cu semifaricate1fara semifaricate.
Cu semifabricate se poate aplica la > cu productie in masa unde dupa fiecar faza de fabricare se obtin
semifabricate care se depoziteaza. !aracteristica aplicarii acestei variante este :
,.semifabricatele obtinute din fazele precedente se depoziteaza pentru o anumita perioada dupa care sunt
transmise pentru prelucrare in urmatoarel faze sau se realizeaza in starea in care se gasesc.
/.ca urmare a depozitarii semifabricatelor intre fazele de calculare se calcula costul pentru fiecare
semifabricat pe articole de calculatie
5.calculul costului semifabricatului se efectueaza tinind cont de costul semifabricatelor din fazele anterioare
cit si de consumurile directe si indirecte din faza respective.
0.costul semifabricatelor obtinut dintr-o anumita faza se transfera in faza urmatoare;in asa mod costul
calculate pentru productia ultimii faze reprezinta costul productiei fabricate .
!ostul unitar efectiv al semifabricatelor obtinut in fiecare faza se deter prin urmat relatie de calcul: Costul
unitar final=costul unitar I faa+!Consu" #ir$ct+consu" in#ir$ct$% II faa / cantitat$ . entru
contabilizarea semifabricatelor obtinute se utilizeaza contul de active /,,,produse,, subcontul / ,,fabricate din
productie proprie,,.
;arianta cu semifabr.are urm.avantaje:
-permite calcularea costului de productie cu o mare precizie;
-permite controlul asupra miscarii semifabr.si asupra cost.pe fiecare faza de producere.
4n cazul aplicarii variantei fara semifabr.nu se calcula costul dupa fiecare faza ci numai p-u produsul finit
care rezulta din ultima faza de prelucrare.
-u stabilirea costului unitar al productiei finisate se efectueaza urm.proceduri:
-!Ise acumuleaza separat pe fazele de calculatie in functie de natura acestora;
-!I se acumuleaza numai pe faze de calculatie iar la sf.per.de calculatia costurilor se repartizeaza pe purtatori
de consumuri in cadrul fiecarei faze;
-se determina costul total si unitar prin insumarea consum.aferente fiecarui purtator de consumuri din toate
fazele. !ons.totale se repartizeza la cantitatea prod.fabr.calculind costul unitar dupa urm relatie:
Avanta,ele metodei de calcul pe faze.
-este mai simpla;
-necesita un volum mai mic de calcule.
0ezavanta,e.
-scade exactitatea calculului cost.de prod.
-reduce controlul asupra mescarii semifabr.in procesul de productie si necesita o evidenta suplimentara
operativa.
2-. Ct datoriilor financiare pe t8l
,atoriile financiare repr.datoriile agentului economic care se grupeaza in:
-dat.financiare, dat.comerciale, dat.calculate
$at.financ.sint numite obligatiile entitatii privind imprumuturile efectuate de la institutii financiare sau
pers.jurid., pers.fizic.pe un termen stabilit si plata anumita.
$at.financ.sint acordate prin respectarea conditiilor:
-solvabilitatii
-scadentei
-stingerii in termene
lata p-u utilizarea datoriilor financ.se efectueaza prin dobinda.
$at.financ.se impart in:
-credite bancare -imprumuturi.
In cadrul acestor conturi evidenta se organizeaza diferit felurilor de credite si mijl.imprumutate, creditori,
termen de rambursare.
In cadrul conturilor contabile evidenta se reflecta la contul *.. Hcredite bancare t?lI, -.. Hcredite bancare
t?sI.
!reditele bancare p-u lucratori se reflecta in c.0,/ Hcredite banc.pe t?l p-u salariatiI si G,/ Hcredite banc.pe
t?s p-u salariatiI.
!reditele respective sint de pasiv, in !t carora se reflecta suma creditelor primite iar in $t rambursarea lor.
'oldul este !t si reprez.datoriile entitatii la sf.per.de gestiune.
*peratiuni economice:
Urimirea creditelor bancare:
Dt 241,242,243 Ct 411,412,511,512
UAc%itarea datoriilor in baza creditelor bancare primite:
Dt 521,522,539 Ct 411,412,511,512
U!alcularea dobinzilor aferente creditelor primite:
a#in cazul trecerii la c%elt:
Dt 714 Ct 411,412,511,512
b#in cazul capitalizarii:
Dt 112,121 Ct 411,412,511,512
c#in cazul creditelor restante:
Dt 713 Ct 411,412,511,512.
Ucreditele bancare p-u salariati pot fi acordate direct de institutia bancara:
Dt 227 Ct 412,512
U)ambursarea creditelor se efectueaza prin creditarea conturilor mijl.banesti:
Dt 411,412,511,512 Ct 241,242,243
U+recerea creditelor pe t?l in credite pe t?s:
Dt 411,412 Ct 511,512
U)eflectarea valorii mijl.sec%estrate ca gaj:
Dt 411,511 Ct611,612,621.
U$atoriile privind creditele bancare restante in comun acord cu institutiile bancare si in baza contractelor de
creditare pot fi convertite. Adica instit.bancare creditoare in urma acestei operatiuni devine coproprietar al
entitatii in marimea datoriei.
Dt 411,511 Ct 311
UIn caz ca in contul datoriei de credit au fost prezentate actiuni rascumparate
Dt 411,511 Ct 314
UIn cazul aparitiei capitalului suplimentar in urma acestor operatiuni se reflecta in felul urm:
Dt 411,511 Ct 312.1
-videnta analitica a creditelor bancare se tine pe feluri de credite, pe termene de rambursare, pe creditori si
pe banci comerciale.
!ontabilitatea imprumuturilor se tine in conformitate cu prevederile 'F! 5 si 'F! /5.
Imprumuturile sint considerate mijl.banesti sau cambii financiare atrase de entitate de la pers.fiz.si
pers.jurid.
-u evidenta imprumuturilor sint prevazute cont.0,5 H imprum.pe t?lI si G,5 Himprum.pe t?sI. Aceste conturi
sint de pasiv.
Intrarea mijl.in numerar se parfecteaza cu dispozitia de incasare, iar prin virament 4 cu dispozitia de plata.
U-videnta imprumuturilor se tine separat pa parti legate sau nelegate prin f.c.
Dt 241, 242, 243 Ct 513.1, 513.2
U)ambursarea imprumuturilor
Dt 513 Ct 241, 242, 243
U)eflectarea c%eltuielilor emiterii si plasarii obligatiunilor se reflecta la c%eltuiel.perioadei
Dt 714 Ct 241, 242, 243
ULa calcularea dobinzii privind imprumuturile
Dt 714 Ct 539
ULa plasarea obligatiunilor cu un pret mai mare decit cel nominal, diferenta se reflecta in componenta
veniturilor anticipate
Dt 241, 242 Ct 513, 515
U!%eltuielile suportate se trec treptat la c%elt.perioadei
Dt 714 Ct 251
U-ntitatea poate stinge imprumutul in numerar sau prin livrarea productiei finite de fabricare proprie:
a#in numerar
Dt 513 Ct 241
b#prin livrarea produsului la costul planificat
Dt 711 Ct 216
c#ac%itarea imprumutului
Dt 513 Ct 611, 534
-videnta analitica a imprumuturilor pe t?s se organizeaza pe felurile de imprumuturi distincte.
In afara de entitati, de credite bancare pot beneficia si angajatii p-u diverse scopuri. Aceste credite se acorda
contra unei anumite dobinzi cu exceptia creditelor preferentiale care pot fi acordate familiilor cu multi copii,
combatantilor.
Ue masura primirii mijl.de la banci nemijlocit in casierie sau in contul curent:
Dt 241, 242 Ct 242
ULa rambursarea acestor credite
Dt 412, 512 Ct 242
U!oncomitent sumele in cauza sint retinute din salariul lucratorilor
Dt 521 Ct 227
2+.(etoda de evidenta a consumurilor si de calculatie a costurilor pe comenzi
-a se aplica la >cu productie individuala sau in serie mica ca:
> construct de masini
>din industria mobilei
$e reparatie a masinilor si a utilajelor.
2 comanda de faricatie reprezinta ordinal unui client pentru un anumit nr de produse fabricate in functiile,
cerintele sale.
ot fi utilizate urm tipuri de comenzi:
Comenzi individuale (pentru fiecare unitate de produs!se aplica pentru fabricarea produselor mai complexe si
mai costisitoare.
Comenzi anuale(pentru o grupa de produse omogene!se aplica pentru fabricarea produselor de baza.
Comenzi de grupe(pentru o grupa de produse omogene!care se stabileste din timp.
entru fiecare comanda se intocmeste lista normelor de consum si timpul prevazut in fisele te%nologice
precum si in documentele primare privind principalele consumuri.
,ocumente primare privind comanda : bonurile de consum,fissile limita de consum,bonurile de lucru,foile
de parcurs,bonurile de predare a materialelor trebuie sa indice obligatoriu deumirea comenzii la care se refera.
'ectia de producere desc%ide un document special numita comanda respective pentru unitate de prods sau mai
multe.Acest document serveste drept baza pentru sectia de productie in vederea executarii comenzii.-le
include urmat.date :
-data lansarii comenzii,
-simbolul cifric al comenzii,
-denumirea clientului,
-denumirea si cantitatea ce urmeaza a fi fabricate,
-sectia executoare,-termenul de indeplinire a comenzii,-pretul de vinzare,etc. -xemplarele comenzii semnate
de sectia planificare se transmit in !t pentru vizarea de catre contabilul-sef.
"n exemplar ramine in !t iar celalalt se transmite la destinatie.
e masura executarii comenzii se intocmeste plicul comenzii in care se acumuleaza toate documentele primare
ale acestei comenzi.
9videnta analitica in sectiile de productie este necesara pentru calcularea exacta a costului de productie
fabricate,controlul consumurilor pe locurile de aparitie a lor si asigurarea patrarii valorii materiale. In sectiile
de productie se intocmesc urmatoarele documente primare si register) cum ar fi bon de livrare a produselor
finite,foaia de parcurs,borderoul de primire-predare a semifabricatelor,etc. care justifica consumul materialelor
in producere,productia fabricate,etc. In !+ in conditiile utilizarii metodei pe comenzi se intocmesc urmat
registre ) borderoul de utilizare a valorilor materiale,borderou de repartizare a salariilor,borderou de
repartizare a !I,raportul privind productia in curs de executie,borderou de evidenta a comenzilor,etc.
rincipalul avanta= al metodei pe comenzi consta in faptul ca sigura calcularea exacta a costului produselor
obtinute sau a lucrarilor executate.
,ezavanta=ele nu permite cunoasterea costurilor reale de productie la finele fiecarei per de gestiune ci numai
dupa determinarea definitive a comenzii. In cazul existentii mai multor comenzi deseori se fac erori in
evidenta consumurilor pe fiecare comanda.
22.CT rezultatului financiar total
)ezultatul financiar total se exprima:
sau prin profit net &cind suma tuturor veniturilor depaseste suma tuturor c%eltuielilor#;
sau prin pierdere&cind suma tuturor c%eltuielilor depaseste suma tuturor veniturilor#
)F+ se determ la sf anului in urm consecuitivitae:
-se deconteaza taote veniturile accumulate pep arc anului;
- se determ rezultatul fina prealabil&pina la impozitare# ca diferenta dintre venituri si c%eltuieli decontate;
- se deconteaza toate c%elt accumulate cu exceptia c%elt privind impoz pe venit;
- se determ venitul impozabil prin adaugarea diferentelor permanente si temporare la )ez fin pina la
impozitare;
- se calc marimea impozitului pe venit pe anul de gestiune ca produsul dintre venitul impozabil si cota
impozitului pe venit stipulate in ! fiscal;
- se coreteaza marimea c%elt privind impoz pe venit cu sumele calculate sau anulate ale activelor si
datoriilor aminate privind imop pe venit;
- se deconteaza prin inregistrarea contabila inversa c%eltuielile privind impoz pe venit care a fost platit in
rate pentru anul de gest;
- se deconteaza suma definitive a c%eltuielilor privind impoz pe venit prin scaderea ei din )Fpina la
impozitare.Anume aceste operatii se obtine pF&pierderea#al anului de gests au )F+.
(eneralizarea informatiei privind venit obtinute si c%elt suportate cu scopul determ )F+ se effect cu ajutorul
contului de comparare 3-. R:T.In !+ se reflecta decontarea veniturilor obtinute si deducerea pierderii, iar in
$+-decontarea c%elt suportate si deducerea profitului net.Inregistrarile in cauza au loc in luna decembrie, de
aceea soldul contului la finele anului de gest e egal cu zero.
-v analitica se tine pe tipuri de venituri si c%elt, locuri de aparitie ale acestora si alte directii stabilite de
politica de !+ a >
$esc%iderea subconturilor la contul 5G, nu e prevazut.
25. 9videnta si repartizarea consumurilor indirecte de productie
!ontul K,5 e cont de activ.
In ,T se acumuleaza sumele de consum.indirecte de productie.
In CT repartizarea acestora la sf.per.de gestiune potrivit bazei stabilite de >.
In calitate de baza de repartizare a !I poate fi:suma salariilor muncitorilor de baza;nr.efectiv de
om?ore;nr.efectiv de masini?ore,cantitatea de materii prime si materiale de baza utilizateV;volumul fizic al
produs.fabricate;etc.
!I se atribuie in costuri prin urmat.f.c.:
,t 5.3%Ct ..3 cand se calcula amortizarea la un active nematerial,
,T 5.3%Ct .2*uzura mijl.fixe
,T5.3%CT 2...2.3 la casarea materialelor si omvsd
,t5.3%Ct 222 c%eltuieli ce tin de deplasare
,T 5.3%Ct -2. cand primim o facturaetc.
!I se repartizeaza lunar potrivit bazei de repartzare potrivit f.c. ,T 5...2.2.2.* ?Ct 5.3.
$upa intocmirea acestei formulei contul K,5 se inc%ide,rulajele dintre $t si !t se egalizeaza si sold final nu
are.
-videnta analitica a !I se tine in 7orderoul de repartizare a !I pe tipuri de produse sip e sectii in parte.
-videnta sintetica a !I se tine in urmat. )egister contabile:
,.borderoul K,,&la nivelul sectiilor#
/.borderoul K,/&la nivelul sectiilor#
5.registrul MK&la nivelul intreprinderii#.
27.Contabilitetea profitului nerepartizat!pierderi neacoperite#
In componenta capi propriu al > se include profitil &pierderea#nat al anului de gestiune si profitul nerepartizat
al anilor precedenti.
rofitul&pierderea# net repr rezultatul financiar al per de gestiune dupa impozitare.
'uma profitului&pierderea#net al anului de gest se determ in contul 3-.1Rezultatul financiar total1.La finele
anului in acest cont se teec veniturile si c%eltuielile accumulate pe taote felurile de activitati .$upa reflectarea
in acest cont a c%elt &economiile#aferente impoz pe venit, suma diferentei dintre rulajele debitor si creditor va
reprezenta rezultatul financiar net.In acest caz se intocmesc urm f.c:
-La suma profitului net:
,t3-. Ct3331Profit net!pierderea#al per de gestiune
% La suma pierderii nete:
,t333 CT 3-.
"tilizarea profitului nerepartizat&acoperirea pierderii# al anilor precedenti si a profitului net&pierderii#al per de
gest se efectuiaza si se reflecta in% !+ niumai in baza deciziei proprietarilor>.In calitate de docum justificativ
serveste extarsaul din procesul verbal al adunarii organului autorizat.
3>. Contabilitatea consumurilor privind productii au&iliare
Activitati au&iliare% activitatile ce efectueaza lucrari,presteaza servicii atat pentru activit de baza cit si pentru
alti consumatori.La activit auxiliare se refera: atelierele de reparatii, transportul auto, parcul de masini si
animale, asigurarea cu surse energetice, reparatia cladirilor,etc.
Caracteristicile activit au&iliare
..ele nu au o importanta distincta
/.sunt constituite pentru deservirea altor activit si ramuri
5.rezultatul functionarii acestuia reprez nu produse cu lucrari se servicii
entru evidenta consumurilor,lucrarilor si serviciilor activit auxiliare in planul de conturi e rezervat contul
34511activit au&iliare11 care e de activ,e cont de calculatie care nu-si gaseste reflectarea in 7ilantul !t.
In ,T --raportarea soldului productiei in curs de executie la inceputul urmatoarei perioade de gestiune prin
f.c.,T5.2%Ct2.- ?toate consumurile effective directe si indirecte pe perioada de gestiune.
In Ct reflectam valoarea lucrarilor effectuate si serviciilor prestate.
La unele > mari la inceputul per.de gestiune se calcula costul lucrarilor si serviciilor planificat; !and costul
efectiv e mai mare ca cel planificat se intocmeste f.c. ,t5...2.2.5.3 etc%Ct 5.2 !and costul efectiv e mai mic
ca cel planificat reflectat in contabilitate pe parcursul anului la sf.per.de gestiune se intocmeste aceleasi f.c.
utilizind metoda storno&se scrie cu rosu#.
La contul K,/ se recomanda de desc%is conturi analitice pe fiecare tip de activit.auxiliare.
-xista urmat.etape de evidenta a activit.au&iliare:
,.intocmirea docum.primare in subdiviziuni
/.generalizarea datelor in subdiviziuni cu gruparea acestora in diferite rapoarte pe tipuri de activitati
5.intocmirea raportului de activit.al subdiviziunii
0.raportarea rulajelor dt si ct in prisma conturilor corespondente din rapoartele de activitate a subdiviziunii in
registru sintetic.
!ontabilitatea activit.auxiliare are urmat.obiective
,.perfectarea corecta si oportuna a tuturor operatiilor economice in docum.primare
/.delimitarea consum.pe articole sip e tipuri de activit.auxiliare
5.controlul operativ privind utilize.resurs.materiale,de munca si financiare
0.repartizarea corecta a lucrarilor si serviciilor pe consumatori
G.calcularea corecta si argumntata a costurilor effective.
Pentru evidenta consumurilor,retribuirii muncii si rezultatelor obtinute se folosesc urmat.documente
justificative
,.bon de lucru in accord-se perfecteaza in atelierele de reparatie,reparatia cladirilor.fabricarea ambalajelor
/.foaia de evidenta a automobilului
5.foaia de evidenta a muncii si lucrarilor executate
0.tabel de evidenta a timpului de munca.
Pentru reflectarea consum.materiale se intocmesc urmat.documente
,.roces-verbal de casare a inventarului de productie si gospodaresc,omvsd
/.fisa limita de ridicare a bunurilo materiale-se perfecteaza in cazul operatiilor cu un c%aracter s=stematic.
Pentru calcularea uzurii mijl.fixe se intocmesc documentele
,.borderoul de calcul a uzurii mijl.fixe conform situatiei la incep.anului
/.calculul uzurii privind mijl.fixe intrate si iesite
5.calculul uzurii transportului auto
0.borderoul de calcul a uzurii pe luna.
.Fomenclatorul articolelor de consum pu contabilitatea acivit.auxiliare se stabileste de intrprindere
desinestatator tinind cont de: tipul activit.auxiliare,structura consumurilor,cerintele aparatului managerial.de
regula pot fi stabilite urmat.articole de consum
..consum.directe de materiale-pot fi specificate material prima.piese de sc%imb
/.cons.directe privind retrib.muncii
5.contributii pu asig.sociala si medicala
0. cons.indirecte de productie.
4n atelierele de repartie pentru evidenta lucrarilor se intocm docum.primare
,.bonul de lucru in accord
/.fisa limita de ridicare a bunurilor materiale
5. borderoul defectelor la reparatia masinilor .
6videnta analitica se tine pe fiecare obiect reparat.
La sf.per.de gestiune se intocm reportul de productie in care sunt separate consum.de baza,intretinerea si
exploatarea utilajului atelierului,cons.indirecte de productie.
In ,t5.2 % se reflecta toate consum.atelierului de reparatie.
In Ct 5.2 se inregistreaza ,.costul lucrarilor de reparatie dupa finalizare intocmind process-verbal pe fiecare
mijloc reparat$tM,/-!tK,/.
/.valoarea obiectelor confectionate $t/,.-!t K,/.
5.piesele de sc%imb demontate de pe obiectele reparate si transmise la deposit $t/,,-!tK,/ 0.consumurile
privind reparatia mijl.fixe ce urmeaza a fi capitalizate $+,/5-!t K,/.
3.. CT rezervelor
)ezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate +n mod durabil de +ntreprindere p.n. la o decizie
contrar. a organeror autorizate. $eci ele se constituie Wi doteaz. +n raport cu cotele distribuite dln
beneficijle anului. +n mod exceptrond rezervele se mai pot constltui WI din alte resurse, cum sunt diferentele
din reevaluare s primele de capital. 'tructural, rezervele se impart in rezerve %ega%e1 rezerve statuare si a%te
rezerve. Rezervele legale se constituie En proportie de cel putinG P din profitul contabil anual Enainte de
impozitare &profitul brut# pRnR la limita cRnd rezerva atinge /3 P din capitalul social -la socletXtile
comerciale cu capital auto%ton Wi regiile autonome -Wi /GP la societXtile comerciale cu participare de capital
strXin, 'e precizeazX cX sumele utilizate pentru constYtuirea sau majorarea fondului de rezervX sunt deductY
bile la determinarea profitului impozabil, En limita a GP din profitul anual, pRnX ce acesta va atinge a cincea
parte din capitalul social: En rezervele legale se include Wi excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un
curs mai mare decRt valoarea lor nominalX fiind destinat c%eltuielilor de emisiune sau amortizXrii lor, rin
scopul lor rezervele legale sunt destYnate sX protejeze capitalul social En cazul En care exercitiile financiare s-
au Enc%eiat cu pierderi. Rezervele statutare se constituie anual din beneficii nete ale unitXtilor
patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora, -le pot avea ca scop temperarea asoclatilor de a
pretYnde dividende En dauna altor obligatli mal mari Wi mai urgente ale Entreprinderii privind functionarea sa
normalX. Alte rezerve prevXzute de lege sau de statut pot fi constYtuite facultatYv pe seama beneflciilor Wi
din alte surse, cum sunt primele legate de capital flind destinate acoperirii pierderilor, creZterii capitalului
social, acordXrii de dividende Zi En anii de exercitiu flnanciar care se Enc%eie cu pierderi, pentru
rXscumpXrarea proprillor actiunl de cXtre societate Zi alte destYnatii stabilite prin %otXrRrea generalX a
asociatilor. -videnta rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiilor Zi din alte resurse stabilite prin lege
se realizeazX prin contul de pasiv ,3. ..)ezerveS , dezvoltat pe trei sintetice de gradul Il, ,3., 7#ezerve
legale8. ,3.5 7#ezerve sfatufa1e98 Zi ,3.K :;lfe 1ezerve 98 corespunzRtoare categorii<or de rez-erve pe care
le poate constYtui Wi gestYona o Entreprindere societarX. !onstYtuirea rezervelor se EnregistreazX En credltul
conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor En debitul conturilor, 'oldul creditor al conturilor evidentiazX
rezervele delimltate ca sursX de flnantare durabilX Ractivelor.
32. Contabilitatea consumurilor activitatii de baza
Activitatea de baza a > de producere,de acordare a serviciilor,de efectuare a lucrarilor se contabilizeaza cu
ajutorul cont K,,,,Activit.de baza,,
!ontul este de active si de calculatie.
In ,t valoarea productiei in curs de executie transferata la incep.anului de gestiune din contul
/,G,consumurile directe de materiale,consum.directe privind retrib.muncii.
In CT cantitatea si costul efectiv al produs.fabricate,costulrebuturilor si valoarea deseurilor,valoarea
productiei in curs de executie care la sf.anului se trece In contul /,G.
Acest cont sold nu are.!ontabilitatea analitica pe contul K,, se tine pe sectii de producere,pe tipuri de produse
sau servicii,lucrari.
Contabilitatea C, de materiale si modul de includere a acestora in costul de productie.
entru calcularea costului efectiv este necesara o evidenta stricta si un control riguros asupra consumurilor de
materiale deoarece ponderea acestora in costul produs.fabricate este semnificativa.
'ectiile si subdiviziunile primesc materiale de la depozitul central pe urmat.documente primare
,.fisa limita de consum
/.bon de comanda pentru inlocuire
5.dispozitie de livrare a materialelor.
(etode de evaluare
,.: identificarii 0.: lifo
/.: costului mediu ponderat G..: soldului
5.: fifo
'unt cunoscute urm.metode
,.( normative se foloseste in conditiile unei produceri omogene.
-senta acestei metode consta in:la inceputul per.de gestiune se stabilesc normele de consum;se stabileste
consumul normative pe fiecare tip de produs;se calcula coeficientul de repartizare ca raport dintre total
consum efectiv si total consum normative;se determina consumul efectiv de materiale pe fiecare tip de produs
fabricat.
/.(etoda coeficientilor de echivalenta se foloseste atunci cind din una si aceeasi materie prima se capata
mai multe produse.
In conditiile utilizarii acestei metode se procedeaza astfel:se stabileste parametrul comun tuturor tipurilor de
produse fabricate;se stabileste produsul principal;se calcula coeficientul de ec%ivalenta,unde pu produsul
principal se stabileste coeficientul ,; se calcula consumul efectiv de materiale pe o unitate de ec%ivalenta;etc.
In procesul de producere sunt cazuri cand se capata deseuri recuperabile si nerecuperabile.Acestea pot fi luate
la evidenta daca prezinta interes in baza,,7onurilor de primire-predare,,.
$eseurile se iau la evidenta intocmind f.c.,t2..%Ct5..
;aloarea materialelor utilizate in procesul de productie se caseaza si se atribuie in costul produselor fabricate
prin f.c. ,t5..%Ct2.. sau ,t 5..%Ct-2.
Contabilitatea C, privind retribuirea muncii onderea consum.de munca in dependenta de specificul
productiei poate fi mare.In aceste conditii e necesar de a organiza o evidenta stricta a acestor consumuri pu:
,.stabilirea si controlul timpului de munca
/.evaluarea muncii
5.includerea remunerarii muncii in costul productiei fabricate.
La > producatoare pu evidenta primara a muncii pot fi folosite urm.documente)
.. Fisa de pontaj;
/.bon de lucru in accord individual sau colectiv;includerea remunerarii muncii in costul productiei fabricate.
.La calcularea salariilor directe in contabilitate se intocmesc f.c.,t5..%Ct -3..-33.-3- la suma contributiilor
pu asig.sociale si medicala cand calculul si ac%itarea se effect.in luni diferite.
,T 5.. CT-35 rovizioane pentru concidiale
-videnta analitica a !$ privind retribuirea muncii se tine in ,,7orderoul de repartizare a
salariilor,contributiilor sociale si medicale si a provizioanelor privind concediile de odi%na,,pe tipuri de
produse."n astfel de borderou se intocmeste pe fiecare sectie in parte.
-videnta sintetica a !$ privind retribuirea muncii se tine in urmat.registre contabile ,.borderoul K.,, care la
nivel de sectie de productie se tine pe tipuri de produse
/.registrul M.K la nivel de intreprindere.
Contabilitatea C4 de productie
!ontul K,5 e cont de active.
In ,T se acumuleaza sumele de consum.indirecte de productie.
In CT repartizarea acestora la sf.per.de gestiune potrivit bazei stabilite de >.
In calitate de baza de repartizare a !I poate fi:suma salariilor muncitorilor de baza;nr.efectiv de
om?ore;nr.efectiv de masini?ore,cantitatea de materii prime si materiale de baza utilizateV;volumul fizic al
produs.fabricate;etc.
!I se atribuie in costuri prin urmat.f.c.:
,t 5.3%Ct ..3 cand se calcula amortizarea la un active nematerial,
,T 5.3%Ct .2*uzura mijl.fixe
,T5.3%CT 2...2.3 la casarea materialelor si omvsd
,t5.3%Ct 222 c%eltuieli ce tin de deplasare
,T 5.3%Ct -2. cand primim o facturaetc.
!I se repartizeaza lunar potrivit bazei de repartzare potrivit f.c. ,T 5...2.2.2.* ?Ct 5.3.
$upa intocmirea acestei formulei contul K,5 se inc%ide,rulajele dintre $t si !t se egalizeaza si sold final nu
are.
-videnta analitica a !I se tine in 7orderoul de repartizare a !I pe tipuri de produse sip e sectii in parte.
-videnta sintetica a !I se tine in urmat. )egister contabile:
,.borderoul K,,&la nivelul sectiilor#
/.borderoul K,/&la nivelul sectiilor#
5.registrul MK&la nivelul > #.
33. contabilitatea capitalului satutar si suplimentar

Capitatulul statutar reprezinta val aporturilor proprietarilor > la patrimoniului acestuia depuse in contul
ac%iatrii actionarilor pentru asigurarea active statutare a >.
-videnta analitica a capitalului statutar se tine pe prioprietar ai >, fie F sau<.
-videnta sintetica a cap statutar este destinat contul de pasiv 3.. 6cap satutar1 in cadrul careia se pot
desc%ide urm subconturi:
3.... :ond statutar%pentru evidenta existentei si modificarii fondului statutar al > de stat;
3...2 Actiuni simple neinregistrate evidenta valorii actiunilor simple plasate de 'A care n-au trecut
inregistarea se sta;
3...3 Actiuni simple inregistrate evidenta val actiunilor simple palsate de 'A care au trecut inregistrarea de
stat;
3...* Actiuni priveligiate neinregistrate evidenta val actiunilor priveligiate palsate de 'A care n-au trecut
inregistrarea de stat;
33..- Actiuni priveligiate inregistrate evidenta val actiunilor priveligiate palsate de 'A care n-au trecut
inregistrarea de stat;
3...+ Aporturi evidenta existentei si miscarii aporturilor participantilor din societtiile private;
3...2 Cote de participatii evidenta existentei si miscarii cotelor de participatie ale asociatiilor din societatile
private.
Capitalul suplimentar,dupa provenienta sa, este legat de formarea si modificarea cap statutar.+otodata cap
social este compus din cote ce apartin unor proprietar= anumiti,iar cap suplimentar nu se divizeaza in cote si
apartine in intregime ttuturo proprietarilor >.
entru generalizarea informatiei privind cap suplimentar este destinat contul de pasiv 3.2 Capital
suplimantar1.'oldul acestui cont poate fi creditor-se inregistreaza in Bilantul Contail si #aportul privind
flu&ul cap propriu cu cifre obisnuite &fara paranteze sau debitor-se reflecta in rap financiare mentionate ci cifre
negative&in paranteze#.
$upa inregistrarea de stat a 'A la suma cu care val actiunilor proprii vindute depaseste val nominala se
intocm f.c: ,T2*2 ,t 2*3 CT 3.2
3*.,ubla inregistrare si rolul acestuia in organizarea controlului financiar
,ubla nregistrare sau contabilitatea Bn partid@ dubl@, reprezint@ piatra de temelie a modului de
gRndire contabil. En stadiile timpurii ale contabilit@Aii a fost utilizat@ simpla Bnregistrare sau contabilitatea Bn
partid@ simpl@, Bn varianta c@reia Bnregistrarea operaAiilor economice era efectuat@ cronologic, Bntr-un singur
cont, pe seama formei aritmetice a contului. 'pecific contabilit@Aii Bn partid@ simpl@, a fost Bnregistrarea
zilnic@ a operaAiilor economice, Bns@ Bn conturi separate, izolate funcAional, fapt care a Bngreunat permanent
cunoaCterea Bn detaliu a operaAiilor Bnregistrate Ci exercitarea controlului curent asupra activit@Aii. :odul de
Bnregistrare Bn partid@ dubl@ a fost prezentat pentru prima dat@ de Luca aciolo, cel considerat a fi, cel puAin
la nivel teoretic, Bntemeietorul contabilit@Aii moderne. +recerea de la simpla Bnregistrare la dubla Bnregistrare,
a reprezentat un salt calitativ Bn conAinutul contabilit@Aii Ci definirea complex@ a rolului acesteia Bn unit@Aile
patrimoniale, Bnregistr@rile contabile cRCtigRnd Bn realism, conformitate, fidelitate Ci raAionalitate.
,ubla nregistrare, presupune obligaAia ca orice opera$ie economic" s" fie nregistrat" n cel pu$in
dou" conturi, ns" n sens invers, respectiv concomitent n debitul unui cont ;i n creditul altui cont. En
raport de conAinutul operaAiunilor economice Bnregistrate Ci de conAinutul economic al conturilor, cele dou@
conturi care iau parte la dubla Bnregistrare pot fi, fie ambele conturi de activ sau ambele de pasiv, fie unul de
activ Ci altul de pasiv. ornind de la cele patru tipuri de modific@ri bilanAiere care pot fi generate de
operaAiile economice, se pot constitui Bn mod similar, patru tipuri fundamentale ale dublei Bnregistr@ri.
Primul tip fundamental al dublei nregistr"ri se formuleaz@ pornind de la modificarea de structur@
Bn activ, reprezentat@ prin ecuaAia A @ & % & A P. rin descompunerea bilanAului, cele dou@ posturi bilanAiere
sunt preluate de dou@ conturi cu acelaCi nume. $eci, pe baza regulilor de funcAionare ale conturilor, operaAia
economic@ se va Bnregistra Bn dou@ conturi, astfel:
- contul de activ afectat Bn sensul creCterii, se va debita pe baza regulii a doua de funcAionare a
conturilor;
- contul de activ afectat Bn sensul sc@derii, se va credita pe baza regulii a treia de funcAionare a
conturilor.
rimul tip fundamental al dublei Bnregistr@ri, const@ Bn Bnregistrarea operaAiei economice concomitent
n debitul unui cont de activ ;i n creditul altui cont tot de activ. *peraAia economic@ a fost Bnregistrat@ Bn
dou@ conturi Bns@ Bn sens invers, conform principiului dublei Bnregistr@ri.
Al doilea tip fundamental al dublei nregistr"ri se formuleaz@ pornind de la cel de-al doilea tip de
modificare bilanAier@, de structur@ de pasiv, reprezentat prin ecuaAia A A P @ & % &. e baza regulilor de
funcAionare ale conturilor, operaAia economic@ se va Bnregistra Bn dou@ conturi, astfel:
- contul de pasiv care creCte, se va credita pe baza regulii a doua de funcAionare a conturilor;
- contul de pasiv care scade, se va debita, pe baza regulii a treia de funcAionare a conturilor.
Astfel, cel de al doilea tip fundamental al dublei Bnregistr@ri const@ Bn Bnregistrarea operaAiei
economice, concomitent n creditul unui cont de pasiv ;i n debitul altui cont tot de pasiv.
Al treilea tip fundamental al dublei nregistr"ri a operaAiilor economice Bn conturi, porneCte de la al
treilea tip de modific@ri bilanAiere, respectiv modificarea de volum Bn sensul creCterii, reprezentat@ prin
ecuaAia A @ & A P @ &. rin descompunerea bilanAului, cele dou@ posturi bilanAiere sunt preluate de dou@
conturi cu acelaCi nume, Bn care valoarea operaAiei economice se va Bnregistra astfel:
- contul de activ care creCte, se va debita pe baza regulii a doua de funcAionare a conturilor;
- contul de pasiv care creCte, se va credita pe baza regulii a doua de funcAionare a conturilor.
)ezult@ o dubl@ Bnregistrare, Bn sensul Bn care, operaAia a fost Bnregistrat@ Bn cel puAin dou@ conturi Ci Bn
sens invers. $eci, cel de-al treilea tip fundamental al dublei Bnregistr@ri const@ Bn Bnregistrarea operaAiei
economice, concomitent n debitul unui cont de activ ;i n creditul unui cont de pasiv.
Al patrulea tip fundamental al dublei nregistr"ri a opera$iilor economice n conturi porneCte de
la al patrulea tip de modificare bilanAier@, respectiv modificarea de volum Bn sensul sc@derii, reprezentat@
prin ecuaAia A % & A P % &. rin descompunerea bilanAului, cele dou@ posturi bilanAiere sunt preluate de dou@
conturi cu acelaCi nume, Bn care valoarea operaAiei economice se va Bnregistra astfel:
- contul de activ care scade, se va credita pe baza regulii a treia de funcAionare a conturilor;
- contul de pasiv care scade, se va debita pe baza regulii a treia de funcAionare a conturilor.
!el de al patrulea tip fundamental al dublei Bnregistr@ri const@ Bn Bnregistrarea operaAiei economice,
concomitent n creditul unui cont de activ ;i n debitul unui cont de pasiv.
