Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vorbirea, un joc in 2
Cum sa ne ajutam copilul sa comunice
Ghidul parintilor
Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca clar si
natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat sa
recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram in
relatie cu alte persoane.
Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa locul
cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol extrem de
important si da copilului ocazia de a invata.
Vorbirea se invata in 2.
Introducere
Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l
invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam cu
un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total indiferent. Sub
presiunea stressului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati si
descurajati.
Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor.
Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind
obstacolele care sunt: capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile
beneficiilor comunicarii.
Daca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza
dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are
capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa
vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de
incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja.
Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru,
ci si de la reactia noastra in fata acestui comportament. Daca acest copil ne arata prea
putin interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora.
Daca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai
mult. Daca se incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai
adesea, vrind sa infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.
Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa
abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si
incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa
vorbeasca.
Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta consta in
a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea esueaza. Principiul
fundamental al metodei Hanen este de a incuraja comunicarea intr-un mod indirect. In loc sa-i
zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur. Vrem ca el sa resimta mai usor
bucuriile si avantajele comunicarii.
Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii,
pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.
Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in acelasi timp
politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau infirmieri. Citeodata uitam
ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul.
Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.
Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind in locul lui
de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca.
Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il privam de
posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi facem totul si
vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum sa se descurce si sa se
exprime.
Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe copiii nostri
incit monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca un copil invata mai bine prin
propria lui experienta decit privind sau ascultind ce si cum trebuie facut. Daca noi suntem
singurii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete prin propria lui experienta.
Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam
copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca
suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori. Fiind parteneri ai copilului
dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada
de lucruri.
Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si sa-i
cistigam increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l invata ce e viata
si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa
faca, de a alege jocurile in locul lui. Dar trebuie sa facem un efort constient de a observa,
astepta si asculta copilul. Este prima etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul.
Observarea
Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor sentimentele si
nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam:
- ce ii retine atentia
- expresia chipului lui
- limbajul corpului
Asteptarea
Ascultarea
Recunoasteti scena?… De cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem singurii care
vorbim?…
"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!"
Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a "astupa
golul", de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici o pauza.
Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai bune intentii.
Nu asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor noastre… necomunicind.
Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si curajul
necesare pentru a face eforturi.
Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu mai multa
sensibilitate.
Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem asculta atita
timp cit vorbim.
Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele, nevoile
si interesele copiilor nostri.
Mama a luat-o pe Lea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este de frumoasa.
Mama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar aceasta privea constant in
jos. Mama nu intelegea de ce Lea nu e fascinata de oglinda asa cum ar fi crezut. Pina cind a
remarcat ca Lea privea florile asezate sub oglinda, ea a urmat initiativa fetitei si apoi s-au
amuzat grozav mirosind trandafirii!
Tata vroia sa-i citeasca o poveste lui Benjamin, dar acesta incerca intr-una sa intoarca
paginile. Tata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste, atunci s-a oprit din citit.
El a remarcat ca Benjamin parea fascinat de imaginea unui ciine mare din carte si atunci a
inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe baietel!
Catherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la Zoo si a inceput sa-i
povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind: "Ti-au placut maimutele? Stiam eu
ca or sa-ti placa! Astea-s si animalele mele preferate! Hai, Catherine, e timpul sa te speli pe
miini si sa treci la masa!" Catherine era dezamagita, a devenit trista si tacuta. Mama ei a uitat
s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei despre ceea ce o interesase mai mult:
floricelele de porumb!
***Daca remarcam...
- ca vorbim singuri
- ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie
- ca spunem ce trebuie sa faca
- ca intrerupem
- ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna
...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si
ASCULTATI copilul.
- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam copilului
nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam copilului nostru
posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza la sonerie si daca da, cum.
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne departam de
text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ceea ce-l
intereseaza cu adevarat in aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o noi... dar
daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla cu ce anume vrea el sa
se joace de fapt.
Nivelul 1
Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind sunete
(gingureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale.
La acest nivel, copilul in general:
- plinge, priveste, zimbeste, tipa
- emite sunete care se aseamana cu vocalele
- isi schimba vocea (volumul, tonul etc.)
- isi schimba culoarea fetei
- isi misca corpul
Nivelul 2
Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de oameni,
de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se mareste intr-una.
Intelegem expresia chipului si a gesturilor sale cu atit mai bine cu cit experientele sale devin
tot mai numeroase, ca creste si explora lumea.
La acest nivel, copilul in general:
- comunica prin expresia chipului
- se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor
- scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale
- se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana
Nivelul 3
Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa "dialogheze" cu noi
mai usor. Face eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne cere tot mai mult ajutorul sau
aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise.
