SUPORT DE CURS

PATRIMONIUL UNITATILOR ECONOMICE

Clasa a IX-a F.R

Suport de curs
Patrimoniul unitatilor economice
Clasa a IX-a FR

SEMESTRUL I SI SEMESTRUL II
NOTIUNI GENERALE DESPRE CONTABILITATE
Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin structura registrelor
folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica.
Forma de contabilitate pe jurnale
Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea succesiva a informatiilor
financiar contabile, mai intii cronologic in registrul-jurnal si apoi sistematic in registrul cartea mare ,
fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi corespondente . In acest caz registrul cartea-mare, poate fi
constituit
din Fise de cont pentru operatii diverse.
In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii diverse pentru fiecare
cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu care respectivul cont s-a debitat si s-a
creditat, cu indicarea simbolului conturilor corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie
reportata.
Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante:
1. forma clasica sau cu jurnal unic -; este recomandabila pentru intreprinderile mici unde volumul
operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta forma utilizeaza intr-o forma corelata
urmatoarele registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal si registru cartea mare sub forma
fiselor de cont pentru operatii diverse
2. forma evoluata sau cu jurnale multiple -; se caracterizeaza prin folosirea unui sistem de jurnale
auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii economico-financiare repetitive, cum ar
fi: jurnalul operatiilor de casa si banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse,
jurnalul vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se
reporteaza in registrul-jurnal general.
Forma de contabilitate maestru -;sah
Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea cronologica a tuturor
sumelor din registrul -; jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare in fisele sintetice cartea mare (sah)
deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont utilizat cu defalcare pe conturi corespondente.
Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea mare(propriu-zisa) sub
forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de verificare a conturilor contabile
sintetice
Forma de contabilitate jurnal cartea-mare
2

Forma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii unilaterale a operatiilor
economice adica numai in creditul conturilor pentru care se deschid jurnale, in corespondenta cu
conturile corespondente debitoare , dupa schema-sah , imbinindu-se evidenta cronologica cu evidenta
sistematica, in cadrul fiecarui jurnal
Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele deschise pentru creditul
fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat se afla intr-un singur jurnal de unde se
reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont utilizat se
regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta , din care se preiau in
coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza pentru
fiecare cont utilizat , rulajul debitor .Astfel in registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu
cele creditoare si tinand seama si de eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale ,
a tuturor conturilor contabile sintetice utilizate.
Alte forme de contabilitate
Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in urma unei singure
introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau formulei contabile redactata fie
direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat
NOTA de CONTABILITATE
In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a datelor in cadrul
ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta , respectiv, cronologice si
sistematice, sintetice si analitice , pot fi identificate trei tipuri de prelucrari computerizate a
informatiilor financiar contabile si anume:
1.Prelucrarea paralela -; in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in sistem , pe baza Notei de
contabilitate, softurile (programele) informatice definitiveaza prelucrarea acestora in fluxuri
informationale paralele care asigura obtinerea concomitenta atat a evidentelor cronologice si
sistematice cat si a celor sintetice si analitice
2.Prelucrarea succesiva -; in cadrul careia softurile informatice asigura transformarea evidentelor
cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date pentru validarea evidentelor sistematice, si
respectiv, sintetice.
3. Prelucrarea integrata -; in cadrul careia categoriile perechi de evidente : cronologico-sistematica;
sintetico-analitica si sintetico-sistematica (analitica si cronologica) se realizeaza concomitent prin
transcopiere.
Un cont reprezinta simbolul (codul) prin care este reprezentata o anumita categorie de bunuri ,
cheltuieli, venituri etc.
Contabilitatea in Romania se conduce pe baza unui plan de conturi legiferat prin Legea
contabilitatii nr. 82/1991.
Planul de conturi reprezinta un tabel cu toate conturile folosite in tara noastra, grupate dupa
functia acestora, insotite de denumirea contului respectiv.
Conturile sunt reprezentate prin simboluri numerice, de ex. 1011, 1012, 455, 5311 etc.
Folosirea conturilor inscrise in planul de conturi este obligatorie pentru toate unitatile
patrimoniale din Rom?nia, astfel ca un anumit cont de la o unitate patrimoniala oarecare reprezinta
acelasi lucru cu acel cont folosit de o alta unitate patrimoniala, de exemplu contul 5311 reprezinta
"Casa" in orice unitate patrimoniala din Romania.
Conturile pot fi sintetice de gradul 1, sintetice de gradul 2 si analitice de diferite grade, in
functie de nevoile unitatii patrimoniale.
Conturile sintetice de gradul 1 sunt reprezentate prin 3 cifre, conturile sintetice de gradul 2 sunt
reprezentate prin 4 cifre.
3

Conturile sintetice de gradul 1 si 2 sunt inscrise in planul de conturi iar conturile analitice
indiferent de gradul acestora sunt definite de catre unitatile patrimoniale in functie de nevoile acestora,
acestea put?nd fi diferite de la o societate comerciala la alta.
Conturile sintetice fiind inscrise in planul de conturi, folosirea acestora este obligatorie pentru
toate unitatile patrimoniale din Romania.
Nu orice cont sintetic de gradul 1 este defalcat in conturi sintetice de gradul 2.
Exemple:
Contul 401 - "Furnizori" este un cont sintetic de gradul 1.
Contul 512 - "Conturi curente la banci" este un cont sintetic de gradul 1
Acesta este defalcat in conturi sintetice de gradul 2 astfel:
Contul 5121 - "Conturi curente la banci in lei" este un cont sintetic de gradul 2
Contul 5124 - "Conturi curente la banci in devize" este tot un cont sintetic de gradul 2
Dupa cum se observa legiuitorul a considerat necesara detalierea contului 512 in doua
subconturi (sintetice de gradul 2) pentru ca sa se poata constata cat din suma existenta in banca
reprezinta lei si cit reprezinta valuta.
ATENTIE !
In cazul existentei unuia sau mai multe conturi sintetice de gradul 2 toate operatiunile sunt
facute pe aceste conturi si nu pe sinteticul de gradul 1.
Operatiunile din sinteticele de gradul 2 sunt adunate si totalul acestora este inscris in sinteticul
de gradul 1.
Exemplu:
Am in banca 1310000 lei, din care 610000 lei in devize, nu conteaza din care, si 700000 lei.
Contabil, toata povestea arata cam asa:
512 - 1310000 lei (reprezent?nd suma in lei la care se adauga echivalentul in lei a devizelor)
din care:
5121 - 700000 (lei)
5124 - 610000 (devize)
Deoarece contul 512 este defalcat in 2 conturi sintetice de gradul 2, operatiuniile contabile vor
fi facute pe aceste conturi (5121 si 5124) si nu pe sinteticul de gradul 1 (512)
Daca o unitate patrimoniala simte nevoia sa isi defalce contul la banci ( in principiu orice cont
poate fi defalcat pe analitice, daca nevoile unitatii patrimoniale o cer ) in devize distinct pe valute, se
pot folosi conturile analitice.
Presupunem ca in contul meu in devize din banca (contul 5124) am 10 Euro, la cursul de 35000
lei/EUR, 10 USD la cursul de 26000 lei si restul de 700000 in lei.
Ca sa inscriu detaliat chestia asta am sa-mi creez doua conturi analitice, la care eu le spun "01 Conturi in USD" si "02 - Conturi in EUR" (nu exista restrictii in privinta analiticelor, pot sa le numesc
si sa le simbolizez cum doresc).
Rezulta urmatoarele:
512 "Conturi curente la banci" - 1310000 (toti banii pe care ii am in banca, indiferent de
moneda) din care:
5121 "Conturi la banci in lei" - 700000 (suma in lei existenta in banca)
5124. "Conturi la banci in devize" - 610000 (suma totala in valuta existenta in banca)
din care:
5124.01 "Conturi in EURO" - 350000 (suma in EURO)
5124.02 "Conturi in USD" - 260000 (suma in USD)
Si in cazul analiticelor, daca acestea exista, operatiunile contabile nu se mai fac pe sintetice ci
pe analitice, acestea se aduna si totalul acestora se inscrie in contul sintetic de gradul 2 (daca acesta
exista) sau de gradul 1, daca nu exista sintetic de gradul 2.
Isteria poate merge si mai departe, deoarece este posibil sa am conturi la mai multe banci si
vreau ca in contabilitate sumele existente in aceste banci sa fie evidentiate distinct pentru fiecare
banca. In acest caz imi pot crea analitice de gradul 2 (sau subanalitice, cu toate ca expresia folosita este
cam aiurea pentru ca in cazul analiticelor de gradul 3 acestea ar fi numite sub-subanalitice si asa mai
4

