IwrSro-*tA

CunoStea interesele care o mdnau pe vdduvd Si niciunul nu

era in folosul fiului sdu. Din ce blestematd de pricind nu
poate sd se indrdgosteascd de o fatd de vdrsta lui? s-a
intrebat, deSi Stia rdspunsul.

Pnoroc - Lady O'Sullivan nu este /bmeia potrivitd pentru tine.

Anglia, 1820
John Nathaniel Beresford, al Saselea marchiz de Witam,
s-a uitat la intdiul lui ndscut cu adevdratd ingrijorare in
ochii albastru deschis. Atitudinea tdndrului era de autenticd
sfidare a autoritd{ii sale, dar el nu-si spusese ultimul cuvdnt
in disculia pe care o purtau.
- Este hotdrarea mea! aproape a lipat Cristopher
Si nu a
clipit cdnd $i-a mdrturisit simldmintele de bdrbat
indrdgostit. An nobila intenlie sd md insor cu ea orice arfi,
a rostit cu glas hotdrat.
John a inghilit :;aliva densd care i se strdnsese pe cerul
gurii. isi amintea limpetle simldmintele despre care vorbea
/iul ,;uu; el in.su,yi lc trtii,ye la vdrsta lui, dar pentru asta nu
trebuiu sd 'tc uburd cla lu otitudineq sa de tatd protector
si
neincrezdtor.
-
E,sti trt:u ltitrtir. t,u ,sa te gdndeSti la un pas atdt de
insemnat prc(ut, t'it,stirttt'iu, l-a infruntat John cu duritate,
insd o c'lipti ttrui ttir.:iu cdit pentru tonul pe care il
Nu pt.agitit.
'-a
./blosise. a,sti
- Am douitzct,i dc uni. $tiu ce vreau.
John s-a gtintlit <'it tttt uhordase cu duritate problema,
Dintre cei trei./ii ui ,stii, ('ri,ttopher era cel mai hotdrdt, nu
ldsa niciodalti ttitttit' lrt jtttrttirute. $i din aceastd pricind
hotdrdrea cle u :;L' <,ti,s'ittttt.i t.tt o fbmeie cu doisprezece
mai in vdrstd dauit t'l ii ,sttit.ttt'tt trn fior de teamd indoi
Si
4 5
John a incercat ca vocea sd nu-i arate ingrijorarea pe care
o simlea. Nu poate sd tefacdfericit.
Cristopher Si-a infipt pupilele negre pe tatdl sdu,
incorddndu-Si spatele. CunoStea dinainte pdrerea
ntarchizului despre relalia lui amoroasd cu baroneasa, dar
luase o hotdrdre Si avea sd fie consecvent.
- O iubesc! a exclamat cu glas hotdrdt. $i nimic Si nimeni
ttt.t md va face sd-mi schimb pdrerea in privinla
,rimldmintelor mele.
,,Blestematd tinere{e ndvalnicd!", s-a gdndit John. Se
,sim[ea neputincios Si, drept rdspuns, i-a ddruit singurele
vrtrbe care nu trebuie spuse unui bdiat convins cd trdirile ii
t'ttnt impdrtdsite.
N-o vei face dacd Stii ce e bine pentru tine, l-a
tttn(ninfat, nefiind constient in totalilate de ceea ce implica
rttttt. Te voi dezmoSteni Si repudia Jdrd sd simt remuScdri;
rtlttttt'i vei inlelege ce simte ea cu adevdrat pentru tine, l-a
rtvt't'lizat.
('t'i:;topher a clipit de mai multe ori, neincetdnd sd-Si
I't n'('u,t(:d tatdl. Ameninlarea limpede nu a avut efectul pe
trut' il dorise John; dimpotrivd, i-a .tntarit Si mai mult
rea tdndrului.
t t, t t t' i t t,qc
.l;u sdfie, a rdspuns tn cele din urmd Si apoi a pdrdsit
Ittltlrtttt't'tt, ieSind ln stradd de parcd era urmdrit de diavol.
.lrtltrt u rdmas singur Si cu o senzalie de infrdngere in
,,,,\, llt',qt'eta profund distanla care tl despdrlea de intdiul
lttt u,t:,'rtt, dar se intdmplaserd prea multe lucruri de cdnd
t. t,ttt,t'.\'t',\'(' din rdzboi, de cdnd luptase in Spania impotriva
 Arunrru GtNnw
lui Napoleon Si acum nu Stia t'u,t indn1tlt, relalia care il
';ti
lega pe viald de fiii lui. Era c:onsticnt tlc lip,sa unei
femei in
educalia bdie{ilor sdi, dar era tdrziu ltt,ntru lamentdri.
NiSte bdtai u$oare in uSd l-au smuls clin gdndurile sale.
- imi pare rdu cd te intrerup, tatd, dar Cris,topher a plecat
Jurios Jbc Si nu Stiu incotro se duce.
Glasul lui Arthur fiul lui cel mijlociu, l-a./dcut sd ridice
capul deodatd. Stdtea in picioare in spaliul care despdrlea
salonul de bibliotecd. John a oftat lnainte sd-i rdspundd.
- Femeia aia nu poate sd il facd./bricit, sunt intru totul
incredinlat, Si n-am de gdnd sd contribui la nefericirea lui, a
spus cu o oarecqre Sovdiald in glas, ca Si cum cearta cu
Cristopher l-ar.fi afectat profund. Arthur Si Andrew cunoSteau
.fascinalia pe cqre o sim(ea Cristopher pentru vdduva
O'Sullivan, dar se abtrineau sd se amestece sau sd adopte o
atitudine pro sau contra, amdnunt pentru care John le era
recunoscdtor Arthur s-a uitat gdnditor la tatdl sdu. credea
cd.fratele lui nu erq cu adevdrat indrdgostit de femeie, il
zdpdcise cu figdduielile ei oferite atdt de uSor unui bdiat
neexperimentat precum Cristopher Lordul Beresford a oftat
addnc infatra acestui necaz suferit. Ophelia O,sullivan era
cunoscutd pentrufirea ei uSuraticd. Lista de amanli de cdnd
rdmdsese vdduvd /usese nesfarSitd, ca Si cea a defectelor.
Blestematd sd fie! Chiar el ii fusese amant cu luni in urmd,
dar nu avea destul curaj ca sd-i spund.fiului lui, deSi iSi
inchipuia cd acest amdnunt nu ar fi de insemndtate, crezdn-
du-se Cristopher indrdgostit cum se credea. Era atdt de
incdpdtrdnat, de hotdrdt si de neclintit incdt aceste insusiri il
fdceau sd ia hotdrdri grcsite. Fratele tdu se indreaptd spre
dezastru si nu pot sit./itc nimic ca sd-l impiedic. situalia asta
md umple de o enrtrmd.fi-ustrare, a mormdit el.
Arthur a trecut pragul Si s-a indreptat cu pas hotdrilt
pand in locul unde stdtea tatdl sdu in picioare. S-a uitat
6
Iunqrn-uA
drept la el Si a observat fngrijorarea care ii umbrea prittirea.
A remarcat mandibula incordatd Si rictusul de supdrare pe
care nu izbutea sd-l ascundd.
- Cristopher iSi va schimba hotdrdrea.
John aJdcut un gest de surprizd auzind vorhele.fiului siru
mijlociu: la cei Saptesprezece ani ai lui, Arthttr era mult mai
matur decdt intaiul ndscut. S-a uitat la silueta lui un pic
,slabula Si la obrajii care incd nu-Si pierdttserd prospe{imea
t'opildriei, dar se putea intrezdri deja in el bdrbatul care va
tleveni in viitor.
- E surd si orb la s.faturile mele. $i nu am la indemdnd
lccdt ameninldri ca sd-l determin sd se mai gdndeascd.
- Dd-i timp. iSi va da seama de nesdbuinla lui ,yi se va
t'ri:gandi.
John s-a gdndit cd dacd il caracteriza ceva pe Cristopher
r't'tt tocmai tenacitatea de a-Si duce la capdt idealurile Si in
rtt'cl moment, in ochii lui, el devenise cel mai mare duSman
rtl ,:'du.
Cristopher a Sovdit o clipd in.fala uSii de la intrare. Nu
t'ttt incuiatd, Si acest.fapt neobiSnuit l-aJdcut sd-Si mijeascd
,', lrii gdnditor. $tia cd personalul avea dupd-cuniaza liberd,
tt ,\'pusese Ophelia dupd ce /dcuserd dragctste noaptea
trr'r'trtd, cu pasiune Si lascivitate, dar ea nu il astepta la ora
rtr't't'u gi din aceastd pricind a Sovdit inainte sd deschidd u;a
yr ,rtl treacd pragul in penumbrd. Vestibulul.frumos era bogat
ttttlt xlobit cu tablouri cu reme aurite Si vaze chinezesti de o
t'rrlttttrc incalculabild; mai eraLt un suport pentru umbrele
yt rrrt t'uie4 amdndoud goale. A observat uSile inchise care
Irtr r'tttt uccesul in salon Si bibliotecd. $i-a ldsat umbrela Si
t ttl,tt u{dtate in cuier Si mdnuSile din piele pe mttsa din
t
''ttiltttl, l6nga alte mdnuSi din piele, mai luxoase decdt ale
Irtt rttttdnunt care l-a./dcut sd se intrebe cui apar{ineau dar
7
 ,Lrunrru GtttBw
a uitat asta de indatd. Discu(ia avutd cu tatdl lui
il tulburase
foarte mult si simlea nevoia sd audd vorbele drdgdstoase
ale Opheliei, sd se bucure de zdmbetul cald pe care i_l qferea
ea cu drdgdldsenie. ii adora gura, ar putea sd o sdrute ore
intrcgi. Cum indrdznea pdrintele lui sd-i pund la indoiald
simldmintele? o iubea! $i din aceastd pricind inaltd nu avea
de gdnd sd ingdduie ca niSte prejudecdli absurde sd_i
despartd, chiar dacd ameninlarea de a fi dezmoStenit ti
otdrna deasupra capului ca o spadd asculitd, cdci marchizul
nu ameninla tn van. Dar lui nu-i pdsa, dreptul intdiului
ndscut putea sd se ducd dracului. Nu ii lipsea puterea de a
incerca sd cdstige existenla pentru amdndoi chiar dacd, la
si
inceput, nu va putea sd-i ofere Opheliei luxul cu care era
obisnuitd, iubirea pe care i-o purta vafi mai mult decdt de
ajuns. O secundd mai tdrziu, Cristopher a rdmas
lintuit
locului, gata sd urce prima treaptd spre etajul superior
Auzea glasul ei dulce, dar cu cine vorbea? Fdrd indoiald, nu
PenrEA iNrTAr
cu el, cdci Ophelia nu Stia cd avea de gdnd s-o viziteze dupd_
amiaza. Cdnd a auzit rdsul unui bdrbat, inima i s_a oprit ln
w.uttlvt Hen, AxGLIA
piept, .fiindcd acesta tocmai ii pomenise numele. Iar
Cristopher aficut ceea ce un domn nu arfoce niciotlatd, a
asc'ultat in tntuneric, ca Si cum ar.fifost un rdufdcdtor.
Minutele care au urmqt au devenit agonice tlin pricina
durerii, afuriei Si a dezamdgirii. Cristopher a o/iat adanc
Si
a inchis ochii inainte de a lua o hotdrdre care avea sd-i
schimbe sensul existenfei. S-a intors Si a ieSit din casd;
trebuia sd.facd rost de o armd Si sd rdzbune o jignire.

Sunt un soi aparte de birbat, care nu are nevoie sd

rosteascd anumite vorbe pentru ca o femeie s[-gi dea seama
ce simte pentru ea.
CRI STOPHER GEORGE BERESFORD
 ,Arutrru GrNrvn, Iwr;re-uA
a rostit cu glas hot[rdt, dar sunt oameni politici englezi care
conspir[ pentru aface acest lucru realitate gi asta ne poate
duce la un conflict de interese cu aliatul nostru.
Cristopher s-a gdndit un moment la vorbele contelui de
1 Liverpool. Dacd spaniolii descopereau c[ nobili englezi
conspirau in Spania ca s6-1 dea jos pe regele Fernando,
relafia dintre cele doud [dri ar putea sd se rup[ qi sd devind
Pqlatul Westminster I g3 0 foarte fragrldpentru viitoare alianle. Angliei ii convenea si
Cristopher George Beresford men(in[ pactele gi acordurile cu Coroana spaniol[, dar totul
il privea pe Robert se putea duce de rdpd dacd susfin[torii lui Carlos igi atingeau
Jenkinsonr fErI sd clipeascd. Documentele
pe care i le scopul: sd-l inliture pe Fernando. in luna mai a aceluiaqi an,
inmdnase erau prea insemnate gi
poate de aceea Robert avea regele Spaniei publicase Sanc(iunea Pragmaticd, ce anula
chipul umbrit de ingri.jorare.
Legea Salicd gi le ingdduia femeilor sd acceadd la tronul
- Daci semniturile astea sunt autentice, ne confruntdm spaniol, in absenla mogtenitorilor b[iefi. Decretul fusese
cu o problemd de o anvergurd imens5.
Robert a fEcut cdliva aprobat mai int6i in 1789, dar nu se promulgase niciodatd
pagi care l-au dus, firI si-gi
dea seama, spre biroul s5u. Este oficial pind la dataaceasta. Pricina era foarte limpede, Maria
necesar sd fie convocati de urgenfd
o gedinli cu caracter Cristina de Bourbon, apatra sofie a lui Fernando, ?i ddruise
urgent cu Arthur Wellesley2 .
o fiicd, Isabel, gi prin naqterea fetitei, Carlos Maria Isidro de
Cristopher a incl nat ugor din cap. prieten
ia careii lega pe Bourbon fusese indepdrtat pe linia de succesiune de la tron,
Robert qi pe John, tatdl lui, fusese
determinase sd dar apostolicii continuau sI sprijine drepturile de succesiune
""u "ur"il
ii ceard ajutorul. De c6nd vdrul surorii sale vitrege, Aurora, ale lui Carlos in detrimentul infantei Isabel, consider0nd
hdrtiile din Spania, abia dacd mai putuse ilegald Sancfiunea Pragmatici. insi cel mai ingrijor[tor
1 1,1I.r"
ooarTna.
si
dintre toate era faptul cI incepeau s[ conspire in favoarea
- \,bi cere sd fie urmdrit un posibil spion francez,i_a spus lui Carlos 9i sd oblind rentltate multrumitoare.
deodatS pe un ton stdp,nit. Individur avea documentele
asupra sa' Un prieten ar fam,iei mele
- Crede{i cu putin(5 s[ ia carliqtii armele impotriva
re-a recuperat in oraqul regelui Fernando?
spaniol C6rdoba.
intrebarea lui Cristopher l-a frcut pe Robert sd il
Robert s-a agezat pe fotoliul moale,
capitonat. priveascd drept in fa15.
- Nu m-ar deranja deloc sd fie inl[turat monarhul spaniol, - Spania incd se resimte dupd conflictul armat pe care
I
l-a avut cu Fran(a cu ani in urm6, in niciun caz nu este
rirn-rrinistru al Regatului Unit de la g interesati de o noud disputd intre sustindtorii lui Fernando gi
iunie
l
-ministru al Regatului Unit de la22
ianuarie cei ai lui Carlos, a rdspuns Robert in timp ce gi-a plecat
n.a. )
privirca ca sI examineze documentele.
l0
ll
 ,4arcnz GeNrw
Intorce
Iweyrn-*tA
hotdrdtor. Cristopher nu qtia cd John Beresford, tatil lui era
- Dacd obili implicafi, a comentat
orn*I.^_ e__,
Cristopher, trebuie sd ddm de ei.
in spatele acestui fapt. Marchizul nu putea ingldui ca intAiul
sdu ndscut sd fie in continuare amestecat in misiuni riscante
- Dar trebuie s_o facem din Spania. Acolo avem destui
agenli care sd le ia urma care puteau pune in primejdie obliga[ia sa ca mogtenitor
conspiratorilor, dar ne trebuie
conducltor de echip5. t,-u p.iuit un Whitam.
pdtrunzdtor. in cAteva
sdptdm6ni vei pleca spre - Pofi sd te antrenezi din nou, a st5ruit Robert cu
C6rdoba.
Cristopher a refuzat categoric incdpdfinare. Cristopher l-a privit in fate. Dacd doregti, voi
sd indeplineascd porunca
primita. vorbi cu John despre asta. Poate ne oferi o alternativd de
care sd {inem seama.
- Nu sunt calificat ca s6 duc la
bun sfdrqit aceastd
misiune, a spus.
De c6te ori se gdndea sd ,,Cu tatdl lui? Robert avea de gAnd sI vorbeascd cu
cdlitoreascd in Spania, i se
pirul mdciucd. ficea marchizul de Whitam?" s-a intrebat gi imediat a gtiut cd
trebuia si-l tini se p[rintele sdu deoparte; nu putea ingidui
- A trecut prea multi vreme, sunt congtient de asta,
rlspuns Robert. Dar ai leg5turi a sd se amestece in treburile lui, fie ele de stat sau nu.
iiatetti cu spaniolii qi asta
poate fi in folosul nostru.
Vei putea sI te migti cu ugurinfd - Nu va fi nevoie, i-a spus brusc. intr-o fracfiune de
printre ei fird sd trezegti secund[ pe hotdrdse sd-gi reia munca de agent. Voi cdldtori
Uanuieti.
cristopher
a idicat o sprAncean d, auzind in Spania cdnd va fi nevoie qi voi ingtiinla Coroana in
comentariur. legdturl cu conspiratorii, chiar daci va trebui s-o fac din
Dacd impdrtdgea ceva cu
spaniorii, era aversiunea reciproc,
pe care gi-o nutreau. Ronda, a addugat. Lady Penword are acolo o fermd, cred cd
pot s[ profit de tArgurile de vite care au loc in sudul Spaniei.
eAurora locuiegte in Miilaga,
Lui Robert i-a pl[cut sugestia. Sd se foloseascd de
frdfeqti de care po_"n11i t6rgurile de vite i s-a pdrut foarte interesant. Ar putea sd
mea acolo ar stdrni banuieli.
treac[ drept cumpilrdtor, fird sI stArneasc[ blnuieli.
a intrebat dac r ica r, i r"h, - Spania trebuie sd fie o fard frumoas[ pentru cineva care
:jXf ;:lHf :,#
s-
n l-::XTlJ;
sI se deplasezeprin C6rdoba Are ,aa"u o viziteazd, prima oard.
de bdnuit. Cristopher nu putea fi mai in dezacord.
- Ai fost cel mai bun agent al Coroanei..., a continuat
contele in dorin{a sa de a
incerca sd_l convin gd,, dart0ndrul -Am mai fost acolo in urmd cu mulli ani.
l-a intrerupt. El gi fratele lui, Andrew cdl[toriserd p0ni laMiiaga ca
- Imi lipsegte antrenamenful, a precizat el. s-o aduci pe Aurora in Anglia, la cerea tatilui lor, care
$i era adevdrat. Dupi ce, cu aoi tocmai suferise un infarct. Iar amintirea a redevenit
i, urmd, implinise dureroasl ca odinioard, nu pentru cdaveao sord pe jumdtate
doudzeci gi opt, incetase "ri sub
sd mai lucreze comanda lui spanioloaicd, ci din pricina intdmpldrilor care avuseserd ca
Robert. Sd fre mogtenitorul
de la Wtritu_ Hall fusese urrnare o fiicd nelegitimS. John Nathaniel Beresford igi
12
13
 Arutnz GsNsw
Iisase inAngli
Iwn;rn-uA
s[ meargd sd oragul sudic Granada.
Oclati rirr.o Cristopher aintdrziat cAteva secunde pdn[ sd rdspundd.
Odati ^o *x*^--r
ajuns pe .,
pdmdnt ibenc
Ar dupd mai multe lupte
sdngeroase, a fost rdnit grav in ujtauu - A$a este, a rostit cu un fir de glas. Amintirile ii ldsaserd
de la Ba,6n, in care inima expusd sim(dmintelor de abandon pe care nu izbutise
aproape gi-a pierdut viafa,
dar in timpul ..";;;;;i ; s[ le dep[qeascd, nici cu v6rsta, nici cu tdcerea. Tata adori
cunoscut o spanioloaici de
care s_a inJrlgostit
Iubirea pentru ea l-a fEcut i."n_d.
si luptecu invergunare ca sd se
locul acela gi nu izbutesc sd infeleg pricina. ,,$i de aceea eu
refac,' O iubea intr-atdtinc,t urdsc p[mAntul ila", gi-a spus. Robert a r6mas gdndindu-se
s-a g6nd; chiar si abandoneze
totul, inctusiv ceea ce ldsase la vorbele lui disprefuitoare. Spania este un iad potrivit doar
h A;ii;, pe fiii lui. pentru nesibuili, a incheiat Cristopher.
Cristopher cres:u:e^ fbra mamali
cu indiferenfa tatdlui
fafd de el ei de cei doi frafi $tia ci vorbele lui sunaserd.prea dur dar nu s-a corectat.
dupd dragostea unei remei
mai_i.irilriii;;;;;,;;;; - Chiar dacd serveqte planurilor noastre, i-a spus Robert,
; ii;.efuise indeajuns ca
lui,""*fiindci,'in cele din urmd,
s5-qi lege viafa de gederea ta acolo nu va da de bdnuit. Vei putea sd te migti
^a
spanioloaica nu l_a insofit printre prieteni qi si afli p6nd unde merg interesele unor
la intoarcerea in Anglia. nobili englezi care au hotdrit sd strdngd legdturile financiare
ranchiuna a inceput sd i se $i
nascl in ,rfl.t pentru abandonul,
indiferen{a gi uitarea tatdlui. cu afacerigti spanioli.
Marchiz Richard Moore, conte de Cray era cel care il ingrijora cel
dupd ce s-a mai mult pe Robert. Era un birbat foarte influent gi puternic
migcdtoare, iar Cristopher s-a intrebat ce interes putea avea Moore in
schimbat in conspiraJia spaniold ca sd se alieze cu bonapartiqtii. in plus,
de cltre Ins lista dat[ de Brandon McGregor conJinea numele mai multor
o fiic,, o bastardd blestematd! spanioli influen{i, printre care Carlos de Lucena, consilier
John Nathaniel Beresford al secretarului de stat spaniol; de asemena pe cel al lui
iegise din izolarea sa, in
care se menfinuse de bunlvoie,
nesocotind faptul cd fiii lui Adolphe Basile, un important armator francez, qi pe cel al
aveau nevoie de el.
De atunci, relafia baronului Claude Benoit.
imbunltd{ise indeajuns
her gi
- CAnd trebuie sd plec?
cu poli
dacd qi cu dispref rece.
uite cd o femeie intervenise
i lui nu Cina de la Whitam Hall s-a dovedit stinjenitoare gi
pe care incordatd, ca de obicei. Andrew se strdduia ca discu{ia sd nu
tat{ll lor, ci il transformase
in cadi in acelagi mutism de fiecare zi dar era in zadat Privirile
de familie. Cristopher ii
ura
John departe de familia lui, pe care gi le adresau John gi Cristopher era foarte grditoare.
acum trebuia sd se intoarcl Arthur rdmAnea intr-o tdcerea suspectd; dintre cei trei frafi,
in
el era cel care ayea cea mai bund stare de spirit, abia dacd se
- $tiu cd'tatdrdumitare petrece vreme inderungatd
14 vara in supdra din ceva gi igi pdstra atitudinea senin6, frrd s5-qi
l5
 Anurzz GeNpw
piardd cumpltul, in
Iunr$re-uA
familiale. carmenr din Granada, impreund cu soful ei Justin gi copiii
lor.
- Cildtoria la Londra
a fost mulfumitoar e? l_aintrebat
John pe Cristopher-in vreme
ce igi ducea labuzepaharul
- CuAurora mereu sunt probleme, a rdspuns Cristopher
vin rogu' incercdrile l_ui de u in."p"-o cu pe un ton detagat.
conversatie de cele incruntarea lui l-a frcut pe John sd ridice o sprinceand. I
mai multe ori erau zdddmicite
de atitudineu lrt*rrlg*ia
int6iului sdu ndscut. u se p6rea de neinfeles pdrerea dur[ pe care o avea int6iul lui
ndscut despre sora sa Aurora qi despre spanioli in general.
-
Trebuie si md intorc in cdteva
zile.
John a clipit de cdteva ori auzindvestea. - Cristopher nu a trecut, cred, peste faptul c[ surioara
Cristopher ar fi noastr[ s-a mdritat cu cel mai bun prieten al lui, a spus
putut sd dea ldmuriri mai
amdnunfite, dar continuu ,e-r"
poarte cu deosebitd rdceald deodatdAndrew, cu scopul de a-l stinjeni, dar frrd succes.
Era limpede c6 fratele lui mai mare avea ghea([ in vene.
- Blnuiesc cI vei putea e domniqoara Cristopher a recunoscut in sinea lui c[ Andrew avea
Martin din portul Dover. Andr
lT, dreptate. Cel mai bun prieten al lui, Justin Clayton Penword
f-oarte irt"r"*t,
de rdspunsut lui. Lairdr"d:lXl1.t:i;
s6mbita viitoare, a_ continuat devenise un laq de cflnd pusese ochii pe sora lui. $i dupd
John, are de gAnd sd o ia la
Ruthvencastle. Va fi musafira nuntd starea de prosteal[ in care se afla nu se imbun6t[(ise
lui in urmatoarele sdptdmAni.
Cristopher $i_a ascultat tatdl fdrlt cituqi de pufin. Continua s[ fie c[lelugul ei. Oare tofi b[rbafii
comentariu. Nu putea sd refuze
sd facd, niciun se prosteau cdnd se insurau? ,,Nu cAnd se insurau, cAnd se
sE o ia p. Oo_riqou;; indrdgosteau", $i-o spus, dar el nu va ingddui ca un
Martin, artfel tatdr rui ar putea s5
b'nuiasc[ adevdratere sim{Emdnt atAt de ddundtor s[ se nasci in pieptul sdu. Nicio
pricini ale intoarcerii ra Londra
iar er Jo..u ca revenirea sa femeie nu-l merita, Cristopher gtia mai bine decit oricine.
ca agent al Coroanei sd rdmdn5
secretd, ca gi rapoart.t. gi John il privea in continuare fix. Atitudinea lui distantd 9i
numele posibililor conspiratori.
Nu am nicio problemd sd iau pachetul rece il ingrijora mult. De cdnd se crezuse indr[gostit de
.
trebuie' De obicei sunt destul 9i s5_l duc unde Ophelia O'sullivan nu mai avusese nicio rela(ie cu altd
de eficient in asemenea soi
insdrcindri, a rdspuns pragmatic. de femeie gi asta il nedumerea. Avea aproape treizeci de ani gi
Andrew a fluierat inainte de a_gi niciun interes s[-qi intemeieze o familie gi s[ aibd un
duce la gurd o bucati de moqtenitor care sd-i ducd succesiunea mai departe. Vreme
fripturd' Amestecat-o neincet,na
,a-qi ;riveascd fratere mai de ani s-a intrebat ce i-o fi spus ea de se intorsese hotlrAt sd
pe farfurie, facd rost de-o armd. Veselia ii fusese inlocuiti de nevoia de
zitatea. rdzbunare care inc[ ii dddea fiori pe qira spindrii. Cristopher
u un pachet? se transformase dintr-un bdiat plin de via{d gi bucurie intr-un

maldrein furculi1,, sau vei avea o problem' b[rbat inchis in el. Dispre{ul pe care il oglindeau ochii lui
Din fericire, Aurora nu se afla la
r..nS'J':::
Whitam Hall, ci in a sa I Locuin!6 izolatd cu turn, cu pepinieri, inconjuratd de un zid (n.a.)
t6
t7
 ,4aurru GpNBw Iwr;rn-*tA
cind se uita la femei ii dddea
-"ft a. ganait, i.. pt
irafional. At6ta indiferenfd era de neexplicat.
aventurd nemaipomenitS. Avea ocazia sd cunoascd o tard ur6ti
Nicio femeie de cdtre francezi, dar care ei ii st6rnea multd curiozitate, degi a
nu il tulbura cAtugi de pufin, nici nu-i trezea
interesul regretat,prej de o clip6, minciuna pe care i-o spusese tatllui ei
masculin gi erau multe cele care incercaserd
ldrd succes. ca s-o lase sI plece; o chinuia, pentru cd niciodatd nu il minfise
John a ldsat ochii in farfurie gi a incercat
sd se concentreze in mod deliberat. Jean Michel Martin credea cu tdrie cd se afla
asupra cinei, cu un nod apdsdtor in
stomac. igi iubea nrl Oa. in drum spre C6rdoba, ca sd-gi viziteze bunicul matern, pe
Cristopher nu-i ingdduia sd ajungl p6nd
la el. Gin6s de Lucena. Dar ea schimbase toate planurile gi, odatd
ajunsi in Paris, a putut sd schimbe ruta gi s6-gi continue
cilStoria in Anglia. Sd glseascd un bilet pe Sfdnta Elena nu
fusese greu, dar scump da. Aproape igi epuizase resursele
)
4 bdnegti pe care le avea dar nu ii pdrea rdu, avea s[-gi vadd
prietena de suflet! Cu toate acestea, cind vaporul a ajuns in
port, persoanacare o agtepta nu era Marina, ci un englez infepat
gi arogant care a fEcut-o sd regrete pomirea de a cdlitori
in fut, pldcerii neagteptate pe singur[ intr-o {ard strdind gi despre care auzise o infinitate de
zd, maind,. Ancorau in portul povegti ingrozitoare.
a. Drumul de la Le Hawe fusese
greu' Marea se dovedise agitatr in
timpul zilerorde navigare Cristopher era furibund. Niciodatd in via{a lui nu se
gi majoritatea pasagerilor suferiserr
urmdrile, dar asta nu a sim(ise atit de supdrat gi furios pe o femeie - s-a corectat -
contribuit la micaorarea stdrii ei de bine,
chiar dacd se sim{ea nu femeie, viper[ veninoasi. $i-a intors privirea reci spre
istovitd. $i-a pus ochii.intuneca{i pe pasagerii
care ," up.opiuu persoana care il scotea din sdrite cu fiecare vorbd care ii
de balustrada de la tribord .a p.irr"ascd f69ia de pdmdnt
"u iegea din gur6. Cum putuse sI accepte cu supunere sd o ia
englezesc ce se zlrea in depdrtare.
Cdteva femei igi lineau din Dover ca s-o ducd la Whitam Hall? Ei bine, pentru cd
pilariile voluminoase cu amAndoui mAinile,
temdto are cd fusese singurul care era disponibil qi, in plus, avea de
y6ntul le va smulge din acele cu care erau prinse gi le va arunca
rezolvat nigte treburi insemnate pe care nu putea sd le
in mare, unde se vor pierde dar nu dldeau
atenfie poalelor care amdne, dar, chiar in momenful in care femeia aaflat cd nu se
li se.umflau injurul picioarelor, pdr0nd cd
in orice moment igi duceau direct la intilnirea cu Marina, ci in tumultuosul orag
vor lua zborul l[s6nd la vedere rufrria de
corp. Agatasi i"t"., Londra, iqi ardtase firea peste mdsurd de rdzboinic[.
atenfia c,,.e Anglia , care eratot mar "
aproape. Era nerdbddtoare Caracterul acela spaniolesc indisciplinat il deranja foarte
s-o_imbrdfigeze pe prietena ei Marina qi
sd_i povesteascd o mult, iar ostilitatea cu care il privea il inverguna.
mullime de lucruri. Fusese o adevrrati surprize
sd primeascd
scrisoarea ei, in care o ingtiinfa ci se
clsitorise cu un scotrian intoarcerea la Whitam Hall se dovedea prea lungi. Agata
gi c[ locuia la capItul lumii, dar
Agatei totul i se pdrea o Martin s-a uitat cu dugm6nie la englezul infepat care o luase
t8
t9
 Anurrn GBNpvz
Iwr;rn-uA
din port ca s-o insofeascl in cdldtoria cdtre portsmouth.
Era ghefarul cel mai dur 9i mai rece dintre tofi. Salutul trufag pe
contrariul a ceea ce trebuia sd fie un domn,
cdci se pufta ca oare i l-a acordat domnul'Beresford de indatd ce-a pus ochii
un om al cavemelor, morocinos, iritabil gi
de o arogintrdfrrd pe ea a frcut-o sd se simtd ca ultimul om gi, ca gi cum asta nu
margini. in sorisoarea pe care i-o trimisese prietena
Marina ar fi fost de ajuns, o purtase prin Londra de parci ar fi fost un
nu se spunea cine urrna s_o ducl p6n6 la ea.
Odiseea ei de a bagaj st6njenitor. Agata putea sd treacd peste asta, dar ceea ce
merge de la paris p6nd in Anglia fusese ingrozitor
de umpluse paharul antipatiei era cd pe drum, pierduse valizain
obositoare qi simlea o nevoie uriagd sd se
scufunde intr_o care se afla darul pentru Marina, ca gi lucruri personale de o
baie caldd vreme de ceasuri. Oasele o dureau gi
mugchii ii valoare incalculabild gi pulinii bani care ii rdmineau. Nu qtia
erau in{epeni{i; traversarea cu vaporul se
dovedise o cdnd o pierduse dar intr-una dintre opririle pe care le-au fdcut
experienf5 pe care nu dorea s_o mai repete.
Din nou gi_a ca sd rezolve el niqte treburi intr-unul dintre cele mai sdrace
trecut privirea intunecati peste chipul
bdrbaturui, peste ochii cartiere din Londra, a vdntt cd mica valizd dispdruse. La
lui precum cerul, carc ardtato strElucire dispreguitoare
ce a inceput lord Beresfordarefuzat s[ o caute, argument0nd ci va
tulburat-o de tot. Avea buzele fine stranse
intr-o rinie care fi cu neputin!5 s-o recupereze, c[ poate cdzuse pe drum sau
ardta nepldcerea ce il stdpdnea gi un rictus
de plictiseald, ca fusese furatd de ho{i dar pdnd la urm[ a acceptat sI facd
gi cum nu ar fi putut sd ?ndure prezenfaei
in trlsura strAmtd; drumul inapoi, in incercarea de a da de ea.
dar era tocmai ce simfea gi ea.
Lord Beresford nu diduse importan{d pierderii dar Agata
da. El nu putea sd-gi inchipuie nenorocirea pe care o
presupunea pierderea aceasta. Totuqi, chiar dac[ pierduserd
multd vreme intorcdndu-se in fiecare dintre locurile vizitate,
valiza nu a ap5rut. Agatei ii venea sd plingi din pricina
pierderii dar qi-a frcut curaj ca s[ se stdp6neasc5. S-a folosit
de sup[rare ca de un aliat pentru ca el sd nu vadd cAt de
addnc afectatd se sim(ea.
- Asta a fost un comentariu dintre cele mai grosolane,
venind din partea unui presupts domn englez, i-a spus
indureratd qi pe un ton exagerat.
Cristopher a bombdnit din nou in sinea lui. Uitase
num5rul de plAngeri pe care le primise de-a lungul vremii
petrecute impreund gi s-a temut cd nu se va putea st[pdni
dacd tdndra va continua cu atitudinea aceea ofensiv5. Nu
putea s[ mai piardd vreme ciutAnd o geant[ pe care ea o
pierduse din neatenJie. Londra era un ora$ prea mare iar
infractorii umblau in largul lor cdutdnd victime ugoare.
21
 ARrE:tzT GtNrw
Iwryrr-uA
nunAnd la ei pentru multS vreme, altminteri va sflirgi prin
4 .)rcpr rr-i suci gdtul. Daci Brandon gi Marina vor intdrzia si vind
d va putea si se intoarcd s_o
. Nu i_a s-o ia, o va arunca in mare, inapoi in Spania sau in Fran(a,
aceastd intenfie; mai tlar a continuat s-o priveascd pe furig, ca in ultimele patru
fi inghif n#rlu"u
- -Predispozisia de a te pune in evidenfd continud ,,ro. in ciuda acelui miros aparte trebuia sd admitd cd era
surprindi, mai cu r sd mI tlcstul de interesant5, chiar daci intratabil5. Avea cei mai
cd md deranje azd pdnd'
dumitale, i-u ,arpur"rlmd 9i -i'o,ui ncgri ochi pe care ii vdzuse vreodat[, intr-atdt de negri incAt
Agata a scos o exclama{ie nLr era in stare s[ deosebeascd pupilele de iris qi flceau un
de surprizd. Comentariul contrast foarte ciudat cu pdrul, atdt de blond incdt pdrea de
fusese culmea grosoldniei.
Ni rrrgint topit, moqtenire fdr[ indoiald de la tat[l francez. Era
pu(in mai inaltd dec6t cele mai multe fete spaniole dar chiar
5i aga pdrea micufd, bine propo(ionat6; fteardzboinicd gi
lbcul din ochi trebuie sd fi fost mogtenire din partea mamei
spanioloaice. Hispanicii dovediserd vreme de veacuri cI
- Niciodatd n_ar trebui sE spui a$a ceva unei triiau prin gi pentru a cuceri lumea, chiar de-ar pieri in
Cristopher s_a uitat in stdnga doamne. incercare. Iar el ii ura! Orgoliul gi pornirea aceea care ii
gi_n Ar"uptr, ca gi
cdutat ceva. ingustimea cum ar fi m6na de cele mai multe ori spre dezastru. $i datoritd acestei
exagerat.
treslurii ;;;l;;::r::,"y::-
rr@Durrr taaea ca gestul
sd pard_ reguli, domniqoara Martin, fiind pe jumitate spanioloaicd,
era inclusd in aversiunea lui.
- O doamnd! Unde? Unde
este?
Agata qi-a inibugit $i-a fixat din nou privirea pe peisaj, dar s-a g6ndit mai
_
cristopher g..r;.0 . o,,r+^ -^__
neruginati. bine, se va preface cI doarme, a$a nu va mai trebui sd asculte
1'lta
-N
Er -ri mai ,ti:'il:""'
ugurat auzind_o, ceea ce
nicio vorbd a... S-a mustrat. El era un domn, nu putea s6-i
plSteascd cu aceeagi monedl a insultei. Deqi credea ci
ostilita a sporit izbutise sd-i inchid[ gura pentru restul drumului gi in plus
- Dumnezeu existl! cur0nd vor ajunge la Whitam Hall. A oftat gi gi-a aplecat
vorbele' rostite spre tavanul capul pdni l-arezemat de peretele trdsurii, gi-a pus pdlSria pe
trdsurii, au ficut ca tdcerca
care a urmat sA devjnl. fa(E 9i a inchis ochii.
jnlbugitoare, dar niciunul dintre
nu a dat inapoi in atitudinea ei O impuqc[turd l-a ficut si tresard. A deschis ochii
l;i rd;;lce. dezorientat qi a vdzut ingrozit cd adormise cu adevdrat.
a lui. intotdeauna gtiuse Trisura se oprise, iar fata dispdruse de pe locul ei ca si facd"...
insulta primitd ar fi fost Dumnezeu qtia ce! $i-a cdutat pistolul in hain6. Mereu il lua
a atotgtiutoare il scotea
din cu el c6nd cilStorea, fiindcd drumurile erau pline de
na ca micufa vrljitoare
22 sI nu rdufrcitori, dar a observat stupefiat c[ nu-l avea. A atzit altd
23
 Anurru GnNew
impugclturd gi cai care pl
Iwr;rr-*tA
gi a inceput sd deschidi pentru cd altfel nu-gi explica schimbarea pdrerii in privin(a
trdsurii dar chier canrt infr(iglrii fetei.
piciorul
ni^i^-'l pe r-^ - rv
treaptl, ^,,-o^
-^ sticla
simfit o durere ascufitd in - Pentru cd dumneata dormeai, mi-am permis sd-(i
capul i s-a izbit brusc de ram folosesc arma qi sd ii infrunt pe r[uflcltori. Vizitiul a fost de
cum haina albastrl mare ajutor, de bund seamd. AmAndoi tilharii au fugit
i se pdta de s6nge la indlfimea insp[iminta[i,pdcat c[ unul dintre ei, drept rlzbunare, a tras
omoplatului; era ca gi cum un c.rbune
incins i-ar fi intrat in asupra tr[surii qi te-a nimerit pe dumneata.Ea continua sd se
carne gi ar arde-o. A simtrit o ugoarl
amefeal[ gi chiar dacd, a ocupe de ran[. Vizitiul s-a dus dup5 ajutor, cred cI nu va mai
izbutit sd se find de clanfd, a cdzutla
pamant cu un sunet surd. intirziamult. S-a speriat destul de rdu cAnd te-a vdnlit intins
la pdmAnt ca un pre$. Cristopher era suplrat. Adormise gi nu
A deschis ochii gi a privit cerul albastru. pentru
simtrit confuz. Arsura de la
o clipl s_a igi d[duse seama de primejdia reprezentatd de atacatori.
,
umrr frceasr injure gi atunci a intr-adevdr igi pierdea iscusinJa gi ruginea l-a fEcut sd fie gi
fost congtient cd nigte m6ini se
migcau pe er. oare voia sd-l mai brutal. A incercat s[ se ridice, dar mdna ei l-a oprit finin-
omoare? Ea il impugcase? Cu
o migcare bruscd, i_a oprit mlna
in momentul in care il iryunghia du-l la pdmdnt. Nu te migca.
din nou dar nu a putut sd
opreascd un geamdt care i_aiegit
din g0tul uscat.
- N-am sd stau intins aici. S[ ne intoarcem la Whitam
Hall gi md va vedea doctorul Harry. Daci te las sd continui
- Ajunge! DacI voiai sI mi o-o.i, ar fi trebuit s_o faci po{i s6-mi provoci gi alte rlni in plus fafl de cele pe care
cdnd eram incd in nesimfire,
i_a spus. Lasd incet culitul
sauam sd-fi rup mdna. lbs deja le am, pe ling[ un rdu ireversibil, a addugat.
Agata a r0s cu glas melodios auzindu-i vorbele, dar
s-a oprit un moment auzindu_i
.Agata vorbele gi deodatl Cristopher a stat cuminte sub m6na ei.
ochii i-au cdzutpe cufit, neinfelegdnd.
O clipd dupd aceea a
zambit gi cristopher a inchis o.iii - Te ingrijeqte deja un medic. Cristopher s-a uitat intr-o
din pricina durerii care parte gi-ntr-alta, dar nu.avdzttt niciun bdrbat. Ea a in(eles de
i-a strdpuns mdruntaiele. chipul tinerei
se transformase indatS. Surpriz[! El a oftat sim{indu-se din nou injunghiat.
complet, datoritd zdmbetului; per"uun
inger, nu un demon Fac o treabd bun5.
bdtdug.
- Femeile nu pot fi medici, nu sunt in stare de aga ceva.
--
incerc sd-fi scot glonfur din umir
cu cufitur. S_a uitat ra Vorbele lui au flcut-o pe Agata sd se opreasci. $i-a
el gi a continuat sd-r ldmureascd.
Ne-au atacatdoi bandifi, indreptat trufaq[ umerii, dar nu i-a rdspuns cum se agtepta el.
dar nu trebuie sd te ingrijo rezi,
noidoi le_am dat ce meritau. inlep6tura o duruse cu adevdrat, insd a reuqit sd se
Cristopher,.a oftat din nou.
stdpAneascd, spre marea sa satisfacfie.
- Noi...? a incercat sd intrebe.
Ea a zdnbit iar gi el a putut - Glontrul nu a atins niciun organ vital, totugi trebuie sI
.
desdvdrgili' Soarele arunca reflexe
sd_i vadd girul de dinfi albi
9i scot agchiile gi parte din {esutul care a pdtruns odatl cu
aurii in prrul ei brond glonful. Acum ili acord doar primul ajutor, cdnd vom ajunge
ciufulit. FdrI indoiald, lovitura la
capii incefogase gAndirea Ia...
24
25
 ,4ntorru GzNrvB Iunnsrn-tvtA
- Whitam Hall, a spus el fErd sd_qi desprindd p^,ir-." d. Se simlea cam ame{it gi a gtiut cd multe dintre vorbele
pe chipul ei.
care ii iegeau pe gurd se datorau laudanumului.
- CAnd vom ajunge acas[, voi coase rana qi o voi bandaja. Aveam pricinile mele sd md simt iritatd, i-a mdrturisit.
Cristopher a dat din cap doar, cdci se simfea pulin -
ameit. A fost o dezamdgire cd prietena Marina nu a venit sd md ia
- Ce mi-ai dat? aintrebat_o deodatd. din port. Nu dorm de mai bine de trei zile; nici nu-!i inchipui
Agata l-a privit surprinsd.
cAt de riu se pot imboln[vi oamenii pe mare cAnd sunt valuri
- Cum \i-ai dat seama? puternice. Am mers printre vomismente gi am curd[at
El a cldtinat din cap neincrezdtor. Gustul rAnced gi
pdstos
din guri era o dovadd limpede c[ ii ddduse un regurgitdri, in plus m-am ocupat de amefeli gi leqinuri, toate
tonic ca sd-i
aline durerea gi sd-l adoarm[. astea f6rd sd pot s[ md odihnesc Ai, drept bomboana de pe

