Sunteți pe pagina 1din 29

Metoda HANEN

Vorbirea, un joc in 2
Cum sa ne ajutam copilul sa comunice
Ghidul parintilor

Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca clar si
natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat sa
recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram in
relatie cu alte persoane.
Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa locul
cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol extrem de
important si da copilului ocazia de a invata.
Vorbirea se invata in 2.

Introducere

Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l
invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam cu
un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total indiferent. Sub
presiunea stressului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati si
descurajati.
Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor.
Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind
obstacolele care sunt: capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile
beneficiilor comunicarii.

Daca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza
dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are
capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa
vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de
incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja.

Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru,
ci si de la reactia noastra in fata acestui comportament. Daca acest copil ne arata prea
putin interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora.
Daca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai
mult. Daca se incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai
adesea, vrind sa infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.

Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa
abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si
incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa
vorbeasca.

Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta consta in
a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea esueaza. Principiul
fundamental al metodei Hanen este de a incuraja comunicarea intr-un mod indirect. In loc sa-i
zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur. Vrem ca el sa resimta mai usor
bucuriile si avantajele comunicarii.

Metoda Hanen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin comunicare si


invatare. L-am numit "calea celor 3A". Ea consista in a:
acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
adapta pentru a trai impreuna momentul
ajuta limbaj si experiente

Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii,
pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.

Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative

In acest capitol descoperim:


- motivele pentru care este important de a acorda copilului nostru posibilitatea de a lua
initiative, pentru ca sa poata sa ne aduca la cunostinta sentimentele si nevoile sale, sau sa
exprime ceea ce-l intereseaza
- maniera in care ne influentam copilul in achizitionarea mindriei si a sentimentului de
frumusete interioara
- maniera de a cunoaste propriul nostru copil, dindu-ne timpul de a-l descoperi, de a astepta
si de a asculta incercarile lui de a comunica
- ceea ce putem astepta de la copilul nostru

Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in acelasi timp
politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau infirmieri. Citeodata uitam
ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul.

Atunci cind ne jucam de-a "bona buna la toate"

Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.
Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind in locul lui
de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca.
Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il privam de
posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi facem totul si
vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum sa se descurce si sa se
exprime.

Atunci cind ne jucam de-a "vîrtejul"

Avem atitea de facut!!! Sa organizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa facem


cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem… Bineinteles ca toate activitatile astea ne vor
ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine umpluta si mai fericita.
Vrind sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este un pic uitat
in tot acest vîrtej.
Daca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp pentru a
crea cu copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa progreseze.
Ii vorbim, dar nu-l ascultam.

Atunci cind ne jucam de-a "profesorul"

Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe copiii nostri
incit monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca un copil invata mai bine prin
propria lui experienta decit privind sau ascultind ce si cum trebuie facut. Daca noi suntem
singurii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete prin propria lui experienta.

Atunci cind jucam rolul partenerului care asculta…


…folosim "calea celor 3A" pentru a incuraja copilul nostru sa stabileasca un contact si sa
comunice.
Copilul nostru se simte recunoscut si special pentru ca:
- ii acordam posibilitatea de a lua initiativa
- ne adaptam pentru a partaja momentul impreuna cu el
- ajutam limbajul si experienta

Intreaga noastra atentie si deschiderea il ajuta sa achizitioneze sentimente si incredere in


sine, forta si satisfactie!
Atunci cind ne gasim timpul de a partaja experiente cu copilul nostru, il incurajam sa
stabileasca contacte umane care il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa invete.

Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam
copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca
suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori. Fiind parteneri ai copilului
dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada
de lucruri.

Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine

Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si sa-i
cistigam increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l invata ce e viata
si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa
faca, de a alege jocurile in locul lui. Dar trebuie sa facem un efort constient de a observa,
astepta si asculta copilul. Este prima etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul.

Observind => ajungem sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului


Asteptind => dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau
Ascultind => il incurajam sa se exprime

Observarea

Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor sentimentele si
nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam:
- ce ii retine atentia
- expresia chipului lui
- limbajul corpului

Citeodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne permite sa


intelegem clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. Este poate necesar sa observam indici
mai subtili:
- gradul de desteptare
- ritmul respiratiei
- schimbarea fetei
- tonul, volumul si durata sunetelor

Pentru a invata sa recunoastem ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de fiecare


copil ne trebuie mult timp si determinare.

Asteptarea

Sa asteptam copilul nostru sa comunice este destul de greu!


Viata noastra este tot mai trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a invata,
evalua cunostintele copilului nostru si de a conduce conversatia. Avem tendinta sa nu
asteptam copilul sa se exprime, ci mai degraba sa ii impozam ajutorul nostru: vorbim in locul
lui, raspundem in locul lui si folosim un limbaj dominator (ordine si intrebari)
Daca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam sa ignoram
sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru…
Daca stim sa asteptam, ii dam copilului nostru sansa de a cunoaste. Putem remarca ceea ce-i
retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta sunetele pe care le scoate.

Ascultarea
Recunoasteti scena?… De cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem singurii care
vorbim?…

"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!"

Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a "astupa
golul", de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici o pauza.
Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai bune intentii.
Nu asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor noastre… necomunicind.
Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si curajul
necesare pentru a face eforturi.
Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu mai multa
sensibilitate.

Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem asculta atita
timp cit vorbim.

Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele, nevoile
si interesele copiilor nostri.

Mama a luat-o pe Lea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este de frumoasa.
Mama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar aceasta privea constant in
jos. Mama nu intelegea de ce Lea nu e fascinata de oglinda asa cum ar fi crezut. Pina cind a
remarcat ca Lea privea florile asezate sub oglinda, ea a urmat initiativa fetitei si apoi s-au
amuzat grozav mirosind trandafirii!

Tata vroia sa-i citeasca o poveste lui Benjamin, dar acesta incerca intr-una sa intoarca
paginile. Tata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste, atunci s-a oprit din citit.
El a remarcat ca Benjamin parea fascinat de imaginea unui ciine mare din carte si atunci a
inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe baietel!

Catherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la Zoo si a inceput sa-i
povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind: "Ti-au placut maimutele? Stiam eu
ca or sa-ti placa! Astea-s si animalele mele preferate! Hai, Catherine, e timpul sa te speli pe
miini si sa treci la masa!" Catherine era dezamagita, a devenit trista si tacuta. Mama ei a uitat
s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei despre ceea ce o interesase mai mult:
floricelele de porumb!

***Daca remarcam...
- ca vorbim singuri
- ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie
- ca spunem ce trebuie sa faca
- ca intrerupem
- ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna
...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si
ASCULTATI copilul.

Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate


zilele?

- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam copilului
nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam copilului nostru
posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza la sonerie si daca da, cum.
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne departam de
text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ceea ce-l
intereseaza cu adevarat in aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o noi... dar
daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla cu ce anume vrea el sa
se joace de fapt.

Comunicarea se dezvolta progresiv


E important sa ne amintim ca fiecare copil achizitioneaza capacitatea de a comunica putin cite
putin. Fiecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau, trecind prin toate cele 5 etape de
dezvoltare pe masura ce invata sa joace jocul comunicarii.
Stiind in ce stadiu de dezvoltare se afla copilul nostru, vom putea recunoaste si accepta modul
de comunicare pe care il foloseste si vom intelege ce rol putem juca pentru a-l sustine in
progresele sale.

Nivelul 1
Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind sunete
(gingureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale.
La acest nivel, copilul in general:
- plinge, priveste, zimbeste, tipa
- emite sunete care se aseamana cu vocalele
- isi schimba vocea (volumul, tonul etc.)
- isi schimba culoarea fetei
- isi misca corpul

Nivelul 2
Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de oameni,
de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se mareste intr-una.
Intelegem expresia chipului si a gesturilor sale cu atit mai bine cu cit experientele sale devin
tot mai numeroase, ca creste si explora lumea.
La acest nivel, copilul in general:
- comunica prin expresia chipului
- se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor
- scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale
- se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana

Nivelul 3
Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa "dialogheze" cu noi
mai usor. Face eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne cere tot mai mult ajutorul sau
aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise.
La nivelul 3, copiii in general:
- arata cu degetul persoane sau obiecte precise
- clatina din cap si-si agita miinile
- ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna
- citeodata foloseste cuvinte/semne izolate
- isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi

Nivelul 4
Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem sentimentele
trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei.
La nivelul 4, copilul in general:
- foloseste frecvent cuvinte-semne izolate
- combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu
- combina doua cuvinte/semne sau mai mult in expresii sau propozitii

Nivelul 5
Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte.
Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul 5.
Tabelul de observatie de la sfirsit ne ajuta sa determinam ce nivel a atins copilul nostru si ne
permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al evolutiei sale.

Ca sa rezumam:
Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
• observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul ne da
informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale
• asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si
sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza
• ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si privilegiat
• acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si incurajarea
care ii vor permite sa continue sa comunice

Capitolul 3

Sa adaugam limbaj si experiente

Acest capitol descrie:


- ce putem spune si face pentru a ne ajuta copilul sa inteleaga si sa invete limbajul
- modalitati de a scoate in relief elementele informatiei, astfel incit copilul sa le asimileze mai
usor
- modalitati de a adauga limbaj si experiente in functie de stadiul de dezvoltare al copilului
- modalitati de a da copilului nostru mai multe ocazii de a-si ameliora capacitatea de
comunicare, imbogatind activitatile pe care le partajam cu el

Invatatul vorbirii se face in timp

Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il


transmitem, insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de la
inceput copilul are nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si pentru a ameliora
capacitatea sa de a intelege ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte
de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe lucruri despre contacte si comunicare.
Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa fim
realisti in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si emite sunete, nu ne
putem astepta ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate ca va incepe prin a zice numai
"u" si auzindu-ne repetind "suc" de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest
cuvint.

Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze:


- de la cuvinte auzite la cuvinte intelese
- de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut
- la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca
- de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica
- de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte
- de la cuvinte la expresii sau propozitii
- de la o gramatica incorecta la una corecta

Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata
sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata. Observindu-l atent ne vom
da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea
dificile pentru el.

Cind ne putem "juca" cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare?