La nivelul 3, copiii in general:
- arata cu degetul persoane sau obiecte precise
- clatina din cap si-si agita miinile
- ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna
- citeodata foloseste cuvinte/semne izolate
- isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi
Nivelul 4
Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem sentimentele
trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei.
La nivelul 4, copilul in general:
- foloseste frecvent cuvinte-semne izolate
- combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu
- combina doua cuvinte/semne sau mai mult in expresii sau propozitii
Nivelul 5
Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte.
Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul 5.
Tabelul de observatie de la sfirsit ne ajuta sa determinam ce nivel a atins copilul nostru si ne
permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al evolutiei sale.
Ca sa rezumam:
Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
• observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul ne da
informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale
• asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si
sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza
• ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si privilegiat
• acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si incurajarea
care ii vor permite sa continue sa comunice
Capitolul 3
Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata
sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata. Observindu-l atent ne vom
da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea
dificile pentru el.
Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el beneficiaza de
experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata.
Copilul adora compania noastra si poate invata multe lucruri:
- prepararea masei
- prepararea unei prajituri
- scoaterea rufelor din masina
- facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket
- aranjarea alimentele intr-un dulap
- deschiderea scrisorilor
- spalarea vaselor
- facutul patului
- deschiderea/inchiderea usii cu cheia
- aprinderea/stingerea luminii
Ex: Mama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat progresiv sa foloseasca cuvintul
"baie".
1. Mai intii experienta.
"La inceput Thomas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am zis "Este
BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." Thomas n-a inteles cuvintele, dar a simtit caldura
apei, a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca experienta baii."
2. Apoi vine intelegerea.
"Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca Thomas incepea sa dea din
picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora de BAIE pentru
Thomas. Esti gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult. Incepuse sa inteleaga ce se
intimpla.
Intr-o seara, dupa masa, Thomas se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te prepari sa
intrii in BAIE." El a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in baie. Incepuse sa
inteleaga cu adevarat ce-i ziceam."
3. Si in fine vine limbajul.
"Dupa ceva timp, Thomas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte adevarate.
Intr-o seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, Thomas? Este ora de mers la…" si am
asteptat. El a raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE. Ai zis foarte bine, BAIE."
Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte!"
Dindu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem ocazia de a
partaja o experienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta sa inteleaga si sa
invete.
La inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intelegem ce ne cere copilul incit ii dam
imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de aceste ocazii pentru a-i permite sa auda, sa
vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l
foloseasca. Copilul este mai dispus sa asculte si sa incerce ceva nou atunci cind ii vorbim
despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat.
Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am prevazut,
copilul va invata ceva daca ii explicam:
- ce s-a intimplat
- de ce s-a intimplat
- cum sa facem ca totul sa intre in ordine
Prin imitatie
Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice consista in a
imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint sau un gest nou. Daca
vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte pe care le poate pronunta.
E simplu: trebuie
- sa repetam ceea ce spune copilul
- sa facem ceea ce face el
- si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat
Prin interpretare
Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau ce-si
doreste, folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut vorbi mai clar.
Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in momentul in care simte
aceasta nevoie.
Exemplu:
Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon)
Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!
Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma, cuvintele ii
vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va incepe sa le foloseasca.
Prin dezvoltare
In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa trebuie sa
evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la replici "de-a gata". Un vocabular
asa de restrins va parea in curind artificial si va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului.
Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul:
- il ajutam sa inteleaga mai bine
- il ajutam sa pronunte cuvinte noi
In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe feluri:
Exemplu: copilul se joaca cu o masinuta
1. o putem numi: "e o masina"
2. o putem descrie: "masina merge repede"
3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina"
4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina"
5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?"
6. putem vorbi de viitor: "miine vom merge la plimbare cu masina lui tata"
7. putem face proiecte: "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"
Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti cuvintele pe
care le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul:
1. numiti
2. descrieti
3. explicati
4. jucati-va
5. vorbiti de sentimente
6. vorbiti de viitor
7. faceti proiecte
Dezvoltind mesajele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le inteleaga
mai bine.
1. Prin gesturi.
Gesturile ne vin intotdeauna natural: un zimbet, un frison, o ridicare de umeri… Gesturile sunt
un mijloc eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa inteleaga ceea ce-i spunem. Gesturile
atrag si concentreaza atentia copilului. Gestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii,
pot indica o atitudine, stimuleaza imaginatia si creativitatea copilului, doua calitati importante
pentru achizitionarea limbajului.
Gesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile inseamna "ia-ma
in brate", cind da din mina inseamna "la revedere", cind da din cap inseamna "nu" sau "da",
cind ne imbratiseaza ne arata dragostea…
Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa:
- folosim mereu acelasi model
- sa fim fata in fata cu copilul
- sa pronuntam cuvintul si sa facem gestul corespunzator in acelasi timp
2. Insistind pe cuvinte-cheie
Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa accentueze
cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul "desert".
Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea… DESERT.
Lea priveste.
Tata: E DESERTUL tau preferat.
Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata.
Tata: este DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei)
Lea maninca desertul, se uita la tata.
Tata: Mmmmmm!!! Ce DESERT bun!
Insistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief elemente de
informatie pe care copilul incepe sa le invete.
3. Prin repetare
Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in context, insa
nu la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvint de 10 ori inainte de a
incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu exista nici o regula, nici un
numar "normal" de repetitii. Actiunile, gesturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat
ceea ce i-am spus. Cu cit gasim mai multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne
ajutam copilul sa invete mai bine.
De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul "scoate":
"scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc…
Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa inteleaga aceste
cuvinte si , mai tirziu, sa le foloseasca.
La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele pe care le
folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si situatiilor cu atit va
intelege mai repede ce ii zicem… ca intr-o zi sa foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi.
Repetitia este esentiala
Capitolul 4
Sa ne jucam de-a "cei 3 A"
Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il jucam si
modalitatile prin care putem usura progresele copilului.
Utilitatea jocului in evolutia copilului
Pentru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul, planul si
actiunea.
Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa
alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru.
Sa ne amuzam si sa ne relaxam!
Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem copilului nu-i
place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam sa ia initiativa si sa
schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din spontaneitate.
E important sa prevedem activitati de rezerva
Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de rezerva. De
exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am prevazut, putem
aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le gaseasca sau putem construi un
tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si imaginatie putem transforma un moment
frustrant pentru amindoi intr-un moment agreabil
Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul nostru ca sa
partajam jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare invataturii si sa-i ACORDAM
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A: a (ne) Adapta, a Adauga, a Acorda)
1. A ADAPTA:
Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul:
- fiind fata in fata
- facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind intrebari,
reactionind fiecare la rindul lui
2. A ADAUGA:
Adaugam limbaj si experiente:
- imitind si adaugind elemente
- interpretind
- dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor
3. A ACORDA:
Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
- observind – pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul
- asteptind – pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima interesele si
sentimentele
- ascultind – pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului
In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea altor
sunete:
- suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun
- pupatul cu zgomot
- plinsul – imitind pe cineva care bizîie
- stranutul sau tusitul (exagerind mimica si sunetul)
- strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca (muuu!), oaia
(behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac)
- stat scaun
- in cutie
- pe masa
- du-te acolo
- carte acolo
- pe jos
- vino aici
- in pat
Nume/actiune + calificativ
- minge mare
- mai mult biscuite
- sapun ud
- ceai cald
- masina mea
- supa gata
- nu nani
- cartea mama
Cuvinte uzuale:
- ce faci, multumesc, te rog, buna ziua
7. Stadiu avansat
pronume +
te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame
alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite…
intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea?
de ce ride baiatul? de ce plinge fata?
Capitolul 5
1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de
genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).
Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da
din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere
atunci cind punem capat jocului.
2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea
sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa
continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem
ca doreste ca jocul sa continue!
3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un
gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am
detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a
incepe jocul "cucu – bau!" sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de
miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc.
4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e
monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la
persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si
canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona
elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa
vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util
pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea
mai grozava jucarie suntem NOI.
Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa
dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o
satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile.
Ajutati copii aflati in stadiile de “Comunicator”, “La primele cuvinte” sau “Combinator” sa se
exprime
Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind folositi limbajul
pentru a-i ajuta sa se exprime singuri:
- oferiti copilului un cuvint
- folositi o varietate de cuvinte
- dezvoltati mesajul oferit de copil
Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie)Atnci cind copilul comunica cu dvs,
lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau citeva cuvinte). Raspunsul dvs.
trebuie sa fie scurt – unul, doua sau trei cuvinte. Facind acest lucru aratati ca sunteti interesat
si ca il intelegeti. Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le
intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint
cam de 5 ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual repeta.
Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa
informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-
si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.
Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in
propozitia “aceste ceai e foarte fierbinte” cele mai importante cuvinte sunt “ceai” si “fierbinte”.
Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete.
Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin
mai tare sau schimbati tonul vocii.
Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea
ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele
cuvinte ca de ex “deschis” pot fi intinse si rostite mult mai lent “des-s-s-chis”. Puteti de
asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.
Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul
cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind
intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati
de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre
care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale
lucrurilor despre care vorbiti.