- Ndddjduiesc c[ nu e cianurd, a spus pe un ton sarcastic. colivd, dumneata m-ai purtat ca pe un bagaj stdnjenitor din-
Ea a plesciit din limbd, nevenindu-i sr tr-o parte intr-alta Londrei.
creadd vorbere lui.
Englezul era chiar insuportabil. ii salva via(a O scurtd tdcere -a l5sat intre ei. Cristopher a fost primul
mulqumea cu insulte. Agtepta momentul
9i el ii cate a rupt-o.
si i_o ptateasca.
- Mi jigneqti, l-a mustrat acri. Niciun pacient de_al meu - Nu gtiu ce m[ deraryeazd mai mult, rana de glon{ sau
nu s-a pl6ns pdn[ acum de ingrijiirile mele.
El a gemut iardgi mirosul dumitale.
din pricina durerii provocate de degetul ei ap[sal Ea a frc;r;/" o migcare brusc[ gi Cristopher a gemut din
pe ,unu de
la umdr. fi-am dat pufin laudanum. nou. O merita, pentru ci nu se stdpAnise.
,,De ce simt nevoia s-o intdrdt?,,, s_a intrebat qi a qtiut
de - Ceea ce miroase este un amestec de ardei iute gi
indatd r[spunsul, chiar dacd nu voia sd-l recunour.a, grozamd,. Pus pe piele sub form[ de alifie alungd cele mai
r ,.
pirea de necrezut cd ea ii speriase pe atacatori multe lighioane gi, crede-md, pe vapor erau cu zecile.
in weme ce
el dormea ca un prunc. Lovitura suferitd de Cristopher trebuia sI fi binuit. Ea nu avea sd mirhrriseasc[
mdndria lui era
prea mare ca si-qi fini gura inchisd. cI singurul bilet pe care il putuse gdsi qi plSti era pentru o
- Nu cred nicio clip6 cd ai pierdut prilejul sI md faci sd cugetd in partea cea mai joas[ a vaporului, concret in zona de
plStesc pentru lipsa mea de cavaleri.-,
.u sd te citez. incdrcdmdnt. Nu mai am nicio rochie nepdtatd de vomd, aga
Agata a oftat,jignitd p6nd in mdduva oaselor. cd poti fi recunoscdtor cd. miros a grozamd qi nu a altceva.
Ea se
ardtase iritatd, gi obositd, e adevirat, dar englezal
sd-i rdspundd cu bruschete qi exces de egocentrism.
nu trebuia - Atunci ili dato ez o scuzd. Agata a ap[sat bandajul cu
putere ca sd opreascd hemoragia p6ni vor ajunge la
- O recompensd meritatd pentru o purtare grosoland, i_a destina{ie. Avea incredere cd strAnsoarea aplicatdrdnii va fine
spus ea trufaqa.
pdn[ vor ajunge la Whitam Hall. Cristopher a inchis ochii o
Unele vorbe ale lui incd o dureau.
clipd, in vreme ce ea continua sd-qi vadd de treabi. imi va fi
- Fdrd indoiall, vorbegte bl0nde{ea intruchipati, a replicat greu sd te iert cd mi-ai folosit arma frrd sd-mi ceri
Cristopher, dar frrd,intenfia s-o supere.
permisiunea.
26
27
 ,4runnz GrNrw
Iwryra-*tA
Agata a rds diing.ijo.u
englez, mai pdrea gi ingdmfat.
-Arma dumitare a fost bine folositd in m^inile mele, sunt
o Tata a fo
in fost destu
pi er a dat di 3
ar
Acumsrneintoarce-,:ff lJ#i,".fll[,t[Hi:",?#,1,:
VreSu sI ajungem 1a...
Agata era fascinat[ de John Beresford. Dincolo de
Agata a ldsat fraza neterminatl.
I se pdrea cu neputinfd aspectului lui serios qi matur, se ghicea un blrbat fermecltor
sd-gi aminteascd numele.
gi atent. Radia gentilele qi un aer nelinigtit qi tainic ce izbltea
- Whitam Hall, a completat Cristopher in vreme ce se s5-i a[A]e curiozitatea femeiascl. Strdlucirea din ochii albagtri
ridica.
nu i se stingea niciodatd gi nu putea sd nu-l mai priveascd
' a$a gi acum nu putea si se prostit[. Tdmplele ii erau pufin argintii dar asta nu fEcea sd
rul ei. Cdnd s_a ridicat in toatd par[ mai in virst[, dimpotrivd, ii dddea o infEJigare distinsd.
ifit saliva cu greu, cu toful Singurul bdrbat distins pe care il cunogtea gi putea s[-l
masculin. A privit pieptul gol egaleze era contele de Zambra, Alvaro del Valle, ca gi fiul
firI sI clipeascd. in weme ce il dezbrdca,
nu observase c6t de acestuia Lorenzo, dar ei nu dovedeau elegan(a aceeainnscut[
putemic qi viril era dar acum, cu
fiecare migcare pe .*. o Ar.u pe care o aveau unii b[rba]ii privilegia{i, printre care qi gazda
ca s,-gi pund din nou crmaga,
mugchii i se vedeau gi ir arltau ei. John a intors fila ziarului frrd sd-gi ia ochii din el qi, prin
ca pe un brrbat foarte atrdgdtorgi
primejdios. A gtiut cE d*-;i
pAnd acasl o sd i se parl foarte acest gest, a atras din nou aten{ia Agate| Gesturile ii erau
lung; imaginea trupului v6nos blinde iar felul de a da din cap, elegant, ca gi cum totul la
i se intiplrise pe retinl gi se
ruga in"'
gi fi dat seama de interesul nu_ el ar fi fost m[surat dar nu studiat. Amdndoi se aflau in
trupesc Nu sufrageria ampld, impodobitd in culori vesele. Prima impresie
era singurul bdrbat pe care il
vdzuse dar a Agatei,dupd ce avdztttcasa, a fost cd nu pdrea o regedin{[
cel mai spectaculos, da. Din fericire,
cdnd vor ajunge la englezeascd. in spatele culorilor frumoase, se aflau niqte
va displrea din viafa ei pentru
,d:r:,Ifr", totdea,na. Acest gdnd m6ini de femeie nebritanice, putea sd jure. S-a uitat la ceagca
r-a provocat o senzafie de addncd.u$urare.
pe care o finea in mdini gi i s-a pdrut superb6. Desenul cu
flori galbene se arrnonizaperfect cu frunzele verzi. Totul in
casd radia elegan(i qi bog5(ie. A qtiut, f[rd sI-i spund nimeni,
c[ familia Beresford era foarte instdritl gi de neam la fel de
vechi ca al prietenei sale Marina. Aceasti descoperire a fEcu-
28
t-o si ridice o spr6nceand; ea era un amestec destul de ciudat
29
 ,4runnz GnNsw Iwr;ra-uA
datorit[ imprejurdriror care au dus ra na$terea
sa. Fiicd a unui irllat cd doctorul Harry ii cususe rana gi ii bandajase um[rul
tatd franccz, care lupta impotriva spaniolilor
gi a unei tlar acum, imbrbcat impecabil, nu plrea defel rdnit. Agata a
spanioloaice care se rdzboia cu francezii.
,,putea o nugt".. .e rcgretat cd nu purta braful susfinut cu o egarfi de g6t, ca sd-i
fie mai extravagantd?,,. Acest g0nd a ftcut_o
ap.oape ,d lina umdrul imobilizat; astfel, vindecarea ar fi mult mai iute.
izbucneascl in r6s. Dar s-a.or..tut, nu
era un amestec ciudat Cristopher s-a uitat lafata care tinea in mAini o ceagcd de
ci o femeie cu un pdrinte destul de neobignuit
iar tatdl ei nu cafea qi care il privea cu sprdncenele ridicate, cu o expresie
accepta si renun{e lapartea galicd,ce
?i revenea, fiindc6 ea se irrtrebdtoare. Purta o rochie cu flori de culoare purpuriu
simfea cordobezd din cap p6nd_n picioare
dar era foarte greu intens gi foarte pufin potrivitd pentru vdrsta ei qi pdrul prins
sd te simfi adevdratcdnd toli ceiralfi
te socotesc o ciudr{enie. irrtr-un coc la ceafi dar atAt de strdns inc6t Cristopher s-a
sunetul hohotului refinut r-a frcut pe John
sd ridice ochii gdndit cdva avea o durere de cap groaznicd dacd nu sllbea
peste marginea filei de ziar, ca
sd se uite ra ea. Agatazatmbea ircele. Fdri s[ vrea, a schilat un gest badocoritor ca rdspuns
cu privirea fintitd pe cea$ca pe care
o finea in m6ini, dar frrd la privirea ei, ceea ce a fEcut-o sd-l fulgere cu privirea.
sI bea din ea gi imaginea fetei i s-a p6rut peste
fermecltoare. A impdturit ziarul gi I_a
mdsurl de John a observat uluit schimbul de priviri dintre
ldsat pe colful mesei tlomnigoara Martin gi fiul lui cel mare. Exprima amuzament
largi ca s-o priveascl mai bine.
din partea lui gi ofensd din partea ei. Era pentru prima oar[
- Cafeaua e bund, te incredin[ez. Ea a tresdrit la auzul in mulfi ani cind fiul lui ardta o atitudine alta decAt
vocii lui John. intotdeauna aduc din Spania
o cantitate indiferentd in prezenla unei femei gi acest amdnunt l-a
indestuldto are ca sd nu lipseascd la
Whitam Hall. umplut de un adevdrat interes.
-Vzitali des fara mea? Intrarea intempestivi a lui Arthur qi Andrew l-a fEcut pe
Intrebarea fusese rostitl cu un real interes.
John a vdnfi_o Cristopher sd ia loc in dreapta tatllui s5u. Arthur s-a agezat
duc,ndu-gi cea$ca labuze,f,rd sd inceteze
sd_l priveascl. Dar chiar in fali iarAndrew aldturi de Agata. John s-a uitat la fiii
nu a putut s5-i rdspundd din cauza apariliei
in sufragerie a lui mai mici gi s-a intrebat cum puteau sd fie atdt de diferili
intdiului sdu ndscut. Cristopher s_a oprii
in prag, ca qi cum s_ar unul de altul. Chiar dacl aveau o infd(igare foarte asem6-
fi indoit dacr sd intre sau nu in incdpere.
A scrutat-o cu privirea ndtoare ca inillime gi constituJie, la fire gi purtare erau foarte
pe Agata. Ea s-a sim{it priviti de parca
ar fi fost o cat6rcd scoasd diferiti.
lavdnzare in pia{d. A ldsat cea$ca pe masd qi
gi_a privit
sd vadd dacl nu era pdtatA sau gifonatl,
finuta, -Ai dormit bine, domnigoar[ Martin?
dar infr1ig area'ei era Agata s-a intors cdtre Andrew, care ii pusese intrebarea,
imaculati; mI rog, a recunoscut cd nu la
fel ca a lui. cu un zdmbet pe buze, in vreme ce finea cea$ca de porfelan
Cind in sfhrqit au ajuns la regedin{d, in dup[_a
miaza de pentru ca lacheul sd i-o umple cu lichidul intunecat. O
dinainte, Cristopher o ldsase impreun[cu
bagajul pe treptele secund[ dupd aceea, au adus de la bucdtlrie o tavd plind cu
de la intrarea conacului qi dupd un
salut poriticos gi deosebit croasante, gogogi gi biscui{i proaspdt copti. Aroma dulce era
de rece, plecase gi dispdruse din fa{a privirii
dimineafa aceea in sufrageria familial5. pufin
.i para i, delicioasd gi a frcut-o s6-gi lingd buzele, era intr-adevlr
dupA aceea, a l'lamdndd.
30
3l
 IwZsTE L,IA
Arutnz GBNnw
va fi nevoie' Prefer
- Foarte bine, lord Beresford, i-a r[spuns politicoasd. - Mul1ume.", lo'J-B"'"'ford' dar nu
sir md odihnesc la Whitam Halt
pind vine prietena mea
RAsul indbugit al lui Arthur a frcut-o sd-gi indrepte atenfia
spre el. Spusese ceva amrrzant? Nu gtia. Marina, a rdspuns cu glas tremur[tor'
- S5-i spui lord lui Andrew e ca gi cum ai spune domn John a priviro cu neobignuit interes'
sofia sa vor sosi peste o
unui porc. - Dar lord McGregor 9iVa trebui sd i1i c[utdm vreo
Dar cel pomenit nu s-a supdrat din pricina comparafiei, siptdmind, i-a spus et uimit'
era prea ocupat s[ mestece jumitatea de gogoaq[ caldd pe tlistrac[ie pind atunci'
pe cristopher, care igi pdstra
care gi-o vdrdse in gurd; cdteva fire de zahdr i se lipiser[ de
btza de sus, dar el se ocupa deja de ele. Agata l-a imitat 9i, o ul s[u atrdgltor' Continua s[
rn gurilei aizbutit s-o enerveze'
sim{ind gustul pl6cut gi suav pe cerul gurii, a inchis ochii
stat pe un tron qt
incintati. Croasantele erau aproape la fel de bune ca acelea Clu* prrt.u sd stea la masd de
de la Paris. clemonstrAn d a$rta indiferenld
a sd caut ceva"'
Cristopher stdtea incruntat. Fiecare miqcare pe care o - Mi-ar pldcea sd md intorc din git crescuse p6n6
flcea domnigoara Martin era urmdritd de el, abia conqtient Nu a terminat propozilia; nodul
John i-a privit chipul mihnit
de asta. Eafrcea gesturi iufi gi deloc elegante cu miinile de ajunsese de mdrimea unei nuci'
cu
c6te ori vorbea, ca gi cum ar fi incercat sI int[reascd inlelesul ffietegAnd pricina' Trecuse de la veselie la tristefe
vorbelor. iuleala fulgerului.
intoarcd la Londra' John nu
- Astdzi sunt foarte binedispus gi te asigur cd nimic din ce - Cristopher trebuie sddinse expresia intAiului sdu ndscut
spui nu va putea s[ schimbe asta, pot sd te incredin[ez, pierdea niciun amf,nunt
nu va avea nicio
i-a rdspuns Andrew lui Arthur. cind a ftcut sugestia' iml inchipui cd
- S-ar cuveni s[ o inso(i(i pe domnigoara Martin la pricind sd nu te insofeascd'
cap' cAnd Arthur a
Portsmouth. Poate vrea sd cumpere citeva suveniruri inainte Cristopher deja iegaauiu dind din
si plece spre Ruthvencastle. spus:
Agata a ridicat brusc privirea auzind sugestia lui John. - voi insoii eu, domnigoard Marttn'
Te
qi ai Agatei sd se
Ea nu putea si cumpere nimic, banii i se pierduserd pe drum, Oferta lui a fdcut ca ochii lui John
la fel gi obiectele personale. $i totul din pricina unui englez indrepte spre el, cu surprindere' :-- r-r,-..-^+x
a izbutit sd spun6' cu desdvirqire
tulburat['
in{epat gi prea arogant ca sd-gi piardd vremea incercind sI le - Mulfumesc,
confortabild'
recupereze. Privirea i-a zbwat de la chipul lui John la cel al Tdcereas-a l6sat deodatd in sufrageria
atacafi? Nu este ceva obignuit
lui Cristopher apoi a strdns buzele de suplrareacare inc[ nu - Te-ai speriat cand a1i fost
ii trecuse. Sd-gi aminteascl de colierul de perle al mamei sd dai peste rdufd"aioti pe
clrumul principal dintre Londra 9i
Bine ci te insolea
sale, pe care nu va mai putea s5-l poarte, ii smulgea gemete Portsmouth, dar uneoii se intimpld'
din inim5. Ca gi de cameea in care pdstra porhetul p6rinJilor Cristopher.
sd fie mai nePotrivit6?"
ei, fEcut la pufind vreme dupd nunta lor. ,,Putea intrebarea lui Andrew
32 'J
 Antertz GeNrw
qi-a spus Agata. ii e
nici nu.voia sd exag
IwrSrn-*il
gteaptd pr ezen\a dumitale.
tarea unui englezin{epat care
a

Trebuia sd refuze de indat6.

nu merita asta. Tofugi, a ldsat ca
intelepciunea sd vorbeascd
prin gura ei, chiar dacd eramanipuiatd - Ar fi foarte nepoliticos sd nu rlspund la o invitalie
de diavol. llcut[ intr-un chip atit de binevoitor? s-a aventurat sd
- Din fericire mi inso{ea lorJ Beresford gi m_am simlit ?ntrebe, neludndu-gi privirea de pe chipul gazdei ei.
permanent apdratd, de el, a spus
fErd si_gi ia privirea de ia Nu avea nicio rochie potrivit5, in afard de una.
Andrew. Doar Cristopher a- simtrit
batjocura din vorbele
rostite de spaniolo aicd' dar chipur - Foarte nepoliticos, i-a r[spuns John cu un zdmbet in
nu i-a tr'dat nicio emofie. colqul buzelor fine. Agata s-a gdndit ce scuzi si invoce ca si
A dovedit un curaj nemaipomenit infruntdndu_i
pe bandili, fie scutitd deprezenlalaacea ilustrd cin6. Vei merge insofitd
a continuat ea. Este visul oricdrei
fete de cincispr u^', de Arthur. Andrew a ridicat cu interes o sprAnceand, auzin-
sr se simtd in siguranfd in compania "r""*domn
unui adevrrat du-l pe tatil lui. S-a gAndit cd domniqoara Martin va muri de
englez, a incheiat Agata., u."u.te
frazd sarcasticd. plictiseal5 in compania fratelui s6u. Nu trebuie sd ui(i c[ egti
John gi-a privit fiul, care continua
s5_gi menfi nd aten[ia o tAndr5 debutantS. Ea nu inlelegea vorbele lui John. O
asupra cegtii de ceai, strlin de
comentariile fals _dgril;;; tdndrd debutantd? Chipul i-a ardtat nedumerirea pe care o
ale domniqoarei Martin, dar zvAcnetul
uqor din ochiul sdu sim[ea, dar marchintl aincercat s5-i l[mureascd indoielile.
drept ardta c6 nu se sim{ea la fel
qi tatdl lui s-a intrebat ce naiba
de nepdsdtor precum pirea FiecSrui invitat i se acorda un inso(itor, in cazul unei
s-o fi petrecut intre ei, care doamne, sau o insolitoare in cantl unui domn. Pentru cd nu
sd justifice acea aparentd
ostilitate gi frazele cu indoit *f"i;; cunogti regulile noastre englezegti, am socotit nimerit sa i1i
ale tinerei.
dau dinainte un insotitor care sd nu-ti fie strdin gi care sd
-Dacd e cineva in stare sd pund pe fug[ nigte rlufrcitori poatd s[ te conducd cu succes pe durata serii.
pur gi simplu doar cu o privire,
acesta este Cristopher al Acum inlelesese. Agatas-a uitat laArthur, care s-a inrogit
nostru, a rdspuns Andrew in glumi.
Nu_i aqa, frate? sub privirea ei. I s-a p6rut un aminunt incAntdtor, nu mai
Agata era foarte nedumeritd; infepdturile
ei nu ar.useseri vdzuse niciodat[ rogeatd pe chipul unui bdrbat. S[ creascd
urmdrile 7a care ndddjduise. pesemne,
englezului ii curgea inconjurat[ de veri, cei mai mul{i dintre ei tdlhari, ii ddduse
olet prin vene.
o imagine asupra birba(ilor foarte destins[ gi diferitl gi de
- Diseari vom cina la palatul Casterham, i_a inqtiin{at aceea i se pdrea foarte greu sI gi-i inchipuie pe v[ru] Lucas
John. Am incredere cd vef fi punctuali.
Atenfionarea citre sau pe guralivul de Felipe inrogindu-se din pricina privirii
cei trei fii nu admitea discufie.
Agata a fdcutochii mari, unei femei.
ingrozitd" Ea nu putea sd asiste
ra o cini atdt deinsemnatr.
Sau da? De buni seamd ci nu!
Era un musafir impus, cu
- Onoarea ar fi trebuit si ii revinl lui Cristopher, pentru
cd este cel mai mare.
niciun chip nu putea sd_i pun[ pe
Beresforzi intr_o asemenea Andrew a ldsat vorbele s[ cadi ca din intdmplare. Cel
situalie. Se in{elege, domnigoard
Martin, dumneata ne vei po-errit gi-a fulgerat fratele mai mic cu privirea, din pricina
insofi in calitate de oaspete special.
contere casterham indrdznelli lui. Ultimul lucru pe care il dorea la o cind
34
35
 Aaurru GnNaw
Iun6"rn-uA
era sd_i fin
Avca p[rul strdns la jumdtatea capului gi l5sase cAteva bucle
ata nu vo'ta uie ca sugestia lui Andrew sd
lrbcre pe umeri. Agataa considerat potrivit sd nu-qi facd giji
patriarhului Beresford. 1lcntru pierderea unor ace de pir in timpul cinei, dar t[cerea
tlin interiorul tresurii o flcea s[ fie gi mai nervoasd decdt voia
- \6. fi o pldcere, lord Arthur. Ndddjduiesc cd voi fi o sii admitd.
companie potrivitl Ia masd.
Cristopher era conqtient de stdnjeneala fetei. Stdtea chiar
- Domnigoard Martin, pllcerea va fi a mea, ardspuns in fafa lui gi era imbr[catd nepotrivit pentru o cini de gal5,
tdn5rul cu timiditate.
rlar niciunul dintre Beresforzi nu i-a ardtat-o, ca sd nu se
. Glasul ii sunase prea trist dar nimeni nu a dat insemnitate
qi au continuat micul dejun luEineze. Lumina felinarului trdsurii smulgea scAnteieri
vorbind despre lucruri banale.
p[rului ei blond care, pentru o c1ip6, i-a amintit de unduirile
dunelor de pe o plaj[. Buclele se loveau de urechile mici,
lirrd cercei. Singura bijuterie pe care o purta, in afard de un
rnic pieptene din sidef gi perle pe care qi-l pusese intr-o parte
ir cocului, era un crucifix simplu din aur agd\ath gi.l cu un
lanj fin. $i-a frgdduit sd se intereseze de valiza care se
pierduse cu cdteva zile in urmd, c6nd se va intoarce in
Trlsura i se pdrea prea micd. ii lipsea agitatul oraq; mdcar acest mic gest de compensare ii datora.
aerul din pricina Andrew se uita cu mare interes lafran\uzoaic[ sau trebuia
nervozitdlii care o st'p'nea. iqi petrecuse
toatS ziua aleg,ndu-
qi toaleta cea mai potriviti s[ spund spanioloaicd? Avea galul strdns peste piept ca gi
pentru cind, dar nicio haind
nu i se cum ar fi fost un scut de apdrare. Pentru c[ in vehicul nu
ylrea indicatd pentru eveniment. Slujnicele de la
Whitam incdpeau decAt patru persoane, John hotdrdse sd meargd cu
Hall fuseser' foarte cumsecade gi
toate hainele ii erau curate
gi cdlcate de parc' nici nu Devlin Penword in tr[sura acestuia. Cei doi b[rba[i erau, pe
ar fi indurat vreodat' neajunsur,e
traversdrii pe mare. in cele lAng[ prieteni, rude gi profitau de orice ocazie ca sd
din urmd, alesese o rochie de
culoare albastru turcoaz gi cu vorbeasc[ despre nepofii lor, pe care ii adorau.
dantela de culoarea firdegurui
la decolteu. Mltasea era noui, iar
croiala acceptabild, dar
- Nu ai de ce sI fri agitatd' Glasul lui Andrew a risunat
acum regreta cd nu aoordase mai in t[cerea din trdsurd ca un aleluia de speran{[. SirArthur te
multd atenlie moaei. in va apdra de orice rdu.
ultimii ani, principalul ei interes in via(i
fusese sd studieze. Agata a incetat sd mai priveascd peisajul ca s[-gi punl
Dar studiul se dovedea destul
de costisito r, iartatdrei nu inota
in bani; solda ca ofifer in retragere ochii pe el dar pe drum s-au intAlnit cu cei ai lui Cristopher.
era derizorie. S_a hotdrit
si-gi completezefinutacu un gal Avind spatele rezemat de spitarul din catifea, o parte din
spaniol din danteld tol.d;;;
mogtenit dc la bunica matemi. chipul acestuia era in penumbrd dar a putut si ii vadd ochii
ii cumparase bunicur Gin6s strdlucitori care o priveau indescifrabil.
inainte cardzboiulsd distrugi
gi pe oamenii ei.
36 ""orro-iu'1d.ii - Mullumesc, a izbutit sI bOiguie cu timiditate. \,bi
)t
 Arutnz Gpxrw
?ncerca sd nu-{i
Iwn;rn-uA
uit sfatul t,
- Lady lsabella Kelly este fiica unui conte sc[pdtat, dar
a3i
t-a -l-1,,ff'j::'::'^::^'1:!'"
, mustrat f
Arthur cu glas sec pe fratele sdu
giume oi, o,i..,
o-
cu o dotd generoasd. Chiar daci nu aurul pe care il posedd
zi"iSi vei da seama cd lumea nu se invArte
mai mic. intr_o strilucitoare a persoanei sale, ci un sughif
cste partea cea mai
in jurul tau gi al
ideilor tale. deosebit pe care gi-l face auzit cu fiecare silaba pe care o
Izbucnirea i_a hnt prin surprindere rosteqte.
pe cei din trdsurd.
Arthur nu-gi pierdea niciodatd cumpdtul,
pentru nimic.
- Isabella este destul de frumoasd, a ldmurit-o Arthur pe
chipul lui Andrew continua sr fie z'mbitor Agata, ca gi cum ar fi fost nevoie ca ea sd cunoascd acest
in ciuda criticii amdnunt.
dure primite gi Agata gi_a spus
cd nimic nu izbutea sd il
nec'jeascd sau sd ii strice buna
dispozitrie cerui mai mic
- Iar Julie Freeman, a continuat sI spund Andrew, este
dintre cei trei Beresford. Era cer cea mai tenace vdndtoare de soli din cdte am cunoscut. S-a
mai iesel gi mai nepdsltor.
Pe ea o incdnta sd_i asculte
lumele.
oprit o clipd ca sd tragd aer in piept. il urmdregte qi il
hdrfuieqte cu neruqinare pe Cristopher gi uneori intr-un mod
- Invidia md face sd mi exprim aga, a recunoscut pe un
ton atdt de frustrat inc6t a sunat patetic. de-a dreptul vulgar. Andrew a t[cut un moment. Degi, dacd
Tu cer pulin vei'purta
o conversafie pracut, gi interesantd e sd aleg, prefer sughilul Isabellei dec6t tertipurile Juliei.
murfumitu ao-"isi*"i
Martin; dimpotrivd, Cristopher gi
cu mine vom fi;r;ii:;
- $i nu puteli sd faceli schimb sau s5-i da{i o sugestie
ascultdm vreme de ceasuri nesfdrgite gazdei despre insofitoarele voastre? a intrebat, camzdpdcitd,
c6t este d. g.", ,a
ftxezi florile din stofr pe borurile de ldmurirea lui Andrew.
pata.iito. d. dr.fi;;j
mai bine, a continuat, cdt de n - Un domn englez nu gi-ar jigni niciodatd gazda
cdnd faci o plimbare pri pun6ndu-i sub semnul intreb[rii bunul gust in alegerea
armdsari condugi inso{itorului sau insofitoarei la mas6. Agata gi-a infipt
de
londonezi, dar strdini de pupilele pe figura aproape ascunsd a lui Cristopher, care se
rasele amazoanecare incearcd
sd respire un pic d.e. aer cural gi mentinea intr-o tdcere desdvirqitd. Oare el detesta compania
singurul lucru pe care il
.r.dur. "
izbutesc este sd inghitd p.uf domnigoarei Julie la fel de mult cum o detesta Andrew pe
Agata era uluitd. Andrew nu putea cea a Isabellei? Dar iubitul meu frSlior Arthur va avea
sI vorbeascd serios ori
da? enormul privilegiu de a sta de vorbd cu o fat6 absolut
normal[ qi fermecdtoare, despre vreme, politica din Spania,
- SI dea Dumnezeu se_fi fi picat Isabel la, i_aspusArthur,
rdzbundtor' Geamdtur rui Andrew serbdrile cdrnpenegti pline de fete frumoase gi chiar despre
a sunat foarte adev.rat in
urechile ei; nu pSrea s5 se prefacd. pasionantele lupte cu tauri.
Merifi astr gi chiar mai mult.
Agata qi-a astupat gura cu mAna inmdnugat[ ca sd-gi
- O prefer pe Julie dec6t pe Isabelia, i_a replicatanA..*
amuzat. indbuge risul. Ea nu vorbea despre vreme, politicd sau tauri.
Putea sI vorbeasca despre cum se disecd un cadavru sau cum
-Cine sunt Isabella gi Julie? a intrebat
Agata foarte
curioasd. sd recunogti febra tifoidd, deqi, cu siguranfd, acest subiect
38 de conversalie nu ar fi potrivit pentru o cini festiv6.
39
 Arunnz GtNnw Iunrsrn-*il
- gi intel ige ntd,, a addug ,,Mdi sd fie! Ascu(igul vocii lui ar putea sd se ia la
cd domnigoara Martin, pe I
intrecere cu sdbiile toledane'.', s-a gdndit Agata. L-a privit in
medic pe care o cunosc. l'a[ddar Cristopher i-a oferit o privire inofensivd de zeflemea
batd nebunegte in piept. De ce sau dispre!, nu gtia prea bine.
er rlmdnea in afaradiscufiei?
- Ce vrei sd spui cu a atrage prea mult aten(ia asupra
persoanei mele? l-a intrebat cu o anume nepldcere pe care nu
- Foarre rrumoasd ei irt....ffi ffi:,rJJTjil f"[H. s-a deranjat s-o mascheze.
Arthur, te vor invidia tofi domnii
de la cini gi pentru asta te
urisc. - Spaniolii Jipd prea mult, a rdspuns el pe un ton
indiferent.
Agata gtia cd tAndrul nu vorbea serios
ur,gte fratele. in ciuda scurtei wemi
c6nd spunea cd iqi
petrecute ra whitam Halll
- Cristopher ur[gte tot ce are leg[turd cu francezii sau
putuse sd observe enonna c rmaraderi
spaniolii, a intervenit Andrew glumef. Dar adu-{i aminte
e careexista intre ei. zicala,,Cdinele car e latrd nu mugcd".
)
Eal-a privit cu sincer[ recunoqtinld. Zimbetul larg al
u
tindrului ar putea sd topeascd inima cea mai rece. Era al
c
naibii de chipeq, ca gi fratele siuArthur, dar Cristopher avea
care nu il controla. A fost un
un magnetism sdlbatic qi intr-o anumiti mdsur[ crud, care ii
sI md facefi sd uit ceea ce a
atrdgea atenJia in mod constant fEr[ sd poati evita asta.
griji. Noi, fra{ii Beresford, te
vom teri lady McGregor uu
- "CAinele care latrd muqcd pu[in", l-a corectat cu glas
melodios.
cape "Lr"
argrnt. Andrew a inclinat din cap in semn de incuviin{are dar
O cila aunilnumelui de femeie Agata nu a apucat sd-i rlspundd cdci chiar in acel moment
mdritatd" al prietenei sale. I-ar fi pldcut
la nunti, sd-i fie naq5...
at6t de mult sd asiste trisura s-a oprit in fata unui conac care a l6sat-o cu gura
cdscat6. Era maiestuos, demn de un rege gi indat[ s-a incruntat
^ - \,6i putea sd vorbesc in francezd, pe timpul cinei? ingrijorati. Ea nu era obignuiti cu protocolul englezesc dar, ca
eArthur s_o priveascd uluit. La sd fim sinceri, nici cu cel spaniol. Singurele ei momente
ut un inceput de zdmbet. Nu maiestuoase au fost in palatul Zambra gi in compania prietenei
lezd qi presimt cd spaniola nu sale Marina gi a fratelui acesteia, Lorenzo. $i atunci, cum o sd
Laici, nu_i aqa? a addugat cu facdfa[d unei cine cu nobili englezl?
interes.
- \,bi incerca sd te ajut in toate, nu trebuie s5-(i faci griji.
legdturi cu francezii, a spus Glasul senin al luiArthur i-a p[truns in str[fundul inimii.
vorbe acre a participatpentru Ya avea cel mai bun insolitor la masd, nu ar trebui s[-gi facd
bine si nu uifi, a avertiza_ griji pentru fleacuri, dar iqi frcea.
o"'u Agata a luat braful pe care Arthur i-l dldea inainte de a
nu atragi prea murt atenria r.rrJlXl',:?#fl*i ffl cobori cele doud trepte ale trdsurii gi cAnd a ridicat privirea
40
41
 ,Lrutrru GpNrw
din pdmdnt, Cristopher dispdruse din cAmpul vederii ei.
$i-a inchipuit cd probabil era domic s6 se indepdrteze de ei
gi din nou s-a intrebat de ce era atAt de singuratic, dar gi_a
fixat atenfia pe tAndrul chipeg care o conducea pe scAri in
sus' spre intrarea in conac. John gi Andrew ii agteptau, aldturi
de un blrbat foarte distins, despre care Agahs-a gdndit cd
era de acelagi rang gi v0rstd ca gi marchizul de Whitam.
- Domnigoard Martin, dd-mi voie sd (i-l prezint pe bunul
meu prieten Devlin Charles penword, duce deArun qi socrul
fiicei mele Aurora.
Agata i-a zdmbit ilustrei figuri. Avea p[ru] c[runt gi des
9i miini mari dar moi.
- Este o adevdratd pldcere, domnigoard Martin. Ducele
i-a luat mdna gi a dus-o labuze cu un gest atdtde firesc inc0t
a frcut-o s[ se simtr tulburatd gi incantatd totodatd. vorbea
spaniola! Glasul ducelui era grav gi puternic, avea siguranta
omului mulJumit de viafa gi implinirile sale. Era cu adevdrat
impundtor gi c ii era m6ndr5, a primit_o cu
bundvoinfd gi bagtri. Arthur va fi cel mai
invidiat bdrbat al serii, pot sd vd asigur de asta.
Agata a zltmbitfericiid, chiar dacd-gtia c[ nu era frumoas[
gi nici nu avea un chip deosebit se simfea bine printre acei
oameni elegan{i gi rafina(i. gi-a inchipuit c6 seara putea fi
minunatd.
Seara se dovedise un dezastru des[v6rgit, dar, din fericire,
putuse sd fugd in grldin[, unde agtepta sosirea lui Arthur, cu
o bruturd rdcoritoare. Scuza rostit[ eraadevdratd. chiar avea
42
IwrSro-uA
rrcvoie de un moment in singurdtate. Agataa cobordt treptele
spre tufele de trandafiri qi indatd mireasma pdtrunzdtoare a
llorilor a invdluit-o cu prospefimea ei dulce' A mers spre
liintana rotund[ din piatr[, cu statuia lui Neptun sculptata pe
ca. S-a aqezatpe marginea lucioasd qi a indl{at chipul cdtre
noaptea intunecatd qi instelat6.
Se simlea chinuitd, jignita' Mai multe doamne goptiserd
vorbe neplScute gi ustur6toare cdnd Arthur o conducea
inspre sufrageria find 9i elegantd. La inceput, nu ddduse
insemn[tate dar stinjeneala tindrului a luat-o ca pe o ofensa
personald. in plus, chipurile pline de dezgust qi jignirile
stdruiserd pe toata durata cinei, provocandu-i o stanjenitoare
senzalie de rdu fizic. De ce naiba spusese cd era pe jumdtate
fianfuzoaicd? Nu era ea vinovatd cd era un amestec ciudat,
degi recunogtea cd ii transmisese stanjeneala ei 9i lui Arthur,
oare inrSutdlise totul incercflnd s-o ajute. oare numele ei
franfuzesc nu o trdda drept o invadatoare? Fir-ar sd fie! Era
nevinovatd de rdzboiul care avuse loc intre cele doud patrii
ale sale iar tat6l ei nu era vinovat cd se n6scuse de partea
gregit6. A oftat intristatS, sim(indu-se imp[rfitd intre
simldminte. igi iubea din suflet tat[], pe Jean Michel, 9i
putuse sd vad[ cu ochii ei iubirea pe care o avea pentru
mama ei, Maria Isabel. in ciuda absen{ei ei, faptele ii
dovedeau convingerile qi t6ria inimii. Jean Michel indurase
vreme de ani jignirile gi atacurile spaniolilor care urau tot
ce avea legdturi cu francezii; dar niciodatd nu rdspunsese
atacurilor. Hotdrdse sd riminl in Spania in ciuda infrAngerii
suferite in r[zboi. Faptele lui de iubire necondilionata nu il
rdscumpSrau in ochii lumii? $i cine erau blestema(ii dia de
englezi ca sd se erljezein judecdtori ai rdd[cinilor ei? ca s5
igi dea cu pdrerea cu atitalibertate, flrd s[ cunoasc[ pricinile
qi imboldurile sale?
Totugi, nu trebuia sd-i fi rdspuns lui lady Margaret intr-un
43
 ,4arcnz GrNtw
Iwryrr-uA
mod atdtde brusc, in ciudau"rffi Sprdncenele blonde ale lui Cristopher s-au inllfat deodati
un musafir gi nu avea niciun drept
sd se arate arfdgoasd sau intrebdtoare in fa(a insultei neruginate.
sd pund la indoiald bundvoin{a
fam,iei Beresfor{ ut .aJ - Ia te uitd! a exclamat, surprins in parte de izbucnirea
oaspete era. Se simfea atdt de sup5ratS
inc6t inima ii b5tea in sa. O femeie care gtie sd-gi foloseascd limba gi pentru
tdmple cu un ciocdnit neincetat.
$i in starea aceeade flurie qi altceva decAt sd umezeascd firul de a[d ca sd il bage in ac.
resentimente, Cristopher a venit
dupd ea ca s_o ducd Agataa rdsuflat atAt de puternic incdt aproape s-a inecat.
in palat, cu obignuitul sIu disprei gi aroganfd. inapoi
Cu toate Sd umezeascd a[a...!
acestea, dacd de ceva era sigurd
Agata era cd nu va mai - Ia te uit[! a repetat cu ochii ca niqte pumnale. Un bdrbat
ingldui ?nc, o jignire in noapteu r.."u'irf"mald
9i qi_u re.rui care igi dd aere folosind vorbele in fa{a unei femei frrl
pe cel mai mare dintre frafii
Beresford neputinfa pe care o apdrare.
simfea gi furia care o st[pdnea.
,,igi di
aere?", s-a intrebat Cristopher, dat ea nu era
- Fratele meu se simte atdt de tulburat cd,li_aingdduit dispusd sd se opreascd din acel rdzboi verbal pe care il
sd-l convingi sd te lase singurl, incdt
goviie si vin5 dupl incepuseri gi nici el nu ii va ing[dui vreo pauzd.
dumneata. De aceea, mi_am luat
locul lui. ochii Agatei s-au redus Ia
libertatea de a o face eu in - FIrd indoial6, egti supdratd gi nu gtii ce spui, i-a rdspuns
o linie, auzindu_r. imi cu condescendenf5. Dar, dacl englezii invidiazd ceva la
inchipui cd, f*ea dumitare indrdzneafd,
pricina qi nu temperamenful moale
trebuie sd fi fost spanioli - mI mlrginesc s6-[i citez vorbele -, este
al lui Arthur, dar oricum capacitateaacestora de a nu face nimic in cea mai mare pafte
o gregeald pe care trag nldejde ci
1 trt n_ai s_o mai faci. O a timpului.
fatd nu poate rdmdne neinsolitA, Ochii Agatei s-au deschis cdt farfuriile. $i atunci toatd
chiar dac[ pitimegte a. ,,
Ea.voia s5_i rispun dd,, d,ar mdna incordarea acumulatd, neplicerile gi insultele din noaptea
lui a oprit
ului. Te rog, data viitoare st6p6negte_gi aceea au alcdtuit un vulcan care a erupt iniuntrul ei. Un
fiiea
la o masd unde se afld oameni inteligenfi. blestemat de englez indr[znea sd o insulte! O frcuse
Spatele Agatei s-a incordat aidoma trAntori{5? Md rog, pe ea gi pe spanioli in general.
corz,or unei ghitare.
A luat vorbele lui Cristopher in cel
mai rdu chip cu putin(6. - Pdrere care diferd, fErd nicio indoialS, de cea a lui sir
Rigiditatea atitudinii lui i s-a pirut peste Francis Draker. Nu a existat gi nici nu va exista un jefuitor
poate gi nelalocul
ei, purtarea severd a indignat_o impotriva englez care sd fi asudat atdta furAnd rodul muncii spaniolilor.
Si, oricdror
agteptdri, i-a replicat jignitd p6nd Cu greu pofi sd-mi acuzi compatriolii de lene cAnd voi sunteli
in -aoruu oaselor qi frrd
sd-qi mdsoare vorbele. cei care ali izbutit sd vI umpleti cuferele fErI sI vd spetili.
- E pl5cut sI vdd cd ai aga o prefuire deosebitd pentru Cristopher se bucura s-o scotd din sdrite. O englezoaicd
firea noastrd spanioleascl. Noblele
invidiata de cdtre ;":;i;; mai degrabi gi-ar fi mugcat limba decOt sd ii rdspundd pe un
de cdnd e lumea lume, nu_i aqa?
a rdspuns pe un ton sec. ton critic, dar pasiunea pe care o ardta domniqoara Martin i
apropo, in afard de tatdl dumitale, $i,
n, urn vdzutniciun om rCorsar, navigator, negufitor de sclavi gi om politic englez;
inteligent la masd. in 1580, regina Eli-
sabeta I l-a fdcut cavaler (n.t.).
44
45
 ,Larcrta Grxz:vn
se pdrea firarte atrdgdtoare. o.
Iwryrn-uA
amuzase cr:rt0ndu_se cu o altd
ffi irrvinsd? Cu ce drept se erija in invingdtor asupra ei? Ca
spanioloaicd in afard de
lui, Aurora. liispuns la provocare, a frcut ceva de care se vacdimaitdrziu,
tlar pe care in acel moment, orbitd de furie, indureratd de
- $tii proverbul ,,Cine furd de la un hot...,, privirile pline de prejudecdli ale doamnelor englezoaice, nu
Nu a terminat fraza, dar Agata era pe
punctul si legi l-a considerat nepotrivit. Sufocatd de ofensd, nu s-a gdndit la
de supdrare. S-a uitat la el cu uraru
,nau."'ii.;;;*,;"ri,,; rurm[rile faptelor ei. Cristopher stdtea in locul cel mai bun,
s-a.temut serios pentru integritatea
sa fizicr. Niciodate nu chiar ldngd marginea fhntinii rotunde, foarte aproape de ea.
mai vizuse o femeie atdt de furioasd
gi totodatd atdt de hgata a frout un pas ca si ajungdin fa\a lui. Cristopher s-a
adorabild.
risucit pufin ca sd n-o piardd din vedere, r5mAnAnd cu spatele
- Ne-a(i scufundat galioanele, ne_a{i furat posesiunile.Atri
luptat impotriva lui Napoleon pep'mant la fdntdn[. Atunci ea a ridicat tocul botinei gi l-a lovit cu
spaniol, e adevdrat, putere in picior. Exclamafia lui de surprindere qi durere a avut
dar numai din interes, ca sd conspirali
qi s6 pune{i la cale gust de miere topitd pe buzele ei. Cristopher a frcut un pas
nenorociri. Md ingel oare, lord Beiesford?
inapoi dar pantoful i s-a lovit de piatra fbntinii gi a r[mas un
, Ca $i cum qi-ar fi dat seama de absurd itatea apdrdrii ei,
Agata a tdcut brusc dar cu o strdrucire rnoment dezechilibrat; ea a profitat de lipsa lui de stabilitate
rdzbundtoare in ochi. oa sd-l imping[ cu putere. Intenfiile ei au fost cu totul
infierbdntatd cum era, uitase cd,
erao simpld musafiri in casa
lui. Fl ii era gazdd qi ea tocmai ii ddduse neaqteptate pentru el. Cristopher a simfit cum cade pe spate.
o grlmadd de Marginea de piatrd a frntinii era prea joas6, abia ii ajungea
motive ca s-o arunce in stradd.
Cristopher se apropia foarte incet, la inllJimea butonilor. A bdtut aerul cu miinile, cdutAnd sd
liri sd_gi ia ochii de pe se (in6 de ceva in incercarea de a nu c[dea in ap6. Pentru cd
chipul fetei, schimonosit de supdrar
e. Agata a detestat Agata era atdt de aproape, a izbutit s-o apuce de bra( ca sd
stlpdnirea de sine pe care o ardtaenglezul;
p[ru] bine pieptdnat spre spate, frri finuta impecabild, incerce sd-gi recupereze echilibrul dar contragreutatea
niciun fir neralocul rui. neagteptatd a frcut tocmai pe dos: a tArdt-o cu el in cddere.
$i deodati a simfit impursul s5 strice aceastd ordine
atdt de Chiar dacd ad6ncimea nu era mare, amdndoi s-au udat de tot.
conqtiincios alcdtuitd. A cobordt
ochii pina pe batista p.rf*
innodatd de la git, de propo(ii Ea a inceput sd tugeasc[ gi sd scuipe apdpe gurd de parcd
exacte la arnbele capete, gi a
dorit sr rupd acer ech,ibru desdv,rgit ar fi fost noroi infierb0ntat de cildura iadului. Cum
pe care il ardta el in ?ndrdznise s-o tragd in fhntAnd? I-a infipt genunchiul drept in
aparen(I. S5-l facl sd se clatine ?n
forfa lui masculind, dar stomac Ai l-a afundat gi mai mult in mfllul de pe fund. Cu
cum sd izbuteasci? D0ndu_i un pumn!
degetele ca nigte gheare, l-a apucat de buclele blonde, acum
- Un bdrbat ar fi sim{it duritaiea caracterului meu in fa{a
unei asemenea desfEgurdri de lipsl nu tocmai ingrijit pieptdnate, gi i-a blgat capul sub apI. Dar
de bun simf. pofi sa fii forfa lui Cristopher era mult peste a ei, a izbutit sd-i pund
recunoscitoare cd eqti o fran(uzoaicd
supusd, fiindcd noi, genunchiul intre picioare gi a aruncat-o pe deasupra capului
englezii, obignuim sI fim mdrinimogi
cu invingii. in partea cealaltl a fdntAnii. Agata a zburat pe deasupra lui
Spatele Agatei s-a incordat gi
mai mutt. O frcuse supusd?
46 Cristopher qi a cdzut cu gura in apd, cu poalele sumese pdnd
47
 .,Arurtzz Gnxpw
Iunr;re-utA
in talie. Arnplitudinea frntanii ii@
irr care se gdseau. Domnigoara Martin a cdzut in fhntdnd gi
r5u mai mare in luptd. Cind a reugit
sd scoatd capul din apd, cand am incercat s-o ajut am alunecat gi eu. E de necrezut cdt
el stltea deja in fafa ei. Cu un gest brusc,
a prins_o a. Urui tlc impiedicate pot deveni femeile cind sunt ldngd apd.
Si
a ldsat-o in picioare in mijlocul fhntdnii.
S-a uitat la el cu desdvArgire dep[gitd de emolii. Ddduse
- Bddlran blestemat! Cum indrdznegti..., l_a insultat, dar lirrnurirea de parc[ ar fi fost ceva firesc ca o femeie sI fie atAt
nu a fost in stare sI sffirgeas cd, propozifia
vdzdndgestul ae dc impiedicati incdt si cadd intr-o fAntin6. A observat cd el
durere pe care l-a frcut el cdnd qi_a
atins umdrul. i;i netezea p[rul intr-o incercare de a scurge apa qi de a fine
Agata uitase cd era rdnit. S-a ntgat
carana sd nu i se buclele rebele spre spate. Agata a ficut ceva cu totul
deschidi din pricina izbucnirii ei.
ncagteptat gi nelalocul sdu: cu mdna dreapt[ i l-a ciufulit din
- Vrdjitoare neruginatd! Dacd nu gtii sI primeqti o insultd, rrou, dar s-a c[it o secundd mai tdrziu.,,Ce-am fEcut?", s-a
fereqte-te sd le rostegti. Ea I_a privii
cu dugmdnie. Se ruga intrebat. Dar nu putea sd rdspundd la intrebare, pentru cd nu
pentru el gi golanul o insulta. Dacd
amdndoi erau uzipdnd,ia
oase era doar vina ei, pentru cd nu gtiuse ;tia ce o impinsese si-l atingi dupd tot ce spusese despre ea.
sd_gi stlpdneascl Cristopher a privit-o uluit dar nu Ei-a mai netezit p6ru1.
pornirile, dar mai degrabd gi-ar ldsa pierea
ra saramurd dec,t
sI recunoascd. $i atunci, un tuqit i_a luat pe am0ndoi - Este o u$urare sd vezi ci bdrbafii nu se dovedesc la fel
prin de impiedica(i ca femeile cind se afld aproape de o fdntin6.
surprindere. Au intors capetlle la unison gi
au v[zuttai $i, fErd s[ agtepte rispuns, s-a indreptat spre Arthur, care
multe perechi de ochi care ii priveau de parcd
ar fi fost fiinfe o privea in continuare jumdtate uluit, jumdtate amuzat.
din altd lume. Singurul care aveaun zdmbetpAna
la urechi Agata i-a fEcut un gest din cap ca s[ ii ofere braful, iar
era Andrew. Arthur era profund afectat
de spectacolul tAnirul a condus-o inapoi la conac, neincetind sd se uite la
lamentabil pe care il ofereau ar
uzi. Marchi ntr aveain d0ra de apd pe care o ldsa la fiecare pas. Comentariul ei
mdnd o cupd de gampanie gi o strdngea
^ndoi nefiind congtient
de sunase la fel de absurd ca gi llmurirea datd de Cristopher.
ce fEcea. Figura lui serioasd l_a frcuipe
Cristopher.a in1r.. - intdrziali prea mult, a fost explica(ia scurt6 pe care i-a
printre dinfi. Lui John abia dac[ ii venea sd cread[ oferit-o Andrew lui Cristopher ca sE justifice prezen{a tatdlui
spectacolul ruginos pe care il ofereau
fiul lui cel mare gi lor in grddin6. Ar trebui sI te vezi, parcd egti un gobolan ud.
domnigoara Martin. Se uita la chipurile
lor cu o ,r.p.ire Tonul jovial al fratelui sdu cel mic nu l-a deranjat,
desdvarEitd' Nu era in stare s[ inleleagd
pricina pentru care dimpotrivd. L-a flcut s[ schileze un zAmbet, pentru prima
amdndoi erau uzi gi se certau in picioare
in ap[. Ce ii
-afard, oard in mulli ani. intr-adevir, se sim(ea ca un gobolan ud.
sclpase? Cristopher a iegit din fdnt,ni qi,
odatd i_a Inima lui John i-a tres[rit in piept privindu-i. S5-9i vadd
intins ei mdna cu un gest galant ca s_o
ajute sI iure. ig.utu u fiul cel mare intr-o asemenea incdierare i se pdrea
primit de parc[ ar fi fost o regini care
ii ingdduie rach"eului nemaipomenit, iar gestul ei de a-i r[vdgi pdrul i se intipdrise
sd o ajute sd coboare dintr-o trdsuri.
Se simtrea supdratd p6nd pe retind cu o nddejde care ii mugca din m[runtaie. Ar fi cu
intr-un punct de neconceput gi incapabili
sa spuna ceva putinfi ca o strdind sd fi trezit interesul fiului sdu mai mare?
inteligent' Dar cristopher a fost mai iute
in a lrmuri situalia Trebuia sd inceapd s[ facd cercetiri in aceastd privin!6, dar
48
49
 ,4autru GtNpw
Iwr;rn-uA
presimfirea era prea putemicd pm Mi-am ingdduit libertatea de a cere nigte rdcoritoare
$i dacd se ingela? Acum trebuia sd le ofere gazdelor
pentru cd plecase in niqte imprejurdri
o l)cntru am6ndoi. Este o dup5-amiazd superbi de care sI te
atdt deneagteptate. lrrrcuri in gradind.
Ea nu a qtiut sd vadd inten{ia ascunsd in aceast[ invitalie
lricutd intr-un chip care i s-a pdrut altruist dar o emofiona
rlcf'crenfa pe care o ardta. La Whitam Hall se vorbea in
s;ranioli in toate ocazllle cind era prezentd.in plus, o ajutau
sii-gi perfeclioneze engleza, care se imbundtdlea pe zi ce
Ilcce. Beresforzii erau niqte gazde minunate.
il ura! Era cel mai nesuferit bdrbat John pirea foarte interesat sd stea de vorbd cu ea. Voia sd-i
din c6fi cunoscuse. Se
agtepta la o scuzd din partea lui, vorbeasc[ despre familia ei; scopul lui, la urma urmei, era sd
dar, vdzdndu_jtdcerea, mai
bine ar pune o piatrd intr_o colivie t:crceteze. Si cunoasc5. I-a oferit braful ca s-o inso{easc[ in
gi ,_u. a$tepta s6 cAnte.
lbiqor, unde servitorul ldsase tava. Agata s-a ldsat condusd cu
f. De doui nopfi, de c6nd se ziirnbetul pe buze. Frumosul foiqor era folosit uneori ca
I Casterham, nu_l mai vdzuse
pavilion gi era situat intr-un coltr al superbei grddini, foarte
are o sim{ea de a_l infrunta se
irproape de iaz. Era acoperit de o planti agdldtoare cu niqte flori
indci intr_adevdr ii era dor de
el. U_ltimul gdnd a paralizat_oprej asemindtoare iasomiei, dar, privindu-le mai de aproape, Agata
de cdtevaclipe. Cum putea
s5-i fie dor de un om care, in fol lr vdzut cd nu asta erau. Construc[ia era uqoar6, dar rezistentl
A" vorbe, scotea gerpi pe gtfid.?
Dar era adevrarat,ii 5i pdstra esenfa locului in care se gdsea. CAnd s-au aflat in
entr tariile lui primitorul salonag de var6, au luat loc unul in fala celuilalt.
tiioase. De chipul ips de ochii
strllucitori gi intelig
rec nerrcncq
- Este superb, i-a spus lui John cu desdvArgire copleqitd.
ceasurile gdndindu_se la el gi la Din coltriqorul acela se putea bucura de liniqte mult mai
comentariile I
Maic5 Precistd! Se simfea atrasd rnult. in depdrtare, putea sd vad[ inceputul labirintului.
de Cristopher
igi pierduse min{ile. pesemne b,[ceara Arthur ii vorbise despre parlea cea mai frumoas[ a gradinii
din f6nt0nd ii din spatele conacului.
inmuiase creierul, era singura explicafie
plauzibilir ;;;;;
simfdmintele pe care le nuirez gi
p" care in acel moment nu - Dupi aceea vom face o plimbare prin ser6. Am izbutit
le stdpinea. Agata era atdt cle concent sI cultiv flori exotice aduse din alte pirfi ale lumii. Md fac
ratd, pe g,ndurile ei
incdt nu l-a auzitpe John venind. sa md simt foarte mindru.
El a iegit pe uriagele uqi cu
geam dinspre grrdini qi s-a \A fi o pl[cere sd v[ insolesc in ser[, lord Beresford.
indreptat spre locul unde se afla
ea' II insofea un servitor cu o tavd
cu rrcoritoare. Auzindu-i
- Spune-mi John, te rog, i-a zis pe un ton foarte corect.
pagii, Agata s-a intors spre Ea a primit incintatd. Marchizul a umplut un pahar cu
casd gi a privit gesful amabil al
marchizului c6nd a salutat_o. limonadd gi i l-a oferit; l-a luat recunoscdtoare, neincetdnd sd
50
priveascl florile mici qi albe ale plantei agd\dtoare.
5l
,4al:lmy GnNm Iwryrn-*rA
- Trebuie si-mi cer scuze, a inceput Agata, pe ---rc6.topt e. rru iGagte pe spanioli, a replicat 9i Agata
din greqeald' U":
lamentabilul spectacol pe care l-am oferit in seara aceea s-ir grdbit s[-l corecte ze, sd-lscoatd ]:T ii
palatul Casterham. A fost o purtare neingdduit[
copil[reasci din partea mea.
John a studiat-o cAteva momente inainte de a-i rdspu
- Nu te invinovdfi intru totul, domnigoarl Martin, qi fi
meu a fost rlspunzdtor pentru spectacolul pe care l-afi ofe
Erali amAndoi in fhntin[.
Ea a tdgdduit ddnd din cap. putoa sd i-l facd absenla mea'
se terminase de
- Eu l-am impins fIrI sI g6ndesc. M-a infuriat aqa de Agataa oftat ugor' Rizboiul din Spania
provocase nu se cicattizaserd
incdt nu mi-am mdsurat faptele. Sim{eam o dorinfl rrrtrlli"ani dar r6nile pe care le
gi nici in cea
sd md rdzbun. irrcir, nici in tab6ra englezd,nici in ceafrancezl
Cam la asta se a$tepta John, dar ce o fi flcut Crist r1lirrriol6.
de a infuriat intr-atdt o fatd?
' are un dispret pe care nu
in strdfundul privirii lui
pare neobiqnuit"' Nu'
- Am incredere cE purtarea lui a fost cea a unui cavaler. rzbutesc s5-1 inlelei 9i care mi se
cd
Ar fi de neiertat sI te fi jignit in chip voit. :;,i;;il; tp"t Alutu intr-o eoaptd' nefiind conEtientd
sentimentele'
Agata gi-a mijit ochii negri, gdndindu-se la vorbele lui. ,lohn o manipula ca s6-9i exprime
nu iqi
- De fapt, nu m-a jignit, dar mi-am vdrsat nervii pe el. in candoarea ei tinereasce 9i pasiunea ibericd
John a gtiut cd ii lua apdrarea lui Cristopher gi acest nrirsura tonul nici semnificaiia
vorbelor'
ani' a mdrturisit
amdnunt i-a pldcut. O femeie l-a rdnit adinc acum mul1i
incercind sd
- Fiul meu este un blrbat extraordinar. Un domn, chiar ,f.trautiioi, . Agataa clipit de mai multe ori'
dovedeqte uneon cam
dacl un pic cam rezervat. itri cer scuze in numele lui dacd a rrsitnileze revelafia. $i de aceea se
spus vreo vorbd nepotrivitd care te-a jignit. tlufag gi rece.
spund ceva' I se pdrea
Agata a str6mbat din gurd auzindu-I. Cristopher nu era Ea nu era in stare sd facd sau sd
povestea a$a ceva despre
rezervat, era inuman. rrcobignuit c[ domnul Beresford ii
cd respectivului nu ii i-ar
- ii urdgte pe spanioli gi pe francezi, azis, ca rdspuns la rrrrul dintre fiii sdi 9i gi-a inchipuit
comentariul lui John gi de parcd ar fi fost o taind pe care partea aceeaemolionald a poveqtii
lrlitcea ca ea sd cunoascl
tocmai o descoperise. $i din pdcate sau din fericire, eu sunt lrri. La uffna urrnet, o considera duqmancd'
qi una gi alta. Nu toate femeile sunt la fel' a spus deodatd'
El a schilat un zdmbet. Tonul ei fusese de mdhnire in exprimare'
John a observat c[ ea nu se inclusese
purtarea din
adevlratd. Domnigoara Martin era extraordinar5. Naiv5, dar De bunS seamd, dar abandonul meu 9i
acum'
totodatd vioaie, istea{d. O undd de aer proaspdt in stdtuta irccut a doamnei i-au hotdr0t firea de
limonada care ii mai
ambian(6 englezeascd. hgatagi-a bdut dintr-o inghi{itura
53
52
 , aurua GaNpvz
Iunnsrz-uA
rdmlsese in pahar, strdind
a"@ ururne din Spania. Agata a frcut ochii mari de surprizd. Nu
i-l trezea trecutul lui Cristopher.
gi mama lui Cristopher? cstc chiar aga de neobiqnuit.
- Dar aici trebuie s[ fie al naibii de frig, a spus surprinsd.
John a blut o inghifiturd scurtl
. din rdcoritoare inainte I se pdrea foarte ciudat cd fructe originare din Spania
a-i rdspunde.
prrtcau fi recoltate de pe pdmdnt englezesc.
- A murit dupd nagterea lui Andrew. Niqte fierbinfeli
a De aceea le cultiv[m in ser5.
!u:.y1a vreme, m_am inrolat in armatr
f:_9:3":.
lupt impotriva lui Bonaparte. ca s Dar Agata nu a mai apucat sd spund nimic fiindci in
lirigor au sosit Arthur gi Andrew, ca sI li se alSture pentru
- $i mama mea a murit. A luat_o rdzboiul,ca pe multe grrstarea din grddin5.
mame pe vremea aceea.
- $tiu, am fost acolo gi amvdzut grozdviacare - Mai e limonadd?
ii lovea pe Privirea Agateis-a imblinzit candArthur s-a agezat l6ngd
nAhnit al fetei c6nd gi_a aminiit
ca. G6sise in el un prieten bun. Ce-o avea Beresforzii de ii
gi_a dat seama de pierderea
lrczeau un asemenea interes?