1. In cadrul activitatilor zilnice.
2. Atunci cind copilul se arata interesat
3. Atunci cind se intimpla ceva deosebit
4. Explicind ce se intimpla atunci cind ceva nu "merge"

In cadrul activitatilor zilnice


Activitatile vietii cotidiene na fac sa partajam multe experiente cu copilul nostru. Atunci cind
suntem impreuna si ii descriem ce se intimpla, ii dam cuvintele de care are nevoie pentru a
intelege limbajul si pentru a-l folosi intr-o buna zi. Viata de zi cu zi ne ofera momente
excelente de invatare, caci copilul aude aceleasi cuvinte repetate de foarte multe ori in situatii
familiare:
- urcarea si coboritul scarile
- trezirea din somn
- schimbarea scutecelor
- mersul la toilettes
- spalatul dintilor
- pieptanatul
- imbracatul
- luarea mesei sau a unei gustari
- punerea paltonasului si a caciulitei pentru plimbare
- strinsul jucariilor
- baia
- prepararea pentru somn

Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el beneficiaza de
experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata.
Copilul adora compania noastra si poate invata multe lucruri:
- prepararea masei
- prepararea unei prajituri
- scoaterea rufelor din masina
- facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket
- aranjarea alimentele intr-un dulap
- deschiderea scrisorilor
- spalarea vaselor
- facutul patului
- deschiderea/inchiderea usii cu cheia
- aprinderea/stingerea luminii

La inceput este experienta, apoi intelegerea si apoi, in sfirsit, limbajul.


Ne ajutam copilul sa inteleaga aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea ce se
intimpla sau ceea ce se va intimpla. Ii stimulam dorinta de a folosi limbajul atunci cind
repetam sistematic aceleasi cuvinte in situatii familiare.

Ex: Mama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat progresiv sa foloseasca cuvintul
"baie".
1. Mai intii experienta.
"La inceput Thomas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am zis "Este
BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." Thomas n-a inteles cuvintele, dar a simtit caldura
apei, a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca experienta baii."
2. Apoi vine intelegerea.
"Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca Thomas incepea sa dea din
picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora de BAIE pentru
Thomas. Esti gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult. Incepuse sa inteleaga ce se
intimpla.
Intr-o seara, dupa masa, Thomas se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te prepari sa
intrii in BAIE." El a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in baie. Incepuse sa
inteleaga cu adevarat ce-i ziceam."
3. Si in fine vine limbajul.
"Dupa ceva timp, Thomas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte adevarate.
Intr-o seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, Thomas? Este ora de mers la…" si am
asteptat. El a raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE. Ai zis foarte bine, BAIE."
Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte!"

Putem adauga informatii atunci cind copilul este interesat


"Mmmm, un biscuite! Vrei un biscuite?"

Dindu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem ocazia de a
partaja o experienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta sa inteleaga si sa
invete.

La inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intelegem ce ne cere copilul incit ii dam
imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de aceste ocazii pentru a-i permite sa auda, sa
vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l
foloseasca. Copilul este mai dispus sa asculte si sa incerce ceva nou atunci cind ii vorbim
despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat.

* Putem adauga informatii atunci cind se intimpla ceva mai deosebit


O lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am pierdut o
soseta… atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa profitam de aceste evenimente
ca sa experimentam, sa intelegem si sa comunicam impreuna!

*Putem adauga informatii explicind ceea ce se intimpla atunci cind copilul nu ne


asculta
Daca mazgaleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca refuza sa-si
imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i explica ce "nu merge", de ce
s-a intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze situatia.

Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am prevazut,
copilul va invata ceva daca ii explicam:
- ce s-a intimplat
- de ce s-a intimplat
- cum sa facem ca totul sa intre in ordine

Cum putem îmbogati limbajul prin experiente?


Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca nu putem cere sa fim impinsi ca sa ne
leganam???

Prin imitatie
Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice consista in a
imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint sau un gest nou. Daca
vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte pe care le poate pronunta.
E simplu: trebuie
- sa repetam ceea ce spune copilul
- sa facem ceea ce face el
- si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat

Prin interpretare
Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau ce-si
doreste, folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut vorbi mai clar.
Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in momentul in care simte
aceasta nevoie.
Exemplu:
Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon)
Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!

Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma, cuvintele ii
vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va incepe sa le foloseasca.

Prin dezvoltare
In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa trebuie sa
evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la replici "de-a gata". Un vocabular
asa de restrins va parea in curind artificial si va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului.
Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul:
- il ajutam sa inteleaga mai bine
- il ajutam sa pronunte cuvinte noi

In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe feluri:
Exemplu: copilul se joaca cu o masinuta
1. o putem numi: "e o masina"
2. o putem descrie: "masina merge repede"
3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina"
4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina"
5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?"
6. putem vorbi de viitor: "miine vom merge la plimbare cu masina lui tata"
7. putem face proiecte: "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"

Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti cuvintele pe
care le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul:
1. numiti
2. descrieti
3. explicati
4. jucati-va
5. vorbiti de sentimente
6. vorbiti de viitor
7. faceti proiecte

Dezvoltind mesajele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le inteleaga
mai bine.

Cum putem accentua informatiile?