En unit@Aile patrimoniale, au loc Bns@ Ci operaAii economice complexe, care antreneaz@ mai mult decRt
dou@ elemente patrimoniale, fiind utilizate mai mult de dou@ conturi, unele de activ, altele de pasiv. En aceste
condiAii, pornind de la tipurile fundamentale ale dublei Bnregistr@ri, se vor forma tipuri derivate ale acestora,
astfel:
a. J cont activ, Bi poate corespunde: - cont activ
J cont pasiv
$eci, unei creCteri Bntr-un cont de activ, adic@ unei debit@ri a unui cont de activ, Bi corespunde o
creditare a altui cont de activ sau o creditare a unui cont de pasiv.
b. - cont activ, Bi poate corespunde: J cont activ
- cont pasiv
$eci, unei sc@deri Bntr-un cont de activ, adic@ unei credit@ri a unui cont de activ, Bi corespunde o
debitare a unui cont de activ, sau o debitare a unui cont de pasiv.
c. J cont pasiv, Bi poate corespunde: - cont pasiv
J cont activ
$eci, unei creCteri Bntr-un cont de pasiv, adic@ unei credit@ri Bntr-un cont de pasiv, Bi corespunde o
debitare Bntr-un alt cont de pasiv, sau o debitare a unui cont de activ.
d. - cont pasiv, Bi poate corespunde: J cont pasiv
- cont activ
$eci, unei sc@deri Bntr-un cont de pasiv, deci, unei debit@ri a unui cont de pasiv, Bi corespunde o
creditare a unui alt cont de pasiv, sau o creditare a unui cont de activ.
$ubla Bnregistrare a operaAiilor economice Bn conturi, determin@ stabilirea unor importante leg@turi
reciproce Bntre conturi, permiARndu-se verificarea exactit@Aii Bnregistr@rii operaAiilor economice Ci creCterea
valorii informaAionale a contabilit@Aii. $ubla Bnregistrare a operaAiilor economice Bn conturi presupune un
dublu calcul: pe de o parte un calcul al situaAiei, al nivelului elementului patrimonial Bn urma operaAiei
economice ce a avut loc, iar pe de alt@ parte, un calcul al rezultatelor activit@Aii economice, respectiv
influenAa activit@Aii economice desf@Curate asupra eficienAei activit@Aii economice.
3-. CT Cheltuielile anticipate curente
!%eltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin
diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea pasivului, ca de exemplu, inregistrarea
obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti &apa, gaze, curent electric#.
!%eltuielile anticipate se refera la operatiuni ce privesc exercitiul financiar ulterior, sau operatiuni privind
exercitiul curent, dar care se va materializa mai tarziu. )eflectarea in contabilitate a unor astfel de c%eltuieli,
presupune utilizarea pentru corespondenta a unui cont de terti &Furnizorii#. -xemplu: e baza facturii emise de firma
Q, se inregistreaza in contabilitate, consumul de energie electric ape luna ianuarie /33L, in suma de K333 lei. $in lipsa
de disponibil, factura se onoreaza la plata doar la finele lunii ianuarie /33L. $in cele prezentate, se constata ca firma
angajeaza o c%eltuiala, intrucit operatiunea in sine, presupune a doua inregistrari in contabilitate.
,. Inregistrarea c%eltuielii cu energia electric@ Ci a obligaAiei de
plat@ faA@ de firma Q: operaAia const@ Bn Bnregistrarea pe c%eltuielile de exploatare ale firmei, a consumului de energie
electric@ Ci a obligaAiei de plat@ faAa de furnizor;
Bn patrimoniul firmei se produce o modificare de volum in sensul creCterii, de forma AJxDJx , respectiv se
majoreaz@ pe de o parte c%eltuielile de exploatare ale firmei iar pe de alt@ parte, majoreaz@ obligaAiile de plat@ ale
firmei fat@ de furnizori;
c# Formula contabil@ este:
S!%eltuieli privind energia D SFurnizoriS K.***
Ci apaS
/. Ac%itarea din contul de disponibil de la banc@ a obligaAiei de
plat@ faA@ de )-F-L Bn cursul lunii februarie /33L, Bn sum@ de K.333 lei.
a# *peraAia const@ Bn ac%itarea obligaAiei de plat@ fat@ de un
furnizor;
b# Bn cadrul patrimoniului firmei se produce o modificare de I
volum Bn sensul micCor@rii, de forma: A - x D - x, respectiv, pe de o
parte, se diminueaz@ lic%idit@Aile firmei iar pe de alt@ parte, scad
obligaAiile de plat@ ale firmei faA@ de furnizori;
c# !onturile care intervin Bn aceast@ operaAie sunt:
S!onturi la b@nci Bn leiS, cont bifuncAional &Bn aceasta situaAie funcAioneaz@ ca un cont de activ#, care Bn urma
diminu@rii, se va credita;
SFurnizoriS, cont de pasiv, care Bn urma operaAiunii prezentate, se va debita;
d# Formula contabil@:
SFurnizoriS D S!onturi la b@nci Bn leiS K.333
!%eltuielile constatate sunt reprezentate de acele c%eltuieli, la care momentul Bnregistr@rii acestora Bntr-un cont de
c%eltuieli, coincide
!%eltuielile anticipate sunt cele efectuate Bn perioada de gestiune care precede perioada Bn care se fabrica productia la
care se refera .
$e exemplu,
- c%eltuielile privind reparatiile capitale neprevizibile,
- reparatiile curente si cele te%nice,
- abonamentele,
- c%iriile care se platesc anticipat pe o perioada mai lunga,
- asigurarile .
+ot din aceasta categorie mai fac parte si c%eltuielile constatate la Bnc%iderea exercitiului financiar ca fiind
aferente exercitiului urmator. Aceste c%eltuieli urmeaza a fi suportate esalonat pe costuri pe baza unui scadentar Bn
perioadele viitoare .
3+.Caracteristica contului si sitemului de conturi contabile
!ontul este procedeu specific metodei contabilit@Aii, care reflect@ existenAa Ci miCcarea fiec@rui
element patrimonial ca efect al modific@rilor &creCterii Ci diminu@rii# produse de operaAiile economice ce
au loc Bntr-o perioad@ de gestiune.
Acest procedeu este conceput Bn aCa fel, BncBt s@ preia existenAele de active Ci pasiv din bilanAul de
la Bnceputul perioadei de gestiune, iar Bn cursul perioadei de gestiune, Bnregistreaz@ modific@rile &creCteri
sau micCor@ri# Bn patrimoniu, ca la finele perioadei de gestiune s@-i ofere existenAele patrimoniale
necesare Bntocmirii bilanAului la sfBrCitul perioadei pe baza relaAiei matematice:
e&isten$e ini$iale @ cre;teri ? mic;or"ri A e&isten$e finale
!onturile contabile Bndeplinesc urm@toarele funcAii:
<unc"ia economic = fiecare cont reflect@ un anumit buz economic sau sau surs@ de finanAare,
care determin@ conAinutul economic al contului respective.
<unc"ia contail = const@ Bntr-un anumit mod de Bnregistrare, Bn cadrul lor, a creCterilor Ci
micCor@rilor determinate de operaAiile economico-financiare la care se refer@, Bn raport cu conAinutul
economic al conturilor respective.
<unc"ia de control 4 prin calculele ce se realizeaz@ cu ajutorul conturilor este posibil@ verificarea
existenAei unei structure patrimoniale.
<unc"ia de grupare 4 Bn conturi se Bnregistreaz@ bunurile economice Ci sursele de finanAare pe
elemente omogene, reflectBndu-se Bn fiecare cont toate operaAiile care se refer@ la un anumit element.
<unc"ia de calcul 4 pe baza ei se calculeaz@ situaAia tuturor elementelor patrimoniale, An diferite
momente ale activit@Aii economice.
<unc"ia de sistematizare - realizat@ de fiecare cont Bn cadrul s@u, prin Bnregistrarea separat@ a
operaAiilor economico-financiare, care provoac@ modific@ri ale aceluiaCi element patrimonial.
<unc"ia statistic 4 informaAiile furnizate de conturi stau la baza determin@rii unor indicatori
statistici.
/trucura contului)
-titlul&denumirea# contului;
-debitul Ci creditul contului;
-rulajul contului;
-soldul contului.
En funcAie de conAinutul economic al fiec@rui element component al patrimoniului, se deosebesc
dou@ grupe de conturi: conturi de active &destinate evidenAei activelor# Ci conturi de pasiv &destinate
pentru evidenAa pasivelor#.
Conturile de activ ? reflect@ existenAa Ci miCcarea bunurilor economice ca elemente evidenAiate
Bn activul bilanAului. Au sold ini"ial deditor, major@rile &creCterile# elementelor patrimoniale au loc pe
debit, iar micCor@rile pe credit. /old final debitor A /old ini$ial debitor @ Rula= debitor % Rula=
creditor.
Conturile de pasiv ? reflect@ existenAa Ci miCc@rile surselor de intrare a bunurilor economice ca
elemente reprezentate de pasivul bilanAului. Au sold ini"ial creditor1 major@rile &creCterile# elementelor
patrimoniale au loc pe credit, iar micCor@rile pe debit. /old final creditor A /old ini$ial creditor @
Rula= creditor % Rula= debitor.
Enregistrarea concomitetnt@ cu aceeaCi sum@ a unei operaAii economice sau financiare Bn dou@
conturi, Bn debitul uniu cont Ci Bn creditul altui cont poart@ denumirea de dubla nregistrare. Leg@tura
care s-a stabilit Bntre cele dou@ conturi poart@ denumirea de coresponden$a conturilor.
:odalitatea de prezentare grafic@ a fiec@rii operaAii economice Bn conturile corespondente, pe
baza dublei Bnregistr@ri sub form@ de egalitate valoric@, se numeCte formula contabil".
Conturile sintetice ? sunt conturi de baz@ ale contabilit@Aii care reflect@ bunurile economice,
porcesele, sursele Ci rezultatele economice grupate duo@ caracteristicile lor generale.
Conturile analitice 4 se desc%id Bn cadrul celor sintetice Ci reflect@ concomitant p@rAile
componente ale bunurilor economice, porceselor, surselor Ci rezultatelor economice.
!onturile se g@sesc Bntr-o str@ns@ leg@tur@ reciproc@, determinat@ de corelaAiile existente Bntre
diferitele elemente patrimoniale ce formeaz@ obiectul contabilit@Aii acestora Ci de reflectarea elementelor
respective cu ajutorul lor, pe baza dublei Bnregistr@ri formBnd asfel un sistem unitar +otalitatea conturilor
folosite de contabilitatea curent@ pentru reflectarea obiectului s@u de studii constituie /istemul
conturilor.
32.(etodele de evaluare ;ieviden$" a materialelor.
En paragrafele ,L-/G din '.F.! / O'tocurile de m@rfuri Ci materialeI, se precizeaz@ c@ la
evaluarea stocurilor de m@rfuri Ci materiale pot fi aplicate urm@toarele metode:
costului normativ;
vBnz@rilor cu am@nuntul;
de identificare;
costului mediu ponderat;
FIF*;
LIF*.
(etoda costului normativ poate fi utilizat@ al evaluarea curent@ Ci controlul operativ al existenAei Ci
circulaAiei produselor finite Ci producAiei Bn curs de execuAie. La determinarea costului normativ trebuie s@ se
Ain@ cont de nivelul normativ al consumurilor Ci c%eltuielilor materiale Ci de munc@ vie directe, a
consumurilor Ci c%eltuielilor indirecte.
(etoda vnz"rilor cu am"nuntul numit@ Ci procentul de profit global, se recomand@ a fi aplicat@ Bn
comerA la evaluarea unei cantit@Ai mari de m@rfuri care au un profit relativ egal Bn preAul vBnz@rilor, Bn cazul
unui sortiment care variaz@ rapid.
(etoda de identificare se aplic@ Bn cazul determin@rii costului unit@Ailor stocurilor de m@rfuri Ai
materiale ce nu sunt reciproc substituibile, precum Ci acostului stocurilor produse Ci destinate unor proiecte
speciale.
(etoda costului mediu ponderat % costul mediu ponderat poate fi determinat Bn / variante:
,. stabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculat ca raportul dintre valoarea stocului Ci cantitate,
dup@ fiecare intrare.
/. determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar calculat ca raportul dintre valoarea total@ a
stocului iniAial plus valoarea intr@rilor Bn cursul lunii Ci cantitatea existent@ Bn stocul iniAial plus
cantit@Aile intrate Bn cursul lunii.
Cost mediu ponderat A 0aloarea stocului ini$ial @ valoarea intrarilor 8 cantitatea n stocul ini$ial @
cantitatea intrat".
(etoda :4:< 4 prima intrare 4 prima ieCire.otrivit acestei metode stocurile ieCite di gesitiune se
evalueaz@ la valoarea de intrare a primei intr@ri. e m@sura epuiz@rii lotului, stocurile ieCite din gestiune se
evalueaz@ la valoarea de intrare a lotului urm@tor, Bn ordine cronologic@.
(etoda 34:< ? ultima intrare, prima ieCire. 7unurile ieCite din gestiune se evalueaz@ la costul de ac%iziAie
sau de producAie a ultimii intr@ri sau a ultimului lot. e m@sura epuiz@rii lotului, bunurile ieCite din gestiune se
evalueaz@ la costul de ac%iziAie sau de producAie al lotului anterior, pBn@ la epuizare. Aceast@ metod@ duce la
mi
35. Ct mi=loacelor banesti la conturile din banci
+oate >, indiferent de forma juridic@ de organizare a acestora, sunt obligate s@ p@streze mijloacele b@neCti
temporare libere Bn instituAiile bancare.
La cererea agentului economic, b@ncile comerciale pot desc%ide diferite tipuri de conturi bancare: conturi
curente, conturi de depozit, conturi de Bmprumut, conturi provizorii, precum Ci conturi pentru tranzacAii Bn valut@
naAional@ sau Bn valut@ str@in@.
En mod normal, > trebuie s@ efectueze pl@Aile conform obligaAiilor faA@ de alte >, instituAii Ci organizaAii prin
virament.
lata prin virament este transferul unei sume de bani de la contul pl@titorului la contul beneficiarului prin
intermediul instituAiilor bancare.
entru p@strarea mijloacelor b@neCti libere, efectuarea pl@Ailor Ci Bncas@rilor, >desc%id conturi de decontare la b@nci, prin
care sunt efectuate operaAiile de decontare.> aleg de sine st@t@tor banca care Bi va deservi. !onform legislaAiei Bn vigoare,
fiecare agent economic poate avea mai multe conturi curente Bn valut@ naAional@ Bn diferite b@nci. entru > nou create,
pRn@ la Bnregistrarea de stat, se desc%id conturi curente provizorii.
+oate documentele primare Bntocmite Bntr-o zi sau Bn dou@ 4 trei zile &Bn funcAie de volumul operaAiilor efectuate#
se anexeaz@ la -xtrasul de cont care este eliberat de c@tre banc@ Ci transmis >
En baza documentelor anexate la extrasul de cont, contabilitatea verific@ veridicitatea operaAiunilor din extrasul de
cont primit de la banc@.
entru generalizarea informaAiilor privind existenAa Ci miCcarea mijloacelor b@neCti Bn valuta naAional@ Bn
contabilitatea Bntreprinderii, este prevazut contul de activ 2*2 BConturi curente n valut" na$ional"1.
En debitul acestui cont se reflect@ Bncasarea mijloacelor b@neCti Bn valut@ naAional@, iar Bn credit 4 utilizarea
mijloacelor b@neCti de la cont.
'oldul acestui cont este debitor Ci reprezint@ suma mijloacelor b@neCti Bn contul de decontare la finele perioadei
de gestiune.
37. CT animalelor la crestere si ingrasat
Animalele tinere si la ingrasat reprezinta productia in curs de executie a sect zoote%nic.
-videnta tuturor speciilor de animale, animalelor la ingrasat , pasarilor, animalelor cu blana scumpa este
destinatcontul de activ 2.21Animale la crestere si ingrasat1.
In $+ se inregistreaza soldul initial, intrarile si soldul final, in !+-iesirile.
rodusii se trec la intrare in baza procesului verbal de inregistrare a produsilor animalelor.;iteii, meii si iezii sunt
trecuti la intrari in ziua fatarii, iar minjii si puiusorii-la virsta de o zi&/0ore#.
rodusii fatati in ultimele ,3zile ale lunii sunt trecuti in luna urmatoare&aceasta e necesar pentru verificarea
efectivului nou-nascut#.
'coaterea puilor, bobocilor, ratustelor si altor specii de pasari in gospodarie se perfecteaza cu dari de seama
despre procesele verbale incubarii, efectivul urmind a fi luate la evidenta peste o zi.In cazul procurarii de la terti
tineretul avicol e trecut la intrari in ziua parvenirii in baza facturilor de expeditie, fac fiscale sau altor documente.

!ontul /,/ se $+ in contrapartida cu !+ conturilor urmatoare:
5..-la trecerea produsilor la intrari si inregistrarea sporului in masa vie;
5.2 la trecerea minjilor fatati la intrari si inregistrarea sporului valoric al acestora.
.23 la rebutatrea din cireada de baza si punerea l aingrasat;
-2.%la procurarea efectivului de la furnizori;
+.2%constatarea surplusurilor in timpul inventarierii septelui;
!ontul /,/ se !+ in contrapartida cu $+ conturilor urm:
2.2%la transferarea animalelor dintr-o grupa;
5.. la sacrificarea animalelor pentru carne;
2..% la realizarea septelui si livrarea in contul salariului;
223%la pierirea animalelor in consecinta calamitatiilor naturale;
2.*%la constatarea lipsurilor sau sacrificarea foratata a animalelor
)ulajul creditor al contului /,/ poate fi generalizat in jurnalul-order nr,., iar cel debitor e dispersat pe conturi
corespondente in mai multe furnale-order.
*>. Contabilitatea capitalul secundar
Capitalul secundar reprezinta o parte componenta a cap propriu si la rindul sau, cuprinde diferentele din
reevaluarea activelor pe t?l ale > si subventii de stat.
$iferentele din reevaluarea activelor pe t?l se reflecta in !+ in baza actului de reevaluare a activelor pe t?l.
-videnta analitica a diferentelor din reevaluarea activelor pe t?l este destinat contul de pasiv 3*.1diferente din
reevaluarea activelor pe t8l1, in creditul careia se reflecta ecarturile de reevaluare a activelor pe t?l, iar in debit-
sumele reducerilor din reevaluare.'oldul acestui cont poate fi creditor&daca suma ecartului de reevaluare
depaseste suma reducirilor# si se reflecta in 7ilantul !ontabil si )aportul privind fluxul cap propriu cu cifre
pozitive sau debitor&daca suma reducerilor de reevaluare depaseste suma ecartului#, reflectindu-se in rap fin cu
cifre negative.
$iferentele din reevaluarea activelor pe t?l figureaza in componenta cap propriu al > pina la iesirea activelor pe t?l
reevaluate.La iesirea obiectului reevaluat diferentele din reevaluarea acestuia se trec la veniturile sau c%eltuielile
activ de investitii prin f.c.:
-La suma ecartului de reevaluare aferenta activelor pe t?l iesite:
,t 3*. ,iferente din reevaluarea activelor pe t8l
CT +2.0en din activ de investitii
% la suma reducerilor de reevbaluare eferenta activelor pe t?l iesite:
,T 22. Cheltuieli ale activ de investitii
Ct 3*. ,iferente din reevaluarea activelor pe t8l
A doua parte componenta a cap secundar o constituie subventiile de sta care reprezinta un ajutor de stat acordat >
sub forma unor transferuri de resurse in sc%imbul respectarii anumitor conditii referitoare la active operationala
a acestuia.
'ubventiile pot avea diferite denumiri si pot imbraca diferite forme de primire&mijl banesti, active mat si nemat.,
investitii, red datoriilor fata de bugetul de stat#.
-videnta analitica a subventilor se tine pe fiecare subventie primita, iar in cadrul acestuia pe forme de primire.
-videnta analitica este destinat contul de pasiv 3*2 6/ubventii pentru Cde stat1
*2. Ct productiei de baza
!ontul 5..,productia de baza,, este destinat generaliTarii informatiei privind consumurile productiei de
baza,adica a fabricarii produselor care a constituit scopul crearii > date. In special,acest cont se utilizeaza
pentru !+ consumurilor >: U industriale si agricole privind fabricarea produselor; Ude constructie,geologie si
de proiectari-explorari privind executarea lucrarilor de constructii-montaj; Ude transport si telecomunicatii
privind prestarea serviciilor de catre acestia; Ualimentatiei publice privind fabricarea productiei proprii; U de
intretinere si reparatie a drumurilor.
!ontul 5..,,productia de baza,, este un cont de calculatie. In cursul per de gest,in ,t 5.. acestui cont se
reflecta consumurile materiale,consumurile privind retribuirea muncii,consumurile indirecte de
productie,precum si valoarea de bilant a produselor rebutate,returnate pentru remediere in sectiile productiei
de baza. In acest caz se intocmeste f.c.
,t5..,,productia de baza,,
!t /,,,,materiale,, !t G/,,,datorii pe t.scurt privind facturile comerciale,, !t G//,,datorii pe t.scurt fata de
partile legate,, !t K,/,,activitati auxiliare,, !t G5,,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, !t
G55,,datorii privind asigurarile,, !t G5K,,reserve pentru c%eltuieli si plati preliminate,, !t K,5,,consumuri
indirecte de productie,, !t /,.,,produse,,
In Ct 5..,,productia de baza,, se reflecta:
..costul efectiv al produselor fabricate si serviciilor prestate:
$t /,.,,produse,, $t M,,,,costul vinzarilor,, Ct 5..,,productia de baza,,
2.costul efectiv al rebutului definitive constatat in sectiile productiei de baza:
$t M,0,,alte c%eltuieli operationale,, Ct 5..,,productia de baza,,
3. costul reziduurilor si deseurilor metalice inregistrate la valoarea realizabila neta,precum si al materialelor
fabricate in sectiile intreprinderii:
$t /,,,,materiale,, Ct 5..,,productia de baza,,
La finele fiecarei per de gest contul K,,,,productia de baza,, se inc%ide. In acest caz soldul productiei in curs
de executie se trece in contul /,G,,productia in curs de executie,, prin f.c.
$t 2.-,,productia in curs de e&ecutie,, Ct 5..,,productia de baza,,.
La inceputul per de gest viitoare soldul productiei in curs de executie se restabileste in contul K,, printr-o
inregistrare inverse:
,t 5..,,productia de baza,, Ct 2.-,,productia in curs de e&ecutie,,
**. Analiza lichiditatii bilantului contabil.
Analiza lic%idit@Aii Bilan"ului contail ocup@ un loc central Bn aprecierea situaAiei financiare a firmei.
!alcularea Ci interpretarea coeficienAilor lic%idit@Aii Bn mod obligatoriu sunt incluse practic Bn orice materiale
analitice, ca de exemplu: nota explicativ@ la #aportul financiar anual> raportul conducerii Bntreprinderii c@tre adunarea
general@ a proprietarilor cu privire la rezultatele activit@Aii Bn perioada raportat@; proiectul de investiAii &pentru fondarea activit@Aii mixte etc#;
prospectul ofertei publice a valorilor mobiliare &prospectului de emisie a acAiunilor etc#; documentele de lucru ale auditorului privind aplicarea
procedurilor analitice; studiul cererii de credit etc.
ImportanAa deosebit@ a lic%idit@Aii decurge din natura economic@ a acestui indice. In cadrul ec%ilibrului financiar capacitatea de plat@,
lic%iditatea, solvabilitatea caracterizeaz@ una din cele mai importante condiAii de existenA@ a Bntreprinderii pe piaA@ - posibilitatea de a-Ci onora
obligaAiile de plat@ la termenele scadente.
Analiza lichidit"$ii n cadrul analizei e&prese
!lasarea activelor Bn funcAie de capacitatea acestora de a se transforma Bn mijloacele b@neCti Ci gruparea
surselor de finanAare Bn dependenA@ de necesitatea ac%it@rii la termenele scadente permite calcularea
coeficienAilor de lic%iditate.
$in definiAia lic%idit@Aii Bilan"ului contail formulat@ Bn paragraful ,3.,. poate fi dedus@ formula de baz@ a acestui indice:
In funcAie de componenAa num@r@torului Ci numitorului formulei de baz@, pot fi constituite numeroase
variante de indicatori ai lic%idit@Aii. In continuare vom examina trei din cele mai frecvent folosite sisteme
&metodici#. -ste de menAionat faptul c@ fiecare din aceste sisteme are o anumit@ sfer@ de aplicare, avantaje Ci
dezavantaje.
rimul sistem &metod@# de apreciere a lic%idit@Aii Bilan"ului contail este multilateral examinat Bn
literatura de specialitate Ci se foloseCte pe larg Bn cadrul analizei exprese a situaAiei financiare a
Bntreprinderii.
articularitatea metodei const@ Bn faptul c@ calcularea coeficienAilor se efectueaz@ sub aspect static Ci
exclusiv Bn baza datelor #aportului financiar. !onform acestui sistem se calculeaz@ Ci se interpreteaz@ 5
coeficienAi de lic%iditate. !aracteristica fiec@rui coeficient include urm@toarele aspecte:
[ denumire &variante de denumiri#
,
;
[ formul@ &modul# de calcul
,
;
[ semnificaAie &sensul economic#;
[ parametri de apreciere
,
&intervalul optim, recomandat, cerut, nivelul teoretic suficient, de siguranA@#;
[ cauze Ci consecinAe ale neBncadr@rii Bn intervalul optim;
[ situaAii de aplicare.
-ste de menAionat c@ Bn literatur@ de specialitate Ci activitatea practic@ exist@ confuzii numeroase Ci semnificative Bn privinAa denumirilor
coeficienAilor de lic%iditate. Adic@ se utilizeaz@ diferite denumiri pentru exprimarea coeficienAilor identici Ci invers, denumiri similare pentru
identificarea diferiAilor coeficienAi. $in punct de vedere practic, mult mai important este sensul economic, modul de calculare Ci apreciere a
coeficienAilor. $in aceste considerente, este rezonabil ca materialele analitice s@ conAin@ formula de calcul a coeficienAilor aplicaA
lic&i#itat$a cur$nt', care presupune comparaAia activelor curente cu datoriile pe termen scurt.
'emnificaAia &sensul economic# coeficientului lic%idit@Aii curente poate fi formulat@ Bn felul urm@tor: acest
indice arat@ dac@ Bntreprinderea dispune de active curente suficiente pentru ac%itarea datoriilor pe termen scurt Bn suma deplin@.
"nul dintre neajunsurile lic%idit@Aii curente const@ Bn faptul c@ aceasta nu Aine cont de componenAa &structura# activelor curente. Bntr-
adev@r, ele pot s@ aib@ o dimensiune suficient@, dar o structur@ inadecvat@. -ste evident c@ mijloacele b@neCti sau creanAele sunt mai uCor
disponibile pentru stingerea datoriilor dec\t stocurile de m@rfuri Ci materiale. In acest context, analiza lic%idit@Aii curente se completeaz@ prin
calcularea Ci interpretarea lic%idit@Aii intermediare Ci lic%idit@Aii absolute.
(ic&i#itat$a int$r"$#iar' reprezint@ un caz particular al lic%idit@Aii curente, condiAionat de faptul
excluderii din componenAa activelor lic%ide a stocurilor de m@rfuri Ci materiale, precum Ci a altor active
curente.
'ensul economic al lic%idit@Aii intermediare: acest coeficient reflect@ cota datoriilor pe termen scurt
care Bntreprinderea este capabil@ s@ ac%ite prin mobilizarea mijloacelor b@neCti, investiAiilor pe termen scurt
Ci creanAelor pe termen scurt.
!el mai strict Ci dur criteriu de apreciere a lic%idit@Aii Bl reprezint@ coeficientul lic&i#it')ii a*solut$.
In cadrul calcul@rii acestuia, se compar@ cele mai lic%ide active curente cu datorii pe termen scurt.
$up@ conAinutul s@u economic, acest coeficient caracterizeaz@ cota datoriilor pe termen scurt care
Bntreprinderea este capabil@ s@ ac%ite imediat utiliz\nd numai mijloacele b@neCti disponibile la moment.
In literatura de specialitate exist@ diferite p@reri Bn privinAa parametrilor de apreciere a lic%idit@Aii care
sunt prezentate Bn ultima coloana din tabelul ,3./. !a un factor pozitiv se apreciaz@ creCterea lic%idit@Aii, dar
pin@ la nivelul maximal recomandat. !u alte cuvinte, creCterea excesiv@ a coeficienAilor nu este binevenit@.
$ep@Cirea nivelului maximal recomandat reflect@ o structur@ iraAional@ a activelor Bntreprinderii, c\nd o
parte de mijloace sunt SBng%eAateS Bn stocuri anormale Ci nejustificate, care nu aduc venit.
In calitate de avantaje ale sistemului de apreciere a lic%idit@Aii Bn cadrul analizei exprese, pot fi
numite:
[ simplitatea Ci uCurinAa calcul@rii coeficienAilor;
[ accesibilitatea sursei informa"ionale $ Bilan"ului contail.
Avantajele menAionate condiAioneaz@ utilizarea frecvent@ a acestui sistem Bn practica economic@.
/itua$iile de aplicare a coeficienAilor lic%idit@Aii sunt foarte variate. ;om menAiona cele mai probabile
cazuri de utilizare a acestor coeficienAi:
[ la cererea creditului bancar: dep@Cirea coeficienAilor lic%idit@Aii faA@ de nivelul minimal cerut
constituie un grad corespunz@tor de siguranA@ pentru acordarea creditului, Bn caz contrar, creditorul
prudent va cere garanAii suplimentare ale ramburs@rii creditului &gajul, leasing-ul, garanAia de la
terAi etc#;
[ la acordarea avansului &pl@Aii prealabile# pentru activele ce urmeaz@ a fi primite Ci lucr@rile
&serviciile# ce urmeaz@ a fi executate &prestate#. $e exemplu, titularul &beneficiarul# construcAiei va
analiza lic%iditatea antreprenorului;
[ la acordarea creditului comercial &transmiterea activelor, acordarea serviciilor cu plata am\nat@#.
$e exemplu, furnizorul prudent va aprecia lic%iditatea consumatorului Ci, Bn cazul nivelului
insuficient ai lic%idit@Aii, va insista c@ Bn contract de livrare s@ fie inclus@ condiAia ac%it@rii Bn
avans;
[ la procurarea valorilor mobiliare &acAiunilor, obligaAiunilor etc.# cump@r@torul potenAial va analiza
lic%iditatea emitentului &Bn orice caz# Ci v\nz@torului &dac@ se cere plata Bn avans#;
[ la primirea cambiilor Bn contul ac%it@rii activelor &serviciilor v\ndute#.
Bn cazurile menAionate Ci Bn alte situaAii asem@n@toare, persoana care suport@ riscul financiar alege
criteriul de apreciere a lic%idit@Aii contragentului pornind de la urm@toarele considerente: cu c\t mai scurt@
este perioada de creditare, Bmprumutare, avansare, investire etc. cu at\t mai strict Ci dur criteriu va fi aplicat.
rintre dezavantajele &neajunsurile# sistemului de apreciere a lic%idit@Aii Bn cadrul analizei exprese
pot fi menAionate urm@toarele aspecte:
[ concordanAa static@ a mijloacelor Ci obligaAiilor de plat@ la un moment dat nu asigur@ corespunderea acestor elemente Bn viitor;
[ caracterul subiectiv al parametrilor de apreciere care nu sunt argumentaAi Bn mod logic Ci s-au stabilit Ain\nd cont de practica activit@Aii
Bntreprinderilor Bn condiAiile pieAei dezvoltate Ci aplic@rii '.I.!.;
[ ignorarea gradului diferit de lic%iditate a activelor reflectate Bn Bilan" Bn componenAa elementului patrimonial unic &produse finite
stocate la depozit din insuficienAa ambalajului sau din insuficienAa cererii, calit@Aii sc@zute etc#.
*-. ,ocumentatia privind miscarea mi=l banesti pe conturile din banci
+oate >, indiferent de forma juridic@ de organizare a acestora, sunt obligate s@ p@streze mijloacele b@neCti
temporare libere Bn instituAiile bancare.
La cererea agentului economic, b@ncile comerciale pot desc%ide diferite tipuri de conturi bancare: conturi
curente, conturi de depozit, conturi de Bmprumut, conturi provizorii, precum Ci conturi pentru tranzacAii Bn
valut@ naAional@ sau Bn valut@ str@in@.
lata prin virament este transferul unei sume de bani de la contul pl@titorului la contul beneficiarului prin
intermediul instituAiilor bancare.
entru p@strarea mijloacelor b@neCti libere, efectuarea pl@Ailor Ci Bncas@rilor, Bntreprinderile desc%id conturi
de decontare la b@nci, prin care sunt efectuate operaAiile de decontare. )elaAiile dintre Bntreprindere Ci banc@
poart@ un caracter contractual. Entreprinderile aleg de sine st@t@tor banca care Bi va deservi. entru
Bntreprinderile nou create, pRn@ la Bnregistrarea de stat, se desc%id conturi de decontare provizorii.
-liberarea banilor Bn numerar Ci viramente Bn conturi se efectueaz@ de c@tre banca conform documentelor
bancare tipizate, care trebuie legalizate cu semn@turile persoanelor indicate Bn fiCa cu specimentele de
semn@turi Ci amprenta Ctampilei.
*peraAiunile privind Bncasarea Ci plata mijloacelor b@neCti la?de la contul de decontare pot fi perfectate prin
urm@toarele documente primare:
a# dispoziAia de plat@;
b# dispoziAia de plat@ trezorerial@
c# dispoziAia incaso;
avizul privind Bncasarea numerarului;
d# cererea 4 dispoziAia de plat@;
acreditivul;
e# cecul de decontare etc.
$ocumentele spre plat@ se Bntocmesc Bn limita sau peste limita soldului de decontare. $ac@ soldul este egal
cu zero, cu banca comercial@ poate fi Bnc%eiat un contract de credit de tip overdraft, pentru mentinerea
fluxului necesar de pl@Ai ale Bntreprinderii.
$ocumentele de plat@, care se utilizeaz@ la efectuarea pl@Ailor prin virament pe teritoriul )epublicii
:oldova sunt urm@toarele:
,. dispoziAia de plat@;
/. dispoziAia de plat@ trezorerial@;
5. dispoziAia de plat@ acceptat@;
0. cerere-dispoziAie de plat@;
G. acreditivele;
.. nota de transfer;
M. cecul;
K. dispoziAia incaso;
L. dispoziAia incaso trezorerial@.
*+. ,efinitia si clasificarea consumurilor si cheltuielilor
Consumurile reprezinta resursele > utilizate pentru fabricarea produselor si prestarea serviciilor in scopul
obtinerii venitului. -le sunt legate nemijlocit de procesul de productie si isi gasesc intruc%iparea materiala in
stocurile produselor si productiei in curs de executie. La finele fiecarei per de gest consumurile se reflecta in
Bilantul C* ca active sin u se iau in calcul la determinarea rezultatului financiar al >.
!onsumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele articole:consumuri de materiale%cuprind
costul materialelor ; consumuri privind retribuirea muncii- include salariile de baza si suplimentare ale
muncitorilor incadrati in procesul de productie,premiile,adaosurile,contributiile la asigurarile
sociale,calculate in baza salariilor personalului care participa la procesul de productie ; consumurile
indirecte de productie 4 sunt legate de deservirea si gestiunea subdiviziunilor > si include:Uc%eltuieli de
intretinere si uzura mijloacelor fixe cu destinatie productive; Uamortizarea activelor nemateriale utilizate in
procesul de productie; Uuzura omvsd; Ualte consumuri aferente procesului de productie. !I se subdivizeaza
in:consumuri variaile-marimea carora depinde de modificarea volumului productiei &costul materialelor
consummate etc#; consumuri constante-marimea carora nu depinde de volumul productiei&uzura calculate in
baza metodei liniare#
Cheltuielile reprezinta diminuarile de avantaje economice care apar in procesul desfasurarii activitatii
economice-financiare a >. 'pre deosebire de consumuri,c%eltuielile nu se include in costul produselor
fabricate,ci se reflecta in raportul privind rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea
profitului net al per de gest.
!%eltuielile se efectueaza la > care desfasoara toate tipuril de activitati. In functie de directiile
efectuarii,acestea se subdivizeaza in tre grupe:
,.!% ale activitatii operationale
/.!% ale activitatii neoperationale
5.!% privind impozitul pe venit.
Ch activitatii operationale curind c% ocazionate de desfasurarea activitatii de baza a >. Acestea cuprind:
costul vinzarilor ; c% comerciale ; c% generale si administrative ; alte c% operationale.