de pe ochi Agatar,_T fi#:;1":fi,,',t"l1"o;ffil

Chiar r
:.,I: dacdyu,nu-gi amintea di chrpul ;"_"1 ;,]olffi;T;
Cristopher ii privea in tdcere pe Robert Jenkinson gi pe
doar un bebelug c6nd ea a murit, Arthur Wellesley. Amdndoi bdrba(ii stdteau fald in fa\dbtngit
ur"ri, ,.t imb o mullime de birou iar el stdtea in picioare foarte aproape de uriaga
amintiri ddruite de tatdl ei, care
o iubise din tot sufletul. Iar bibliotec[ plinl cu c6rfi vechi. Pre! de cdteva secunde, gi-a
inh-un jurnal scrisese tot ce
?gi amintea despre ea,
fbrur ei de a luat privirea de pe tomurile luxoase din piele gravatd, ca sd-
privi, de a zdmbi. C0teva versuri
ut. u*. c6ntece pe care le pi fixeze atenliape pergamentele pe care Robert le inrdmase
invSfase pe de rost. zicdtoipopulare
,puriot.gti care o amuzau ca gi cum ar fi fost tablouri. Indiscutabil, contelui ii pldcea
pentru c5 in ere erau insultali
franpzii. $i atunci, sentimentui
de singurltate a devenrt prea sa se inconjoare de istorie; biroul lui era o dovad[ a acestui
profund gi dureros.'imi;;;;;;;
cd fi-am tezit amintLri triste, Iucru. Existau obiecte de o valoare incalculabild pe frumosul
,_u ,.uruilohn our".rm
Dar Agata a zdmbit gi durerea u ruginat. birou gi pe diversele mese gi rafturi care impodobeau
ai.pa_, din ochii ei incdperea.
c5prui.
- Am at6lea intrebdri
pe care mi_ar pldcea sE i le - Richard Moore a fost poftit la cina pe care o va oferi
pun _ a contesa Grant la conacul ei din Southsea. Southsea era o
tdcut un moment inainte de
a continua I incdt mi-e
teamd s5 statiune balnear[ din Portsmouth, situati in extrema sudic[ a
recunosc. John i_a umplut
din nou paharul ., fi_oruJa gi
Agata i-a mulqumit cu un gest insulei Porsea gi aparfinea comitatului Hampshire. Centrul
al capului. Este chiar foarte stafiunii se afla la doar o mil6 de centrul oraqului Portsmouth,
bund, a admis simplu.
foarte aproape de Whitam Hall, locul de regedin{I al familiei
- In serd, pe l0ng5 flori exotice, avem un ldmdi qi un Beresford. Contesa a extins invitalia pentru tatil dumnitale
portocal pe care fiica mea
Aurora s_a incdpdfdnat si_i aducd
54 John gi pentru restul familiei. Cristopher a inclinat din cap.
55
 .,\arcrza GrNrw
Dar este de importanfl c
IwrSrn-uA
Moore. Un agent ii urm gte pagii lio consideratd o povard sau un musafir nepoftit. Arthur
incerca ra iu r-.gatu.ulrlra""j'.1r,;;i
ut't ca
dar gtim la ccind
cd ra llcresford devenise protectorul ei gi incerca prin toate
rnijloacele si o facl sd se simtd binein mijlocul lor. O invita
- Ii voi supraveghea fiecare pas, a fost rdspunsul lui
la plimbiri lungi pe cdmp, prin orag gi chiar la piafd. Ei ii
-Am incredere cd in aceste zile dedinaintea ptecarii
Spania, vei lua mdsuri ca sI redevii placea timiditatea lui, felul in care rogea c6nd ii adresa vreo
acelagi agent antret
de altddatd, gi cu aceleagi rezultate. laud[ meritatd.Eraun bdrbat foarte chipeg, cu o inimd cald5,
Cristopher nu a clipit auzind,indoiala o fire pldcutl, respectuos; ar putea s[ fie tovardgul ideal dacd
din glasul lui Arth ca nu gi-ar fi pus ochii pe bdrbatul cel mai pu(in potrivit
Wellesley.
tlintre to(i: fratele lui, Cristopher. Abia dacd il vedea la
- Jeffrey Anderson gi Frank Kenner fac o treal Whitam Hall. De la incidentul din fint0na lui Neptun, din
exc_elentd, abia pot sd dorm
noaptea de c6t sunt de obosit.
JeffreyAnderson gi Frank Kenner palatul Casterham, nu mai gtia nimic despre el.
erau vechi agenfi dej A respirat cu pldcere aromele grddinii. Contesa Grant se
pensionafi, care se ocupau de
instruirea diferililor membl
pe care ii recruta Coroana pentru ardtase foarte binevoitoare gi educatd cu ea degi era o invitatl
serviciile secrete. surprizd. incuviinlas e prezenla ei la cini cu o deosebit[
- Bine, a incheiat Robert. Aqteptdm mult de la politefe. lar ea era dornic[ s[ nu se mai simt[ o intrusd. Ochii
noud misiune. Iar acum, o sr
rdmurim cdteva amdnun i-au strdbdtut frumoasele tufe de trandafiri, luminate derazele
inainte de plecarea dumitale in
Spania.
Cristopher a ldsat locul de lange lunii. Nu era o intimplare cI se afla singurd in grddina din
bibliotecd pentru a se spatele casei, trebuia sd respire un pic de aer. Cunogtin(ele ei
apropia de Robert gi deArthur.
a ruat unur dintre scaunere cu de englezd erau foarte pufine qi, chiar dacd in ultima vreme
spdtar imbrdcat in stofd qi s-a
agezat comod intre cei doi cei
mai de seaml blrbafi din Anglia. putuse sd exerseze mult, incd ii era greu sd se facd inteleasi,
din pricina accentului puternic. $i-a fixat privirea pe o
sculpturd dintr-un coll al grddinii; propo(iile siluetei goale
i-au smuls un z0mbet qi a hotirdt sd arunce o privire mai de
aproape. A coborAt in grabd treptele dar s-a oprit pe ultima ca
7 s6-qi intoarcdfa\a spre ugile deschise care f6ceau accesul in
salon. Candelabrele strlluceau in spatele sticlei transparente
iar era s-a indoit o clipd dacd sd se indepirteze, cdci ii
Agata era d.ezamdgitit. prietena ldgdduise lui Arthur cd va lipsi doar cAteva minute ca sI ia o
Marina amdnase gurd de aer inainte de a se intoarce in salonul de dans.
intdlnirea cu ea cu cdteva sdptlmdni.
in sc.isoarea pe care o
primise chiar in dimineala aceea, Gr[dinile englezegti erau frumoase. Fiecare dintre cele
o inqtiinfa cI treburi pe care le vedea i se pdrea mai frumoasl dec0t cea de
insemnate o retineau la Ruthvenrurrl..
Chiar j*a Agrir."
sim{ea foarte in largul ei la familia dinainte iar cea a contesei Grant era spectaculoasS. Diferitele
Beresford, o deranja sl
56 figuri din marmur[ situate in mai multe colluri ficeau ca
57
 ,4rutnr GnNrvz Iunzsrn-uA
locul sd pard un muzeu in aer ri@
l6ngE figura care ii atrisese at6t Sulul de hdrtie continea informatii foarte insemnate, gi
de mult atenfi a, a at) rrccst amdnunt a frcut-o pe Agata s5 ridice o spr0ncean6. Ce
glasuri in spatele ei. S-a intors cu iufeald
gi a vdzut.speri rrliba se petrecea? inlelesese perfect numele regelui Spaniei:
cd o femeie gi un blrbat se indreptau
chiar spre locul u, f
rcrnando. De asemenea, pe cel al unui francez, Clatde
se afla ea. Din fericire, rochia
albastru inchis o fi.ru uprou,
nevdzutd in ochii lor. S_a ascuns dupd llcnoit gi pe cel al lui Carlos de Lucena y Moreno, v[ru] ei
statuia uriaql gi gi
(inut rdsufl area carr il;;;;;.#;#;ffill:J_t;
care il dorea era s6 spuni ce Icea
iii pe al unuia dintre consilierii secretarului de Stat spaniol,
Manuel Gonziiezy Salm6nr. A intuit cd continutul h0rtiilor
nlinsolitl in gradind, cac rrnplica probleme pentru vdrul ei. Trebuia sd facd rost de ele,
asta ar putea s5-l pund pe Arthur intr_o
situatrie destul oricdt ar costa qi de aceea s-a hotdrit sd-l urmireascd pe
nepllcutd pentru cd o ldsase iarlqi singuri.
Femeii 9i bdrbatului li s_a aldturatui spaniol de indatd ce acesta s-a despd(it de femeie gi de
al treilea, care a iegi crrglez. Nadijduia sd nu intirzie prea mult, nu dorea s6-l
dintr-un loc ce scdpase aten{iei ei gi c,nd
r-a auzitvorbinc irrgrijoreze fEri rost pe Arthur Beresford, dar gtia cd se
intr-o englezd la fel de proasti ca a ei
a zdmbitdar o secundd potrece ceva de insemndtate. in vreme ce aqtepta ca femeia
mai tdrziu gi-a ciulit urechile. in tlcerea
nopfii, rdsunase un
nume $t era un nume pe care ea il cunogtea ;i englezul s[ plece din gradini ca sd poatl s[-gi inceapd
foarte bine. Un rrrmdrirea personald, a auzit discufia lor particularS. Chiar
moment dupd aceea, conversafia clandestind
a continuat dar tlacd engleza ei nu era prea buni in practicd, a putut sd
spaniold for\atd,, Agataa bdnuit cd din pricind
intr-o cd unul infeleagd cele mai multe dintre vorbe. $i surpriza ei a fost
dintre participanfi era spaniol. Aindrdznit
sd se aplece un major[ c6nd a auzit numele lui Cristopher de mai multe ori.
pic ca sd vadd felele persoanelo r
carevorbeau in goaptd gi a
putut sI observe un blrbat. pdrea Au pomenit de o capcand. Despre recuperarea increderii lui
spaniol. Era slab gi urr"u pi a unei pa4i dintr-o mare mogtenire. Cind in sfbrgit s-au
p,rul negru, purta haine bine croite dar
in niciun .ur r, ," indepdrtat de grddind, Agata s-a pregdtit s[-l urmdreascd pe
puteau compara cu cele ale englezului
cu pdrul rogu. Un spaniol p6nd in ascunzdtoarea lui. Nu a fost anevoios sd-l
moment dupd aceea;i_a pus ochii pe
femeia au_oura-SJ urmeze, ci istovitor; si urmdreasc[ un bdrbat imbrdcatd de
eleganti care din cAnd in cAnd intervenea
in discutie. I se ocazie gi cu pantofi cu toc era un supliciu.
pdrea o doamni de neam mare gi
foarte sofisticati pentru cI
Degi spaniolul a intors capul de mai multe ori ca sd vadl
dac[ nu era urmdrit, ea a dovedit aceeagi iscusin(i in a se
ascunde. Strada strdbitutd de marinarii care infeseau multele
taverne din apropierea portului fusese un obstacol pe care
l-a depagit cu chiu cu vai. Din fericire, cartierul spre care se
indrepta la era la fel de elegant caacela in care era situat
conacul contesei Grant, gi Agata il cunoqtea. Cu cAteva zile

I Secretar de stat spaniol din auul I 826 (n.a.)

58
59
 ,4atertu GaNnw
in urmd Arthur Iwryrn-uA
ardtase imprejurimile zonet
Southsea. Itltrrnul lucru la care se agtepta era sd dea nas in nas cu
incd igi amintea rdmurir,e rui | 'rrstopher Beresford, care o privea cu ochii mijitri.
amdnunlite. casterur fuser gocul o ldsase flrd rdsuflare dar el a izbutit s-o prindd de
rt!4,3-l_1.1" a unei serii de fortincali
;:::Tij. ::::
Regele englez Henric al Vitt_lea
po*r.ir. construirea ttrijloc Ai sd n-o lase sd cad6. Pref de c6teva clipe nesfhrgite,
in jurul coastelorAngliei, Ap,rrta nu a gtiut ce se petrecea dar sim(ea rdsuflarea lui
.u ,a up.* in *,,,, eoecrq tonn ('rrstopher pe frunte, mAinile lui puternice care o lineau
inrr^J^+^-j r --r
invadatori. Arthur ii mai ,prr.r. .A un
numit Mory Rose se scufundase Irrtirn Ei posesiv, prelungind atingerea intr-un fel care i s-a
in
castelului Southsea, la pufind pllrrrt dulce, chiar dacd scandalos.
vreme dupl construirea sa.
amdnunte precise, i_a spus cdnavafusese Te-ai rdtdcit?
construiti in uJ;
oo l'utuirea a luat-o cu totul prin surprindere.
Portsmouth 9i cI i'i daiora numete
a regelui Henric, Maria gi emblemei
..I;;;;"*ilil Da, voiam sd fac o plimbare gi m-am rdticit, a spus ea
dinastiei Tudorilo plrrnul lucru care i-a trecut prin minte.
trand-a!ruI. Arthur qi cu ea strdbdtuserE
cheurile, parcul irr lumina felinarelor c\ gaz chipul lui Cristopher i se
castelul gi de aceea i-a fost acum
atAt de ugor sd_l urmireas
pe spaniol prin aceastdzond.. prlrca al naibii de atrdgdtor gi nu a qtiut sd interpreteze
Agata s-a oprit la un colf de stradd gi ;rrivirea pe care a vdzut-o in ochii lui strdlucitori. Era
s_a uitat lrrrl.jocur5? Interes? Deodatd, el a strins-o mai tare gi a tirit-
o cheie din buzunar o bdga
ff::"1"r.Xt;;a1slotea
broascd. si intr. rr irr.f osul strdzii, spre poft, unde citeva perechi se plimbau
Desi se sim{ea obositr u
despi4ea de clldire. DupI c,teva.inut",
strdb;;;H"dH:; Inrbrd(igate sub lumina lunii, schimbAnd vorbe drig[stoase.
o ffigie de lumini ('irrrd s-au indepdrtat indeajuns de cl[direa pe care ea o
a scdldat una dintre incaper,e
de la primur niver ar cridirii
gi ea s-a_deplasat pe trotuar rpionase cu neruginare, Cristopher i-a dat drumul gi a privit-
pAnd la piarteadin spate,
poartr din fier, micd gi ruginitr unde o rr ctr ochi de gheafd. Agata fusese atit de copleqitd de
dar deschis d fkceaaccesul
in gridina din spate. FArd sd ,tea rcrrzafiile pe care i le trezea atingerea miinilor lui incdt
f"
gAnduri, a intrat rrrtuse s[ n[scoceascd o scuzi bun5.
animal. A socotit distanfa
Sunt un bdrbat inteligent. Pot s5 accept orice explica{ie,
gi p5m6nt, unde se afla
ea; ,'tr conditria s[ fie plauzibild gi sd aibl o oarecare coerenf[.
s castanul uriag ar putea s[_i
llun, dar ea nu avea o explicafie pe care sd i-o dea. Avea
,
de ceea ce avea de ficut in
ircerca sd se cafere r_^.^-.:_^:
rloirr b[nuieli gi nu se gindea s[ implice o familie atdt de
zilele u*[rou.", ._u
facd drumul inapoi cdtre con rrrscrnnatd, precum familia Beresford, in concluziile ei, cel
rc, la bal. Va trebui s
o ldmurire pe care sd i_o dea lui lrrr(in pdnd nu avea dovezi de netigdduit.
Arthur Beresford pentru ('ristopher s-a uitat uluit la emo{iile pe care le oglindea
lipsa ei prelungiti dar ingrijorar.u
p. .u.. o simfea pentru r'lupLrlfetei in fa{a stdruinlei lui: vind, rugine, incdpdfinare...
ceea ce descoperise a micgorat
vina de a fi plecat fdrd sI
spund nimic. Cdnd a inchis \,triam s[ fac o plimbare gi m-am rdtdcit, a repetat
cu grijd poarta qi s_a intors,
60 tleclarafia de mai inainte.
6t
 ,Anurru GrNrvz
Era singurul lucru pe care avea de g6nd sd_l recu
in fafa lui.
- Pot sd fiu oricg Gatat, dar nu prost.
- Agata,l-a corectat ea, numele meu este Agata.
Tdcerea lui Cristopher i-a sporit nervozitate
a. Era
tr-adevdr st6njenitor si-i sus(in5 privirea, sd r5m6
neclintitd in fafa scrutdrii lui dar nu fEcuse nimic
rdu, dr
fugise de la o cind o vreme, indeajuns pentru
ca bdrbafii
guste un pahar de coniac in saloanele amenajate
in ac
scop.
-Tata era foafte ingrijorat de intirzierea ta.
Auzind asta, obrajii i s-au fEcut rogii ca focul. Voia
lipseascd c6t mai pufind vreme cu putinfd
dar sI meargl
tocuri gi in rochie de ocazie nu fusese ugor.
- imi pare rdu, s-a scuzat m0hnitd. Cristopher a cercel
t-o gi mai amlnun(it. Stlteau fafl in fafd. inllfimea
lui
intimida dar a incercat sI n-o arate. Se simfea
de parcd ar
fost prinsl fEcdnd vreo poznd. Starea de stdnjeneal
in legdturd cu ce descoperise,
va care sd pard convingdtor. Nu
, a addugat.
El a hotdrdt sd nu mai stdruie asupra subiectului.
- Ne vom intoarce la petrecere. Fratele meuArthur es
supdrat cd a cedat capriciilor tale uguratice.
O doamnd
trebuie sd se plimbe neinso{itd, este una dintre
regulile
mai elementare ale etichetei.
Ea incepea sI urascd toate vorbele care aveau
legdturd
eticheta gi normele. Era obignuitd sd ia hotdrdri
de r
singur5, sd nu trebuiascd sd dea ldmuriri qi de
aceea igi uit
datoria ca musafir: sd nu-gi supere gazda cu fa
nepotrivite.
I Joc de
cuvinte, in limba spaniold gata insemn6nd pisicd. (n.t.)
62
Iwryre-uA
A fost vina mea, i-a rispuns intr-o goaptl.
Sunt intru totul convins de asta, a spus el pe un ton sec.
J)rrr intr-adevlr nu se va mai repeta, a avertizat-o. Chiar
rlc-ar trebui sd te leg de piciorul unei mese ca sI nu-i mai
plicinuiegti nepldceri lui Arthur.
Agata nu a putut sd-qi inlbuqe geamltul de pe buze
nrrzind avertismentul. S-o lege de piciorul unei mese? Md
Irrg, scdpase din alte noduri mai strinse, numai cd el nu avea
rlo unde s[ gtie iar ea nu avea de gdnd s5-i spun[.
- N-am frcut niciodatl nimic cu inten{ia de a-l supdra pe
Arthur, i-a rdspuns, in parte indurerati. Doar cd nu stipAnesc
prca bine limba englezd gi mi simt nelalocul meu. De aceea
sim{eam nevoia sd fiu un pic singurd, ori in grddind ori
plimbindu-md pe stradd. Am ac(ionat dintr-o pomire gi imi
pare r[u.
Cristopher s-a oprit brusc Ai s-a uitat la ea uluit.
- Fratele meu se simte responsabil. Eal-aprivit la r0ndul
ci nein{eleg6nd ce incerca sd-i spund. Nu voi ingddui sd ii
lirci riu, a addugat el.
Asta fusese culmea impertinen(ei.
- Niciodatd nu i-ag face r[u. ii port o afectiune sincerS, a
roplicat cam iritat6.
- Nu te juca cu el, altfel vei avea de-a face cu mine.
,,Sd se joace cu Arthur? Ce incearcd sd-mi spun5?", s-a
intrebat indignatd.
- Nici nu-mi trece prin minte, a spus ea indureratI.
liratele dumitale este un bdrbat extraordinar gi meritl toatd
preluirea gi admira{ia mea.
Ochii lui Cristopher au sc6nteiat auzind-o. Aprivit-o atAt
tle pdtrwzdtor incAt Agata a simfit nevoia s[-gi fac[ cruce.
Ochii lui albaqtri aveau o undd de crispare care a zdpdcit-o,
ca gi cum aceastd din urmd declarafie ar fi fost pentru el ca
o picdturi de venin ce ii ardea miruntaiele. Dar nu gi-au mai
63
 ,Aatrrru GpNovz IwzSrr-uA
spus nimic pe drumul de intoarce." l, Avenit wemea sd uili trecutul qi sd-mi ierfi atitudinea,
simtl supdrarea luir Cristopher,
vrrDr.uplrtrr, dar "oru.-AillG
uar nu era in
rn starg
stare n spus tatdl lui, cu ochi strdlucitori. Cristopher a strins
in{eleagd pricina care dusese la cregterea
rdcelii dintre ei. Itrrzcle transform0ndu-le intr-o linie fin6. Tot ce-am fEcut a
lirst pentru binele t[u.
Ochii tinIrului au fulgerat miniogi.
Nu doresc si vorbesc despre asta, a rdspuns sec.
.lohn qi-a privit fiul gi durerea a crescut gi mai mult in
xrrlletul lui de tatd chinuit. Stdtea {eapdn infa\a lui dar frrd
rri piardd controlul. ii suslinea privirea de parcd ar fi fost un

Cristopher era iritat. Degi cunogtea pricina rrval primejdios, un dugman cdruia nu trebuie s6-i intorci
supdririi I spatele. $i strdlucirea disprefuitoare din ochii lui albaqtri i
nu putea sd facd nimic in legdturd .,
uriu. Stdtea departe
ea din proprie voinld, dar crisparea ii s-a infipt in stomac ca un pumnal ascufit.
cregtea intr_un rit
accelerat. $tia cd fata ascundea ceva qi
de aceea o urmlrr
$tiu cd, egti implicat intr-o noud misiune, sub
din ochi tot timpul, nu scdpa nimic aten(iei eonducerea lui Robert, a spus John dup[ cAteva clipe
lui dar." ,i_1
neputincios in a obline un rdspuns convingdtor rrosfdrgite, dar a venit vremea s[-(i indeplinegti datoria de
la intrebari
lui' Din noaptea in care o prinsese iscodind aceeagi irrtAi ndscut gi sd dai un mogtenitor familiei.
clrdi
pe care o p6ndea gi el, Agata stdtea cdte Nirile lui Cristopher s-au dilatat auzindu-I.
de depafte putea r
el; nu o vdzuse niciodatd aga de apropiatd de
Arthur ca - Arthur poate si continue cu linia succesoral5, l-a
ultimele zile. Acum, cdnd ii cunogiea sentimente irrfruntat cu amlrdciune.
le fa\d.
fratele lui, se sim{ea mai linigtit dar gi supirat Tatdl lui a oftat obosit. Fiecare vorb[ pe care o rostea ca
in acelagi ii
Intrarea in birou a tatdlui s5u l_a licut sa sir se apropie de fiul sdu avea efectul opus: ii despdrfea qi
inceteze sd
facd specula{ii. rnai mult.
- Zllele astea imi pari cam absent. - Este datoria ta s[ oferi un mogtenitor familiei , arepetat
Reprogul lui John l-a luat prin surprindere. cLr chipul sever. Sd cauJi o so(ie demnd...