departe), care se cumuleaza in analiticul de gradul 1, care se cumuleaza in sinteticul de gradul 2 (daca
acesta exista), care se cumuleaza in sinteticul de gradul 1.
Povestea de mai sus, in cazul analiticelor de gradul 2 arata cam asa (presupunem ca am conturi
in EURO la doua banci, Banca Tiriac -3 EURO, respectiv 105000 lei (analitic de gradul 2 "01") si
Banca Romana de Dezvoltare -7 EURO, respectiv 245000 lei (analitic de gradul 2 "02"):
512 - 1310000 (total bani in banca) din care:
5121 - 700000 (lei la banca)
5124 - 610000 (valuta la banca)
din care:
5124.01 - 260000 (USD)
5124.02 - 350000 (EUR)
din care:
5124.02.01 - 105000 (Suma in EURO de la Tiriac)
5124.02.02 - 245000 (suma in EURO de la BRD)
Se observa ca este importanta atat valoarea analiticului, cat si pozitia in care acesta este asezat
in cadrul contului. In exemplul de mai sus, simbolul 02 daca este asezat imediat dupa contul sintetic,
respectiv dupa primul punct, inseamna EUR, iar daca este asezat dupa analiticul de gradul 1, respectiv
dupa al doilea punct reprezinta banca, adica BRD. La fel, simbolul 01 poate reprezenta moneda in care
este deschis contul (USD) c?t si banca (Tiriac) in functie de pozitia in care se gaseste in cadrul
contului.
Intotdeauna, in documentele contabile, acolo unde este nevoie, ordinea de inscriere a conturilor
este urmatoarea:
- Cont sintetic de gradul 1
- Cont sintetic de gradul 2
- Cont analitic de gradul 1
- Cont analitic de gradul 2
- Cont analitic de gradul 3, si asa mai departe
DESPRE RULAJE, SOLDURI, DEBIT SI CREDIT
In contabilitate, circulatia valorilor de la sursa la destinatie se numeste rulaj.
Sursa valorii, adica de unde vine valoarea, este denumita credit, iar destinatia valorii (adica
unde merge) se numeste debit.
In documentele contabile, creditul (sursa valorii) este inscris in partea dreapta iar debitul (deci
destinatia valorii) este inscris in partea stanga.
Deci, valorile circula de la dreapta spre stanga (de tinut minte pentru apropiatele alegeri).
Valorile care exista la un moment dat intr-un cont se numesc sold.
Exemple:
Presupunem ca am in casierie suma de 100000 lei (deci am un sold de 100000 lei) si am
cumparat un bun oarecare, sa spunem un top de h?rtie de xerox, in valoare de 50000 lei, de la un
furnizor, si am depozitat-o in magazia firmei.
Sa analizam cum circula valoarea de 50 000 de lei, reprezentata de hartie:
De unde a venit valoarea reprezentata de hartie ? De la furnizor. Deoarece de acolo vine si
pentru ca valorile circula de la dreapta spre stanga, inseamna ca furnizorul va fi inscris in partea
dreapta.
Unde merge hartia ? Merge in magazia de materii prime. Deci inscriem contul de materii prime
in stanga.
Caut in planul de conturi contul pentru Furnizori si descopar ca este 401. Il scriu in partea
dreapta.
Caut si contul pentru ?Materii prime? , aflu ca este ?301? si il inscriu in partea st?nga, dupa
care in dreptul conturilor inscriu valoarea bunurilor cumparate.
Rezulta urmatoarea formula contabila:
301 = 401 = 50000
Pasul urmator, platim furnizorului din casa 50000 lei pentru hartia achizitionata:
5

Cum merg banii: Pleaca din casa, deci casa va fi in partea dreapta. Ajung la furnizor, deci
furnizorul va fi inscris in partea stanga.
Caut in planul de conturi ?Casa? si gasesc contul 5311
Deci:
401 = 5311 = 50000
Rulajul (adica suma valorilor care au trecut prin debitul sau creditul unui cont) corespondent
contului debitor de numeste rulaj debitor al contului respectiv iar rulajul corespondent contului creditor
se numeste rulaj creditor al contului respectiv.
Daca analizam formulele contabile de mai sus, observam ca, contul 401 are un rulaj creditor de
50000 lei (asta inseamna ca totalul valorilor cumparate de la furnizori in perioada la care se refera cele
doua formule contabile este de 50000 lei), tot contul 401 are un rulaj debitor de 50000 lei (ceea ce
inseamna ca in perioada respectiva am achitat furnizorilor suma de 50000 lei, nu conteaza sub ce
forma), contul 301 are un rulaj debitor de 50000 lei (inseamna ca in perioada respectiva in magazia de
materii prime mi-au intrat bunuri in valoare de 50000 lei) iar casa are un rulaj creditor de 50000 lei,
ceea ce inseamna ca am platit cu numerar din casieria firmei suma de 50000 lei.
Soldul unui cont se obtine adaug?nd la soldul initial (deci soldul dinaintea perioadei la care ne
referim) rulajul debitor (ceea ce intra in cont in perioada respectiva) si se scade rulajul creditor (ceea
ce iese din cont).
Daca rezultatul va fi pozitiv, soldul va fi sold debitor.
Daca rezultatul va fi negativ se va numi sold creditor.
Soldurile debitoare de inscriu pe o coloana, intotdeauna in partea stanga, iar valoarea absoluta
(deci valoarea negativa inmultita cu 1) a soldului creditor se inscrie pe alta coloana (in dreapta).
Niciodata soldul unui cont nu poate fi si debitor si creditor in acelasi timp.
Niciodata conturile nu pot avea solduri negative ci doar solduri debitoare sau solduri creditoare.
Sold debitor inseamna ca am valoarea simbolizata prin contul respectiv iar soldul creditor
inseamna ca am de dat valoarea simbolizata prin contul respectiv.
Sa analizam soldurile si rulajele conturilor din exemplul de mai sus. Pentru acest lucru vom
folosi niste chestii pe care contabilii mai in varsta le numesc T-uri, iar contabili mai tineri nu le numesc
nicicum pentru ca oricum contabilitatea o face calculatorul:
Contul 401 FURNIZORI
DEBIT
50000
CREDIT
50000
Cumparare hartie
Plata furnizorului din casa
50000
50000
TOTAL RULAJE
Contul 401- Furnizori, nu are sold initial, are rulaj creditor de 50000 lei si are rulaj debitor de
50000 lei. Asta inseamna ca am cumparat marfa de 50000 lei de la furnizor, am platit furnizorului
50000 lei. Soldul contului va fi 0 lei (0+50000-50000), deci nu mai am nimic de platit furnizorului si
nici nu i-am platit in plus.
CONTUL 301 MATERII PRIME
DEBIT
CREDIT
50000
Cumparare hartie
50000
TOTAL RULAJE
Contul 301 ? Materii prime, nu are sold la inceputul perioadei si are un rulaj debitor de 50000
lei, deci la sfarsitul perioadei va avea un sold debitor de 50000 lei (0+50000-0), insemnand ca in
magazia firmei am materii prime in valoare de 50000 lei.
CONTUL 5311 CASA
6