Costul vinzarilor reprezinta o parte din consumurile aferente produselormarfurilor vindute si serviciilor
prestate. Acestea cuprind:
,.la > de productie- consumurile materiale directe,cons direct privind retrib muncii,contributiile pentru asig
sociale,!I aferente produselor vindute;
/.la > de comert-valoarea de bilant a marfurilor vindute;
5.la > de prestari de servicii-consum de materiale,cons privind retrib muncii,!I aferente serviciilor prestate.
Ch comerciale st c% aferente desfacerii produselor,marfurilor si prestarilor de servicii,si anume:c% privind
operatiunile de mar8eting ; c% de transport privind desfacerea ; c% de reclama ; c% privind returnarea si
reducerea preturilor la marfurile vindute ; comisioanele platite organizatiilor de desfacere,de comert
exterior,c% privind procurarea licentelor pentru exportul produselor si marfurilor etc.
Ch generale si administrative cuprind c% privind deservirea si gestiunea > in ansamblu:c% privind
uzura,repaatia si intretinerea mijloacelor fixe ; c% de intretinere a personalului administrative si de conducere
; impozitele,taxele si platile virate in buget potrivit legislatiei in vigoare,+;a nerecuperat,accizele ; c% in
scopuri de binefacere si sponsorizare ; c% pentru protectia muncii etc.
Alte ch operationale cuprind c% privind vinzarea altor active curente: c% privind arenda operationala ; c% sub
forma de amenzi,penalitati ; !I nerepartizate etc.
Ch activitatii neoperationale cuprind c% suportate de > la desfasurarea altor feluri de activitati. Acestea
cuprind: c% activitatii de investitii ; c% activitatii financiare ; pierderi exceptionale.
Ch activitatii de investitii rezulta din iesirea activelor pe t.lung si cuprind c% si pierderile aferente iesirii
activelor nemateriale,activelor materiale in curs de executie,terenurilor,mijloacelor fixe,resurselor
naturale,activelor financiare pe t lung etc.
Ch activitatii financiare rezulta din modificarea marimii si structurii capitalului propriu. Acestea cuprind c%
privind operatiunile aferente platii redeventelor,arendei finantate a activelor materiale pe t lung etc.
Pierderi e&ceptionale rezulta din evenimentele sau operatiunile rare si netipice care nu st legate de
activitatea economica-financiara a >.
Ch privind impozitul pe venit cuprind suma totale a c% privind imp pe venit luata in considerare la
calcularea profitului net al per de gest.
*2. :ormele de decontari fara numerar si contabilizarea acestora
latile fara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al te%nicii si evidentei bancare, cu virari de sume
dintr-un cont Bn altul, in urma livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari, prestarilor de servicii sau altor
drepturi de creanta Bn care intervin atRt platitorul cRt si beneficiarul sumei datorate, ceea ce generic poarta
denumirea de operatii de viramente sau decontare.
-fectuarea viramentelor fiind posibila numai prin intermediul conturilor desc%ise la banci, organizarea
operatiilor de Bncasari si plati este un atribut al operatorului bancar.
En ce priveste organizarea operatiilor de plati si Bncasari fara numerar, un rol important Bi revine 7F: care are
sarcina de a elabora codul normativ si de a concentra la dispozitia sa si operatiile de viramente ale celorlante
banci comerciale, devenind astfel centru unic de decontare al economiei nationale.
"nitatile bancare au sarcina de a participa la activitatea de organizare a platilor si Bncasarilor fara numerar,
urmarind anumite directii:
,. sa determine pe titularii de conturi Bn a utiliza cele mai potrivite forme si instrumente de plata, care sa duca
la accelerarea decontarilor;
/. sa urmareasca modul de Bndeplinire a obligatiilor contractuale si de plati.
Astfel, bancile au posibilitatea sa supraveg%eze ca Bncasarile si platile fara numerar sa se efectueze Bn
conformitate cu procesele economice reale si cu obligatiile contractuale dintre participanti.
7ancile pot respinge de la plata documentele de decontare care nu reflecta cauze economice reale, care nu
corespund din punct de vedere al necesitatii, oportunitatii si eficientei.
*5. <biectul si metoda CT de gestiune.:unctiile CT de gestiune
!ontab.de gest.se aplica prin diferite forme cum ar fi:
-bugetarea &ceea ce se aseamana mult cu sistemul din trecut de elaborare a planului te%nico-financiar a
intrepr.#;
-gestionarea pe centre de responsabilitate &brigazi, ateliere, alte subdiviziuni#;
-cont.de productie la baza careia sta informatia privind consumurile si calculatia costurilor.
C* de gestiune.este contab.care ofera informatii privind gestiunea interna a >si are drept scop de baza
solutionarea complexa a problemelor privind asigurarea activ.financiare, de desfacere si de investitii in baza
analizei situatiei economice create, elaborarii deciziilor concrete, organizarii si controlului asupra acestora.
+etoda conta.de gest.presupune un ansamblu de procedee si mijloace prin intermediul carora obiectele
contab.de gest.sint reflectate in sistemul international al intreprinderii. -lementele metodei !( sint variate din
acestea fac parte:
,.elementele de baza a contab.financiare &documentatia, evaluarea, dubla inregistrare, conturile contabile,
inventarierea#;
/.planificarea &bugetarea#;
5.metoda indicilor de dezvoltare a intrepr.si ritmurile de crestere a indicatorilor activitatii acestora;
0.calculatia 4 este un proces de determinare a costului de productie. La aceasta etapa in primul rind se face o
delimitare a consumurilor intre consumurile ce se atribuie productiei fabricate si celei ce apartin productiei
nefinisate. 'e evalueaza productia secundara si deseurile.
G.procedeele analizei economice &determinarea abaterilor a factorilor ce au influentat indicatorii rezultativi#;
..metodele economico-matematice &programarea liniara, extrapolarea, Harborele de deciziiI, matricile#;
M.rapoartele interne care sint necesare p-u executarea bugetelor si exercitare controlului acestora, luarii
deciziilor precum si alegerii politicii de contab.a intrepr.
Informatia din rapoartele interne este destinata doar utilizatorilor interni.
/copurile de baza ale contab.de gest.sint:
-furnizarea informatiei managerilor intrepr.p-u luarea deciziilor operative;
controlul, planificarea si pronosticarea eficientei economice a activitatii economice;
-asigurarea bazei informationale p-u stabilirea preturilor;
-alegerea celor mai eficiente directii de dezvoltare a intrepr.
:unctiile contab.de gest:
,#asigurarea tuturor nivelurilor de gestiune cu informatii necesare p-u bugetare;
/#formarea informatiilor care servasc drept mijloc de comunicare interna intre nivelurile de conducere si
diferite subdiviziuni structurale ale intrepr;
5#controlul operativ si evaluarea activitatii subdiviziunilor si a intrepr.in ansamblu;
0#planificarea de perspectiva si coordonarea dezvoltarii intrepr.pe viitor in baza analizei si avaluarii
rezultatelor efective ale activitatii.
*7. Perfectarea documentara si CT mi=loacelor banesti in caserie
Entreprinderile, indiferent de tipul de proprietate Ci form@ juridic@ de organizare, Bn procesul activit@Aii sunt
obligate s@ efectueze decont@ri cu persoanele juridice Ci fizice prin virament. $e aceea Bntreprinderile
p@streaz@ mijloacele b@neCti Bn conturile bancare.
+otodat@ pentru efectuarea decont@rilor curente > li se permite s@ aib@ disponibilit@Ai b@neCti Bn numerar.
Encasarea Ci p@strarea numerarului, precum Ci decont@rile Bn numerar se efectuiaz@ la > prin casierie.
*peraAiunile Bn casierie sunt efectuate de c@tre casier care poart@ responsabilitatea material@ pentru integritatea
disponibilului b@nesc Ci a %Rrtiilor de valoare primite la p@strare. )esponsabilitatea material@ poart@ un caracter juridic
numai Bn cazul cRnd cu casierul s-a Bnc%eiat contractul de r@spundere material@.
En casierie se permite p@strarea mijloacelor b@neCti pentru scopuri gospod@reCti, delegarea salariaAilor Bn scopuri de
serviciu etc, Bn limita stabilit@ de c@tre banca comercial@ la care Bntreprinderea are cont bancar.
En casieria Bntreprinderii b@ncii Bn numerar pot fi primiAi din contul bancar, din vRnz@rile produselor, m@rfurilor Ci
serviciilor, Bn urma ramburs@rii avansurilor neutilizate de c@tre titularii de avans, sub form@ de desp@gubiri din partea
gestionarilor Ci Bn alte cazuri.
!asierul primeCte numerarul Bn casierie din contul bancar Bn baza cecului bancar, Bntocmit de c@tre contabilul-Cef sau alt@
persoan@ numit@ de acesta. En cec se indic@ denumirea emitentului, numele Ci prenumele mandatarului, suma solicitat@ Bn
cifre Ci Bn litere. ;erso cecului cuprinde suma divizat@ dup@ destinaAie &remunerarea muncii, avans, c%eltuieli
gospod@reCti, etc.#, semn@turile emitentului &prima 4 a conduc@torului, iar a dou@ 4 a contabilului-Cef sau a altor
persoane cu drept de a pune semn@tura respectiv@# adeverite prin Ctampila Bntreprinderii, datele din buletinul de
identitate al persoanei care primeCte numerarul.
La intrarea mijloacelor b@neCti Bn casierie din contul bancar Ci Bn alte cazuri se BntocmeCte $ispoziAia de Bncasare semnat@
de contabilul-Cef sau de alt@ persoan@ Bmputernicit@.
!%itanAa la dispoziAia de Bncasare semnat@ de contabilul-Cef Ci casier, certificat@ prin Ctampila casierului serveCte drept
confirmare a primirii numerarului. -a se BnmBneaz@ pl@titorului.
La eliberarea numerarului din casierie se BntocmeCte $ispoziAia de plat@ semnat@ de c@tre conduc@torul Ci contabilul-Cef
al Bntreprinderii sau de alt@ persoan@ Bmputernicit@.
La sfBrCitul fiecarei zile de munc@, dispoziAiile de Bncasare Ci de plat@ se Bnregistreaz@ de c@tre casier Bn )egistrul de cas@,
Bn care se determin@ soldul de mijloace b@neCti Bn casierie la Bnceputul zilei, Bncas@rile Ci ieCirile acestora Bn decursul
zilei, precum Ci soldul la sfRrCitul zilei.
)egistrul de cas@ se BntocmeCte Bn dou@ exemplare. rimul exemplar r@mRne Bn casierie, iar al doilea se detaCeaz@ de la
registru Ci serveCte casierului drept raport, care Bmpreun@ cu documentele anexate se prezint@ Bn contabilitate.
)egistrul de cas@ mai poate fi Bntocmit Ci automatizat, la calculator, prin intermediul programelor contabile specializate.
!ontrolul asupra Ainerii corecte a registrului de cas@ se pune Bn sarcina contabilului >.
->. Continutul si modul de intocmire a Raportului privind flu&ul capitalului propriu

Raportului privind flu&ul capitalului propriu constituie o parte componenta a raportului financiar
total.)aportul caracterizeza acea parte a activelor care constituie proprietatea >.Aceasta reprezinta o garantie
pentru creditori privind ac%iatrea datoriiilor in cazul lic%idarii >.anume la aceasta parte a activelor au dreptul
sa pretind proprietarii dupa satisfacerea pretentiilor patrimoniale ale creditorilor.
)aportul privind fluxul capitalului propriu constan din 0 capitole, care cuprind date privind soldurile si
modificarile partilor componente ale cap propriu:
A# capital statutar si suplementar;
7# rezerve;
!# profit nerepartizat&pierderea neacoperita#;
$#capital secundar.
In postul Capital statutar &rd 3,3# se arata marimea valorii privind aporturile proprietarilor > la patri,oniul
acestuia contabilizata in contul 3.. BCap statutar1.In 'A in postul nominalizat se reflecta val nominala a
acitiunilor plasate, in ')L-val partilor sociale ale asociatiilor.
In postul Capital suplimentar &rd 3/3# se reflecta fluxul capiatlului suplimentar sub forma de diferente dintre
pretul de realizare a actiunilor si val nominala a acestora, precum si sub forma de diferente de curs aferente
aporturilor valutare la capit statutar.La completarea )aportului trebuie de luat in considerare faptul ca soldul
contului 3.2 BCap suplimentar1 paote fi debitor sau creditor.
In postul Capital nevarsat &rd 353# se reflecta informatia privind existenta si modificarea datoriilor
proprietarilor > aferente aporturilor la cap statutar.'e reflecta in )aport in baza datelor contului 3.3 Cap
nevarsat numai cu cifre negative si se scad la completarea rindurilor de totalizare din raportul in cauza.
In postul Capiatal retras &rd 303#se reflecta datele privind existenta si miscarea actiunilor
propriirascumparate de la actionari.Acestea actiuni se reflecta in contul 3.* Capital retras la val de procurare
si se arata cu cifre negative.
In cap 2 din raport se prezinta datele privin existenta si miscarea cap de rezerva a;l > care cuprinde Hrezerve
satabilite de legislatie1&rd 3.3#, BRezerve prevazute de stat1 &rd 3M3#si
Halte Rezerve1&rd 3K3#.
In cap 5 din raport se prezinta informatia privind existenta si miscarea profitului nerepartizat &pierderii
neacoperite# al >.
I postul Hrofit nerepartizat &pierderea neacoperita# al anilor precedenti &rd ,,3#se reflecta inform privind
existenta si miscarea prof nerepartizat&pierderea neacoperita# al anilor precedenti.In baza datelor din contul
332 Profit nerepartizat !pierderea neacoperita# al anilor precedenti in coloana G se arata acoperirea
pierderilor anilor trecutiiar in coloana .-utilizarea profitului nerepartizat.
In postul BProfit net !pierdere# al per de gest1&rd ,/3# se reflecta informatia privind existenta si miscarea
profitului nerepartizat &pierderii#al anului de gest carea aramas la dispozitia > dupa impozitare.
In postul Hrofit utilizat al anului de gestiuneI&rd ,53# se reflecta informatia privind utilizarea profitului
conform deciziei proprietarilor > efectuate in cursul anului si contabilizata in contul 33* B,ividende platite in
avans1.
In cap 0 din raport se reflecta datele referitaore la existenta si miscare cap secundar al >.
In postul B,iferente din reevaluarea activelor pe t8l&rd ,G3#se reflecta informatia privind diferentele
rezultate la >din reevaluarea activelor pe t?l.$iferentele de reevaluare se evidenteaza in contul 50, $iferente
de reevaluarea activelor pe t?l pina la momentul iesirii activelor., atunci cind suma ecarturilor de reevaluare se
trece la venituri din activ de investitii, iar suma reducerii-la c%elt activ de investitii.
In postul H'ubventiiI&rd ,.3# se reflecta informatia privind existenta si miscarea subventiilor de sta.In baza
datelor din contul 50/ H'ubventii > de statI in coloana G din raport se arata constatarea subventiilor
contabilizate prin metoda de capital, iar in coloana .- constatarea subventiilor ca venit.
-.. Contabilitatea investitiilor pe termen lung si scurt
4nvestitia este un activ detinut de > investitoare in scopul ameliorarii situatiei sale financiare prin maj cap
propriu, obtinerea veniturilor si altor profituri.
In functie de termenul presupus de detinere, investitiile se grupeaza in:
-investitii pe t?l; investitii pe t?s;
Investitia pe t?l sunt investitiile, pe care > are intentia sa le detina mai mult de un an.
Investitia pe t?s cuprind investitiile pe care > are intentia sa le vinda sau sa le ac%ita in curs de un an.
-videnta analitica a investitiilor se tine intr-un registru special care includ:den investitie, emitentul titlurilor
de val, cantitatea, val nominala, val de piata.
entru ev sintetica a invest pe t?l in lanul de conturi sunt prevazute urm conturi:
.3. 4nvest pe t8l in parti nelegate
.32 4nvest pe t8l in parti legate
.33 (odificarea valorii investitiilor pe t8l
In cazul intrarii investitiilor se evaluiaza la val de intrare care este egala cu suma mijl banesti platita sau val
venala a altei forme de compensare oferita la procurarea investitiilor.
;al de intare se compune din val de procurare si c%eltuielile eferente procurarii&comisioane de bro8er,
impozite nerecuperate prevazute de legislatie#
Investitiile pe t?l se reflecta in bilant in baza uneia din urm met de evaluare:
-la val de intrare;
-la val de reevaluare;
- la val cea mai mica dintre val de intare si val de piata
:et valorii de intare este considerata ca met de baza.-senta ei consta in aceea ca val de intare ramine
nesc%imbata pe parc per de detinere a investitiei.-xceptie fac doar obligatiunilor procurate la pretul diferit de
cel nominal in cazul cind diferenta se amortizeaza.'copul amortizarii dieferentei de pret consta in aveea ca la
momentul rambursarii obligatiunilor val de profcurare trebuie sa fie egala cu cea nominala.
:et reevaluarii periodice a investitiilor poate fi utilizata de > pentu a lua ijn consideratie variatia sc%imbarii
cursului lor pe piata titlurilor de valoare.
In componenta investitiilor pe t?s se includ obligatiunile cu termenul de detinere presupus nu mai mare de un
an,alte titluri de val cu lic%iditate inalta, depozite si imprumutri acordate.
Investitiile pe t?s se reflecta in conturile:
23. 4nvestitii pe t8s in parti nelegate
232 4nvestitii pe t8s in parti legate
233 ,iminuarea valorii investitiilor pe t8s
rocurarea investitiilor pe t?s se inreg in !+&la val de intrare# astfel:
$t /5, !+ /0,, /0/, /05
Aceasta operatiune paote fi reflectata si cu ajutorul conturilor -32 ,atorii fata de personal privind alte
opartiuni1 si -37 Alte datorii pe t8s in cazul cind momentul procurarii investitiilor nu coincide cu momentul
platii acestora.
-2. Continutul si modul de intocmire a raportului privind :lu&ul mi=l banesti.
)aportul privind fluxul mijloacelor b@neCti este unul din formularele de baz@ ale rapoartelor financiare Bn
care se reflect@ toate modific@rile Bn resursele financiare ale > din punct de vedere al Bncas@rii Ci pl@Aii
mijloacelor b@neCti Bn perioada de gestiune respectiv@.
)aportul privind fluxul mijloacelor b@neCti se BntocmeCte Bn baza metodei de cas@. +oate Bncas@rile Ci pl@Aile
mijloacelor b@neCti Ci ale ec%ivalentelor acestora se contabilizeaz@ la sumele Bncasate efectiv Bn casierie sau
Bnscrise Bn conturile evidenAei lor.
l@Aile mijloacelor b@neCti se reflect@ Bn sumele eliberate efectiv Bn casierie sau transferate de pe conturile
bancare. *peraAiunile se consider@ finalizate Bn ziua Bn care au fost suportate c%eltuielile efective sau au fost
primiAi bani reali Bn casierie sau Bn conturile bancare.
!onform cerinAelor 'F! M, mijloacele b@neCti, Bn scopul includerii Bn )aportul privind fluxul
mijloacelor b@neCti, cuprind:
Fumerarul care se afl@ la dispoziAia Bntreprinderii &monede, bancnote, valut@#;
$epuneri Bn conturile de decontare Ci valutar la b@nci;
:ijloace Bn acreditive, carnete de cecuri, carduri de credit;
$epuneri Bn conturi curente, speciale Ci de alt@ natur@ la b@nci &cu excepAia depozitelor#.
La Bntocmirea raportului specificat toate mijloacele b@neCti Ci ec%ivalentele lor &inclusiv cele legate# se
Bnsumeaz@ Ci se contabilizeaz@ la suma total@
En practica internaAional@ se aplic@ dou@ metode de Bntocmire a )aportului privind fluxul mijloacelor b@neCti:
:etoda direct @ , prin intermediul c@reia Bn raport se prezint@ Bncas@rile Ci pl@Aile totale ale mijloacelor b@neCti
pe direcAiile activit@Aii >. Aceast@ metod@ permite a ar@ta sursele principale ale fluxului Ci direcAiile retragerii
mijloacelor b@neCti, a trage concluzii operative privind suficienAa mijloacelor pentru pl@Aile aferente datoriilor
curente, stabileCte leg@tura reciproc@ Bntre suma de vRnzare Ci Bncas@rile b@neCti;
:etoda indirect @, prin intermediul c@reia profitul net &pierderea# din activit operaA se ajusteaz@, AinBnd cont de
modific@rile operate Bn cursul perioadei de gestiune Bn m@rimea stocurilor de materiale, datoriilor Ci creanAelor
legate de activ operaA, posturilor neb@neCti &amortizarea, amBnarea impozitelor etc.#, precum Ci a tuturor
posturilor legate de activitatea de investiAii Ci financiar@ Bn mijloace b@neCti reale. Aceast@ metod@ permite a
ar@ta leg@tura reciproc@ dintre diferite tipuri de activit@Ai ale >, precum Ci dintre profitul net Ci modific@rile
operate Bn activele Bntreprinderii Bn cursul anului de gestiune.
!onform cerinAelor 'F! M, toAi agenAii economici din )epublica :oldova Bntocmesc )aportul privind fluxul
mijloacelor b@neCti prin metoda direct@ care
permite a generaliza Bn raport toate Bncas@rile Ci pl@Aile reale ale mijloacelor b@neCti Bn baza registrelor
contabile Ci documentelor primare cu total cumulativ de la Bnceputul perioadei de gestiune.
:etoda indirect@ se recomand@ Bn scopuri de verificare.
-3.Ct altor creante pe termen scurt
Inregistarea si ac%itarea creantelor pe termen scurt e destinat contul de activ 227 BAlte creante pe t8s1.In $t
se reflecta inregistrarea creantelor pe t?s, iar in !t-ac%itarea lor.
'oldul contului e debitor si reprezinta suma altor creante pe t?s la finele per de gestiune.
-videnta analitica a altor creante pe t?s se tine pe fiecare debitor in parte si termnene de aparitie a acestora.
La contul //L pot fi desc%ise urm subconturi:
//L, !reante pe t?s ale companiilor de asigurariI
//L/ !reante pe t?s ale organelor de asigurari sociale;
//L5 !reante pe t?s privind pretentiile inaintate si recunoscute;
//L0 !reante pe t?s privind alte operatii
!ontul 227 se $+ in contrapartida cu !t urm conturi:
+.2 la reflectarea sumelor pretentiilor inaintate si recunoscute de furnizori sau alti subiecti economici, acre
urmeaza a fi recuperate de acestea in termenele coordonate reciproc;
+23 la reflectarea creantei companiilor de asigurare privind suma calculata a despagubirii de asigurare la
intervenirea cazurilor de risc prevazute in contract
!ontul 227 se !+ in contrapartida cu $+ urm conturi:
2*. la stingerea in numerar a reclamatiilor adjudecate sau recunoscute benevol de partenerul de afaceri;
2*2 la inregistrarea pe contul curent in valuta nationala a sumei despagubirii de asigurare transferata de
compania respectiva;
2.* la trecerea la pierderi a altor creante pe t?s compromise.
-*. Continutul si caracteristica Raportului de profit si pierdere.
In lumea de afaceri )aportul de profit si pierdere se considera ca una din cele mai importante si
esentiale a rapoartelor financiare care prezinta un interes primordial atit p? conducerea intreprinderii, cit
si pentru altsi utilizatori externi.
Indicatorii prezentatsi in )aportul de profit si pierderepot fi divizatsi in 5 grupe:
- venituri
- c%eltuieli
- rezultate financiare&profituri sau pierdere# care prezinta diferentsa intre venituri si c%eltuieli.
In prectica mondiala )aportul de profit sau pierdere se intocmeste in forma] de treapta sau mai
multe trepte. In primul caz se grupeaza separat toate veniturile si c%eltuielile intreprinderei, a caror suma
algebrica reflecta rezultatul financiar. A doua modalitate se bazeaza pe o serie de calcule intermediare
ale profitului sub aspectul unor feluri distincte de activitati ale intreprinderii &operationala , de investitii,
financiara# si ca urmare a evenimentelor exceptionale.
)aportul de profit si pierdere cuprinde ,G indicatori ce reflecta veniturile, c%eltuielile si
profiturile&pierdere# realizate in cursul perioadei de gestiune curente si perioadei corespunzatoare a
anului precedent. rimii K indicatori omponenti ai raportului nominalizat caracterizeaza veniturile,
c%eltuielile si rezultate din activitatea operationala a intreprinderei, determinate de statutul acesteia care
prezinta, in fond o activitate curenta ce se reinnoeste continuu.
+e%nica de intocmire a )aportului de profit si pierdere consta in complitarea fiecarui rind in baza
rulajelor aferente conurilor de venituri si c%eltuieli din clasele + si 2 ale Planului de conturi contabile.
In procesul completarii raportului nominalizat, rezultatele pozitive&profit# se inregistreaza cu cifre
obisnuite, fara pranteze, iar cele negative&pierdere# 8u paranteze.
% In postul H0enitul in vinzariI !cod rd.>.># se reflecta valoarea produselor, marfurilor expediate,
lucrarilor executate, serviciilor prestate la tarif de livare, fara +;A si accize. ;eniturile din vinzari
reprezinta suma rulajului creditor al contului+..1venituri din vinzari1
% In postul HCostul vinzarilorI!cod >2># se arata costul produselor, marfurilor vindute&voalarea
marfurilor vindute la intrep de comert#, prestari de servicii&consumuri p?u materiale si retribuire muncii-
la intrep de prestari de servicii#. !ostul vinzarilor reprezinta suma rulajului debitor a contului 2..
Bcostul vinzarilor1
- ostul HProfit brut!pierdere globala#I!cod rd. >3># prezinta diferenta dintre marimea
diferentelor nete!rd >.># si costul vinzarilor! rd >2># .
- In postul BAlte venituri opereationale1 !cod rd. >*># se inregistreaza veniturile reflectate in
crediul contului +.21 Alte venituri operationale1
% In postul HCheltuieli comerciale 1 !cod rd >-># se refl c%elt aferente vinzarii produselor finite,
marfurilor si serviciilor contabilizate in debitul contului 2.21 Cheltuieli comerciale1.
Cheltuieli comerciale cuprind : c%eltuieli de ambalare, c%. de transport, c%. de reclama, c%.de mar8eting, c%.
rivind retribuirea muncii vinzatorilor etc.
- In postul BCheluieli generale si administrative1 !cod rd >+># se inregistreaza c%eltuieli
aferente gestiunii intreprinderii acumulate in debitul contului 2.31 Cheluieli generale si
administrative1 si iclude: c%. rivind retribuirea muncii personalului de administratie,
contributiile p?u asigur sociale, uzura, c% p?u intretinerea transp auto de serviviu etc
- In postul1Alte cheltuieli operationale1 !cod rd >2># din )aportu de profit si pieredere se
reflecta c%elt inregistrate in contul 2.*1Alte cheltuieli operationale1 . * parte a c%elt
nominalizate poarta un caracter justificat &valoarea de bilants a activilor curente realizate,
sumele diferentei dintre stocuri de marfuri si materiale si valoarea realizabila nete a acestora
etc#* alta parte din aceste c%elt poarta un caracter neprodutiv&amenzile,penalitatsi si
dezpagubirile spre plata, costul rebutului definitiv#
- In potul BRezultatul din activitatrea operationala)profit !pierdere#1 &cod rd >5># se
reflecta rezultatatul financiar determinat in modul urmator: la profitul brut&pierdere#aratat in
&rindul >3># se insumeaza alte venituri oprationale&rindul >*>#, iar din suma obtinuta se scad
c%eltuielile comerciale!rd >->#, c%eltuieli generale si administrative !rd >+># si alte c%eltueli
oprationale!rd >2>#
- In postul BRezultatu din activitatea de investitii)profit!pierdere#1! cod rd >7># se reflecta
dif dintre venituri si c%eltuieli din operatiunile legate de existenta si miscarea activelor pe
termen lung. ;enituri din activitatea de investitii pot servi: valoarea activelor pe termen lung
vindute la preturi livrate fara +;A si accize, dividendele de primit aferente actiunilor, si alte
venituri acumulate in creditl contului +2.1 0enituri din activitatea de investitii1. La
determinarea rezultatului financiar din activitatea de investitii in categoria c%eltuielilor pot sa
figureze: valoarea de bilant a activlor pe termn lung iesite,sumele reducerelor aferente
activelor pe termen lung iesite si alte c%eltuieli acumulate in debitul contului 22.1cheltuieli
ale activitatii de investitii1
- In postul Brezultatul din activitatea financiara )profit!pierdere#1 !cod rd .>># se refl dif
dintre venituri si c%eltuieli aferente operatiunilor legate de modificarile in marimea si
structura capitalului propriu si mijl imprumutate.i componenta veniturilor se in8lude:
c%iria&dobinda#calculata aferenta activelor pe termen lung predate in arenda finantsata,
valoarea activelor primite 8u titlu gratuit si alte venituri acumulute in creditul +221venituri
din activitatea financiara1. !%eltuielile cuprind: platile&dobinda# aferente activelor pe termen
lung luate in arenda finantsata,pierderi din diferente de curs aferente conturilor valutare si
operatiunilor in valuta straina, si alte c%eltuieli acumulate in debitul contului 2221Cheltuieli
ale activitatii financiare1
- In postul BRezultatul din activitatea economico%financiara)profit!pierdere#1 !cod rd ..>#
se inregistreaza profitul sau pierderea obtinuta de intreprindere in cusul perioadei de gesiune
din toate feluilr de activitati.acest rezultat se determina prin insumarea datelordin rindurile:
Rezultatul din activitatrea operationala)profit !pierdere#1 &cod rd >5>#D BRezultatu din
activitatea de investitii)profit!pierdere#1! cod rd >7>#D Brezultatul din activitatea
financiara )profit!pierdere#1 !cod rd .>>#
- In postul BRezultat e&ceptional)profit!pierdere#1 !cod rd .2>#se refl dif dintre veniturile si
c%eltuieli aparute ca rezultat al evenimentelor si operatiunilor exceptionale
neprevazute&calamitatsi naturale, actiuni militare#.'e determina dif dintre rulajul acumulat la
contul +231venituri e&ceptionale1 si rulajul debitor in cadrul contului 2231pirdere
e&ceptionala1
- In postul BProfitul!pierderea#perioadei de gestiune pina la impozitre1!cod rd .3># se
reflcta rezultat financiar obtinut de intreprindere in cursul perioadei din de gesiune din toate
felurile de activaitati si rezultatul exceptional, se determina prin insumarea datelor din
rindurile: BRezultatul din activitatea economico%financiara)profit!pierdere#1 !cod rd ..>#
si BRezultat e&ceptional)profit!pierdere#1 !cod rd .2>#
- In postul BCheltuieli !economii#pivind impozitul pe venit1!cod rd .*># se refl suma
impozitului pe venit calculata prin metoda acceptat de intreprinderea contribuabila spre plata
in rate, se indica cu total cumulativ
- ostul de Bpofit net!pierdere neta#1! cod rd .-># reprezinta diferentsa dintre
BProfitul!pierderea#perioadei de gestiune pina la impozitre1!cod rd .3># si BCheltuieli
!economii#pivind impozitul pe venit1!cod rd .*>#. $atele din acest rind trebuie sa
corespunda cu profitul net&pierdere# al perioadei de gestiune reflectate i bilantul contabil&rd
GL3#
--.CT creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate
(eneralizarii informatiei privind existenta, inregistrarea si ac%itarea creantelor pe t?s&adica nu mai mare de
un an#aferente veniturilor calculate e destinat contul de activ 2251creantelor pe termen scurt privind
veniturile calculate1.
In $t se reflecta inregistrarea creantelor privind veniturile calculate, iar in !+-ac%iatrea acestora.'oldul e
debitor si reprezinta suma creantelor pe t?s aferente veniturilor calculate la finele per de gestiune.
La contul //K pot fi desc%iseurm subconturi:
//K, !reante pe t?s privind arenda
//K/ !reante pe t?s privind dobinziile si redeventele calculate;
//K5 !reante pe t?s privind dividentele calculate;
//K0 !reante pe t?s privind alte venituri
-videnta analitica a creante pe t?s privind veniturile calculate se tine pe fiecare debitor in parte si termene de
ac%itare.
!ontul 225 se $+ in contrapartida cu !t urm conturi:
+.2 la transmiterea :F in arenda curenta altei >;
+2. la procurarea obligatiunilor si actiunilor, acordarea imprumuturilor;
+22 la transmiterea :F in arenda finantata
!ontul 225 se !+ in contrapartida cu $+ urm conturi:
2*. la depunerea numerarului in casa;
2*2 si 2*3 la incasarea mijloacelor in contul curent in valuta nationala sau straina desc%is la 7! respectiva.
-+. ilan$ul contabil % procedeu metodic specific contabilit"$ii
!ontabilitatea este singura form@ a evidenAei economice care reflect@ Bntreaga activitate economic@ a
unit@Ailor patrimoniale. -a realizeaz@ acest lucru, nu ca un scop Bn sine, ci pentru a asigura informaAiile
necesare fundament@rii deciziilor de conducere economic@, pentru a reflecta gestiunea patrimonial@ Ci pentru
a contribui implicit la cunoaCterea rezultatelor activit@Aii economice. e o anumit@ treapt@ a dezvolt@rii
economico-sociale, activitatea economic@ s-a amplificat deosebit de mult, odat@ cu aceasta amplificRndu-se
Ci conAinutul informaAiei contabile. e fondul progresului economic generalizat, s-a produs creCterea
cantit@Aii Ci diversit@Aii informaAiei contabile, situaAie care a Bngreunat utilizarea acesteia Bn mod eficient Bn
conducerea activit@Ailor economice, rezultRnd necesit@Ai suplimentare de sistematizare Ci prezentare. En
aceast@ ordine de idei, contabilitatea Ci-a creat un ansamblu de instrumente de sistematizare Ci generalizare a
informaAiei, dintre acestea cea mai important@ lucrare fiind *ilan)ul conta*il.
-xpresia de bilanA, provine de la cuvintele latineCti HiI Ci Hlan&I, care desemneaz@ etimologic o
balanA@ cu dou@ talere egale. +ermenul se refer@ Bn primul rRnd la reprezentarea grafic@ a bilanAul similar@ ca
forma unei balanAe cu dou@ braAe egale, sugestiv comparabil@ cu forma literei H+I. Aceast@ reprezentare are
la baz@ principiul dublei reprezent@ri a patrimoniului unit@Ailor, considerat fundamentul noii abord@ri
moderne a contabilit@Ai.
7ilanAul este un procedeu metodic specific contabilit@Aii, Bntocmit pe baza principiului dublei
reprezent@ri a patrimoniului, care sistematizeaz@ Ci generalizeaz@ informaAia contabil@. -l este o ampl@
lucrare de sintez@, constituindu-se practic Bntr-o oglind@ a patrimoniului entit@Aii economice la un moment
dat.
artea stRng@ a bilanAului &partea stRng@ a H+I-ului# se numeCte ACT40. En aceast@ parte se
eviden$iaz" patrimoniul unit"$ii din punct de vedere al formei sale concrete, al manifest"rii ;i
e&isten$ei sale fizice, aici reg@sindu-se activele imobilizate, activele circulante precum Ci activele de
trezorerie, constituite Bn forme practice de utilizare a resurselor Bntreprinderii. $enumirea de activ este dat@
de principala caracteristic@ a componentelor sale, Bn sensul Bn care acestea se afl@ Bntr-o continu@ miCcare,
transformRndu-se permanent dintr-o stare fizic@ de existenA@ Bn alta &de exemplu: activele b@neCti sunt
c%eltuite pentru ac%iziAionarea de materie prim@, aceasta se consum@ devenind produs finit, valorificat
ulterior prin vRnzare devenind din nou Bn bani#.
artea dreapt@ a bilanAului &partea dreapt@ a H+I-ului# se numeCte PA/40. En aceast@ parte a talerului
bilanAier reg@sim acelaCi patrimoniu valoric, dar privit din punct de vedere al provenienAei, pasivele
reflectEnd sursele !resursele# patrimoniale, aici reg@sindu-se capitalurile Ci datoriile instituAiei. $enumirea
de pasive provine de la tendinAa relativ static@ a acestor elemente, modific@rile Bn timp fiind mult mai lente
decRt dinamica elementelor de activ.
En activitatea practic@ bilanAul nu are forma asem@n@toare unei balanAe cu dou@ laturi, ci se prezint@ sub
form@ de tabel Bn care cele dou@ p@rAi se succed, Bns@ Bn scop didactic bilanAul este tratat simplificat Ci
reprezentativ, sub forma unei balanAe cu dou@ laturi, astfel:

4 3 A ' F G 3 .........