1. Prin gesturi.
Gesturile ne vin intotdeauna natural: un zimbet, un frison, o ridicare de umeri… Gesturile sunt
un mijloc eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa inteleaga ceea ce-i spunem. Gesturile
atrag si concentreaza atentia copilului. Gestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii,
pot indica o atitudine, stimuleaza imaginatia si creativitatea copilului, doua calitati importante
pentru achizitionarea limbajului.
Gesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile inseamna "ia-ma
in brate", cind da din mina inseamna "la revedere", cind da din cap inseamna "nu" sau "da",
cind ne imbratiseaza ne arata dragostea…
Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa:
- folosim mereu acelasi model
- sa fim fata in fata cu copilul
- sa pronuntam cuvintul si sa facem gestul corespunzator in acelasi timp

2. Insistind pe cuvinte-cheie
Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa accentueze
cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul "desert".
Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea… DESERT.
Lea priveste.
Tata: E DESERTUL tau preferat.
Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata.
Tata: este DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei)
Lea maninca desertul, se uita la tata.
Tata: Mmmmmm!!! Ce DESERT bun!

Ca in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete:


- marcind o pauza inaintea cuvintului-cheie ("vrei… DESERT?")
- prelungind cuvintul-cheie ("DEESEERT")
- soptind sau strigind cuvintul-cheie
- aratind cu degetul obiectul reprezentat de cuvintul-cheie

Insistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief elemente de
informatie pe care copilul incepe sa le invete.
3. Prin repetare
Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in context, insa
nu la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvint de 10 ori inainte de a
incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu exista nici o regula, nici un
numar "normal" de repetitii. Actiunile, gesturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat
ceea ce i-am spus. Cu cit gasim mai multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne
ajutam copilul sa invete mai bine.
De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul "scoate":
"scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc…
Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa inteleaga aceste
cuvinte si , mai tirziu, sa le foloseasca.
La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele pe care le
folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si situatiilor cu atit va
intelege mai repede ce ii zicem… ca intr-o zi sa foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi.
Repetitia este esentiala

Capitolul 4
Sa ne jucam de-a "cei 3 A"

Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il jucam si
modalitatile prin care putem usura progresele copilului.
Utilitatea jocului in evolutia copilului
Pentru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul, planul si
actiunea.

Jocul ne ofera posibilitati extraordinare:


- sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru copil
- sa planificam jocuri educative
- sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incit sa-i usuram intelegerea
-Sa visam la un obiectiv realist

Etapele pe care le alegem pentru copilul nostru trebuie sa fie:


REALISTE : O etapa nu poate fi parcursa decit daca se bazeaza pe capacitatea de comunicare
actuala a copilului. Visuri pe termen lung de genul: "mi-ar placea asa de mult sa vorbeasca"
pot fi divizate in etape mai mici, iar prima trebuie sa fie foarte simpla, ca de exemplu sa intinzi
mîna catre o carte.

Pentru a alege un obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea:


- Ce gest, ce sunet, ce cuvînt sau ce fraza ar putea ajuta copilul sa comunice mai bine?
- Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste?
PRECISE : Cu cit stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atit mai bine stim cum
sa ne adaptam comportamenul ca sa-i sustinem progresele. Putem sa alegem un obiectiv
precis ca de exemplu imitare, sa ne asteptam rindul la momentul potrivit si sa facem un gest
care sa insemne "gata, s-a terminat" .
Ne intrebam:
- ce activitati ii plac copilului?
- ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural atunci cind copilul se dedica acestor
activitati?
- ce incearca copilul sa comunice?
UTILE : Obiectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau gesturi pe care copilul le
poate folosi si repeta adesea. Cuvinte ca "ceasca" sau "minge" sunt mai utile decit cuvintul
"tigru" (asta doar daca nu aveti cumva un tigru mic pe acasa )
Alegind cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea de a achizitiona
modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele.
AMUZANTE : Putem sa ne jucam de-a "insula pustie". Ne imaginam ca suntem naufragiati pe
o insula pustie, singuri impreuna cu copilul. Gindindu-ne la felul in care copilul comunica in
prezent cu noi, sa ne intrebam ce ar putea invata astfel incit viata de pe insula sa fie mai
placuta.

Planificarea unei activitati placute


Sa incepem cu jocurile preferate

Noi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului: sa "danseze" pe un fond muzical, de exemplu, sa


se uite pe carti sau sa mototoleasca hîrtii. Putem sa cream jocuri bazate pe ceea ce copilului ii
place si poate face.

Sa reluam jocurile care i-au placut deja


Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile noi ii
place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele achizitionate si
nici interesele manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia activitati care i-au placut.
Putem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte, sa jucam acelasi joc de o gramada de
ori: copilul va beneficia de repetitie. Sentimentul de securitate pe care il cistiga facind ceva
familiar ii da increderea necesara sa incerce ceva nou.

Sa incercam ceva nou


Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In general e
preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il poate reusi. Totusi,
citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit. Poate ca am supraestimat
talentul lui! Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem!

Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa
alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru.

Sa ne amuzam si sa ne relaxam!
Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem copilului nu-i
place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam sa ia initiativa si sa
schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din spontaneitate.
E important sa prevedem activitati de rezerva
Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de rezerva. De
exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am prevazut, putem
aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le gaseasca sau putem construi un
tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si imaginatie putem transforma un moment
frustrant pentru amindoi intr-un moment agreabil

Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A"


Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care corespunde a ceea
ce visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste invataturi. Suntem gata sa
trecem la ACTIUNE.

Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul nostru ca sa
partajam jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare invataturii si sa-i ACORDAM
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A: a (ne) Adapta, a Adauga, a Acorda)
1. A ADAPTA:
Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul:
- fiind fata in fata
- facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind intrebari,
reactionind fiecare la rindul lui

2. A ADAUGA:
Adaugam limbaj si experiente:
- imitind si adaugind elemente
- interpretind
- dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor

3. A ACORDA:
Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
- observind – pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul
- asteptind – pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima interesele si
sentimentele
- ascultind – pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului

Citeva sugestii de obiective de comunicare

1. Imitarea motrice fara jucarii:


- umflatul obrajilor
- atingerea piciorului, a degetelor
- saritul in aer
- aratatul cu degetul
- datul din cap
- linsul buzelor
- aplauzele
- deschisul gurii
- scosul limbii
- aratatul pumnului
- cascatul (pusul miinii in fata gurii)
- muscatul buzei inferioare
- ridicatul bratului deasupra capului
- trimisul bezelelor
- facutul cu mina pentru a zice "pa!"
- atinsul podelei
- acoperirea ochilor cu mina

2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite


- mingiiatul, hranitul unei papusi
- pusul unei palarii pe capul unei papusi sau pe capul propriu
- cintatul la xilofon
- apasatul unei jucarii care chitaie
- aruncatul unei mingii
- sunatul unui clopotel
- datul paginilor unei carti
- deschisul usii cu cheia
- amestecatul cu o lingurita
- desenatul cu creioane colorate
- deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar
- aprinsul, stinsul luminii
- pusul pantofilor, al ochelarilor
- intorsul mecanismului unei jucarii muzicale
- pieptanatul
- spalatul fetei
- periatul dintilor
- bautul
- pititul sub masa
- mototolitul, ruptul hirtiei
- stersul nasului

3. Tranzitia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor


Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra imitarii sunetelor este adesea util sa asociem o
actiune unui sunet:
- "Cucu!" (descoperind ochii)
- "M-m-m-m-m" (frecindu-si stomacul)
- "Asa de mare!" (ridicind bratele)
- "Bum!" (o jucarie cade)
- "Brrr!" (facind limba sa vibreze)
- "Pa!" (salutind cu mina)
- "Bravo!" (apaudind)

In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea altor
sunete:
- suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun
- pupatul cu zgomot
- plinsul – imitind pe cineva care bizîie
- stranutul sau tusitul (exagerind mimica si sunetul)
- strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca (muuu!), oaia
(behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac)

4. Apoi vin primele cuvinte izolate:


Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite, bonboane,
înghetata…
Partile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget…
Obiecte uzuale: baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun, camera, veioza,
perete, perie, pieptan, pix, hîrtie, ceasca, chei, sapun, lingurita, ochelari, ceas, perna, bani…
Haine: sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie…
Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar, curat, spart,
dragut, aprins, stins…
Lumea exterioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine, pisica, avion,
masina, bicicleta, scoala, autobuz…
Persoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele prietenilor, al fratilor
si al surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul, bunica
Cuvinte uzuale: buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul
Nume exprimind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, gelos
Primele cuvinte de actiune: a (se) juca, a (se) peria, a dansa, a desena, a simti, a plinge, a
asculta, a trage, a (se) sterge, a deschide, a bate, a (se) opri, a prinde, a (se) aseza, a (se)
culca, a veni, a (se) uita, a (se) plimba, a fugi, a merge, a dormi, a sari, a bea, a minca, a
cinta, a numara, a pastra, a avea, a cumpara, a da, a pupa, a ascunde, a citi, a ajuta, a
sparge, a varsa, a lovi, a gasi, a zbura, a atinge…
Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, în, afara, sub, pe…

5. Mai tirziu: expresii din doua cuvinte


Exemple
Actiune + obiect:
- lansatul mingii
- impinsul masinii
- spalatul miinilor
- deschisul usii
- cititul cartii
- bautul apei
- mincatul marului
- pusul mesei
- ajuta-ma
Nume sau pronume + actiune
- masina merge
- calul sare
- papusa doarme
- cubul cade
- tu sus
- eu scriu
- fata fuge
- tata merge
- mama danseaza
-
Nume/actiune + loc

- stat scaun
- in cutie
- pe masa
- du-te acolo
- carte acolo
- pe jos
- vino aici
- in pat

Nume/actiune + calificativ
- minge mare
- mai mult biscuite
- sapun ud
- ceai cald
- masina mea
- supa gata
- nu nani
- cartea mama

Cuvinte uzuale:
- ce faci, multumesc, te rog, buna ziua

6. Si mai tirziu: expresii din 3-4 cuvinte


Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place – (eu) arunc mingea, mama citeste
cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.

7. Stadiu avansat
pronume +
te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame

alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite…
intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea?
de ce ride baiatul? de ce plinge fata?

expresii negative: nu pot sa merg, nu vreau sa maninc


ESTE: Asta este cartea mea, Luca e baiat mare
Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri

Capitolul 5

Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor

Acest capitol descrie:


- placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul
- modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa putem planifica
jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze
- multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de comunicare
pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le.

Cum se dezvolta aptitudinile de joc


Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de
alternanta evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amindoi trebuie sa fim
realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva.

Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a


participa la joc.

1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de
genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).
Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da
din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere
atunci cind punem capat jocului.

2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea
sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa
continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem
ca doreste ca jocul sa continue!

3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un
gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am
detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a
incepe jocul "cucu – bau!" sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de
miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc.

4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e
monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la
persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si
canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona
elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa
vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util
pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea
mai grozava jucarie suntem NOI.

Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa
dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o
satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile.