DEBIT
CREDIT
100000
Sold initial
50000
Plata furnizori
Contul 5311 Casa, are un sold initial de 100000 lei, are un rulaj creditor de 50000 lei si nu are
rulaj debitor, rezult?nd un sold debitor de 50000 lei (100000+0-50000), deci mai am 50000 lei in
casieria firmei.
Observati ca de fapt toata operatiunea se poate reduce la faptul ca imi iese din casa valoarea de
50000 lei si in final aceasta valoare se regaseste in contul de materii prime.
Deci, valoarea ce a iesit din patrimoniu sub forma de bani a intrat sub o alta forma in
patrimoniu (sub forma de hartie), neexistand nici o diferenta in valoarea totala a patrimoniului.
Daca adunam rulajele debitoare si ale tuturor conturilor implicate in cele doua formule
contabile si adunam si rulajele creditoare observam ca cele doua totaluri sunt egale.
Acesta este un principiu fundamental al contabilitatii,
totalul debitelor este intotdeauna egal cu totalul creditelor, atat la solduri initiale, cat si la rulaje
si la solduri, sau ceea ce am primit este egal cu ce am dat si activul (ceea ce am) este egal cu pasivul
(ceea ce am de dat).
Poate pare o chestie ciudata, dar veti vedea mai t?rziu ca este exact asa.
Dupa cum ati observat, toate valorile implicate in contabilitate se inscriu in cate doua coloane,
fie ca este vorba de rulaje, fie ca este vorba de solduri, iar totalurile coloanelor trebuie sa fie riguros
egale doua cate doua.
Acest sistem de contabilitate, in care valorile pentru debit si valorile pentru credit se inscriu in
coloane separate se numeste contabilitate in dubla partida

INREGISTRAREA EVENIMENTELOR SI TRANZACTILOR IN

CONTABILITATE

identificarea evenimentelor i tranzaciilor - constituirea, majorarea i diminuarea capitalului,

alte operaii de capitaluri(prime de capital, rezerve, rezultatul exerciiului, rezultatul reportat,
provizioane pentru riscuri i cheltuieli, subvenii pentru investiii), mprumuturi pe termen lung,
achiziia de imobilizri i stocuri, decontri cu terii, operaii de trezorerie, cheltuieli i venituri

utilizarea analizei contabile pentru nregistrarea n contabilitate - - parcurgerea etapelor analizei

contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacie,

stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente i tranzacii articole contabile

simple, compuse corespunztoare evenimentelor i tranzaciilor,

nregistrarea articolelor contabile n documente contabile - note contabile, fie de cont, manual
sau pe baz de soft specific.(Laborator tehnologic)

Contul respectiv rolul, forma i structura acestuia au o specificitate proprie ce il individualizeaza.

n contabilitate, pentru a nregistra, calcula i controla existentul i modificrile n sens contrar
(creteri, micorri) ale fiecrui element bilanier, pe o anumit perioad de timp, vom folosi
instrumentul (model, procedeu) denumit cont. Cea mai simpl form de cont, numit T (teu) pentru c
seamn cu litera T, reprezint o baz bun pentru studiul sistemului partidei duble.
n structura contului sunt cuprinse
urmtoarele elemente:
7

1. Titlul (denumirea) i simbolul contului;

2. Debitul i creditul;
3. Explicaia tranzaciilor nregistrate n cont;
4. Rulajul (micarea) contului;
5. Total sume debitoare i creditoare ale contului;
6. Soldul contului.
Pe linia orizontal a T-ului sunt scrise titlul i simbolul cifric ale contului.
Titlul contului exprim coninutul economic al elementului bilanier (bun economic, surs de
finanare, proces economic sau rezultat financiar) a crui eviden se ine cu ajutorul contului respectiv.
n general, denumirea unui cont reflect obiectul nregistrat n contul respectiv. n ara noastr, titlul i
simbolul conturilor se stabilesc n mod unitar, prin planul de conturi general elaborat pe economia
naional (de exemplu 101 Capital, 212 Construcii, 371 Mrfuri, 401 Furnizori, 411 Clieni, 456
Decontri cu asociaii privind capitalul, 121 Profit i pierdere etc.). Simbolurile deriv din poziia pe
care o ocup contul respectiv n structura planului de conturi, faciliteaz identificarea conturilor i,
respectiv, activitatea practic de contabilitate att n sistemul manual ct i n sistemul informatic.Cte
o parte a fiecrui cont va fi folosit pentru a nregistra creterile n cadrul contului i partea opus va fi
folosit pentru nregistrarea micorrilor.
Partea stng a oricrui cont este denumit debit iar partea dreapt este denumit credit.
Sumele trecute n partea stng sunt debitoare, iar cele din partea dreapt creditoare. A debita un cont
nseamn a nregistra o sum n partea stng a contului, iar a credita un cont nseamn a nregistra o
sum n partea dreapt. Acesta este singurul sens dat n contabilitate verbelor a debita i a credita.
Totui, n limbajul comun, aceste verbe au alt sens. Credit are o conotaie favorabil, iar debit are o
conotaie nefavorabil. n contabilitate , ele nu presupun o judecat a valorii, nseamn pur i simplu
dreapta i stnga. Le abreviem, de regul, cu D i respectiv C. Dac fiecare cont ar fi privit individual,
fr a lua n considerare legturile cu alte conturi, nu ar prezenta importan nregistrarea creterilor n
debit sau n credit.
In secolul al XV-lea, un clugr franciscan, Luca Paciolo a promovat i popularizat o metod
de folosire a conturilor astfel nct fiecrei sume trecute n debitul unui cont s-i corespund aceeai
sum trecut n creditul altuia, adic o dubl nregistrare. De aceea, sistemul contabil
este unul n partid dubl. Legtura dintre debitul (D) i creditul (C) conturilor, stabilit cu ocazia
nregistrrii operaiilor economice n conturi, poart denumirea de corespondena conturilor, iar
conturile care reflect o astfel de legtur se numesc conturi corespondente.
Explicaia descriptiv a tranzaciilor i evenimentelor nregistrate n cont const n prezentarea
naturii operaiei, a persoanelor juridice sau fizice implicate, a datei operaiei, a documentului
justificativ utilizat etc., iar explicaia contabil const n indicarea sub form de simbol cifric a
contului sau conturilor corespondente. Micarea sau sumele nregistrate succesiv ntr-o perioad de
gestiune n debitul sau creditul unui cont ca urmare a creterilor i micorrilor determinate de
tranzacii (evenimente) reprezint rulajul contului. Acesta este de dou feluri: rulaj debitor i rulaj
creditor. Rulajul debitor reprezint totalitatea nregistrrilor efectuate n debitul unui cont ntr-o
perioad de gestiune. Rulajul creditor reprezint totalitatea nregistrrilor efectuate n creditul unui
cont ntr-o perioad de gestiune. Le abreviem de regul cu RD i respectiv RC.
Totalul sumelor unui cont este de dou feluri: total sume debitoare i total sume creditoare. Prin
adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele care exprim, n partea de debit sau de credit,
soldul iniial reflectat de cont la nceputul perioadei de gestiune, se obine total sume debitoare i total
sume creditoare ale contului respectiv. Le abreviem de regul cu TSD i respectiv TSC.
Existentul valoric stabilit la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul
reprezint soldul contului. Se stabilete ca diferen ntre total sume debitoare i total sume creditoare.
n funcie de mrimea sumelor, soldul poate fi debitor, sold creditor sau sold balansat (cont soldat).
Astfel, dac totalul sumelor debitoare din cont este mai mare dect totalul sumelor creditoare,
contul are sold debitor, iar dac totalul sumelor creditoare este mai mare dect totalul sumelor
debitoare, contul are sold creditor. Le abreviem de regul cu SD i respectiv SC.
Relaiile de calcul pentru sold sunt :
8

1. TSD TSC = SD, cnd TSD > TSC

2. TSC TSD = SC, cnd TSC > TSD
3. TSD TSC = 0, cnd TSD = TSC
Soldurile se stabilesc de regul, la sfritul perioadei de gestiune, reprezentnd solduri finale
care, la nceputul perioadei urmtoare de gestiune apar ca solduri iniiale (Si).
Folosind sistemul cu T-uri pentru echilibrarea sumelor din debitul i creditul contului,
nchiderea conturilor se face prin trecerea soldului final debitor n creditul contului respectiv sau prin
trecerea soldului final creditor n debitul contului respectiv.
Elementele care compun structura contului sunt comune pentru toate conturile. Modul de
prezentare i de situare a acestora n cadrul contului este diferit ns, n funcie de forma de prezentare
a contului. n practic se cunosc mai multe forme de prezentare a contului, ntre care menionm:
forma bilateral, forma unilateral, forma ah etc. n condiiile utilizrii sistemelor informatice de
contabilitate, forma de prezentare a conturilor este adaptat sistemului respectiv de prelucrare
automat. Esena acestei forme de cont coincide cu cea a contului n form de T; de fapt T-ul poate fi
observat cu linii ngroate. Capetele de coloan se explic prin ele nsele, cu excepia literei S de la
surs (indicnd documentul pe baza cruia s-a efectuat nregistrarea). Aceasta este util n cazul n
care se dorete verificarea sursei nregistrrii la un moment ulterior.
Registrele contabile. Planul de conturi
Rspndirea sistemelor informatice a modificat modul de lucru n sistemele contabile. Ceea ce
difereniaz un registru de altul n sistemul informatic de contabilitate fa de sistemul manual, este
forma pe care o mbrac, coninutul rmnnd acelai. Dintre tipurile de registre utilizate n
contabilitate, cele mai frecvente sunt: Registrul Jurnal, Registrul Inventar i Cartea Mare. Documentul
contabil n care se efectueaz nregistrarea cronologic a tuturor tranzaciilor, evenimentelor i
operaiilor, prezentnd sumele conturilor implicate debitoare sau creditoare i alte informaii legate de
acestea reprezint Registrul Jurnal. Acesta servete drept un fel de jurnal zilnic, n care fiecare
tranzacie sau un grup de tranzacii similare sunt nregistrate intacte. Cel mai simplu i mai flexibil tip
de jurnal este Registrul Jurnal.