?ncheiat la data de ............
ACT40 PA/40
A!+I;- A+)I:*FIAL-


'")'- A+)I:*FIAL-
*2*A- AC*9V *2*A- PA/9V
En titlu, dup@ cuvRntul ilan" se Bnscrie numele unit@Aii patrimoniale al c@rei patrimoniu este
reprezentat Ci perioada fiscal@ pentru este Bntocmit acesta. En cuprinsul bilanAului, patrimoniul unit@Aii este
prezentat pe trei trepte de sistematizare, astfel:
- pe treapta 4%a de sistematizare sunt prezentate cele dou@ p@rAi ale bilanAului, activul Ci pasivul,
detaliate sintetic Ci simplificat, pe seama principiului dublei reprezent@ri a patrimoniului &grad de
generalizare maxim#;
- pe treapta a 44%a de sistematizare, fiecare din cele dou@ p@rAi ale bilanAului sunt detaliate la rRndul
lor, pe patru grupe astfel:
a. pentru activ: grupa I Active imoilizate
grupa II Active circulante
grupa III Conturi de regularizare (i asimilate
grupa I; Primele privind ramursarea oliga"iunilor

b. pentru pasiv: grupa I Capital propriu
grupa II Provizioane pentru riscuri (i cheltuieli
grupa III 0atorii
grupa I; Conturi de regularizare (i asimilate
- pe treapta a 444%a de sistematizare, fiecare grup@, atRt din activ cRt Ci din pasiv este detaliat@
analitic, pe un num@r de posturi bilanAiere, mai multe sau mai puAine, funcAie de complexitatea grupei.
-lementul de baz@ al bilanAului este postul bilan$ier, care trateaz@ categorial unul sau mai multe elemente
patrimoniale, funcAie de nivelul s@u analitic.
Astfel conceput, bilanAul comport@ o relevan$" economic", Bn sensul Bn care, fiecare post ilan"ier
con"ine informa"ii despre un anumit element patrimonial de care agentul economic are nevoie pentru a-Ci
desf@Cura activitatea Bn condiAii rezonabile. *rice activ imobilizat sau circulant, orice surs@ sau orice proces
economic &fie sub form@ de c%eltuieli, fie sub form@ de venituri#, satisface anumite necesit@Ai economice ale
unit@Aii patrimoniale Ci creeaz@ Bn ansamblu, condiAiile necesare pentru ca agentul economic s@ participe la
activit@Aile specifice din sfera producAiei sau a prest@rilor de servicii.
-ste de remarcat Bn acelaCi timp Ci relevan$a =uridic" a bilanAului, care rezid@ din manifestarea
personalit"ii ,uridice a unit"ilor patrimoniale Ci din comportamentul responsabil Ci opozabil faA@ de terAi,
Bn termenii drepturilor Ci obligaAiilor asumate. Astfel, Bn activ sunt prezente elemente patrimoniale, respectiv
posturi bilanAiere, ce exprim@ relaAii juridice &de natur@ comercial@ sau contractual@#, rezultate din stabilirea
unor raporturi de drept cu alAi agenAi economici sau persoane fizice &de exemplu posturile bilanAiere
HClien"iI, H0eitori diver(iI sau H0econtri cu asocia"ii privind capitalulI#. En ceea ce priveCte pasivul,
practic toate posturile bilanAiere incumb@ o relevanA@ juridic@, resursele unit@Ailor patrimoniale derivRnd
practic din manifest@rile unor raporturi juridice de diferite naturi &de exemplu posturile bilanAiere HCapital
socialI, H<urnizoriI, HPersonal $ remunera"ii datorateI sau H0ividende de platI#. -ste evident Bns@ c@ Bntre
cele dou@ planuri de relevanA@, respectiv cel economic Ci cel juridic, exist@ relaAii de determinare Ci
intercondiAionare, Bns@ dat@ fiind raAiunea existenAei patrimoniale, prioritar@ este accep"iunea economic a
fenomenelor &ceea ce constituie de fapt unul din principiile enunAate ale contabilit@Aii#.
7ilanAul nu cuprinde Bns@ numai situaAia patrimonial@, Bnregistrat@ Ci prezentat@ sinoptic la un moment
dat, ci oglindeCte Bn final rezultatele financiare obAinute de unitatea patrimonial@, prin postul bilanAier
denumit HProfit (i pierdereI &reg@sit Bn pasivul bilanAului datorit@ naturii sale de resurs#.
e baza celor prezentate, pot fi formulate urm@toarele tr"s"turi definitorii ale bilanAului:
a. bilan$ul reprezint" un tablou static ce reflect" n e&presie valoric" ;i ntr%o form"
sistematizat", situa$ia patrimoniului agen$ilor economici, la un moment dat, precum ;i rezultatele
financiare finale ob$inute de ace;tia;
b. sistematizarea informa$iei contabile n bilan$ se face pe trepte de detaliere, de la general la
particular Ci de la sintetic la analitic, ceea ce conduce la obAinerea unor indici sau indicatori din ce Bn ce mai
sintetici, cu valoare informaAional@ sporit@ Bn vederea fundament@rii deciziilor de conducere economic@;
c. ntre activul ;i pasivul bilan$ului trebuie s" e&iste permanent o deplin" egalitate, denumit"
generic $+alitat$ *ilan)i$r', n primul rEnd pentru faptul c" la baza ntocmirii acestuia st" principiul
dublei reprezent"ri a patrimoniului, ceea ce face ca orice post bilan$ier din activ s" aib" o surs" de
provenien$" n pasiv &Horicare utilizare are o resurs ini"ialI#, dup" cum oric"rei surse din pasivul
bilan$ului trebuie s"%i corespund" un activ patrimonial &Horicrei resurse i corespunde o manifestare
practic su form de utilizareI#.
-2.CT creantelor pe t8s ale personalului

(eneralizarii informatiei privind existenta formarea si ac%itarea creantelor salariantelor fata de > e destinat
contul 222 Creante pe t8s ale personalului.
!ontul e de activ.In $t se reflecta inregistrarea creantelor pe t?s ale personalului fata de >, iar in !+-ac%itarea
acestor creante sau casarea in cazuri neordinare.'oldul e $tsi reprezinta datoriile perosnalului fata de unitatea
la sf per de gestiune.
La contul 222 pot fi desc%ise urm subconturi:
//M, !reante pe t?s privind retribuirea muncii
//M/ !reante pe t?s privind ale titularilor de avans
//M5 !reante pe t?s privind marfurile vindute in credit
//M0 !reante pe t?s privind recuperarea daunei materiale
//MG !reante pe t?s privind ale personalului privind alte operatiuni.
-v analitica a creantelor pe t?s ale personalului se tine pe fiecare debitor, tipuri de creante, termene de
inregistrare si ac%iatre a acestora.
e masura calcularii creantelor pe t?s ale personalului se debiteaza contul //M si se crediteaza conturile:
2*.-la acordarea avansurilor personalului in contul retribuirii muncii :
+.2- la reflectarea sumelor prejudiciului material, recunoscute de persoanele vinovate , carea urmeaza a fi
recuperabile in per de gestiune curenta;
-3.-la reflectarea sumelor platite in plus aferente retribuirii muncii la finele per de gestiune;
-.2-la reflectarea creditelor pe t?s acordate direct din banca salariatilor pentru scopuri personale.
e masura stingerii creantelor pe t?s ale personnalului se crediteaza contul //M si se debiteaza conturile:
-3.-la ac%itarea creantelor personalului prin retinerea de salariu;
2*.-la varsarea numeralului de catre personal in caseria >;
.23.2..- la inregistrarea bunurilor materiale procurate prin intermediul titularilor de avans
/0,,G5,-la recuperarae daunei materiale prin depunerea banilor in caserie sau retinerea resalonata a salariului.
-7. CT avansurilor pe t8s acordate
(eneralizarii informatiei privind avansurile pe t?s acordate &pina la un an# acordate furnizorilor si
antreprenorilor e destinat contul 22* Bavansurilor pe t8s acordate1.
!asta cont e de activ, in $t se reflecta sumele avansurilor pe t?s acordate, iar in !+-sumele avansurilor trecute
in cont&adica la stingerea datoriilor fata de furnizori sau antreprenori#.'oldul e debitor si reprezinta avansurile
acordate, dar inca netrecute in cont la finele per de gestiune.Acest sold se reflecta in comportamentul / al
bilantului.
-v analitica se tine pe fiecare beneficiar de avans in parte cu indicarea destinatiei avansului si datei acordarii.
La acordarea avansurilor in contul viitoarelor livrari de marfuri sau materiale ,t 2** CT 2*2
$aca operatia comerciala din anumite cauze n-a avut loc, atunci avansul e restituit: ,T2*2 CT 22*
$upa primirea bunurilor de la furnizor si inregistrarea datoriei fata de acesta!,T 2.. CT -2.# se purcede la
trecerea avansului in cont cu stingerea partiala sau completa a datoriei. ,T -2. CT 22*
!u acordul ambelor parti avansul acordat poate fi perfectat ca imprumut pe t?s ,T 23. CT 22*
+>.(odul de calculare si CT T0A si accizelor
T0A este un impozit general de stat si reprezinta forma de percepere la buget a unei parti din val impozabila a
marfurilor livrate si serv prestate pe teritoriul ):.
In cazul livrarii marfurilor si prestarii serv se aplica urm cote ale +;A:
-cota standart-/3Ppentru majoritatea marfurilor si servicii;
-cota redusa-KP-pentru piine si produse de panificatie, lapte prroduse lactate, medicamente;
-cota redusa GP-pentru gazenaturale si luc%ifiate;
-cota 3-pentru marfurile si serv exportate, traficul de marfuri inter.
latitori ai +;A sunt p<si F care dsfasoara activitatea de intreprinzator si efectuiaza livrariu impozabile pe
parcursul a ,/ luni consecutivein suma ce depaseste plafonul satbilit de lege.
$ata obligatiei fiscale apare la momenetul livrarii bunurilor sau serviciilor, fie la momentul eliberari FF sau
primirii platii.
Fiecare subiect impozabil e obligat sa intocmeasca si sa prezinte declaratia privind +;A pentru fiecare per
fiscala nu mai tirziu de ultima zi a lunii care urmeaza dupa per fiscala.
Livrarile impozabile cu +va trebuie sa fie insotite de FF-document cu regim special care justifica operat econ,
suma +;A si atesta dreptul trecerii in cont a +;A la cumparator.rocurarile si livrarile sunt inregistrate in
#eg de evidenta a procurarilor si #eg de evidenta a livrarilor, in baza carora se intocmeste declaratia privind
+;A
+;A aferenta livrarilor de bunuri si serv impozabile cu +;A pe piata interna se reflecta in !t contului
-3*1,at privind decontarile cu bugetul1in corespondenta cu $t conturilor de evidenta a mijl banesti sau a
creantelor.
Accizele repr un impozit indirect de stat care se stabilesc pentru unele marfuri de consum si pentru activ
dasfasurata in domeniul jocurilor de noroc.Acest impozit se include in valoarea de cumparare a marfurilor
supuse accizelor, iar la vinzare nu sete calculat si ele sunt ac%itate de catre consumator.
7aza impozabila a accizelor se exprima in etalon natural in cazul cind cota aciizelor e stabilita in suma
absoluta la o unitate de masura a marfii, in cazul in care cota accizelor e stabilita in P, numita ad valorem.
*bligatia de plata a accizelor apare la data livrarii marf supuse accizelor din incaparea de acciz care repr
totalitatea locurilor ce apartin subiectului impunerii.
'uma aciizelor platite la buget se calc lunar in marimea accizelor aferente livrarilor de marfuri supuse
accizelor din !+ contului G50 H$at privind decontarile cu bugetulI
$aca agentul economic procura marfa supusa accizelor cu intentia de o prelucra sau a produce alta marfa
supusa accizelor, suma accizelor se refl in $t 22- Bcreante pe t8s privind decontarile cu bugetul1 subcontul
22-. BAcize de trecut in cont1

+.. CT creantelor pe t8s afereante facturilor comerciale
(eneralizarii informatiei privind existenta formarea si ac%itarea creantelor cu o durata mai mica de un an de
catre cumparatori sau clienti sunt destinate conturile 22. creante pe t8s aferente facturilor comerciale. -
cont de activ , in $t se reflecta formarea creantelor, iar in !+-ac%tarea lor.'oldul e debitor si se reflecta in
comportamentul / al bilantului.
La contul //, pot fi desc%ise urm subconturi:
//,, Facturi de primit in tara;
//,/ Facturi de primit in strainatate;
//,5 !ambii primite
In caliatate de docum justificative sunt folosite contractele, dispoziile de plata, diverse c%itante, fact de
expeditie, fact fiscale.
-v analitica se tine pe fiecare debitor in parte cu indicarea termenului de formare si de ac%iatare.
La inregistrarea creantelor clientilor pentru produsele finite vindute&fara t;A# se intocmeste f.c:
$+ //, !+ .,,
Intrarea mijl banesti in scopul ac%itarii creantelor pe t?s afereante fac fiscale :$+ /0/ !+ //,
La trecerea creantelor pe t?l in categoaria creantelor pe t?s $+ //, !+ ,50
+2.Ct altor cheltuieli operationale
Alte ch operationale include c% aferente activitatii de baza a > care nu se refera la c% comerciale,generale si
administrative. -videnta lor se tine la contul 2.*,, Alte ch operationale,,
In cursul per de gest alte c% operationale se acumuleaza in $t M,0 cu total cumulative de la inceputul anului
si se reflecta prin urmatoarele inregistrari contabile:
. reflectarea val de bilant a materialelor,animalelor la crestere si ingrasat,omvsd,titluri de valoare pe t
scurt,documentelor banesti vindute:
$t M,0,, alte c% operationale,, !t /,,,,materiale,, !t /,/,,animale la crestere si ingrasat,, !t /,5,,omvsd,,
!t /5,,,investitii pe t scurt in parti nelegate,, !t /0.,,documente banesti,,
2. reflectarea c% aferente vinzarii materialelor,animalelor la crestere si ingrasat si altor active curente:
$t M,0,, alte c% operationale,, !t /,,,,materiale,, !t //M,,creante pe t scurt ale personalului,, !t
G/,,,datorii pe t scurt privind facturile comerciale,, !t G//,,datorii pe t.s. fata de partile legate,, !t
G5,,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, !t G55,,datorii privind asigurarile,, !t G5L,,alte
datorii pe t.s.,, !t K,/,,activitati auxiliare,,
3. ac%itarea sau calcularea c% privind creditele si imprumuturile primate,cu exceptia cazurilor de capitalizare
a acestora
$t M,0,, alte c% operationale,, !t G,,,,credite bancare pe t.s.,, !t G,/,,credite bancare pe t.s. privind
salariatii,, !t G,5,,imprumuturi pe t.s.,,
*. reflectarea c% anticipate aferente per de gest curente:
$t M,0,, alte c% operationale,, !+ /G,,,c% anticipate curente,,
-. trecerea la c% a avansurilorpe t.s. acordate anterior si nereclamate,la care a expirat termenul de prescriptie
$t M,0,, alte c% operationale,, !+ //0,,avansuri pe t.s. acordate,,
+. trecerea la c% a creantelor personalului,a creantelor privind veniturile calculate etc cu termenul de
prescriptie expirat
$t M,0,, alte c% operationale,, !t //M,,creante pe t. s ale personalului,, !t //K,,creante pe t.s. privind
veniturile calculate,, !t //L,,alte creante pe t.s.,,
2. trecerea la c% a valorii de bilant a investitiilor pe t.s.care nu pot fi ac%itate:
$t M,0,, alte c% operationale,, !t /5,,,investitii pe t.s. in parti nelegate, !t /5/,,investitii pe t.s. in parti
legate,,
5. reflectarea lipsurilor si pierderilor valorilor materiale,mijloacelor si documentelor banesti constatate cu
ocazia inventarierii:
$t M,0,, alte c% operationale,, !+ /,,,,materiale,, !t /,/,,animale la crestere si ingrasat,, !t /,5,,omvsd,,
!t /,G,,productia in curs de executie,, !t /,.produse,, !t /,M,,marfuri,, !t /0,,,casa,, !t /0.,,documente
banesti,,
7. reflectarea costului rebutului definitive sic % privind remedierea rebuturilor:
$tM,0,, alte c% operationale,, !t K,,,,productia de baza,, !t K,/,,activitati auxiliare,, !r /,,,,materiale,,
!t G5,,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, !t G55,,datorii privind asigurarile,,
.>. reflectarea c% aferente emisiunii si plasarii titlurilor de valoare
$t M,0,, alte c% operationale,, !t /0/,,cont de decontare,, !t /05,,cont valutar,, !t G5L,,alte datorii pe t. s.,,
... trecerea la c% a consumurilor de productie indirecte constante nerepartizate:
$t M,0,, alte c% operationale,, !t K,5,,!I,,
.2. trecerea la c% a sumelor diferentelor dintre costul stocurilor de materiale si marfuri si valoarea realizabila
neta a acestora:
$tM,0,, alte c% operationale,, !+ /,,,,materiale,, !t /,/,,animale la crestere si ingrasat,, !t /,5,,omvsd,,
!t /,G,,productia in curs de executie,, !t /,.,,produse,,
.3. calcularea uzurii activelor nemateriale si mijloacelor fixe transmise in arenda operationala:
$t M,0,, alte c% operationale,, !t ,,5,,uzura activelor nemateriale,, !t ,/0,,uzura mijloacelor fixe,,
.*. ac%itarea sau calcularea amenzilor,penalitatilor,despagubirilor:
$tM,0,, alte c% operationale,, !t /0/,,cont de decontare,, !t /05,,cont valutar,, !t G5L,,alte datorii pe t.s.,,
.-. reflectarea sumei diminuarii valorii de intrare sau a celei reevaluate a investitiilor pe t.s.:
$t M,0,, alte c% operationale,, !t /55,,diminuarea valorii investitiilor pe t.s,,
La finele fiecarei per de gest rula=ul ,t 2.*,, alte c% operationale,, se reflecta in rindul cu aceeasi denumire
>2> al raportului privind rezultatele financiare si se ia in calcul la determinarea rezultatului financiar.
La finele per de gest,conturile de evidenta a c% activitatii operationale se inc%ed prin trecerea rulajelor
debitoare ale acestora la rezultatul financiar. In acest caz se intocmeste f.c.:
$t 5G,,,rezultatul financiar total,, !t M,,,,costul vinzarilor,, !t M,/,,c% comerciale,, !t M,5,,c% generale si
administrative,, !t M,0,,alte c% operationale,,
+3. ,ocumentataia primara si CT productiei si marfurilor
-v existentei si miscarii produselor finite, semifabricatelor de productie proprie si a produselor sec se tine in
contul 2.+ BProduse.1Acesta e un cont de activ.In $t se inregistreaza costul efectiv al produselor finite,
semifabricatelor si produselor secundare, obtinute in unitate in decursul anului de gest, iar in !+-iesirea
produselor din gestiune prin utilizare, expediere si vinzare.
'oldul e $t si indica existenta produselor finite, semifabricatelor si produselor secundare la finele per de gest.
La contul /,. pot fi desc%ise urm subconturi:
/,., roduse finite
/,./ 'emifabricate din prod proprie
/,.5 roduse secundare
rodusele procurate sunt estimate la val de cumparare&fara +;A si rabatul comercial#.rodusele receptionate
de la arandasi sunt estimate la val contractuala.
rodusele fabricate la > se inreg astfel $t /,. !t K,,
rocurarea produselor: $+ /,. !+ G/,
("rfurile cuprind bunurile ac%izitonate Bn vederea revinz@rii Bn aceeaCi stare.*rganizarea contabilit@Aii
m@rfurilor este influenAat@ de mai mulAi factori."n prim factor Bl reprezint@ forma circulaAiei:cu ridicat@ sau cu
am@nuntul, comercializarea Ci producerea m@rfurilor necesitBnd Bntocmirea actelor adecvate.
En cazul circulaAiei m@rfurilor cu ridicata, vBnzarea se efectueaz@ Bn baza de documente , Bncasarea urmBnd a se
realiz prin virament.
En cazul circulaAiei cu am@nuntul, vBnzarea se efectuiaz@ cu plat@ imediat@, Bn numerar.
entru evidenAa m@rfurilor se utilizeaz@ contul 2.2 6("rfuri1, care se utilizeaz@ pentru evidenAa existenAei
Ci miCc@rii m@rfurilor. -ste un cont cu funcAie contabil@ de activ Ci se debiteaz@ cu valoarea de intrare a
m@rfurilor.'oldul e $t si reprezinta existenta marfurilor in depozite si alte locuri de pastrare la finele per de
gestiune.
$ocument primar pentru efectuarea Bnregistrarii contabile serveCte factura fiscal@.
+*. CONTABILITATEA CELT!IELILOR "ENERALE #l A$MINI%TRATI&E
!%eltuielile generale Ci administrative reprezint@ c%eltuielile ce Ain de gestiunea &conducerea# Ci deservirea Bntreprinderii
Bn ansamblu. Bn componenAa lor se includ:
sumele retribuirii muncii calculate personalului administrativ Ci gospod@resc;
contribuAiile pentru asigur@rile sociale de stat Ci primele de asigurare obligatorie de asistenA@ medical@ calculate Bn
procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ Ci gospod@resc;
uzura calculat@ Ci c%eltuielile privind BntreAinerea &reparaAia, Bnc@lzirea, iluminarea etc.# mijloacelor fixe cu destinaAie
general@ de-gospod@rie sau destinate ocrotirii naturii;
amortizarea calculat@ a activelor nemateriale cu destinaAie general@ de gospod@rie;
plata calculat@ pentru bunurile luate Bn arend@ operaAional@ cu destinaAie general@ de gospod@rie &computere, spaAii pentru
depozitare C.a#;
impozitele Ci taxele calculate conform legislaAiei Bn vigoare &cu excepAia impozitului pe venit#;
c%eltuielile de filantropie &binefacere# Ci sponsorizare;
ajutorul material acordat salariaAilor Ci pensionarilor;
c%eltuielile de deplasare ale personalului administrativ Ci gospod@resc;
c%eltuielile de reprezentanA@ legate de recepAia delegaAiilor altor Bntreprinderi cu scopul Bnc%eierii contractelor bilaterale;
c%eltuielile de poCt@ Ci telegraf, de judecat@, de audit, consultative Ci de alt gen;
c%eltuielile pentru preg@tirea Ci reciclarea personalului, inclusiv plata pentru instruirea Bn baz@ de contract la universit@Ai Ci
colegii;
c%eltuielile pentru BntreAinerea instituAiilor de cultur@ Ci curative, c@minelor Ci cantinelor aflate la bilanAul Bntreprinderii;
c%eltuielile pentru procurarea literaturii speciale, actelor normative Ci legislative, pentru abonarea la ediAiile periodice
necesare Bn activitatea de Bntreprinz@tor &de exemplu, la revistele H!ontabilitate Ci auditS, HAgricultura :oldoveiS C. a.#;
c%eltuielile pentru procurarea sau confecAionarea blanc%etelor de documente Ci registre necesare pentru Ainerea
contabilit@Aii;
pl@Aile efectuate Bn favoarea lucr@torilor concediaAi Bn leg@tur@ cu reorganizarea Bntreprinderii sau
reducerea statelor de personal;
alte c%eltuieli aferente deservirii Ci gestiunii Bntreprinderii.
Fomenclatorul detaliat al c%eltuielilor generale Ci administrative este prezentat Bn paragraful /3 din /.F.C. 3
BComponen$a consumurilor ;i cheltuielilor ntreprinderiiH.
:@surarea Ci constatarea c%eltuielilor generale Ci administrative se efectueaz@ prin analogie cu costul
vBnz@rilor.
+otodat@ spre deosebire de costul vBnz@rilor Ci c%eltuielile comerciale care au fost examinate Bn Bntreb@rile precedente pentru
unele tipuri de c%eltuieli generale Ci administrative sunt stabilite de (uvern anumite limite Ci normative &de exemplu, pentru
c%eltuielile de deplasare, de filantropie Ci sponsorizare etc.#. $ep@Cirile acestor limite Ci normative sunt considerate diferenAe
permanente, nu se accept@ ca deduceri Bn scopuri fiscale, iar la determinarea venitului impozabil se adaug@ la rezultatul financiar
pBn@ la impozitare far@ Bnregistr@ri contabile &adic@ prin calcul#. !u toate acestea dep@Cirile Bn cauz@ se reflect@ Bn contabilitatea
financiar@ deopotriv@ cu celelalte sume ale c%eltuielilor generale Ci administrativeS .
*peraAiile ce Ain de constatarea c%eltuielilor generale Ci administrative se perfecteaz@ cu urm@toarele documente:
[solicitarea Bn scris a organizaAiei necomerciale, religioase sau altei organizaAii privind acordarea ajutorului filantropic sau de
sponsorizare, contractul de acordare a ajutorului filantropic sau de sponsorizare, factura de expediAie, ordinul de plat@ - Bn cazul
transmiterii bunurilor materiale sau vir@rii mijloacelor b@neCti cu titlul de filantropie sau sponsorizare. erfectarea documentelor
enumerate este prev@zut@ de Regulamentul privind modul de confirmare a dona$iilor n scopuri filantropice ;i8sau pentru
sus$inerea de sponsorizare, aprobat prin ^ot@rBrea (uvernului nr. 0KL din 0 mai ,LLK;
[ ordinul conduc@torului Bntreprinderii privind recepAia delegaAiei altei Bntreprinderi &cu indicarea obligatorie a componenAei
delegaAiei, scopului, programului Ci termenului vizitei#, informaAia Bn scris privind rezultatele vizitei, raportul privind c%eltuielile
suportate cu documentele justificative anexate &cecuri, bilete, facturi fiscale, foi de parcurs C. a.#.procesul-verbal de raportare a
c%eltuielilor Bn cauz@ la c%eltuielile de reprezentanA@ - Bn cazul constat@rii c%eltuielilor pentru recepAia delegaAiilor ca c%eltuieli de
reprezentanA@;
_ tabelul de pontaj - Bn cazul calcul@rii retribuirii muncii personalului administrativ Ci gospod@resc;
_ decontul de avans - Bn cazul decont@rii avansurilor primite de persoane cu destinaAie general@ de gospod@rie la detaCarea
acestora Bn deplas@ri de serviciu;
[ borderoul de calculare a amortiz@rii activelor nemateriale Ci borderoul de calculare a uzurii
mijloacelor fixe - Bn cazul calcul@rii amortiz@rii Ci uzurii patrimoniului cu destinaAie general@ de gospod@rie;
[ ordinul conduc@torului Bntreprinderii, dispoziAia de plat@, bonul &de uz intern# - Bn cazul acord@rii
ajutorului material cu bani Bn numerar, produse, combustibil sau alte active pensionarilor sau salariatilor
nevoiaCi;
[ factura fiscal@ sau factura de expediAie - in cazul calcul@rii pl@Ailor &datoriilor# ordinare pentru
bunurile luate Bn arend@ operaAional@, precum Ci pentru alte servicii prestate de terAi;
_ nota de contabilitate - Bn cazul calcul@rii contribuAiilor pentru asigur@rile sociale de stat Ci primelor de
asigurare obligatorie de asistenA@ medical@ Bn procentul stabilit de la sumele salariului personalului
administrativ Ci gospod@resc etc.
(eneralizarea informaAiei privind c%eltuielile generale Ci administiative constatate se efectueaz@ cu ajutorul contului de activ
2.3 HCheltuieli generale ;i administrativeH. En debit se reflect@ cu total crescBnd de la Bnceputul anului sumele c%eltuielilor
constatate, iar Bn credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total. e parcursul anului soldul contului este debitor
si reprezint@ suma c%eltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 5, decembrie soldul contului este egal cu zero.
La contul 2.3 HCheltuieli generale ;i administrativeH pot fi desc%ise subconturi pe grupe comasate de
c%eltuieli &de exemplu, c%eltuieli de reprezentanA@, c%eltuieli de deplasare, BntreAinerea personalului
administrativ Ci gospod@resc etc#.
-videnAa analitic@ se Aine pe articole, centre de apariAie a c%eltuielilor Ci alte directii stabilite de politica de contabilitate a
Bntreprinderii.
En continuare sunt prezentate cele mai frecvente Bnregistr@ri contabile care Ain de constatarea c%eltuielilor generale Ci
administrative, precum Ci de decontarea lor dup@ destinaAie.
,. !alcularea retribuirii muncii personalului administrativ Ci gospod@resc:
debit contul 2.3,
credit contul -3..
/. !alcularea contribuAiilor pentru asigur@rile sociale de stat Bn procentul stabilit de la sumele salariului personalului
administrativ Ci gospod@resc.
debit contul 2.3,
credit contul -33.
5. !alcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenA@ medical@ Bn procentul stabilit de la sumele salariului personalului
administrativ Ci gospod@resc:
debit contul 2.3,
credit contul -3-.
0. $econtarea valorii de bilan` a activelor curente uti%zate pentru necesita`i generale de gospodarie:
debit contul 2.3,
credit conturile 2.., 2.3, 2.+ etc.
5. !alcularea amortiz@rii activelor nemateriale Ci uzurii mijloacelor fixe cu destinaAie general@ de gospod@rie:
debit contul 2.3,
credit conturile ..3 Ci .2*.
.. $econtarea dup@ destinaAie a unei p@rAi din c%eltuielile anticipate curente legate de deservirea Ci gestiunea Bntreprinderii Bn
ansamblu:
debit contul 2.3,
credit contul 2-..
M. !alcularea impozitului funciar Ci taxelor locale:
debit contul 2.3,
credit contul -3*.
K. !alcularea ajutorului material persoanelor nevoiaCe:
debit contul 2.3,
credit contul -32.
'ot". Bn continuare, dac@ ajutorul material se acord@ Bn form@ b@neasc@, se BntocmeCte Bnregistrarea conitabil@: debit contul
-32 Ci credit conturile 2*., 2*2, 2**. $ac@ ajutorul material se acord@ Bn form@ natural@ &de exemplu, cu produse agricole,
combustibil solid b. a.#, atunci contul -32 se debiteaz@ Bn contrapartid@ cu creditul conturilor 2..,2.2, 2.+, .23 C. a. +otodat@ se
calculeaz@ taxa pe valoarea adaugat@ Bn procentul stabilit de la valoarea de piaA@ a activelor transmise: debit contul -32 Ci credit
contul -3*. En Bnc%eiere Bn ambele cazuri din venitul total al salariatului &inclusiv suma ajutorului material acordat# se reAine
impozitul pe venit: debit cmtul -3. Ci credit contul -3*.
L. )eflectarea c%eltuielilor de filantropie Ci sponsorizare:
debit contul 2.3,
credit conturile 2.., 2.+,.23, 2*2 etc.
,3. !onstatarea c%eltuielilor generale de gospod@rie suportate de titularii de avans &cu sau f@r@ acordarea
avansului#:
debit contul 2.3,
credit conturile 222 bi -32.
,,. Ac%itarea pl@Aii pentru serviciile bancare &cu excepAia dobBnzilor pentru creditele primite#:
debit contul 2.3,
credit contul 2*2.
'ot". Aceast@ Bnregistrare contabil@ se BntocmeCte Bn baza extrasului din contul curent Bn valut@
naAional@.
,/. $econtarea c%eltuielilor acumulate dup@ destinaAie la finele anului:
debit contul 3-.,
credit contul 2.3.
+-. CONTABILITATEA CELT!IELILOR COMERCIALE
!%eltuielile comerciale sunt legate direct sau indirect de vBnzarea produselor, executarea lucr@rilor sau
prestarea serviciilor contra plat@, Bn componenAa lor se includ:
[ c%eltuielile de transport care Bn cazul expedierii produselor vBndute nu sunt recuperate de cump@r@tori
&adic@ ele se acoper@ pe seama Bntreprinderii-vBnz@tor#;
[ c%eltuielile privind sortarea Ci ambalarea produselor finite efectuate la depozitul de producAie-marfa;
[ c%eltuielile privind diverse tipuri de publicitate;
[ c%eltuielile ce Ain de retumarea Ci reducerea preAurilor la produsele vBndute;
[ sumele decontate ale creanAelor compromise aferente facturilor comerciale;
[ salariile calculate angajaAilor care deservesc procesul de comercializare a produselor;
[ contribuAiile pentru asigur@rile sociale de stat Ci primele de asigurare obligatorie de asistenA@ medical@
calculate de la sumele salariului lucr@torilor de mai sus;
[ uzura calculat@ Ci c%eltuielile privind BntreAinerea mijloacelor fixe &reparaAia, Bnc@lzirea, iluminarea etc.#
utilizate Bn procesul comercializ@rii produselor;
_ amortizarea calculat@ a licenAelor Ci altor active nemateriale legate de procesul de comercializare a
produselor;
[ pl@Aile efectuate Bn valoarea punctelor vamale Bn cazul operaAiilor de export;
[ c%eltuielile ce Ain de participarea la expoziAii Ci tBrguri;
valoarea mostrelor de produse transmise gratuit cump@r@torilor in conformitate cu contractele Bnc%eiate
Ci care Bn continuare nu trebuie restituite Bntreprinderii;
_ c%eltuielile privind studierea pieAelor interne Ci externe, colectarea Ci prelucrarea datelor privind produc@torii - concurenAi;
_ constituirea provizionului pentru decontarea &acoperirea# creanAelor dubioase ale cump@r@torilor Ci
clienAilor etc.
Fomenclatorul detaliat al c%eltuielilor comerciale este indicat Bn paragraful ,K din /.F.C. 3 BComponen$a consumurilor ;i
cheltuielilor ntreprinderiiH.
*peraAiile ce Ain de constatarea c%eltuielilor comerciale se perfecteaz@ cu urm@toarele documente:
_ borderou de calculare a amortiz@rii activelor nemateriale Ci borderou de calculare a uzurii mijloacelor fixe - Bn cazul
calcul@rii amortiz@rii Ci uzurii patrimoniului care deserveCte procesul de comercializare a produselor;
[ foaie de evidenA@ a muncii Ci lucr@rilor executate, tabel de pontaj, ordin de lucru Bn acord - Bn cazul calcul@rii salariului
angajaAilor implicaAi Bn sfera de comercializare a produselor;
[ proces-verbal de casare a materialelor - Bn cazul decont@rii materialelor utilizate pentru ambalarea producAiei-
marf@, BntreAinerea g%eretelor Ci altor Bnc@peri de tBrguiala;
[ bon &de uz intem# - Bn cazul decont@rii obiectelor de mic@ valoare Ci scurt@ durat@ mai ieftine de ,G33 lei?bucata la
eliberarea acestora din depozit pentru necesit@Aile sferei de comercializare &de exemplu, c@ldiri, Bmbr@c@minte special@ etc.#;
[ list@ de inventariere a creanAelor, proces-verbal al comisiei de inventariere, ordin &dispoziAie# al conduc@torului
Bntreprinderii - Bn cazul decont@rii creanAelor compromise privind facturile comerciale ale altor Bntreprinderi Ci persoane;
[ decont de avans - Bn cazul aprob@rii c%eltuielilor suportate de titularii de avans Bn leg@tur@ cu exportul produselor,
studierea pieAelor de desfacere, participarea la expoziAii etc.;
[ factur@ de expediAie sau factur@ fiscal@ - Bn cazul calcul@rii datoriilor faA@ de alte Bntreprinderi pentru serviciile
comandate &de publicitate, de transportare a producAiei - marf@, de deservire a utilajului de cBnt@rit Ci m@surat etc.#;
[ not@ de contabi%tate - Bn cazul constituirii provizionului pentru creanAele dubioase, calcul@rii contribuAiilor pentru
asigur@rile sociale de stat Ci primelor de asigurare obligatorie de asistenA@ medical@ de la suma salariului angajaAilor din sfera de
desfacere, decont@rii c%eltuielilor comerciale la finele anului dup@ destinaAie etc.
(eneralizarea informaAiei privind c%eltuielile comerciale constatate se efectueaz@ cu ajutorul contului de pasiv 2.2
BCheltuieli comercialeH. En debit se reflect@ cu total crescBnd de la Bnceputul anului sumele c%eltuielilor
constatate, iar Bn credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total e parcursul anului soldul
contului este debitor Ai reprezint@ suma c%eltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestmlui. La 5,
decembrie soldul contului este egal cu zero.
La contul 2.2 BCheltuieli comercialeH pot fi desc%ise subconturi pe grupe comasate de c%eltuieli &de
exemplu, c%eltuieli de transport privind desfacerea, c%eltuieli de ambalare a produselor C. a.#.