- Am treburi insemnate de rezolvat a fost rdspunsul I Cristopher l-a intrerupt pe un ton glacial.
scurt.
- Singura pe care am iubit-o nu fi s-a pirut potrivit[, iti
- intr-o zi va trebui sd nu md mai ignori, i_a spus rrrninteqti? a scuipat cu ranchiund.
indurerat. John a gtiut cd gregise vorbele. Fiul lui se retrigea din nou
Tati gi fiu gi-au suslinut privirea, sfiddndu_se reciproc. ;i punea gi mai multd distan{i intre ei.
- Nu te-am ignorat niciodatd, areplicatCristophei pe t - N-am sd cad in greqeala de a-fi aminti amdnunte pe care
ton ridicat. lc-ai uitat dup[ cum !i-a convenit, a replicat autoritar. Ar fi
John a oftat ad6nc in vreme ce inainta spre
fiul lui o dovadd de inlelepciune din partea ta si (ii cont de ele.
mare.
Cristopher a crispat pumnii peste masd.
64
65
,4arcrrn GpNpw Iwqre-uA
- $i ce femeie 1i se pare demnd gi potrivit[ de a pu ilffi"p" *re o simlea, chiar dacd incerca s-o ascundd' Nu'
ilustrul nume de Beresford? Poate insipida lady Kelly? Itttrrilia nu il
inqela.
John' Surd in
scorpia de lady Freeman? Continui sd te porfi ca un prost' i-a spus
pe ceva ce s-a intAmplat
John l-a privit furios. Nu era tocmai cavaleresc sd rllsprctul tdu, orb pentru c[ st[ruieqti
refere la doud doamne intr-un mod atit de nepoliticos. Itt trccut.
('ristopher l-a privit indurerat 9i disprefuitor'
- Chiar dacd {i se pare de necrezut, nu mI gdndisem de a o curta
niciuna dintre ele. $i n-am s[ te mint, domnigoara Martin Nu voi lua niciodatd in calcul posibilitatea
qi nici titlu' La urma
a fEcut sd regdndesc anumite amdnunte ale acestei chestiu pc tlomnigoara Martin' Nu are- clasd
Cristopher a frcut ochii mari, uluit. C6teva clipe ttt,',"i, nicio insugire vrednicd de pomenit'
.lohn se simlea cu adev[rat stdnjenit
auzindu-l pe fiul lui
tdrzilun puternic hohot de rds cinic a rupt tlcerea din bi
dar a incetat la fel de repede cum incepuse. Thtdl lui nu re I tnare qi dispreful acestuia
fa(d de sexul feminin'
fiindcd' spre
sd vorbeascd serios. imi pare rdu c[ ai o p6rere atdt de proastd'
rlcoscbire de tine, am putut sd v6d
cu ochii mei cAt de
- imi spui cd[i-ar plicea sd vezi ca viitoare marchizd
Whitam pe o femeie de neam atAt de prost? John l-a privit Itttttroasd...
addnc dezgust. Care este cuv0ntul spaniolesc? A, mi ('ristopher l-a intrerupt cu asprime'
amintit! O mahalagioaicd, a incheiat pe un ton veninos. Este necioplitd, neindeminatic[' Migcdrile
ii sunt
yrcoaie gi atit de neatente incit intr-o zi
o sd-l dea jos pe
- Nu este nevoie sd te strlduiegti s-o descalifici, i
rdspuns tatdl lui cu glas de ghea(a. Am crezut ci v6d la ti Altlrur cu o lovitur[ a miinii'
(leam[tu] unei femei l-a cut pe John s[ inchid[ ochii
qi
un anume interes fala de ea, a recunoscut oarecum tul
John era supirat cd interpretase gregit purtarea fiului 1re
(lristopher sd expire zgomotos' AF o si Arthur stdteau
igi finea mdna la gurd'
- Din fericire, domnisoara Martin, a subliniat Cris i,, prugrrl uqii deschise a biroului' Ea
g,.,,,te [entru a indbuqi un lipdt de
groazdin fa(a criticilor pe
vorbele, a pus ochii pe Arthur.
persoana ei'
Nu putea sd-gi refind repulsia fa15 de tatdl lui. Nu .'rrlc tocmai le auzise in legdturd cu
deqi dupd
citd vreme trecuse, durerea era tot vie qi il chinuia. Arthur igi privea fratele cu desdvir'sire uluit'
vorbele lui' chipul
- $tii ceva ce eu nu qtiu gi ar trebui? l-a intrebat John. srrrpriza de inceput pe care i-au provocat-o
a furiei' dar credincios
Cristopher s-a gindit un moment dar in cele din urmd r ir cdpdtat treptat culoarea cenuqie
inainte de
raspuns: tirii lui linigtite, i-a aruncat doar o privire mAhnita
Doamna a mdrturisit interesul pe care il are pen rr pleca luAnd-o pe Agata de bra!
ca.s-o scoatd din cas['
- care le rostise'
Arthur. Cristopher regreti vorbele jignitoare pe
nu mai putea sd le retragd' S-a uitat la
tatdl sdu' care l-a
Tatdl lui a goviit dacd s[-l creadi sau nu. Experien{a rlirr
spunea cd domnigoara Martin nu era interesat[ sentimen rirspuns cu o Privire dezamdgrtd'
ta' Din pdcate'
de fiul sdu mijlociu. Vdzuse cu ochii lui privirile pe care i De multe ori mi-a fost ruqine de purtarea
arunca lui Cristopher cdnd credea cd nu o observd nimen rrsltizi este unul dintre acele prilejuri'
67
66
 ,Arutrrn GrNow IwnSrn-uA
John nu a mai spus nimic. Cu m,Scari
s-a sculat de pe fotoliu gi s_ r indreptat
ir".teA@; llrrrp o impiedica s[ dea friu liber adincii dureri care o
cdtre
vestibul Aia llrirruia. Fiecare vorbd rostitd de Cristopher i se infipsese in
intoarcl privirea. Avea o mullime de scuze
de cerut ltrrrnir ca un cui ascujit. Putea sI il ierte pentru insultele
numele fiului siu.
trhesate dacd nu le-ar fi rostit in fafa lordului Beresford. Asta
Cristopher gi-a trecut m6na prin pdr,
dezgustat de el in rtrr ccva ce nu putea sd uite gi nici nu voia. $tia mai bine
Vorbise sub efectul durerii p.ouo"ut.
de vorbele tatdlui rlt't'it oricine cd era un musafir impus la Whitam Hall gi,
iar domnigoara Martin fusese (apul
ispEgitor pentru izbucni p('ntru un moment chinuitor, i-a venit sd injure dar s-a
lui; acum regreta profund. Se purtase 'atdt
de prosteqte cr rtripinit cu o voinfd de fier pe care nu gtia cd o are.
spusese tatdl lui.
$i daca era sincer cu el insugi, trebuia Clristopher igi va cere scuze, i-a spus Arthur deodatd.
admitd cd vorbele lui disprefuitoare
fuseserd provocate Agata l-a privit indureratd.
sentimentul de nemulfumire pe care
i_l producea interr Nu are de ce, s-a mdrginit sd spund adev[ru] qi acesta nu
Martin pentru fratele lui, Arthur. De laprima
loyjSoul.i
int0lnire, in portul Dover, fusese fascinat
tnnciite. Dimpotriv[, ne pune la locul nostru cAnd uitdm care
gi dezgustat totod eslc, a rdspuns cu glas re{inut.
de nlvalnic a fatd care ii furase
stlp6nirea de sine, insuqire Nu avea niciun drept sd te jigneasc[, i-a spus pe un ton
care gi-o desdvdrgise in multd ,n
ca gi cum ar fi fost ur rtic dar nu a consolat-o c6tugi de pufin. De la povestea cu
armurd protectoare. Vreme de ani, "-",qtiuse sd_gi controle; Itplrclia O'Sullivan, Cristopher nu a mai fost acelagi.
simldmintele. igi inchisese voit sufletul
dar sosirea ei l'rrpilele Agatei au strdlucit cu un anume interes.
provocase o revoltd a simfurilor pe
care nu putea gi nici Ophelia O'Sullivan? a intrebat, chiar daci nesigurd cd
gtia s[ o stdpdneasca.
$i acum, ce naiba sd facd? voiir sd asculte o apdrare a lui Cristopher.
('analia, iqi merita toate ,si fiecare dintre blestemele ei.
Tdcerea dinduntrul bisericii St. Thomas
era ca un Fratele meu o iubea gi de aceea l-a infruntat pe tata cu
pentru ranile ei sufletegti. Srmfea
nevoia sd fie singurd rrrllilcdrarea unei inimi indrlgostite. in ciuda amenin{drii cu
Arthur refuza sI o rase
lase rnrr_o
intr_o asemenea stare de nen ne rlt'zrnogtenirea, a fost neclintit in convingerile lui dar
Credea cd era foarte supdrati, dar
nu era a$a. Cu toa rlorrrnna nu s-a dovedit aga fidel5 cum o credea el. L-a ingelat
rdbdarea din lume, Arthur incerca
sd_i povesteascd amdnun \ rcnre de sdptdm0ni frcindu-l sd creadd cd il iubea. I-a spus
despre bisericd qi insemnltatea ei.
Din secolul al XII_ lrr tlorea mai mult decdt orice pe lume sd devind sofia lui,
catedrala avusese un rol insemnat
?n dezvoltarea ora$u rr r rri'rtoarea lady Beresford.
r
Portsmouth. I-a mai povestit cd in
anul 1449 fusese inchi Dorinta de a-gi uni vie(ile prin c[sltorie este de obicei
gi parohul excomunicat din pricina
incidentului legat , urnarea fireasci atunci cind doi tineri se indr6gostesc, a
uciderea episcopului de Chichester,
niciunul dintre aceste amdnunte, il
dar p. .. ;; l;;;;
; r'ornentat ea.
asculta vorbind dar Arthur s-a gdndit o clip[ inainte de a continua.
era atentd. Degi ii venea sd
1ipe, rdmAnea neobiqnuit O'Sullivan era cu doisprezece ani mai in vdrstd decit
calmd. Compania placutd a lui Arthur
o Iinigtea dar in acel ('r'istopher. in plus, vdduvd 9i ambi(ioas[. Agata s-a uitat la
68
69
 ,4ntprta GeNnw IwrSrurA
el surprinsi. I-a spus cd eraringrffi crnofiile contradictorii pe care le simlea Cristopher dar asta
cu adevlrat, dar nu era a$a.
nu ii dldea dreptul sd fie mugcltor.qi despot. Crede cd toate
- L-a fEcut si creadd aga ceva, minfindu_l? a intrebat, runt perverse, manipulatoare gi nedemne de incredere.
interesatd decdt voia sd recunoascd.
- Ce s-a int6mplat cu doamna?
- O minciund neruginati. C0nd Cristopher a ajuns la - Cu Ophelia O'Sullivan'/ Nimic.
acasd ca s[-i spunl cd trebuiau sd
fugd la Gretna Green...
Ea l-a intrerupt: - Nu a primit o invd{dturd de minte?
Agatei nu-i venea s[ cread5.
- Gretna Green? a repetat cu un fir de glas. - tnvd{dturd de minte? a repetatArthur, uimit de vorbd.
- Este un sat din sudul Scofiei, vestit pentru c[sdtorii - Vreau sd spun, o pedeapsd pentru viclenia ei. TAndrul a
celebrate acolo c6nd tinerii nu au binecuvdntarea
pirinlil, clhtinat o singurd datd din capul blond. Cineva ar fi trebuit
lor. Dar n-a apucat sd-i spund nimic fiindci,
atunci c6nd sri i-o dea, a rostit ea.
ajuns la conac, lady O,Sullivan nu era
singurd. Toate acer
cdpdtau nigte propo(ii gigantice. A - in ultima vreme il pdndegte ca sd incerce sd reinnoade
auzit-o ra,zdnd de lclafia pe care au avut-o in trecut. Dar Cristopher se arat5
Agata era peste mdsurd de uluita,. Era
cu ultimul amant ntdt de rece incdt imi vine greu sd cred cum de doamna nu
serviciu. Am6ndoi rAdeau de c6t de naiv
se dovedise a slargegte inghefat6 in incercdrile ei.
mo$tenltorul de laWhitam Hall. De c6t
manipuleze ar do area tinereascd.
de ugor fusese
- Lady O'Sullivan doregte sd se intoarcd la fratele
rlumitale?
Ochii Agatei au ardtat toatd groaza pe care
o simfea. - Cel pufin incearcd, dar nu cred sd izbuteascd. Participd
- $i ce a fEcut Cristopher? irdesea la aceleagi evenimente ca qi el qi cdnd nu este poftiti
Era tot mai interesat5.
vine ca insofitoare a cuiva care este. De aceea Cristopher
- S-a intors la Whitam Hall ca sd caute o armd. trcolegte cu orice pre{ astfel de evenimente sociale. Agata
hotdrdt sd-l omoare pe bdrbatul pe care
il creclea vin s-a ridicat de pe banca din lemn qi Arthur a fEcut la fel.
pentru tot dar tatal_aimpiedicat sd
comit[ o impruden(I AmAndoi au iegit in lumina dupd-amiezii gi s-au intors la
ar fi putut s5-l coste foarte scump. Discufia
care a avut Whitam Hall. Aveau un drum lung pdnd acasd, care era
intre ei a fost monumentalE. Cristopher era
convins situatd in afara oragului. Trag n[dejde cd vei gti sd pdstrezi
Ophelia era nevinovatd, sau cel pufin aga
cred, a trecut a tiicerea in legdturd cu ce fi-am spus despre trecutul
de multi vreme cd abia imi mai amintesc.
Atunci, tata i_.t zbuciumat al fratelui meu.
luat o datd pentru totdeauna p|nzade pe
ochi. I_a mdrtrrrisi Eal-aprivit cu atenfie qi o scdnteie de maliliozitate.in-
cd el insugi fusese amantul ei cu luni
in urmi. Agata qi tr-adevdr. lSmuririle lui Arthur o ajutaserd mult. Acum putea
stdpdnit o exclamafie de surprizd.. Din
dtryd,_amiaia acee si infeleagd mai bine pricina pentru care Cristopher se purta
relalia dintre ei nu a mai fost la fel.
$i de atunci Cristoph rr$a cum o flcea: era un mecanism de apdrare.
nu mai are incredere in nicio femeie, Ie
consideri nig - Nadajduiesc sd nu dau vreodatd nas in nas cu acea
manipulatoarcfrrd,inimd. Agataputea sd in(eleagl
mai bino O'Sullivan...
70
7l
 Arutrtn GtNnw Iunrgrz-uA
r'rrrrrcrei pe care o ocupa Gonzalo Perez. Nu fusese greu
rn i afle identitatea. Ambasada spaniold il ajutase in
r't'r'cotdrile lui gi rela(iile bune dintre Arthur Wellesley qi
l'r'ilrcisco Cea Bermudezt fEcuserd cu putin(5 gisirea
Itrlirrma- torului.
('ristopher igi d[dea toat[ silin]a sd afle pentru ce nobil
trrglcz lucra individul dar cdutdrile lui nu ddduserd incd
rrxrtlc. Din buzunarul interior al redingotei a scos un soi de
Cristopher se hotdrdse sd treacd la fapte.
Vreme de dc 1p,.:r:rclu ca sd forfeze deschiderea ferestrei dar inainte de a
zile il urmdrise pe Gonzalo p6rez, informatorur
nobilu irrcope s-o forfeze, ceva greu acdzut chiar lAngi el, la cdfiva
englez care conspira cu bonapartiqtii
ca sd_l dea jos pe re, lt'rrtimetri de locul unde se afla.larba deas[ din grSdind a
Spaniei. Dar Percz nu mat avusese
nicio intdlnire rurrorlizat zgomotul. S-a uitat uimit la casa de bani care se
complicii lui gi acest amdnunt il ingrijora.
S_a uitat din nr orlrhnea la picioarele lui. Doar cAjiva centimetri au lipsit ca
la ceasul de buzunar, ardta oru ,nrp..
zece fdrdun sfert rrr-;i piardi capul de pe umeri. A fbcut un pas inapoi qi a
noptl1.
rrrlicat privirea cdtre locul de unde cdzuse, iar ceea ce avdzut
A cobor6t din trdsurd gi i_a dat instruc{iuni lui
Simo I rr l[sat cu gura cdscat6. Un fldcdiag cobora cu destulS
sd-il agtepte pAnd c6nd se va intoarce. pentru
un rnoment, rrliilitate de la fereastra deschisd.L-avdzut apucAndu-se cu
regretat ci nu luase o trdsurd inchiriatr dar nu avea incredr
rniinile de creanga cea mai groasd a castanului qi l[sdndu-
care obignuiau sd_qi dea drumul la gu
l"j,gij4,,strdini,
iar 1r corpul sd se legene in gol p6nd cind a reuqit sd urce un
Simon lucra pentru familia Beresford
de peste zece
de aceea tdcerea lui era garantatd. A traversat lrrcior qi apoi pe celSlalt pe creang5, ca sd rdmind lipit de ea
st .'rr o maimu![. Cdteva momente dupd aceea l-a vdzut
margrnitd de copaci gi a deschis poartadin
fier, care asci46 trrrandu-se ca un $arpe pdndlatrunchiul gros darpesemne nu
cdnd a ajuns la jumdtate. Tdcerea gi
intunericul strrzii a ir socotit bine fiindcd una dintre crengile mici gi r[sucite i
ldcut ca zgomotul si fie gi mai puternic dar dupd ce r'u prins de gapcd qi i-a smuls-o de pe cap. intr-o clipi o
agteptat cdteva momente in deplind
linigte, a intrat in eridi: .'rrscadl de pdr blond i-a dezvdluit identitatea hofului. A
din spate. A cerceta-t ;;;;r*r;; il#; .# [rT,#:?: rrrchis ochii 9i gi-a stdpdnit o injurdturd. Trebuia s6-9i fi
inchise; nu se vedea lumind la niciuna
dintre el. Era firI rrrchipuit.
putrn{a de tdgadd cr singurul chiriag
din casd se afla incd ra
clubulAdams, ca in ultimele doul seri.
A ales fereastra de la Cobordrea se dovedea mai anevoioas[ decit urcuqul.
unul dintre dormr'toarele de jos pentru
cE i s_a pdrut cel mai z\gata s-a prins de creanga groasd inainte de a-gi da drumul
pu{in accesibil Si cel mai probabil
sd con{ind informalia pe tlc pe pervazul ferestrei. Degi rdmdsese atdmatd in go1, nu
care o c,uta. Cl[direa era un han vechi
nefolosit .u." ,r_u
sd fie relicut in scurtl vreme, de
aceea era nelocui t, in afaru A rnbasador spaniol in Anglia intre anii I 828 9i I 832 (n.a.)
72
t5
 ,Anrcrzz GrNtw IwzSrn-ruA
i-a fost fiica. De copild
joc. ceea ce o ingrijora "ouo.@ lirlgcrat. S-a ridicat, masdndu-qi fesele dureroase. Nu era
era.u- ,e duci o cutie de bani le voie sd mi lagi si cad aqa de brusc, ai fi putut sd-mi faci
de grea pand la whitam Hall. S-o
arunce pe fereastri in Irrrrlt riu, l-a mustrat cu glas $optlt.
neputin{ei de a o crra, fusese cea
mai micd dintre rele, lar tu ai f,r putut sd mb omori.
$1-a spus cd pentru moment, cel mai grabnic
era sd r. a"uj Vorbele lui erau lipsite de reproq, amdnunt care a frcut-o
din copac gi s[ plece de acolo, apoi ,-a
pdndlao trdsurd inchiriatd.
vedea cum s-o t6ras
;rc Agata sd ridice o sprdnceand, cdci se agtepta la un
$i_a-luat un nou avdnt qi a izl lrrrnrclnic de insulte. Dar eru adevdrat, dacd ar fr cdntt cltia
sd se prindl de creangl cu amdndouipicioarele.
Acum u rlt' bani in capul lui Cristopher, acum ar avea o mare belea.
parrea cea mai complicatd: si
se for\eze s6 rdmdnd deasul l)irr nu avea de unde si qtie cd el era dedesubt, f6cdnd
crengii gi nu dedesubt. Cind avdzut
cd ahnecagi nu putea l)rrmnezeu gtia ce!
se {in,, a ales sd se tdrascdpdnd
la trunchi; sarcina s_a dove lmi pare rdu, dar in apdrarea mea voi adduga cI nu
foarte grea gi inceatd.pentru cd propria
greutate o trigea ;liirrn cd te aflai sub mine.
jos, dar a izbutit qi deja pusese
un picior in golul in forina Cristopher a r[suflat auzind-o. Vorbele ei i s-au p[rut
,,V" care impirfea trunchiul in mai multe crengi.
se nzuale qi pdcitoase, de bund seama c[ i-ar pldcea sd fie
- Ai nevoie de ajutor? xrrb ea. Ce dracu era cu el?!
Glasul cunoscut a ficut_o sd se dezech
ilibrezeqi s[ alunec :^
Imi inchipui cd nu este cutia ta.
Nu a fost indeajuns de iute ca sI se (ind gi
greutatea corpului A incercat ca vocea sd-i sune neutrd.
fdcut sd ii scape una din m6ini; pdn|,
iaurmd, i_a scdpat - O concluzie corectS.
cealaltd. Agata s-a pregitit pentru loviturd
dar nu a cizttt - $i nu ai de gdnd s5-mi spui cui aparfine.
pdm0nt. Un corp tare qi putemic
a impiedicat_o. A tras in pi - Adev[ru] este cd nu gtiu, a recunoscut ea temltoare.
parfumul bdrbdtesc pe care il cunogtea
atdt de bine gi - Furi o cutie de valori flrd sd gtii cui apar\ine?
pregdtit sd-l infrunte pe cel mai
mare dintre fratii Beresford. Lui Cristopher nu-i venea s[ creadd qi nu putea si nu se
. cristopher a finut-o in bra{ele lui mai murt dec0t cere rrniuite la infrjiqarea ei.
bunacuviinfd gi neqtiind si spund dac[ s_o Diacd mai stdm aici in picioare cert0ndu-ne pentru
imbrdfigata_se datora surprizei de
finl
a o revedea sau pldcerii llcacul ista, autorit5{ile vor avea vreme s[ ne aresteze.
a o atinge. Fata era foarte ugoard.
- E ciudat c[ nu au ficut-o deja, te vezi de la o pogt[;
- Mulfumesc, a fostsingura vorbl chibzuitd pe care t'rrpul tdu e ca o tor\d arz?ndd qi cu hainele astea pari un
o spun[. El continua s-o
ll]:,.U amdnunt de pe find in bra{e fErd sa piar< rlcrbedeu sadea.
niciun chipul ei imbujorat,
intunecimii nopfii. pofi sr-mi dai drumul,
in ciu, Ea gtia cd se referea la culoarea p5rului ei care, frrd
nu mai e nic rc(inerea gepcii, i se revdrsa in valuri pe spate.
primejdie sd cad. $i Cristopher a ascult
at: i_adat drur - Mi-am pierdut $apca la cobor6re. $i-apoi, in clipa asta
deodati, fEri menajamente. Agata a
cdzut cu fundrrr rru md ingrljoreazd autorit[(ile de vreme ce nu sunt singurd
pdmant' vaietul ei r-a f,cut sd z,mbeascd.
't4
ochii fetei r in aceastd misiune.
75
 ,4arcrru GaNnw
Iunngrt-ntA
vorbele ei il implicau in mod ai...t pF Mergi in spatele meu gi nu mai face nicio impruden16.
.,
- Eu nu am nimic de-a face u..rt furt gi n_ai sd lilrada era pustie aqa cd au putut s-o traverseze fErd nicio
amesteci, a rdspuns ameninfdtor.
prublemd. Agataa deschis portiera trisurii qi a {inut-o pentru
Ea continua sd-qi maseze fundul, dornicd
sd se uu cl sd poati sd lase cutia. Un moment dupd aceea a urcat
pentru cd ii ddduse drumul aga de
neagteptat darrecunor rlintr-un salt cele dou[ trepte induntru. Cdnd amindoi au fost
c.d,eruacolo gi astfel putea s_o ajute
.r.,.utiu de bani. Cri rt;iczaJiconfortabil in trisurd, cu cutia la ad[post sub
iiurmdrea miqcdrile m0inii cu prea mult
interes. picioarele lui Cristopher, Agata qi-a ing[duit sd scoat[ un
-
De bund seami! a spus ea. Domnia ta
frceailiniqtit oliat adinc. Chiar dacd chipul ii rdmAnea senin, avea un nod
plimbare prin zond,, nu-i aqa?
itt stomac de care nu va putea sd scape cel pu{in pentru o
_ - Te supravegheam.
gtiam
Ochii Agatei s_au deschis cu groaz vrcme. El stdtea in fa[a ei gi o privea cu imensi neruginare.
c[ pui ceva la cale in rocui dsta unde te-am
glsl seri Lni inchipui cui apar(in pantalonii gi cdmaqa pe care le porJi
trecute gi dupd cum se vede, intuifia
nu m_a ingelat, a continr cir un adevdrat t6lhar. Agata qi-a privit hainele un pic
el. Tdndra rlmAnea tdcuti.
$i cum aveai de gdnd sd o cari? t'rrq;inat6, dar nu avea de gdnd sd mdrturiseascd de unde le
Cristopher se referea la cutia de bani.
itnprumutase; numai c[ nu a fost nevoie, Cristopher a ghicit.
- N-am avut vreme sd md gdndesc la asta. l)ot sd afirm cd au fost luate din garderoba mea personald, nu
- Neajunsul de cdpltdi al femeilor, niciodat[ nu c aga? Ticerea ei a fost confirmarea bdnuielii lui. Este una
trec.direct lafapte.
tlirrtre cele mai bune cimdgi ale mele.
Agata a plesciit din limbi, jignitl de
vorbele lui. El pdr Agataa izbucnit in sffirgit, sup[rati cd fusese descoperitd.
iritat dar ea era obositd qi doiea sd ajungd la
Whitam Ha - Nu puteam risca si stric hainele lui Arthur sau ale lui
igi cerea poli{a. Sd migte Lutia grea de la
{venturl
pdnd la fereastrd o lisase aproape
du Andrew, nu mi se pirea drept, gi nici nu puteam sd cer
fird puteri. inrprumut de la personal, fiindc[ ar fi putut sd md dea in
- Pierdem vreme prefioasd. Ai adus o trdsuri? vileag dupd aceea.
Nelinigtea din glasul ei l_a fEcut pe
.bombdne printre dinti.
Cristopher Cristopher a ridicat o sprdnceand formdnd un arc perfect.

- Ceea ce ai fdcut este considerat un - in schimb, nu (i-a pdsat daci imi stricai hainele in
delict, a mustrat_o infruntare, aga-i?
glas aspru.
Obrajii Agatei au cdpitat culoarea cireqelor. L-a privit cu
ochii miji{i, frrd, sd, gtie dacd vorbele lui erau de batjocurd
sau de supirare. Cristopher stitea in fala ei cu toatd elegan(a,
cu redingota impecabil incheiat[, giretul batistei de la g6t
perfect innodat gi frr[ un singur fir de p[r nelalocul lui. S-a
irrtrebat cum naiba izbutea si fie mereu impecabil, fEr[ o
cutd pe haine, fErd un fir de praf pe pantofii strdlucitori. Nu
exista niciun fir de iarbd pe hainele lui, degi luase cutia de pe
77
 ,Aruarru GtNtw Iunnsrn-uA
a
sorur gradrnrr. .lntr-adevdr, era un barbat
care se evidr njrrtorul lui, ad[ugind cu arogan{[ cd ajutorul avea un pref.
prin eleganld qi rafinament, dar in momentul ('rrtia de bani va fi deschisd in odaia lui, departe de privirile
acela ea l_a
cdci o flcea sd se simtd mai mahalagioaici
dec6t oric6nd. pcrsonalului qi de posibili curiogi nepoftili, precum tatll sau
- Hainele nu au suferit nicio stricdciune, a rdspuns cu t lirr[ii lui. Agata a fost de acord pini la urm6.
zitmbet nevinovat care nu l_a pacilit defel.
$i voi fi l'dcerea din conac i s-a pdrut ciudatd dar nu neagteptatd.
de indatd la locul lor. ('r'istopher i-a spus cd tatdl lui, Arthur gi Andrew se aflau la
Cristopher a gtiut cd niciodatd nu va mai putea
sd o intAlnire cu ducele de Arun, la Crimson Hill qi c[ aceste
imbrace cu cdmaga pe care o purta ea tErI
si_si aduc6 ami rntalniri de obicei se prelungeau multe ceasuri, fapt pentru
cd mdngdiase pielea ei aurie. Cd parfumul
ei pdtrunsese ('u'c nu se vor intoarce decAt spre dimineald, imprejurare
fiecare fir al {esdturii. Ho(omana nu_gi pusese
vest5 de ace cirrc ii avantaja. Ea s-a abJinut sd ii spunl cd deja gtia gi c[
curbele moi ale s0nilor erau cu desdvdrgire
vizibile pe sr rlc aceea se hotdrdse sI intre in clddire qi s[ fure cutia de bani
pAnzd; a putut sd observe aureola intunecatd
gi sfdrcuri rr trrrui necunoscut tocmai in noaptea aceea.
drepte. gi dorinla a pus stdpdnire pe el
fErd dpd,"i Agata s-a uitat cu mult[ curiozitate la incdperile private
du-I. A clipit de mai multe ori, incercAnd ^ild,,
s5_gi contiole rrlc lui Cristopher; era pentru prima oard cAnd vedea o
rlsuflarea, care devenise gdfbito are dar Agata
nu Iocuinfd bdrbiteascd, atdt de curat[ gi de ordonat[. Uga de
congtientd de stAnjeneala lui fizicd,, se
uita pe gea sticl6 care dddea in terasa particulard era inchis[, dar cu
trdsurii.
tl'aperiile din catifea albastr5 strdnse, lSsind sd intre lumina
$i-a pus un picior peste celdlalt gi a inceput s_o obser Iunii. A privit mobila elegantd de cireq. Dormitorul avea un
pe cdt de zdpd,cit pe at0t de interesat
de fiecare gest al salonag privat care con{inea o comodd cu sertarele inchise qi
Dorinfa il biciuia in continuare fdri control.
dar era un lirra cheie gi un scaun tapitat intr-un bleumarin pal, asortat cu
obignuit sd gi-o st6pAneasc6.
tlraperiile. Mai era gi o biblioteci micu![, cu felurite ca(i in
cnglezd,; a putut sd observe gi una in francezd gi alta in
spaniol[. Pere(ii nu erau acoperili cu tapet, ca in restul
locuin{ei, ci zugrdvili in tonuri aurii care se asortau perfect

10 cu mobila gi cu agternuturile de pe pat.

Cristopher a pus cutia pe comodd, ca sd se dezbrace de
rcdingotd 9i sd-qi desfacd batista de la gdt. Agata ii urmdrea
ltent[ fiecare migcare. Canalia, nu-gi pierdea elegan{a nici cAnd
sc dezbrlca. Avdzut cum lasd haina gi batista pe scaun. O
sr;cund[ dupd aceea a deschis unul dintre sert[ragele din partea
tlc sus a comodei gi a scos un soi de cheie. Ea a hotdrdt sd nu
stea deoparte dar inainte de a ajunge ldngd el, uga cutiei fusese
deschisd cu deplind ugurin(d. $i o intrebare a inceput sd-i
79

i,-
 ,4nurru GnNzw
sfredeleasca creierii: de ce era interesat lordul Beresford
confinutul ei'/ De unde avea abilitatea asta de a deschide cutii
de bani ale altora? Ei i-ar fi luat foarte mult5 vreme, trebuia
recunoascd, dar el izbutise aproape fird sfo(are. Ce
ascundea'/ gi-a ridicat ochii din cutie spre chipul lui Cri
strdlucirea din pupilele lui cregtea pe mdsuri ce
feluritele documente, de parcd s-ar fi sim(it mAndru de el.
- Ma intereseazd doar unul dintre aceste documente,
spus Agata cu un fir de glas.
A scotocit cu degetele induntru p6nd ce a dat
pergamentul flcut sul dar inainte de a-l putea lua,
i l-a smuls.
- Poate fi primejdios, i-a spus pe un ton autoritar. Ea
i-a infeles vorbele. Se poate dovedi riscant pentru tine
cunogti confinutul, a addugat. El a desflcut pergamentul gi
citit numele de pe el. indata s-a incruntat ca gi cum s-ar
gdndit la feluritele posibilitdfi care se deschideau. Ce nu
vrei sd aperi? gi de ce?
Cele doud intrebdri le rostise cu glas sec, neincetAnd
priveasci. Agata a hotdrdt sd fi e sincerd.
- C0nd, acum c6teva seri, anr cinat la Southsea,
descoperit ceva ce mi s-a plrut semnificativ gi fbar
insemnat. tn vreme ce md plimbam prin grddinile conacul
Grant, un bdrbat gi o femeie s-au intilnit cu un al treilea in
un loc retras din gridind gi i-au dat aceastl hirtie.
- Te-au vdzut? a intrebat-o.
Ea a cldtinat din cap.
- Am izbutit sd md ascund in spatele unei statui.
Cristopher gi-a amintit la perfecfie ansamblul de
care impodobea grddinile lui lady Grant.
- Unul dintre ei era spaniol, nu-i aga? De data asta
confirmat cu un gest. Trebuie sd aflu ce gtii ca si pot sd
protelez.
80
Iwryrn-uA
_-Adevdrul este cd nu qtiu nimic.
S-o protejeze? De ce? Sau, mai bine zis, de cine? s-a
irrtrebat.
ii
cunogti con{inutul?
-
Ea a negat din nou cu o expresie gravd.
Este o listd, s-a aventurat sd afirme cAteva clipe mai
liirziu. $i confine numele unei persoane pe care o iubesc
rnult.
Cristopher a recitit numele dar Agatai-a luat-o inainte:
- Carlos de Lucena y Moreno.
- De Lucena este unul dintre consilierii lui don Manuel
rlc Gonz6lez y Salm6n, nu-i aga?
Ea gi-a muqcat buza inferioard, dar a confirmat.
- De Lucena este vdrul meu. Cristopher a dat drumul
rrcrului pe care il re{inuse de la mdrturisirea ei anterioard. SI
rrrrclS cI iubea un bdrbat ii provocase o emo{ie pe care nu gtia
t'rrm sd gi-o explice. Nepotul mamei mele Maria Isabel.
- Dar numele tdu de familie este Martin, i-a spus ugor
r rr Iat.
- ln Spania, copiii poartd doui nume de familie, cel
;xrtem qi cel matern.
Cristopher gi-a blestemat superficialitatea. Dac[ gi-ar fi
irrnintit acest amlnunt, ar fi putut si afle cu mult inainte de
lcgltura de rudenie care o unea pe domnigoara Martin de
('irrlos.
-
Cred c[ existd o conspirafie pentru r[sturnarea regelui
vtrstru, Fernando. Agata a clipit surprinsd. Numele v5rului
lilu cste vehiculat printre posibilii conspiratori.
tsa a negat cu hotdr0re acuzalia lui limpede.
Familia mea este credincioasd coroanei spaniole.
Trebuie sd pistrez acest document, infelegi? Este
ncccsar, pentru cd incerc s5-i descopdr pe posibilii trddatori.
Vdrul meu nu este un trddltor. Aplrarea sa era
nt
,4rutrrt Gtt'tpw
previzibild, chiar daci inoportun6. Cristopher regreta
familia ei era amestecatd,in posibila conspiralie cici i
sd simtd o oarecare simpatie fatd de ea. Agata a sim(it
fior de teamI. Toate piesele incepeau sd se ageze la locul l
A in(eles cd lordul Beresford era foarte implicat in chesti
De ce egti aga de interesat de problemele Spaniei?
intrebat brusc.
Cristopher a govlit s6-i rlspund[, dar pdnd la urmd
hotdrAt sd-i spund adevdrul.
- Sunt agent al coroanei engleze. Ea a dat capul pe s1
ca qi cum mdrturisire a ar fr fost absurdi. insdrcinat
aceastd misiune.
-Agent al coroanei? Ce insemna asta? Nu avea de
sd qtie.
- Dacd vrei un vinovat, caut[-l in casa dumitale, nu
tr-a mea,l-a infruntat cu glas intretdiat.
- E adevdrat ci sunt amesteca{i englezi dar gi spanioli
- Vdrul meu nu este unul dintre ei! a rostit cu in
Cristopher a studiat cu atenfie chipul fetei. Obrajii ii
aprinqi gi rdsuflarea grea. Nu a gtiut dacd asta se da
nervozitilii sau posibilitdtii ca familia ei sI fie amestecatil
complot, dar funcfia pe care o indeplinea Carlos de
il licea potrivit pentru urzirea unei lovituri de stat, al
de suslindtori ai lui Bonaparte. Era foarte cunoscut faptul
nobili spanioli il ajutaserd pe impdratulfrancez, Napoleon
supunf, cu succes poporul spaniol in r[zboiul din 1808.
- Ai putea s6-l recunogti pe englezul care s-a intAlnit
Gonzalo Perez?
- Gonzalo Pdrez? a intrebat curioasd.
Agatanu mai auzise niciodatd acel nume.
- Stdp6nul cutiei de valori, a ldmurit-o el pe scurt.
Ea s-a gindit pref de un moment.
- Da, gi ag putea s-o recunosc Ai pe femeia care ii i
82
Iwryrn-trA
rlrrcir ag avea-o infafd, a admis convinsd.
Atunci, pofi sd fii de mare ajutor.
l'upilele Agatei s-au redus la un punct cdnd a devenit
urrr;itientd de ceea ce presupuneau vorbele lui.
N-am sd te ajut s[-mi sp6nzuri v6ru1.
lil a oftat obosit. S-o fac[ sd fie rezonabild era ceva
npr'oir pe cu neputin{d.
N-am de gdnd sd spdnzur pe nimeni, fie el vdrul cuiva
rmr nr.r. in orice caz, coroana spaniold se va ocupa de asta
tfutr';r va fi nevoie.
l)e ce vor englezii sd-l rdstoarne pe regele nostru? a
lo'ilrt pe un ton imperativ.
Asta incerc sd aflu. Anglia men{ine relaJii bune cu
lprrrria iar Coroana nu doreqte s[ fie intrerupte de conspira(ii
hrrrirpaftiste.
Agata nu gtia ce sd cread[. Cdnd in seara aceea a auzit
lttlrrclc vdrului ei, a gtiut cd trebuia sd pund mAna pe listl qi
ti irrccrce sd-l ajute. Avea obliga(ia si-l prevind dar din
ltrrlclicire nu putea s-o facl pentru cd se afla in Anglia.
llonaparte nu mai reprezintd o problemd pentru
tfrrrrrroli, a afrmat cu hotdr6re.
l)rrr sunt gi nobili francezi amesteca(i in conspira(ie, de
Illcrr sunt dispus si fac tot ce depinde de mine ca sd
tllr r irlrri complotul.
Arn auzit doui nume, gi-a amintit Agata brusc.Adolphe
llrlrrle ;i Claude Benoit.
!r rr trecut degetele peste frunte incercAnd sd-gi mai
Irrrrrrterrscd gi altceva dar nu a izbutit. Cristopher a adoptat
Ilu,,,' o ttitudine bldndl fa([ de ea, care a prins-o cu garda jos.
I ;ti istovitd , ar fr mai bine sd te intorci in odaia ta gi sd
ll urlrlrnegti.
( 'c se va intdmpla cu cutia de bani?
Nrr ai de ce s5-{i faci griji pentru asta, mI voi ocupa eu
83
 Arunrru GrNzvn Iwz;rn-uA
de tot. gi lZgdduiesc s6 nu fac nimic care
se ii dau vtllrrl ei Carlos gi bunicul Gin6s dacd documentele gdsite se
vdrului tau. Ai cuvdntul meu.
rkrvcdeau a fi adevdrate.
Agata s-a intrebat dacd putea sI aibd incredere
in el, t Nu l-ag da niciodat[ jos peArthur cu o lovitur[ a mdinii,
nu avea altd solulie decit sd_i accepte frgdduinla.
inci nu I arnintit in goaptd.
rr
putea intoarce in Spania ca s6 il avertizizepe
Carlos, dar ('ristopher a izbucnit in rds din pricina tonului indurerat
putea incerca s6-i trimitd o telegraml.
Da, asta va face pe care putuse sd-l perceapi in glasul ei.
douazi. A oftat, m6hnit6. Trebuia sd se intoarcd
dar nu av( Pe mine nu m-ai da jos, de asta te asigur. Cum naiba
bani pentru asta, va trebui sd aqtepte sosirea
Marinei ca sl prrtca sd ia aceasti afirma{ie, spusd pe un ton at6t de arogant?
roage sd-i cumpere un bilet pe urmdtorul
vapor. Totul i s ir intrebat Agata,neg[sind rdspuns. N-am intdlnit niciodatd
pirea descurajant- Dar deodati s[ lase responsabilitatea
o lbrneie care sd primeascd nigte insulte nemeritate intr-un
mAinile lui Cristopher a frcut ca u$urarea
sd fie instantan e hip mai demn. Purtarea mea nu are justificare. imi pare
El a observat emotiile care ii brdzd,au chipul: istovi
lirlfte riu.
hotdrdre, durere qi ugurare. Instinctiv, i_a
luat t mdna gi i Vorbele lui Cristopher erau sincere qi ea le-a interpretat ca 1

strans-o intr-ale lui ca s-o linigteasci. Ea I

l-a privit uimiid , I lirre. lr
gestu] lui neagteptat dar fdrd sd se retragd
din strdnsoare. i1i accept scuzele.
- Imi datorezi o scuzd. i_a spus pe negindite.
Cristopher i-a adresat un inceput de zimbet
$i atunci el a fdcut ceva cu totul neagteptat gi lipsit de
care lrundcuviin{d. A aplecat capul spre ea gi i-a atins ugor cu gura
schrmbat complet infEligarea. Chipul sever
cu trdsdturi dure lluzele pline, care s-au deschis a$a cum se deschide o floare
devenise foarte atrdgdtor. Radia u, f.....
coplegitor. Inima c0nd o sdrutd soarele dar atingerea a fost ati"t de scurtd incit
Agatei a tresdrit in piept. il gesea irezistibil,
dar totodatd de Agatas-a intrebat dacd intr-adevdr existase sau, dimpotriv[,
neatins.
ili inchipuise. A inso(it-o p0n[ la uga oddii, a deschis-o gi
r-a frcut loc sd iasd. Ea a frcut asta ca un automat; abia se
linea pe picioare. Cristopher a condus-o p6nd in iatacul ei,
care se afla in capitul cel6lalt al coridorului. I-a deschis uga
ca un cavaler gi, cu mdna intins6, a poftit-o sd intre. Fata a
ascultat supusd dar inainte de a intra de tot, s-a intors ca
s[-;i ia rdmas bun. Zimbetul bdrb[tesc ii provoca gddildturi
in stomac ai ii punea aripi inimii sd zboare.
- Vise pl6cute, Gatat
Pre( de o clipi nesfdrqitd, amdndoi s-au privit cu
sinceritate gi frrI ranchiund.
- Agata,l-a corectat din nou. Numele meu este Agata.
$i a inchis uqa in urma ei.
85
 AatBrru GtNpw
IwrSre-uA
cristopher a rrmas c,teva r@ ('r'istopher avea de gind si plece cur6nd, nu va putea sd stea
ca mintea sd inceteze sd-i lrrcreze
cu toatd
i.q iufeala. Cuti
ttllgaataT. L_uua Itr Marina, cum voise c6nd a inceput aventura ei gi atunci
bani confinea mult mai multl informafe
decitt prevdzu erllttoria in Anglia se va dovedi in van. Inima i s-a impd(it
inlane3e lui Robert lenkinso, o pu.t.
]::Y:_::-i
documente ca sd le p5streze ta loc , Irrtrc doud emo(ii limpede deosebite: dorinfa de a-qi vedea
sigur. pt'iotena de suflet qi iubirea care o lega de familie. Nu ar
prrtoa sd-qi ierte dacd vdrului ei i se intAmpla ceva grav
pcrrtru cd iqi satisfEcuse un moft trecdtor. Marina va rdmdne
irr Scofia ani de zile qi va putea sd o vad[ intr-un viitor nu

