Psihopatia – insuficiența integrării armonioase în condiții de mediu familial, profesional, social

Schizofrenia Paranoia – sistem ideatic

tulburare de percepție: iluzii, halucinații, tulburarea proceselor gândirii: idei delirante cu delirant, nehalucinator
Psihoza – boală psihică caracter incoerent, insuficient sistematizat, delir neinteligibil și nemotivat, interiorizare caracterizat prin rigoare
majoră cu cauzalitate extremă,, detașat total – frecvent autist, de limbaj ori neînțeles, stereotipii verbale, motorii, logică și coerență
endogenă , factorii de dezinhibiții pulsionale, tulburări de voință – de la abulie la inactivitate până la
mediu sunt secundari. impulsivitate, comportament catatonic, depersonalizare și derealizare – simte că nu mai e
același sau lumea e schimbată
Tulburări psihogene Tulburarea posttraumatică de stres
(nevroze sau tulburări de Tulburare psihogenă propriu-zisă – produse de factori stresanță de amplitudine redusă, dar persistență cu efect
adaptare) cumulativ
- anxietate, irascibilitate, tulburare de somn, tulburare somatoformă (durere de cap, amețeală), idei obsesive,
scăderea atenției, memoriei și eficiența proceselor gândirii

Schizofrenia Și Alte Tulburări Psihotice

1. Schizofrenia – caracterizată de modificări
ale afectului (ambivalent, pierderea
empatiei), comportamentului (retras,
agresiv, bizar) și gândirii (distorsionarea
realității, cu delir și halucinații)
dezorganizat – cu gândire dezordonată, zâmbet nătâng, afect superficial și inadecvat, comportament
și manerisme caraghioase, acuze somatice frecvente, deliruri neorganizate.
catatonic- subtipul agitat se caracterizează prin activitate motorie excesivă, iar subtipul inhibat se
caracterizează prin inhibiție generalizată, stupor, mutism, negativism.
paranoid – caracterizat prin deliruri de persecuție sau de grandoare și, uneori, religiozitate excesivă,
adesea fiind ostil și agresiv.
nediferențiat – comportament dezorganizat, cu deliruri și halucinații marcate.
rezidual – semne de schizofrenie la pacienții care au fost psihotici.

2. Tulburare delirantă/paranoidă – este tulburare psihotică în care există deliruri persistente (erotomani, de persecuție, gelozie, somatic,
nespecificat).
3. Tulburare psihotică scurtă. Durată minimă de patru săptămâni cauzate de factor extern.

4. Tulburare schizofreniformă. Se aseamănă cu schizofrenia, prezintă deliruri, halucinații, incoerență, dar nu durează mai mult de 6
luni.
5. Tulburare schizoafectivă. Amestec de simptome schizofrenice și de macată euforie (tip bipolar) sau depresie (tip depresiv).
 6. Tulburare psihotică NAM. Cunoscută ca psihoză atipică, are elemente psihotice legate de o cultură specifică (boala koro- teama
de retragere în abdomen a penisului), un anumit moment/eveniment (psihoză post-partum), un set
particular de simptome (sindromul Capgras – pacienții cred că au o dublură).

Tulburări Anxioase

Se caracterizează prin anxietate masivă și persistentă (tulburare prin anxietate generalizată), adesea până la panică (tulburare prin panică), și frica de a
ieși în afara locuinței (agorafobie), frica de situații sau obiecte specifice (fobie specifică), sau cuvântarea în public (anxietate socială), intruziuni involuntare și
persistente ale unor gânduri, dorințe, acțiuni (tulburare obsesiv-compulsivă).