-videnAa analitic@ se Aine pe articole, centre de responsabilitate Ci alte direcAii stabilite de politica de contabilitate a
Bntreprinderii.
En continuare sunt prezentate cele mai frecvente Bnregistr@ri contabile care Ain de constatarea c%eltuielilor comerciale Ci
decontarea lor dup@ destinaAie.
,.!alcularea salariului angajaAilor implicaAi Bn sfera de-desfacere &vBnz@tori, %amali, mar8etologi, paznici C. a.#:
debit contul 2.2,
credit contul -3..
/.!alcularea contribuAiilor pentru asigur@rile sociale de stat Bn procentul stabilit de la suma salariului angajaAilor din sfera de
desfacere:
debit contul 2.2,
credit contul -33.
5.!alcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenA@ medical@ Bn procentul stabilit de la suma salariului angajaAilor
din sfera de desfecere:
debit contul 2.2,
credit contul -3-.
0.$econtarea valorii de bilanA a activelor curente utilizate Bn sfera de desfacere:
debit contul 2.2,
credit conturile 2.., 2.3, 2.+ etc.
G. )eflectarea c%eltuielilor privind transportarea producAiei-marfa dup@ destinaAie cu forAe &mijloace# proprii:
debit contul 2.2,
credit contul 5.2.
..)eflectarea c%eltuielilor privind transportarea producAiei-marfa dup@ destinaAie cu ajutorul terAilor:
debit contul 2.2,
credit contul -2..
2. !onstituirea provizionului pentru creanAele dubioase:
debit contul 2.2,
credit contul 222.
K.!onstituirea provizionului pentru returnarea sau reducerea preAurilor la produsele vBndute:
debit contul 2.2,
credit contul -35.
L.!alcularea amortiz@rii licenAelor cu dreptul la exportul produselor, precum Ci a uzurii mijloacelor fixe care deservesc
procesul de desfacere:
debit contul 2.2,
credit conturile ..3 bi .2*.
,3. $econtarea creanAelor compromise privind facturile comerciale:
debit contul 2.2,
credit conturile 22. bi 223.
,,. )aportarea dup@ destinaAie a unei p@rAi din c%eltuielile anticipate curente legate de desfacerea produselor:
debit contul 2.2,
credit contul 2-..
,/. $econtarea c%eltuielilor acumulate dup@ destinaAie la finele anului:
debit contul 3-.,
credit contul 2.2.
++.CT activelor materiale pe t8l
Activele materiale pe termen lung reprezint@ activele care sunt Bn majoritatea cazurilor absolute
necesare pentru a Bncepe o afacere,pentru a menAine procesul de producAie Ci c%iar pentru a putea lic%ida Bn
caz de necessitate ,,afacerea,,.
!onform 'F! ,. ,,!ontabilitatea activelor materiale pe termen lung,, , activele materiale pe
termen lung reprezint@ activele care Bmbrac@ o form@ fizic@ natural@,pot fi utilizate o prioad@ mai mare de
un an Bn activitatea economico-financiar@ a Bntreprinderii Bn scoputi productive,neproductive,administrative
sau pot fi predate Bn c%irie pentru a obAine un avantaj economic&profit#,precum Ci elemente ce se afl@ Bn
procesul de creare o perioad@ mai mare decBt cea de gestiune Ci nu sunt destinate vBnz@rii.
$up@ componenA@ Ci omogenitate,activele materiale pe termen lung , se subdivideaz@ Bn urm@toarele
grupe:
Active materiale in curs de executie
+erenuri
:ijloace fixe
"zura mijloacelor fixe
)esurse naturale
-puizarea resurselor naturale
Activele materiale pe termen lung se recunosc Bn cazul Bn care exist@ o certitudine Bntemeiat@ c@ Bn
urma utilz@rii activului,Bntreprinderea va obAine un profit.
6valuarea ini"ial a activelor materiale pe termen lung are loc Bn momentul recunoaCterii
elementului respective drept active la valoarea de intrare.;aloarea de intrare a activelor pe termen lung
cuprind:valoare de cump@rare,inclusive taxele vamale,taxele de import,impozitele prev@zute de legislaAie
pentru obiectele cump@rate,precum Ci c%eltuielile de aducere a acestora Bn stare de lucru pentru a fi utilizate
dup@ destinaAie.
-valuarea ulterioar@ se efectueaz@ prin metoda recomandat@ de 'F! ,.,adic@ la valoarea de intrare
diminuat@ cu suma uzurii calculate.Enafar@ de aceasta,Bntreprinderea verific@ periodic dac@ valoarea de bilanA
a activului n-a devenit mai mare decRt valoarea de recuperare.$ac@ apare aceast@ situaAie,valoarea de bilanA
a activului este micCorat@ pBn@ la valoarea de recuperare,iar suma diminu@rii se recunoaCte drept c%eltuieli de
investiAii.
(i=loacel fi&e reprezint@ activele materiale,al c@ror preA unitar dep@CeCte plafonul stabilit de
legislaAie,planificate pentru utilizare o perioad@ mai mare de un an Bn activitatea de producAie,comercial@ Ci
alte activit@Ai,in scopuri administrative.
!ontabilizarea mijloacelor fixe are loc conform 'F! ,. ,,!ontabilitatea activelor materiale pe
termen lung,, Ci depinde de condiAiile Ci modul de ac%izitionare Ci creare.
+i,loacele fi&e procurate contra plat 4 Bn cazul Bn care acestea nu necesit@ montaj Ci momentul
ac%iziAion@rii coiencide cu momentul punerii in functiune,ele se include Bn componenAa mijloacelor fixe
direct.


En cazul procur@rii mijlocului fix care necesit@ montaj,vor fi effectuate urm@toarele Bnregistr@ri
contabile:
o En baza facturii fiscale,la procurarea mijlocului fix
En debitul contului .2.,,Active materiale Bn curs de execuAie,,
En debitul contului -3*,,$atorii pe termen scurt privind decont@rile cu bugetul,,
En creditul contului -2.,,$atorii pe termen scurt privind facturile comerciale,,

o En baza procesului-verbal de primire-predare
En debitul contului .23,,:ijloace fixe,,
En creditul contului .2.,,Active materiale Bn curs de execuAie,,
En baza procesului-verbal de primire-predare se desc%ide pentru fiecare obiect de inventar o fiC@ de
inventar.FiCa de inventar conAine urm@toarea informaAie:
;aloarea de intrare;
;aloarea probabil r@mas@;
$ata,luna,anul punerii Bn funcAiune;
;aloarea uzurabil@;
$urata de funcAionare util@;
:etoda calcul@rii uzurii;
$ata,luna,anul reevalu@rii Ci rezultatele acesteia.
6viden"a analitic a mijloacelor fixe se Aine pe fiecare obiect de inventar.Fiec@rui obiect de inventar i
se atribuie un num@r de inventar care este utilizat mai departe Bn toate documentele legate de miCcarea
mijlocului fix.
$atele din fiCele de inventar sunt Bnserate Bn memoria computerului la data trecerii la prelucrarea
informaAiei Bn regim computerizat.FiCierele de inventar se competeaz@ lunar cu informaAia privind
intr@rile,ieCirile,amplas@rile interne a mijloacelor fixe Bn cadrul Bntreprinderii.Entreprinderea emite borderoul
de evidenA@ a miCc@rii mijloacelor fixe&Ane&ele 3144#,in care se Aine eviden"a sintetic a acestora.
!onform Politicii de contailitate!, metoda de calcul a uzurii mijloacelor fixe este
metoda liniar@ Ci se efectuiaz@ conform ,,!atalogului mijloacelor fixe Ci activelor nemateriale,, , luBndu-se ca
baz@ durata de funcAionare util@ a acestora.
-videnAa analitic@ a uzurii mijlocului fix se Aine pe fiecare obiect Bn parte.entru evidenAa sintetic@ a
uzurii este destinat contul .2*,,Gzura mi=loacelor fi&e,,. En creditul acestui cont se Bnregistreaz@ sumele
uzurii mijloacelor fixe calculate,iar Bn debit-casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe ieCite.'oldul
acestui cont este creditor Ci reprezint@ suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la > ,, la finele
perioadei de gestiune La casarea mijloacelor fixe se BntocmeCte un roces-verbal de casare a mijloacelor fixe
-videnAa analitic@ a uzurii mijloacelor fixe const@ Bn reflectarea sumei uzurii lunare Ci cumulate de la
Bnceputul anului Ci din momentul punerii Bn funcAiune pe fiecare obiect de inventar Bn calculul uzurii ce ar
dep@Ci valoarea uzurabil@.
4e;irea mi=loacelor fi&e de la Bntreprindere poate fi din mai multe cause,de exemplu:
IeCirea mijlocului fix Bn urma uzurii complete:
a# la decontarea sumei uzurii cumulate,se va Bnregistra formula contabil@:
En debitul contului .2*,,"zura mijloacelor fixe,,
En creditul contului .23,,:ijloace fixe,,
b# la c%eltuielile aferente scoaterii din uz a mijlocului fix:
En debitul contului 22.,,!%eltuieli ale activit@Aii de investiAii,,
En creditul contului 2..,,:ateriale,,
Enainte de aceasta se organizeaz@ o comisie care examineaz@ starea mijlocului fix uzat,Bn urma c@reia se
BntocmeCte Actul despre lichidarea resurselor de az1 pe care se semneaz@ toAi membrii comisiei Ci se scrie
concluzia.
IeCirea mijlocului fix prin vRnzare:
a# la suma uzurii cumulate:
En debitul contului .2*,,"zura mijloacelor fixe,,
In creditul contului .23,,:ijloace fixe,,
b#la casarea valorii de bilanA:
En debitul contului 22.,,!%eltuieli ale activitaAii de investiAii,,
En creditul contului .23,,:ijloace fixe,,
e parcursul duratei de funcAionare util@ a mijlocului fix,la Bntreprindere se petrece periodic
inventarierea lor.En urma acestui process se BntocmeCte procesul-verbal de inventariere
67.Conta*ilitat$a c&$ltui$lilor ,ri-in# i",oitul ,$ -$nit
!%eltuielile privind imp?venit cuprind suma totala a c%eltuielilor aferente imp?venit luata in considerare la
calcularea profituluiLpierderii# net al per de gest. !omponenta,modul de calculare si de contabilizare a
acestor c%eltuieli st reglementate de prevederile 'F! ,/,,!+ imp?venit,,
entru evidenta c%eltuielilor aferente impozitului pe venit e destinat contul 23.,,Cheltuieli e conomii
privind impozitul pe venit,,
In cursul anului de gestiune in $t M5, se reflecta sumele impozitului pe venit ac%itate in rate la buget.
:etoda de ac%itare a imp pe venit in rate se allege de catre fiecare intreprindere de sine statator,la inceputul
anului de gestiue.
La calcularea si ac%itarea imp pe venit in rate se intocmeste f.c.:
,.$t //G-!t /0/
/.$t M5, 4 !t G5G,G5G/.
!%eltuielile effective aferente imp pe venit se determina la sf anului, tinindu-se cont de diferentele
permanente si temporare aparute intre venitul contabil si cel impozabil.
La calcularea sumei effective a c%eltuielilor privind imp pe venit se intocmeste f.c:
,. )eflectarea sumei datoriilor curente privind decontarile cu bugetul afernte imp pe venit
$t M5,-!t G50
/. reflectarea sumei datoriilor aminate privind imp pe venit
$t M5, 4!t 0/G
5. inregistrarea sumei activelor aminate privind imp pe venit
$t ,5G 4 !t M5,
0.diminuarea datoriilor privind decontarile cu bugetul in limita sumei imp e venit ac%itata in rate
$t G50 4!t //G
G.decontarea sumei c%eeltuielilor aferente imp pe venit ac%itata in rate pe parcursul anului
$t G5G/ 4!t M5,
..ac%itarea datoriilor fata de buget privind imp pe venit:
$t G50 4 !t /0/.
La fiecare per de gest )ul $t M5, se reflecta in rindul ,03 cu aceeasi denumire din )aportul privind
rezultatele financiare si se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net al >.
La finele per de gest contul M5, se inc%ide prin f.c.;
$t 5G, 4 !t M5,
$upa inc%idere contul de evidenta a c%eltuielilor si veniturilor in contul 5G, se determina profitul net al
> obtinut in cursul an de gest.
+7. Contabilitatea cheltuielilor din activit"$i neopera$ionale
Cheltuielile activit"ii neopera"ionale includ c%eltuielile suportate de Bntreprindere la desf@Curarea altor
tipuri de activit@Ai.
Acestea cuprind:
,. !%eltuielile activit@Aii de investiAii.
/. !%eltuielile activit@Aii financiare.
5. ierderi excepAionale.
Cheltuielile activit"$ii de investi$ii apar Bn urma ieCirii activelor pe termen lung &paragraful /0 din
'.F.!. 5#.
entru generalizarea informaAiei privind c%eltuielile activit@Aii de investiAii este destinat contul 22.
ICheltuieli ale activit"$ii de investitiiJ, Bn care, Bn particular se ref,ect@:
valoarea de bilanA a activelor pe termen lung ieCite &vBndute, transmise sub form@ de aport la capitalul
statutar al altei Bntreprinderi, sc%imbate cu alte active etc.#;
c%eltuielile legate de ieCirea activelor pe termen lung;
lipsurile Ci pierderile din deteriorarea activelor pe termen lung constatate la inventariere;
sumele reducerii de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieCite;
pierderile din cotele de participaAie la capitalurile statutare ale altor Bntreprinderi Ci din operaAiunile cu
p@rAile legate;
sumele decontate ale creanAelor compromise privind dobBnzile Ci dividendele calculate;
alte c%eltuieli aferente ieCirii activelor pe termen lung.

En Planul de conturi pentru contul 22. sBnt prev@zute urm@toarele subconturi:
@544 ACheltuieli privind ie(irea activelor nematerialeB>1
@545 ACheltuieli privind ie(irea activelor materiale pe termen lungB>
@543 ACheltuieli privind ie(irea activelor financiare pe termen lungB>
@544 ACheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung la ie(irea acestoraB>
@54C ACheltuieli aferente participa"iilor n alte ntreprinderiB>
@54D ACheltuieli privind opera"iile cu pr"ile legateB>
@54@ AAlte cheltuieli ale activit"ii de investi"iiB.
-videnAa analitic@ a c%eltuielilor activit@Aii de investiAii se Aine pe tipurile lor, pe articole Ci pe alte direcAii
stabilite Bn politica de contabilitate a Bntreprinderii.
En cursul perioadei de gestiune c%eltuielile activit@Aii de investiAii se acumuleaz@ Bn debitul contului M/, Ci se
reflect@ prin urm@toarele formule contabile:
,. )eflectarea valorii de bilanA a activelor pe termen lung ieCite:
Dt 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$ in-$sti)ii.
Ct ... ./cti-$ n$"at$rial$.
Ct ..2 ./cti-$ n$"at$rial$ 0n curs #$ $1$cu)i$.
Ct .2. ./cti-$ "at$rial$ 0n curs #$ $1$cu)i$.
Ct .22H 2$r$nuri.
Ct .23 .3i4loac$ fi1$.
Ct .2- .5$surs$ natural$.
Ct .3. .In-$sti)ii ,$ t$r"$n lun+ 0n ,'r)i n$l$+at$.
Ct .32 .In-$sti)ii ,$ t$r"$n lun+ 0n ,'r)i l$+at$..
2. Reflectarea cheltuielilor aferente ie;irii activelor pe termen lung)
Dt 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$ in-$sti)ii.
Ct 2.. .3at$rial$.
Ct -3. Datorii fat' #$ ,$rsonal ,ri-in# r$tri*uir$a "uncii.
Ct -33 .Datorii ,ri-in# asi+ur'ril$.
Ct 5.2 ./cti-it')i au1iliar$.
Ct -2. .Datorii ,$ t$r"$n scurt ,ri-in# facturil$ co"$rcial$.
Ct -22 .Datorii ,$ t$r"$n scurt ,ri-in# ,'r)il$ l$+at$.
Ct -37 ./lt$ #atorii ,$ t$r"$n scurt..
5. !rearea rezervelor pentru acoperirea c%eltuielilor probabile de ieCire a
mijloacelor fixe la expirarea duratei de exploatare util@ a acestora:
Dt 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$ in-$sti)ii.
Ct -35 .5$$r-$ ,$ntru c&$ltui$li 6i ,l')i ,r$li"inat$..
0. )eflectarea sumei reducerii din reevaluare aferente activelor pe termen
lung ieCite:
Dt 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$ in-$sti)ii.
Ct 3*. .Dif$r$n)$ #in r$$-aluar$a acti-$lor ,$ t$r"$n lun+..
G. )eflectarea lipsurilor Ci pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii:
Dt 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$ in-$sti)ii.
Ct ... ./cti-$ n$"at$rial$.
Ct ..2 ./cti-$ n$"at$rial$ 0n curs #$ $1$cu)i$.
Ct .2. ./cti-$ "at$rial$ 0n curs #$ $1$cu)i$.
Ct .23 .3i4loac$ fi1$..
.. +recerea la c%eltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiAiilor pe termen lung la ieCirea acestora:
Dt 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$ in-$sti)ii.
Ct .33 .3o#iftcar$a -alorii in-$sti)iilor ,$ t$r"$n lun+..
La finele fiec@rei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$
in-$sti)ii7 se scade din venituri la determinarea indicatorului din rBndul 797 .5$ultatul #in acti-itat$a #$
in-$sti)ii8 ,rofit !,i$r#$r$%. al #aportului privind rezultatele financiare.
Cheltuielile activit"$ii financiare apar Bn urma modific@rii m@rimii Ci structurii capitalului propriu,
Bmprumuturilor Ci creditelor Bntreprinderii &paragraful /G din '.F.!.5#.
entru generalizarea informaAiei privind c%eltuielile activit@Aii financiare ale Bntreprinderii este destinat
contul 222 ICheltuieli ale activitatii financiareJ Bn care, Bn particular, se reflect@:
plata sub forma de redevenAe &ro=alt=# pentru activele nemateriale primite Bn folosinA@ temporar@;
plata &dobBnda# pentru bunurile primite Bn arend@ finanAat@ &leasing financiar#, Bn cazul Bn care
arenda &leasingul# nu constituie activitatea de baz@ a Bntreprinderii;
diferenAele nefavorabile de curs valutar Ci de sum@ aferente mijloacelor b@neCti, creanAelor Ci
datoriilor exprimate Bn valut@ str@in@ &Bn unit@Ai convenAionale #;
sumele decontate ale creanAelor compromise privind redevenAele Ci plata pentru arenda finanAat@
&leasingul financiar#;
c%eltuielile aferente transmiterii cu titlu gratuit a activelor pe termen lung Ci curente altor
Bntreprinderi, inclusiv valoarea de bilanA a acestor active;
alte c%eltuieli aferente activit@Aii financiare a Bntreprinderii.
En Planul de conturi pentru contul 222 sBnt prev@zute urm@toarele subconturi:
@554 ACheltuieli privind plata redeven"elor c;
@555 ACheltuieli privind arenda finan"at a activelor materiale pe termen lungB>
@553 ACheltuieli privind diferen"ele de curs valutarB>
@554 AAlte cheltuieli ale activit"ii financiareB.
En afar@ de subconturile menAionate, Bntreprinderea poate desc%ide la contul M// Ci alte subconturi, de
exemplu:
ACheltuieli privind diferen"ele de sumB>
ACheltuieli legate de transmiterea cu titlu gratuit a activelor pe termen lung (i curenteB.
-videnAa analitic@ a c%eltuielilor activit@Aii financiare se Aine pe tipurile lor, pe articole Ci pe alte direcAii
stabilite Bn politica de contabilitate a Bntreprinderii.
En cursul perioadei de gestiune c%eltuielile activit@Aii financiare se acumuleaz@ Bn debitul contului M//
Ci se reflect@ prin formulele contabile:
,. Ac%itarea sau calcularea pl@Aii &dobBnzii# pentru activele pe termen lung primite Bn
arend@ finanAat@:
Dt 222 .C&$ltui$li al$ acti-it')ii financiar$.
Ct 2*2 .Cont cur$nt 0n -alut' na)ional'.
Ct 2*3 .Cont cur$nt 0n -alut' str'in'.
Ct -2. .Datorii ,$ t$r"$n scurt ,ri-in# facturil$ co"$rcial$.
Ct -37 ./lt$ #atorii ,$ t$r"$n scurt..
/. )eflectarea pierderilor aferente diferenAelor nefavorabile de curs privind
mijloacele Ci operaAiunile Bn valut@ str@in@:
Dt 222 .C&$ltui$li al$ acti-it')ii financiar$.
Ct 22. .Cr$an)$ ,$ t$r"$n scurt af$r$nt$ facturilor co"$rcial$.
Ct 223 .Cr$an)$ ,$ t$r"$n scurt al$ ,'r)ilor l$+at$.
Ct 22* ./ -ansuri ,$ t$r"$n scurt acor#at$.
Ct 2*. .Casa.
Ct 2*3 .Cont cur$nt 0n -alut' str'in' .
Ct 2** .Conturi s,$cial$ la *'nci.
Ct 222 .Cr$an)$ ,$ t$r"$n scurt al$ ,$rsonalului. Ct -.. .Cr$#it$ *ancar$ ,$
t$r"$n scurt.
Ct -.2 .Cr$#it$ *ancar$ ,$ t$r"$n scurt ,$ntru salaria)i.
Ct -.3 .9",ru"uturi ,$ t$r"$n scurt.
Ct -2. .Datorii ,$ t$r"$n scurt ,ri-in# facturil$ co"$rcial$.
Ct -22 .Datorii ,$ t$r"$n scurt fa)' #$ ,'r)il$ l$+at$.
Ct -3* .Datorii ,ri-in# #$cont'ril$ cu *u+$tul..
La finele fiec@rei perioade de gestiune rula,ul deitor al contului 222 .C&$ltui$li al$ acti-it')ii
financiar$. se ia Bn calcul la determinarea indicatorului din rBndul 177 .5$ultatul #in acti-itat$a
financiar'8 ,rofit !,i$r#$r$%. al #aportului privind rezultatele financiare.
Pierderile e&cep$ionale apar ca rezultat al evenimentelor sau operaAiunilor netipice, nelegate de
activitatea economico-financiar@ &ordinar@# a Bntreprinderii &paragraful/. din '.F.!. 5#.
entru generalizarea informaAiei privind pierderile din evenimenteled exceptionale este destinat contul
223 .Pierderi e&ceptionale., Bn care, Bn particular, se reflect@:
valoarea de bilanA a bunurilor &activelor pe termen lung Ci curente# ieCite &distruse, casate,etc#
ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamit@Ailor naturale Ci altor evenimente excepAionale;
valoarea prejudiciilor &defectelor# din deterior@rile bunurilor Bn urma accidentelor, incendiilor,
calamit@Ailor naturale Ci altor evenimente excepAionale;
c%eltuieli,e legate de prevenirea Ci?sau lic%idarea consecinAelor evenimentelor excepAionale:
- salariile angajaAilor,
- contribuAiile de asigur@ri sociale Ci primele de asistenA@ medical@,
- valoarea &costul# materialelor, energiei electrice consumate, serviciilor
activit@Ailor auxiliare proprii Ci ale altor Bntreprinderi etc.;
pierderile din stoparea activit@Aii de baz@ a Bntreprinderii Bn urma evenimentelor
excepAionale:
- salariile angajaAilor Bn perioada staAion@rilor Ci contribuAiile de asigur@ri sociale Ci primele de
asistent@ medical@,
- valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, energiei de toate tipurile consumate etc.
En Planul de conturi pentru contul 223 sBnt prev@zute urm@toarele subconturi:
@534 APierderi din calamit"i naturaleB>
@535 APierderi din perturri politiceB>
@533 APierderi din modifcarea legisla"iei "riiB.
-videnAa analitic@ a pierderilor excepAionale se Aine pe tipurile lor, pe cauzele apariAiei Ci pe alte direcAii
stabilite Bn politica de contabilitate a Bntreprinderii.
En cursul perioadei de gestiune Bn debitul contului M/5 se acumuleaz@ cu total cumulativ de la Bnceputul
anului pierderile din evenimentele excepAionale. En acest caz se Bntocmesc formulele contabile:
,. +recerea la c%eltuieli a valorii de bilanA a activelor pe termen lung Ci
curente nimicite sau detetiorate rezultate din evenimentele excepAionale:
Dt 723 .:i$r#$ri $1c$,)ional$.
Ct 111 ./cti-$ n$"at$rial$.
Ct 112 ./cti-$ n$"at$rial$ 0n curs #$ $1$cu)i$. Ct 121 ./cti-$ "at$rial$ 0n
curs #$ $1$cu)i$.
Ct 123 .3i4loac$ fi1$.
Ct 211 .3at$rial$.
Ct 212 ./ni"al$ la cr$6t$r$ 6i 0n+r'6at.
Ct 213 .;*i$ct$ #$ "ic' -aloar$ 6i scurt' #urat'. Ct 215 .:ro#uc)ia 0n curs
#$ $1$cu)i$ .
Ct 216 .:ro#us$.
Ct 217 .3'rfuri.
Ct 241 .Casa.
Ct 2*2 .Cont cur$nt 0n -alut' na)ional'.
Ct 2*3 .Cont cur$nt 0n -alut' str'in'.
Ct 2** .Conturi s,$cial$ la *'nci.
Ct 2*-H 2ransf$ruri *'n$6ti 0n $1,$#i)i$.
Ct 2*+ .Docu"$nt$ *'n$6ti.
Ct 2-2 ./lt$ acti-$ cur$nt$..
/. )eflectarea c%eltuielilor privind lic%idarea consecinAelor evenimentelor excepAionale:
Dt 223 .:i$r#$ri $1c$,)ional$.
Ct 2.. .3at$rial$.
Ct -3. .Datorii fat' #$ ,$rsonal ,ri-in# r$tri*uir$a "uncii.
Ct -33 .Datorii ,ri-in# asi+ur'ril$.
Ct 2*. .Casa.
Ct -2. .Datorii ,$ t$r"$n scurt ,ri-in# facturil$ co"$rcial$.
Ct 5.2 ./cti-it')i au1iliar$..
La fineee fiec@rei perioade de gestiune pierderile excepAionale acumulate Bn debitul contului M/5 se
reflect@ Bn #aportul privind rezultatele finaciare Ci se iau Bn calcu la determinarea indicatorului din rBndul
127 .5$uitatul $1c$,)ional8 ,rofit !,i$r#$r$%..
La finele anului de gestiune conturile de evidenA@ a c%eltuielilor activit@Aii neoperaAionale se Bnc%id prin
trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. En acest caz se BntocmeCte formula contabil@:
Dt 3-. .5$ultat financiar total.
Ct 22. .C&$ltui$li al$ acti-it')ii #$ in-$sti)ii. Ct 222H C&$ltui$li al$
acti-it')ii financiar$.
Ct 223 .:i$r#$ri $1c$,)ional$..
2>.Cadrul legislativ contabil din R(
*rganizarea Ci funcAionarea contabilit@Aii Bn Bntreprindere se realizeaz@ Bn conformitate cu actele
legislative Ci normative prin care se asigur@ 3 reglementare unitar@ a acesteia la scara Bntregii economii.
/istemul de reglementare normativ" al contabilit"$ii reprezint@ totalitatea actelor legislative Ci
normative, care reglementeaz@ Ainerea contabilit@Aii Ci Bntocmirea rapoartelor financiare. rin aceasta se
asigur@ urm@rirea Ci raportarea unitar@ a indicatorilor economico-financiari. !ontabilitatea cuprinde 3
terminologie unica Ci este bazat@ pe anumite reguli comune pentru toate Bntreprinderile care desf@Coar@
activitate de Bntreprinz@tor Ci sunt Bnregistrate Bn
)epublica :oldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramural@ Ci forma organizatorico-
juridic@ a acestora &cu excepAia organizaAiilor bugetare#. *biectivele reglementarii contabilitatii privesc
uniformizarea nomenclaturii conturilor prin planul de conturi Ci tipizarea principalelor documente Ci registre
cantabile de uz general.
!a acte legislative Ci normative privind reglementarea contabilit@Aii Bn
)epublica :oldova se aplic@:
Legea contabilit@Aii;
'tandardele naAionale de contabilitate;
!omentarii la standardele naAionale de contabilitate;
lanul de conturi contabile al activit@Aii economico-financiare a Bntreprinderilor;
InstrucAiuni, scrisori Ci alte acte instructive emise de :inisterul FinanAelor al )epublicii :oldova;
!odul fiscal;
Legea bugetului etc.
3egea contabilit"$ii este un act normativ care stabileCte principiile metodologice unice ale contabilit@Aii
Ci rapoartelor financiare, regulile generaIe privind documentarea operaAiilor economice, Bntocmirea
registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor contabile, Bntocmirea Ci prezentarea
rapoartelor financiare.
/tandardele na$ionale de contabilitate reprezint@ norme generale Ci reguli de Ainere a contabilit@Aii,
evaluare Ci constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, c%eltuielilor Ci rezultatelor
financiare, Bntocmire a rapoartelor financiare, anexelor la acestea Ci a notei explicative.
Comentarii la standardele na$ionale de contabilitate constituie explicaAii oficiale &in baza exemplelor
concrete# privind aplicarea prevederilor standardelor naAionale de contabilitate.
Planul de conturi contabile al activit@Aii economico-financiare a Bntreprinderilor este un model
normativ privind clasificarea Ci codificarea conturilor. -l reprezint@ un tablou al sistemului de conturi, Bn
cadrul c@ruia fiecare cont desemnat printr-o denumire Ci simbol cifric este Bncadrat Bntr-o anumit@ grup@ Ci
clas@ Bn raport cu 3 anumit@ caracteristic@ de grupare.
4nstruc$iuni, scrisori ;i alte acte instructive emise de :inisterul FinanAelor al )epublicii :oldova
reprezint@ explicaAii privind modul de Ainere a contabilit@Aii Bn diferite domenii de activitate a
Bntreprinderilor.
Codul fiscal stabileCte principiile generaIe ale impozit@rii in )epublica :oldova Ci relaAiile ce Ain de
executarea obligaAiilor fiscale Bn ce priveCte impozitele Ci taxele generale de stat Ci principiile generale de
determinare Ci percepere a impozitelor Ci taxelor locale.
2..(etodele de calculare a uzurii
In conformitate cu cerintele <.=.C. 16 .Conta*ilitat$a acti-$lor "at$rial$ ,$ t$r"$n lun+., se recomanda
urmatoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
a# liniara;
b# in raport cu volumul de produse &articole# fabricate &metoda de productie#;
c# degresiva cu rata descrescatoare:
d# soldului degresiv.
"ltimele doua metode fac parte din metodele accelerate. - de mentionat ca in baza calcularii uzurii
mijloacelor fixe dupa primele trei metode, este pusa valoarea uzurabila, iar dupa a patra metoda - valoarea
de intrare a obiectului respectiv. +otusi valoarea ramasa probabila este necesara pentru a determina uzura
obiectului din ultimul an al duratei de functionare utila.
(etoda liniara. In conformitate cu aceasta metoda, valoarea uzurabila a obiectului va fi decontata
&repartizata# uniform pe parcursul duratei de functionare utila. 'uma uzurii nu depinde de intensitatea
utilizarii activului si se determina prin raportul valorii uzurabile catre numarul anilor &perioadelor
gestionare# ale duratei de functionare utila. Forma uzurii va fi egala cu raportul ,33 catre numarul de ani ai
duratei de functionare utila.
(etoda in raport cu volumul de produse !piese# fabricate !de productie#. "zura calculata, conform
cerintelor acestei metode, se determina tinand cont numai de volumul de produse, articole, piese,
8ilometrajul parcurs etc."zura lunara va fi determinata de volumul efectiv de produse fabricate sau servicii
prestate din luna gestionara. :arimea uzurii acumulate va varia in raport cu modificarea volumului de
productie, iar valoarea de bilant se va micsora intocmai cu aceeasi suma pana se va egaliza cu valoarea
ramasa probabila. Aceasta metoda poate fi aplicata la calcularea uzurii utilajelor te%nologice, care,
nemijlocit, participa la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor.
(etode accelerate. La baza acestor metode este pusa teoria ce prevede obtinerea unui volum mai mare de
produse si servicii in primii ani de functionare a mijloacelor fixe, iar in a doua jumatate a duratei de
functionare utila - obtinerea unui volum mai mic. )espectiv, obiectele &masinile, utilajele# in a doua
jumatate a duratei de functionare se supun mai des reparatiilor. $in aceasta cauza, uzura calculata in primii
ani e mai mare, iar in anii ulteriori -mai mica. !oncomitent, c%eltuielile de reparatie in primii ani de
functionare sunt mai mici, iar in cei ulteriori - mai mari. e parcursul duratei de functionare utila, din
punctul de vedere teoretic, exista urmatorul ec%ilibru: sumele mai mari ale uzurii plus c%eltuielile
&consumurile# de intretinere si reparatie mai mici in primii ani de utilizare sunt aproximativ egale cu sumele
mai mici ale uzurii calculate plus c%eltuielile mai mari de reparatie in anii ulteriori de exploatare. (rafic
aceasta poate fi prezentat in felul urmator:
-vident, aceasta prezentare poarta caracter teoretic, insa ea nu este lipsita de natura practica de folosire a
masinilor si utilajelor, ba c%iar si a altor tipuri de mijloace fixe.
(etoda degresiva cu rata descrescatoare !cumulativa#. In baza acestei metode, uzura este determinata
prin produsul unui coeficient si a valorii uzurabile. Acest coeficient se calculeaza prin raportul numarului de
ani a duratei de functionare &in ordinea descrescatoare# catre suma anilor duratei de functionare utila
&numarul cumulativ#.
(etoda soldului degresiv. !onform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculeaza in baza
normei de uzura prevazuta dupa metoda liniara, majorata nu mai mult de doua ori. $e exemplu, norma de
uzura &metoda liniara# a utilajului constituie /3P.
"ltimele doua metode necesita o atentie deosebita si o caracteristica mai profunda. -le stimuleaza
dezvoltarea progresului te%nico-stiintific, deoarece intreprinderea are posibilitate in primii ani sa deconteze
cea mai mare parte a valorii uzurabile. rin urmare, in caz de necesitate a scoaterii din uz a masinilor,
utilajelor sub influenta pietei, pierderile vor fi minimale. "tilizarea metodelor accelerate da posibilitate
intreprinderii, fara pierderi mari, sa introduca noi te%nologii, noi masini si utilaje, sa reduca costul
produselor fabricate, respectiv sa micsoreze pretul de vanzare si sa devina competitiva.
In scopuri fiscale suma uzurii se determina din valoarea de bilant la sfarsitul anului gestionar si norma de
uzura aferenta categoriei respective a mijloacelor fixe.
Indiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe,se BntocmeCte calculul lunar&Bn mod manual sau
computerizat#. En calcul, mijloacele fixe se grupeaz@ pe subdiviziuni&secAii,sectoare#,iar Bn cadrul subdiviziunii 4 pe
grupe de clasificare:cl@diri,construcAii speciale,instalaAii de transmisie etc. !onform acestui calcul,suma uzurii
calculate a mijloacelor fixe se repartizeaz@ Ci se include Bn consumuri sau c%eltuieli,Bn funcAie de destinaAia de utilizare
a obiectelor:
$t ,,/,,Active nemateriale Bn curs de execuAie,, Ci
$t ,/,,,Active materiale Bn curs de execuAie,, - la suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la crearea activelor
nemateriale Ci materiale pe termen lung
$t ,0,,,c%eltuieli anticipate pe termen lung,, Ci
$t /G,,,c%eltuieli anticipate curente,, - la suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la executarea lucr@rilor privind
recultivarea terenurilor,preg@tirea Ci valorificarea noilor tipuri de produse,procese te%nologice etc.
$t M//,,c%eltuieli ale activit@Aii financiare,, - la suma uzurii mijloacelor fixe create din mijloacele subvenAiilor
de stat
$t M,/,,c%eltuieli comerciale,, - la suma uzurii mijloacelor fixe ce deservesc procesul de desfacere a
produselor finite Ci m@rfurilor
$t K,5,,consumuri indirecte de producAie,, - la suma uzurii obiectelor subdiviziunilor&maCinelor,utilajelor etc.#
$t M,0,,alte c%eltuieli operaAionale,, - la suma uzurii mijloacelor fixe predate Bn arenda operaAional@
$t K,,,,producAia de baz@,, - la suma uzurii mijloacelor fixe ce reprezint@ o component@ a consumurilor
directe Bn unele ramuri&Bn agricultur@,de exemplu,uzura viilor,livezelor# etc.