11 lirirrte indepirtat. A oftat g0nditoare. I se pdrea

rrcrnaipomenit cd intirzia atdta s[ vind dupl ea dar nu avea
rrllccva de fEcut decdt sd agtepte. Agatanu s-a mai g0ndit la
Carlos de Lucena nu putea rrsla gi a pdrdsit foigorul ca sd se ducd sd-l caute pe Arthur.
fi amestecat intr_un
compl A presupus c[ il va gdsi in birou gi intr-acolo s-a indreptat.
pentru rdsturnarea mona hului
Spaniei. Gdndul la
asemenea posibilitate ii producea
fiori de teami. E.u f.. Cristopher stdtea pe un coltr al biroului tatllui sdu, cu
regelui Fern ando i pedepsel
H::::::,"*".iT:1tuI
lui exemplare pentru trddltori, dar s lrnrlele incrucigate peste piept qi o expresie tainicd pe chip.
respectuos qi fidel legii, atunci
v'rul .i;;; ;JH; l)irnpotriv5, Arthur stitea comod pe unul dintre fotoliile
de ce numele lui era trecut I
lista suspecfilor? Cui ii era adresart rr;czate in fa(a mesei luxoase. igi privea fratele mai mare
ii;;;;#;':; th'ept, cu chip senin. Jinea in mind registrul de socoteli al
gli!*r:U la multele variante ii prilejuia o cumplitd durere lirrniliei gi tocul pe care il folosise ca sd corecteze cdteva
de cap' agatanu putea sd afirme
sa" ru j*.nl#ffiI.:'Jl;
avea obligafia sd-l alerteze pe tlintre ultimele intrdri 9i iegiri de capital. Cdnd a terminat de
carlos in legdturd cu ce se rrotat ultimul num[r, a ldsat tocul in cllimara de pe masd gi
punea la cale in Anglia, cel pufin,
cu ceea ce credea ea cr se s-a gters pe mdini cu o batistd pe care a pus-o dupd aceea in
convinsd pe Arthur s_o insoteascd
a:.T,lITo:,i:,"-,
trimite o telegramd. S_a oprit b-;;.-";;;;;;;;;; pentru buzunarul de la pantaloni.
insircinat cu misiunea era cristopher, - E mare pdcatcdtalentul tdu se risipegte numai in folosul
vor mlrgini doar laAnglia. Dacd
cercetdrile rui nu se lamiliei. Ai fi un avocat grozav in Londra, i-a spus
eiau amesteca{i gi spanioli, ('ristopher.
logic ar fi sd se ducd in Spania
ca sd cercet eze... AfEcut ochii
mari in fafa ideii care ii venise: ea Arthur a schilat un zAmbet; auzise plAngerea asta vreme
ar putea sd ii ofere tlc luni, pAnd ce a recunoscut c[ nu avea de gind si plece
posibilitatea de a lua leg6tura
direct cu Carlos gi cu tlin comitatul Hampshire.
secretarul de Stat spaniol.
Era o idee extraordinari! Ar putea - $tii doar c5 nu md intereseazd sd deschid un birou
sd se intoa rcd, la intr-un orag atit de agitat. imi place sd triiesc lalarl,liniqtea
C6rdoba. Dar deodat' s_a dezumflat.
86
i; ;;;;;; care se respirl aici.
87
 ,{p,urrc GoNtvn
Cristopher a mijit ochii albagtri auzind aceste
Arthur era, fdrd, indoiald, cel mai bun student pe care
avusese Universitatea din oxford.
$i Andrew se dovedi
un student silitor, cu note extraordinare, dar Arthur
avea
capacitate intelectuald mult peste a amdndurora.
Inteligen
lui il uimea.
- $i ce anume te intereseazd? Ochiifratelui sdu exprim
o indoiala la auzul intrebdrii. Egti un bdrbat linigtii
9i ir
inchipui cd de casd...
Arthur l-a intrerupt, qtia deja unde voia sd ajunga
vorbele lui.
- Mult mai interesat de familie decdt tine.
Rdspunsul lui a sunat un pic cam brusc dar
Cristopher n
l-a luat in seamd. S-a g0ndit la spusere rui cdteva
moment
inainte de a incepe sd vorbeascl iariqi:
- De aceea socotesc cd egti cel mai potrivit sI dai un
mo,stenitor familiei.
Arthur l-a privit uluit, se a$tepta la altceva.
- Responsabilitatea asta este doar a ta, n_am
niciodatd gi nici n-o voi face.
- Egti indrdgostit, Arthur?
- Ce tot spui...? Dar nu a reugit sI termine fraza,,
Cristopher ii punea nigte intrebdri tare ciudate gi
nu gtia de
ce. Fugi de obligaliile tale? l-a intrebat brusc.
cristopher a izbucnit intr-un hohot de r0s care afrcut
ca
sprincenele lui Arthur sd se ridice intreb[toare.
Era multE
I
Iwryrr-uA
llctl c[tata nu se va opune alegerii tale. Arthur era tot mai
rretlumerit. El nu alesese pe nimeni; atunci, de ce fratele lui
tlirrna contrariul? Mdrturisesc cd la inceput am avut
Irrtltrielile mele in aceastd privin(6 dar timpul mi-a ardtat cd, ai
urr al gaselea simJ nu numai pentru studiu ci gi pentru femei.
Asta inseamnd cd am binecuv0ntareata?
Arthur incepea sd se amuze de discujia cu fratele lui cel
nraro. Acesta se incurca intr-o sfoard pe care el va fi incAntat
srr tr strdng6, dacd i se ingdduia.
$tii doar c6, fiind viitorul cap al familiei, ai nevoie de
nt'ordul meu pentru o hotdrire atdt de insemnati.
Arthur nu a stat la indoiald nici o clip[ sd str0ngd sfoara.
imi aminteqti de tatdl nostru de acum zece ani.
Vorbele lui au avut efectul dorit. Cristopher le-a simfit ca
l)c un pumnal in stomac. Pupilele i s-au dilatat de surprizd.
- Asta a fost o loviturd sub centurd, i-a rdspuns indurerat.
Mai cu seamd cd am hot[rdt sd te sprijin in caztl in care tata
s-ar opune alegerii tale.
$i, dintr-o datd, a gtiut la ce alegere se referea. Credea cd
cra interesat de domniqoara Martin! Sincer vorbind, trebuia
sri admit[ ci ar putea ajunge s[ fie. Dacd Agatal-ar privi cu
rrceeaqi intensitate qi candoare cu care il privea pe fratele lui
col mare. C6nd Cristopher intra in incdperea unde se aflaea,
ochii ei ciprui cdpdtau o suavd nuan{[ aurie. Iar buzele, rogii
iridoma cdpqunilor coapte, schilau un zimbet pe care
('ristopher nu qtia s[-l aprecieze gi nici ea nu-i ingiduia sd
il observe. intr-adevir, fratele lui era un prost fEr[ pereche.
l)acd ar inceta sd se mai zv6rcoleascd in compasiune pentru
cc se petrecuse in trecut, ar putea si infeleagi clt de mult
valora domnigoara Martin. CAt de special era pentru ea gi ce
putea insemna in viitor.
- Me bucur sd aflu ci nu egti deloc interesat de aceeagi
persoand ca gi mine, a spus Arthur. Aceste vorbe l-au prins
89
,Lrutrrc GrNwr
pe Cristopher oarecum nepregitit. Pesemne aceasta
pricina pentru care a tres[rit cAnd l-a atztt. Este o
ugurare, intr-adevdr, a continuat fiatele lui dar tonul nu
aqa de serios cum se agtepta. Cu incidentul de Ia fhntin6,
ajuns si cred ci interesul tdu pentru ea ar putea de
rdzbundrtle vizigote la care de vorbele lui in ultimele zi
Cristopher a clipit ca sd alunge de nedumerirea prov
auzindu-l pe Arthur. Credea c[ el era interesat de domni
Martin? Incidentul de la fAntini folosise doar la inti
convingerii sale. Aga cd s-a hotdrdt sd qteargd dintr-o lovi
orice impresie greqitl pe care fratele lui mar mrc ar a
despre el. R6zbundri vizigote? S-a intrebat unde o fi
Arthur expresia aceea.
- Nu m-a interesat niciodatd domnigoara Martin, a Itunlil. clar el era sigur ci supdrarea ei nu igi avea rostul.
cu glas limpede Ei pe un ton precis. Arthur a mijit ochii
i-a transformat intr-o linie. Are toate neajunsurile pe care
urisc la o femeie degi, din fericire, prezen[a ei nu mi se
pare de neindurat gi, cu vremea, sunt sigur cd voi invdfa
suport.
- Am crezrfi cd...
Arthur nu s-a simlit in stare s[ continue. Semnele pe
le vdzuse la fratele lui cu cAteva zile in urmd erau fal
Atunci, to(i se inEelau in privinla lui Cristopher. Pd
Andrew fdcuse cAte o glum[ in legiturd cu asta. $i i-a
cu adevdrat rdu pentrt Agata, fiindcd gtia c[ el nu ii
indiferent, fapt pentru careva avea de Iuptat cu ceea ce
mai greu: dezamd.girea.
- Cu indrumarea potrivit[, a continuat fratele
pragmatrc, gr o atenfre necontenitd, va invd{a s[ se
sd se rnigte in cercul nostm in mod cuviincios, dar
sd-i ddm rd,gazul necesar.
Arthur a crezut cd, mdnat de intenfii bune. C
90
Iunrsrn-uA
lrrt'rrrcase lucrurile din ce in ce mai mult.
De bund seamd cd pot s[ invdt si fiu o adevdratd
rhrirrnrr6, cu indrumarea potrivit[. Amdndoi fratii au tresdrit
rlt'rrtltrtd auzind glasul celei pomenite. Au intors privirile spre
ulrr tlc la intrare gi au vdzut-o pe Agata opritd in prag. Spatele
ll lrcrrrura de cdt era de incordatd iar ochii, spre deosebire de
lllt'lc trecute,ardtau o furie arziatoare. Daci ag fi interesati de
lrrlrr. rr incheiat. Arthur a inchis ochii in vreme ce igi inghilea
rrrlrr';r. Cat o fi auzit? De ce voia el s6-l inghitd pdmintul iar
llrrlt'lc lLri in schimb, zdmbea de parcd i-ar fi flcut un hatdr?
lrlrlrcipase la asta incercdnd sd afle ce simfea Cristopher;
Ilnnr sc c[ia, nicio femeie nu merita s[ se vorbeasc[ despre
,r rnlr.un fel atdt de lipsit de pasiune gi crud. Cristopher o
Il r\ ('r cu bdgare de seamd. Ochii fetei fdgdduiau o rdzbunare
Ittl,'rt'srrl ci pentru fratele lui era intru totul justificat gi chiar
tl rl srrslinuse. Atunci, de ce pirea cd ii vine s6-l omoare?
Ap,rlrr rr llcut pagii care o despd4eau de Arthur gi cdnd a ajuns
l0rrptrr cl, s-a oprit ne?ncet6nd sd-l priveascd. Tindrul s-a
llrltr rrl politicos. Arthur, el a privit-o cu o anume rogea(d, ag
llr'rr rr rnerg in oraq sd-i trimit o telegramd Marinei, pot sd iau
ltll',rrr;r lirrniliei? Nu md deranjeazd sd merg pe jos la dus, dar
thrrrrrrrl tlc intoarcere este destul de anevoios.
Itr',trrnta care despdrfea Whitam Hall de Portsmouth era
llr,lr,'r rrtile.
It' voi inso(i chiar eu. Agata bdnuia. Am sd-i cer lui
llrrr,,rr srr pregdteasc[ trdsura. Agteaptd aici un mornent, md
htlnt, ttrtlati.
llrr nrinr-rt dupd aceea, Arthur a iegit din bibliotecd
trrlrrrrlt';. E,a se pregdtea s6-l urmeze, dar vorbele lui
I tl,,t,,Ilrcr au oprit-o.
I t,rt'rr rni-ai fi cerut, te-aq fi insolit cu pldcere.
l)rrr rrt'rr ci ardea cAnd s-a intors sd-l infrunte. $i a ar,ut
91
 Arytrtz GnNsn,
IwWn-uA
acelagi gcst de scirbl pe care l-ar avea privind o i -,*rt gr* de a lui ca si amufeascd orice ocar6' SSrutul lung
y, 1',ro6rd a dezldnfuit in ea o furtund
neaqteptatd' care ii era
strivitd pe podea. Repulsie gi incd ceva ce Cristopher nu
rrccrrnoscutd. Cu un geamlt de pldcere 9i
cu o indtdznealit
qtiut s[ interpreteze.
irrcorrqtienld, Agata a atins cu limba lui
Cristopher'
- NiciodatS, niciodatd sI nu-mi mai adresezi cuvdntul pe loc' Cu un mormdit izvorit din
ingdmfat. 1,,,,uutandu-i un rdspuns
i-a dat
Tonul ei furios l-a luat cu totul prin surprindere gi nu *,,i,fundrl gitului, gi-a aqezat m6na pe p[ru] ei 9i
mai adinc;
gtiut cum s6-l ia. Cdteva momente mai inainte, ca sd eirpul pe spate pentru ca limba sd pdtrundd 9i
rdsuflarea' Sdrutul lui voia s-o
adreseze lui Arthur, tonul ei fusese dulce, dar acum 1,,',.u .a incerca s5-i taie
cu foc ai reuqea pe deplin'
vorbea cu el, era aspru ca acidul. i,.,l.ps.ascd, s-o insemne
Dar pe neaqteptate, nu a mai sdrutat-o' Agata
aveabuzele
-Am crezut cd imi vei mulfumi pentru interven{ie. dar dorit.
Agata a deschis gura ca sd rdspundd dar a inchis-o di rrrnflate qi sensibile din pricina asaltului neaqteptat
- Nid[jduiesc ci acum vei qti sd faci deosebirea
dintre
nou fiindc[ nu era sigurd cd-gi stdpinegte veninul care
putea sd-i ias[ pe ea. $i-a luat timp inainte de a putea sd
dea un rdspuns.
- Iertare dac[ ifi par confizS, lord Beresford, dar du
sdrutul de ieri nu puteam s6-mi inchipui cd, azi ii vei
sfaturi fratelui dumitale in privinfa mea.
- S6rut? a intrebat Cristopher, nedumerit.
Pupilele Agatei au strdlucit din cauza spaimei pe care o
resimfea. Sdrutul nu insemnase nimic pentru el! $i congti- tlcosebirea pe care tocmai mi-ai ar[tat-o'
spre u$a
entizarea acestui fapt i-a provocat o durere ascu(itd in piept. O secund[ mai tirziu, Agata alerga pe vestibul
- Tdgaduiegti? Se intrebase mai degrabi pe ea ins5gi, gi rlc ieEire in strad6.
mai putin pentru a afla rdspunsul lui. Se simlea atdt de
ruginat5... Am crezut cd... ii era foarte greu sI continue sI
vorbeascl; nodul pe care il simlea in gdt o ineca. imi pare
rdu... Agata se intorcea ca sd ias[ din inc[pere, dar mdna lui
Cristopher i-a prins braful. Ea a incercat s[ scape din
L2
strAnsoare dar nu aizbutit, de aceea l-a impins cu amindoud
mAinile ca si se elibereze. Netrebnicule!
c61[toria la Portsmouth se dovedise lungS anevoioasa'
qi
Ochii lui Cristopher s-au redus la o linie riu prevestitoare
l'dcerea lui Arthur, addugatd la tristefea care
o copleqea' a
la auzul insultei dar nu i-a dat drumul. A continuat s-o finl
putuse sd-i
cu putere. O secundd dupd aceea a tras-o spre el gi i-a prins izbutit s-o descurajeze 9i mai mult' Din fericire'
trimit[ o telegramd Marinei, in care ii spunea c6 trebuie
sd
birbia cu mina stdngd ca s-o imobilizeze. gi deodatd, i-a
93
92

t
 ,4aurru GtNsw Iwryrr-uA
se intoarci neintdrziat in Spania ca sd se ocupe de bdt[i in uga iatacului au f6cut-o
Ni$te sd se intoarc[ in
chestiune de viafE qi de moarte. ii trimisese un mesaj
vrcnre ce igi punea cerceii. Cind a deschis, a rdmas frrd grai.
v5rului Carlos, avertizdndu-l de conspiratia care ,. prr"u ( r'istopher stdtea inprag, imbrdcat intr-un fel spectaculos.
cale in Anglia impotriva regelui Spaniei, exprimAndu_
l)irc[ de obicei era un bSrbat impundtor, in costum de gald
ingrijorarea gi rugdndu-l sd fie pregdtit pentru ori lli liria rdsuflarea.
eventualitate. Dar ceea ce Agatanu gtia era cr, folosindu-
Cristopher nu-qi putea lua ochii dela Agata. Moliciunea
de influenfa lui, Cristopher ddduse la toate oficiile pogta
stof'ei rochiei ldsa s[ se ghiceasci silueta voluptuoasi gi
din Portsmouth qi imprejurimi o alertd in regituri cu toa scrrzual6. Femeia cu p[ru] blond care il privea nu avea nicio
mesajele care se vor trimite in Spania. Atenfionarea ei
nu lrrrrimi de cochetdrie pe trup. Gatul de lebdd6, frri podoabe,
ajunge niciodatd la Madridl
scotea in evidenfd desdvdrgita transparenld a pielii aurii.
Acum, privindu-se in oglindd, s-a l6sat pradddeznddejdii (iura provocatoare te a[dta s-o s5ru{i, ochii scdnteietori il
O interesa un birbat care o considera mai mult decit t
lrriveau cu o sincerd curiozitate. Pirea atl,lr de vie inc6t a
pacoste. Nu exista pentru er. putea viitorul ei s[ fie
mai tri sirn(it o biciuire in mSruntaie care l-a nedumerit.
Dorinla inimii mai nepotrivitl? Se indoia, dar trebuia l)omnigoara Martin nu era o frumusefe excepfionald. dar
asiste la o cind de gali oferitd de lordul Beresford inainte
irvea ceva in felul de a fi care atrdgea spre ea privirile
inceperea sezonului monden din Londra. La cind urma
lrirrbafilor; s-a corectat, il atrdgea pe el fIr[ leac.
participe elita societd{ii din portsmouth gi Southampton,
qi oameni politici de vazd qi comercian(i bogali din
- Trebuie s5-(i dau ceva. Agata nu a spus nimic; a rdmas
alte tticutd, agteptAnd. Am izbutit sI recuperez colierul cu camee
comitate. Influen{a lui John Beresford era bine cunoscut[.
l)c care l-ai pierdut in Londra. Ochii ei s-au umezit de
Va veni la cind gi ducele de Arun, nobilul care o fermecase
rocunogtinfS. Cind Cristopher i-a intins cutiufa de culoare
din prima clipd cind il vdzuse.
inchisd, a govdit dacd sd o deschidd sau sd o strAngd la piept,
Agataa privit imaginea pe care o reflecta oglinda de a
irtAt de emo{ionati se simlea. Am putut si recuperez doar
Nu avea alte mai potrivitd pe care o avea pentru un eveniment
bijuteriile, f,rindcd erau amanetate.
de o asemenea amploare. Nu degeaba fusese rochia de
mireasd a mamei sale gi avea pentru ea o afectiune foarte
- Nu voi putea sd te rdspldtesc niciodat[ pentru acest
serviciu, a spus ea cu glas intretdiat.
speciald. Era de un stil foarte pe placul nobilimii celei mai
neao$e din Madrid. De culoarea fildegului, o acoperea
- Este felul meu de a-mi rdscumpdra lipsa de sensibilitate
foarte din zilele trecute. Singura mea scuzd este ci mi grdbeam,
cast, degi insinuant, de la gdt pdnd,la glezne. A completat
iar rdbdarea nu este una dintre calitdlile mele cele mai
finuta cu nigte ciorapi din mdtase, dar de la tatdl ei c6nd a insemnate. Agataa strAns la piept cutiu(a, cu o recunogtinJd
implinit gaisprezece ani. chiar daci in c6rdoba nu avusese nSscuti din strdfundul inimii ei. D5-mi voie. Cristopher a
niciodatd prilejul s6-i poarte, Agata a considerat cd sosise
luat cutia ingust[ din lemn qi a deschis-o. A scos frumosul
momentul potrivit. Fileul negru ii stringea pdrul cu severitate
colier de perle gi l-a pus in jurul gitului ei, care s-a intors
gi ii scotea in evidenfd intr-un fel incdntdtor
culoarea deschisd. finindu-gi fileul, ca s6-i ingdduie lui sd-l inchidd cu ugurinld.
94
95
,4rutrru GzNBw
Dorin{a de a-gi trece degetele pe g0tu1 ferm l-a frcut
inghita cu greutate, Ce naiba i se intAmpla? Dintr-o
dorin{a il imboldea 9i il zdp[cea. Gata.
Ea s-a intors cu o privire dulce. Era cel mai frumos dar
care putea s[-l primeasci. $i-a infipt pupilele negre
chipul birbatului gi l-a studiat cu atenfie. Dorin(a de
imbra{iga din recunogtinf[ aproape o intrecea pe cea
chinuia de c6nd descoperise cd, era indrigostitd de el.
- Multrumesc, a izbutit sd spund cu glas intretdiat,
Cristopher nu a putut s6-i r[spund[ la mul{umiri din pri
apariliei bruqte a lui Andrew pe holul vestibulului de la
Agata a putut sd zdreascd abia o secundd intuneci
pupilelor lui inainte de a-qi intoarce chipul c[tre fratele
mic.
- Cristopher!Credeam cd egti in salon intAmpindndu-i
oaspefi, aldturi de tata.
- Mi-a recuperat bijuteriile, Andrew!
Agatai-aardtatcolierul de perle care ii str6lucea la
cameea pe care o finea in mOnd.
TAndrul i-a fEcut cu ochiul complice. Pe Cristopher
deranjat camaraderia pe care a remarcat-o intre ei, degi
gtia sd spund de ce. Unde naiba era Arthur?
-Cdteodati, cAnd i1i propui, Etii sd faci lucrurile bi
Ochii lui Andrew l-au privit gtrengari- gi te inqtiin\ez cd,
absen(a lui Arthur, eu sunt insotitorul oficial al domni
Martin; aqa a decretat tata. Cristopher s-a scuzat qi,
aplecare a capului, s-a despdrfit de ei. Cu pagi energi
coborit sclrile pdnd la parter. Agata gi-a mugcat
gAnditoare. Cel mai mare dintre frafi rru igi pierdea
severd nici cdnd era vorba de o simplS. desp[4ire.
Ea a primit cu pl[cere braful pe care Andrew i-l inti
Seara putea sd se dovedeascd interesamti, la urma
96
Iwryrn-tvtA
Whitam Hall strdlucea. Conacul era superb, dar in seara
n'cca strdlucea intr-o lumind aparte. Agata sim[ea parfumul
lrrrrlcniilor aqezate strategic prin colluri , aromalor dulceagd
lltrrlllca fiecare sald. Candelabrele din tavane luminau cu o
ltre rrc incandescentd incdperile ample gi pline de oaspe{i, iar
r,trur lusese spectaculoas[. Ea nu qtiuse cd la bucdt[riile de la
Whitam Hall era un buc[tar din Salamanca. Dupd cum ii
tpuscse Andrew, meritul era al lui John care dorea s[-i facd
pc plac singurei sale fiice, Aurora, ca sd se simtd c6t mai
I
htrc cAnd se afla acolo. Orchestra acompania cu muzici
:ll
fr,lrrritele conversa{ii u$oare dintre participan\i. Ugile mari
tlrr gr:amuri care frceau accesul in grddinile din spate erau I
llrsclrise cdtre noaptea cald[ qi inmiresmatl, parfumul
lttrtrtlafirilor gi al iasomiei se intrecea cu mirosul florilor l',1
llrrrlc dinduntru. Agata privea cu mare interes rochiile
l['grrnte qi scumpe ale femeilor, care iqi ascundeau mare
ftnrlc a chipului in spatele unor evantaie uriaqe. O atingere
lt;oirr[ pe umir a fEcut-o si se intoarci iute. Era John
flt'reslbrd, care ii intindea mdna in semn de invitalie,pe care
;;iiil
lr nlr avea de gind s-o disprefuiascd.
lr vremea sd inceapl dansul, iar acesta trebuie deschis
fh'r'irlrc gazdd qi invitata speciald a serii.
Vorbele lui amabile o fdceau si se simtd foarte bine.
Nu cunosc prea bine pagii de menuet, i-a spus. John
I rr irrlrcsat o privire tainrcd, a cdrei semnificafie a fost aflatd
Itr .'lipa in care notele muzicale au inundat salonul. Nu era
llr nrcnut, ci un vals. $i, la inceput, ei erau singurii dansatori.
I lrspc(ii le-au ldsat un spa{iu amplu, inghesuindu-se l0ng[
It,r('lc ca s6-i priveasc5. Dansul elegant, interpretat intr-un
lllrrr nrcdiu, ingdduia ca piruetele sd nu fie foarte iu[i, qi astfel
lltlt ririle grafioase se intensificau. John o sus(inea cu
hrrrritute dar cu mare corectitudine, fdr[ s6-gi ia ochii de pe
llrrlrul ci, care ii zdmbeacu o pl[cere neobiqnuitS. Marchizul
97
 ,4pteruu GpNrvs, Iunz;rn-uA
de Whitam a fEcut un gest cu mdna
Si -ui *ffiurp"ti ttrr:lancolie, care a izbutit s-o descurajcze. Pdrea atAt de
s-au aldturat la dans. Dupd cAteva minute,
care ei i s_au n[r hrirccesibil. Piesa muzical5 se sffirgise qi Andrew a condu-
de vis, muzjca a incetat gi in vreme ce
continua sa r6dd t o cdtre unul dintre servitorii care duceau t[vi cu cupe pline
excitatd ce era, unul dintre oaspe(i a preluat gtafeta
de la Jo rlc ;;ampanie. A luat una qi i-a oferit-o. Agata a primit-o cu
surpriza ei a fost majorl c6nd a observat prezenla
atrdg rhirg. A bdut cu plicere lichidul rdcoritor, in vreme ce se
a lui Andrew, cel mai vesel gi mai petrecdre{
dintre cei irrlorcea ca sd fie in fata lui Cristopher, care continua sd stea
Beresford. Agata a fost neatentd
"at"uusecunde,
a$i cdt i tczcmat neglijent in celSlalt capit al silii. Aqtepta un gest
trebuit lui sd ii ia mAna dreaptd intr_a lui, apoi gi_a pus paln rlc recunoagtere din partea lui dar a in{eles c5 erau iluzii
mare gi caldd pe talia ei ca s_o conducd in
mrjlocui sputriu tlc;arte, el nu avea de gAnd sd-i ofere nicio intenlie de
de dans. Aagezat-oinfalalui, cu trupurile
amdnduroraur zirnbet. Deodatd, l-avdzut privind-o cu o furie care a l[sat-o
aplecate spre st6nga. I-a pus m6na dreapti
pe umdr. Agat'a pcrplexi. Ochii lui albagtri au devenit indigo din pricina
deschis ochii mari, uluit[. Andrew doar
nu voia sd danseze u rlispre{ului qi Agata qi-a dus o mAni h gli ca s[-gi indbuqe
dans spaniol, dar chiar a$a era. Orchestra
a inceput c rrrr geamdt. A observat cum trupul bdrbatului se incorda gi
note pe care ea Ie cunogtea prea bine gi
care in acel mo lL'lul m6nios in care igi stringea pumnii pe ldnga coaste i-a
r s-au pdrut minunate. ii era dor de
atdiea lucruri din Spani irrirtat cd, in starea aceea de nervi, un bdrbat putea sd devind
Andrew executa paqii cu palma rczematd de
spatele ei . lirarte primejdios. A putut sI vadd cum ndrile i se dilatau ca
strdlucirea din ochii lui i se pdrea gtrengard gi
zeflemitoar, sl rdsufle mai addnc, intr-o incercare de a se stdp0ni. Andrew,
dar Agata s-a concentrat sd men{in[ riimut.
i,
-";;;; cure se afla lingl ea privind dansatorii, era striin de emo{iile
culminant al dansului, braful lui a invdrtit_o
cu putere gi , prin care trecea fratele lui in capitul celilalt al salonului. Ochii
prins-o din nou fEcdnd-o sd se roteascd
de mai multe ori. M Agatei s-au inecat in lacrimi crezdnd cd sentimentul de
se pare de necrezut ci gtii sd dansezi
un dans de-al n rrversiune gi respin- gere ii era adresat dar cdnd i-a urmdrit
i-a spus glumeali.
privirea, care acum se indrepta peste umirul ei, a infeles c5 ii
Andrew a mai invdrtit-o o datd.
rrtrdsese aten{ia ceva ce se afla in spatele ei. S-a intors ca si
vadd ce trezise in felul acela furia lui Cristopher. O femeie era
linta furiei lui qi era aceeagi pe care o iscodise ea in grddinile
lady-ei Grant. S-a uitat la bdrbatul care o insotea gi l-a
rccunoscut gi pe el, era engleztl trdddtor! De indatd gi-a
indreptat ochii de la ei spre Cristopher, care stdtea tot in
picioare, nepierz0ndu-i din vedere pe niciunul dintre ei.
Lgata s-a lipit qi mai mult de Andrew.
- Cine este femeia din spatele meu? l-a intrebat in goapt[.
T6ndrul a vrut sd se intoarcd spre unde ii ardta, dar ea l-a
(inut de braf ca sa-l impiedice. Andrew a fdcut un gest de
99
Arunrru GzNzw
incuviinlare gi a aruncat o privire peste umdr, cu disc
- Este lady Ophelia O'Sullivan, iar insofitorul ei
Richard Moore, conte de Cray.
Agata a bombdnit intr-un mod abia inteligibil.
englezoaica aceea care iqi bdtuse joc de Cristopher in
ceacate ii pricinuise o durere ati"Ide adAncd gi cu
de vindecat. $i in momentul acelaaurit-o din toate pute
cu aceeaqi intensitate ca gi el.
13
Sd rdspund[ la intrebdrile luiAndrew in vreme ce u
din ochi toate gi fiecare dintre miqcdrile lady-ei O'Sulli
s-a dovedit o treabS anevoioasd. Femeia vorbea cu glas
de goptit gi cu un accent atit de pronun{at cu inso{itorul
incflt i-a fost cu neputin{i sd in{eleagd ce spunea.
-Tata a preg[tit o surpriz[. De fapt, intotdeauna ne
una, cdnd d[ o cin5la Whitam Hall.
- O surprizd? aintrebat dar frrd sd piardi niciun
din migcdrile englezoaicei, in spatele ei.
DarAndrew nu a putut s6-i rdspundd, tocmai intraserf,
salon doi bdrba{i pe care ea nu-i mai vdzuse nici
zilele de c6nd se afla acolo.
- Sunt Rafael gi Francisco, i-a explicatAndrew Au inr
t-o pe sora mea in cal[toria ei in Anglia gi de atunci
s-au mai intors. Au o tavema in Farlingtonnumitd,Blood
Coniacul pe care il servesc este cel mai bun din toatd {ara.
Am6ndoi b[rbatrii aveaupSrul negru gi pielea oacheg[.
imbrdca(i cu multd elegant5,, iar perciunii gi tunsoarea ii
100
Iunz;ru-uA
ll liind spanioli in mai mare mlsur[ decAt ghitarele pe care le
thtccau. Au strdbdtut incdperea pAnd ce au ajuns in fala lui
,hrlrrr. CdJiva servitori au pus doui scaune din papurd in
Ittrjkrcul salonului qi ea a qtiut cd cei doi vor desfdta oaspeJii
r,tt rrrLrzici din fara ei. Aplauzele entuziaste ale oaspefilor au
htrrl o cu totul prin surprindere; frrd indoiali, erau foarte
t,trrroscu{i de cdtre nobilii din Portsmouth gi Southampton.
Agata l-a cdutat din priviri pe Cristopher, dar nu mai
tlllt'rr rezemat de coloan[, dispdruse din cdmpul ei vizual.
Arrlrcw a luat-o de bral ca s-o ducd intr-un loc mai bun, mai
lprr)irpe de cei doi ghitarigti. Ea s-a impotrivit un pic, fiindci
lttt voia sd fie atdt de departe de englezoaicd gi de trdddtor,
dru sa stdruie s[ rdmdnd unde era insernna si ii dea ldmuriri
Ittt Arrdrew de ce nu voia s[ se migte.
I u rrmat frr5 si impotriviri gi cAnd au fost aqezafi mai
htrr,',9l a inqtiinlat-o despre muzicape care urrnau s-o audd.
Ap,irt;r a ascultat atentd ce ?i spunea gi frrd si piard[ niciun
llnnnunt. Ea cunoqtea instrumenful; ghitarele erau de obicei
llr rrtc clin lemn de castan sau de nuc Ai calitatea lor depindea
tlt tt'rnperatura gi umiditatea din momentul fabric[rii; orice
lprrrriol cunoqtea aceste amdnunte. CAnd unul dintre ghitariqti
I lr('cput sd ciupeascd corzile, a fost semnalul pentru ca
llr t'rcir sd inunde salonul de dans. in aqteptare, s-a intins
lur( )iu'ca printre oaspe{i, care murmurau in goaptd, inc0nta(i.
r\l.uta a continuat s[-l caute cu privirea pe Cristopher gi
ll ',1:u'$it l-a zdrit foarte aproape de tatdl lui, marchizul de
['lrrlrrnr, ii desp[(eau doar cA(iva centimetri. A observat cu
tlr'rr(rc discu{ia pe care pdreau cd o poartd. John il finea de
htr lrt'ictura miinii pe fiul sdu cel mare, in vreme ce f6cea
tllrr , ,rp Lln semn de tdgdduire. Cristopher a strdns buzele cu
lr 1,t'st de mdnie qi s-a eliberat brusc. Niciunul dintre oaspe{i
Ittr rr pirut sd-gi dea seama de ceea ce se petrecea intre tat[
;l I rr . ('ind marchizul a ridicat privirea gi s-a uitat in spatele
r
101
 Arutrrp GBNsry Iwr;rc-*tA
ei, Agatai-avdzutexpresia de durere gi nu a mai fo]
ll rncredinlase hotlrAt cd nu qtia c[ printre oaspe(i s-ar fi aflat
de altceva ca sI qtie cI pricina infruntirii a fost
1l lady Ophelia, dar el nu putea sd creadd. Mica discu[ie pe
lady-ei O'Sullivan in casd. S-a rdsucit un pic ca sd ss
u; urrc o awseserd fusese grozav de t[ioasd. CAnd deja atingea
femeie gi a vdzut-o urmdrindu-l cu privirea pe Crisl
Irllrrna treaptd, de la cobordre, a auzit glasul femeii, care il
care incepea si se indepdrteze de salonul de dans. A qtirrt
tlrcrna. A grabit pasul, cdci, dacd se oprea, ar putea face ceva
avea de gAnd sd se ducd dupd el gi s-a hotdrit s-o urme,p
rhirstic, ca de pilda s-o loveasci. A pornit cdtre tufele de
-lartd-md,Andrew, s-a scuzat, trebuie s[ ies un Itrrrrclafiri, pentru ca de acolo sd se ducd la grajduri. Voia sd
Acesta i-a oferit un inceput de z6n-rbet care i-a fdcut
ini hr;icLreze un cal gi sd dispard, dar Ophelia a izbutit s[-l ajungd
sd batd mai tare. Frafii Beresford erau prea chipeqi
rlirr urm[ gi sa-l prindd de braf.
liniqtea unei femei.
Te porfi ca un copil mofturos. \,brbele au izbutit sd-l
- Nddajduiesc c[ nu vei intdrzia prea mult. Ar fi pdcat o;rrcascd. Whitam Hall era plin de oaspe(i, iar el nu voia si
pierzi spectacolul.
rlcu un spectacol in onoarea ei, lucru pe care il urmdrea ea.
Agata a fEcut doi paqi in spate inainte sd se intoalgS,1
lrrccpe si md oboseascd jocul 6sta de-a goarecele gi pisica.
iasd aproape in fugd in vestibulul de la intrare. Foqnetul
ut lertare, dar mi gribesc.
rochii i-a dat de veste incotro se indrepta ferneia, intr-o zi va trebui sd incetezi sd m[ mai pedepsegti.
mergea cdliva metri inaintea ei, dar s-a oprit inaixls
Clristopher a pufnit sup[rat. S-a intors spre ea cu ochi
ajungS. A observat zona de intrare in casd qi a v52s1
rrrzittori.
majordomul trinea capa gi plldria lui Cristopher in vrgr.
Scutegte-md de deranjul de a hebui s[-tri fac vreo figuri,
el igi punea minugile de piele. Fdrd indoiald, qy.u cl ultimele cinci da1i.
pir[seascI petrecerea.
Lady Ophelia a respirat adAnc gi a fEcut o strdmbdturd
Lady Ophelia a izbutit sd-l ajunga din urrpS cochet[ la vederea cdreia Cristopher a inceput sd bombdne
Cristopher era pe ultima treaptl a scdrii ce cobora in g.Adi
rrr sinea sa.
din fala conacului. Agata s-a apropiat incet iar majoffi - $tiu cd egti incd supdrat pe mine fiindc[ nu ai putut sd
a vrut sd-i deschidl uga dar ea a rcfi;zat ddnd din cap.
4 rrul ui(i, a continuat ea, dar, dac[ te consoleazd cu ceva, nici
la o parte c61iva centimetri draperiile de la fereastrd, ca
si e u lru am putut s-o fac. $i de luni de zrle incerc si te conving
uite. Tonul implorator al femeii era limpede auzibil, 6.Ui
tlc asta, in ciuda reticen{ei tale. Cristopher a injurat cu
putea s5-i inleleagi vorbele. Cristopher nu s-a oprit.
ci r rolenfd gi i-a prins mdna ca s-o ia de pe braful lui. Dar
mers mai departe spre tufele de trandafiri. Agalx s; ( )phelia nu l-a ldsat. A profitat de plimbarea sub clar de lund
inchipuit cd nu gtia prea bine incotro se indrepta. ir cAtorya oaspe(i la cind ca si se lipeascd gi mai mult de el.
Ophelia l-a urmat iar ea a hotdr6t sd-i urmdreasci. gtia c[ viitorul marchiznu se va da in spectacol la petrecerea
trrtalui lui. Era prea orgolios gi educat pentru a face a$a ceva.
Cristopher se simfea atdt de furios qi plin de mdnig
M-am ingelat qi vreau s5 repar gregeala. Cristopher a privi-
a gtiut cd trebuia sd plece, ca sd nu facd vreo prostie. Tq151
t-o de parcd. deodatd ar fi innebunit. Te iubesc, i-a spus cu
t02
t03
 ,4runrtz GeNnw
glas mieros. Niciodatl nu am incetat sd te iubesc qi
ciiesc foarte mult pentru r[ul pe care {i l-am l5cut dar
confuzd gi mi temeam de tinerelea ta. Erai at6t de pasi
El a crezttt cd nu auzise bine. Era confizd? Se temea
tinerefea lui? Era o prefEcuti!
- Poart[-te ca o femeie qi nu te mai da in spectacol.
- $tiu cd nu ai putut sd md ui1i, altfel ai fi deja insurat
tatd a o droaie de copii nesuferi(i. Dar uite, egti inci sin
f5rd pereche. Atitudinea ta este mai mult dec6t graitoare gi
gtii cAt md bucur[ acest fapt, chiar daci purtarea ta di
ultimele siptdmAni m[ scoate din min1i. Dar sunt in
singura femeie din viala ta, acceptd asta!
Amintirea vicleniilor puse de ea la cale ca s[-l prindd
cursd incd ii frcea grea([. Cum a putut sd creadd cdndva
era indrdgostit de ea? Cd, o iubea? Era rece, interesati gi
mai mincinoasl femeie din lume.
- Mereu vei fi pentru mine singura femeie nedenrnd sd
numeascd doamnd, a infruntat-o cu glas de ghea{6. Ophelia
scos un geamit la auzul insultei. $i acum, scuzd-mi, am
rezolvat chestiune grabnicd pentru care este nevoie
prezen\amea.
O umplea de o imensd mul(umire c6 mogtenitorul de
Whitam Hall nu o uitase. Furia care il consuma era o dov
limpede a acestui fapt qi avea de gdnd s-o foloseascd
avantajul ei.
- Te-am invd(at sa fii bdrbat, i-a amintit cu venin in glas.
Cristopher a privit-o cu ochi ce prevesteau furtuna. Avea
intiparite cu foc in memorie vorbele pe care le-aauzitin dupd-
amiazaaceea blestematd, care i-a schimbat via{a cu totul. Da,
existau atdtea lucruri pentru care trebuia sd-i multrumeascd...
- Dar nu m-ai inviJat s[ fiu un amant mai bun dec6t tatdl
meu, nu-i aga?
Ophelia a regretat vorbele spuse in trecut. intr-un acces
104
Iunrsrn-uA
rlc lurie hotdrAse sd reia rela\ia cu moqtenitorul 9i s[-i dea o
Iroud gans[; averea lui era una dintre cele mai mari dinAnglia
lnr ca prea ambi{ioas6. intr-o incercare de a obflne iertarea
hri. declinase numeroasele propuneri de protecfie oferite de I
rrp[ili care cdutau alinare in bralele ei dar ea stabilise gtacheta
I
\ I
lrxrrte sus. il voia pe el! $i nu-i pdsa de anii scurqi de atunci. tl
l)rroa trebuia s[-l urmdreascd aidoma unei stricate, o va face. l,
l
l)irr blestematul de Beresford nu se dddea invins'
Iartd-md, te rog, n-ar fi trebuit s6 spun niciodatd ceva ;
rrtit de grosolan gi nelalocul sdu. At6cut un moment qi a oftat
r'a si dea mai multd greutate vorbelor mieroase. Eram
irrdureratd gi bdusem prea mult...
El nu i-a ingdduit sd continue. Dintr-un singur gest, a
rzbutit sd se desprind[ de ea, dar Ophelia a reac]ionat intr-un
rrrod foarte diferit, gi-a aruncat brafele pe dupd gatul lui $i l,
i-u c[utat buzele ca s[-1 sileasc[ s-o sdrute' Cristopher a
rr{ors fafa gi i-a dat scdrbit bra{ele la o parte'
- Dispari dracului o datd din ochii mei! Nu doresc sd mai
rrnr de-a face cu tine gi ndddjduiesc sd nu uili asta niciodatd.
inainte de a se putea intoarce, ea l-a lovit cu furie. Palma
rr r[sunat in tlcerea gridinii dar Cristopher nu a flcut niciun
gcst. A rdmas nemiqcat, privind-o detaqat gi rece.
- Te vei intoarce la mine, Cristopher, pentru cd nicio
lcmeie nu va insemna pentru tine ceea ce am reprezentat eu.
N iciuna nu a reugit sd-[i st6rneascd interesul
qi nu qtii cAt mi
bucurl asta.
in cele din urmd, Ophelia s-a intors qi a plecat tdzind.
El qi-a trecut foarte furios mdna prin pdr. Se simlea de
parcd ar fi susfinut pe umeri toatd greutatea lumii. A aruncat
o ultim[ privire inspre Whitam Hall ca 9i cum ar fi fost
trltima oard c0nd mai vedea conacul qi o secundd maitdrziu
rr inceput sd meargd spre el de parcd ar fi fost urmlrit de
tliavol.
105
 ,4pterru Gtrtpw
Un bdrbat intr-o asemenea stare de supdrare era in
de orice. Iar el nu avea de g6nd sd ingdduie ca o mui
precum ea sd-l dea afard, din propria casd. Cum putea
sd
arate fericitd pentru rdul pe care i-l fEcuse cu ani in
urmd?
se considere singura femeie din viafa lui? Blestem ata,
ii
da o lecfie!
L1
Rafael qi Francisco ii desfrtau in continuare cu arta
pe oaspe(i, strdini de comentariile pe care le isca
felul lor
interpretare. Agata privea cu atentie chipul sumbru
marchizului, care stdtea de vorbd in chip fo(at cu ducele
Arun. CAnd s-a intors in salonul de dans pe urma pagi
lady-ei Ophelia, nu se aqtepta sd dea nas in nas cu Artl
Beresford.
- Arthur... ! a exclamat. Ai aj uns la vreme !
- Cred cd niciodatd nu m-am grdbit atAta sI ajung la
bal. il caut pe Cristopher.
-Aplecat.
Arthur a tras-o ldngd un perete ca si_i poatd,vorbi, fird
ii deranjeze pe cei care ascultau concerlul lui Rafael
Francisco.
- A plecat? a intrebat-o.
Agataa confirmat dAnd din cap.
- A avut o int6lnire cu lady Ophelia in grddini.
TAnIrul a mijit ochii auzind-o.
- Lady Ophelia se afld aici,laWhitam Hall? Ea a
un gest din cap ca sd-i arate unde se afla femeia. Arthur
106
Iwryrn-tvtA
lnlors privirea spre locul pe care i-l ar[ta. Cine a poftit-o?
Agatabdnuia. Bdrbatul care o inso(ea era acelagi care ii
rlriduse informafiile spaniolului.
- A venit cu sir Richard Moore, conte de Cray.
Arthur a clipit ca sd asimileze informa[ia. I se p[rea
trcrnaipomenit c[ doamna avusese neruginarea asta, dar de
lurri de zileincerca sd reinceapd.rela\ia pe care a avut-o in
lrccut cu fratele lui gi nadnjduia cd nu va izbttti.
- Cum a reaclionat Cristopher?
Ea a preferat s[ nu-i rdspundd. incd avea infipt[ in suflet
privirea lui mihnita gi pierdutd cind femeia l-a infruntat.
Deodat[ a aluzit un rds fals in salon gi a dorit s-o faci sd
plirteasca pentru tot rdul pricinuit lui Cristopher. Ochii celor
tloud femei s-au intilnit dar Agata nu a intors privirea,
tlirnpotrivd, i-a suslinut-o cu toat[ neobrdzarca pe care o
rrvca. A observat gestul de dispre[ pe care i l-a adresat
ccalaltd gi r6sul batjocoritor cdnd ii spunea cdteva vorbe
lriirbatului care o insofea. A gtiut c[ vorbeau despre ea, cdci
contele de Cray a c[utat-o din priviri pdnd a g[sit-o. Gestul
e i de batjocur[ gi rdsul au frcut-o sd incordeze spatele gi sd
lidice o sprAnceand. FdrI nicio indoiald, petreceau de
rrrinune, dar ea suferise afronturi mai grave decAt acesta gi
('lre o fdcuserd mai puternici.
- Arthur! Acesta a l6sat chipul in jos spre ea. Am nevoie
sri-mi {ii isonul.
- SA-ti {in isonul? a repetat qi Agata a vdzut cI nu
irr(elesese.
- Vreau sd zic s[ md aprobi in ceea ce fac, chiar dacd {i
so pare neobiqnuit sau nepotrivit.
in capul lui a inceput s[ sune alarma. Tocmai sosise la
Whitam Hall cu un mesaj urgent de la Robert Jenkinson
pcntru fratele lui.
- Cred cd n-o s6-mi placd sa-{i dau dreptate dacd n-o ai.
107
 ,Aaurru Grxnw
Ai
Iunryrr-ttA
o privire care md infioard.
\,bi dansa eu in locul lui. \,6rbele lui Cristopher i-au stAmit
Agata l-a luat de m0nd ca sd_l ducd I
inspre ghitarigti. o surprizd neobignuiti gi s-a intors grdbita spre el. Nu aq putea
- \bm dansa o zambra mora.
Arthur s-a oprit brusc. Nici mort! Era ilr-rni iert dacd Arthur legina in fala atitor persoane pentru cI
un dans spa l-li impins s[ p[cdtuiascd dansind un dans scandalos.
obignuit la nun(ile (iglneqti.
('ristopher nu a gtiut cum si interpreteze expresia fratelui lui
- Este un dans pdcdtos, a spus ingrozit.
rrirrd il privea, era u$urare sau resemnare? I-am vdzut pe sora
- Este un dans senzual, nu pacdtos. mca gi pe so(ul ei Justin dans0nd aici de c6teva ori gi cred cd
- Eqti nebund! Nu am de g6nd sd dansez cu tine. voi putea s5-tri unnez pagii. Agata a putut s[ observe incordarea
Agata a r0s scurt auzindu_I. il vedea
intr_adevdr stdnj
_- r\
Nuu lrir
md ganoesc
g6ndesc sa
sd dansez desculll gi nici cu castan
l)c care Cristopher gi-o stdpAnea. Era rezultatul intilnirii
castanit trcdorite pe care o avusese citeva minute mai inainte cu
Voi folosi batista ta, ca si fie mult
pldcea. Arthur se temea de un
-uirio.. Oaspe{ilor le ( )phelia. A sch(at un z6mbet de recunogtin{6. Si danseze cu el
dezastru. O vdzuse cla o adevdrati delectare. O vei folosi pe a mea.
nenumdrate ori pe sora lui dansdnd
acest dans, impreund
Justin gi s-a gdndit cd.d,acd prietenul in vreme ce spunea asta, gi-a desfrcut batista din mdtase
lui putea;,s5_i 1i gri pe care o purta innodatdh gitt qi i-a dat-o ei, iar fatai-a
isonul", cum spuses e Agata, ji u. putea
s_o facd, degi inapoiat-o lui Arthur pe a lui.
aveaaiciun chef.^imprumutd_mi"tbatista
ta, i_a spus. Agata a profitat de pauzaghitarigtilor ca si se apropie de