Anxietatea de separare
Teama de separare de figura principală de atașament. De la 8-10 luni până la 24 luni copiii plâng când sunt luați de lângă mamă. Descrește treptat spre 30 de
luni. La copil și adolescent limbajul devine dezvoltat, capacitatea de anticipare a evenimentelor, intuire a relației cauzale ceea ce îl ajută să își explice
evenimentele necunoscut. Frica persistă sub forma rușinii în prezența persoanelor străine.
Anxietatea generalizată
Griji și anxietăți pe care nu le poate controla. Grijile sunt asociate cu neliniște, fragilitate, dificultăți de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară, tulburări
de somn.
Fobiile
Frici nejustificate, exagerate legate de o situație specifică sau obiect. Expunerea la un obiect fobogen provoacă răspuns anxios. Evitatea obiectelor care-i
provoacă frica.
Tulburări de panică
Perioade de frică intense recurente asociate cu palpitații, transpirații, teamă, senzație de sufocare, dureri în piept, vărsături, amețează, senzație de ireal,
modificări ale culorii feței.
Tulburări obsesiv-compulsive:
Obsesii precum gânduri recurente care duc la stare de disconfort, gânduri despre probleme de viață care sunt înspăimântătoare, copilul încearcă să le suprime,
le recunoaște ca fiind nereale produse de mintea sa. Compulsii precum gesturi sau gânduri repeptitive, pe care copilul se simte constrâns să le facă pentru a-și
reduce tensiunea și neliniștea, dar par absurde, nerealiste.
Tulburare de stres post-traumatic

A. Adolescentul a fost expus la un eveniment traumatic în care a experimentat/a fost martor cu un eveniment care implică moartea sau vătămare/amenință
viața și în care a trăit spaimă intensă, neputință sau oroare.
B. Fie în timpul sau după experimentează cel puțin trei dintre următoarele – derealizare, sentiment subiectiv de insensibilitate/detașare, depersonalizare,
amnezie lacunară, reducerea conștiinței.
C. Evenimentul traumatizant este retrăit prin unul dintre amintiri dureroase, rememorare evenimente, vise terifiante, emoție puternică care reînvie
evenimentul, disconfort puternic la reamintirea traumei.
D. Evită constant stimuli care îi remaintesc.
E. Prezintă simptome de anxietate – tulburări de somn, iritabilitate/furie, hipervigilență.
F. Durata manifestărilor este minim 2 zile, maxim 4 săptămâni.

Tulburări de personalitate. Caraterizate prin paternuri comportamentale maladaptative profund

întipărite, pe întreaga durată a vieții, care pot fi recunoscute, din adolescență sau mai devreme.
1. Tulburare paranoidă. Suspiciozitate nejustificată, hipersensibilitate, gelozie, invidie, rigiditate, importanță de sine excesivă și tendința de a-i blama
pe ceilalți cu motivații negative.
2. Tulburare schizoidă. Timiditate, hipersensibilitate, izolare, evitarea relaților apropiate sau competitive, excentricitate, prezența capacității de a
recunoaște realitatea, fantazări, incapacitatea de a exprima ostilitate sau agresivitate.
3. Tulburarea schizotipală. Similară celei schizoide, manifestă unele mici pierderi ale controlului realității, are credințe ciudate și este rece și retrasă.
4. Tulburarea obsesiv-compulsivă. Preocupări excesive de conformism și standarde de conștiință; poate fi rigid, hiperconștiincios, prea plin de simțul
datoriei, prea inhibat și incpapabil de a se relaxa (PFE: punctual, frugal(sobru), exact).
5. Tulburare histrionică. Instabilitate emoțională, excitabilitate, hiper-reactivitate, vanitate, imaturitate, dependență și auto-dramatizare care caută
atenția și urmărește seducerea celorlalți.
6. Tulburare de personalitate evitantă. Niveluri reduse ale energiei, fatigabilitate ușoară, lipsă de entuziasm, incapacitatea de a se bucura de viață și
hipersensibilitate la stres.
7. Tulburare antisocială. Persoane aflate în conflict cu societatea. Incapabile de loialitate, egoiste, lipsite de compasiune, iresponsabile, impulsive și
incapabile de a se simți vinovate sau de a învăța din experiență, nivel scăzut al toleranțeila frustrare și tendința de a-i blama pe ceilalți.
8. Tulburare de personalitate narcisică (narcisistă). Sentimente de grandoare, sentiment de intitulare (de a avea dreptul, de a i se cuveni), lipsa
empatiei, invidie, manipulare, nevoia de atenție și admirație.
9. Tulburare borderline. Instabilitate, impulsivitate, sexualitate haotică, acte suicidare, auto-mutilare, probleme de identitate și simțăminte de gol și
plictiseală.
10. Tulburare de personalitate dependentă. Comportament pasiv și submisiv, nesigur pe sine și devine dependentă cu totul de alții.
Neurastenie – tulburare mixtă anxios-depresivă.