$t M,5,,c%eltuieli generale Ci administrative,, - la suma uzurii mijloacelor fixe cu destinaAie general@ a
Bntreprinderii#cl@dirile biroului,depozitele centrale ale Bntreprinderii,casele de odi%n@ etc.#
!t ,/0,,uzura mijloacelor fixe,, - la suma total@ a uzurii mijloacelor fixe ale Bntreprinderii.
Aceast@ formul@ contabil@ se reflect@ Bn diferite registre analitice cum sunt: fiCele de evidenA@ a producAiei&Bn
cazul cBnd uzura reprezint@ un consum direct#, borderourile de evidenA@ a consumurilor indirecte,a c%eltuielilor
comerciale,generale Ci administrative, borderourile de evidenA@ a c%eltuielilor anticipate la crearea activelor
nemateriale Ci materiale pe termen lung etc. +otalurile obAinute prin Bnsumarea uzurii din aceste registre cu descifrarea
sumelor pe conturi corespondente se trec Bn registrul de evidenA@ sintetic@,Bn funcAie de forma de contabilitate aplicat@
de c@tre Bntreprindere. En condiAiile computeriz@rii contabilit@Aii mijloacelor fixe Bntreprinderea emite maCinograme
dup@ una din metodele prezentate Bn paragraful /./.,,,-videnAa intr@rii mijloacelor fixe,, privind descifrarea rulajelor
contului ,/0,,uzura mijloacelor fixe,, pe conturi corespondente cu indicatorii necesari cerinAelor interne Ci externe :
calcularea uzurii lunare pe fiecare obiect de inventar,indicBnd subdiviziunea Ci grupa de clasificare,generalizarea uzurii
Bn fiecare secAie Ci pe fiecare grup@ de clasificare a mijloacelor fixe, corespondenAa conturilor etc. En cazul decont@rii
sumei uzurii cumulate,la ieCirea mijloacelor fixe se BntocmeCte formula contabil@:
$t ,/0,,uzura mijloacelor fixe,,
!t ,/5,,mijloace fixe,,
-videnAa analitic@ a uzurii mijloacelor fixe const@ Bn reflectarea sumei uzurii lunare Ci cumulate de la Bnceputul
anului Ci din momentul punerii Bn funcAiune pe fiecare obiect de inventar Bn calculul uzurii mijloacelor fixe. 'uma
uzurii cumulate din momentul punerii Bn funcAiune a fiec@rui mijloc fix este necesar@ pentru a nu admite calcularea
uzurii ce ar dep@Ci valoarea uzurabil@.
22. Principiile si conventiile CT.Politica de cT
'unt ipoteze Ci convenAii contabile ce au ap@rut ca rezultat al observaAiilor Ci experienAelor practice,
plecRnd de la cazuri practice repetate s-a ajuns la generaliz@ri. Aceste principii evolueaz@ Bn timp 4 unele se
perfecAioneaz@, altele apar sau dispar.
En prezent pe plan internaAional exist@ un consens cu privire la denumirea acestora Ci la structura lor.
rin $irectiva I; !-- s-a adoptat o denumire conun@ a principiilor contabile generale. -xist@ un
num@r mare de principii. La noi, prin reglementare armonizat@ s-au adoptat L principii:
,. Principiul pruden$ei) nu este admis@ supraevaluarea elementelor de activ Ci a
venitului, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv Ci a c%eltuielilor, AinRnd cont de
deprecierile, riscurile Ci pierderile posibile generate de desf@Curarea activit@Aii
exerciAiului curent sau anterior. rudenAa consta Bn contabilizarea oric@ror pierderi
probalile Ci necontabilizarea profiturilor sperabile.
principiul este legat de evaluarea patrimoniului Ci opereaz@ la finele oric@rui exerciAiu, cRnd pentru
fiecare element din patrimoniu se compar@ valoarea contabil@ cu valoarea de inventar &actual@, de
piaA@#. $iferenAa rezultat@ are semnificaAii diferite Ci se contabilizeaz@ diferit pentru elementele de
activ Ci cele de pasiv:
- pentru activ : cEnd valoarea contail este mai mare decEt valoarea de inventar rezult@ o
diferenA@ negativ@, un minus de valoare care, dac@ minusul are caracter definitiv se contabilizeaz@
pe seama analizei &c%eltuieli D analiz@#, dac@ minusul nu are caracter definitiv se contabilizeaz@
pe seama provizioanelor pentru depreciere &c%eltuieli D provizioane#; cEnd valoarea contail
este mai mic decEt valoarea de inventar, rezult@ o diferenA@ pozitiv@, un plus de valoare
contabil@ care nu se contabilizeaz@.
- pentru pasiv: cEnd valoarea contail este mai mic decEt valorea de inventar rezult@ o diferenA@
pozitiv@, un plus de valoare, care dac@ are caracter ireversibil este un plus de datorie Ci se
contabilizeaz@ ca atare, dac@ are caracter reversibil se contabilizeaz@ ca provizion; cEnd valoarea
contail este mai mare decEt valoarea de inventar, rezult@ un minus de valoare contabil@, care
dac@ este ireversibil se contabilizeaz@ ca o reducere de datorii, iar dac@ este reversibil@ nu se
contabilizeaz@.
/. Principiul permanen$ei metodelor) const@ Bn continuitatea aplic@rii regulilor Ci
normelor privind evaluarea, Bnregistrarea Bn contabilitate Ci prezentarea elementelor de
patrimoniu Ci a rezultatelor, asigurRnd comparabilitatea Bn timp a informaAiilor
contabile.
nerespectarea acestui principiu are diferite implicaAii, Bn final Bn plan financiar Ci fiscal
nu trebuie BnAeles rigid &metodele odat@ alese nu pot fi sc%imbate 4 nu#. 'c%imbarea metodelor se
face de la un exerciAiu la altul dac@ ea este determinat@ de cauze obiective &exemplu: sc%imbul de
metod@ contabil@ decis@ Bn intreprinderile Bn privinAa prezent@rii situaAiei financiare, inclusiv a
metodelor de evaluare, datorit@ sc%imb@rii reglement@rilor contabile, fiscale, a corect@rii de erori ce
provin din exerciAiul precedent#. !ondiAia este ca orice sc%imbare de metod@ s@ fac@ obiectul unei
inform@ri Bn notele situaAiei financiare, unde trebuie calculaAi Ci indicatorii influenAaAi, Bn principal
rezultatele finale.
3.Principiul continuit"$ii activit"$ii) se consider@ c@ intreprinderea BCi continu@ Bn mod normal
funcAiile, Bntr-un viitor previzibil, f@r@ a intra Bn starea de lic%idare sau de reducere a activit@Aii.
!ontinuitatea? Fecontinuitatea se stabileCte la sfRrCitul exerciAiului Ci are / consecinAe pentru
intreprindere:
a. metoda de evaluare: Bn cazul continuit@Aii evaluarea bunurilor Bn bilanA se face la valoarea lor
actuala f, iar Bn cazul necontinuit@Aii pentru evaluarea bilanAier@ se folosesc alte valor &valori
lic%idative#.
b. aplicarea practicilor contabile: decuparea veniturilor intreprinderii Bn exerciAiif, elaborarea unor
c%eltuili pe mai multe exerciAii, utilizarea costurilor istorice&f# Bn evaluarea patrimoniului. entru
continuitate se opereaz@ cu aceste practici. entru necontinuitate intervin particularit@Ai:
- durata exerciAiului financiar poate fi mai mic@ de , an;
- diferitele c%eltuieli ce urmau a fi etalate pe mai multe exerciAii viitor, sunt contabilizate Bn
exerciAiul curent;
- se renunA@ la aplicarea costurilor istorice, etc.
5. Principiul independen$ei e&erci$iului
0. Principiul intangibilit"$ii
G. Principiul necompens"rii
.. Principiul pragului de semnifica$ie
M. Principiul prevalen$ei economicului asupra =uridicului
K. Principiul evalu"rii separate a elementelor de activ ;i pasiv.
olitica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee adoptate de
conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. eKj,3jn
olitica de contabilitate constituie o parte integranta a rapoartelor financiare si trebuie sa fie elaborata de
fiecare intreprindere care desfasoara activitate de intreprinzator si este inregistrata in )epublica :oldova,
indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramurala si forma organizatorico-juridica a acesteia &cu
exceptia organizatiilor bugetare#.
-laborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o comisie
speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii ale intreprinderii
sau de firma de consulting &audit#. olitica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia
de protocol a fondatorilor &proprietarilor# sau de !onsiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie
aprobata de conducatorul intreprinderii.
olitica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii.
Fotiunea SconventieS inseamna presupunere &ipoteza#, conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca
la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.
In '.F.!. , Solitica de contabilitateS sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii:
continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor.
rocedura formarii politicii de contabilitate privind o problema &sector# concreta a contabilitatii consta in
alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese,
pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea
contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.
$e exemplu, '.F.!. ,. S!ontabilitatea activelor materiale pe termen lungS recomanda cateva metode de
calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casarii liniare;
- metoda proportional volumului produselor &serviciilor#;
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresiva cu rata descrescatoare.
La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii, care
corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.
'.F.!. ,K S;enitulS prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare
tranzactie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea varianta, care permite determinarea
mai exacta a marimii venitului obtinut in cursul perioadei de gestiune.
olitica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor '.F.!., poate sa difere esential
la diverse intreprinderi. ;ariantele si regulile de evaluare si contabilizare a activelor, veniturilor si
c%eltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influenteze negativ asupra rezultatelor activitatii altei
intreprinderi sau sa fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, in conformitate cu '.F.!. / S'tocurile de
marfuri si materialeS, evaluarea materialelor poate fi efectuata prin trei metode: de identificare, FIF* si
costului mediu ponderat.
:etoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si
este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. :etodele FIF* si costului
mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile care dispun de un asortiment bogat si variat de stocuri de
marfuri si materiale.
olitica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent
si intra in vigoare incepand cu , ianuarie a anului de gestiune. -a trebuie sa fie aplicata de toate
subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de
sediul lor. 'ubdiviziunile situate peste %otarele )epublicii :oldova trebuie sa aplice politica de contabilitate
adoptata de intreprindere si sa respecte concomitent regulile contabilitatii care sunt in vigoare in tara
respectiva.
Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a rapoartelor
financiare, dar nu mai tarziu de L3 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. rocedurile si
metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat.
olitica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de
gestiune la alta. In unele cazuri prevazute de '.F.!. ,, intreprinderea poate sa introduca modificari in
politica de contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei.
+oate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate prin
documente de dispozitie &ordine, dispozitii#, indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora.
olitica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa la
cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de
contabilitate este determinata de insasi intreprinderea. Insa in toate cazurile politica de contabilitate trebuie
sa fie inclusa intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. )apoartele financiare
trimestriale pot sa nu cuprinda informatii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au
fost introduse modificari, incepand cu data prezentarii rapoartelor precedente, care cuprind politica de
contabilitate.
$aca politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in baza conventiilor fundamentale ale
contabilitatii stabilite de '.F.!. , Solitica de contabilitateS, acestea pot sa nu fie publicate in rapoartele
financiare. In cazul formarii politicii de contabilitate in baza conventiilor care difera de cele prevazute de
standardul mentionat, atare conventii, impreuna cu cauzele aplicarii acestora si evaluarea lor in expresie
valorica, trebuie sa fie dezvaluite detaliat in rapoartele financiare.
:odificarile introduse in politica de contabilitate care influenteaza substantial evaluarea si luarea deciziilor
de catre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele
acestor modificari, precum si evaluarea consecintelor acestora in expresie valorica urmeaza sa fie publicate
distinct in nota explicativa la rapoartele financiare.
$ezvaluirea politicii de contabilitate nu justifica reflectarea gresita sau inexacta a informatiilor si nu
exonereaza conducerea intreprinderii de raspundere pentru incalcarea regulilor stabilite de tinere a
contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.
23.CT intrarii si iesirii (:
-videnAa intr@rilor de mijloace fixe
:ijloacele fixe se contabilizeaz@ Bn conformitate cu prevederile '.F.!. ,. Bn dependenA@ de modul de
ac%iziAionare Ci creare.
:omentul includerii Bn componenAa mijloacelor fixe se consider@ data punerii Bn funcAiune a obiectului.
EncepBnd cu aceast@ dat@ Bncepe calcularea uzurii
,
. $rept document justificativ serveCte procesul verbal de primire-
predare a mijloacelor fixe semnat de c@tre preCedinte Ci membrii comisiei permanente a Bntreprinderii.
:jloacele fixe procurate se reflect@ Bn contabilitate Bn felul urm@tor:
Bn cazul cBnd mijloacele fixe nu necesit@ montaj Ci data punerii Bn funcAiune coincide cu momentul
procur@rii, valoarea de cump@rare Ci c%eltuielile suportate sunt incluse Bn debitul contului ,/5 H:ijloace fixeI.
Bn cazul cBnd mijloacele fixe nu necesit@ montaj, iar data procur@ri nu coincide cu momentul punerii
Bn funcAiune. !%eltuielile acumulate pentru ac%iziAionare se Bnregistreaz@ Bn debitul contului ,/,IActive materiale Bn
curs de execuAieI.
mijloace fixe care necesit@ montaj sau momentul punerii Bn funcAiune nu coincide cu momentul
procur@rii. !%eltuielile suportate se Bnregistreaz@ Bn contul ,/,I Active materiale Bn curs de execuAieI.
La punerea Bn funcAiune a mijloacelor fixe se efecueaz@ urm@toarea Bnregistrare:
$t ,/5 H:ijloace fixe H
!t ,/, HActive materiale Bn curs de execuAieI
Intrarea mijloacelor fixe are loc Bn urm@toarele cazuri:
rocurarea contra plat@ de la alte Bntreprinderi;
rimirea sub form@ de aport la capitalul statutar al Bntreprinderii;
ot fi create de Bntreprindere;
rimirea Bn arend@ finanAat@ &leasing financiar#;
+ransferarea din proprietatea investiAional@ Ci din activele curente;
*bAinerea la casarea resurselor natural;
,
. A. FederiA@ H!ontabilitate financiar@I , A!A, -diAia a II-a, !%iCin@u /335;
Conta*ilitat$a i$6irii "i4loac$lor fi1$
IeCirea mijloacelor fixe are loc Bn urma:
cas@rii Bn cazul uzurii fizice sau morale;
vBnzarea altor Bntreprinderi Ci persoane fizice;
transmiterii ca aport la capitalul statutar al altor Bntreprinderi;
lic%id@rii Bn cazul accidentelor, calamit@Ailor naturale Ci altor evenimente excepAionale;
transmiterii cu tiltu gratuit;
pred@rii Bn arend@ funcAional@;
altor operaAiuni;
La contabilizarea Ci impozitarea operaAiunilor de ieCire a mijloacelor fixe este necesar s@ se acorde atenAie
/
:
!onform paragrafului GL al '.F.!. ,.: rezultatele din scoaterea din uz sau vBnzarea mijloacelor fixe
se determin@ ca diferenAa dintre Bncas@rile nete Ci valoarea de bilanA la momentul scoaterii din uz Ci
se constat@ ca venit sau c%eltuieli Bn raportul privind rezultatele financiare.
La scoaterea din uz a obiectului de mijloace fixe anterior duratei probabile de funcAionare util@,
suma uzurii necalculate se trece la c%eltuielile privind scoaterea din uz.
La ieCirea mijloacelor fixe se Bntocmesc urm@toarele documente: procesul-verbal de primire-predare
a mijloacelor fixe sau procesul verbal de casare a mijloacelor fixe. :ijloacele fixe ieCite se exclud
din )egistrul de evidentA@ a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate Ci uzurii acestora Bn scopul
impozit@rii.
:ijloacele obAinute de la Bnstr@inarea mijloacelor fixe, cu excepAia celor obAinute de c@tre locator din
Bnstr@inarea mijloacelor fixe ce au constituit obiectul unui contract de leasing operaAional, se
raporteaz@ la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. $ac@ reducerea indicat@
conduce, la sfBrCitul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe categoria de proprietate, atunci
acest rezultat se include Bn venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la Bnceputul
perioadei de gestiune corespunz@toare se egaleaz@ cu zero. ;enitul sau pierderea calculat@ ca
diferenA@ Bntre suma mijloacelor obAinute de la Bnstr@inarea mijloacelor fixe ce au constituit obiectul
unui contract de leasing operaAional Ci baza lor valoric@ la Bnceputul perioadei fiscale se recunoaCte
drept venit sau pierdere a perioadei fiscale Bn care a avut loc Bnstr@inarea.&art. /M alin./ din !odul
Fiscal#
En cazul transferului intern nu se Bntocmesc formule contabile, se BntocmeCte un bon de transfer intern al
mijloacelor fixe.
2*. 4mportanta si tipurile de inventariere.(odul de reflectare in CT a rezultatelor inventarierii.
:ijlocul principal prin care se constat@ situaAia real@ a patrimoniului Ci compararea datelor obAinute pe aceast@
cale cu datele contabilit@Aii, Bl reprezinta in-$ntari$r$a.
In-$ntari$r$a const@ Bn verificarea faptic@ a diferitor elemente existente Ci a st@rii patrimoniale Ci
confruntarea ulterioar@ a datelor obAinute cu cele contabile. rin inventariere se realizeaz@ un control asupra
integrit@Aii elementelor patrimoniale.
'copul inventarierii este asigurarea veridicit@Aii Ci plenitudinii datelor contabile.
-a constituie baza de pornire pentru desc%iderea Ci organizarea evidenAei operative Ci contabile la unit@Aile
patrimoniale nou BnfiinAate.
Inventarierea poate fi clasificat@ dup@ urm@toarele criterii:
4.Du,' sf$ra #$ cu,rin#$r$ in-$ntari$r$a ,oat$ fi co",l$t' ! +$n$ral'% sau ,ar)ial'8
4nventarierea complet" !general"# cuprinde Bntregul patrimoniu, adic@ toate elementele patrimoniale ale
unit@Aii, precum Ci toate bunurile deAinute, cu orice titlu, aparAinRnd altor persoane juridice sau fizice.
4nventarierea par$ial" cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai anumite gestiuni Ci are,
de regul@, caracter ocazional. .
-a se efectueaz@ Bn urm@toarele situaAii:
a# Bn cazul modific@rii preAurilor;
/
b# la cererea organelor de control, cu prilejul efectu@rii controlului sau a altor organe prevazute de lege;
c# ori de cRte ori sunt indicii ca exist@ lipsuri sau plusuri Bn gestiune care nu pot fi stabilite cert decRt prin
inventariere;
d# ori de cRte ori intervine o predare - primire de gestiune;
5.Du,' "o#ul #$ $f$ctuar$ 6i caract$rul in-$ntari$rii
4nventarierile planificate !anun$ate, fi&ate# se efectueaz@ conform graficului Bntocmit Bn prealabil.Acestea
cuprind Ci inventarierile anuale care au o mare importanA@ pentru >.Inventarierile planificate sunt stabilite Ci
prev@zute Bn planul de inventariere Bntocmit de conduc@tor Ci politica de contabilitate a >.Acestea se
efectueaz@ Bnainte de Bntocmirea rapoartelor financiare anuale Bn scopul asigur@rii veridicit@Aii indicatorilor
acestora.Bna la prezentarea raportului anual Bn baza rezultatelor inventarierii aprobate de c@tre conduc@torul
> trebuie s@ fie introduse Bnregistr@rile corespunz@toare Bn conturi Ci registrele contabile.
4nventarierile neplanificate !inopinate# se efectueaz@ dup@ caz,la dispoziAia sau solicitarea
administratorului, proprietarului, organelor de control Ci juridice Bn cazul calamit@Ailor naturale, la
reevaluarea bunurilor, la semnalele personalului, la depistarea unor operaAiuni economice dubioase etc.
4nventarierile de lichidare sunt legate de Bnc%iderea >, firmei Ci au o mare Bnsemn@tate Bn leg@tur@ cu
faptul c@ > lic%idat@ are, datorii care trebuie ac%itate.
3.Du,' -olu"ul totalit')ii o*i$ctilor #$ conta*ilitat$ s$ #istin+$
4nventarierea total" se consider@ inventarierea, Bn cursul c@reia se supun controlului Ci recalcul@rii etc.toate
bunurile de tipul respectiv.Acestei inventarieri se supun numerarul Bn casierie, %Brtiile de valoare existente,
unele bunuri materiale Ci m@rfuri distincte.
4nventarierea selectiv" !prin sonda=# este o modalitate specific@ de verificare a existenAei unor anumite
categorii de bunuri materiale, m@rfuri.Aceste inventarieri se utilizeaz@ Bn cazul controlului volumului
lucr@rilor executive pentru constatarea existenAei reale, stabilirea integrit@Aii unor bunuri materiale Ci m@rfuri
distincte.
$iferenAele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub form@ de plusuri sau de minusuri.
Plusurile constatate la inventariere se Bnregistreaz@ Bn patrimoniu prin debitarea conturilor de activ
corespunz@toare, Ci majorarea veniturilor astfel:
lusurile de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii se evalueaz@ la valoarea de
bilanA Bn momentul depist@rii Ci se reflect@ prin Bnregistrarea contabil@:
$ebit ,,, O Active nematerialeI
$ebit ,,/ O Active nemateriale Bn curs de execuAieI
$ebit ,/, HActive materiale in curs de execuAieI
$ebit ,/5 H :ijloace FixeI
$ebit ,/G H )esurse naturaleI
!redit ./, H;enituri din activitatea de investiAiiI
lusurile din activele curente stabilite cu ocazia inventarierii se reflect@ prin Bnregistrarea contabil@:
$ebit /,, H :aterialeI- la valoarea materialelor
$ebit /,5 H*:;'$- la valoarea *:;'$
$ebit /,G HroducAia Bn curs de execuAieI- la costul producAiei neterminate
$ebit /,. H roduseI- la costul produselor finite
$ebit /,. H :@rfuriI 4 la valoarea m@rfurilor
!redit .,/ H Alte venituri operaAionaleI
lusuri de mijloace b@neCti Ci documente b@neCti stabilite Bn casa Bn urma inventarierii se
Bnregistreaz@:
$ebit /0, H!asaI
$ebit /0. H$ocumente b@neCtiI
!redit .,/ H Alte venituri operaAionaleI
3ipsurile constatate la inventariere se Bnregistreaz@ ca o ieCire din patrimoniu a elementelor activ, prin
creditarea conturilor corespunz@toare, Ci se trec la c%eltuieli astfel:
Lipsuri de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se reflecta prin Bnregistrarea contabil@:
$ebit M/, H !%eltuieli din activitatea de investiAiiI- la valoare de bilanA
$ebit ,/0 H "zura mijloacelor fixeI- la suma uzurii calculate
!redit ,/5 H :ijloace fixeI- valoarea de intrare a mijloacelor fixe
Lipsurile de materiale, m@rfuri, obiecte de mic@ valoare Ci de scurt@ durat@ se reflect@ prin
Bnregistrarea contabil@:
$ebit M,0 H Alte c%eltuieli operaAionaleI
!redit /,, H :aterialeI- la valoarea materialelor
!redit /,G HroducAia Bn curs de execuAieI-la valoarea producAiei Bn curs de execuAie
!redit /,. HroduseI-la valoarea produselor finite
!redit /,M O:@rfuriI 4la valoarea m@rfurilor
!redit /,5 H*:;'$I-la valoarea *:;'$
Lipsuri de mijloace b@neCti Ci documente b@neCti depistate Bn casierie se Bnregistreaz@ prin formula
contabil@:
$ebit M,0 H Alte c%eltuieli operaAionaleI
!redit /0, H !asaI
!redit /0. H $ocumente b@neCtiI
:inusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate trebuie s@ fie compensate de c@tre acestea.En
cazul cBnd este stabilit@ persoana vinovat@ de producerea daunei &lipsurile#, iar suma daunei a fost
recunoscut@ sau a fost judecat@ de organele judiciare, Bn contabilitate se efectueaz@ urm@toarele Bnregistr@ri:
.. La suma daunei imputate persoanei vinovate:
a# Bn cazul cBnd dauna este recunoscut@ Ci va fi recuperat@ Bn perioada de gestiune:

$ebit //M H!reanAe pe termen scurt al personaluluiI;
!redit .,/ HAlte venituri operaAionaleI;
b#Bn cazul cBnd dauna va fi recuperat@ Bn perioadele viitoare, dar pe o perioad@ de pBn@ un an, precum Ci dac@
persoana vinovat@ nu recunoaCte suma daunei se intentez@ un proces judiciar Ci pBn@ la anunAarea %ot@rBrii
judec@Aii se BntocmeCte:
$ebit //M H!reanAe pe termen scurt al personaluluiI;
!redit G,G H;enituri anticipate curenteI;
c# Bn cazul cBnd dauna va fi compensat@ Bn perioadele viitoare, iar termenul de recuperare se prevede s@ fie
mai mare de un an, se va Bnregistra:
$ebit ,50 H!reanAe pe termen lungI;
!redit 0// H;enituri anticipate pe termen lungI;
2.La suma daunei recuperate se va Bntocmi Bnregistrarea contabil@:
a# a daunei recunoscute:
$ebit /0, H!asaI- cBnd se Bncaseaz@ Bn casierie;
$ebit G5, H$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiI-cBnd se reAine din salariu;
!redit //M H!reanAe pe termen scurt al personaluluiI;
b# cBnd se recupereaz@ dauna aferent@ perioadei viitoare, termenul de ac%itare al c@reia este de pBn@ la un
an:
la suma creanAei stinse:
$ebit /0, H!asaI- cBnd se Bncaseaz@ Bn casierie;
$ebit G5, H$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiI-cBnd se reAine din salariu;
!redit //M H!reanAe pe termen scurt al personaluluiI;
la suma venitului constatat aferent perioadei curente:
$ebit G,G H;enituri anticipate curenteI;
!redit .,/ HAlte venituri operaAionaleI;
c# cBnd se recupereaz@ dauna aferent@ perioadei viitoare, termenul de ac%itare al c@reia este mai mare de un
an:
La suma creanAei stinse:
$ebit /0, H!asaI- cBnd se Bncaseaz@ Bn casierie;
$ebit G5, H$atorii faA@ de personal privind retribuirea munciiI-cBnd se reAine din salariu;
$ebit //M H!reanAe pe termen scurt al personaluluiI;
la suma venitului constatat aferent perioadei curente:
$ebit 0// O;enituri anticipate pe termen lungI;
!redit .,/ HAlte venituri operaAionaleI;
3. !Bnd termenul de ac%itare al creanAei pe termen lung privind dauna produs@ devine mai mic de un an se va
reflecta Bnregistrarea contabil@:
a# la suma creanAei pe termen lung termenul de ac%itare al c@reia este de pBn@ la un an:
$ebit //M H!reanAe pe termen scurt al personaluluiI;
!redit ,50 O!reanAe pe termen lungI;
b# concomitent se constat@ suma venitului:
$ebit 0// O;enituri anticipate pe termen lung O;
!redit G,G H;enituri anticipate curenteI;
2-.Contabilitatea activelor materiale in curs de e&ecutie prevede evidenta la beneficiar a c%elt la crearea
activelor materiale pe termen lung noi si a c%eltuielelor aferente ameliorarii starii activelor ce se afla in
utilizare, indiferent de modul de executare a lucrarilor de constructie, montaj, reparatie capitala,
modernizare, extindere in antrepriza sau regie proprie.
Activele materiale in curs de executie se recunosc in baza principiului specializarii exercitiului.
Componenta activelor materiale in curs de e&ecutie si caracterizarea contului de evidenta a acestora.
In componenta lor se include:
-c%elt legate de constructia cladirilor, edificiilor, drumurilor, podurilor etc inclusiv al celor arteziene,
lacurilor.
-utilajele, masinile, si instalatiile te%nologice, de productie, energetice, electrote%nice, de transmisie care
necesita montaj si toate c%elt privind procurarea acestora.
-masinile, utilajele si alte obiecte care nu necesita montaj in cazul cind momentul procurarii nu coincide cu
momentul punerii in utilizare;
-c%elt de reparatie a obiectelor procurate la pregatirea acestora pentru a fi utilizate.
-c%elt de reparatie capitala a mij fixe aflate in utilizare in cazul efectuarii lucrarilor de reparatie in locul de
expoatare atunci cind aceste c%elt vor fi supuse capitalizarii;
-investitiile capitale ulterioare, lucrarile de modernizare, extindere fiind efectuate in locul de utilizare a
obiectelor respective in cazul cind acestea se supun capitalizarii.
-c%elt la sadirea viilor si livezilor, arbustilor, cresterea si ingrijirea ulterioara a acestora pina la transmiterea
in categoria celor pe rod;
-c%elt de inlaturare a lipsurilor in vii si livezi in cazul capitalizarii acestora;
-c%elt p-u restabilirea proprietatilor mij fixe de a participa la activitatea > in cazul anterioar valoarea de
bilant a fost decontata din cauza diverselor evenimente neobisnuite: avarii, incendii, inundatii, alunecari de
terean etc.
IF '!*"L !*F+A7ILIgA)II -L-:-F+-L*) $- A!+I;- :A+-)IAL- IF !")' $- -Q-!"+I-
IF$I!A+- 'I AL+*) !*:*F-F+- -'+- $-'+IFA+ !*F+"L 'IF+-+I! ,/,,,Activ materiale in
curs de executieI care cuprind urm subconturi:
,/,.,,,!onstructii in curs de executieI 4in afara de c%elt aferente lucrarilor de constructie a obiectelor
respective se reflecta si valoarea masinilor, utilajelor, instalatiilor predate in montaj precum si c%elt la
plantare, crestere si ingrijirea plantelor perene pina la intrarea acestora pe pod.
,/,./,,"tilaj destinat instalariiI-este destinat contabilitatii operatiunilor de ac%izitionare a masinilor,
utilajelor, instalatiilor.
,/,.5,,"tilaj si alte obiecte pina la punerea in functiuneI-reflectarii obiectelor care nu necesita montaj, insa
momentul punerii in exploatare nu coincide cu momentul ac%izitionarii.
,/,.0,,Investitii capitale ulterioareI-se contabilizeaza toate c%elt de reparatie, indiferent de tipul acesteia.
,ocumentele primare, centralizatoare si registrele de evidenta)
-factura fiscala privind obiectele ac%izitionate de la furnizori si a intreprinderii de transport, in cazul cind
aceste obiecte si servicii se impoziteaza cu +;A;
-factura de expeditie in cazul cind masinile, utilajele si alte obiecte nu sunt impozitate cu +;A;
-factura fiscala a antreprenorului si procesul verbal de primire predare a lucrarilor de constructii montaj;
-dispozitie de plata si c%itantele privind ac%itarea taxei vamale, serviciilor vamale.
-fisa de lucru in acord la calcularea salariilor muncitorilor si ecesutarea lucrarilor de constructii-montaj,
reparatie, modernizare, extindere in cazul salarizarii in acord.
-calculul sau borderoul de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care executa lucrarile mentionate;
-fisa de pontaj in cazul salarizarii muncitorilor in regie;
-fisa-limita de livrare a materalelor si bonul de consum;
- tebelul de repartizare a materialelor consumate sau raportul privind consumul de materiale de constructie,
in comparatie cu normele de productie;
-calculele de repartizare a consumurilor privind intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor de
constructie, a serviciilor transportului auto, a energiei electrice si alte documente.
Contabilitatea chelt de constructie a cladirilor, constructiilor speciale, altor obiecte. !%elt privind
constructia unor obiecte noi sunt contabilizate pe fiecare obiect si articole de c%eltuieli respective cu total
cumulativ de la inceputul constructiei pina la punerea in folosinta a obiectului.
9fectuarea lucrarilor de antrepriza. In cazul executarii lucrarilor de constructie in antrepriza beneficiarul
inc%eie cu antreprenorul un contract de antrepriza .
La finalizarea elementului constructiv sau a intregului obiect se intocmeste un proces verbal de primire
predare a elementului constructiv sau a obiectului finalizat in baza caruia antreprenorul elibereaza o factura
fiscala sau o factura de expeditie. In baza acestor documente beneficiarul intocmeste inregistrarea contabila:
$t ,/,.,-la valoarea de deviz a elementului constructiv sau a obiectului fara +;A
$t G50,, $atorii privind decontarile cu bugetulI-la suma +;Aaferenta
!t G/,,,$atorii pe t?s privind facturile comercialeI sau G5L,, Alte datorii pe t?sI- la suma totala&inclusiv
+;A#.
;irarea mij banesti p-u ac%itarea datoriei fata de antreprenor va fi reflectata astfel:
$tG/, sau $tG5L
!t/0/,, !ont de decontareI, /05,,!ont valutarI, /00,,Alte conturi la bancaI, G,,,,!redite bancare pe t?sI.
In baza procesului verbal de primire predare a mij fixe obiectul construit se pune in folosinta, intocminduse
inregistrarea contabila:
$t ,/5,,:ij fifeI
!t ,/,,,Active materiale in curs de executieI, subcontul ,/,,,, !onstructii in curs de executieI.
9fectuarea lucrarilor in regie proprie% toate cheltuielile de constructie se contabilizeaza de beneficiar.
In baza documentelor primare valorile materiale indicate se reflecta ca fiind transferate din gestiunea sefului
de depozit in gestiunea persoanei ce lea primit prin inregistrarea contabila:
$t /,,,,:aterialeI, subconturile respective- gestionarul care lea primit
!t /,,,,:aterialeI, acelasi cubcont respectiv- seful depozitului.
'ubcontul ,/,., va fi debitat in contrapartida cu cu conturile:
/,,,,:aterialeI, /,5,,*:;'$I,/,0,,"zura *:;'$I, G5,,,$atorii fata de personal privind retribuirea
munciiI, G55,,$atorii privind asigurarileI, K,/,,Activitati auxiliareI in functie de tipul c%eltuielelor.
$upa finalizarea lucrarilor de constructie a obiecteloe& magazii, soproane, depozite de pastare a materialelor
de constructie pe santier etc# acestea se trec la intrari prin inregistrarea contabila:
$t/,5,,*:;'$I, subcontul /,5.5,, !onstructii speciale provizorii
!t K,/,,Activitati auxiliareI sau alt cont din clasa K.
Gnice sunt numite consumuriele privind incarcarea, transportarea, descarcarea, pregatirea locului de
instalare, montare, demontare dupa finalizarea constructiei, precum si incarcarea, transportarea si
descarcarea masinii, mecanismului sau utilajului.
Cheltuieli curente cuprind c%elt de intretinere, ingrijire si exploatare a masinilor, mecanismelor, utilajelor
de constructie.
Contabilitatea utila=ului destinat instalarii%utilajul destinat instalarii , indiferent de modul de efectuare a
lucrarilor de montaj, il procura beneficiarul- intreprinderea p-u care se monteaza acest utilaj. In baza facturii
fiscale sau facturii de expeditie utilajul cumparat se inregistreaza la intrari prin fc:
$t ,/,., 4la valoarea utilajului fara +;A
$t G50-la suma +;A aferenta
!tG/, sau G5L sau G// 4la suma totala inclusiv +;A.
4mportul utila=elor)
-contractul inc%eiat cu exportatorul strain;
-factura comerciala;
-certificatul de origine;
-factura de transport;
-documentele bancare- in cazul unei plati in avans;
-declaratia vamala de import;
-delegatia reprezentantului > de a efectua plata impozitului si serviciile vamale.
Contabilitatea obiectelor care nu necesita monta=. "tilajele, instrumentele, inventarul, si alte obiecte care
nu necesita montaj in cazul cind momentul ac%izitionarii coincide cu momentul punerii in functiune se
contabilizeaza nemijlocit in contul ,/5,,:ij fixeI
rocurarea utilajelor, instrumentelor, inventarului si altor obiecte:
$t,/,.5-la valoarea de cumparare fara +;A
$tG50-la suma +;A
!tG/, sau G5L 4la valoarea totala inclusiv +;A.
Contabilitatea plantelor perene neroditoare se contabilizeaza in subcontul ,/,.G ,,!resterea si ingrijirea
plantelor pereneI. In componenta lor se include:
-c%elt privind pregatirea solului;
-costul materialului saditor;
-c%elt legate de sapatul gropilor
-etc.
'ubcontul ,/,.,,,!onstructii in curs de executieI se va debita cu suma totala a c%elt in contrapartida cu
conturile:
/,,,,:aterialeI-la valoarea materialului saditor, ingrasamintelor, mijloacelor de protectie a plantelor.