CAPITOLUL 6 - Adaugati limbaj la interactiune


Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul in
conversatia dvs. cu copilul.
In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa inteleaga
mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de asemenea cum sa va stabiliti
obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa treaca la urmatorul stadiu de comunicare.

Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele


Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. Dar
pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin experientele pe care le
traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va aude
rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas
cind il intrebati “Unde e nasul?” si va putea executa instructiuni simple ca “Adu cartea”. Acesta
este inceputul intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!
Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca citeva. Poate
imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca singur. S-ar putea sa nu le
pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. Veti sti insa ce inseamna
pentru ca le va folosi la fel de fiecare data.
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in cazul in care
copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea
nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu
rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca.
Dar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna acestea si asta e un pas
important in drumul catre folosirea limbajului articulat.

Folositi limbajul in orice ocazie


Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba profitati
de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si
activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare.

Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea


Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. La inceput,
copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii sensului cuvintelor
este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul
“sticla” descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa
invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce
oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele.
Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din
interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limbajul introduceti
copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot
intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le
inteleaga si in timp sa le foloseasca singur.
Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intelegerii
si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest
lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii
de comunicare a copilului.

Stadiul de intelegere: “Comunicatorul” sau “Copilul care foloseste primele cuvinte”Pentru


copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se
va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face “ham-
ham” in acel moment, copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind –
lucruri pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si
despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta propozitii scurte,
simple. De exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune “o sa faci baie”. Dupa ce
a plecat bunica ii puteti spune copilului “bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa”. Copilul ar
putea sa nu inteleaga tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.

Stadiul de intelegere: “Combinatorul”Pe masura ce copilul capata cunostiinte si intelege


notiuni de viitor sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul “miine vei merge la ziua de
nastere a lui Katie” sau “l-am vazut in parc pe Jesse”. In acest stadiu, propozitiile dvs vor
deveni mai lungi. Se pot adauga informatii si idei care incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa
vorbeasca despre ceea ce simte si sa rezolve probleme.Folositi limbajul pentru a va ajuta
copilul sa se exprime
Modul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur depinde de stadiul
de comunicare in care se afla.

Vorbiti cu un copil in stadiul de “Descoperitor” ca si cum ar putea vorbi cu dvs


Atunci cind folositi limbajul cu un Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate raspunde. Mai
intii OAA (observam, asteptam si ascultam) ca sa vedem ce anume ii capteaza atentia. Priviti
apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. Fiti entuziast si animat, folositi multe
sunete amuzante si gesturi. Daca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai multe ori,
continuati; aceasta face parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de
comunicare si in acest mod ii atrageti atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza
usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi
mai mult si va si folosi mai mult.

Ajutati copii aflati in stadiile de “Comunicator”, “La primele cuvinte” sau “Combinator” sa se
exprime
Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind folositi limbajul
pentru a-i ajuta sa se exprime singuri:
- oferiti copilului un cuvint
- folositi o varietate de cuvinte
- dezvoltati mesajul oferit de copil

Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie)Atnci cind copilul comunica cu dvs,
lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau citeva cuvinte). Raspunsul dvs.
trebuie sa fie scurt – unul, doua sau trei cuvinte. Facind acest lucru aratati ca sunteti interesat
si ca il intelegeti. Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le
intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint
cam de 5 ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual repeta.

Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment


Indiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca face ceva
singur in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. Daca se joaca sau participa la
ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care descriu ceea ce face, la ce se
uita sau ce asculta. Faceti in asa fel incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se
intimpla in acel moment. In acest fel e mai usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. De
ex. daca il vedeti ca se uita la ochelarii cuiva spuneti “ochelari” imediat, astfel poate conecta
noul cuvint cu ceea ce vede.

Folositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de fiecare data


Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru un lucru. De ex
daca va referiti la o pisica ca “pisica”, nu schimbati acest cuvint in “pisoi”, “pisoiasi”. Va fi mult
mai greu pentru copil sa inteleaga aceste cuvinte.

Folositi cuvinte specifice


Faceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decit cuvinte precum “aia”, “acolo”,
“acela” care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa folositi cuvinte specifice pentru
ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. De ex daca ii oferiti o lingurita sa o puna pe masa,
in loc sa-i spuneti “uite o lingurita. Pune-o pe masa” spuneti cuvintul “lingurita” de fiecare
data “uite o lingurita. Pune lingurita pe masa”.

Folositi cuvinte variate


Atunci cind va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele – ca de ex “caine”,
“carte”, “biscuite”. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe cuvinte. Aruncati o
privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o
jucarie de plus:

Denumiri: ursulet, urs


Cuvinte descriptive: moale, mare
Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l
Cuvinte care descriu simtaminte: fericit, trist, obosit
Cuvinte locative: sus, jos, sub
Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei
Intrebari: ce, unde
Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?
Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes – cuvinte pe
care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Ginditi-
va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul
“olita” dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa
rosteasca “catelus” sau “inghetata” pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In
momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine
cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza
pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex “impinge”, “sare” sau “doarme” sunt
foarte importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.

Extindeti mesajul copilului


Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un
cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le
spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati
propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si
dezvolte abilitatea de a se exprima singur.