Documente i registre obligatorii n derularea unei afaceri

identificarea documentelor i registrelor obligatorii n derularea unei afaceri:
- documente: pe tipuri de evenimente i tranzacii (factur, aviz de nsoire a mrfii pentru achiziie i
vnzare de bunuri, stat de salarii pentru operaii legate de salarii, chitan, ordin de plat pentru
ncasri i pli, note de contabilitate pentru operaiile care nu au la baz documente justificative)
- registre: jurnal, inventar, cartea mare
verificarea registrelor contabile: dac documentele justificative i notele contabile au fost
nregistrate cronologic n registrul jurnal i sistematic n registrul cartea mare.
In baza Legii Contabilitatii nr. 82/1991 republicata, unitatea este obligata sa intocmeasca urmatoarele
registre contabile:
Registrul-Jurnal
Acesta serveste ca document de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii patrimoniului
unitatii si ca proba in litigii. El se intocmeste intr-un singur exemplar, forma de inregistrare contabila
fiind "maestru-sah"; de asemenea, serveste la intocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice.
Registrul-Inventar
Acesta se completeaza intr-un singur exemplar, dupa ce a fost inregistrat la organul financiar teritorial.
Se intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica a documentelor care reflecta
miscarea patrimoniului.
9

Registrul Cartea-Mare
Acesta serveste la tinerea contabilitatii sintetice a operatiilor in unitatile economice; se utilizeaza
periodic, o data cu fiecare operatie de inventariere a patrimoniului.
CIRCUITUL DOCUMENTELOR
In activitatea de aprovizionare se folosesc urmatoarele documente: factura fiscala, nota de receptie si
constatare de diferente, fisa de magazie.
In activitatea de achitare a datoriilor catre furnizori si alti terti se utilizeaza: ordinul de plata, cecul,
chitanta fiscala.
Documentele necesare consumului si miscarii materialelor sunt: bonul de consum.
In cadrul contabilitatii mijloacelor fixe se utilizeaza: factura, procesul verbal de punere in functiune.
Documentele necesare operatiilor prin casierie: Registrul de casa, dispozitia de incasari/plati, foaia de
varsamant, statul de salarii, chitanta fiscala.
Registrul de casa
Acesta serveste ca document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin
casieria unitatii, pe baza actelor justificative si ca document de stabilire, la finele zilei, a soldului de
casa. Completarea sa se face in ordinea in care se efectueaza operatiile.
Dispozitia de incasare/plata
Se utilizeaza in vederea achitarii in numerar a unor sume potrivit dispozitiilor legale, sau a incasarii
unor astfel de sume. Se intocmeste intr-un singur exemplar si circula la persoanele autorizate.
Foaia de varsamant
Serveste pentru depunere de numerar in banca.
Statul de salarii
Serveste ca baza da efectuare a platilor catre personalul unitatii.
Chitanta fiscala
Este un document justificativ de inregistrare in contabilitate, atunci cand este insotita de bonul eliberat
de casa de marcat. Este un document cu regim special de circulare.
Factura fiscala
Facturile primite de la furnizori sunt inregistrate pe baza NRCD, sunt consemnate in Jurnalul de
Cumparari al unitatii, in Registrul Jurnal si in Registrul Cartea Mare. Facturile emise sunt inregistrate
in Jurnalul de Vanzari, in Registrul Jurnal si in Registrul Cartea Mare.
Fisa Mijlocului Fix
Este intocmita intr-un singur exemplar si serveste la tinerea evidentei activelor fixe ale unitatii
CARACTERISTICILE REGISTRELOR DE CONTABILITATE
Potrivit legii contabilitatii, aprobate in anul 1991, precum si Regulamentului privind
aplicarea acesteia, registrele utilizate in contabilitate sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea
mare.Asociatiile familiale, care au autorizatie sa desfasoare activitati independente, inregistreaza
activitatile lor economice in Registrul jurnal de incasari si plati.
Registrul jurnal este un document obligatoriu, in care se inregistreaza in mod
cronologic, operatiunile economice desfasurate, pe baza de documente si tinand seama de data
intocmirii sau intrarii acestora. Cand exista mai multe documente asemanatoare, in sensul ca ele
cuprind acelasi tip de operatii economice, acestea se pot inscrie intr-un registru centralizator si pe baza
lui se efectueaza o singura inregistrare. In acest caz,documentului centralizator i seanexeaza totusi
toate documentele ce au fost trecute in acest document centralizator.
10

Registrul jurnal se prezinta astfel:

REGISTRU-JURNAL
Unitatea .....................................

Nr. pag. .........

Sume

Nr.
crt.

Data inregistrarii

Documentul
(felul,nr.,
data)

Explicatia

Conturi
D

4
Reportat

Partiale

Totale

10

De reportat
Intocmit,

Verificat,

Registrul jurnal este tipizat pe format A4 si este astfel conceput incat sa permita
inregistrarea urmatoarelor date si informatii:
numarul curent al operatiei economice inregistrate;
data la care a fost efectuata inregistrarea operatiei economice in document;
felul, numarul documentului folosit pentru inregistrare;
explicatia la operatia economica desfasurata si inregistrata;
conturile debitoare si cele creditoare folosite pentru inregistrarea operatiei economice;
sumele partiale, debitoare si creditoare.
Registrul-jurnal trebuie intocmit de catre toate unitatile patrimoniale, societatile
comerciale, regii autonome, institutii publice, unitati cooperatiste, asociatii cu personalitate juridica
precum si de catre persoanele fizice care au calitatea de agent economic.
Registrul jurnal se pastreaza temporar la arhiva compartimentului de contabilitate, de
regula pentru un an, apoi se depune la arhiva unitatii, impreuna cu toate documentele care au stat la
baza inregistrarilor efectuate in el. Fiind un document contabil, el nu circula.
Registrul jurnal de incasari si plati este un alt jurnal care se intocmeste de catre
persoane fizice si asociatii familiale autorizate sa desfasoare activitati independente. Se prezinta sub
forma de registru legat de 100 de file, format A4 sau foi volante. Nu circula, se arhiveaza de catre
agentul economic, impreuna cu documentele care au stat la baza intocmirii lui.
REGISTRU-JURNAL DE INCASARI SI PLATI
Unitatea ....................................
Nr.
crt.

Data

Nr. pag. .........

Documentul
(felul,nr.)
3

Felul
operatiei
(explicatii)
4

Incasari

Plati

Registrulinventar
este
un
document
11

De reportat

contabil obligatoriu pentru inventarierea anuala, in care se prezinta grupat rezultatele inventarierii
patrimoniului, precum si fiecare post din bilant. Se intocmeste de catre regiile autonome, societatile
comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si persoanele fizice care au calitatea de
comerciant intr-un singur exemplar, de regula la sfarsit de an, fara stersaturi si fara a lasa spatii libere.
Registrul-inventar cuprinde 2 parti: prima priveste rezultatele inventarierii patrimoniului, iar cea de-a
doua prezinta, copiat la xerox, bilantul contabil anual si contul de profit si pierdere, forma scurta, care
se publica in Monitorul Oficial.

REGISTRU-INVENTAR
Unitatea.........................

Nr. pag. ...

Nr.
crt.