/,5,,*:;'$I sau /,0,,"zura *:;'$I- LA ;AL*A)-A 'A" '":A "g")II *7I-!+-L*) $-
IF;-F+A)
G5,,,$atorii fata de personal privind retribuirea munciiI si G55,,$atorii privind asigurarileI- la salariile
calculate muncitorilor ce executa operatiuni te%nologice in mod manua8l la saditul si ingrijirea plantelor si
la contributii p-u asigurarile sociale si medicale aferente;
K,,,,roductia de bazaI sau /,G,,roductia in curs de executieI-la suma consumurilor de baza repartizate in
baza calculelor de repartizare a acestora la sfirsitul anului de gestiune;
K,/,,Activitati auxiliareI- la valoarea serviciilor activitatilor auxiliare, precum si la salariile tractoristilor-
masinistilor;
G/, si G5L-la valoarea serviciilor prestate de intreprinderile terte.
Contabilitatea altor elemente de active materiale in curs de e&ecutie 4 se refera valoarea lucrarilor de
proiectare si exploatare, serviciile de supraveg%ere exercitata de beneficiarul constructiei, precum si
expertiza proiectelor.
In baza documentelor respective &contracte, facturi fiscale, procese- verbale de receptie- predare a
lucrarilor # beneficiarul constructiei inregistreaza la majorarea costului obiectului de constructie valoarea
lucrarilor specificate astfel:
$t,/,.,-la valoarea lucrarilor si serviciilor fara +;A
$+G50-la suma +;A
!+G5L- la valoarea totala inclusiv +;A.
Contabilitatea chelt p%u restabilirea proprietatilor mi=loacelor fi&e si investitiilor capitale ulterioare.
In cazul in care valoarea de bilant a unui mijloc fix reflecta deja pierderea avantajului conomic, investitiile
capitale ulterioare p-u restabilirea proprietatilor pierdute, prin urmare si a avantajului pierdut, se
capitalizeaza in limba valorii de recuperare a mij fix.
M..-valuarea si calculatia-procedee ale metodei !+
-valuarea consta in transformarea unitatilor naturale, in unitati valorice cu ajutorul monedei. Aceasta
operatie are o importanta deosebita pentru sintetizarea si generalizarea informatiilor generate de existenta,
miscarea si transformarea elementelor patrimoniale -valuarea este procedeul metodei contabilitatii care
asigura reflectarea realitatii economice.
-valuarea elementelor patrimoniale se efectueaza in patru momente : la intrarea bunurilor in patrimoniu, la
iesirea bunurilor din patrimoniu, cu ocazia inventarierii si la inc%iderea exercitiului financiar.
,.-valoarea la intrarea in patrimoniu se face la unul din urmatoarele preturi sau costuri : costul de ac%izitie,
costul de productie, valoarea de utilitate, valoarea nominala.
!ostul de ac%izitie este utilizat pentru evaluarea bunurilor cumparate si se formeaza din pretul platit
furnizorului la care se adauga alte c%eltuieli efectuate cu ocazia aprovizionarii : c%eltuieli de transport-
aprovizionare, taxe nerecuperabile, etc.
!ostul de productie este utilizat la evaluarea bunurilor produse in cadrul intreprinderii. Acesta se formeaza
din valoarea materiilor prime si materialelor consumate, c%eltuielile cu salariile, alte c%eltuieli directe
precum si cota c%eltuielilor de productie.
;aloarea de utilitate numita si valoarea actuala se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea bunului,
starea si locul unde se afla si este utilizata in cazul bunurilor aduse ca aport la societate si acelor primite prin
donatii cu titlu gratuit.
;aloarea nominala reprezinta valoarea consemnata in documente a creantelor si datoriilor.
/.-valuarea la iesirea bunurilor din patrimoniu se face pentru scoaterea din evidenta a bunurilor vandute,
consumate in procesul de productei, constate lipsa, distruse sau deteriorate si reprezinta valoarea lor la
intrare.
5.-valuare la inventariere se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element patrimonial.
0.-valuarea la inc%iderea exercitiului financiar se face in scopul stabilirii pierderilor probabile si al scaderii
veniturilor probabile. !u aceasta ocazie se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar.
La elementele de activ, daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila diferenta
conastatata nu se evidentiaza in contabilitate, iar daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea
contabila, diferenta constatata se inregistreaza ca o pierdere de valoare, sub forma amortizarii 4 daca
pierderea este definitiva, sau sub forma provizioanelor pentru depreciere 4 daca pierderea este probabila.
La elementele de pasiv, daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, diferenta
constatata nu se inregistreaza, iar daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, diferenta
constatata se evidentiaza sub forma provizioanelor pentru riscuri si c%eltuieli.
Astfel, evaluarea este strans legata de calculatie ca procedeu al metodei contabilitatii, deoarece, pentru a
reflecta in conturi cat mai exact existenta si miscarea patrimoniului unitatilor economice si sociale, in toate
fazele circuitului ecomonic, precum si rezultatele finaleale activitatii, este necesar sa se determine cu cea
mai mare exactitate valoarea acestora.
Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in domeniul calculatiei costurilor si rezultatelor. Fotiunea
de calculatie are insa o aceptiune mult mai cuprinzatoare in contabilitate ; ea include toate formele de calcul,
incepand cu simpla calculare a datelor consemnate in documentele primare, continuand cu calcul rulajelor,
sumelor si soldurilor conturilor, cu calculul valorii elementelor patrimoniale inventariate, a diferentelor de
inventar, si terminand cu stabilirea costului productiei si calculul rezultatelor finale, precum si a tuturor
indicatorilor economico-financiari prin care se apreciaza activitatea unitatii economice sau sociale.
!alculatia, ca procedeu al metodei contabilitatii, actioneaza cu preponderenta in intreprinderile de productie
si are drept scop calcularea costurilor de ac%izitie si a costurilor de productie.
entru a cunoaste situatia reala a patrimoniul reflectat in contabilitate, trebuie sa se verifice existenta faptica,
directa a tuturor elementelor sale in scopul descoperirii neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi
si realitatile de pe teren. In continuare, elementele patrimoniale constatate faptic se evalueaza la valoarea
actuala sau curenta. In acest scop, contabilitatea se foloseste de un alt procedeu, cunoscut sub denumirea de
inventariere. e baza constatarilor la care s-a ajuns in urma inventarierii se fac reflectarile necesare in
conturi, stabilindu-se concordanta dintre datele rezultate la fata locului prin operatia de inventariere. rin
compararea valorii actuale cu cea din contabilitate se determina deprecierea elementelor patrimoniale
inventariate.
22. Contabilitatea activelor nemateriale si amortizarii lor
!onform 'F! ,5 ,,!ontabilitatea activelor nemateriale&imobiliz@rilor necorporale#,, ,activele
nemateriale reprezint@ active nepecuniare&neb@neCti# identificate care nu Bmbrac@ o form@ material@.sBnt
controlate de c@tre Bntreprindere,pot fi utilizate o perioad@ mai mare de un an Bn activitatea de
producAie,comerA sau Bn alte tipuri de activit@Ai,precum Ci Bn scopuri administrative sau sunt destinate pentru
a fi predate Bn folosinA@ persoanelor juridice Ci-sau fizice.
$istingem urm@toarele elemente patrimoniale,care sunt incluse Bn clasa activelor nemateriale:
!%eltuieli de constituire
Fond commercial
7revete
-mbleme comerciale
Licente
rogramme informatice
Alte active nemateriale
Active nemateriale arendate pe t lung
-ste firesc faptul c@ indiferent de forma organizatorico-juridic@,toAi agenAii economici din ):
activeaz@ numai Bn baza licenAelor eliberate de :inisterul FinanAelor.
LicenAa este un document official prin care se atest@ capacitatea Ci dreptul deAin@torului de a desface
activitatea Bn domeniul dat Bn condiAii care s@ le asigure beneficiarilor un Bnalt nivel calitativ Ci siguranA@ Bn
conformitate cu legislaAia Bn vigoare Ci se elibereaz@ pe un anumit termen fin valabil pe Bntreg teritoriu al
):.
En general,pentru obAinerea licenAei intreprinderea treb sa corespunde tuturor condiAiilor date:este
Bnregistrat@ la !amera Enregistr@rilor de 'tat pe lRang@ :inisterul <ustiAiei,e luat@ la evidenA@ Bn calitate de
contribuabil la organul territorial al serviciului fiscal de stat.are cod fiscal atribuit,a onorat necondiAionat
angajamente faA@ de buget Ci de fondul social.
Recunoasterea activelor nemateriale-reprezinta examinarea corespunderii insusirilor, particularitatilor,
caracteristicilor, proprietatilor elementelor respective definitiei si criteriilor stabilite.
Activele nemateriale sunt recunoscute in baza acelorasi criterii ca si activle materiale pe t?l conform carora:
-intreprinderea dispune de o certitudine ferma ca in urma utilizarii elementului respectiv va obtine anumite
avantaje economice;
-valoarea articolului poate fi determinata.
:omentul recunoasterii il constituie p-u activele nemateriale:
-cumparate ce nu necesita c%elt de pregatire- data procurarii;
-procurate ce necesita c%elt de pregatire spre utilizare- dupa finisarea lucrarilor de pregatire a activului
nematerial sau a lucrarilor de instalare a utilajului brevetat si primit in baza contractului de licenta;
-create de catre intreprindere-dupa obtinerea titlului de protectie sau dupa finisarea lucrarilor de cercetare-
proiectare.
La Bntreprindere,activele nemateriale sunt recunoscute Bn baza urm@toarelor criterii:
Entreprinderea dispune de o certitudine fem@ c@ Bn uma utiliz@rii elementului respective va obAine
anumite avantaje economice;
;aloarea articolului poate fi determinat@.
+omentul recunoa(terii pentru aceste active nemateriale Bl constituie momentul procur@rii
acestora,Bn baza documentelor de procurare-facturi fiscale,process-verbal de evaluare,contract de licenA@ sau
al altui contract.
-valuarea activelor nemateriale la momentul recunoaCterii acestora &evaluarea ini"ial# este efectuat@
Bn conformitate cu 'F! ,5, rin urmare,activele nemateriale se estimeaz@ la valoarea de procurare Bnsumat@
ci impozetele,texele nerecuperabile prev@zute de legislaAie,ac%itarea serviciilor de evaluare a activelor
nemateriale procurate.
6valuarea ulterioar a activelor nemateriale este efectuat@ prin metoda recomandat@ de 'F!
,5,adic@ activul nematerial este contabilizat la valoarea de intrare diminuat@ cu suma amortiz@rii
accumulate.+otodat@ unitatea economic@ um@reCte ca valoarea de bilanA a activului nematerial s@ nu
dep@Ceasc@ valoarea de recuperare.$ac@ aceasta s-a BntBmplat,valoarea de bilanA se reduce la valoarea de
recuperare.
entru eviden"a sintetic a activului nematerial este utilizat contul de active ... ,,Active
nemateriale,,.En debitul c@ruia s-a reflectat intr@rile de active nemateriale primate spre utilizare,iar Bn credit-
ieCirea acestora din componenAa elementelor patrimoniale din motivul expir@rii duratei de utilizare.
6viden"a analitic a activelor nemateriale se Aine pe tipurile acestora.
"nitatea economic@ calculeaz@ amortizarea activelor nemateriale primite spre utilizare.!alculul
amortiz@rii Bncepe din luna primirii spre utilizare a activului nematerial Ci se suspend@ Bn luna ulterioar@ lunii
ieCirii din patrimoniul Bntreprinderii
Amortizarea activelor nemateriale se calculeaz@ conform cerinAelor metodei liniare (uniforme!,Bn
conformitate cu care,valoarea amortizabil@ a obiectului este decontat@ uniform pe parcursul duratei de
funcAionare util@.'uma amortiz@rii nu depinde de identitatea utiliz@rii activului Ci se determin@ prin raportul
dintre valoarea amorizabil@ Ci num@rul de ani&perioade de gestiune# al duratei de funcAionare util@.
Calcular$a a"orti'rii acti-$lor n$"at$rial$
:etoda de calculare a amortiz@rii activelor nemateriale, aplicat@ de Bntreprindere, trebuie s@
reflecte sc%ema de obAinere a avantajului economic &profitului# din aceste active. -xist@ diferite metode
de calculare a amortiz@rii activelor nemateriale: liniar@ &uniform@#, soldului degresiv, Bn raport cu
cantitatea de unit@Ai de produse fabricate &volumul de servicii#. (etoda liniar" prevede calcularea
sumelor de amortizare constante pe toat@ durata de exploatare util@ a activului. Amortizarea calculat@ prin
aplicarea metodei soldului degresiv treptat se diminueaz@ Bn decursul perioadei de exploatare util@, iar
Bn cazul calcul@rii amortiz@rii Bn raport cu cantitatea unit@Ailor de produse fabricate &volumul de servicii#
m@rimea acesteia depinde de volumul unit@Ailor de produse fabricate &volumul de servicii#. :odul de
consum al calit@Ailor utile ale activului nematerial determin@ alegerea unei sau altei metode de calculare a
amortiz@rii. :etoda aleas@ se aplic@ consecutiv de la o perioad@ de gestiune la alta, dac@ nu se aCteapt@
modific@ri Bn sc%ema de obAinere a avantajului economic &profitului#.
Amortizarea calculat@ Bn cursul perioadei de gestiune se constat@ ca consumuri sau c%eltuieli Bn
funcAie de destinaAia utiliz@rii activelor nemateriale corespunz@toare. entru unele ramuri amortizarea
dreptului de utilizare a te%nologiei sau amortizarea altor elemente ale activelor nemateriale, utilizate pentru
fabricarea unui fel de produs, prestarea unui fel de serviciu poate fi considerat@ consumuri &articol de
calculaAie# directe. En cazul Bn care un activ nematerial sau altul se utilizeaz@ pentru producerea activelor
materiale &materiilor prime, materialelor, pieselor de sc%imb, instrumentelor etc. #, amortizarea unui
asemenea activ nu se consider@ ca c%eltuial@ Ci se include Bn valoarea acestor active materiale Bn
conformitate cu '.F.!. / S'tocurile de m@rfuri Ci materialeS. Amortizarea activului nematerial, utilizat
pentru executarea lucr@rilor de construcAie Bn regie, se include Bn c%eltuielile aferente execut@rii acestor
lucr@ri care se capitalizeaz@ &'.F.!. ,. S!ontabilitatea activelor materiale pe termen lungS#S.
)eflectarea formulei contabile privind procurarea activului nematerial:
D$*it contul 111.6 /cti-$ n$"at$rial$
Cr$#it contul 521.1 Datorii ,$ t$r"$n scurt ,ri-in# facturil$ co"$rcial$
+;A aferent@ procur@rii activului nematerial se reflect@ conform formulei contabile:
D$*it contul 534.2 Datorii ,ri-in# #$cont'ril$ cu *u+$tul
Cr$#it contul 521.1 Datorii ,$ t$r"$n scurt ,ri-in# facturil$ co"$rcial$
Amortizarea activului nematerial H,!-!ontabilitateI se contabilizeaz@ prin urm@toarea formul@ contabil@ :
D$*it contul 713 C&$ltui$li +$n$ral$ si a#"inistrati-$
Cr$#it contul 113.6 /"ortiar$a ,ro+ra"$lor infor"atic$
!ontabilitatea iesirii activelor nemateriale.
Activele nemateriale separabile si inseparabile de cele materiale pot fi scoase din circuitul economic al >
din diferite motive:
-expirarea duratei de exploatare utila- termenului de valabilitate al titlului de protectie&la licentiar# sau al
termenului contractual &la licentiat#;
-rezilierea contractului de licenta&la licentiat#;
-casarea activului nematerial din motivul utilizarii neeficiente;
-cesiunea dreptului de utilizare a unor active nemateriale fara a pastra titlul de proprietar la posesorul de
drepturi.
$ocumentul de baza prin care este perfectata iesirea activelor nemateriale este procesul-verbal cu privire
la suspendarea actiunii drepturilor de utilizare a activului nematerial.
IeCirea activelor nemateriale din circuitul economic al Bntreprinderii poate avea loc reeCind din mai multe cauze:
expirarea duratei de exploatare util@:
D$*it contul 113/"ortiar$a acti-$lor n$"at$rial$
Cr$#it contul 111 /cti-$ n$"at$rial$
rezilierea contractului de licenA@ este reflectata prin doua inregistrari contabile:
- decontarea amortizarii decontate
D$*it contul 113/"ortiar$a acti-$lor n$"at$rial$
Cr$#it contul 111 /cti-$ n$"at$rial$
- decontarea valorii de bilant a activului iesit
D$*it contul 721 C&$ltui$li al$ acti-itatii #$ in-$stitii
Cr$#it contul 111 /cti-$ n$"at$rial$
25BContabilitatea repara$iilor mi=loacelor fi&e1
)eparaAia obiectelor de mijloace fixe se efectueaz@ pentru menAinerea lor Bn stare de lucru normal@,
restabilirea calit@Ailor iniAiale pierdute Ci?sau Bn scopul obAinerii unor avantaje economice suplimentare de la
asemenea obiecte
)eparaAia mijloacelor fixe poate fi efectuat@ Bn regie proprie sau Bn antrepriz.
,. )eparaAia mijloacelor fixe in regie proprie
)eparaAia mijloacelor fixe Bn regie proprie poate fi efectuat@ de c@tre:
-subdiviziunea &sectia # de reparative a intreprinderii &variant I #; sau
- angajaAi nemijlocit la locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe &varianta II#.
En cazul utiliz@rii variantei , consum urile de reparaAie efective se acumuleaz@ Bn prealabil Bn debitul contului K,/
Bn corespondenAa cu creditul conturilor de evidenA@ a materialelor, datoriilor privind retribuirea muncii, contribuAii lor
pentru asigur@rile sociale Ci asistenAa medical@ etc. La finalizarea lucr@rilor de reparaAie costul efectiv al acestora se
deconteaz@ Bn conturile corespunz@toare de active, consumuri?c%eltuieli sau provizioane constituite anterior &Bn
funcAie de destinaAia Ci locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe Ci sursa de acoperire a consumurilor aferente
reparatiei acestora#.
En cazul utiliz@rii variantei a / consumurile efective aferente reparaAi ei mijloacelor fixe se reflect@ &Bn funcAie de
locul de utilizare a acestora# nemijlocit Bn conturile de active, consumuri Ci?sau c%eltuieli - ,,/, ,/,, /G,, M,/, M,5,
M,0, K,5,G5K etc. &f@r@ aplicarea contului K,/#.
La efectuarea reparaAiei mijloacelor fixe Bn regie proprie se Bntocmesc formulele contabile prezentate Bn tabelul. ,.
F Continutul operatiunii 0eit credit *emei pentru inregistrare
6fectuarea reparatiei din contul consumurilor %cheltuielelor perioadei de gestiune curente
Varianta 4 Lucarile de reparatie se executa de subdiviziunea de reparatie a intreprinderii
4 )eportarea la inceputul perioadei de gestiune a
consumurilor aferente lucratorilor de reparatie in curs
de executie
K,/ /,G Fota de contabilitate,
)egistrul de evidenta la contul K,/
5 !alcularea amortizarii activelor nemateriale utilizate
nemijlocit pentru reparatia obiectelor de :F
K,/ ,,5 7orderou de calculare a amortizarii
activelor nemateriale. )egistrul de
evidenta la contul K,/
3 !alcularea uzurii obiectelor de :F utilizate
nemijlocit pentru reparatia altor obiecte de :F ale
subdiviziunelor auxiliare a intreprinderii
K,/ ,/0 7orderoul de calculare a uzurii :F.
)egistrul de evidenta la contulK,/
4 $econtarea valorii pieselor de sc%imb, articolelor de
completare si altor materiale utilizate la reparatia
obiectelor de :F
K,/ /,, 7onuri de consum, procese verbale
de casare a materialelor. )egistrul
de evidenta la contul K,/
C !asarea *:;'$ cu valoarea unitara nu mai mare de
h din limita stabilita, utilizate la reparatia obiectelor
de :F
K,/ /,5 7onuri de consum, procese verbale
de casare a *:;'$ in exploatare,
nota de contabilitate, registrul de
evidenta la contul K,/
D !alcularea uzurii *:;'$ utilizate la reparatia
obiectelor de :F. "zura se calculeaza numai pentru
*:;'$ valoare unitara a carora depaseste h din
limita stabilita
K,/ /,0 7onuri de eliberare a *:;'$ in
exploatare, nota de contabilitate,
registrul de evidenta la contul K,/
@ $econtarea costului efectiv al productiei in curs de
executie utilizate la reparatia obiectelor de :F.
K,/ /,G rocess verbale de casare a
productiei in curs de executie, nota
Formula contabila se intocmeste, de regula , la
intreprinderile micului business care nu aplica
conturile din clasa K
de contabilitate, registrul de
evidenta K,/
3 $econtarea costului efectiv al produselor utilizate la
reparatia obiectelor de :F
K,/ /,. rocese verbale de casare a
produselor, bonuri de consum
)egistru de evidenta la contul K,/
G $econtarea valorii de bilant a marfurilor utilizate la
reparatia obictelor de :F
K,/ /,M rocese verbale de casare a
marfurilor , bonuri de condom,
)egistru de evidenta la cont K,/
4
H
+recerea la costul lucrarilor de reparatie a cotei
c%eltuielelor anticipate curente
K,/ /G, Fota de contabilitate , )egistrul de
evidenta a cont K,/
4
4
)eflectarea consumurilor de reparatie a obiectelor de
:F effectuate prin titularii de avans
K,/ //M
G5/
$econtari de avans cu documentele
de decontare si de plata justificate
registri de evidenta la cont K,/
4
5
)eflectarea consumurilor aferente reparatiei ac%itate
cu mijloace banesti nemijlocit in momentul efectuarii
acestora
K,/ /0,./0
/
/05./0
0
$isp. de plata, registr. de casa, bon
de plata, ordin de plata, extrase de
cont si alte doc. )egistru de
evidenta a cont K,/
4
3
)eflectarea datoriilor fata de furnizori- pentru apa,
energie, abur si fata de antreprenori 4 pentru
serviciile comunalesi alte servicii prestate la reparatia
obiectelor de mijloace fixe.
K,/ G/,.G/
/
G5L
Facturi fiscale, facturi de expeditie
)egistru de evidenta a K,/
4
4
!alcularea remuneratiilor angajatilor incadrati in
procesul de reparatie a :F
K,/ G5, 7onuri de lucru in accord, registru
de salariu. )egistru de evidenta a
K,/
4
C
!alcularea contribuAiilor de asigur@ri sociale de stat
obligatorii aferente remuneraAiilor angajaAilor
BncadraAi Bn procesul de reparatie a miiloacelor fixe
K,/ G55 Fota de contabilitate #egistrul de
eviden" la contul 345
4
D
)eflectarea primelor de asigurare obligatorie de
asistenA@ medical@ aferente remuneraAiilor angajaAilor
BncadraAi Bn procesul de reparaAie a mijloacelor fixe.
Formula contabil@ se BntocmeCte Bn cazul Bn care
salariile angajaAilor se calculeaz@ Ci se ac%it@ Bn
iaceeasi lun@
K,/ G55 Fota de contabilitate #egistrul de
eviden" la contul 345
4
@
)eflectarea primelor de asigurare obligatorie de
asistenA@ medical@ aferente remuneraAiilor
angajaAilor Bncadrati Bn procesul de reparaAie a
mijloacelor fixe. Fonnula contabil@ se BntocmeCte
Bn cazul Bn care salariile angajaAilor se calculeaz@
Ci se ac%it@ En diferite luni
K,/ G5G Fota de contabilitate #egistrul de
eviden" la contul K,/
4
3
$econtarea costului efectiv al producAiei Bn curs
de execuAie din activitatea de baz@ a
Bntreprinderii utiIiz.at@ Ia reparaAia obiecte lor de
miiloace fixe
K,/ K,,
rocese-verbale de producAiei Bn
curs de exectie,
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
4
G
$econtarea costului efectiv al producAiei inl curs
de execuAie din activit@Aile auxiliare ale
Bntreprinderii utilizata la reparaAia obiectelor de
miiloace fixe
K,/ K,/ rocese-verbale de producAiei Bn
curs de exectie,
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
5
H
)eflectarea costului serviciilor altor subdiviziuni
&secAii# auxiliare ale Bntreprinderii
K,/ K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
5
4
$econtarea consumurilor indirecte de producAie
ale secAiei de reparaAie incluse Bn costul lucr@rilor
K,/ K,5 nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
de reoaratie
5
5
)eflectarea valorii realizabile nete a pieselor de
sc%imb uzate Ci a altor materiale obAinute la
reparaAi a obiectelor de mijloace fixe
/,, K,/ 7onuri de intr@ri , )egistrul
de eviden" la 345
5
3
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la
crearea activelor nemateriale Ci Bmbun@t@Airea
calit@Ailor iniAiale ale
acestora
,,/ K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
5
4
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe efectuate
pBn@ la punerea En funcAiune a acestora
,/, K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
5
C
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la
crearea &construcAia# altor obiecte de mijloace
fixe Ci efectuarea
investiAiilor capitale ulterioare
,/, K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
5
D
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la
efectuarea c%eltuielilor anticipate pe termen lung
Ci curente &BnsuCirea unor tipuri noi de produse,
recultivarea terenu-
rilor etc.#
,0,./G
,
K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
5
@
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe
utilizate la procurarea:
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
materialelor /,, K,/
*:;'$ /,5 K,/
m@rfurilor /,M K,/
5
3
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe care
deservesc procesul de desfacere a produselor
&m@rfurilor#
M,/ K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
5
G
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe cu
destinatie general@ Ci administrativ@
M,5 K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
H
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate En
unit@Aile de producAie Ci gospod@riile de deservire
M,5 K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
4
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe transmise
Bn arend@ operaAional@ &leasing, locaAiune#.
Formula contalbil@ se BntocmeCte la
arendator &locator# Bn cazul Bn care arenda
&leasingul, locaAiunea# nu constituie activitatea de
M,0 K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
baz@ a Entreprinderii
3
5
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe deteriorate
ca urmare a accidentelor, calamit@Ailor naturale Ci
altor evenimente
excentionale
M/5 K,/ rocesul verbal privind evenimentul
exceptional nota de contabilitate
)egistrul
de eviden" la 345
3
3
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate
nemijlocit Bn activitatea de baz@ a Bntreprinderii
pentru fabricarea produselor
&de prestarea serviciilor#
K,, K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
4
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe transmise
Bn arend@ operaAional@ &leasing, locaAiune#.
Fonnula contabil@ se BntocmeCte
la arendator &locator# Bn cazul Bn care arenda
&leasingul, locaAiunea# constituie activitatea de
baz@ a Bntreprinderii
K,, K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
C
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate
nemijlocit Bn activit@Aile auxiliare ale
Bntreprinderii
K,/ K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
D
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe cu
destinaAie general@ de oroductie
K,5 K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
@
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe cu
destinaAie general@ aferente contractelor de
construcAie
K,0 K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
3
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la
transmiterea valorilor materiale spre prelucrare
tertilor
K,. K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3
G
$econtarea la finele perioadei de gestiune a
consumurilor aferente lucr@rilor de reparaAie Bn
curs de executie
/,G K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
Lucrarile de reparatie se executa de angajati nemijlocit la locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe
4
H
)eflectarea consumurilor de reparaAie a
obiectelor de mijloace fixe efectuate de angajaAi
nemijlocit la locul de exploatare a unor asemenea
obiecte. Enregistrarea se
efectueaz@ Bn debitul unuia din conturile ,,/,
,/,,M,/, M,5 etc. &Bn funcAie de locul exploat@rii#
Ci creditul conturilor de evidenA@ a materialelor,
remuneraAiilor,
,,/ sau
,/,.,0
,
/G,.M,
/
M,5.M,
0
M/5.K,
,
,/0.,/
,
/,5./,
0
//M./0
,
/0/./0
0
G/,.G/
7onuri de consum, procese
verbalede casare a materialelor si
*:;'$, deconturi de avans,
dispozitii de plata, registru de casa,
ordin de plata, extrase de cont,
registru de salariu, facturi fiscale,
nota de contabilitate
decont@rilor cu antreprenorii etc. K,/.K,
5
K,0.K,
.
/
G5,.G5
/
G55.G5
G
G5L.K,
/
4
4
+recerea Bn cont a +; A de la valoarea
serviciilor prestate de Bntreprinderi terAe la
reparaAia obiectelor de mijloace fixe nemijlocit
la locul de exploatare a acestora
G50 G/,.G/
/
G5L
Facturi fiscale. )egistrul
de eviden" la 345
4
5
)eflectarea valorii realizabile nete a pieselor de
sc%imb uzate Ci a altor materiale rezultate din
reparaAi a obiectelor de mijloace fixe, consum
urile c@rora au fost decontate la majorarea:
nota de contabilitate 7onuri de
intrari
valorii active lor pe termen lung
/,, ,,/.,/
,
c%eltuielilor anticipate pe termen lung Ci curente
/,, ,0,./G
,
c%eltuielilor perioadei de gestiune curente
/,, .,/
consumurilor de producAie
/,, K,5
altor consumuri
/,, K,0.K,
.
-fectuarea reparaAiei din contul provizioanelor aferente c%eltuielilor
si pl@tilor preliminare
4
3
!alcularea provizioanelor pentru reparaAia
mijloacelor fixe utilizate la crearea activelor
nemateriale
,,/ G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
4
4
!alcularea provizioanelor pentru reparaAia
mijloacelor fixe utilizate la crearea &constructia# altor
obiecte de mijloace fixe
,/, G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
4
C
!alcularea provizioanelor pentru reparaAia
mijloacelor fixe utilizate la efectuarea c%eltuielilor
anticipate pe termen lung Ci curente &BnsuCirea noilor
tipuri de produse recultivarea terenurilor etc.#
,0,./G
,
G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
4
D
!alcularea provizioanelor pentru reparaAi a
mijloacelor fixe utilizate la desfacerea produselor
&m@rfurilor#
M,/ G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
4
@
!alcularea provizioane,or pentru
reparatia.mijloacelor fixe cu destinaAie general@ Ci
administrativ@
M,5 G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
4
3
!alcularea provizioanelor pentru reparaAia mijloacelor
fixe transmise En arend@ operaAional@ &leasBng, locatiune#
M,0 G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
4
G
!alcularea provizioanelor pentru reparaAi a mijloacelor
fixe utilizate Bn activitatea de baz@ a Entreprinderii
K,, G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
C
H
!alcularea provizioanelor pentru reparaAia mijloacelor
fixe utilizate Bn activit@Aile auxiliare ale Bntreprinderii
K,/ G5K
nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
C
4
!alcularea provizioanelor pentru reparaAia mijloacelor fixe
cu destinaAie general@ de producAie
K,5 G5K nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
C
5
!alcularea provizioanelor pentru reparaAi a mijloacelor
fixe cu destinaAie general@ aferente contractelor de
constructie
K,0 G5K nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
C
3
!alcularea provizioanelor pentru reparaAia mijloacelor
fixe utilizate la transmiterea valorilor materiale spre
prelucrare terAilor
K,. G5K nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
Fot@ la operaAiunile 05-G5. In contabilitatea financiar@ calcularea provizioanelor pentru reparaAia mijloacelor fixe se efectueaz@
lunar Bn m@rime de ,?,/ din suma anual@ a consumurilor &c%eltuielilor# de reparaAie prognozate. En cazul Bn care suma efectiv@ a
consumurilor aferente reparaAiei mijloacelor fixe dep@CeCte suma provizioanelor constituite la fmele anului de gestiune, se
efectueaz@ calcularea suplimentar@ a provizioanelor, prin Bntocmirea aceloraCi formule contabile ca Ci la constituirea acestora.
'uma provizioanelor neutilizate la finele anului de gestiune &soldul contului G5K# se reporteaz@ En perioadele de gestiune
unn@toare.
En scopuri fiscale nu se pennite deducerea defalc@rilor Bn fondurile de rezerv@, inclusiv Ci pentru reparaAia
mijloacelor fixe &art. 5, alin. &/# din !odul flscal#.
C
4
$econtarea costului efectiv al lucr@rilor de reparaAie a
obiectelor de mijloace fixe efectuate de subdiviziunea
&secAia# de reparaAie a Bntreprinderii. !onsumurile aferente
reparaAiei se acumuleaz@ Bn prealabil En debitul contului
K,/ Bn modul expus Bn formulele contabile pentru
operatiunile ,-/, din prezentul tabel. In acest caz,
valoarea realizabil@ net@ a pieselor de sc%imb uzate Ci a
altor materiale rezultate din reparaAia obiectelor de
mijloace fixe se reflect@ prin formula contabil@ urm@toare:
debit contul /,,, credit contul K,/
G5K K,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
C
C
)eflectarea consumurilor de reparaAie a obiectelor de
mijloace fixe efectuate de angajaAi nemijlocit la locul de
exploatare a unor asemenea obiecte
G5K ,/0./,
,
/,5./,
0
//M./0
,
/0/./0
0
G/,.G/
/
G5,.G5
/
G55.G5
G
G5L.K,
/
7orderouri de calculare a uzurii :F,
7onuri de consum, procese
verbalede casare a materialelor si
*:;'$, deconturi de avans,
dispozitii de plata, registru de casa,
ordin de plata, extrase de cont,
registru de salariu, facturi fiscale,
nota de contabilitate
C
D
+recerea Bn cont a +; A de la valoarea serviciilor
prestate de Bntreprinderi terAe la reparatia obiectelor
de mijloace fixe
G50 G/,.G/
/
G5L
Facturi fiscale, registru de evidenta
a procurarilor
C
@
)eflectarea valorii realizabile nete a pieselor de sc%imb
uzate Ci a altor materiale rezultate din reparaAia obiectelor
de mijloace fixe la locul de exploatare a acestora
/,, G5K 7onuri de intrari, nota de
contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
C
3
$econtarea la venituri a sumei provizioanelor neutilizate
pentru reparaAi a mijloacelor fixe. Fonnula contabil@ se
BntocmeCte Bn cazul Bn care Bntreprinderea, conform
politicii de contabilitate, Bnceteaz@ constituirea
provizioanelor pentru reparaAia obiectelor de miiloace fixe
G5K .,/ nota de contabilitate )egistrul
de eviden" la 345
3. #epara"ia mi,loacelor fi&e in antrepriz
En condiAiile antreprizei lucr@rile de reparaAie sBnt executate de Bntreprinderi specializate sau persoane Bn baza
contractelor Bnc%eiate. ;aloarea unor asemenea lucr@ri &f@r@ +;A# se reflect@ Bn debitul conturilor de evidenA@ a
activelor, consumurilor?c%eltuielilor sau provizioanelor aferente c%eltuielilor Ci pl@Ailor preliminare Bn corespondenA@
cu creditul unuia din conturile - G/,, G//, G5L.
La efectuarea reparaAiei mijloacelor fixe Bn antrepriz@ se Bntocmesc formulele contabile prezentate Bn tabelul /.
<ormule contaile pentru opera"iunile de repara"ie a mi,loacelor fi&e in antrepriz
*ale.5.
F !ontinutul operatiunii !ont corespondente
+emei pentru
Bnregistrare
+ipurile de
documente
deit credit
-fectuarea reparatiei din contul consumurilor?c%eltuielilor perioadei de gestiune curente
,
)eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor
de reparaAie a obiectelor de mijloace fixe
prestirea calit@tilor initiale ale acestora
&crearea# active lor nemateriale Ci
Bmbun@t@
tate de antreprenori, utilizate la procurarea
,,/ G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire.
/ )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor
investitiilor capitale ulterioare prestate de
antreprenori, utilizate la pro
curarea &crearea?construirea# altor obiecte
de mijloace fixe Ci la efectuarea de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe
,/, G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire.
5
)eflectarea valorii &f@r@ +; Ai# serviciilor
de reparatie a obiectelor de mijloace fixe
prestate de antreprenori, utilizate la
efectuarea c%eltuielilor anticipate pe
termen
lung Ci?sau curente &BnsuCirea unor noi tipuri
de produse etc#
,0, sau
/G,
G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire.