nemrgcate; parcd, ar
;,Iffi;m^nea ci cu o cerere. Cdnd s-a intors ca sd rdmind in faJa lui
fi fost infipt in podea. ('ristopher, avdzut agrtatd cd acesta igi descheia c[maqa. Cu
- Nu se cuvine s5_1i imprumut batista
mea. Asta ar pu rniqciri incete, calculate, gi-a desfEcut cAliva nasturi, ceea
sd-i scandalizezepe oaspefi, i_a rdspuns
in vreme ce ince: cc le-a entuziasmat pe c0teva doamne mai tinere de la
sd dea un pas inapoi. Agataa profitat
ca s5_i d,ezlegeb;tirt,
albi pe care o purta la g6t. Gesturile ei l)otrecere, ce il priveau prostite, iar pe ea a ficut-o sd scoatd
iuti i_au fdclt p" ,nii o exclama{ie. Bdrbatul ila o va ucide cu magnetismul lui.
oaspefi sd-i priveasca mira{i dar ea
le_a oferit un zdml Migcdrile ii erau ca de felind, privirea arzdtoare. Agata s-a
dulce. incdlca normele etichetei engier"gti
dar de c6nd indoit cd va putea sd se concentreze la dans fiind atAt de
pasa de asta spaniolilor? Ca
o femeie.sd ii dezlege un rrproape de el.
bdrbat batista era cu totul scandalos
dar Agatanu gtia. N_a Francisco i-a fdcut un semn sd se indrepte spre mijlocul
sE dansez cu rine, s-a impotrivit
Arthur hotdr0t. salonului. Cdnd a luat braful lui Cristopher, qi-a dres glasul
- Nu numai cd vom dansa dar ii vom da unei scorpii ca sd atragd atentia oaspefilor.
veninoase o lecfie pe care n_o va uita
in viafa ei.
El se tot impotrivea cu inverqunar" gi Ag;tu - Doamnelor gi domnilor, in semn de multrumire pentru o
a pufnit gazdd perfectI, sir John Beresford, doresc sd vd ddruiesc
privindu-I. Nu putea sd-l sileascd sr
danse ze dar voia sd pufin din muzicaJdrii mele, pe care el o admir[ atAta, gi care
utragd aten{ia lady-ei o'sullivan gi
pentru asta avea nevoie
de ajutorul unui Beresford. adesea este ascultatd aici,la Whitam Hall. Am infeles cd
r0B
tuneori fiica sa Aurora a inveselit unele cine de la conac, iar
109
 ,Arunrru GaNaw
Iunnsrn-uA
ArnAndou[ ghitarele au inceput sd sune Ia unison.
Stand intr-unul dintre collurile salonului, Andrew se bucura
rltrr plin vdzindu-l pe mdndrul de frate-siu mai mare dansind
r rr Agata. Privea cu ochi intrebltori migcirile ei senzuale,

rrrtrrilc mdinilor gi zimbetul care ii lumina chipul. Cristopher

Irrr sc clescurca deloc r6u, chiar dacd abia depdrta picioarele la
trrriiclirile in cerc dar urma cu uqurinf[ ritmul Agatei. I se pirea
Ircrnaipomenit sd-l vadd in centrul aten(iei gi s-a intrebat ce o
Ir rnlcsnit aceastd schimbare de atitudine. Era pentru prima
orrlil cAnd il vedea dansind pe ritmuri spaniole Ei privind o
k'nrcie intr-un fel atAt de infldcIrat gi patimag.
Oaspelii se bucurau de spectacol. Era cu adev[rat o
grrivcligte unic6. in unele momente, miqclrile Agatei erau de
influen{a pe
care o avea spanioloaica asupra
rui. poate A lvrltare, ca qi cum o stdp6nea o fierbin{eald, ca gi cum ar fi
nu qtia cd Andrew gi nu Cristopher accepta
uneori krst posedatd de o forfd str[in6; d[dea drumul batistei gi apoi
acompanieze la dans pe Aurora,
dar faptul cd intOiul u prindea iarigi. Ochii ei negri ardeau iar chipul exprima pe
ndscut primise sd danseze cu ea
era un semn limpede a c rirrrclo fericire nestdpinit[ qi o durere chinuitoare. Gesturile
ce sim{ea pentru t6n6ri, chiar daci
incerca sd tdgdduiascd. r clau expresive gi emolionate, p[reau mai degrabd urmarea
observat strdlucirea ochilor lui cf,nd
o privea agezindu_s rrnui sacrificiu decAt un dans.
atitudinea relaxatd a umerilor gi aerul
digaJatpe care il a CAnd amAndoud ghitarele au tlcut, aplauzele oaspelilor
fEr[ batistd gi cu cdmaqa descheiatd.
rrrr fbst asurzitoare, dovedind cI erau obignuifi cu acest fel de
- N-am mai dansat niciodatd o zambra mora, dar spoctacol la conacul Whitam l{all. Pieptul Agatei suia qi
incerca, i-a spus cu glas goptit gi privind
intr_un loc anu cobora cu iu(eald din pricina efortului ficut. Gura ii zdmbea
din sald.
r' r lbricire adevdratd,, pind ce a atzit comentariul disprefuitor
r
Agataa urmdrit direcfia ochilor lui gi
a vdzltcd obiec rrl lady-ei Ophelia. L-a rostit cu glas at0t de tare incit a fost
interesului lui Cristopher era ergl"roui"a;
pentru ea se a rrrrzit de cei mai mulli dintre spectatorii adunafi in jurul ei.
acolo. Ca s5-i facd peplac l_a aqe)atin
unde.stdteau lady ophelia gi sir Richard
fatrd, foarte aproape de Venise vremea rdzbunirii! Nimeni nu putea' s6-qi
Moore. I_a cerut sitr rrrchipuie cd purtarea ei avea acest scop: si atragd aten\ia
fini de cap.tul batistei. El a fEcut-o de parcd ar fi fost obignuit
lcrneii asupra ei iar Cristopher o ajutase, fEr[ s[ qtie, cu mult
cu asta; a apucat capdtul pdnzei fine
cu vdrful degetelor. rnai multd eficienJ[.
- Tiebuie doar s[ m6 urmezi. Batista va fblosi ca sd $tia c[ dansul cu ea va fi o provocare pe care englezoaica
r[mAi aproape de mine la rotiri. in
mod normal se fblosegte nr.r o va ignora. O'Sullivan era furioasd din pricina dispreluirii
un evantai dar va fi bund gi batista
ta. tlc acum cdteva momente din gradini a moqtenitonrlui gi, dupd
110
111
 ,4aurru GzNpw
Iunryra-uA
cum pufuse sd aud[, din pricina neincetatelor
lui respin ltiindcd se crede doamnd vrea o coroana,
De aceea, Agata a inchis ochii qi a cerut
tdcere res tlur un marchiz e prea mult pentru una ca ea.
oaspefilor. gi-a indreptat privirea linigtitd
citre cei A4eritd o spadd ruginitd
ghitariqti.
t'tt s-o foloseascd la Coso del Baratillol
- Don Francisco, don Rafael, o tonadilla. vI rog.
Cristopher a privit-o uluit de cerere. Stdtea
tot in pici lrxclamafia generulizatd i-a smuls unzdmbetAgatei, care
in mijlocul salonului dar s_a indreptat spre
ea, care i_a I trrr ;i-a oprit miqcdrile unduioase in vreme ce c6nta.
din nou braful. Tonadilla era o muzicd
veseld qi sprinfz ( ilrrtarele sunau vesele, ca qi versurile, dar cind lady Ophelia
care in general era insofitr de versuri
zeflemitoa., a., rr irr(eles cd tonadilla avea un dublu tdlc, i-a dedicat o
dragoste. Cdntecelele aceleafEceau furori
la curtea spani rtlarnbdturd disprefuitoare. in intregul Portsmouth nu se
De cAte ori Aurora se intorcea din Spania,
obiqnuia sd vrrrbea despre altceva dec0t despre frumoasa fatd care ii
ultimul repertoriu invdfat; unele versuri il puneau
pe r vla.fise pe Beresforzi. Ficuse cercetdri imbolditd de
spaniol intr-o situa{ie foarte st6nj enitoare.
Agata gi-a innodat la br0u batista lui errriozitate gi vdzind-o acum unduindu-se ldngd obiectul
Cristopher, lisdnd
c1,gdt sd-i atArne pe gold. A apucat rkrrin(ei ei, a micinat-o invidia. De aceea a incercat s-o
de poala rochiei gi hlirrneze in ochii lui Richard Moore, insofitorul ei, pe care il
ridicat-o pdnd la jumdtateagenunchiului,
apoi l_a luat de br vr'rzuse urmdrind evolu{ia fetei cu prea multd pllcere, ca qi
pe Cristopher cu un zltmbet gi gi_a
indreptat pagii spre le
Ophelia. Amindoi s-au oprit in fala ei rcstul domnilor.
Si, cu o priv - Este o femeiuqci necioplitd qi ordinar5, dar la ce po{i sd
gtrengdreascd, Agata i_a spus:
lc agtepli de la o oarecare.
- E despre domnia voastr5..., doamnl.
Vorbele spuse lui Moore au fost atzite de foarte multri
$ovdirea de a rosti aceastd vorbd, spusi intr_o spanic
perfectd, a fost ca o ocard neruginatd oirspe(i.
englezoaica, privind-o cu ur5 adevdrlatd.
ii ugu a gi socotit Agata a urmat notele ghitarei bdt6nd din palme, iar
Nu gtia de ecilalli oaspeli au inceput s-o imite, strdini de versuri gi de
spanioloaica o transformase in tuturor
finta privirilor.
Cristopher a rdmas uitindu_se la furia pe l)crsoana cdreia ii erau dedicate.
care Ophelia
izbutea s-o ascundi. il deranjase foarte Mdsoar6-{i vorbele cdnd te adresezi musafirei mele, a
mult sd spund cd ;tvcrtizat-o Cristopher cu o privire tainici dar Ophelia nu a
putuse s-o uite, cd" era incd singura
femeie din viala lui
Sim{ise pornirea de nest[pinit de a se rlat inapoi din atitudinea ei ofensivd de femeie jignit[.
rdzbuna gi a_i arltr
cdt de mult se ingela, dar nu s_a mai gindit Agata a fost foarte fericit[ cd el o apdra, cd ii urmdrea din
la ea cOnd ochi miqcdrile gi bitdile din picioare dar in schimb nu o
inceput s[ audl versurile tonadillei inierpretate
d. A;;; irrgrijorau deloc insultele englezoaicei, fiindcd erau stirnite
fnnebunise!
tlc dorin{a ei nesatisficutd. Pentru un moment, s-a sim(it o

I Arend pentru lupta cu tauri in Sevilla la 1733 (n.a.).

113
 GnNzw
Doq*rd, nu-mi ajungi cu vicleSugurile
ni.ci la talpa din piele a saboyilor
l,t prefer cu mult sdfiu mahalagioaicd
cteedt sd ma vdnd pentru aur.
GeamAtul englezoaicei a umplut-o de incdntare.
, I
'lcutar. sd constate cI doamna gtia limba ei matern6, fiil
altrnineri
cdntecul nu gi-ar fi avut rostul. Datoritd pdreri
"1t! o aveau britanicii despre francezi,mulli nobili refiizr
sd invete
limba lui Bonapafte, fapt care favorizase li
spaniolS. Agata gi-a infipt ochii pe marchizul de Whi
t31" o privea uluit, neputAnd sd-i creadi indrizneala, dar
sa [Itsrvind.
Fiica lui, Aurora obignuia sd inveseleascd ur
cu da\surile gi
cdntecele ei unele cine oferite la Whitam l
1u1.'
*. pdrea ciudat c[ musafira lui o cunogtea pe femeia
ii disthss5e via(a lui Cristopher nu a gtiut cum sd ia
Ei
mcd rdzbunare din partea ei, in complicitate cu pri
nasc\1. Acesta, de obicei serios gi morocdnos, cu A
transtorrna intr-un bdrbat hotdrit, vorbdre! gi cu o u
umor pe care el nu gtia cd o are. Da,fataera o influenf5
pe3t\ Cristopher, dar oare el igi va da seama? Chiar r
Prlvea una dintre piruetele tinerei cu o strdlucire de
intere. in ochi, care lisa foarte putin loc pentru inchi
era stupefiat. O vedeap e Agatadans6nd int
atat^A\hu,
ds inc0nt6tor. Crezuse c[ o fdcea ca si distreze
dar s 6nd a auzit prima strofE a tonadillei a gti
sPanisloaica igi ascufise pumnalele la adresa lady-ei O
9i cd le arunca la finta dar s-a sim{it un pic ingrij
sPectQ,col in privin(a lui
Cristopher. S-a gAndit ca fi
nu tDsrita
asta gi a vrut s-o intrerup d dar a vdzlt cd
tt4
Iunrsrn-*tA
y ll"
lrucurau de dansul gi de c6ntecul explozive. Nu era in
llttrc sd descifreze privirea fratelui s5u la auzul versurilor.
Itrr complicitate? Nu putea fi sigur. Pdrea ci se bucura cel
nrult de versurile c0ntecului. I
Andrew era mullumit. Niciunul dintre ei nu o pusese la
\
ftx'rrl sdu pe lady Ophelia in trecut, nici in prezent qi o ,l
flt'rrrroscut6, prin patru vorbe o fEcea sI se inverzeascl la
!
,I
ftl t'rr liunza unui l6mdi, cum spunea adesea Eulalia. El
I
Ire ipase impreunl cu Aurora la citeva petreceri Jig[negti
rll iribd o doicd de acest neam fusese un factor insemnat ca I
I convingi - gi se bucurase de ele fiindcd absenfa l
nrclor qi rigiditlfii era ceva pentru care era recunoscdtor. lt
'fttrrr rlacd Agatanu avea un ton atdt deputernic ca sora lui,
I
lllt'r::r destul de bine; glasul ei melodios captiva deopotrivi
rt'ilc ai bdrbafii. Fetele mai tinere erau uluite de
voltura Agatei gi de migclrile ei vesele gi, mai cu
r in ochii b[rba(ilor, atdt de aparte. Cristopher nu p[rea
rlrrrrrn englez, ciun destrdbilat in toat[ legea. Oare ea era
rcntd de influen{a pozitivd,pe care o avea asupra fratelui
' Nridirjduiac[ nu, fiindcd atunci Cristopher era pierdut.
Mcrili sd fii aruncatd in strad[ in guturi, a protestat cu
;optit Ophelia.
St' rrita cu o antipatie zdrobitoare la spanioloaic[. $tia cd
rt'(rr nu infelegeau versurile cAntecului aceluia stupid gi
,r liicut-o sd nu se simt[ atAt de ruginatd.
Nt, t rtrtroiltl ei nu pdteazd, nici insultele nu dor,
,,tt t,t,,t t t'i [o, intoarce-te la treburile tale,
I ttr't t'n iubire Si rdzboi
ltt,t't',\l(o spune cd
ttttttl t itgdduit... folosindu-te de talent.
llrrr o sir-i ceard ldmuriri marchizului de Whitam pentru cd
Ilpnrltrisc unei muierugti s-o insulte la o petrecere datd in casa
ll5
,Laurrz GBNrw
lui. RAsetele lui Andrew la auzul ultimei strofe au fdcut-o
Ophelia s[ se inrogeasc[ la fel ca focul gi s[ se infierbdnte,
mtzicaveselI gi versurile badocoritoare in sfhrqit i
Ea nu a aplaudat, ca restul oaspe{ilor, gi nici nu a
Spanioloaica ii aruncase mdnuga simbolic6 a r[zboiului gi
a ridicat-o incintatd. S-a indreptat spre locul unde se
Fata era cu spatele, primind felicitdrile citorva oaspefi
rdm[seserd incAnta{i de interpretarea ei, ca gi ale celor
ghitarigti spanioli, care o secundi maitdrziu gi-au ocupat
nou locul in salS ca s[ cdnte mai departe.
Contele de Cray se uita nepdsdtor la Agata. In
strdinei i se pdruse mai degrabd ciudat[, dar se temea
Ophelia se va da in spectacol qi mai tare in seara
dezastruoasa. $tia de respingerea din parteamogtenitorului
la Whitam Hall, dar era congtient ci ac{iunea Opheliei fu
nelalocul ei. Trecuserd prea mulli ani pentru ca puiul lui
Beresford sd mai fie interesat de ea. S-a uitat lamarchiz,
rdmAnea senin, departe de locul unde se afla inte
cintecului, impa(ind zdmbete gi comentarii cu ducele
Arun. Fra(ii Beresford o felicitau cu inflScirare pe tdndrd.
Richard Moore i se pdrea intolerabil cd John ingdduise
spectacol de aga prost gust la o cind la care participau
ilugtri, apa(in6nd celor mai bune familii din sudul Angliei.
Sunetul aplauzelor Opheliei a Idcut-o se intoarcd frrd,ca
pe chip sd-i piard zdmbetul, chiar dacd a mijit ochii
s-o priveasc[. De atdt de aproape a putut sI vadd cd
englezoaicei nu mai avea prospefimea tinere{ii; ridurile
de la ochi gi guri nu se puteau ascunde cu prafde orez, nici
fard. Pielea palidd ii era ofilitd 9i flra strdlucire. Pdrul
cregtea impresia de maturitate a trdsdturilor, degi, pe de
parte, izbutea sd ascundd firele albe. Dar, Agata a trebuit
recunoasci, era imbrdcati superb, degi nu a invidia-t-o
Cristopher a venit foarte aproape de ea gi a prins-o de cot.
ll6
IwryrB-uA
lirumoasd interpretare, dar nu putea fi altfel din partea
rfllicqiaveadegdnds[-ifac6odemonstrafiecuprimul
;tr ilc.;.
Lady Ophelia, a intervenit Cristopher cu glas inghelat'
ostc o adevlrd surpriz[ sd v[ vedem la Whitam Hall' cAnd
rstc limpede cd nu ali fost poftit['
ArthurqiAndrewgi-auinfiptprivireapeRichardMoore,
e urc pirea cam nervos 9i
dornic sd plece' Amindoi Ei-au dat
rciuna cd fratele lor cduta o infruntare'
Am venit ca insolitoare a lordului Cray, a rdspuns ea
qi
I prins de brat ca s6-l oPreascd'
rr
Retrage-{i vorbele sau am s5 te fac s6le inghi{i!
Tonul lui Cristopher prevestea declanqarea furnrnii'
- Cefe-fi scuze, lord Beresford!
Richard Moore a intervenit pentru prima oar6 in schimbul
tlc cuvinte dintre Ophelia 9i Cristopher'
Arthur a crezutcd vede altd inten{ie in gestul Agatei de a
sc interpune intre Moore qi cristopher. $i Andrew $i-a
dat
\cama de incordarea care era intre fratele lui, ophelia 9i
Itichard gi nu a lSsat ca posibila altercafie s6 degenereze.
Arthur a prins-o cu putere pe Agata 9i a dus-o in gradinile
rlin fafa conacului, in vreme ce lua o cupi 9i i-o d[dea' Din
lrolite(e, ea nu l-arefuzat.
Lardndulsdu,Andrewqi-apusbra{ulpesteumeriilui
(,ristopher gi l-a indepartat de lady o'sullivan 9i de Richard,
117
,Lrunrru GnNnw Iunqrr-*tA ,l
I
care il privea cu autentic dispreJ in ochii de corb.
I

i,r,,,,rl
Iuzottul urm[tor gi poate chiar 9i in urmitoarele' Cineva l
rl

- Nu meritS, Cristopher, si plecdm de-aici. Itt'lrrria sd fac[ ceva in privinla asta, a afirmat Agata fErd sd
Dar el voia sd se rdzbune gi nu s-a migcat din loc. lltpcascd.
- Dd-mi drumul, Andrew! [)arnutu,aspuscuglasmAhnit.DansulscandaloslSsa \
insd fratele cel mic nu l-a ascultat gi l-a dus in Te-ai pus in evidenlS iar fratele meu nu
Ilrlirr loo inchipuirii.
salonului incercAnd s6-l linisteasc[. I rrrrrt precaulia s[ te protejeze. Reputa\iata a fost foarte
- Nu sunt de acord s5-i dai satisfaclie scorpiei dleia, tt['clatd.
si dai un spectacol in onoarea ei. Nu-mi pasi de reputa{ia mea' vrei s[ qtii de ce? l-a
Prin vorbele lui incerca si obtrin[ renunfarea fratelui
Irtrcbat ea.
care se impotrivea sd plece de lAng5 doamn6. Cdnd in s Arthur a confirmat dind din caP.
a cedat, Andrew a rlsuflat ugurat. Disputa aparentd Dar mai intii termin[-fi vinul, i-a spus din nou cu glas
practic neobservatd de citre ceilaltri oaspeJi, care conti
lrollirAt.
si asculte mtzica celor doi ghitariqti. lra (inea cupa in mAini dar tdrd' s-o ducd lab:uze'
Bttnul meu nume este pe mai departe nepltat in locul in
Bea, i-a poruncit hotdr6tArthur Agatei. Ea a vrut si
- rrrrc rnd intereseaz[, casa mea. Iar la Whitam Hall
pur 9i
elibereze din strdnsoarea lui dar a bdut cupa fErd rirnplu am inveselit seara cu incuviin(area tat[lui vostru.
cr0cneascd. Mi se pare de necrezut cI te-ai folosit Arthurvoias[-ir[spundddardeodat[s-auauzitnigte
ospitalitateatatei ca s-o pui intr-o situalie ridicol5 pe in salonul de dans- Era lordul Cray care se adresa
f ilrote
Ophelia, i-a reprogat. Ea gi-a ars gAtul cu lichidul din
iri,,iordomului. Arthur s-a uitat la ea cu resemnare inainte
de
Era coniac, nu vin gi l-a bdut dintr-o inghilitur[. A tugit
rr-1i intoarce ochii spre ferestre.
cdteva ori, incerc6nd si ugureze arsrLrape care o simfea.
Ntt te migca de-aici. Nu mai vreau niciun spectacol' M[
au mers prin sal5, Arthur a mai luat o cup6. Cind au aiuns
irrtorc indat[, astfel vei avea vreme s[ te liniqteqti' Am sd
terasa din fatr[, a pus-o sd treaci de uqile cu geam deschi
vid ce se petrece in cas[.
care dddeau in grddina gi sd meargi spre uriaqele ghi
din teracotd care impodobeau laturile frumosului glas
dar s-a oprit inainte s[ ajungd la balustrada groasi din pi
aproape de o banc[ din lemn. Bea, a spus din nou dar ea
refuzatd0nd din cap. Ai fost foarte gireatl. Agata a con t5
cu o migcare a capului. Nu ai fost invijati s[ te porfi la
bal plin de oaspeti?
- O merita, a rdspuns cu glas sec. Arthur era de acord Se sim{ea atit de frustratd incit a ldsat cupa cu vln pe lt
t
nu i-a dat satisfacfia s[ i-o spuni. Spectacolul pe care lranc[ gi s-a uitat la ea de parcdar fi fost vinovatd pentru tot' t

oferise ea va ft comentat de toli participanfii la cind pAnI i I)e ce se inc[pdtrana Arthur s-o facd sd bea? Ca s-o convingd it

ll8 119
iir
 ,4runrrn GsNtw
sd renun(e la dorin{a ei de rdzbunare, dar ea nu termine
lady O'sullivan, mai aveapolife pe care voia s_o
facd
plSteasci mai devreme sau mai tfuziu.
$i se pdrea cE
ii implinea dorinfele, oferindu-i prilejul.
- \6. sI zicd, aici te ascunzi, stricato! Glasul Opheli
ajuns la ea stins dar plin de venin. Agatas_a
intors qi a pri
o frri si clipeascd. purtarea dumitale a fost grosolanii
meritri un rispuns din partea mea, acontinuat
englezoaica,
glas strident.
Acum ci erau amAndoui singure, a profitat de ocazie
sd incerce s-o intimideze. Richard insistase
sd plece de
petrecere tar ea fusese de acord dar mai inainte
voia
scoatd filmurile din cap spanioloaic ej neobrdzate
gi o va
de indati. Din fericire, lordul Moore acceptase
sd se ,
Iwngro-utA
Arthur privea uluit scena. Tdndra era aplecatd peste
llltrcta cdzntd a lady-ei O'Sullivan qi o ameninfa clar.
llttg,lczoaica avea pe chip o expresie de groazd.
Agatal Glasul lui Arthur a fEcut-o sd ridice chipul de
fc lirfa Opheliei. El o privea cu totul uluit, incapabil sd
hnclioneze. Dac[ Whitam Hall s-ar fi ndruit chiar in acel
llunent nu s-ar fi simfit atdt de confazd" gi de supdratS. Fir-
It sir fle! De ce alesese Arthur tocmai momenful acela ca sd
lc intoarc5? El a reaclionat in sfdrgit gi a apucat-o de braj
ltrlr-o incercare de a nu o mai lovi pe lady O'Sullivan. Apoi,
I rriutat-o pe aceasta sd se ridice de jos, gem6nd neajutorati.
Agirta s-a uitat la el cu buzele strdnse. Se bdgase intre ele
n;riirAnd-o pe englezoaicd! O supdra cd vlzuse rdzbunarea
rllrl nu avea de gdnd sd se cdiasc[. Oare nu vdzuse palma pe