Recapitulatia
elementelor
inventariate

Valoarea
contabila

Valoarea
de
inventar

Diferente din evaluare

(de inregistrat)
Valoarea

Intocmit,

.
6

Verificat,

Registrul Cartea-mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar direct
sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal, stabilindu-se
situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.
Reprezinta un document contabil de sinteza si care contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic
utilizat de unitate. Registrul Cartea-mare se prezinta astfel:
.........................................
Unitatea
CARTEA MARE
Contul........................
Conturi corespondente creditoare

Lunile

Total rulaj
debitor

Total
rulaj creditor

SOLD

Cont Cont Cont Cont Cont

Debitor
Jurna Jurna Jurna Jurna Jurna
l
l
l
l
l

Creditor

La 1 ianuarie 199...

Ian.
Febr.
Mart.
Total
trim. I
..........
..........
Total
general
Intocmit,

Verificat,

Registrul Cartea-mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi

sintetice, la unitatile care aplica forma de inregistrare contabila pe jurnale, la verificarea
inregistrarilor contabile efectuate si la furnizarea de date pentru efectuarea de analize economico12

financiare. Se intocmeste in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatii, la sfarsitul lunii si

sta la baza elaborarii balantei de verificare. Modul de completare al acestui registru de contabilitate
este urmatorul:
rulajul creditor se reporteaza din jurnalul contului respectiv, intr-o singura suma, fara
desfasurarea pe conturi corespondente;
sumele cu care a fost descarcat contul respectiv in diverse jurnale se reporteaza din acele
jurnale, obtinandu-se defalcarea rulajului debitor pe conturi corespondente;
soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si
creditoare ale contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului(care se
inscrie pe randul destinat in acest scop).

INFORMAIILE ECONOMICO-FINANCIARE DIN BILAN

identificare funciilor bilanului: de informare, de analiz, previzional

compararea informaiilor din bilan pentru perioada curent cu cele din perioada precedent: active
imobilizate, active circulante, capitaluri proprii, datorii, venituri, cheltuieli, rezultat financiar
calcularea indicatorilor pe baza informaiilor din bilan: capitaluri proprii, capitaluri permanente,
fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria net, lichiditate, solvabilitate

NOIUNE I FUNCIILE BILANULUI CONTABIL

Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n
urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i
calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor, ci
i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc,
creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie
obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei
patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi
agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil
contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra
rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea activitii
bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul
propriu-zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice
patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un moment
dat.
Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii
patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1) funcia de generalizare a datelor contabilitii;
2) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare;
3) funcia previzional.

13

1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte

din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntr-un
numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei economicofinanciare a unitii patrimoniale.
2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin aceea c,
pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a
rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii economice i
financiare.
Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor
patrimoniale analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a anexelor
sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile.
3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea viitoare.
n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele urmtoare se
fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat baza de raportare.

STRUCTURA BILANULUI CONTABIL

Bilanul contabil are n componena sa documente i situaii de sintez economic sau de
control fiscal, cuprinznd urmtoarele elemente:
Bilanul propriu-zis;
Contul de Profit si pierdere ( respectiv contul de exerciiu n cazul instituiilor
publice );
Anexa la bilan;

Raportul de gestiune.
Avnd acelai scop, de informare asupra situaiei patrimoniului, a situaiei financiare a unitii
patrimoniale i a rezultatelor obinute, aceste pri constitutive formeaz un tot unitar.
Pentru ntocmirea i prezentarea completului bilanier, Ministerul Finanelor, prin Colegiul
Consultativ al Contabilitii, elaboreaz modele de situaii privind bilanul i celelalte componente
pentru regii autonome, societi comerciale i instituii publice. Pentru societile bancare, modelele i
normele metodologice se elaboreaz de Banca Naional cu avizul Ministerului Finanelor.
La ntocmirea bilanului contabil, se au n vedere urmtoarele reguli:
- posturile de bilan s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu
situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
- nu sunt admise compensri ntre conturile ce se nscriu n bilan i respectiv ntre conturile
de venituri i cheltuieli din contul de Profit si pierdere.
n practic se cunosc dou scheme de bilan, una sub form de tablou cu dou prti: partea
stng, ACTIVUL, i partea dreapt, PASIVUL, numit i schema orizontal de bilan, i modelul
sub forma listei verticale sau schema bilanului vertical. Bilanul sub form de tablou cu dou pri
pune n eviden egalitatea ntre resurse i utilizri, iar modelul de bilan sub forma listei verticale
ordoneaz structurile patrimoniale n active, datorii, capitaluri, rezerve i alte componente ale situaiei
nete, finalitatea fiind prezentarea situaiei nete a patrimoniului.
A) Bilanul propriu-zis poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea
ntreprinderilor n ntreprinderi mici , mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n funcie de
praguri fiscale ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu de
salariai ).
a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii, care
presupune o schem de bilan mai redus.
b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi mari, acesta
cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i rezultatele ntreprinderii.
Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice
14

cuprinde toate elementele de activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor.
ACTIVUL BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:
a) Activele imobilizate ( imobilizri necorporale; imobilizri corporale; imobilizri
financiare );
b) Activele circulante ( stocuri, creane, titluri de plasament, disponibiliti i alte valori );
c) Conturile de regularizare i asimilare-activ ( cheltuielile nregistrate n avans, diferene de
conversie-activ i alte elemente tranzitorii i de regularizat, de activ );
d) Primele de rambursare a obligaiunilor.
Capitalul social subscris nevrsat se nscrie distinct n grupa activelor circulante ale bilanului.
PASIVUL BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:
a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferenele
din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exerciiului, fondurile
proprii, subveniile pentru investiii si provizioanele reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli;
c) Datoriile ( mprumuturi i datorii asimilate, furnizori i conturi asimilate, datorii n legatur
cu personalul, datorii fa de bugetul statului, datorii privind asigurrile sociale, creditori i
alte datorii );
d) Conturile de regularizare i asimilare-pasiv ( veniturile nregistrate n avans, diferenele
de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii i de regularizat de pasiv ).
Elementele patrimoniale n bilan sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole,
posturi, dup criteriul lichiditii activului i a exigibilitii pasivului, astfel: posturile de activ sunt
aezate n ordinea cresctoare a lichiditii ( de la cele mai puin lichide - cum este cazul activelor
imobilizate la disponibilitile bneti ca form de lichiditate absolut ), iar n pasiv posturile sunt
dispuse de la cele mai puin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se nchide in cazul lichidrii
patrimoniului ) la datoriile curente.
Att activul ct i pasivul bilanier suport un dublu criteriu de ordonare:
- criteriul major: pentru active, natura lor economic, iar pentru elementele de pasiv, natura
lor juridic;
- criteriul minor: pentru active, lichiditatea ( cresctoare ) a acestora, iar pentru elementele
de pasiv, exigibilitatea lor ( cresctoare ).
Structura bilanului o stabilete Ministerul Finanelor la sfritul fiecrui an financiar.
B) Contul de Profit i pierdere reprezint o recapitulaie a veniturilor i a cheltuielilor,
dup cum urmeaz:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.
l.
m.
n.

Venituri din exploatare;

Cheltuielile activitii de exploatare;
Rezultatul activitii de exploatare;
Venituri financiare;
Cheltuieli financiare;
Rezultatul activitii financiare;
Venituri excepionale;
Cheltuieli excepionale;
Rezultatul operaiunilor excepionale;
Venituri totale;
Cheltuieli totale;
Rezultatul brut al exerciiului;
Impozitul pe profit;
Rezultatul net al exerciiului.

Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele
creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la nceputul anului. n situaia n care au fost
efectuate nregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri, datele
15

sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri i cheltuieli nainte de a fi transferate asupra

contului de rezultate finale, cumulate de la nceputul anului.
Veniturile sunt preluate din balana de verificare, suma veniturilor din contul de Profit i
pierdere este egal cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau rulajul creditor cumulat
corectat.
Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat dac
este cazul cu unele sume nregistrate n credit.
Contul de Profit i pierdere are un coninut ndeosebi economic, deoarece ofer informaii
asupra activitii de producie, comerciale sau financiare a unitii patrimoniale prin dimensiunea
veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaz.
n prezentarea contului de Profit i pierdere sunt conturate dou modele de expunere a
cheltuielilor i veniturilor: unul ce ia n considereare natura economic a acestora, altul ce pleac de la
funciunile sau activitile unei ntreprinderi ( de la destinaia veniturilor i cheltuielilor ).
Ca form, contul de Profit i pierdere se poate prezenta:
- tablou bilateral sau form de cont ( schema orizontal );
- list ( schema vertical ).
n ambele cazuri, cheltuielile i veniturile sunt grupate n trei categorii:
- din exploatare;
- financiare;
- excepionale.
C) Anexa la bilan are ca obiective principale completarea i explicarea datelor nscrise n
bilan i n contul de Profit i pierdere i conine informaii cu privire la situaia patrimonial i
financiar, la rezultatele aferente exerciiului ncheiat cum sunt:
- repartizarea profitului ( anexa 1 );
- situaia stocurilor i a produciei n curs de execuie ( anexa 2 );
- situaia creanelor i datoriilor ( anexa 3 );
- situaia altor provizioane ( anexa 4 );
- date informative ( anexa 5a );
- pli restante ( anexa 5b );
- impozitele, taxele i alte obligaii datorate i vrsate ( anexa 5c );
- situaia activelor imobilizate ( anexa 6 ):
A. Valori brute
B. Amortizri
C. Provizioane pentru depreciere
- alte informaii privind regulile i metodele contabile utilizate i date complementare
( anexa 7 ).
a) Repartizarea profitului cuprinde alocri din profitul exerciiului n curs, la rezerve, fondul
de participare a salariailor la profit, fondul de dezvoltare, surse proprii de finanare, dividende de pltit
etc., precum i profitul rmas nerepartizat.
b) Situaia stocurilor i a produciei n curs conine date referitoare la dinamica stocurilor de
materii i materiale, a obiectelor de inventar, produciei neterminate, stocurilor la teri, animalelor,
mrfurilor, ambalajelor i a totalului stocurilor.
c) Situaia creantelor i datoriilor se refer la informaii cum sunt:
- creane din active imobilizate;
- creane din active circulante;
- cheltuieli nregistrate n avans;
- total creane;
- datorii bancare;
- datorii fiscale i sociale;
- datorii comerciale;
- datorii n legatur cu personalul;
- alte datorii;
- venituri nregistrate n avans;
- total datorii.
16

d) Situaia altor provizioane pune la dispoziie date referitoare la micarea balaniera a

provizioanelor ( sold la nceputul anului; cheltuieli privind provizioanele constituite; veniturile din
provizioanele diminuate sau anulate; sold la sfritul anului ) pe categorii de provizioane, respectiv:
provizioane reglementate; provizioane pentru riscuri i cheltuieli; provizioane pentru depreciere; total
provizioane.
e) Date informative ofer date cu privire la:
- rezultatele obinute;
- evoluia indicatorilor (nr. salariailor, salarii brute, veniturile, exporturi,
imobilizrile corporale comparativ cu anul precedent );
- evoluia creditelor, alocaiilor bugetare;
- investiiile strine.
f) Plile restante prezint volumul angajamentelor neonorate la termen, att pe structur
(furnizori,creditori etc. ) ct i pe vechime i activitate (curent i investiii ).
g) Situaia impozitelor i taxelor datorate i vrsate ofera informaii referitoare la corelaiile
unitii patrimoniale cu bugetul statului i bugetele locale.
Pentru fiecare categorie de impozite i taxe se fac raportri privind sumele datorate, sumele
vrsate efectiv, sumele rmase de vrsat i eventual sumele vrsate n plus.
h) Situaia activelor imobolizate red micarea activelor imobilizate (necorporale, corporale,
financiare si pe total ) tot sub forma balaniera i n valoare brut, a amortizrilor aferente, precum i a
provizioanelor pentru depreciere.
i) Alte informaii privind regulile i metodele contabile se refer la:
- metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilan;
- metodele utilizate pentru calculul amortismentelor i provizioanelor;
- motivele pentru care unele posturi din bilan i din contul de Profit i pierdere nu
sunt comparabile de la un exerciiu la altul;
- alte informaii pe care unitatea le consider semnificative.
D) Odat cu bilanul, cu contul de Profit si pierdere i cu anexa la bilan, unitile
patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta conine n principal:
- prezentarea situaiei unitii patrimoniale i evoluia sa previzibil;
- elemente deosebite intervenite n activitatea unitii patrimoniale dup ncheierea
exerciiului;
- participaiile de capital la alte uniti;
- activitatea i rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor i altor subuniti
proprii;
- activitatea de cercetare-dezvoltare;
- alte referiri cu privire la activitatea desfurat care sunt considerate necesare a fi
nscrise n raportul de gestiune.

17

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Inventar
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe
care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o
persoana fizica sau juridica. Lista ce cuprinde enumerarea unor bunuri, lucrari existente
intr-o perioada de timp..
Inventar intermitent
In contabilitate, inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca
diferenta intre valoarea stocului initial, plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final
determinat pe baza inventarierii fizice. Se poate aplica pentru intreprinderile mici si
mijlocii. desi este mai simplu si mai putin costisitor decat inventarul eprmanent, prezinta
cateva inconveniente: - o eroare sau omisiune in inventarul fizic duce la deformarea
informatiei contabile, prezentata in documentele contabile de sinteza (valoarea stocurilor
din bilant, cheltuieli cu stocurile si respectiv rezultatul din contul de profit si pierdere); nu permite stabilirea plusurilor si minusurilor in gestiune; - creeaza tentatia de
"subevaluare" a stocurilor la inventar, din motive fiscale, in vederea cresterii nereale a
cheltuielilor cu stocurile si diminuarii profitului impozabil.
Inventar permanent
In conditiile folosirii in contabilitate a inventarului permanent, se inregistreaza toate operatiile de
intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat
cantitativ cat si valoric. Aplicarea metodei inventarului permanent presupune
contabilizarea fiecarei intrari de stocuri, cantitativ si valoric, la cost istoric (care poate fi
cost de achizitie sau cost de productie, dupa caz), pretului stabilit in functie de valoarea de
utilitate (pentru stocurile aduse ca aport la capitalul social, plusuri la inventar, primite ca
donatie sau obtinute cu titlu gratuit) sau la o alta valoare de inregistrare (pret standard, pret
de vanzare)..
Inventarierea
Actiunea de constatare faptica, la o anumita data, a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii, din
punct de vedere cantitativ si valoric .
Inventarierile anuale
Sunt obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea conturilor si intocmirea bilantului. Sunt lucrari
complexe care necesita un volum mare de munca, ele neputandu-se efectua concomitent
asupra tuturor gestiunilor si elementelor patrimoniale dintr-o unitate.
Inventarierile generale
Cuprind toate elementele patrimoniale aflate in patrimoniul unei unitati. Pentru asigurarea imaginii
fidele furnizate de catre bilantul contabil, inventarierile anuale sunt de regula inventarieri
generale si totale.
Inventarierile partiale
Cuprind numai unele elemente patrimoniale (materiale, marfuri, produse) sau numai unele gestiuni din
unitatea respectiva. Inventarierile periodice sunt de regula partiale.
Inventarierile periodice
Se efectueaza conform unei planificari proprii intocmita de catre fiecare unitate patrimoniala.
Frecventa acestor inventarieri se stabileste in functie de particularitatiele fiecarei gestiuni
si de ritmul miscarii elementelor patrimoniale.
Inventarierile prin sondaj
Cuprind numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune. Daca la inventarierile prin
sondaj se constata nereguli semnificative, acestea se transforma in inventarieri totale.
Inventarierile totale

18

Se extind asupra tuturor sortimentelor care formeaza un element patrimonial (sortimente de materiale,
sortimente de produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura
lor (mijloace fixe, obiecte de inventar, marfuri).