0
)eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor
de reparaAie a obiectelor de mijloace fixe
prestate de antreprenori, utilizate
nemijlocit la procurarea:
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
materialelor /,, G/,.G//
G5L
*:;'$ /,5 G/,.G//
G5L
marfurilor /,M G/,.G//
G5L
G )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe care
deservesc procesul de desfacere&vBnzare# a
produselor &m@rfurilor#, prestate de antreorenori
M,/ G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
. )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe cu
destinaAie general@ Ci administrativ@, prestate de
antreorenori
M,5 G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
M )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe transmise
Bn arend@ operaAional@ &leasing, locaAiune#,
prestate de antreprenori. Formula contabil@ se
BntocmeCte Bn cazurile Bn care consumurile
aferente reparatiei se efectueaz@ pe seama
arendatorului &locatorului# Ci arenda &leasingul,
locaAiunea# nu constituie activitatea de baz@ a
Bntreprinderii
M,0 G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
K )eflectarea valorii &Iar@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe
deteriorate ca urmare a accidentelor,
calamit@Ailor %aturale Ci altor evenimente
excepAionale, orestate de antreprenori
M/5 G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
L )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate
nemijlocit Bn activitatea de baz@, prestate de
antreprenori
K,, G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
,3 )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe transmise
Bn arend@ operaAional@ &leasing, locaAiune#,
prestate de antreprenori. Fonnula contabil@ se
BntocmeCte Bn cazurile in care consumurile
aferente reparaAiei se efectueaz@ pe seama
arendatorului &locatorului# Ci arenda &Ieasingul,
locaAiunea# constituie activitatea de baz@ a
Bntreprinderii
K,, G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
,, )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate
nemijlocit Bn activit@Aile auxiliare prestate de
antreprenori
K,/ G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
,/ )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe cu
destinaAie general@ de producAie, prestate de
antreprenori
K,/ G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
,5 )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe cu
destinatie generala aferente contractelor de
constructie, prestate de antreorenori
K,0 G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
,0 )eflectarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor de
reparaAie a obiectelor de mijloace fixe utilizate
la transmiterea valorilor materiale spre
prelucrare terAilor, prestate de antreorenori
K,. G/,.G//
G5L
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
,G )eflectarea valorii realizabile nete a pieselor de
sc%imb uzate si altor materiale rezultate din
reparaAia obiectelor de mijloace fixe,
consumurile c@rora au fost decontate la
majorarea:
Facturi fiscale,procese
verbale de predare
primire
valorii activelor pe termen lung Ci curente /,, ,,/.,/,
/,,./,5
/,M
c%eltuielilor anticipate pe termen lung si
curente
/,, ,0,./G,
c%eltuielilor perioadei de gestiune curente /,, .,/
consumurilor de producAie /,, K,5
altor consumuri /,, K,0.K,.
,. +recerea Bn cont a +; A de la valoarea
serviciilor de reparaAie a obiectelor de
miiloace fixe, prestate de antreorenori
G50 G/,.G//
G5L
Facturi fiscale, registru
de evidenta a lucrarilor
,M +recerea Bn cont a avansurilor acordate G/,.G// //0 Fota de contabilitate
anterior Bn contul ac%it@rii datoriilor faA@ de
antreprenori pentru serviciile de reparaAie a
obiectelor de mijloace fixe, prestate de c@tre
acesti a
G5L
,K Ac%itarea prin titularii de avans a datoriilor
faAa de antreprenori privind lucr@rile de
reoaratie executate
G/,.G//
G5L
//M sau
/5/
$econtari de avans cu
documenteb de plata
,L Ac%itarea cu mijloace b@neCti a datoriilor
faA@ de antreprenori pentru lucr@rile de
reparaAie executate
G/,.G//
G5L
/0,./0/
/05./00
$isp. $e plata, registru
de casa, ordine de plata,
extrase din cont
-fectuarea reparaAiei din contul provizioanelor aferente c%eltuielilor si pl@tilor preliminare
/3 !alcularea provizioanelor pentru reparaAia
obiectelor de mijloace fixe.
,,/.,5,
,0,./G,
M,/.M,5
M,0.K,,
K,/.K,5
G5K Fota de contabilitate
)egistru de
contabilitate la contul
G5K
/, $econtarea valorii &f@r@ +; A# serviciilor
de reparaAie a obiectelor de mijloace fixe
prestate de antreprenori pe seama
provizioanelor constituite anterior
G5K G/,.G//
G5L
Facturi fiscale )egistru
de contabilitate la
contul G5K
// )eflectarea valorii realizabile nete a
pieselor de sc%imb uzate Ci a altor materiale
rezultate din reparaAia obiectelor de
miiIoace fixe
/,, G5K Fota de contabilitate
)egistru de
contabilitate la contul
G5K
/5 +recerea Bn cont a +; A de la valoarea
serviciilor de reparaAie a obiectelor de
mijloace fixe, prestate de antreprenori
G50 G/,.G//
G5L
Facturi fiscale, registru
de evidenta a procurilor
/0 +recerea Bn cont a avansurilor acordate
anterior pentru ac%itarea datoriilor faA@ de
antreprenori pentru lucr@rile de reparaAie a
obiectelor de miiIoace fixe
G/,.G//
G5L
//0 Fota de contabilitate
/G Ac%itarea prin titularii de avans a datoriilor
faA@ de antreprenori privind lucr@rile de
reoaratie executate
G/,.G//
G5L
//M sau
G5/
$econtari de avans cu
documenteb de plata
/. Ac%itarea mijloacelor banesti a datoriilorfata de
antreprenori pentru serviciile de reparatie
executate
G/,.G//
G5L
/0, sau
/0/./05
/00
$isp. $e plata, registru
de casa, ordine de plata,
extrase din cont
/M $econtarea la venituri a sumei provizioanelor
pentru reparatia mijloacelor fixe neutralizate.
Formula contabila se intocmeste in cazul in care
intreprinderea, conform politicii de contabilitate,
inceteaza sa constituie proviziane pentru
reparatia de mijloace fixe
G5K .,/ Fota de contabilitate
)egistru de
contabilitate la contul
G5K
#eparatia curent reprezint@ sc%imbul parAial al unor piese neesenAiaie, reparaAi a neBnsemnat@, lic%idarea
deterior@lilor f@r@ demontarea maCinii sau utilajului, vopsirea, v@ruirea cl@dirilor etc.
#eparatia medie a mijloacelor fixe dup@ complexitatea sa este aproape de cea capitala, dar fiind efectuata
periodic, pina la un an, se include in reparatia curent@. )epuraAia curent@ are scopul de a p@stra obiectele de
mijloace fixe Bn stare normal@ de lucru pe parcursul duratei de funcAionare util@ Ci nicidecum nu aduce
Bntreprinderii vreun avantaj economic suplimentar, Bn cazul cRnd aceast@ reparaAie n-a fost luat@ Bn considerare la
punerea Bn funcAiune a obiectului.
#eparatia capital reprezint@ sc%imbul ansamblurilor Ci pieselor esenAiale cu descompletarea parAial@ sau total@ a
utilajului, mijloacelor de transport, Bmbun@t@Airea posibilit@Ailor de exploatare a obiectelor Bn funcAiune. entru cl@diri
reparaAie capital@ se consider@ sc%imbul uCilor Ci ferestrelor, podelelor Ci tavanului etc. $in reparaAia capital@ face
parte. Ci reparaAi a medie cu * periodicitate mai mare de un an. )eparaAia capital@ poate s@ aduc@ Bn unele cazuri
Bntreprinderii un avantaj economic suplimentar.
.
27.Caracteristica /'C. BPolitica de CT1
Politica de C* reprezint@ o totalitate de principii, convenAii, reguli, metode Ci procedee adoptate de
conducerea Bntreprinderii > pentru Ainerea !+ Ci Bntocmirea rapoartelor financiare.
olitica de !+ constituie o parte integrant@ a rapoartelor financiare Ci trebuie s@ fie elaborat@ de fiecare >
care desfaCoar@ activitate de Bntreprinz@tor Ci este Bnregistrat@ Bn ):, indiferent de tipul de proprietate,
apartenenAa ramural@ Ci forma organizatorico-juridic@ a acesteia &cu e -laborarea proiectului politicii de
contabilitate poate fi efectuat@ de c@tre contabilitate, de o comisie special@, compus@ din reprezentanAii
serviciilor contabil, financiar, juridic Ci altor servicii ale Bntreprinderii sau de firma de consulting &audit#.
olitica !+ aleas@ poate fi examinat@ Ci adoptat@ prin decizia de protocol a fondatorilor &proprietarilor# sau
de !onsiliul de directori, iar dup@ aceasta trebuie s@ fie aprobat@ de conduc@torul Bntreprinderii.
Kn <.=.C. 1 .:olitica #$ C2$. sunt stabilite 5convenAii fundamentale ale contabilit@Aii: continuitatea
activit"$ii, permanen$a metodelor ;i specializarea e&erci$iilor.
rocedura form@rii politicii de !+ privind o problem@ &sector# concret@ a contabilit@Aii const@ Bn alegerea
unei variante din cRteva, admise de actele legislative Ci normative, Bn justificarea metodei alese, pornind de
la particularit@Aile activit@Aii >i Ci acceptarea acesteia Bn calitate de baz@ pentru Ainerea !+ Ci Bntocmirea
rapoartelor financiare.
olitica de !+ Bn anul curent este aprobat@ de conduc@torul > la finele anului precedent Ci intr@ Bn vigoare
BncepRnd cu , ianuarie a anului de gestiune. -a trebuie s@ fie aplicat@ de toate subdiviziunile structurale ale
Bntreprinderii>, inclusiv de cele evidenAiate Bntr-un bilanA distinct, indiferent de sediul lor. 'ubdiviziunile
situate peste %otarele ): trebuie s@ aplice politica de !+ adoptat@ de >Ci s@ respecte concomitent regulile
contabilit@Aii care sunt Bn vigoare Bn Aara respectiv@.
Entreprinderea nou-creat@ BCi elaboreaz@ politica sa de contabilitate pRn@ la prima prezentare a rapoartelor
financiare, dar nu mai tRrziu de L3 de zile de la dobRndirea drepturilor persoanei juridice. rocedurile Ci
metodele contabile alese se aplic@ de Bntreprindere din ziua Bnregistr@rii de stat.
olitica de !+ adoptat@ de > trebuie s@ fie dat@ publicit@Aii, adic@ s@ fie adus@ la cunoCtinAa tuturor categoriilor
de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat@ de
Bns@Ci >.
5>.(etoda cT si elemetele ei
!ontabilitatea ca CtiinA@ social@ are un obiect de cercetare bine stabilit Ci o metod@ de cercetare clar
conturat@. En general, Bntre obiectul Ci metoda contabilit@Aii exist@ o interdependenA@ Ci o condiAionare
reciproc@ Bn cadrul c@reia obiectul este factorul prim determinant, iar metoda este factorul secund Ci
determinat. !%iar Ci Bn calitatea sa secundar@, metoda de cercetare a contabilit@Aii, poate juca Bns@ un rol
activ, sugerRnd Bn permanenA@ obiectului, st@ri Ci efecte specifice, pornind de la extinderea cercet@rii, aria de
specificitate te%nic@ Ci pRn@ la descrierea sau reflectarea unor fenomene particulare sesizate Bn demersul
practic al CtiinAei contabile.
Fiecare CtiinA@ are o metod@ de cercetare unic@ Ci unitar@ Bn conAinutul, forma Ci relevanAa ei te%nic@ Ci
practic@. La rRndul ei, contabilitatea Aine seama de complexitatea obiectului s@u de studiu, adoptRnd ca
unitate de m@sur@ simetric@, o metod@ la fel de specific@ Ci de complex@, marcat@ de anumite particularit@Ai
sesizabile, pornind de la perspectivele economice ale miCc@rilor cu caracter patrimonial relevate. En
realizarea conAinutului ei, metoda contabilit@Aii se foloseCte de o serie de procedee Ci instrumente metodice.
Aceste procedee metodice se pot grupa Bn trei grupe fundamentale, astfel: procedee generale tuturor
CtiinAelor, procedee metodice comune pentru CtiinAele economice Ci procedee metodice specifice numai
contabilit@Aii.
Procedeele metodice generale se numesc astfel BntrucRt se reg@sesc Bn cadrul metodologic comun al
tuturor CtiinAelor. $intre aceste procedee, cele mai importante Ci mai relevante faA@ de obiectul de studiu al
contabilit@Aii, sunt: o*s$r-ar$a, 0nr$+istrar$a, clasificar$a, ra)iona"$ntul inductiv Ci deductiv, analia Ci
sint$a. +oate aceste procedee au un conAinut clar, sugerat intrinsec c%iar prin denumirea lor Ci reprezint@ Bn
fapt etapele care intervin Bn demersul metodic operat de CtiinAa contabilit@Aii. Astfel, procesul cunoaCterii
debuteaz@ prin observarea fenomenelor Ci Bnregistrarea acestora Bntr-un anumit mod, Bn continuare urmRnd
formularea unor raAionamente, pornind de la BnsuCirile Ci propriet@Aile determinate, procesul finalizRndu-se
cu emiterea unor judec@Ai fundamentate cu privire la manifestarea fenomenelor cercetate. $up@ formularea
judec@Ailor se procedeaz@ la analiz@, adic@ la descompunerea fenomenelor Bn p@rAile lor componente Bn
scopul cunoaCterii structurii interne Ci a legilor care le guverneaz@, etap@ urmat@ Bn final de procedura
sintetiz@rii informaAiilor, concretizat@ prin reconstituirea fundamentat@ Ci Bn cunoCtinA@ de cauz@ a
fenomenului analizat.
rocedeele metodice generale, deCi se aplic@ Bn toate CtiinAele, Bmbrac@ totuCi forme particulare Ci
caracteristice Bn dreptul fiec@rei CtiinAe care le utilizeaz@ &de exemplu: una reprezint@ analiza Bn c%imie, alta
analiza Bn matematic@, altceva presupune analiza Bn contabilitate.
Procedeele metodice comune CtiinAelor economice se numesc astfel, deoarece acestea se aplic@ Bn
cadrul demersului metodologic al mai multor CtiinAe economice. $intre cele mai importante procedee
metodice comune, amintim:
- documenta$ia are pentru contabilitate o importanA@ deosebit@, deoarece orice operaAiune economic@,
pentru a putea fi Bnregistrat@ Bn contabilitate, trebuie consemnat@ iniAial Bntr-un document de evidenA@, anume
conceput, cu o form@ Ci un conAinut tipizat;
- evaluarea reprezint@ generic procedura axiomatic fundamentat@, privind exprimarea operaAiunilor
economice Bn expresie b@neasc@, demers obligatoriu pentru CtiinAa contabilit@Aii, implicit dar nu exclusiv,
fiind utilizat@ pentru orice alt@ form@ de evidenA@ economic@;
- calcula$ia const@ Bn folosirea unor determin@ri matematice sau algoritmi, Bn vederea obAinerii unor
indici sau indicatori relevanAi atRt pentru CtiinAa contabilit@Aii cRt Ci pentru alte CtiinAe economice deopotriv@;
- inventarierea este procedeul metodic prin care, la anumite perioade de timp, se confrunt@ informaAia
contabil@ pe de o parte, cu situaAia patrimonial@ real@ pe de alt@ parte, Bn vederea stabilirii eventualelor
diferenAe, soluAionate ulterior pe baza rezultatelor inventarierii, Bn raport de cauzele care le-au determinat.
Procedeele metodice specifice contabilit"$ii, au ca principal@ tr@s@tur@ faptul c@ sunt utilizate numai
Bn contextul te%nicii contabile. rocedeele metodice specifice ale contabilit@Aii sunt: #u*la r$,r$$ntar$ a
patrimoniului unit@Ailor patrimoniale &cu ajutorul bilanAului#, #u*la 0nr$+istrar$ a operaAiilor economice Bn
conturi Ci -$rificar$a $1actit')ii infor"a)i$i conta*il$ &cu ajutorul balanAelor de verificare#.
:etoda contabilit@Aii nu se reduce la o sum@ de procedee sau te%nici de investigare folosite izolat ci,
Bntre aceste procedee exist@ interdependenAe Ci intercorel@ri dinamice, complet@ri sau susAineri reciproce,
permiARnd practic adRncirea procesului cunoaCterii proceselor Ci fenomenelor ce formeaz@ obiectul
contabilit@Aii.
e de alt@ parte, Bn procesul de urm@rire Ci realizare a obiectivelor sale principale, contabilitatea nu
acAioneaz@ ca o CtiinA@ izolat@, ci se manifest@ Bntr-un cadru larg, caracterizat printr-o serie de leg@turi
interdisciplinare. Astfel, fiind o CtiinA@ de natur@ economic@, contabilitatea intr@ Bn leg@turi fireCti pe plan
metodic Ci conceptual cu H-conomia politic@I disciplin@ care cerceteaz@ Ci fundamenteaz@ conAinutul multor
categorii economice cu care lucreaz@ contabilitatea sau celelalte CtiinAe economice. 'e mai remarc@ leg@turile
dintre contabilitate Ci economiile de ramur@, cum ar fi economia industriei, economia agriculturii, economia
comerAului etc. +oate aceste discipline adRncesc procesul cunoaCterii Bn ramurile lor, folosind raAionamente,
categorii sau reflect@ri contabile. "n loc aparte, extrem de important Ci de relevant, Bn contextul fenomenului
economic general, Bl au leg@turile dintre CtiinAa contabilit@Aii Ci ansamblul CtiinAelor juridice. Astfel, pentru
profesionistul din domeniul contabilit@Aii este esenAial@ cunoaCterea actelor normative elaborate Bn domeniul
economic Ci mai mult, fiind necesar@ dobRndirea competenAelor practice privind interpretarea acestor acte
normative.
+ot astfel, pe plan metodic este important@ leg@tura dintre contabilitate Ci CtiinAele te%nologice. A
realiza o bun@ urm@rire a activit@Aii economice, Bnseamn@ printre multe altele Ci cunoaCterea Bn am@nunt a
te%nologiei de fabricaAie, numai astfel urm@rirea activit@Aii economice se poate face cu fidelitate. En
continuare mai remarc@m leg@turile pe plan metodic dintre contabilitate Ci matematic@. entru economiCti
este esenAial@ preg@tirea matematic@. Apoi leg@tura dintre contabilitate Ci CtiinAa statistic@, leg@turile cu
informatica Ci cibernetica Ci, desigur, sunt leg@turi Ci cu o serie de alte CtiinAe.
5.. Componenta si caracteristica Planului de conturi CT ale activitatii economico%financiare ale C R(
52. Particularitatile organizarii contabilitatii la intreprinderile mici.
Entreprinderea mic@ Aine contabilitatea Bn conformitate cu principiile metodologice Ci regulile stabilite
prin Legea contabilit@Aii-simplificat n partid" dubl" care nu dep@Cesc limitele a dou@ din urm@toarele trei criterii
pentru perioada de gestiune precedent@
4! totalul veniturilor din vnzri = cel mult 4C mil. lei1 inclusiv>
5! totalul ilan"ului contail = nu dep(e(te D mil. lei1 inclusiv>
3! numrul mediu scriptic al personalului n perioada de gestiune = cel mult 4G de persoane> sau!
4n cazul aplicarii sist contabil simplificat intreprinderea trebuie sa )
a# elboreze si sa aplice planul de conturi contabile simplificat
b# utilizeze formularile de rgistre contabile recomandate :
4. n aza #egistrului$,urnal de eviden" a opera"iilor economice>
5. cu utilizarea Borderourilor de eviden" a opera"iilor economice pe conturi (grupe de conturi!
contaile!.
c#intocmirea rapoartelor financiare simplificate conform formularelor prevazute de 'F! 0:
$ Bilan"ul contail
$ #aportul privind rezultatele financiare
$ 'ot informativ privind avansurile1 investi"iile (i decontrile cu clien"ii e&terni laIII5HHI
$ Ane&a la Bilan"ul contail (ane&a 4G la /'C 4!
$ Ane&a la #aportul privind rezultatele financiare (ane&a 5H la /'C 4!.
$ 'ota e&plicativ (simplificat!.
/istemul contabil simplificat are dou variante)
- 0n *aa 5$+istrului-4urnal #$ $-i#$n)' a o,$ra)iilor $cono"ic$-se recomanda intreprinderilor care
produc un singur produs&presteaza un singur gen de servicii#, efectuiaza decontari cu furnizorii nemijlocit in
momentul executarii operatiunilor economice, nu au productie &servicii# in curs de executie si nu dispun de
stocuri mari de materiale si marfuri.
% cu utilizarea orderourilor de eviden$" a opera$iilor economice pe conturi !grupe de conturi#
conta*il$!.$poate fi aplicat de intreprinderile care in procesul de productie&prestare a serviciilor# suporta
c%eltuieli materiale si de munca considerabile, au stocuri mari de contabilitate, produse si marfuri,efectuiza
decontari cu debitorii si creditorii, in special prin banci
53. Particularit"$ile contabilit"$ii patrimoniului n institu$iile publice
Sinstitu$ii publiceS reprezint@ denumirea generic@ ce include arlamentul, AdministraAia rezidenAial@,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraAiei publice, alte autorit@Ai publice, instituAiile
publice autonome, precum Ci instituAiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanAare al
acestora.
InstituAiile cuprind autorit@Aile unit@Ailor administrativ-teritoriale, instituAiile publice Ci serviciile publice de
interes local, cu personalitate juridic@, indiferent de modul de finanAare a activit@Aii acestora.
* alt@ modalitate de a defini instituAiile publice este aceea legat@ de caracteristicile bunurilor produse de
c@tre acestea Ci modul de verificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora c@tre beneficiari.
$in acest punct de vedere, se poate spune c@ instituAiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de
regul@, Bn mod gratuit, urm@rind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinAelor consumatorilor, sau la
preAuri accesibile consumatorilor. roducerea de bunuri publice este, de regul@, obiectul de activitate al unei
instituAii publice. $e aceea, fiind legate, din punct de vedere financiar, de bugetul public, instituAiile publice
sunt organizate dup@ principiul SnonprofitS.
-xist@ Ci excepAia potrivit c@reia o instituAie este public@, Bn funcAie de caracteristicile prestaAiilor
acesteia, adresRndu-se publicului larg. $elimitarea unor asemenea instituAii nu Aine seama Bn primul rRnd de
caracteristicile finanA@rii, de dependenAa lor de bugetul statului, ele putRnd fi c%iar private sau s@ funcAioneze
dup@ principiile finanAelor private.
4.2. Clasificarea institu$iilor publice
InstituAiile publice pot fi clasificate dup@ mai multe criterii, astfel:
A. 0up importan"a activit"ii1 institu"iile pulice pot fi grupate n
a# InstituAiile administraAiei publice centrale ce cuprind: arlamentul, reCedenAia, (uvernul, ministerele Ci
celelalte autorit@Ai centrale de specialitate ale administraAiei publice Ci instituAiile din subordinea lor direct@.
b# InstituAii ale administraAiei publice locale ce cuprind: consiliile comunale, or@CeneCti, ca autorit@Ai
deliberative, Ci primarii, preCedinAii consiliilor judeAene Ci primarul general al !%isinaului, ca autorit@Ai
executive.
B. 0up statutul ,uridic1 institu"iile pulice se clasific n.
a# InstituAii publice cu personalitate juridic@, unit@Ai ai c@ror conduc@tori au calitate de ordonatori de credite.
Aceste instituAii au patrimoniu propriu, cont curent desc%is la trezorerie, buget propriu de venituri Ci
c%eltuieli, BntreAin relaAii cu terAii, conduc contabilitate proprie.
b# InstituAii publice f@r@ personalitate juridic@, unit@Ai ai c@ror conduc@tori nu au calitate de ordonatori de
credite. 'unt instituAii care funcAioneaz@ ca entit@Ai dinstincte Bn subordinea sau pe lRng@ instituAii cu
personalitate juridic@, nu au cont curent la trezorerie Ci nu conduc contabilitate proprie &gr@diniAe, Ccoli
generale, dispensare medicale etc.#
C. 0up nivelul ierarhic1 institu"iile pulice se grupeaz n.
a# InstituAii publice superioare reprezint@ unit@Aile ai c@ror conduc@tori au calitate de ordonatori principali de
credite &miniCtrii Ci conduc@torii celorlalte organe centrale de stat# care primesc mijloacele b@neCti direct de
la bugetul de stat Ci repartizeaz@ credite bu'etare aprobate unit@Ailor ierar%ic inferioare.
b# InstituAii publice subordonate reprezint@ unit@Aile ai c@ror conduc@tori au calitatea de ordonatori secundari
Ci terAiari de credite Ci primesc prin repartizare de la instituAiile ierar%icsuperioare mijloacele bu'etare pentru
acoperirea nevoilor proprii.
0. 0up regimul de finan"are1 institu"iile pulice pot fi .
a# InstituAii publice finanAate integral de la bugetul de stat, bugetul asigur@rior sociale de stat, bugetul
fondurilor speciale, bugetele locale, dup@ caz .
!reditele bu'etare ale acestor instituAii publice Ci a celor din subordine sunt stabilite de ordonatorul de credite
ierar%ic superior Ci de comun acord cu :inisterul FinanAelor ublice Bn corpul ordonatorilor principali de
credite.
5*. Particularitatiile CT <(0/, si uzurii acestora

<(0/, sunt active, val unitara a carora e mai mica decit plafonul stabilit= de lege&533lei#, indiferent de
durata de explotare, indifferent de val unitara.
(eneralizarii informatiei privind existenta si miscarea *:;'$ e destinat contul 2.31<(0/,1.Acesta e un
cont de activ.In $+ se inregistreaza val initiala a obiectelor intrate si constructiile special ridicate, iar in !+-
iesirea acestor bunuri.'oldul e $t si reprezinta existenta la > la finele per de gestiune a *:;'$.
LA contul /,5 pot fi desc%ise urm conturi:
/,5, *:;'$ in stoc;
/,5/ *:;'$ in explotare;
/,55 !onstructii provizorii&neprevazute in lista de titulari#
*biectele indicate sunt procurate de regula de la terti.-le sunt estimate la val de cumparare cu includerea
c%eltuielilor ce tin de incarcarea, transportarea si descarcarea lor.
+recerea la intrari se efectuiaza in baza fact de expeditie, fac fiscale si altor documente.
$aca in docum furnizorului e evidentiata suma +;A, iar obiectele procurate sunt destinate necesitatilor de
antrprenoriat, atunci +;A se reflecta ,T -3* CT -2.
La livrarea obiectelor mai scumpe de ,G33lei?buc ele sunt trecute spre decont beneficiarilor prin $t /,5 si !t
aceluiasi cont.Aici se calculeaza si uzura in marime se ,33Pdin val obiectelor.entru aceasta e folosit contul
de pasiv 2.* BGzura <(0/,1.La calcularea uzurii se $t conturile K,,.K,/.M,5&inn functie unde sunt
utilazate obiectele#si se !+ contul /,0.
La vinzarea obiectelor partial uzate cu casarea uzurii se intocmesc urm fc $t M,0 !+ /,5-la val de bilant; $t
/,0 !t /,5-la suma uzurii stabilite prin calcul
5-. Caracteristica formelor de evidenta contabila
:ormele de evidenta o anumita organizare si constituire a sistemelor de register, in scopurile controlului
current asupra starii si miscarii mijloacelor si surselor de venit si c%eltuieli si obtinerii informatiei necesare pentru
intocmirea rapoartelor financiare.
Forma contabilitatii depinte de doi factori: sistemul de register contabile utilizate si consecutivitatea
inregistrarilor in acestea si modul de intocmire a registrelor.
In present in ): se utilizeaza / forme de contabilitate care se bazeaza pe munca manuala: memoriale-order
si jurnalele order.
(emoriale%order se utilizeaza rar,desi este o metoda mai simpla. In calitate de registru sintetic se foloseste
nota de contabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in baza documentelor primare si
centralizate..In acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente cu indicarea datei si numarului
documentului primar.separat se tine evidenta analitica a mijloacelor si datoriilor in carti, fise in baza carora se
intocmesc balante de verificare.
(eneralizarea informatieipe toate conturile sintetice se poate efectu cu ajutorul:
,. jurnalului-sa%;
/. cartii mari;
5. registrului principal
In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu in jurnalul-sa%,care inlocuieste !artea mare.
In cel /-lea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceputul in jurnalul de inregistrare, iar din aceasta se
trec in cartea mare, iar registrul principal se inregistreaza fiecare nota de contabilitate este prezentata suma totala
cu gruparea pe debit si credit conturilor corespondente.
Lurnale%order este o forma de evidenta mai larga ,anume infomatia de intrare din documentele primare se
trece in borderourile si fisele contabilitatii analitice in scopul controlului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor
si datoriilor. $atele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitatii sintetice, principalele din care
sunt jurnalele-order,iar din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazul in care pe un
oarecare cont se efectueaza un numar neinsemnat de operatiuni.
In caz contrar,informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza in borderouri speciale, apoi se trece in
jurnale-order, unde se formeaza informatia necesara privind conturile sindetice. La sfirsitul perioadei de gestiune
rulajele conturilor sintetice se trec in !ardea mare. $atele acesteia se compara cu totalurile sumelor din balanta de
verificare a conturilor analitice si cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din registrul de casa. 7aza
informatiei privind conturile din !artea mare se intocmesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare.
* alta forma de evidenta contabila este automatizarea. Aplicarea acestei forme ale sistemului de
contabilitate automatizat documentele primare constituie baza informationala initiala,insa acesta pot fi de / tipuri:
complet manual pe formulare tip sau intocmite prin intermediul te%nicii de calcul.In primul caz informatia se
introduce in baza de date a compiuterului, iar in al /-lea se afla deja in memoria te%nicii de calcul. Introducerea
informatiei de contabilitate se face cu ajutorul programelor ,,,-! 4 contabilitate22 , ,,6iscountI, ,,7oo8-9eeperI
etc.
5+. ugetarea si controlul e&ecutarii bugetelor de consumuri
ugetarea reprezint@ un proces de determinare a acAiunilor care urmeaz@ s@ fie efectuate Bn viitor Ci de
prezentare a acestora sub forma unui sistem de bugete.
ugetul reprezint@ un document financiar, elaborat pRn@ la momentul efectu@rii acAiunilor previzibile. -l
reprezint@ expresia monetar@ a planurilor de activitate Ci de dezvoltare a Bntreprinderii care coordoneaz@ Ci
concretizeaz@ Bn cifre proiectele administratorilor.
7ugetele se Bntocmesc pentru o perioad@ viitoare limitat@ Bn timp, ma&imum pe un an, cu eCalonarea pe
perioade mai mici: trimestre, luni.
/copurile ugetrii &funcAiile bugetului# sunt:
planificarea operaAiunilor ce asigur@ realizarea obiectivelor strategice ale Bntreprinderii;
coordonarea diverselor tipuri de activit@Ai ale diferitelor subdiviziuni;
stimularea conduc@torilor de toate nivelurile Bn vederea atingerii scopurilor centrelor de responsabilitate;
controlul activit@Aii curente, asigurarea disciplinei prev@zute de plan;
evaluarea Bndeplinirii planurilor de c@tre centrele de responsabilitate Ci conduc@torii lor;
instruirea managerilor Ci altor angajaAi din serviciile economico-financiare ale Bntreprinderii.
!ontrolul asupra execut@rii bugetului general Bl efectueaz@ managerul cu probleme de buget. )euCita
acestui proces este determinat@ de dou@ momente importante:
s@ fie BnAelese exact Ci corect previziunile Ci obiectivele de c@tre toAi lucr@torii
responsabili ai Bntreprinderii;
s@ existe susAinerea Ci un sistem de stimulare din partea conducerii de vRrf.
!ontrolul activit@Aii de execuAie a bugetelor se bazeaz@ pe compararea, la intervale regulate
&de exemplu, lunar#, a prevederilor bugetare cu rezultatele obAinute. 'ituaAiile Ci rapoartele Bntocmite Bn
urma controlului informeaz@ conducerea firmei unde anume Bn cadrul acesteia lucrurile nu merg conform
planului. :anagerii pot decide asupra formei m@surilor corective care trebuie luate.
entru ca abaterile observate s@ aib@ o semnificaAie este important ca valorile planificate Ci cele realizate s@
fie exprimate Bn aceleaCi unit@Ai de m@sur@ Ci s@ fie raportate la acelaCi volum de activitate.
52. Ct consumurilor si calculatia costurilor productiei au&iliare
Activitati au&iliare% activitatile ce efectueaza lucrari,presteaza servicii atat pentru activit de baza cit si pentru alti
consumatori.La activit auxiliare se refera: atelierele de reparatii, transportul auto, parcul de masini si animale,
asigurarea cu surse energetice, reparatia cladirilor,etc.
Caracteristicile activit au&iliare
..ele nu au o importanta distincta
/.sunt constituite pentru deservirea altor activit si ramuri
5.rezultatul functionarii acestuia reprez nu produse cu lucrari se servicii
entru evidenta consumurilor,lucrarilor si serviciilor activit auxiliare in planul de conturi e rezervat contul
34511activit au&iliare11 care e de activ,e cont de calculatie care nu-si gaseste reflectarea in 7ilantul !t.
In ,T --raportarea soldului productiei in curs de executie la inceputul urmatoarei perioade de gestiune prin
f.c.,T5.2%Ct2.- ?toate consumurile effective directe si indirecte pe perioada de gestiune.
In Ct reflectam valoarea lucrarilor effectuate si serviciilor prestate.
La unele > mari la inceputul per.de gestiune se calcula costul lucrarilor si serviciilor planificat; !and costul efectiv
e mai mare ca cel planificat se intocmeste f.c. ,t5...2.2.5.3 etc%Ct 5.2 !and costul efectiv e mai mic ca cel
planificat reflectat in contabilitate pe parcursul anului la sf.per.de gestiune se intocmeste aceleasi f.c. utilizind
metoda storno&se scrie cu rosu#.
La contul K,/ se recomanda de desc%is conturi analitice pe fiecare tip de activit.auxiliare.
-xista urmat.etape de evidenta a activit.au&iliare:
,.intocmirea docum.primare in subdiviziuni
/.generalizarea datelor in subdiviziuni cu gruparea acestora in diferite rapoarte pe tipuri de activitati
5.intocmirea raportului de activit.al subdiviziunii
0.raportarea rulajelor dt si ct in prisma conturilor corespondente din rapoartele de activitate a subdiviziunii in
registru sintetic.
!ontabilitatea activit.auxiliare are urmat.obiective
,.perfectarea corecta si oportuna a tuturor operatiilor economice in docum.primare
/.delimitarea consum.pe articole sip e tipuri de activit.auxiliare
5.controlul operativ privind utilize.resurs.materiale,de munca si financiare
0.repartizarea corecta a lucrarilor si serviciilor pe consumatori
G.calcularea corecta si argumntata a costurilor effective.
Pentru evidenta consumurilor,retribuirii muncii si rezultatelor obtinute se folosesc urmat.documente
justificative
,.bon de lucru in accord-se perfecteaza in atelierele de reparatie,reparatia cladirilor.fabricarea ambalajelor
/.foaia de evidenta a automobilului
5.foaia de evidenta a muncii si lucrarilor executate
0.tabel de evidenta a timpului de munca.
Pentru reflectarea consum.materiale se intocmesc urmat.documente
,.roces-verbal de casare a inventarului de productie si gospodaresc,omvsd
/.fisa limita de ridicare a bunurilo materiale-se perfecteaza in cazul operatiilor cu un c%aracter s=stematic.
Pentru calcularea uzurii mijl.fixe se intocmesc documentele
,.borderoul de calcul a uzurii mijl.fixe conform situatiei la incep.anului
/.calculul uzurii privind mijl.fixe intrate si iesite
5.calculul uzurii transportului auto
0.borderoul de calcul a uzurii pe luna.
.Fomenclatorul articolelor de consum pu contabilitatea acivit.auxiliare se stabileste de intrprindere desinestatator
tinind cont de: tipul activit.auxiliare,structura consumurilor,cerintele aparatului managerial.de regula pot fi
stabilite urmat.articole de consum
..consum.directe de materiale-pot fi specificate material prima.piese de sc%imb
/.cons.directe privind retrib.muncii
5.contributii pu asig.sociala si medicala
0. cons.indirecte de productie.
4n atelierele de repartie pentru evidenta lucrarilor se intocm docum.primare
,.bonul de lucru in accord
/.fisa limita de ridicare a bunurilor materiale
5. borderoul defectelor la reparatia masinilor .
6videnta analitica se tine pe fiecare obiect reparat.
La sf.per.de gestiune se intocm reportul de productie in care sunt separate consum.de baza,intretinerea si
exploatarea utilajului atelierului,cons.indirecte de productie.
In ,t5.2 % se reflecta toate consum.atelierului de reparatie.
In Ct 5.2 se inregistreaza ,.costul lucrarilor de reparatie dupa finalizare intocmind process-verbal pe fiecare
mijloc reparat$tM,/-!tK,/.
/.valoarea obiectelor confectionate $t/,.-!t K,/.
5.piesele de sc%imb demontate de pe obiectele reparate si transmise la deposit $t/,,-!tK,/ 0.consumurile
privind reparatia mijl.fixe ce urmeaza a fi capitalizate $+,/5-!t K,/.