sd-i ia capa, ddndu-i astfel posibilitate a sdrdzbune

un a rnro cealaltd i-o d[duse? Acea Ophelia o fEcuse artistd a
-Atita zarvdpentru un cAntec oferit in onoarea gazdei tlri'ii, femeiugcd gi o lovise cu neruqinarc; ea nu putea sd
intrebat-o Agata cu glas bl6nd, lipsit de dusmdnie plimeasc[ asemenea insulte fird s5 rdspund[ hotdr6td. Dacl
sau
ingdmfare. Ophelia qtia cd fata minfea. Inten(ia
ei fi. r rrr fi aflat in Spania qi nu inAnglia, doamnei nu i-ar mai fi
s-o facd de rugine qi ar fi izbutit dacl oaspe(ii
ar fi in rnn)as niciun fir de pdr pe cap. Cere-fi scuze, te rog! i-a
scandaloasele versuri ale tonadiltei. O femeiupc[
vulg lroruncit Arthur cu glas hot[rdt qi porunca lui a jignit-o.
meritd asta. Agata nu se aqtepta la palmape care primi
a
lnima rdnit[ a lui Cristopher merita din plin rdzbwarea
dup[ aceea. $i-a dus m6na la obraz gi, pentru o clipd,
nu a qti
eonsumati gi rdspunsul primit. Dar nu putea sd uite cE se
cum sd reac\ioneze. dar credincioasd firii ei pltimage rrlla in casa Beresforzilor, bucurdndu-se de ospitalitatea loq
, ahotfut
sd-i intoarcd ofensa. $i gtii ce fac artistele
strdzticu tArfere rlc aceea a dat inapoi in atitudineaeirdzboinicd, degi nu s-a
dumneata? a intrebat pe un ton necioplit, neaqteptAnd xcuzat in felul cum se agtepta Arthur.
rdspu
dinpartea celeilalte. Dintr-odati frrd gtire, gi_a
9i izbit pum - Scuzele mele, lady Ophelia, data viitoare voi fi mai
cu poftd de chipul Opheliei. gocul loviturii lrotirdt[.
a impins_o
englezoaicd pe spate gi femeia a cdztt incurcandu-se Nu a dat atenJie oftatului tfln[rului la atzt;J vorbelor ei.
poalele din mdtase galbeni. Atunci, Agatas_a Ophelia nu a catadicsit sd r[spundi qi a luat braful pe care
aplecat asup
ei gi a avertizat-o cu ochii ca nrqte pumnale: SE i-l dddea lordul Beresford ca s-o ajute sd-gi recapete firea.
nu te rn
apropii niciodatd de vreunul dintre Beresforzi Itiohard Moore tocmai sosise pe teras[, unde se aflau toJi
sau vei si
puterea din{ilor mei; te asigur ci fac llci gi nu pricepea ce se petrecuse de se simfea o ostilitate
mai mult rdu
palpabild intre cele doud femei. A aqezat capa pe umerii
r2t
 ,Aaurru GnNtvz
Iwryru-*il
insofitoarei sale gi urpa.aritffi destul de ame(itd de la coniacul pe care il bduse cu
rc sirnlea
ajungd in pragur ugii cu geam
9i sd i#e in salonul o0lcva minute mai devreme.
s-a intors spre Arthur.
- Scuzele mele lui sPus ('ristopher devenise un spectator neagteptat in intunericul
Moore. o sa-l .."aa ru troplii. C0nd Andrew a izbutit s6-l conving[ sd incerce sE se
Tdcerea care a urrna
rtoare. llrrrlteascd in grldind, nu se agtepta sd se afle atdt de aproape
-Ai obrazul rogu. Agatagi_a mugcatbuza,aar inainte rlc Agata; ii despldea doar balustrada din marmurd de
poatd sd-i dea un rlspuns la
comentariul lui, s_au au rlcrrsupra gi fetigcana aceeaii ddduse o lectie pe care nu o va
glasuri in marele salon. pireau
strigdte, urmate de destr urta in via(a lui. El ii adresase doar vorbe sarcastice gi
zarvd. Arthur s-a uitat intr_acolo
intr_o incercare de afla ce rcllcmitoare, se purtase ca o adevdratd canalie, dar in seara
petrecea gr gi-a inchipuit cd
Brandon McGregor avea recoa, domnigoara Martin ii frcuse un dar pe care nu il
Iegdturd, cdci
__vr puternicul lui auuenr
H*rvr,rwur rur accent scollan
scolian nunu tre
t nrcrita defel. De cdte ori igi amintea de scandaloasele versuri
neobservat. Un mare zgomot
de sticle a rdsrrnat nlc tonadillei, ii venea si r6dd dar apaitria Opheliei care o
continuare. Vino cu mine, sd vedem
ce se intAmpld. lrlrrta pe Agatacu intenlii rele il prinsese cu garda jos. C0nd
Dar Agata a refuzat inr italia, dorea sd mai
-
in grddin6.
stea o n tuzit insultele gi a vdzut palma pe care i-a dat-o Ophelia,
lhcuse deja mai mulfi pagi ca sd iasd din locul in care se afla
- Prefer sI te agtept aici, am nevoie si respir un pic rlrrr rdspunsul Agatei l-a finut pe loc nemigcat 9i privind
aer gi sd-mi treacd rogeafa din
obraz. Nu vreau sd_i r rrrnrit altercafia. Sd o vadd pe mAndra gi aroganta lady
lordului Beresford o llmurire despre
ce s_a intAmplat. ( )phelia trantitA la picioarele domnigoarei Martin dupd ce
muri de ruqine.
primise un pumn, a fost un balsam pentru sufletul lui. Tr[ia
Arthur a gov5it pref de un moment dar
_ ea avea drept nii;te emofii care il duceau intr-un loc de unde nu era cu
rdcoarea nop{ii va ajutala atenuarea
loviturii pe care o p.irn ptrtinfi sd se intoarcd. Nimeni niciodatd nu mai fEcuse ceva
- Ma intorc indatd. rrttt de generos gi de dezinteresat pentru el, chiar dacd
$i s-a dus cdtre marele salon. Agataa fost recunosci
rrrnploarea fusese disproporfionatd, fiindcd pumnul ar fi
pentru prilejul de a se linigti
9i a_gi incetini ritmul rdsu prrtut si-i rupd nasul. Ar[mas ascuns cit a durat infruntarea
Acum cd avea un moment ca sd se gdndeas
cd, a regre tlintre femei gi fusese cea mai buni hotdrAre din via(a lui,
purnnul pe care i-l ddduse I
rdy_ei Ophelia, dar niciodlta e lriar dacd il costase un adevlrat efort. El cunogtea mai bine
v_rata ei nu se simfise at6t
de furioasI. Fusese cu neputi rlccit oricine trucurile gi josniciile la care putea sI recurg[
sd-gi m[soare faptele gi urmdrile
lor. A luat din nou cupa ophelia, dar Agataqtia sd se apere destul de bine singurd qi,
cnstal care rrmdsese uitatd pe banca
lichidul inchis la culoare pe care il
l._;;,-pil;
di; tltrpi zece ani, a descoperit ce putea sI insemne iardqi o
b.ea o inghiliturd, clci nu voia
confinea, a govdit dacl lcmeie in existen(a lui: necanxi; dar nu i-a p6sat,
sd aibj mintea tulburatl tlirnpotrivd. Cu aceasti noud perspectivd, se simfea din nou
alcool. in cele din urmd, a hotlrdt
sd n_o faci, fiindcd si_ viu. Inima ii bltea plind de proiecte gi de teluri pe care din
122
123
,4rutnn Gnnpw IwrSrn-*rA
Tocmai cand
nefericire nu putea nici mlcar s[ le ia in considerare. ffi*',up-pieri fdrd sd poatd sd scape iardgi'
a intrebat-o cu cel
Ag,,t, ," ir,tor..u ca s[-se ducd in
Fognetul rochiei Agatei l-a scos pe moment din 96 salon'
lui. A observat paqii ei fermi qi a auzit foarte bine m Ittni puternic glas cu PutinJ6:
iute inspre
care ii inso(ea. Aauzit-o injurAndu-l pe Arthur, b intotdeauna ataci pe la spate? Ea s-a intors
pe Ophelia gi hulind impotriva tuturor g0nditorilor din i thrs qi atunci a
cobordt ochii c
inclusiv sfhntul Pavel. De cdte ori ii cldeau ochii pe ea o grrivea un CristoPher cu och
infierbinta sdngele dar simfamintele fratelui lui mai mic plicina intunericului nopfii nu putea
Pe barbie i se prelingea un
tindrd ii puneau stavilS bdtiilor inimii. i, ,,.u* nu pdrea blond, ci roz'
deja la gulerul cdmdqii
Stdtea mai departe ascuns sub balustrada din irclrid inchis la culoare care ajunsese
s-a intrebat Agata'
Alesese acest loc fiindcd nu se sim{ea in stare si r[mdni [lhc. ,,Ce facea acolo, ascuns ca un ho{?"'
pas inapoi din
aceeagi incdpere cu lady Ophelia. De fapt, gindul lui Ocrhii lui aruncau fldcdri 9i ea a fEcut un
grrccau(ie, dar stdpinindu-gi risul' Era
pentru prima oari cdnd
plece de acasd dar s[ facd asta ar fi insemnat sd-gi umi
tatill, iar el nu acJiona cu o asemenea lagitate gi de aceea r,,, u.aiu.impecabil' Nu purta batistd
la gdt' fiindcd era
descheiatd' ardtdnd un
hotdrAse sd rdmdnd in grldini la sfatul anume al fratelui irrrrodatd pe talia ei, cdmaqa ii era incd
i-au grdbit bdteile
Andrew, pdn[ se va linigti. Ugile cu geam deschise l6sau si triunghi de piele qi nigte p6r blond cref, care
incercat s[ ascundd
aud[ muzica interpretat[ in salon gi putea sd audi r,'i,rrli. Priveligtea i-a pldcut mult, dar a
conversa{iile unor oaspefi indrdznefi care ridicau glasul ca usta. Este de cel mai prost gust s6 verqi
vinul dintr-un pahar
se faci a:uzitri printre lumea care rddea. Cristopher irr oapul unui bdrbat, nu fi s-a spus
niciodat[? Glasul lui
t 'ristopher ardea iar ea nu putea s6 spund
dacd eta din pricina
indreptat din nou atenlia cdtre Agata. Din locul unde se
putea s6-i vadl pdrul blond gi tenul auriu; expresia de supdrlrii sau a surprizei. Po{i sd fii recunoscdtoare
ci eqti
pe umeri'
de pe chip gi frumogii ei ochi negri. Era cea mai n[v lcinpie, altfel acum nu ai mai avea capul
Agatacontinua s[ tacd, ingtozitd sd vad[ cd
lichidul din
femeie din cAte cunoscuse gi cea mai atrdgdtoare. A vd
peste tufele de trandafiri 'Licoareapdta
privind citeva secunde inspre salonul de dans inainte de 1',,naLl ei nu cdzuse
qi v[zindu-l a
intoarce capul spre unde se afla el; era limpede c[ nu iroptat in culoarea cireqelor cdmaga lui albd
la weme' $tia
s[-l vad6. Dacd.ar fi cobordtprivirea, ar frvdnrt cine era lirst gata sd izbucneascd in rAs, dar s-a stdpinit
cir dacd ridea de acest accident putea
s6-9i piard[ dintii dupd
balustrada dinpiatra. Cristopher avdnficd intorcea capul
a flcut-o s[-gi batd joc
ugile de acces in salon, ca pentru a se incredinfa cd nu o irceea, dar ceva mai puternic decdt ea
Coniacul pe care
nimeni gi, indati dupd aceea, a golit cupa pe care o finea tlc situalia comicd incare se vdzuse bdgatd'
era de
miini, dar ghinionul a fEcut cd a cdzut tocmai in capul lui. il b[use mai inainte ii daduse o putere de necrezut 9i
vind intr-o mdsurd pentru ilaritatea pe care
o simtea'
Lichidul caldu! i s-a prelins pe fald gi pdrea cd picdturi
te-ai fi ascuns ca un ho( ordinar' vinul nu ar
fi
de alcool igi bateau joc de el gi de uluirea lui. Era nedumeri -Dacdnu
Se indoia cd o frcuse dinadins, fiindcd era incredinlat cd cdzut in caPul dumitale'
Cristopher a pufnit uluit 9i s-a minunat de
senindtatea
gtia cI el se afla acolo dedesubt. Dar acest fapt i-a dat
r25
t24
 Apurtz GzNrw
infr{igSrii ei, in ciuda ugoarei govdiri a picioa
strlbltut cu iufeald distan]a care ii desplrfea. A urcat
gase trepte care duceau de pe terasl in grddind,, atdt de
de nerdbdare inc0t i-au scrignit dinJii. Ea a mai dat i
pas, cu bdgare de seam5, dar frrd.respectul la care se
el. Dumnezeule! Femeia aceea il innebunea.
Agata l-a privit cu pl[cere. Cristopher se profdpise in
ei ca o panterl in fafa prdzli. S-a indoit de gdndurile lui,
ochii nu ii ardtau ce va face mai departe. in ce o pri
se simfea cam amelitd gi cu curajul trec[tor pe care fi-l
obicei alcoolul.
- De la o doamnd educatl ar fi de agteptat mdcar o
gi o batistd, dar aici nu se afl5 nicio doamnd, nu-i aga?
o mahalagioaicd?
Agatagtia c[ ii datora o scuzd dar felul lui de a o
revoltat-o. O flcuse iardgi mahalagioaicS? Asta nu
gdnd sd uite. Se luptase pentru el, se virAse intr-o I
sd-r apere onoarea; agtepta mlcar o dovadd de
nu tonul acela superior.
- Scuzele le-ag oferi unui domn, nu unui rac englez
e mereu prost dispus.
Cristopher a mai flcut un pas spre ea. il amuza tru
care il privea.
- Nu gtiu ce ai impotriva englezllor de ii numegti in
acesta atdt de dispreguitor gi am obliga{ia sd te averti
am s[ te trdntesc pe genunchi gi am s[-(i dau atAtea bico
trebuie ca sd te fac sd-{i schimbi pdrerea.
Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfid[toare. T
gesful pe care nu il suporta el la nicio femeie dar pe
Agata il glsea irezistibil.
- Ar fi o purtare tipicd a unui domn englez, n:u-i
Vorbele au sunat ca o insulti voit5. Cristopher a
nou.
126
Iwryrz-uA
- u, frfr"Tnii
l)acd nu ufolosit acelagi ton ca
"ngl"ri,
in care a deranjat-o
flcrr, dar cu o anume batjocurd strdfund
fl rrrai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza gi ar c6nta
Illscilleza.
Agata a deschis gura uimit6. Asta fusese o loviturd sub
lottlrrri.
('um indrdznegti sd vorbegti aga despre compatriofii
ftlt'/
('r'istopher gi-a pus m6inile in golduri ca sI nu le pund in
rl oi. Dorin(a sd o s5rute il scotea din minfi. De cdnd ii
'r'r'ctse gustul, nu putea sI mai doarmd nopfile. O slrutase
s-o pedepseascd gi nici nu-qi inchipuia chinul care
rrrra pentru el s[ se stdpdneascI.
l)aci nu-!i place sd primegti insulte, incearcd sd nu le
r,;ti, a sfituit-o. Agata l-a privit jignitd p6nd in mdduva
Ior. Este un fapt demonstrat cd spaniolii nu gtiu s6-gi
c batdliile dar, Dumnezelle, aici sunt racii englezi ca sd
ii castanele din foc.
( 'r'istopher gtia cd ataca voit sentimentul patriotic al tinerei,
r sc simtea mai mult spanioloaicd decdt franftzoaicd, dar
rrir sd-i scoatd fumurile din cap de indatd, ori va face ceva
re , ca de pildd s-o trdnteascl pe spate gi sd se bucure de
f,r lrr dracu cu preten{iile lui Arthur!
Aprrta care nu suporta si se vorbeascd disprefuitor despre
flrlnr'rrrilc ei materne, a interpretat vorbele lui in chipul cel
ole'nsiv cu putinf6. Adora Spania, chiar dacd primul ei
rt' tlc f'amilie era franfuzesc. A mijit ochii negri gi i-a
rrl lui Cristopher o privire infldcdratd.
l,ovi-te-ar diareea! I
I I rr privit-o surprins de ocard gi i-a intors-o incerc0nd
lt \lirpeneascd zdmbetul.
S pi n i oloaicd alunecoas6.
r
Ap,rrtir a rdmas cu gura cdscat6, dar gi-a revenit iute.
127
I
,4pttlly GBNotn
inf6Jiglrii ei, in ciuda ugoarei govdiri a picioarel
strdbdtut cu iu{eal5 distanfa care ii despirfea. A urcat
gase trepte care duceau de pe terasd in gr[dind,, atdt de
de nerlbdare ?ncdt i-au scrdgnit dinfii. Ea a mai dat i
pas, cu b[gare de seamd, dar frrdrespectul la care se ag
el. Dumnezeule! Femeia aceea il innebunea.
Agata l-a privit cu pl6cere. Cristopher se proldpise in
ei ca o panterd in fafa prdzii. S-a indoit de gdndurile lui,
ochii nu ii ardtau ce va face mai departe. in ce o pri
se simtea cam amefitd gi cu curajul trecdtor pe care [i-l
obicei alcoolul.
- De la o doamnd educatd ar fi de aqteptat mdcar o
gi o batist5, dar aici nu se afld nicio doamnd, nu-i aga?
o mahalagioaicd?
Agata gtia cd ii datora o scuzl dar felul lui de a o
revoltat-o. O flcuse iardgi mahalagioaicd? Asta nu a
gAnd s[ uite. Se luptase pentru el, se vdrdse intr-o
sd-i apere onoarea; agtepta mdcar o dovad[ de rec
nu tonul acela superror.
- Scuzele le-ag oferi unui domn, nu unui rac englez
e mereu prost dispus.
Cristopher a mai frcut un pas spre ea. il amtza
care il privea.
-Nu qtiu ce ai impotriva englezilor de ii numegti in
acesta atAt de disprefuitor gi am obliga{ia sd te averti
am sd te tr6ntesc pe genunchi gi am sd-!i dau atfltea bico
trebuie ca sI te fac sd-Ji schimbi pdrerea.
Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfiddtoare.
gestul pe care nu il suporta el la nicio femeie dar pe
Agata il gdsea irezistibil.
- Ar fi o purtare tipicd a unui domn englez, rut-i
Vorbele au sunat ca o insultd voit[. Cristopher a o
nou.
126
Iwn;rn-*tA
I)ac[ nu ar fi fost domnii englezi, a folosit acelagi ton ca
flcrr, dar cu o anume batjocurl in str6fund care a deranjat-o
fl trrai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza gi ar c6nta
Itrrsoilleza.
Agata a deschis gura uimitS. Asta fusese o lovitur[ sub
lottlrrrd.
(lum indrdznegti sd vorbeqti aga despre compatriotii
itut'/
( r'istopher gi-a pus m6inile in golduri ca sd nu le pund in
rrl ci. Dorinla sI o sdrute il scotea din minJi. De cdnd ii
:ase gustul, nu putea sd mai doarmd nopfile. O sirutase
s-o pedepseascl gi nici nu-qi inchipuia chinul care
rna pentru el sd se stdp6neascS.
l)acd nu-fi place sd primegti insulte, incearc[ sI nu le
r,;ti, a sfituit-o. Agata l-a privit jignitd pdnd in mdduva
:lor. Este un fapt demonstrat cd spaniolii nu qtiu s[-gi
c bltaliile dar, Dumnezelle, aici sunt racii englezi ca s[
castanele din foc.
( 'r'istopher gtia ci atacavoit sentimentul patriotic al tinerei,
sr: simJea mai mult spanioloaici decAt franftrzoaicd, dar
rrrr s6-i scoatl fumurile din cap de indatd, ori va face ceva
rc, ca de pild[ s-o trinteascd pe spate gi si se bucure de
f r ll dracu cu pretenfiile lui Arthur!
Agrrta care nu suporta sI se vorbeascd dispretuitor despre
'rrrilc ei materne, a interpretat vorbele lui in chipul cel
olcrrsiv cu putin([. Adora Spania, chiar dacl primul ei
rnr' tlc familie era franlnzesc. A mijit ochii negri gi i-a
'rrt lui Cristopher o privire infldcdratd.
l,ovi-te-ar diareea!
I I rr privit-o surprins de ocarl gi i-a intors-o incercAnd
lr r'tiipaneascd zdmbetul.
S pir n ioloaicd alunecoas[.
Ap.rrtn a rdmas cu gura cdscatd, dar gi-a revenit iute.
t27
,\arcrrn GnNwr
- Gigiu{d! Dobitocule... !
Cristopher a mai inaintat un pas pdnd a prins-o
balustradd gi el.
- Agtept o scuzd, a ttnat, jum[tate amuzat, ju
uimit.
Tocmai descoperise ci ii pldcea sd o provoace. Ins
ei ii biciuiau simfurile.
- Nu! a r[spuns Agata cu mdndria unei regine.
- $tiu cum sI te fac sd-(i inghifi insultele. Eal-a
parcd ar fi fost un co$ar slinos gi s-ar fi temut sd
murddreasca. i1i dau o ultimd gans[ sd te scuzi. T
refiizat din nou hotdrdtd, ddnd din cap. Agata era o
grozav de orgolioasd iar englentl intrecuse
ingdduinfei. Avusese de g0nd s6-i ofere o scuzd pentru
virsase vinul in cap dar atitudinea lui nepdsdtoare a
defensivd. Fusese gata sd-i scoati ochii unei englezoaice
rdul pe care i-l fEcuse in trecut, iar el ii mullumea i
Incordarea dintre ei scotea sc0ntei. Ai clutat-o cu I
Cristopher a fost atdt de iute inc0t ea nu a putut
impotriveascd. A luat-o pe sus, a cobor6t cele gase trepto
tufele de trandafiri gi a pornit spre frumoasa serd.
loviturd cu piciorul a deschis uqa gi aromele'exotico
pdtruns in ndri dar nu a dat aten\ie pdcrr care se
induntru, avea ceva mult mai insemnat de frcut gi care
aten{ia lui grabnicd. A ajuns la banca din piatrd gi a trdnti
genunchi cu fala in jos, de parcd ar fi fost o fetitd. A
s-o bati la fund, tacticos, infuriind-o. Agataera atdt de
ci nu putea sd scoat6 o vorbd. Asta e pentru vliclrelilo
De data asta ea nu s-a vditat. Asta, pentru cd mi-ai I
fErd sd-mi ceri inglduinJa! A continuat sd tac[ dar
uita ci mulfumitl acestui am[nunt putuse s6-i pund pe
hofi. Asta, pentru c[ mi-ai vdrsat vinul in cap! A
mugcat bluzele, nu era vinovat[ cd el se
128
Iusrsrz-uA
lHluslrad[. $i asta pentru cdm-ai frcut dobitoc. Orgoliul de
fftrrcio ii era r[nit dar nu a scos o vorb6, Cristopher a ridicat-
rlirr nou gi a privit-o in ochii care fZgdduiau rdzbunare
rlut[. Era cu adevdrat frumoasb! Pe buzele lui s-a ivit un
rrlrct pe care a reugind sd-l reprime la weme; dacd Agata
:rr la indeplinire amenitfarea din ochi, gatul lui chiar era
prrnrcjdie. $i deodatS, fiind congtient de vulnerabilitatea sa,
rrla de a o sdruta i-aperforatm[runtaiele. Ce i se int6mpla!?
rt'rlca atAt de furioasd incdt se bucura de asta. Tdnjea s5-i
rir sup[rarea de pe buze qi atunci gi-a pierdut ra{iunea,
sllccurat degetele pe sub bralele ei, desfitdndu-se cu
re irrnea pielii. Pdrea satin incllzit de soarele prim[verii. Ea
r rr tlcpdrtat. Purtarea lui bruscd o paralizase gi nu putea sd
rrrcze. Ruginea o copleqea, furia o consuma gi qi-a jurat
cl rrvoa zilele numdrate. Iar asta, pentru ceea ce m[ faci sd
rlc cAte ori te privesc.
I llrrir lui a coborAt peste a ei de parcd ar fi fost a unui lup
rttrrtl, jefuindu-i locurile sfinte, sorbindu-i gemetele
itto pe care le scotea frrd sI vrea. S[rufu] era la fel de
rrl crr sim(dmintele triite de am0ndoi dar Agata mt a
irt. Dupd surpriza de inceput, gi-a relaxat membrele
lrtlle lo lui; ii pllcea s[rutul pe care i-l d[dea chiar dacd era
lr,lrrit de rdzbunare gi hranit de dorinJd. il iubea pe
lru rrl irla arogant gi in momentul acela in care se afla in
' lrri, a creztt cd totul era cu putinfd.
| 'nslopher i-a muqcat buza inferioard, ea i-a intors sdrutul
ltr lt'irli dorin{d ca gi el gi deodati a devenit mult mai
tlrrre(. I-a suit o mdnd pe spate, intr-o mAngdiere uqoard.
;rrrrrs c:cerfa ca sd adinceasci sirutul gi atingereaiar Agata
;rtrrrrt simlindu-se devorat[. Dupd momentul de desfriu
rr rrt tlo alcool, qi-a amintit cu o limpezime precisd cd el
rr rrirula pentru c[ o dorea; dimpotrivd, o frcea ca s-o
'rrscir. $i dezamdgireai-amdiratiluziile, ca o tornad6.
129
,LpttrrB GoNnw
El era atAt de absorbit de s5rut c[ nu a sim]it rigidi
bralelor ei intre ale lui qi deodat[ o durere de nesu
p[r(ile lui intime l-a l6sat frri rdsuflare; il lovi
genunchiul. Numai printr-o minune nu s-a fr6nt in doul
putut s-o jind inainte sd plece. Ca sd scape, Agatal-a
cu mdna st0ngd gi fdcdnd asta l-a zgdiat pe obraz cu
pe care il purta.
- Mai s5rut[-m[ o dat[ ca sd md pedepseqti gi vei fi
mort.
Cristopher i-a dat drumul ca s[-gi duc[ mAna la
rlnit; o picdturd de sdnge i-a mdnjit vdrful degetelor.
timp, ea s-a intors gi a iegit din seri cu spatele la
incordat ca o coardl de ghitard gata s[ se rup6. il
pentru prima oar[! Cdnd durerea a sc[zut indeajuns
poatd merge, Cristopher a sfidat-o cu glas tare, inainte
se intoarce in salonul de dans.
- \bm vedea dac[ i{i }ii promisiunile, Gata!
$i a ieqit din ser[ cu pas hotdrdt.
Cdnd a ajuns la scara care ducea in salon, l-a
tat51 lui stdnd pe o bancd dinpiatrd,,ldngd un ghiveci pl
flori care igi rlspAndeau parfumul in noaptea caldd;
se bucurl de un moment de singur[tate. L-a pri
oarecare indoial[ fiindcd nu gtia ce fZcea st6nd sin
intuneric. Avea un picior pus peste altul, chipul inex
in miini o cup[ de gampanie de care nu se atinsese. A
s-a ridicat in picioare gi a mers drept spre el. Ajungdnd
Cristopher, i-a pus o mdni pe umdr qi l-a privit in fa{[.
- Arthur nu este interesat de domnigoara Martin.
- De ce imi spui asta?
John s-a uitat la fiul sdu cel mare cu o privire
Cristopher nu gtia cdtatdl lui o vdzuse venind pe
Martin cu citeva minute inaintea lui; amindoi
acelaqi loc, din seri, gi nu i-a fost greu sd adune doi
130
Iwryrn-utA
Am crezut cd te intereseazd s5 gtii.
lii dupl aceste vorbe ciudate, a dispdrut din grddina in
:1ia marelui salon.
L6
A irnbrdfigat-o cu putere. Nu-i venea sd creadd cd o avea
lir(rr ochilor pe Marina. Era ca un vis, nu o vIzuse de ani
ri[:. Sosirea cuplului la Whitam Hall fusese o surprizd
r: pl[cut6.
l,)r;ti foarte frumoasi.Aerul Marii Britanii ifi prieqte foarte
, i-a spus. Marina a scrutat-o pe Agatacuwt ochi critic. Era
r;i guralivd dintotdeauna,iar gretfid\ile nu ii schimbaserd
vcseld gi nepdsdtoare. Era cea mai bun[ prietend pe care
tvt'rr. Dar sunt foarte sup[rati pe tine. Md aflu de prea multi
rru la Whitam Hall. Am obosit sd fiu o povar[.
llcproqul sunase trist.
Arn fost foarte ocupatd si-l aduc pe lume pe fiul meu,
rlrcrr McGregor. Aceasta fusese pricina intirzierii ei. La
lu vreme dupl ce Agataa ajuns in portul Dover, Marina
ln\e ut qi nu a putut veni s-o ia. Din fericire, prietenia qi
'nnr care il lega pe soful ei, Brandon de fiica marchizului
Wlritam Hall, Aurora, flcuse ca acesta sd se ingrijeascl de
r rr rlo un oaspete drag. in ce o privea, Agaanu avea de ce
tr' lrlangd. Se sim{ise grozav printre Beresforzi, in afara
rrrrrlLri incident cu lady Ophelia, despre care nu avea de
trl sir-i povesteascd prietenei sale. $i deja imi doresc s[
trrtrrc l6ngi el, i-a m[rturisit cu glas matern.
l)c ce nu l-ai adus cu tine? a intrebat-o curioas[ Agata.
131
,4aurlz GnNrw
- Este incd prea mic ca sd c[litoreasci gi voiam sl
personal sd te iau; de aceea nu am rdmas cu el. I
frd(eascd pe care o simJea Agatapentru Marina a
imbrdfiqeze cu gi mai multd putere. Era cea mai s
femeie din lume iar ea o iubea din tot sufletul. Mdine
pleca la prima ord,va fi o cdlltorie de o zi.
- Nu pot s[ te insofesc la casa ta din Sco{ia, i-a
deodatd. Trebuie s5 mE intorc de indatd la C6rdoba.
s-a uitat la ea de parcdnu ar fi aluzit-o bine. Sd se i
Cordoba? Familia mea se afld intr-o mare incurcltur6.
- Vrei sd-mi povestegti?
- Este o conspirafie pentru rdstumarea regelui F
Exclamafia Marinei era previzibild. Sunt implicati
gi francezi, dar gi spanioli.
- Dumnezeule! a spus ingrozitI. Dar trebuie sd
Coroana.
Agataa negat d6nd din cap de mai multe ori.
- Sunt in joc reputa(ia gi bunul nume al vdrului
Carlos de Lucena, a explicat mihnit5.
Marina a crentt cd nu auzise bine. Carlos de
unul dintre consilierii secretarului de Stat spaniol. Nu
fi amestecat intr-o intrigd politicd. Ea gi-l amintea ca
bdrbat credincios gi cu principii.
- in joc? a izbtfiit sd intrebe fird s[ creadi
dezviluirea Agatei.
O conspira(ie internafionald pentru r[sturnarea
Fernando? I se pdrea nemaipomenit.
- Existd o listd cu mai multe nume, printre
vdrului meu. Coroana englezd o {ine la loc
cerceteazd complotul.
- $i de unde qtii cd il cerceteazd coroana
intrebat-o nedumeritd.
- Sir Cristopher Beresford este agent al Coroanei
t32
IwryrotvtA
inat si demagte consPiralia impotriva intereselor
rriole.
( iura Marinei s-a deschis complet, formdnd un cerc de-
rirqit.
$i tu de unde gtii toate astea?
Pentru cI am furat lista.
l)e ce nu o surprindea aceastd mdrturisire? Agata era
;rort[ in luarea de hot[r6ri flrd sd conteze pe niment. $i
ubicei intra in mai multe belele decdt putea sd evite.
Nu te-ai schimbat deloc, i-a spus zimbindu-i complice.
ta furase lista, lordul Beresford era agent al Coroanei,
ua a gtiut c6 ii scdpa ceva. Ai nevoie de ajutorul lordului
brd.
l\4arina infelesese! Agata a respirat uqurat6.
Tiebuie s6-l conving sI vin[ cu mine in Spania.
Marina s-a gindit cd prietenei ei ii era foarte greu.
era un bdrbat enigmatic, rezewat gi rece. In
nele ocazii in care s-au intilnit, se ar[tase amabil, dar
ant. Era atdt de diferit de fralii lui, Arthur gi Andrew!
$i doregti s[-l convingi cu ajutorul meu?
l\4arina gtia cd nu va fi nevoie. Dacd intr-adevlr era agent
loroanei engleze, datoria lui era s[ urmeze toate pistele,
lege toate capetele. S-a uitat la prietena ei qi i-a vdzut
ii care strdluceau de dor.
Te rog sd md ierfi cd nu vin cu tine. Ai frcut degeaba o
le, fiind incd nerefdcuti dupd naqterea recent5.
Agatal a intrerupt-o indignatd. Trebuie s[-l anunJi pe
ul t6u. inleleg prea bine, nu trebuie sd ceri iertare pentru
. Nodul pe care il sim{ea Agatain gdt s-a desfEcut incetul
rncetul. Spune-mi ce ai de g0nd sd faci, i-a cerut Marina,
toi vedea cu ce te pot ajuta.
Atunci am s5-{i povestesc, dar cel mai important lucru
sd-l convingi pe solul t[u de schimbarea de planuri.
133
 ,lntnrtz. GrNrw Iwr;re-uil
Marina a fEcut un gest d" ir.rriir1uil, capul.
fhntru fratele lui. Dansul gi cdntecul ei avuseserd ca scop
il-i dea o lecfie femeii care ii fEcuse att"/tarfui in trecut, dar
- Vreau sd fii sincer cu mine.
Arthur s-a uitat intrigat la fratele slu mai
ll rru se va ldsa a$a ugor.
mare. Ultir Md sfidezi? a intrebat Cristopher cu o sprAnceand
dintre oaspefi plecase acum o ord,. Agatagi
Marina stdteau lltilcatd.
vorb[ cu infldcdrare in inclperile destinate
ei la Whi Da,i-a rdspunsArthur cu glas st[pAnit $i hoterat.
Hall. Brandon bea un coniac cu John Beresford, ()ristopher l-a privit cu atenfie. il vezuse dansdnd cu
bibliotec[. Laird de Ruthvencastle era intotdeauna
bi Agata, insofind-o vreme de zlle firI o replic[. Devenise
in casI. Andrew o insofea pe lady Isabella
inapoi nprirdtorul gi confidentul ei gi regreta enorn cI il supdra prin
Indispozilia mamei ei, cu cdteva ceasuri
inainte de in"epr vorbele gi il r[nea prin faptele lui dar ceea ce sim(ea pentru
balului, o ldsase flrd compania plrinfilor
ei gi ?n grija rhrrnnigoara Martin ii hotlrdse atitudinea.
John Beresford, care il delegase pe
fiul lui cel mic - Nu egti interesat de ea, tata mi-a spus asta intAmpldtor.
responsabilitateade a se ocupa de ea.
Iar fratele lui cel rr A orezut nimerit sd gtiu.
se ihcdpa{Ana sI aibd o discufie cu
el. Pupilele lui Arthur au strdlucit auzind mdrturisirea.
- intotdeauna am fost sincer cu tine, i_a rlspuns pe Atadar, tatdl lor jucase in favoarea lui Cristopher. Atunci
ton, scdzut.
uvca de vorbit cu el despre manipul5rile lui. Dacd era
Noaptea fusese lung5, stdnjenitoare gi
foarte incor, rntcresat si incline balanlain favoarea intdiului ndscut, de ce
Marinei gi a lui Brandon stdrnise multi
l_::1*"oaspefii
printre
agi il desemnase pe el drept escortd gi companion al
care incd nu plecaserd
9i c6nd .f ,_, f"i"., tlomniqoarei Martin vreme de zile?
grrdind ciutand-o pe Agataca s-o ducila
Marina McGresr - Ea va alege qi vei fi foarte surprins, a rostit.
tdndra disp[ruse. Arthur nu gtia cI
in weme ce el o cE - Domniqoara Martin nu este pentru tine.
Agata se l5sa sirutati de Cristopher intr_un
colf al serei. - incerci sd-mi spui cd iei in calcul posibilitatea de a
- Nu este femeia potrivitl pentru tine, i_a spus ridica la rangul de viitoare marchizd de Whitam o
fratele lui.
rnahalagioaicl?
Arthur a gtiut cI se referea la domnigoara
Martin. $i Cristopher a bombinit in sinea lui. El insugi spusese
descopere brusc interesul lui Cristopherpentru
ea, impotri rrceste vorbe cu cdteva zile in urmi. Cum indriznea Arthur
oricrrei agteptiri, l-a fEcut sa se irite. oare
nu tdgdduise el cu sa le repete?
cdteva zile inurmd atracfia pe care ar
fi putul s_o simtdi - Pur qi simplu doresc sd gtii p[rerea mea in aceastd
L-a deranjat ugurdtatea lui.
privinfd gi ifi a,mintesc, in caz cd ai uitat, ci nu sunt obligat
- $i de ce crezi c6 nu este femeia potriviti pentru mine? s[ aleg o femeie de rang nobil ca viitoare marchizd. Tata s-
imi amintesc de o discufie asemlnltoare, de
i-a rdspuns hotdr6t.
acum nigte ani, r ardtat foarte infelegitor in legdturd cu asta. Lui Arthur ii
venea sd rddd dar gi-a stdpdnit impulsul. in cele din urm6,
Arthur gtia ci Agata avea sentimentele
foarte profunde fiatele lui igi strdnsese funia in jurul gdtului fIr[ ajutorul s[u,
t34
135
 ,4nttrtz GpNnry
IwnSre-uA
dar il deranja nestatorniciu tui. O*Ei
cunosc c[ nu o
mogtenitor gi voi ac(iona in consecin{d. Ei apoi peste cel drept ca sd se incredin[eze
intotdea nimeni. Nu a ciocdnit, a fost mult mai indrdzneald,: a
folosul familiei, a addugat Cristopher.
t clanfa qi a impins ugor uga groasd. Cu uqurare, avdzut
- Care a fost pricina unei rdzgindiri at6t de bruqte 3{l cra descuiat[. Cristopher stltea la birou, cu spatele la ea;
o privegte pe domnigoara Martini
cristopher nu i-a rds
doar a zdmbit, chiar dacl gestul lui i lvcir o penifd in mina dreapt[ dar zgomotul caracteristic
s_a p[rut lui Arthur
ocheadl zeflemitoare decdt o expresie ionitei care alunecd pe foaia de hdrtie s-a oprit brusc.
f."1, 9 mlgulitc Nu se cuvine sd intri in incdperile mele. Vrei oare sd-fi
Iti amintesc cd pleaci m6ine la prima ord
la Ruthve
DacdArthur voia sd-i strice momentul Uornpromili definitiv reputaJia?
de sdrbEtoare S-a r6sucit pufin ca s-o priveascd,. Agata era descul16,
lui, nu a izbutit.Iar eu md gdndesc serios
addugat. Sunt multe locuri interesante pe
s_o insr rxtl'cl cd materialul fin al capotului roz se titra cigiva
care si i le ccrrtimetri pe covorul persan in culori inchise. Avea p6rul
- Domnigoara Martin nu va pleca in Scofia. rlcsfEcut qi cam ciufulit, aminunt care lui Cristopehr i-a
$i Cristopher nu i-a mai spus nimic.
plircut foarte mult gi l-a frcut sd simtd un gol in stomac. Nu
vrlzuse niciodatd o femeie atAt de naturald gi de afAfdtoare.
Trebuie neap[rat sd vorbim, i-a spus ea cu o voce
picrit[. Cristopher s-a uitat la acele ceasornicului de pe
L7 rroptierd gi a vdzut cd era trecut de ora doud a diminefii. Ca
;rrieteni, a continuat ea. Ndddjduiesc cd in noaptea asta vom
lirce abstracJie de pdrerea pe care o avem unul despre
ii venea sd blesteme. Ultima altercafie cu Cristopher, eclllalt, ca sd vorbim ca nigte oameni civilizafi.
gr5din5, din noapte a aceea, o intrista El nu putea s-o vadd ca pe o prietenS, cu neputin{6, o
gi o indispun vcdea ca pe o seducitoare plind de via(d care il indemna si
totodat5. in situalia asta, nu avea cum
sd_i cearl aju
Trebuia sd aleagd vorbele potrivite ca pricdtuiascl cu gdndul.
s5_l facd sd inte
cd el avea nevoie de ea gi nu invers. Afost o noapte foarte lungd, a rdsprurs el dar nu a poftit-o
Cu tot curajul pe ca
sir plece.
izbutit sd-l adune, a mers pe coridor, descullI,
p6,ni a aj Dacd o vedea cineva iegind din odaia lui in (inuta aceea,
la uga oddii lui. Toli cei de la Whitam
Hall dormeau 9i a rcputa(ia ei va fi distrusd dar ingrijorarea pe care i-a citit-o in
voia si profite de momentul de linigte ca
si_i vorbeascl ochii negri l-a f5cut si se ridice gi si-i vin[ in intAmpinare. A
intreruperi, inainte de ziua urmitoare.
Se purta pe dos incuiat uga gi, ludnd-o bhnd de cot, a dus-o pdnd la fotoliul
cum ar firr fost de 4DrrrlJrat
rvDL Lre agteptat oe
de la o domntgoard
domnisoard gducatd,
erlt.tcatd ,
comod din fafa cdminului, acum stins, dar Agata nu a luat loc.
viafa v5rului ei era in primejdie gi asta
a hotir6t_o.
$tia cI el nu dormea dupl lumina p6lp0ind care se ve - i1i oferprilejul sd vorbegti personal cu vdrul meu Carlos
pe sub crdpatura de jos a ugii din tle Lucena gi cu don Manuel de Gonzilez y Salm6n in casa
lemn. S_a uitat peste
nrea din C6rdoba, i-a spus deodatd gi poticnindu-se.
136
137
 .,\autzz GtNnn
ofertar-aruatprin-@ Iwrytz-uA
consilierul secretarului de l)ou[, trei sdptdmdni cel mult.
stat ,punioi era mult
decdt putea sE nldljduiascd. I'rea bine! ii voi trimite o scrisoare tat[lui meu in care
-Ai face asta? Agaha confirmat ddnd din cap. ll voi ingtiinJa cd am de gind sI fug din C6rdoba cu
sd cercetez frrd sI trezesc Ca sd tlcstirraJia Anglia, ca s-o vizitez pe Marina. Va lua primul
bdnuieli, don Carlos de
nu ar trebui sd gtie cd sunt Luc vnpor din Le Havre ca sI m[ impiedice. Oricum, crede c[
un agent at coroanei engleze
md aflu in C6rdoba ca gi rtrnt in casa bunicului meu.
sd_l iscodesc.
Agata a plescdit din limbl ( )chii lui Cristopher au strdlucit auzind-o.
uurirdr_I, vorba ,,a i
nu-i pl5cuse deloc. Vrei sd spui cd tatdl teu nu gtie cd locuiegti la Whitam
-Infeleg ci, pentru a.nu alerta llrrll. cu noi?
dugmanii, este nevoie
,::::y:,,1n familiei mele sd fiL justifica
td, de ace,
Agataa confirmat, coplegit6 de rugine.
--13 g0ndit cI:u.u ag putea sI te prezint
Orept logodnicul n
in Le Havre am schimbat biletul cu altul pentruAnglia
*: re interpretez" rs""r"
.ripire a o"rrilol
rlrrr nu md ciiesc. Voiam foarte mult s5-mi v[d prietena, dar

- : :llll_.yl
Sd-ti ingeli n('urn nu pot s[ r[min, s-a pl6ns. Dar in vremea cat ii trebuie
familia? Spus ,e", frir_r""f.i;;.
o*i^.:::^.i::,ir- Ar trebui sa fim roarte convingdtori.;. lrrlci s[ soseasc5, va fi de ajuns ca sI poli descoperi intriga.
Agata a fost de acord. llrrnicul nu va bdnui nimic iar minciunile mele nu vor fr atdt
S_a g,ndit ffi?*?i:l: tlo grave gi nici intru totul minciuni. ii voi spune cd am plecat
l-y,lT: Sd-lprezinte familiei
* rogodnic era fo
chiar"i.urc
primejdios; abia il cunogtea, rrraidevreme.
daci sr#ir;;#;: - Este nevoie sd-i scrii tatdlui t[u? Ar fi mai bine s[ nu
in eu"on"voie de ajutorul
;?#:":*,"lli.::rere
fiindcd vdrur ei era intr-o
mare "r.
incurct*tffi ;itre.
..1 ciudajndgierilo. pe ca.J le ":J:r *1,j Ea anegat cu un gest ugor.
- *.T:'i
simlea.
Putem sd]1incercdm, i_a
spus ." grlr1"'ffiaa.. - Bunicul ii va scrie de indat[ ca s[ imi verifice spusele.
_- o4 ne purtam
Sd Ire purtdm ca o l)acd,tata este in cdl5torie spre Spania nu va putea fi la Paris
el qii in u."i-o-.n,..
?_ ^^^r a continuat
con c:and va ajunge scrisoarea bunicului. $i cdnd va sosi la
cum gata nu gtia (l6rdoba, tu deja vei fi rezolvat totul iar eu ii voi spune de ce
purtau perechile de
se
o insofitoare pentru tine
in irrn min(it.
ca si nu iscdm berri.h
ne-am da in vileag. #;;..; Cristopher s-a g6ndit cd, dacd bunicul credea cu adevdrat
Cu familia mea nu va fi cd el era logodnicul nepoatei lui gi cd aveau binecuvdntarea
nevoie, a rdspuns ea in sfhrgit,
dupd ce s-a g,ndit mai ginerelui lui, ar putea sd iasd bine. Ar avea un prilej de aur
multe mi.rrie tu dtu.it"t"
variante. sd se miqte printre conspiratori.
ai nevoie ca sE afli nr.rror*rele
.?l::iffle cazurui si
- Dar lady McGregor trage nddejde sd o insolegti la
s_a gdndit Ia posibilul rdspuns Ruthvencastle.
,orf."rroPner inainte de a_l Zitmbetul ei larg l-a nedumerit.
138 - Md bucur sd te ingtiinlez cd aceste lucruri sunt deja
t39
 ,4aurru Gurtpw
Iunryrz-*tA
yz.o\!e Agata gi-a cdnt*i@ ltlsrrra cu blazonul familial care era opritd in fa(a podelului
I-atd McGregor trebuie sd puni fu
Crimson Hill, casa unchiului frr.t nigte treb tllrr llcr. Agatacobora in acel moment din ea; aindl[atchipul
,a". C*ilphe. cunogtel
rui, Justin p",i*ora, sotul r ;l pr-a infipt ochii negri pe el, care o privea cu mare interes.
3jl^" Aurora. Marina
sale ii va propun. ;;;i;;r; iI; l,r l dat ordin la doi dintre marinari s-o ajute cu bagajul pe
^.::::rl?rietenului
mai inainte spre Ruthv"rr"i.tt". I'nlc lacheul care il insolea pe Simon incepea s5-l coboare.
Dar vafi o micd schir
de planuri: eu nu voi_me1ge f,nrii sd stea pe g6nduri nicio clip[, ea a inceput sd parcurgl
i" S.otiu, .i';;o[;.'ffi: lu l)as sigur pasarela, frrd. sd se uite la apa care lovea
y,l1,1n^!.ll nu va bdnui nimeni ,i#". voi putea sE iau, plirrtocele vaporului gi il legdna in ritm cadenfat.
bilet in Dover cu destina( ia
C6diz...
El a intrerupt-o: Bine ai venit pe Diavolul negru, i-a spus Cristopher cu
trrr zambet ce nu se mai sfbrgea.
- Te vei imbarca pe Diavolul negru;este un mic veli
proprietate a tatllui meu. Este un vapor superb, a rispuns ea cu glas timiditate.
De obicei urr"o.ut in non
Portsmouth in agteptarea poruncilor "rt" l..l a insoJit-o p6n[ in[untrul cabinei ce ii fusese destinat5.
lui.
Agatei ideea nu i se pdrea nebuneascd. lrr ciuda dimesiunilor mici, avea toate comoditdlile,
putea
in felul trrc'luzind o cadd din alamd gi un mic Aemineu, ocupat de un
iSte mai pufine bdnuieli
despre direcfia plecdrii
_sa
\,bi fi incdntatl dacd tordul Beresford t'rrllr inchis cu cheia. Agata s-a uitat la fotoliul din catifea
iSi ro;ie dintr-un coll qi a profitat ca sd lase capa gi pdldria pe o
incuviin{area.
Cristopher a rdmas gdnditor pcrn[ de culoare grena.
un moment.
- Tata nu va refuza iar eu voi fi mult mai Iinigtit - Este cabina pe care a ocupat-o sora mea, Aurora c6nd
oamenii mei te apdrd,pe drumul rrrn luat-o din Spania ca s-o aducem inAnglia. Tata era foarte
spre Spania.
lrolnav pe vremea aceea gi nu a putut si vin[ cu noi. Mai
_ A1aru a consimlit il;;;;l#;, ; anume r piistreazd incl unele lucruri de-ale ei pe care nu gi le-a luat,
uu prt.u A"e"ceva bun
Era frintd dar pAni Ia urmd
vdrul ei gi pentru Cristopher. rradijduiesc sd nu te deranjeze.
,\gata a negat de indatd. Cabina era des[vdrgit6.
Velierul cu trei catarge fusese
inclrcat cu tot necesarul,
- Sunt incdntatd, serios.
Cristopher a rdsuflat ad6nc inainte de a vorbi din nou.
impartd lnnu,.cdpitanul Diavolutui negru continua sii
Y:3:, porunci Avea unele indoieli, dar nu voia sI i le impdrt[geasc5, ca sd
in vreme ce desfrgu;;T"-
Beresford harta de navigrfie.
,;'ffil,:: rr-o ingrijoreze frrd rost.
C.irtojfr., il convinsese pe
tat,l lui s5 ii dea vaporur. Fusese
o treaba anevoioasS fiindci
- Tiag nadejde c6, la sosirea mea, familia tavafr pregdtitd
John dorea sd gtie mai int6i sd m[ primeascd. Ea urma sd plece singur[ cu. Diavolul
air"ei" ii poruncile dar, dupl negru. Cristopher trebuia sd rezolve niqte lucruri in Londra
ldmuririle lui Robert qi cu ajutoruf
irla.ifrrr, renun{ase sd se
mai impotriveascl. ;i apoi, la Dover, se va imbarca pe Valiant in direc{ia
De la indlfimea prorei velierului, oragului de coastd Huelva. Agata avea s6-l agtepte la
Cristopher a privit C6rdoba. Trebuie sd verific anumite chestiuni aici ca sd nu
140
t4t
 ,Lnurlz Gexrw
Iwryrr-uA
ou@
las niciun firnecercetut qi
Dd-mi voie sd-fi pun asta. Cristopher gi-a scos un inel
familia ta nu va blnui nimic.
rrr pecete de pe degetul mic qi i-a luat m6na ca sd i-l pun5:
- Sd nu pierzi adresa pe care
[i_am dat_o. El a fEcut crrr sigiliul familiei Beresford. Agatas-a uitat cu gura cdscatd
gest din cap. Casa bunicului
meu, La Alameda se aflI ln bijuterie. Gestul fusese cu totul neaqteptat. Acum chiar
mun{ii Hornachuelos, foarte aproape
de mogia marchizu prrri o fatd logoditd. Dar ea continua sd nu scoatd nicio
de Z ambr a, tatdl Marinei.
vorb[. Ai grijl de tine, s-a despd(it el. Ne vedem curdnd.
- Nu va fi greu s[ gdsesc locul gi casa. El a pdrdsit cabina ca s5-i dea ultimele porunci
- \,bi incerca s[ trimit pe doi dintre verii mei p6nd tripitanului gi Agata s-a l[sat s[ cad[ pe patul mic prins in
C6rdoba ca sI te ia.
podea.
- Nu va fi nevoie, a rdspuns el.
-AS fi mult mai linigtitd.
Dar Cristopher a stdruit in refuzul
sdu.
putea sI inchiriez un cal cu care
, .
Imi ^\6i
inchipui cd drumurile nu vor fi potrivite
sd md deplasr
pentru a
strlbate cu caleagca.
- Bunicul meu are cai la mogie.
El era familiarizatcu cuvdntul,,mogie,,.
Sora lui locuia
una, foafte aproape de oragul Ronda.
Cristopher fu
gdzduit acolo mai demult.

^-
Nu uita, i-a spus pe neagteptate, este de
foafte mare
nimic cu.ro, de Lucena altfel va
f::yl"::
fi cu neputinfd..-e lr^PTriascI
adevrrattt;l;;fu.il,"# ;;
sd ii aflu pe
va pleca din Madrid spre C6rdoba
ia data pe care ai spus_o?
Agata a confirmat. Vdrul ei, ca un
bun cordobez, se
intorcea mereu in sat in luna mai,
c6nd se celebrau Crucile
din Mai.
- Dacd vdrul meu se afld in C6rdoba, conspiratorii vor fi
pe aproape, a comentat ea.
$i cristopher crede a ra fer. Fdcuse mai multe cercet'ri
despre Gonzalo p6rez dar individul
nu se mai afla in
Portsmouth, igi inchipuia cI s_o
fi intors in Spania cu
informafie prefioasi inlesniti < e
cltre englezigi ci, posibil,
va agtepta in C6rdoba.
142
t43
 4\
m
A
\J

-^r',
lr
A\^
\JV
AU
4\\-4
JA
\ t-J
LU iri
I-( r-l
i^,, A
,r\\ Fl

-l
 ,4nurzz GrNnn
18
Cum putuse si uite de cdldura infernald
din Spania?
nu era dec0t luna mai; nici nu
voia sa_gi inchipuie ce va fi
ryl,:,*etou." i,, ],-i,"'o#l1T; ilUiT#::Til
gi haina groasd
il st0njenea intruna. Simfea cum pAnza
a cdmdgii i se lipea de spate dar
fii
chiar gi aga C.i.topi.,
frcut o figurd onorabild in fafa Uuni.rtul
examenului lui amdnunlit. Gines d;;i';;
de Lucena y Castro sti
in fafa lui privindu-l fioros. prrul sur
ii era amestecat
guvile negre. perciuniilungi
care ii acopereau bdrbia pI
ei $i ii dideau chipului matur o expresie
::1i111
dar
leei se
ceea ce ieqea in eviden(d eru
negrul ochilor, ca gi privi
pdtrunzdto ar e gi tr e azd,.
Gines de Lucena se uita la englez,care
ii sus{inea privir
cu hotdrdre. Striinur era imbrScat
frrd cusur. Haina inchi
la culoare se asorta cu desenele
vestei, des,v,rqit inctreiar
pantalonii erau firI patfl
finuta lui era potrivitd pentru
seratl aristocraticd intr_un palat de
la orag, dar nu ca s
u3b.l: prin munfi. finea in m6ini jobenul
gi il risucea di
c0nd in cdnd, de parcd ar fi vrut s5_gi lind degetele ocupate.
Era inalt gi cu o conformafi e atletircd,, gi_a inchipuit cI nu
IwrSrc-uA
cc l-a lovit cu putere. Maria Isabel, mama Agatei, se
rlgostise, impotriva oricdror a.gteptiri, de un fran\uz
lnvadator. Oare femeile din familia lui sufereau de nebunie?
ffnru blestemate? El le iubea dar nu putea sd le inleleagd.
Cei doi bdrbafii stdteau intr-unul dintre saloanele moqiei
ht Alameda. Cristopher incerca sd rdspundd la toate
ftrlrebirile pe care i le adresa pe un ton sclzut don Gin6s.
'Este ceva neobignuit c[ nepoata mea a sosit singurd la
nroqie, neinso(it6 de tatdl ei. Iar aceastd logodn[ atAt de
ttotqteptatd md nelinigtegte peste mdsurd.
Acesta era unul dintre obstacolele de care trebuia sI
Itcaci pentru a inlitura bdnuielile.
- Tatel Agatei este ingtiinfat despre vizita noastrd in
('ordoba, ca sI oblinem aprobarea logodnei noastre dar
chestiuni insemnate il refin la Paris deocamdatS; va fi insl aici
cu noi peste c6teva zile, a rdspuns Cristopher cu glas sigur.
Iar lui Gin6s i-a pldcut hotlrdrea pe care o ardta b[rbatul;
rrici nu clipea, in ciuda dezavantajului limpede in care se
tufla.
Vreme de ceasuri il bombardase cu intreb[ri intime,
personale gi el ii ddduse rdspunsuri precise, limpezi qi lipsite
de govdire.
Bunicule, nu-l mai speria pe Cristopher. Glasul Agatei
-
la spatele lui l-a umplut de o imensl ugurare. Vremea
petrecutd departe de ea i se pdruse nesfrrgitd. imi pare rdu
pentru int6rziere. in cdteva secunde ajunsese alituri de
Cristopher gi s-a aplecat indeajuns ca sd-i dea un sdrut
drlglstos pe obraz, nu flri o oarecare pudoare, dar
incercdnd sd intdreascd impostura in faJa ochilor vicleni ai
lui Gin6s. Bine ai venit la La Alameda, nu-i aqa, bunicule?
i-a spus Agata.
Cristopher s-a relaxat un pic sim{ind atingerea ei gi
atzind tutuirea drdgdstoasd a bunicului. Ochii negri ai
147
 ,4aunz GnNwn IwrStz-uA
brrbatului au fulgerat auzindo@
ir cd mogia bunicului ei numdra un total de trei sute de
- Dr,r, .rr
Bine ai venit,
vsnl[, a spus gr
gi el pe un ton desful
destul de for
forfat, $pctc de vite, cele mai multe dintre care le vindea la piaJ[,
l-a nelinigtit pe Cristopher. gi md bucur
cd vorbegti dnl lc dddea gi unor mogii vecine. in plus, aveau vitei de tdiat
bine limba noastr6, ceva neobignuit
Ia un englez.
;l lclurite animale pe care le dddeau pentru reproducere la
- Sora mea, Aurora, este spanioloaicl, a explicat pe, tltc rnogii din apropiere. Vreo cincisprezece iepe de rasl purd
ton neutru. Nepoatl a unui conte spaniol.
E firesc sd vorh,
limba fluent. ;i rnai mul(i armdsari arabi pentru montd completau geptelul.
Vino, am s5-(i ar[t odlile care s-au preg[tit pentru tine.
- Remedios i1i va ardta odaiacare va fi a dumitale c0t Gin6s de Lucena i-a urmlrit cu privirea pe cei doi tineri.
aici.
-Rona, cina se va servi la gapte, sd nu uifi, a spus.
El nu s-a indoit cd aceasta se afla c6t mai
departe Agata a aplecat ugor capul spre bunicul ei, fErd sd
putinfd de apartamentele presupusei
lui logodnice, dar n Inccteze sd-l conducd pe Cristopher spre incdperile de la etaj.
a pdsat. Mulqumita ajutorului Agatei,
va putea sd_i v6ne - Rona? a intrebat-o el curios.
cu mult mai usor dec6t .r.^r.. i" pil.,
li::::ry"tori
plScea tot ce vdzuse pAnI in acel moment.
-Am douS nume, Agatadupl bunica matemi gi Rowena
tlupi cea paternd gi cdnd bunicul este supdrat pe mine
Mogia era sifuati pe un versant insorit gi,
chiar dacE rrbignuieqte s[-mi spund Rona, crezdnd c[ m[ deranjeazd,,nu
afard, pdrea foarte austerl, interiorul
era foarte practic ptie cE nu-mi pasd defel. Pentru mine este o mAndrie sd port
funcflonal. Mogia era in acelagi timp
agricold gi zootehni rrumele bunicelor mele.
de teren de weo treizecid-e pogoane,
iiir:l_lrrr"re
spusese Agata. pe traseul scurt, putuse
dupE cr
sd observe
Cristopher pdrea surprins.
locuin{a muncitorilor se afla foarte'aproape - imi place mai mult numele tiu spaniol.
de clddi Ea a schilat un zdmbet candid.
principal5. Avea doar doul incdpe.i,
una dintre ele - $tii cd era numele unei fecioare qi martire italiene. O
bucdtdria, cu un clmin mare cu
clopot gi rezemdtoa tandrd de o mare frumusefe gi caracter virtuos, care arespins
laterale, inciperea principald p.rt r'ralahori, iar cealal
".u iubirea unui consul roman, Quintiliano. Povestea spune cd,
era salonul, destinat iatacurilor.oar.r.,
cu un total de in fa(a refuzului ei de a-i rdspunde la sentimente, acest
paturi. Toate clddirile de pe mogie
,in afardde cea princi consul a supus-o la chinuri grele.
erau de un etaj cu un singur culoar
9i acoperig in doud * in - Nu gtiam partea asta a povegtii despre numele tdu.
jurul cu4ii centrale se aflau .on.iru.gile
pentru uni_ut., Ea a continuat si-i zdmbeascd pdnd clnd au ajuns la uga
precum grajduri, cote{e de gdini,
de porci, ca gi hambare. po odlii. Remedios a scos o cheie din buzunar gi a deschis
drum, Cristopher vdzuse o fierdrie gi
ateliere de tot felul. incuietoarea. Dupd aceea,i-a dat cheia Agatei.
Ansamblul de locuinfe era unit printr-o
grddind interioarr,
inchisd pe o laturd de o poarti mare - Este singura incSpere care are incuietoare pe dinafar[.
din lemn ae castai. Ydzdnd cI el nu in{elegea, a incercat sd-i explice: in felul
flolia se autoaproviziona, nu era nevoie ,a ," _.urg5'i; dsta nu se atinge nimeni de lucrurile tale cdte vreme stai la
c6rdoba pentru arimente. Agatair lrmurise
cu cdteva ri. in La Alameda.
148
149
L
,4aunr GsNnw
Cristopher s-a supdrat.
- Dar nu era nevoie..., a inceput insd Agata l-a
glas goptit.
- Nu vreau s6-gi bage nimeni nasul printre lucrurile
Casa bunicului meu primegte prea multe vizite ale
persoane strdine gi am glsit de cuviin(d sd iau mdsuri
precaufie; pentru orice eventualitate. Cristopher a rI
uimit de intuifia ei. El nu inl5tura ipoteza nevinovdfiei
Carlos de Lucena, de aceea mdsurile i s-au pdrut potriv
Ndd[jduiesc ci te vei sim(i bine aici.
Dintr-o dat6, lumina a scdldat incdperea gi Cristopher
rdmas frrd grai. Remedios strdnsese draperiile gi deschi
ferestrele. Era o incipere foarte luminoasI, cu o sdli1d
putea fi folositd ca birou. O baie independentl de
incdperilor i-a pldcut cu deosebire datoritd intimitS(ii pe
i-o oferea. Patul cu baldachin era mare gi pdrea comod, i
lenjeria de pat era in culori deschise gi rdcoroasd. A
c61iva pagi pdnd in balconul mare ce d5dea in nigte
interioare; frntdna scotea un sunet caracteristic, care nu
sup[r[tor.
- Nu mi-am inchipuit niciodatd c[ o mogie poate sd
atdt de mare qi de confortabild.
Remedios a rostit pentru prima oard un pomelnic de
vorbe pe care Cristopher nu le-a in(eles.
- Remedios zice cd sd numegti mogie ferma La Alameda
este o insultd gravd care meritd un rdspuns hotdrdt.
El s-a uitat la cheldreasd cu mult respect gi aten{ie.
Femeia, cu pdr sur gi bogat ) avea ochi de vultur gi zimbet de
dihor.
- De ce imi vine greu s-o infeleg c6nd vorbegte?
Acum, Cristopher a auzit cu toati limpezimea vorba
"fartucco".
- Din pricina intona(iei, a rdspuns Agata.
150
Iw4srn-uA
Aintonaliei? a repetat el cam surprins.
Intona(ia cordobezd' Este accefful propdu unei regiuni.
('ristopher a in(eles. Remedios vorbeqte cu intonatia proprie
('ordobei.
in{eleg. $i in Anglia avem rnai multe accente, dupi
rrlts[ $i zon6.
l+gata a confirmat' Era un bdrbat foarte inteligent,
ltrdgdtor gi seducdtor, o problem[ neconterritd pentru ea 9i
rirnf6minte1e ei.
- Hainele tale sunt deja agezate la locul lor, i-a spus
tlcodat[, ca s[-gi indepdrteze gindurile ce deveniserd
primejdioase.
A deschis gifonierul mare cu patru ugi ca sd-i arate, in
vreme ce arunca o privire induntry. A parcurs cu vederea
irnbrdcdmintea p6nd ce s-a oprit 11 nigte 6a1i5te pe care
rlomnii englezile purtau innodate la gdt. Culorile variau de
la o gamd de griuri la alb gi s-a intrebat de cs o avea nevoie
de atitea, cflnd toate erau la fel'
- Mullumesc, atAta eficien{d rn[ surprinde, a rdspuns
Cristopher'
Abia erau doud ore de cind sosise la ferm[ qi toate
hainele lui erau perfect impdturite gi agezate.
- Remedios igi face treaba intr-un ffiod s163ordinar, a
spus ea iar cheldreasa a fEcut o grimasd batjocoritoare pe
care a vdzut-o doar Agata. Cristopher cofltinua si se uite
curios pe fereastri. Nu mai avem nevoie de ajutorul tdu,
Remedios, mullumesc mult pentru 1e1.
Femeia a f6cut o pleclciune inainte sd plece, dar a ldsat
uga deschisS.
O sd fie mai greu decdt credeam.
-
Prin aceste vorbe, Cristopher a rezumat calvarul care
fusese interogatoriul st[pinului fermei.
Bunicul se simte dezamdgit, i-a explicat ea intr-o
-
151
 ,Lntznt GtNnn Iwryra-uA
goaptd, Dupd pdrerea lui, voi face aceeagi gregeata :ut. Avea acest obicei din copildrie gi nici verii ei nu
mama.
lcirpau de asta. Stomacul lui Cristopher s-a strdns ca gi cum
El nu i-a observat tonul melancolic.
rr t'i primit un pumn dar a rdmas tlcut privind scena. eins
- Bunicul tdu uiti ceva foarte insemnat: eu nu nrriba era bdrbatul dla?t Dar ce frumoasd egti, mon chiott !
dugmanul.
Rdspunsul vesel al Agatei i s-a infipt lui Cristopher ca un
InimaAgatei a tres,rit auzindu_ldar gi_a dat
seama ctr pumnal in inim6. Acum in(elegea ci gestul ei de a-i ciufuli
n-o spusese ca s_o jigneascl. Nici mdcar nu
era congtient pirrul cind au iegit din fbntflna de la conacul Grant fusese
o flcuse.
ur:va negindit gi nevoit. El il luase ca pe ceva personal gi il
- Tata nu a fost niciodatd dugmanul meu, a rdspuns dcranja profund sd afle cd nu era aga.
goaptd. Cristopher a privit_o surprins.
El nu voise; ,;; Gin6s de Lucena a observat cu pl5cere supirarea pe care
ceva at6t de ofensiv sau da? A renunfat Ia
tot pentru manl nopoata lui i-o stirnea strlinului imbr[tiqindu-l at6t de intim
A rlmas intr-o lar5 care il ura, pentru mine.
Cristopher gi pc moqtenitorul contelui de Zambra. Mereu dorise ca
dat seama afunci cd o rdnise cu comentariul
lui dar c6nd lamiliile del Valle gi Lucena sd se uneascd prin cdsdtoria lui i
vrut sI se scuze, Agata nu i_a ingdduit. Ne vedem
la ci l.orenzo cu Agata. B[iatul era ceamai bunl partidd din toat[ I

s-a despi(it pe un ton cam dezamdgit. ('6rdoba. Poate dacl el dldea o mdnd de ajutor...
I

Pentru prima dat5, el nu a qtiut ce sI spund.