19

Pentru a se efectua inventarierea in cadrul unei unitati trebuie sa existe urmatoarele documente:
DECIZIA NR. /...
In scopul asigurarii integritatii patrimoniului S.C. .. si
valorificarii prin inventariere a realitatii acestui patrimoniu, in conformitate cu prevederile Legii
82/1991 si a OMF NR.1753/12.11.2004, administratorul societatii
DECIDE
1.
Se inventariaza patrimoniul societatii precum si bunurile apartinind altor unitati aflate
temporar in custodia S.C. .....;
2.
Pentru coordonarea, indrumarea, instruirea, supravegherea operatiilor de inventariere se
numeste comisia compusa din :
1.
2.
3.
3.
Inventarierea patrimoniului se va desfasura in perioada
conform graficului din Anexa 1 pe baza instructiunilor din Anexa 2 de catre comisia stabilita la pct. 2,
anexe care fac parte integranta din prezenta decizie.
4.
Rezultatele inventarierii vor fi consemnate in procesele verbale, la care se vor atasa decizia
de numire a comisiei, eventualele aprobari de modificare a termenelor, declaratiile luate gestionarilor
inainte de inceperea inventarierii, listele de inventariere precum si alte documente referitoare la
inventariere. Procesul verbal va fi inregistrat la registratura si predat la contabilitate la termenul final
pentru inventariere.
5.
Membrii comisiei de inventariere raspund material, conform Legii nr. 31/1990, a OMF
NR.1753/12.11.2004, Legii 82/1991, pentru pagubele la a caror producere au contribuit prin
nerespectarea termenelor, inexactitatea datelor din documentele de inventariere sau alte incalcari a
dispozitiilor legale.
6.
Conform anexelor de mai jos inventarierea se va efectua in perioada de catre
comisia de la pct. 2.
Administrator,
ANEXA NR. 1
GRAFIC DE DESFASURARE
a inventarierii patrimoniului S.C. in anul ..
Elementele patrimoniale

Perioada de inventariere

1. Mijloace fixe
2. Materii prime si materiale
3. Obiecte de inventar
4. Marfuri
5. Ambalaje
6. Materiale aflate la terti
7. Bunuri primite in custodie, leasing, chirie, etc.
8. Mijloace banesti si alte valori (numerar in casierie,
disponibilitati banesti in conturi, avansuri spre decontare, alte
valori, etc)
7. Capital social (pe baza de Certificat Constatator eliberat de
Registrul Comertului)
8. Creante clienti, debitori, creante fiscale, etc
9. Datorii furnizori, creditori, obligatii fiscale, etc.
Administrator,

20

A. INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Intregul patrimoniu al societatii comerciale precum si bunurile apartinand altor unitati care temporar se
afla in pastrarea societatii sau in custodie se inventariaza in perioada stabilita la pct. 3.
Membrii comisiei de inventariere stabiliti prin decizie nu pot fi inlocuiti sau revocati decat in cazuri cu
totul speciale si numai prin dispozitia scrisa a directorului intreprinderii, data la propunerea
directorului economic.
Comisia de inventariere are obligatia sa controleze toate locurile de munca de pe teritoriul societatii in
care pot sa existe bunuri si sa le inventarieze efectiv.
Inainte de inceperea operatiunii de inventariere, comisia va cere gestionarului o declaratie scrisa,
conform modelului anexat.
Cu ocazia inventarierii se vor identifica si consemna in procesele verbale bunurile care sunt deteriorate
total sau partial, precum si stocurile fara miscare, mai vechi de un an sau inutilizabile propunandu-le la
declasare.
Toate bunurile care se inventariaza se inscriu in listele de inventariere (model 14-3-12), conform
anexa, care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, sectii, ateliere, locuri de munca, pe
gestionari si categorii de bunuri cu caracteristicile respective- denumire (simbol, numar de cod), numar
de inventar, unitate de masura care trebuie sa fie identica cu cea din contabilitate, precum si orice alta
caracteristica care usureaza identificarea bunurilor respective.
Listele de inventariere(model 14-3-12) intocmite pentru bunurile in custodie vor contine pe langa
elementele comune (felul marfii,valoarea, cantitatea, etc.) numarul si data actului de custodie si a
documentului de decontare (factura, dispozitie de plata)
Pentru bunurile de prisos, fara miscare, greu vandabile sau deteriorate se intocmesc liste de
inventariere separate la care se anexeaza procesele verbale.
In cazul in care comisia constata plusuri, minusuri, degradari, declarate sau nedeclarate inainte de
inceperea inventarierii va cere gestionarului explicatii scrise cu privire la cauzele acestora si va verifica
realitatea sustinerilor gestionarului putand cere in acest scop relatii si documente de la orice persoana
din cadrul societatii.
Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate bunurile au fost
inventariate in prezenta sa, daca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea sa, daca mai are
bunuri care sa fi ramas neinventariate precum si eventualele obiectiuni pe care le are de facut, pe care
comisia are obligatia sa le analizeze mentionand la sfarsitul listei de inventariere concluzia la care s-a
ajuns
Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere si de
gestionar mentionandu-se si data inventarierii.
Determinarea plusurilor sau minusurilor se face direct pe listele de inventariere model (14-3-12/a).
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la verificarea minutioasa a exactitatii si
evaluarii calculelor si totalizarilor din contabilitate, greselile descoperite cu aceasta ocazie trebuie
corectate inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii, concluziile si propunerile cu privire la cauzele
plusurilor, lipsurilor, pierderilor si vinovatilor pentru acestea, precum si alte propuneri si masuri de
aplicarea dispozitiilor legale.
In cazul in care comisiile de inventariere constata dezordine, materiale si bunuri aflate in afara locului
de depozitare, vor consemna acestea in procesele verbale de inventariere, propunand masuri de tragere
la raspundere si la imbunatatire a folosirii spatiilor de depozitare.
ATENTIE: In cazul constatarii unor minusuri sau plusuri in gestiune se va lua declaratie scrisa de la
gestionari. Declaratia va fi semnata si de membrii comisiei de inventariere, se vor face propuneri
conducerii societatii pentru solutionarea celor constatate.
Administrator,

21

B. INSTRUCTIUNI SPECIFICE
pentru inventarierea patrimoniului
Inventarierea anual a elementelor de activ i de pasiv se face astfel:
1.Capital social justificarea existentei acestui element se face pe baza eliberarii unui certificat
constatator la 31.12.2005 de catre Registrul Comertului.
2.Imobilizari necorporale (brevete, licente, know-how i mrci de fabric, programe informatice) justificarea acestor elemente se face pe baza titlurilor de proprietate
3.Imobilizari corporale (mijloace fixe) : evaluarea acestor elemente se face la valoarea actual a
fiecrui element, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea
acestuia i preul pieei. Bunurile de aceasta natura sunt:

Terenuri se inventariaza pe baza documentelor care atest proprietatea acestora i

a schielor de amplasare.

Cldirile - se inventariaz prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate i a

dosarului tehnic al acestora.

Echipamente tehnice (masini, utilaje si alte instalatii de lucru), aparate si instalatii de

masurare, control si reglare,mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura
birotica, echipamente de protectie a valorilor umane etc,- se inventariaza fizic
Nota : Se va face distinctie intre bunurile de natura mijloacelor fixe si cele de natura obiectelor de
inventar, astfel: un mijloc fix are o valoare de intrare mai mare de 1500 lei si o durata normala de
utilizare mai mare de 1 an.
4. Bunurile aparinnd altor uniti (nchiriate, n leasing, n custodie, cu vnzare n consignaie,
spre prelucrare etc.) se inventariaz i se nscriu n liste separate. Listele de inventariere pentru aceste
bunuri vor conine informaii cu privire la numrul i data actului de predare-primire i ale
documentului de livrare, precum i alte informaii utile.
Listele de inventariere cuprinznd bunurile aparinnd terilor se trimit i persoanei fizice sau juridice,
romne ori strine, dup caz, creia i aparin bunurile respective, n termen de cel mult 15 zile de la
terminarea inventarierii, urmnd ca proprietarul bunurilor s comunice eventualele nepotriviri n
termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea n acest termen presupune
recunoaterea exactitii datelor nscrise n listele de inventariere.
n caz de nepotriviri, unitatea deintoare este obligat s clarifice situaia diferenelor respective i s
comunice constatrile sale persoanei fizice sau juridice creia i aparin bunurile respective, n termen
de 5 zile de la primirea sesizrii.
5. Imobilizari financiare
Sunt inventariate si evaluate:
titluri de participare pe baza Certificatului Constatator emis de Registrul Comertului, pentru
societatea la care sunt achizitionate titluri (parti sociale, actiuni, etc).
imprumuturi acordate altor societati pe baza scadentarului din contractile de imprumuturi
garantii platite la furnizori pe baza extraselor de cont trimise furnizorilor
6.Stocuri - stabilirea stocurilor faptice se face prin numrare, cntrire, msurare, dup caz. Bunurile
aflate n ambalaje originale intacte nu se desfac dect prin sondaj, acest lucru urmnd a fi menionat i
n listele de inventariere respective. Bunurile de aceasta natura pot fi:
materii prime, materiale consumabile, marfuri, ambalaje, etc.
formulare tipizate (facturi,fise de magazine, chitante, ordine de compensare etc.) aflate in stoc
la data inventarierii
Bunurile aflate asupra angajailor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte etc.) se
inventariaz i se trec n liste separate, specificndu-se persoanele care rspund de pstrarea lor.
Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaz cu prioritate fr a se stnjeni desfacerea
imediat a acestora.
Bunurile aflate n expediie se inventariaz de ctre unitile furnizoare, iar bunurile achiziionate
aflate n curs de aprovizionare se inventariaz de unitatea cumprtoare i se nscriu n liste de
inventariere separate.