1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs
vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre
obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce
spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii “aratati” copilului
ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti “nu”, puteti sa va ridicati miinile in
sus cind ii spuneti “vrei sus?” sau sa fluturati mina cind ii spuneti “pa,pa”. Aceasta va ajuta
copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara
cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti
atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit
altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi
fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din
cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura.
Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa
vedeti ce stie.
Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai
des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca
sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul
timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o
varietate de alte cuvinte ca de exemplu: “dam soseta jos”, dam pantalonii jos”, “dam pantofii
jos”. Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca
nu este gata.
Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti copilului,
mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti – copilul va invata cel mai bine atunci
cind comunicarea cu el se face in limba in care DVS va simtiti cel mai comfortabil.
Alegeti obiective de comunicare care sunt “in zona”Obiectivele de comunicare care sunt “in
zona” se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci
cind ii vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati
de la el sa le combine ca sa faca propozitii. Totusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte
noi. Ajutati copilul sa comunice prin alegerea unor obiective care se pot atinge usor – nu
foarte usoare, dar nici foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul
acestui capitol. Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped.
Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l
imite
Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El comunica
printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. Totusi, de obicei isi exprima
cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu, cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa
impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a auzit recent folosind sunete care sunt
de fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el
considera ca Robert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur
sunet.
Obiectiv: “Dupa ce tatal spune “utza”, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va rosti un
sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului”.
Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori sa-si
exprime dorinta pentru aceasta actiune
Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv
Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca “buu” pentru “Bau”. De aceea acest obiectiv
este in “zona” de atingere pentru Robert.
Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri:
- incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind “unu, doi, trei...” apoi il asteapta pe
Robert sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face intotdeauna - se leagana
inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge leaganul. Spune “utza!” imediat ce Robert
incepe sa se legene inainte si inapoi. Robert repeta actiunea si tatal spune “utza!” din nou,
asigurindu-se ca spune asta atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa
acest cuvint este un alt mod de a cere impingerea leaganului.
- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul “utza” aplecindu-se catre el
si afishand o mina de asteptare pe fata – zimbind, ochii mari deschisi si sprincenele ridicate.
- Tatal repeta “Utza!” cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De aceasta
data Robert primeste mesajul si spune “Uu”. Tatal spune “utza” si imediat impinge leaganul –
dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune “utza” atunci cind Robert se
leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind “utza” trimite acelasi mesaj ca si
gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai functioneaza. Va astepta ca
tatal sa spuna “utza” si apoi va imita cuvintul spunind “uu”
- Dupa ce Robert va imita “utza” de foarte multe ori, tatal va spune “unu, doi, trei...” si api va
astepta sa vada daca Robert poate rosti “uu” in loc de “utza” fara a-si auzi tatal rostind
cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.
Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa spuna
“utza” pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea
sa scuture usor leaganul si sa repete “unu, doi, trei...” si “utza”. In timp ce tatal ar trebui sa
stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca
Robert il poate vedea usor. Daca, chiar oferindu-i mai multe indicii, Robert nu face o miscare
in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea
avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia
“unu, doi, trei...” este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne
“utza”.
Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea
cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul “Primelor cuvinte” si foloseste cuvinte singulare si multe
gesturi. Spune cuvinte ca “baba” pentru biberon, “sus”, “caine”, “mama” si “tata” dar
foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni.
Obiectiv: “Sofia va folosi cuvintul “deschide” cind ii va cere mamei sa deschida sticluta cu
lichid de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc”
Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le deschida, asa ca
mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care descriu
actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins
Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea
rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce a invatat.
Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca astept la rindul lui sa
aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de
exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs
stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste,
impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce
asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie
intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copil!
Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului,
tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade,
loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos,
pe, dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum
Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede
Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa
informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-
si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.
Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in
propozitia “aceste ceai e foarte fierbinte” cele mai importante cuvinte sunt “ceai” si “fierbinte”.
Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete.
Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin
mai tare sau schimbati tonul vocii.
Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea
ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele
cuvinte ca de ex “deschis” pot fi intinse si rostite mult mai lent “des-s-s-chis”. Puteti de
asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.
Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul
cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind
intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati
de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre
care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale
lucrurilor despre care vorbiti.
1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs
vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre
obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce
spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii “aratati” copilului
ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti “nu”, puteti sa va ridicati miinile in
sus cind ii spuneti “vrei sus?” sau sa fluturati mina cind ii spuneti “pa,pa”. Aceasta va ajuta
copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara
cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti
atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit
altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi
fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din
cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura.
Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa
vedeti ce stie.
Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude
mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va
incerca sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati
copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu
o varietate de alte cuvinte ca de exemplu: “dam soseta jos”, dam pantalonii jos”, “dam
pantofii jos”. Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul,
poate inca nu este gata.