Folositi accente diferite cind vorbiti


Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu un joc
“de-a prinsa”. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o minge mai mare
si mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati
gindi sa o aruncati cu putere catre el...!
Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce
spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le
inteleaga si in timp, sa le foloseasca.
Pentru asta folositi SAGA
Spuneti mai putine
Accentuati
Nu va grabiti
Aratati.

Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa
informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-
si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.

Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in
propozitia “aceste ceai e foarte fierbinte” cele mai importante cuvinte sunt “ceai” si “fierbinte”.
Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete.
Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin
mai tare sau schimbati tonul vocii.

Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea
ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele
cuvinte ca de ex “deschis” pot fi intinse si rostite mult mai lent “des-s-s-chis”. Puteti de
asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.
Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul
cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind
intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati
de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre
care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale
lucrurilor despre care vorbiti.

1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs
vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre
obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce
spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii “aratati” copilului
ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti “nu”, puteti sa va ridicati miinile in
sus cind ii spuneti “vrei sus?” sau sa fluturati mina cind ii spuneti “pa,pa”. Aceasta va ajuta
copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara
cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti
atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit
altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi
fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din
cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura.
Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa
vedeti ce stie.

Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai
des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca
sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul
timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o
varietate de alte cuvinte ca de exemplu: “dam soseta jos”, dam pantalonii jos”, “dam pantofii
jos”. Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca
nu este gata.

Adaugati limbajul in doua moduri


Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul sa inteleaga
lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti
combina aceste 2 moduri.

Copiii care invata mai multe limbi


In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba acasa si
o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va
intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte important pentru un
copil mic sa invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are
deja un fundament solid. Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul
dvs de limba materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba.
Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din cele 2
abordai de mai jos:
- o persoana, o limba – in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului si in ce
limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb. Materna) tot timpul,
iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile.
Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta.
Daca aude aceeasi persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat.
- o locatie, o limba – in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta
locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita.

Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti copilului,
mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti – copilul va invata cel mai bine atunci
cind comunicarea cu el se face in limba in care DVS va simtiti cel mai comfortabil.

Alegerea obiectivelor de comunicare


Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.I Comportamentul pe care l-ati ales in
coloana “Exprimare” descrie cum si de ce comunica copilul dvs. De asemenea arata ce face
copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in comunicare. Acesta este punctul de pornire
atunci cind veti alege obiectivele de comunicare pentru a-l ajuta sa se exprime mai bine singur
(iar in capitolele urmatoare veti invata cum sa-i dezvoltati capacitatile de intelegere). Pina
acum ati acceptat aproape tot ceea ce facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a comunica cind
este rindul lui. Urmatorul pas este de a-l ajuta sa o faca mai bine. Exista doua moduri de baza
pentru a face acest lucru. Il puteti ajuta sa faca mai multe din lucrurile pe care deja le face in
stadiul de comunicare in care se afla acum sau, daca este pregatit, sa faca urmatorul pas pe
scara dezvoltarii in sensul comunicarii.

Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa:


- imite sau sa foloseasca mai multe sunete
- imite sau sa foloseasca mai multe gesturi
- imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare varietate de
cuvinte (ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni)
- sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte.
Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de
comunicare inseamna sa-l ajutati sa:
- transforme o actiune intr-un gest
- transforme un cuvint pe care-l intelege (dar nu-l spune) intr-un gest sau cuvint pe care
incearca sa-l imite
- transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite
- transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 3 cuvinte
- transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una de 3

Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint?


Mai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l. Imitatia lui poate sa
nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune respectivul cuvint. Unii copii trec prin acest
stadiu o perioada indelungata de timp. Pina la urma copilul va spune cuvintul de unul singur.
Puteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 3 ori in 3 situatii
diferite fara sa-l auda in prealabil.
Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca ele
trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste.
Folositoare – obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine rindul in
conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa exprime ceea ce
vrea sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime,
mai degraba decit ce va ginditi dvs ca ar vrea sa spuna.

Specifice – obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice pentru ca dvs sa


stiti cind ele au fost atinse. Un ex de obiectiv specific este “Copilul meu va incerca sa spuna
“deschis” atunci cind imi cere sa deschid apa de la robinet”.
Realiste – Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare al copilului
si pe abilitatile acestuia. Nu asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze
de la folosirea gesturilor la rostirea cuvintelor de unul singur. La inceput probabil va imita
pentru o perioada mai lunga de timp.

Alegeti obiective de comunicare care sunt “in zona”Obiectivele de comunicare care sunt “in
zona” se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci
cind ii vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati
de la el sa le combine ca sa faca propozitii. Totusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte
noi. Ajutati copilul sa comunice prin alegerea unor obiective care se pot atinge usor – nu
foarte usoare, dar nici foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul
acestui capitol. Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped.

Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l
imite
Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El comunica
printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. Totusi, de obicei isi exprima
cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu, cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa
impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a auzit recent folosind sunete care sunt
de fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el
considera ca Robert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur
sunet.
Obiectiv: “Dupa ce tatal spune “utza”, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va rosti un
sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului”.
Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori sa-si
exprime dorinta pentru aceasta actiune
Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv
Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca “buu” pentru “Bau”. De aceea acest obiectiv
este in “zona” de atingere pentru Robert.

Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri:
- incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind “unu, doi, trei...” apoi il asteapta pe
Robert sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face intotdeauna - se leagana
inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge leaganul. Spune “utza!” imediat ce Robert
incepe sa se legene inainte si inapoi. Robert repeta actiunea si tatal spune “utza!” din nou,
asigurindu-se ca spune asta atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa
acest cuvint este un alt mod de a cere impingerea leaganului.
- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul “utza” aplecindu-se catre el
si afishand o mina de asteptare pe fata – zimbind, ochii mari deschisi si sprincenele ridicate.
- Tatal repeta “Utza!” cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De aceasta
data Robert primeste mesajul si spune “Uu”. Tatal spune “utza” si imediat impinge leaganul –
dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune “utza” atunci cind Robert se
leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind “utza” trimite acelasi mesaj ca si
gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai functioneaza. Va astepta ca
tatal sa spuna “utza” si apoi va imita cuvintul spunind “uu”
- Dupa ce Robert va imita “utza” de foarte multe ori, tatal va spune “unu, doi, trei...” si api va
astepta sa vada daca Robert poate rosti “uu” in loc de “utza” fara a-si auzi tatal rostind
cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.

Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa spuna
“utza” pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea
sa scuture usor leaganul si sa repete “unu, doi, trei...” si “utza”. In timp ce tatal ar trebui sa
stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca
Robert il poate vedea usor. Daca, chiar oferindu-i mai multe indicii, Robert nu face o miscare
in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea
avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia
“unu, doi, trei...” este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne
“utza”.

Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea
cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul “Primelor cuvinte” si foloseste cuvinte singulare si multe
gesturi. Spune cuvinte ca “baba” pentru biberon, “sus”, “caine”, “mama” si “tata” dar
foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni.
Obiectiv: “Sofia va folosi cuvintul “deschide” cind ii va cere mamei sa deschida sticluta cu
lichid de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc”
Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le deschida, asa ca
mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care descriu
actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins

Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi:


- se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide sa foloseasca
aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna cuvintul “deschide”
- de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau atingindu-l
sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel incit sa fie fata in fata si
ii spune “des-s-s-chi-de” de citeva ori, fara sa se grabeasca si cu voce mai tare (evidentiind
cuvintul)
- apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau cutia pe care
Sofia o doreste deschisa, dar nu face actiunea.
- repeta cuvintul “deschis” o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage de usa
- imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el, mama
spune “deschide” si deschide geanta, usa, sticla.

Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea
rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce a invatat.
Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca astept la rindul lui sa
aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de
exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs
stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste,
impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce
asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie
intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copil!

Idei pentru alegerea obiectivelor


Lista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul
dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti intotdeauna
cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si are sens pentru el.

Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului,
tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade,
loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos,
pe, dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum

Propozitii de doua cuvinte:


“mai” + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste
“vreau” sau “am nevoie” + persoana, obiect sau actiune: vreau suc, vreau ursuletul, vreau sus

“nu” + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc


Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai fierbinte
Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra
Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe
Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masa
Actiune + cuvinte care descriu o locatie: deschide aici, iesi afara
Intrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?

Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede

Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?


Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes – cuvinte pe
care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Ginditi-
va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul
“olita” dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa
rosteasca “catelus” sau “inghetata” pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In
momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine
cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza
pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex “impinge”, “sare” sau “doarme” sunt
foarte importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.

Extindeti mesajul copilului


Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un
cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le
spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati
propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si
dezvolte abilitatea de a se exprima singur.

Folositi accente diferite cind vorbiti


Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu un joc
“de-a prinsa”. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o minge mai mare
si mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati
gindi sa o aruncati cu putere catre el...!
Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce
spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le
inteleaga si in timp, sa le foloseasca.
Pentru asta folositi SAGA
Spuneti mai putine
Accentuati
Nu va grabiti
Aratati.

Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa
informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-
si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.

Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in
propozitia “aceste ceai e foarte fierbinte” cele mai importante cuvinte sunt “ceai” si “fierbinte”.
Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete.
Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin
mai tare sau schimbati tonul vocii.

Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea
ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele
cuvinte ca de ex “deschis” pot fi intinse si rostite mult mai lent “des-s-s-chis”. Puteti de
asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.

Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul
cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind
intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati
de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre
care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale
lucrurilor despre care vorbiti.

1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs
vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre
obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce
spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii “aratati” copilului
ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti “nu”, puteti sa va ridicati miinile in
sus cind ii spuneti “vrei sus?” sau sa fluturati mina cind ii spuneti “pa,pa”. Aceasta va ajuta
copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara
cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti
atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit
altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi
fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din
cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura.
Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa
vedeti ce stie.

Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude
mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va
incerca sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati
copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu
o varietate de alte cuvinte ca de exemplu: “dam soseta jos”, dam pantalonii jos”, “dam
pantofii jos”. Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul,
poate inca nu este gata.

Adaugati limbajul in doua moduri


Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul sa inteleaga
lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti
combina aceste 2 moduri.
Copiii care invata mai multe limbi
In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba acasa si
o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va
intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte important pentru un
copil mic sa invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are
deja un fundament solid. Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul
dvs de limba materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba.
Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din cele 2
abordai de mai jos:
- o persoana, o limba – in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului si in ce
limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb. Materna) tot timpul,
iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile.
Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta.
Daca aude aceeasi persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat.
- o locatie, o limba – in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta
locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata al

S-ar putea să vă placă și