22

Listele de inventariere se intocmesc pentru toate materialele inclusiv cele pentru care prezinta diferente
(plus sau minus), cele fara de miscare, cu mi]care lenta, degradate, inutilizabile, cu luarea notelor
explicative.
In cazul in care comisia constata plusuri, minusuri, degradari nedeclarate inainte de inceperea
inventarierii, va cere gestionarului explicatii scrise cu privire la cauzele acestora.
7.Disponibilitile n lei i n valut din casieria unitii se inventariaz n ultima zi lucrtoare a
exerciiului financiar, dup nregistrarea tuturor operaiunilor de ncasri i pli privind exerciiul
respectiv, confruntndu-se soldurile din registrul de cas cu monetarul i cu cele din contabilitate.
8.Disponibilitile aflate n conturi la bnci se inventariaza pe baza extraselor de cont din ziua de 31
decembrie sau din ultima zi lucrtoare a anului, puse la dispoziie de unitile bancare i unitile
Trezoreriei Statului, avand tampila oficial a acestora.
9.Creanele i obligaiile fa de teri sunt supuse verificrii i confirmrii pe baza extraselor
soldurilor debitoare i creditoare ale conturilor de creane i datorii, potrivit "Extrasului de cont" (cod
14-6-3), prezentat ca model n anexa. Aceste extrase vor fi intocmite in conformitate cu soldurile
clientilor si furnizorilor asa cum rezulta ele din evidenta primara a societatii, dupa ce au fost puse de
acord cu soldurile din evidenta contabila. Nerespectarea acestei proceduri, precum i refuzul de
confirmare constituie abateri de la reglementarile legale privind inventarierea.
Diferentele constatate trebuie clarificate inainte de inchiderea bilantului si solutionate pe baza legala.
Administrator,

23

Registrul Inventar
Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de
activ si de pasiv.
Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii.
Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia incetarii activitatii,
fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele-verbale de
inventariere a elementelor de activ si de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.
Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si de pasiv
grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul
anului, datele rezultate din operatiunea de inventariere se actualizeaza cu intrarile si iesirile din perioada
cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi
cuprinse in registrul-inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua
astfel incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata situatia reala a elementelor de activ si de pasiv.
In cazul incetarii activitatii, registrul-inventar se completeaza cu valoarea elementelor de activ si de
pasiv inventariate faptic la acea data.
In cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la balanta
de verificare, registrul-inventar se va conduce de catre subunitati, in conditiile inregistrarii acestuia in
evidenta subunitatii.
In coloana 1 se inscrie numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate in ordine cronologica, de la
deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau incetarea activitatii.
In coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ si de pasiv,
conturile de valori materiale putand fi defalcate pe gestiuni.
In coloana 3 se inscrie valoarea contabila a elementelor inventariate.
In coloana 4 se inscrie valoarea de inventar a elementelor de activ si de pasiv, stabilita de membrii
comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere si a proceselor-verbale de inventariere).
In coloana 5 se trec diferentele din evaluare de inregistrat, calculate ca diferenta intre valoarea
contabila si valoarea de inventar.
In coloana 6 se mentioneaza cauzele diferentelor (deprecieri, dezasortari etc.).
Nu circula, fiind document de inregistrare contabila
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele justificative care au stat
la baza intocmirii lui.
Registrul inventar:
Nr.
crt.

Recapitulaia elementelor
inventariate

ntocmit,

Valoarea
contabil

Valoarea de
inventar

Diferene de evaluare
(de nregistrat)
Cauzele
Valoare
diferenelor

Verificat,

24

_____________________________________________________________________________
|
DECLARAIE DE INVENTAR
|
| ........................
|
|
(Unitatea)
|
|
|
| Subsemnatul ............................ gestionar al ................ numit |
| prin decizia nr. ....... din data de ........... declar:
|
|
|
| 1. Toate valorile materiale i bneti aflate n gestiunea subsemnatului se |
| gsesc n ncperile (locuibile) ........................................... |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| 2. Posed (nu posed) valori materiale i bneti aparinnd terilor ........ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| 3. Am (nu am) cunotin de existena unor plusuri sau minusuri n valoare |
| (cantitate) de ............................................................. |
| ............................................................................ |
| 4. Am (nu am) eliberat valori materiale i bneti fr documente legale. |
| Beneficiar ....................... Beneficiar .............................. |
| ...................... Beneficiar .......................................... |
| 5. Am (nu am) valori materiale nerecepionate sau care trebuie expediate, |
| pentru care s-au ntocmit documentele aferente n cantitate de ............. |
| ............................................................................ |
| 6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate n
|
| evidena operativ sau nu au fost predate la contabilitate ................. |
| ............................................................................ |
|______________________________________________________________________________|
14-8-1 A5 t2
(verso)
______________________________________________________________________________
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| 7. Dein (nu dein) numerar din vnzarea mrfurilor aflate n gestiune,
|
| de lei ..................................................................... |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| 8. Ultimele documente de intrare sunt:
|
| fel .................... nr. ............. din data de ..................... |
| fel .................... nr. ............. din data de ..................... |
| 9. Ultimele documente de ieire sunt:
|
| fel .................... nr. ............. din data de ..................... |
| fel .................... nr. ............. din data de ..................... |
| 10. Ultimul raport de gestiune a fost ncheiat la data de .................. |
| ................. pentru perioada .......................................... |
| ............................................................................ |
| 11. Dac mai avei ceva de adugat ......................................... |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
|______________________________________________________________________________|
| Semnturi | DAT N FAA NOASTR |
GESTIONAR
|
|
|________________________________|_____________________________|
|
|________________________________|_____________________________|
|
|
| Data ............ ora ..... |

25

Exemple de subiecte cu rezolvare pentru lucrarile scrise

1.Care sunt caracteristicile registrului inventar?

Registrul Inventar
Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de
activ si de pasiv.
Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii.
Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia incetarii activitatii,
fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele-verbale de
inventariere a elementelor de activ si de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.
Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si de pasiv
grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul
anului, datele rezultate din operatiunea de inventariere se actualizeaza cu intrarile si iesirile din perioada
cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi
cuprinse in registrul-inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua
astfel incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata situatia reala a elementelor de activ si de pasiv.
In cazul incetarii activitatii, registrul-inventar se completeaza cu valoarea elementelor de activ si de
pasiv inventariate faptic la acea data.
In cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la balanta
de verificare, registrul-inventar se va conduce de catre subunitati, in conditiile inregistrarii acestuia in
evidenta subunitatii.
In coloana 1 se inscrie numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate in ordine cronologica, de la
deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau incetarea activitatii.
In coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ si de pasiv,
conturile de valori materiale putand fi defalcate pe gestiuni.
In coloana 3 se inscrie valoarea contabila a elementelor inventariate.
In coloana 4 se inscrie valoarea de inventar a elementelor de activ si de pasiv, stabilita de membrii
comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere si a proceselor-verbale de inventariere).
In coloana 5 se trec diferentele din evaluare de inregistrat, calculate ca diferenta intre valoarea
contabila si valoarea de inventar.
In coloana 6 se mentioneaza cauzele diferentelor (deprecieri, dezasortari etc.).
Nu circula, fiind document de inregistrare contabila
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele justificative care au stat
la baza intocmirii lui.

26