S_a mdrsi Tusea lui Cristopher a oprit zarvaAgatei, care stea pe mai
sd dea din cap. Agata a dispdrut in,put.f.
rg;,;;;?; departe foarte aproape de Lorenzo, privindu-l cu prea multd
inchis-o in t5cere.
lamiliaritate, dar mogtenitorul Zambra gi-a amintit la vreme
oele mai elementare reguli de politele. S-a depdrtat un pas de
lbtI gi i-a intins mdna lui Cristopher, care era incruntat gi cu
gura str0nsd intr-o linie.

L9 - Lorenzo del \rblle y Linares, i-a spus pe un ton

prietenos.
- Lorenzo este fratele prietenei mele Marina, l-a l[murit
Agata.
-Loretzo! Strigdtul Agateia atras atenfia lui Cristopher Ochii lui Cristopher s-au indreptat spre ea, infelegdnd. A
care, tocfioi in acel moment, trecea pe sub
u..ul
accesul in eleganful salon din frumoasa curte "u..
fe.* primit m0na spaniolului in vreme ce il scruta cu real interes.
a prunilor. ce
bucurie site vid! Nu gtiam cd egti in Hornachuelos. - Cristopher George Beresford, i-a rlspuns. Logodnicul
domnigoarei Martin.
-Bunicul tEu m-a anuntat cE vii qi nu gtii c6t
doream sd Agata s-a uitat la el, surprins6. Tonul lui i se p6ruse prea
te vdd, au trecut ani de cdnd te_am vdzut
ultima oard. sec c0nd i-a adresat lui Lorenzo. Trebuia sd-gi arate
Lorcnzo del Valle a primit cu pldcere imbrdfigareu
fir.as.j
a Agatei' Ea i-a ciufurit cu drag pdrul, ca
de atdteaori in I C6felugul meu, in limba francezd (n.a.)
152
153
,4atnnz GnNnn IwrSrn-*rA
o Politicos' $i PuPila mea'
intotdeaunapartea nesuferitd? $i pentru prima oard in
amiaza aceea i-a observat {inuta gi l-a privit cu Laray G'oznirn,a cont t:.31t:
Irrsa de .ca1ugaltal:11: insotea'
pentru afaceloc, novicei care o
sup6rare. Era imbrdcat ca pentru o audienfl regald,, h,tuo pun spre stdnga
obiqnuieqte s[ cumpere
inclpea nicio indoiald. P[ru] era piept[nat spre spate, iir-t.ri .i, ilonro, atl"" a" Alciu;ar
meu Gin6s' pentru qcoala lui
de
niciun fir nelalocul lui. Batista innodatd cu un nod desi lnnlsari cresculi de fratele
b gil 9i suslinutd de un ac cu rubine. A mijit ochii cfillrie din Sevilla, a spus
ci[ugintape u: ton pragmatic'
gt"t intrarea in salon ca 9i
nepl[cerea ei sd nu fie observatd de ceilalti bdrbati aflafi Alonso de Lara V i"'"an il-u
salon. incepea sd urascd at6ta perfec(iune. uum ar fi fost ut""tffi
i"'o1tu" doi dintre verii Agatei'
arfia a devenit grozav de
Lorenzo continua s6-l priveascd cu interes pe strdinul Manuel 9i Ram6n' Iar ambi
ochii pe Cristopher 9i l-a
nu igi lua ochii de la Agata. Era imbrdcat ca un Itanjenitoare. Alonso fi-a infrpt
dandy englez, dar hainele lui nu erau cele mai potriv a f6cut prezent[rile de rigoare
xcrutat cu bund $iin!6"Gin6s
englezesc a mrjit ochii b[nuitor'
pentru torida cdldurd cordobez[. Spusese ,,logodnic"? tlar cind ducele , u*it
"*"1e Cristopher nu gtia de
uitat la cea mai bund prietend a surorii lui gi i-a fEcut un - Ce micd. f,r*"u, fo'd Bere-sford!
i se adresase' Unchiul surorii
intreb[tor care in ochii lui Cristopher a pdrut protector. co folosise un ton cJic cana
tlumitale 9i cu mine suntem
vechi prieteni' a addugat cu
- LogoditS? Nu poate fi adevdrat! pe nepregdtite' A in61!at.o
Exclamafia veseld a tdn5rului l-a deranjat profund oarecare dispre! care l-a luat la
gest intrebltor dar nu a rdspuns
Cristopher, chiar dac[ gi-a p[strat umerii incordafi gi sprAnceand blond6 ilt*"
spaniolul' Am incredere cd ne
inchisS. tonul rdzboinic cum se aqtelpta perioadd
orag superb in aceastd
- Credeai oare c[ am s[ te agtept toatdviala,fartucco vom vedea in Sevilla, este un
sd-gi ia privirea de la el'
l-a intrebat ea cu umor. a anului, a spus Alonso f6rd la
Cristopher frrd sd renun{e
Lorenzo continua s-o priveascd cu interes; - Md indoiesc, i-u 'a'putt' sim{urile in alert6' Md
crescuse. atitudinea hotdrntd fl pattta"a"-qi
maternd a logodnicei mele'
Cristopher gi-a tinut rlsuflarea, uimit. Cum putea aflu aici .u .A .""ott iumifiu
admitd o fatd ceva de o asemenea dimensiune? Era dup6 aceea me voi intoarce in
Anglia' Nu pot s6-mi rcglljez
indrdgostiti de Lorenzo del Valle? $i de ce dracu nu ii obligafiile Prea mult6 vreme'
spusese? Acum mergea din nou pe orbeclite in privinfa ei! Alonso a f6cut un gest zeflemitor care nu a trecut
nu a putut sd-i rdspundd din
$i senzafia aceea nu-i pl[cea deloc. neobservat pentru nimerii, dar
- Nepoata mea nu vorbegte serios, nu-i aga, fetifo? pri.i"u interven[iei oportune a lui Gin6s'
cin[? Aceste vorbe i-au ficut
pe
Glasul unei femei pe care nu o vlzuse pdni atunci l-a - De Lata, rdm6i la s6-9i ia privirea unul de la celdlalt'
fdcut s[ se intoarci spre ea gi surpriza lui a crescut cdnd a Cristopher qi p. nfo";
soseasca'
observat cd era vorba de o cdlugdrild. Aceasta s-a prezentat Nepotul meu, Carlos trebuie sd
cu neputinld' Tiebuie
-Ar fi o pl[cere Ju' i-i este al dimine{ii' Alonso s-a
absolut
cu excesivd corectitudine:
ceas
- Eugenia de Lucena y Castro. Cristopher a luat mdna pe sd fiu in Slvilla 1a primul 155
154
 ,4arcnz Goxwr
indreptat citre
Iwryru-*rA
din partea mea flugenia. Aceasta se hotdrdse sd-gi dedice via]a lui Dumnezeu
rmniei voastre, i_a spus Eug,
ne vom vedea peste cdteva slptdmAni dupa moartea sofului ei in bdtalia de la Bail6n. Cei doi fii ai
la Madrid, dac li, Manuel gi Ram6n respectau hotdrArea mamei lor, chiar
Femeia a s"ut din cap un
::,::1T,lli"::o*yd.1ut.
de incuviinfare. Atunci Alonso ,_u drrc[ nu o incuviinfau. Gines de Lucena fusese catatdlpe care
incredere c[ te vei purta cum
uitutll-.or]l;; i# ntr l-au avut niciodati gi de aceea locuiau la fermd gi il ajutau
este de agteptat din partea
ftr tot ce avea legiturd cu munca qi cu arga(ii.
$i, dupd aceste vorbe, gi_a luat r{mas_iun de
la ceilalfi Bunicul pierduse trei fii in rizboiul Spaniei cu Franfa gi
y.T ]plege.
a capului. Dupd plecarea lui,
urmatE de t rlc aceea sd il accepte pe bdrbatul ales de fiica lui a
verilorAgatei 9i a bunicului, salonu,
"r_".?""0r##luil rcprezentat pentru el o loviturd grea din care nu iqi revenise
au profitat pentru a incepe
.",rt:::T:11lrislonrrer si irrci iar acum ea, prin logodna ei ii oferea un al doilea pahar
studieze reciproc. Agatas_a uitat h r;;;,;;;;ffi; ctr venin. Agata a incercat sd nu se g6ndeascd la asta gi qi-a
deoparre, in cel mai indepd rtat
:l::: "11fu;:31:"
salon, cu infEligarea senind dar m6n-drai-;ffi; cotl concentrat aten{ia pe novice. S-a intrebat de ce o fi voind si
netigdduit a neamului ei ales. intre intr-un ordin atdt de diferit de cel din Sevila. Degi
Gin6s s-a intors pufin dupd aceea crilug[rilele din C6rdoba trebuie sd fi fost foarte
gi a primit paharul impresionate; s-o aibd ca pupil5 pe sora unui duce atdt de
vrn ro$u pe care i I_a dat Lorenzo.
Cristopher a profitat insemnat presupunea venituri mari in vistieria lor gi influen(e
s5-l scruteze gi mai mult. pdrea
foarte famlliarizat cu fen lbarte pozitive la curtea din Madrid. Alonso deLaraera unul
Agatei si. de aceea a slmtit fafd
:":i3:ilia
respingere brusci. Ce naiba i
de el
se intdmp la? Eligi ascun
tlintre oamenii de incredere ai regelui Fernando.
Dar ivirea in salon a lui Carlos de Lucena, urmat de
sub masca rdcelii de aceea simfimintele
T*1T:,.-"liile
furieSi protecfie pe care le simfea Itodriguez Lesma, secretarul sdu a f6cut-o sd schifeze un
acum il llsau perplex. r.ambet care i se ndqtea din addncul inimii. Nu il v[zuse de
- Dacd nepoful meu intdrzie, vom incepe sd mdncdm f
el, a spus Gin6s, dar fdrd,sd agtepte rnulfi ani gi era la fel de impresionant.
weun rdspuns din pa Spatele lui Cristopher s-a incordat la sosirea spaniolului.
oaspefilor.
MIIUI Carlos de Lucena era un bdrbat impunltor gi nu a scipat
, - , rdmdimultd vreme la La Alameda? a
Agata gi Eugenia s-a uitat cu auzului lui oftatul de pldcere pe care l-a scos Agatacind l-
interes la_nepoata ei.
I se pirea nemaipomenit sI unneze avdztt. Fir-ar s[ fie! O sI tresardlafrecare oftat al ei?
exemplul mamei ei
- Unchiule, este o bucurie s[ fiu din nou la La Alameda.
::::::1"^t-"^q:1"-i "',u.:
dec6t un engrez, gi nobil.
striin, nlci mlai mult ruwr ;;i;il'
nici uror Pulrrl Gin6s a acceptat bucuros str0ngerea de mind a nepotului lui
Ildeajuns preferat. O secundl dupl aceea, Carlos s-a intors cdtre
- c6t pupila mea sd se instareze
^
Santa Isabel' S-a hotrrdt sd
Ia mrndstirea
lase ordinul suror,or augustine
Eugenia. Mdfuq[, respectele mele. Este o pldcere sd iau masa
din Sevilla. cu dumneata in aceast[ seard magnific5. Femeia i-a adresat un 'il
zdmbet sincer. Ca nepotul ei sd fi ajuns sd ocupe un post atit
lt
Agata nu gtia nimic despre viafa religioasi a mdtugii
156 de insemnat frrd sd aibd sdnge nobil era un adevdrat succes de
157
i
 ,4autzz GrNow
care erau peste mdsurd de mdndri.
Iwryrn-urA
Norl u.nit u ,ul,rAt Cum a primit vestea atel tdu? a intrebat-o Carlos pe
pe fiecare dintre cei prezenfi p._--------

in salon, cu corectifudit
bucurie, pdnd cdnd ochii Agata. To{i gtiau cd se referea la logodna ei cu englezul. imi
i_au cdzutpe
pe micufa noastrd fran[uzoaicd porecla
ii^oDar o avem hre hipui cd mai bine decdt bunicul, nu-i aga?
Jregdstoasd sa lficr
r se arunce in brafe frrd sd
o*vrvsus Agata a rogit la auzul intrebirii, iar Cristopher s-a sim{it
segAndeascl de doud ori.
cu naturalefe imbrlfigarea. Iulhurat. in afara lui Ginds de Lucena, logodna lor era
?:upt"t Nddijduiesc cd tat5l
ncccptat[ de cltre tofi cu destulS naturale(e gi o undl de
bine. Nu l-am mai vdzut de
mult.
tcmu$care l-a lovit cu severitate. il deranja profund sd ingele
Irrtr-un fel atdt de neruginat nigte oameni care se purtau atdt
rlc cinstit cu el.
- Recunosc cd la inceput s-a ardtat destul de contrariat,
rlur imi doregte fericirea, ca gi Cristopher. Amdndoi md fac
lirarte fericiti.
-Tragnddejde cI nunta vaavea loc la C6rdoba, a addugat
('arlos frcdnd-o pe Agata sd rogeascd pdnd la rlddcina
parului. $i cd vei alege o datd potrivitd.
- Este o pldcere, lord Beresford.
Strdlucirea de recunogtit
- Nu am stabilit data inc5. Aqteptdm plrerea lui Jean
care s-a ivit in ochii consilerului secretarului d" st,t o^,1 Michel in aceastd privin(6.
nrr ir-a
nu ^ d^x-^. Ea a oftat uguratd de interven{ia iute a lui Cristopher.
-:
scdpat gi i s_a pdrut
:

moment. Degi gdsesc nemaip - Si trecem in sufragerie, cina este gata de mult.
logoditd 9i noi sd nu fi gtiut ni Tonul autoritar al Eugeniei nu admitea discutie. To{i au
Agatas-a hotlrdt s-o ia pe calea rmat-o in sufragerie.
tu
de mijloc. gtia cd va
bdnuieli dar trebuia sa le inlature
in chif convingdtor.
- Singurul care are dreprul 9i privilegiul de a gii in
rdnd este tatil meu. frimul

20
Manuel gi Ram6n s-au intors cdnd mesenii incepuser[
a p'rut peste mdsur' de rigid, deja al doilea fel. S-au agezat la locurile rezervate lor intr-o
ii amintea prea murt de fratere I tdcere desdvdrgitS. il insoliseri pe ducele de Alcbzar la hanul
ei Alonso. p.u i-b.a.rt;;;;;;"r,".i,- dacd nepot.iuit X Las Ventas. Ducele igi avea acolo trdsura, care il aqtepta ca
pentru un eveniment familial
lipsit de o etichetd.igr.oura.
158 s[ se intoarc[ la Sevilla. Alonso refuzase invitalia lui Gin6s
159
 ,4aurru GpNaw
Iwryrur1r4
de Lucena de a r5m0n"
vor incepe in curdnd. Avea treburi calaru sd functioneze, a comentat Carlos in werns ss
insemnate de rezo tlucea la gurd o bucatl de pdine. Dar s[ nu vorbim despre
care nu puteau s[ agtepte.
prliticd. Sunt neribddtor si vizitez C6rdoba.
; Cum merg treburile la Madrid, fiule?
Intrebarea lui Gin6s.l_a frcut Strdzile sunt superbe, vere, a spus Agata.Iar mirosul
atent fe Cristopher.
llrrilor i(i imbatd simfurile.
- Regina Maria Cristina agteaptd
un copit. \6stea De ce se numegte Crucile din Mai?
Carlos a fost o adevdrata ,.r.p.La
r rfentru toti. intrebarea lui Cristopher a ficut ca tofi mesenii sd se uils
nddljduieqte sI fie un bdiat. ln cl.
- Dacd a$a va fi, sd ndddjduim cd va fi altfel decdt Dacd vorbim despre esen(a sa religioasd, a incspul
Tonul lui Gin6s l-a frcut pe
Cristopher sa_l priv liugenia, igi are originea in crucea pe care a murit Hristos.
atent. Prin acele puline vorbe
despre politica regelui Fernando.
arltase ii_ped" .. - Dar originea sa este romanS, nu-i aga? a intrebat Agata.
Spun asta din pricina povegtii care a ajuns pin[ in zilele
- Nu putem sd uitdm cd cei qase ani de rdzboi cu F
au foSldevastatori pentru Itoastre despre impdraful Constantin cel Mare.
fard, aspus Lorenzo in contin
guvernului este necontenitd - Astea sunt legende, i-a rdspuns Lorenzo cu o undi 6s
;),:rliilTi.i3 iar esec lilnor.
cdnd vine vorba sd se rezolve
cum ,.
la nesffirgite schimbrriministeriar",.*
.r"i;;;;ffi; - Cum a apdrut legenda? a vrut Cristopher sd gtie.
nu sunt bune pe
popor, a rispuns Ram6n
ftrd s5_gi ridice ochii din fa - Povestea spune, cu multe inflorituri, de bund seam[, s5
irnplratul Constantin cel Mare, in al gaselea an al dornniei
. Lui Cristopher i se pdrea nernaipomenit cd se
despre politicd atit de liber lui s-a infruntat cu ogtile barbare pe malurile Dundrii, intr-o
ta
Anglia in niciun caz nu s_ar face
,,;;i;, femei de fatal batdlie in care victoria pdrea cu neputin(i din pricina mdrirnii
ugu .ruu.
trmatei duqmane. Dar intr-o noapte, Constantin a avut un
- Fernando a trebuit s5_gi {in5 fr,gdduialafafl de cei ca
vis in care i-a apIrut crucea domnului nostru Iisus Hristos,
in administrafia lui rore norupu.t"i,
,ii"::::,1rJ:::T
mtervenit Manuer, aga gi_a atras ura _;;;; "vrtovarle , 'd
strdlucitoare gi deasupra ei nigte vorbe, "In hoc signo vingls,',
care tradus din latind inseamnl "sub acest semh ysi
- O lard care nu are presd liber[ se indreptd spre dezastru!
a exclamat Lorenzo. invinge". Toli ascultau cu atenfie explica{ia lui Lorenzs 6.1
Valle. impdratul a poruncit sd se facd o cruce gi a pus-s i1
rietdfile care fuseseri luate
f'runtea armatei sale care, spre surprinderea lui Si a
Ias hotdrdt.
generalilor lui, a invins flr[ greutate ogtile duqmane. intors
cu neputinfl, sd pofi sd in oraq, a simfit multd curiozitate s[ afle semnifica{ia crucii
ebuie fEcute multe reforme
gi c6nd a aflat-o, s-a botezat in religia cregtini gi a poruncit
sd se ridice mai multe biserici de-a lungul Imperului.
iiil$X*ff l',il*i*1iit"ltt68-t844v.co,tedeSu Privirea lui Lorenzo s-a oprit pe cdlugdri{d, cu o jumdtate de
regealspanieirf ;,ili,n;.,',fl :,';;';'i:'1i"#'"'lT#li::r3filirffi l.TLT
zdmbet. Am explicat bine, maic6?
160
161
,4rutnz GrNwn
Un inv6{at nu ar fi povestit mai bine, a rdspuns ea.
- ('And egti poftit6 cu amabilitate sd pleci de la masd"'
nu trebuie s[ uitdm rolul insemnat pe care l-a jucat m
impdratului, Elena, trimisd de cdtre propriul fiu in
sffint, Ierusalim, in cdutarea adevdratei cruci a lui Hri
addugat.
- O poveste frumoasd, a remarcat Cristopher.
Eugenia a confirmat cu o ugoarl inclinare a capulu
- VI rugdm sd ne scuza(i, pupila mea gi cu mi
retragem ca sd ne facem rugdciunile zilnice. Ne in
dragd Agata? Va fi o pldcere sd contim peprezen[ata,
T6nira a refiizat hotdritd. Cristopher a privit-o,
refuzul ei sincer la sugestie. Nu putea sd refuze o in
fEcut[ ati.t de subtil de a-i llsa singuri pe bdrbati s[ di
despre chestiuni care nu le priveau pe femei. in fala
bunicului ei, s-a hot[rit s[ preia el ini{iativa.
- Iertare, logodnica mea a uitat un lucru foarte i
qi pe care voi fi incdntat sd i-l ardt. Spre surpriza
Cristopher a luat-o de cot pe Agata gi a poftit-o
inso{eascd; ea nu a awt incotro gi a trebuit s-o facd.
gi Rosa s-au dus in direcfia oddilor lor, iar Lorenzo del
gi Carlos de Lucena au schimbat o privire foarte grdi
in fafa plecirii grdbite din sufragerie a Agatei
logodnicului ei. Gin6s a schilat un z0mbet viclean.
il judecase gregit pe englez. Cu un gest, ardtase cd nu
dispus si ing[duie ca nepoata lui sd se poarte ca de
Acum cd era o tdndrd logoditd, trebuia si se
maturitate gi inteligenfi. Cristopher practic o tArdse
curtea interioard spre unul dintre saloanele mici care
de loc pentru lecturi sau odihnd. A inchis uga in urma
privirea strdlucitoare. Agata l-a privit frrd si infel
urm[toarele zile te vei purta ca o logodnicd supusd.
Ea gi-a ardtat dezacordul fdcind ochii marr.
supusd? $i asta ce insemna?
t62
IwrSru-uA
Agata nu i-a ingdduit sd continue.
Nu m-a poftit nimeni cu amabilitate s5 plec de la masd,
ltrr)tostat energic.
lrl a Etiut cI nu abordase bine chestiunea.
('a logodnic, agtept o oarecare cooperare din partea ta'
clc ei s-a incordat. Familia ta aqteapt[ o schimbare a
lArii tale, a ldmurit-o atunci. Acum nu mai poli si te
lbpti ca in trecut. Egti o fatd logoditS.
l)uftarea mea a fost fEri cusur, i-a r[spuns un plc cam
lttl
de comentariul lui.
('hiar nu cunogti regulile pe care trebuie sd le urmeze o
c logoditd?
N-am fost niciodat[ logoditd, s-a apdtat ea.
('ind exist[ un angajament intre doi oameni, lucrurile
rt'lrirnbd pentru amdndoi, dar mai cu seamd pentru femeie,
t' rru trebuie sd aclioneze in mod independent.
Agata l-a privit drept neinfelegdnd intru totul ce incerca
I sglund.
Acum cd sunt logoditd, trebuie sE plec de la masd ca
Irrso{esc niqte cdlugdrile la rug6ciune, chiar dacd eu nu
rt t'ilugdri(i?
Sgrrrs aga, pdreacam invechit, s-a gdndit Cristopher.
in Anglia, cdnd o fat6 este logoditS, faptele $1
rrncrrtariile trebuie s6-i fie intotdeauna aprobate de
rtlrricul ei.
I rrr tt0t de uluitd de aceastd ldmurire incit dac[ ar fi fost
llnlr.l c:u un culit toledan nu ar fi vdrsat nicio picltur[ de
s0nge'
N-am spus nimic la masd care sd ceard aprobarea ta,
I rt pliins indureratd.
( ) latl logoditd nu se agald de g6tul unui b[rbat, nici nu
flrrrrrc;ito cu neruginare cu altul. Este o regulS elementar[ de
flttlttte:. rc3
 Aruntz GpNsn
Agataafd,
IwzSrz-uA
^Imbrd{igase ijlocul sublire, in vreme ce cu mdna dreaptl ii ridica birbia
un prieten din
- Regula asta mi se pare absurdd, i_a rdspuns cu lplc buzele lui. Contactul celor doud guri i-aprovocat Agatei
scnza{ie ame{itoare. Cristopher i-a dat capul pe spate ca sI
fin::: g:,, de sndare. Lip;,td;. bun simf.
familia mea,T Cristopher!
i
lnsc vederii bdrbia 9i gitul fin, dar nimic nu il pregltise pentru
lrsura violentd pe care a simlit-o cdnd a sIrutat buzele ei, ce
- Spune-mi, Gata, cum o s5_i convingem de a
logodnei noastre dacdteporfi ls-au pdrut dulci ca mierea. Ca un explorator curajos gi-a
ca gi currrnu ag exista?
sd acfiondm de comun acord." Itrtrodus limba in cavitatea umedd gi satinatl ca s-o exploreze
,e pureuutenticl.
_ 1\uursre meu tlrrpd voie. Deodat6, sdrutuI a devenit posesiv, exigent,
este
este Agata,
Agata, i_a replicat supiratd.
", ;y,T..].
cd T.:logodn up"
ii amintea de o
O de lrrcitind-o sd ii rdspundd. Agata se pierdea in senza{iile pe
o acceptaserd crrrc i le trezea el. Sim{ea pe piele reac[iape care i-o provoca
responsabilit5tile pe care le ",ur"".anaoi
presupunea dar a recrrnosr ('ristopher cu sdrutul gi, pe datd, un torent de cdldurd i-a
sinea ei cd el avea in parte
dreptaie. pe viitor, trebuia
uite cd dovezile ei de dragoste sd Itrirbdtut prin vene ca o lavd lichida. Pulsul i s-a acceleratpdnd
se ina..pru, cdtre sinsu
birbat care nu voia sd i" p.i,,.u-r.-a,';;;;;"T.; Irrtr-un punct primejdios. Fierbinleala celor doud trupuri a
schimbltor de atdt? Mai lipsii croscut pind la un nivel de infarct. Ea a gemut, coplegitd de
a" naa";i" viitorul anroni
crnofiile senzuale care ii trezeautliri necunoscute. Cristopher
imi voi aminti roru"r"
voi indeplini mereu.
iur"i;;;", *rl'#ililx.l:; ruzea gemetele pdtimaqe iegite din g6tul fetei gi a aprofundat
siirutul gi mai mult, cerAndu-i o capitulare pe care ea i-a oferit-
calamaunui bricea g. Agata
p pher i_a spus:
o bucuroasd. Cind gi-a plimbat limba calddpe gAtul ei arcuit,
Itgatanu a putut sd-gi stdpdneascd o exclamalie de plicere dar
rgerie cu fala asta acrd.
De n-ar fi fost strllucirea care pentru el a fost ca un ulcior cu apd rece vdrsatd pe capul
din ochii lui albagtri, lui. Dacd ar fi contintat, ar fi sfbrgit posedAnd o fatd care nu
ar fr crezut cd vorbea serios. "irauta
avea habar de primejdia ce o pdndea in bra{ele lui. incet, a
-Fa[a asta acrd este numai meriful tdu,
El se apropia foarte incet de ea gi
i_a rlspuns. intrerupt s[rutul qi contactul care ii finea unifi. Agata a
Agata a dat
ir intdrziat c6teva clipe pdnd sd-gi recapete fiea qi judecata.
cdtrivapaqi ca sdpund distanfd
acela atdt de hotlrAt o frcea
intre ei. C6nd o privea in i Acum nu mai falaacrd.
sd_i t.emure genunchii.
Cum puteau nigte vorbe sd fie atOt de zdrobitoare? Sdrutul
- Afunci, va trebui sd rezolv asta, de
weme ce eu sunt
care aficut ca acegti fiumogi ochi sA lusese doar un mijloc prin care s-o facd s[ nu mai fie
str{luceascd f,rioqi. A;
nu se agtepta sI o prindi de supdratd gi lumea r-a cdzttt in cap ca un dezastru brusc. A
coate ca s_o impiedice ,a f"gE.
observat cd ochii lui se inchideau scuturat-o pind a ldsat-o frrd,voin[d,, dar aizbutit sd-gi revinl
usor Ia si ocro rXr indeajuns ca sd-l priveascd cu ochi ca nigte pumnale.
expresiei lui o nuanfd de primejdie
c
".rtt,;
faci, i-a spus intr-un fel tainic.
Ni"i - intr-o zi,nugtiu c6nd, i(i voi intoarce lec{iile pe care cu
Aq- Cristopher
dar l1-i^+^-t- - nu " coate atAta bunSvoinfd mi le ddruiegti prin sSrutdrile tale.
a mai finut_o de ci i_ainconjurat Privirea ei lacomd pdtrunsd de durere l-a inviluit de parci
165
I'
 ,tnrorru Gettsn
ar fi fost un nor de furt,nr g."@ IwrStz-ttA
*jeajuns in .,Ir" ,a .urriru si si O micd nepotrivire in privinJa rug[ciunilor 9i
:::1:: din parteadelui.
rdspuns asteo italiilor, a rlspuns ea. Lorenzo nu gtia la ce se referea.
.^lT:y * p*ri, una. f,ouuuilil;tJri
A parasii milJ
irnic ingrijordtor, a addugat Agata, degi el nu era de acord
;;,T:*::
interesau birbasii ca ilpreclerea el.
cu adevirat ueau
dracu cu Cristopher Beresfi
cafea;:,r#;. ffiil. CAnd ceva te face s[-i ceri un s6rut unui bdrbat mai in
rd!
vllrstd decdt tine, crede-m6, este ceva ingrijordtor.
F,ai-a aruncat o privire fioroasd.
Ji l-am cerut ca prieten, a rdspuns ruqinatd, ins5
Ircvoind sd recunoascd.Dar am ficut-o fird sd md g0ndesc.

27 Iar eu {i l-am refuzat, nu ca prieten, ci ca un bdrbat care

lc prefuiegte mult. Agata a mijit ochii auzindu-I. in plus,
logodnicul t[u nu pare cineva cu care sd te pofi juca. DacI
- Sdrut5-md! rloreqti, poli sI iei asta ca pe o avertizare.
Lorenzo s-a uitat la ea cu toful Lorenzo a gov[it dac[ s-o ajute sd suie pe iapl dar
uluit. Cererea Agatei
ce o st6rnis.. a a", drumur
lrrffiligarea ei distrat6 i-a spus mult mai bine dec6t vorbele,
*,:f:,:f ::T:li"
ei 9i a facut un pas inapoi,
., pr..ur6;.
mijrocr oit mintea ii era concentratd pe ceva ce se petrecuse azi-
cana.ea i_a spus acele vorbe
ffi;#r;11::: rroapte. A luat-o din nou de mijloc Ai a ridicat-o pe crup6,
::::,r:1111,
privit-o cu chip serios.
tulburdtoare.
uproape firI efort.

., : V:.i cumva sI provoci un duel intre mine gi logodni< - trbi obline un sdrut de la tine, Lorenzo, chiar de mi-ar
un ton zeflemitor. i;;^s_a trebui toatdvia\a.
::::_i.,:tr:or,_r. intors brusc S-a uitat la el in vreme ce se strdmba zeflemitor.
realitate. La ce naiba se g0ndea .a;;
i_a cerut aga
fratelui celei mai bune prietene
a ei? Nu putuse sd dc - $i de ce naiba ai vrea un s6rut de la mine? a intrebat-o
toati noaptea din pricina lui
cristoprr., gi u lecfi,or rui desl
normele gi regulile englezegti Agatas-a g0ndit la r[spunsul pe care putea sI i-l dea fErd
i, p.ivintu logodnei. SEil;
se tot zvdrcoleascd in pat, s[ il alarmeze prea mult.
s_a gdndit se iasa Ia
o plimba
se hotdrdse sn iie uie*..,
vE sv
ca de *Lqrv4
- Pentru cd egti foarte frumos. Lorenzo a pufnit, supdrat
:,1,:.r: 11.,"_rr.
trecut. atAtea t,,rl
ori rrll de rdspunsul ei. $i fiindcd, prin atitudinea mea, te enervez.
Abia era ora sase , .u-.-^.:r-'
Nu gtii c6t imi place sd am aceastl putere asupra ta. indur de
*:l*:*,::1,:i1..H:J,lliltli*:,.ni^.1H"#",:
pe un trunchi uscat c,nd
a auzittropotul lui Sultan]
prea multd vreme comentariile tale batjocoritoare gi am o
cal al prietenului ei. y_a[i srr*b;; poftd grozavd sI mI rizbun.
certat
lui, rostitd intr-un fet nevinovat, El a pufnit cu o anume bdgcdlie.
,r,r:*T:r"l i_a fEcut pdrul
- Eu nu-mi propun sI s6rut toate femeile frumoase pe
166 care le intdlnesc, a ldmurit-o cu glas stdpinit dar glumef. $i
167
,Lrunrlz GpNwn Iwryrr-uA I

gtii cd egti frumoas[ de mI dai pe spate. $i nu, nu de Lucena

sd
enervezi, mI superi, ceea ce nu este acelagi lucru.
Dumnezeule! il adora. Nu exista pe lume un
firea gi umorul prietenului ei. O invidia cu adevdrat po
care va izbuti s[-i cucereasci inima, fiindcd va fi cea
norocoasd femeie din lume. Lorenzo nu se supdra nici
avea mereu o vorbd bun[ pentru o fatd sau pentru o
Nu conta vdrsta sau statutul, era dintre acei bdrbafi care
urme adinci in sufletul femeilor.
- Este cu neputin{5 si nu te iubesc, i-a spus cu
mleros.
Iar Lorenzo a avut decenfa sd pard supdrat.
acestea le auzise de cAnd avea Agata zece ani gi gtia ctr
spunea ca o sord fratelui ei.
- $i eu te iubesc, mon chiot, dar acum nu se cuvine
spui lucrurile astea. Poate cd logodnicului tdu nu-i pl
a frcut un gest afirmativ din cap, pentru cd.Lorenzo
dreptate. $i dacd mai continui s[ md distragi vorbind
sdrutlri gi laude, nu vom ajunge la schit nici la ciderea
Agatase pregdtea s[ dea bice calului dar el a luat hdfu
s-o impiedice. Amintegte-{i ceva foarte insemnat,
prietend, a adlugat cu glas foarte serios. Un I
nutregte anumite nddejdi despre logodnica lui gi are
prerogative pe care ai face bine sd nu le ui{i.
Agata s-a gAndit la vorbele lui. O deranja ci fusese
nu ea cine iqi d[duse seama de aceste am[nunte dar a
un zimbet complice.
- Cine ajunge ultimul, e.fartucco!
$i fErd sd mai aqtepte, a dat pinteni iepei gi a inc
galop care l-a lSsat pe Lorenzo cu cdliva metri in urmil.
flnsrt-o in sufragerie la micul dejun' Domnul
i,i rrrltiintat, pe un ton oarecum vesel, cd nepoata lui
ieqise
r'rrlrrrcascd impreund cu moqtenitorulZambra 9i o gelozie
trrziv[ a inceput s5-l tortureze pind la intoarcerea lor'
Ea
; r.','it cu p[ru] in dezordine, obrajii imbujorafi 9i o
gtiut s-o descifreze'
Itlllrrcire in ochi pe care Cristopher nu a
de tot'
flrcrr lirarte fericitd gi asta l-a tulburat
( 'lrntr inainte sd treacd pragul sufrageriei, i-a spus cu glas
r'
Fr
A lost o impolitele din partea ta sd nu md aqtepli' mi-ar
I lrlncut s[ te insolesc.
A lrrta nu s-a mai uitat la Lorenzo, ca s6-9i
infig[ ochii pe
;l Mr.:rita din plin reproqul dar inc6 o usturau buzele de
inainte' Cu
lltrrtrrl condifionat pe care i-l daduse cu o sear[
hrl(' lccste a, a datinapoi din atitudinea defensivd'
lrrrtd-m6, dragule. S-a indreptat spre el 9i i-a dat un s[rut
lrrrrrlr diminea(a. Nu am vrut si te supdr'
I rrstopher a prins-o de incheietura miinii ca s-o sileascd
;l privit-o cu nerdbdare'
gi a
',r' rtPlece
lirrg n[dejde cd aceastd'abatere nu se va mai repeta'
ln cxpresia gurii, ugor strdmbd, nu era nici cel mai mic

Cristopher igi propusese si aib[ o discu{ie cu A irf viald dar cind a aflat cd trebuia sd plece in Fran{a
liln',ir
prima ori a diminefii, dar surpriza lui a fost majorl ,,rr sr lzrcd studiile, s-a pr[buqit chiar dac[ era congtientd
)l
168 r69
 ,4rutrtz GaNtw IwrSru-uA
ri-n picioare, dar putea sd inJeleagl ce v[zuse el la
Uotiloara lui: pasiune pentru viaf6!
Este un obicei vechi printre mogieri, l-a ingtiin(at
l'tttlos.
Se aprinde un foc mare qi se ard haine vechi in sunetul
-,Nu se va mai repeta, l_a incredintat
ea pe Cristophe
Un minut dupd aceea a luat loc llrilarelor, care pl6ng ca sd le ofere un demn rdmas bun, a
, alaturi. EI a servit_o lrlriugat Lorenzo dedicindu-i Agatei un zdmbet tainic. Unele
cafea gi cAteva felii de p6ine prdjitd
pe care ea nu a fost l'crrroi danseazdinjurul focului, in weme ce bdrba{ii beau
stare sd le mestece. purtarea lui
o tulbura. Dintr_o datl Itrrpreund o sticld de vin gi le privesc.
purta ca un cavaler desdvdrgit,
atentlafiecare nevoie a ei lja s-a gindit cd Lorenzo fusese foarte zgdrcit in
apoi se ardta a$i de inc6t ar putea sd_i inghefe s6ngt
1e_ce
in vene insugi diavolului lllrnuririle lui. Purificarea focului era cea mai frumoasa
pe tronui lui fierbintl Ag;;;
Iroapte din luna mai in acele locuri. Pretutindeni erau focuri
dat orice numai sd-l vadd cE_gi pierde
cumpdtul un mon rrrari gi familii strinse in jurul lor. Erau momente pl6cute, de
Mesenii qi-au terminat r6nd pe rAnd
micul a"jrn Sl cornuniune intre vecini.
plecat din sufragerie, ca sr-gi
vadd fiecare de treburile lor - Mica noastrl Agatava dansa din nou, sunt incredinfat
zi cu zi. Agata era cu desdvdrgire
cdzut;dpe g6nduri. t:ii anul dsta ne va desflta cu arta ei incd o dat6.
- Ne vefi insofi la sdrbdtoarea focului purificator din Vorbele lui Carlos au frcut-o sd rogeascl de tot gi nu
seard, lord Beresford? intrebarea
lui Lien o a fdcut_o sI gruteau fi mai nepotrivite. Cristopher s-a uitat la ea intr-un fel
uite la Cristopher. Sunt convins
cd vd va pldcea mult. indescifrabil, ceea ce a sfirgit prin a o exaspera. O obosea sd
- Foc purificator? a repetatel interesat. lot umble cu picioare de plumb de cdte ori se afla lAngd el.
Sa se gindeascd la fiecare vorbd qi la fiecare gest ca sd nu-l
tlcranjeze i se p[rea o muncl de titan.
- Dar pot sI participe doar aceia care doresc sd elimine
ceva din viala lor trecutd iar anul Ssta eu nu am nimic pe
_ - Dar nu va gti niciodatd dacd, nu particip d, a afirmat care focul s5-l poatd purifica.
Lorenzo.
Carlos pdrea cI se distreazd, de - Eu am citevaperechi de mdnugi vechi pe care nu m-ar
minune vdzdndprivirile deranja sd le ard.
ameninfItoare pe care i le arunca
verigoara lui RAsul lui Lorenzo la aunil comentariului lui Cristopher i
mogtenitorului Zambra. Logodna
ei cu englezul fusese o s-a pdrut Agatei ca o inghiliturd de cucut[. Voia si se bucure
adevdratd, surprizd. Mereu .i.^..
cd familiile del Valle de noaptea aceea speciald fEr[ rigiditatea qi intoleranfa
Lucena se vor uni pdnd_la urmE. sl
$i privind_o acum pe {guru-, englezului gi dacd el era de fatfi nu avea nici cea mai micd
nu a qtiut sd spund cdt de indrdgostitd
era de str[in. Engl"e-; indoiald cdvafr nevoitd sd le vadd pe alte fete bucurindu-se
era opusul ei: corect, cu bune
maniere, un domn aii cap de foc. Iar acum, multrumiti maginafiunilor celui mai bun
170
t7t
 ,{atp;roz GBNr:w IwrSrr-*il
,ibilitatea ( iura Agatei s-a crispat jignite. V6rul ei fusese prea brusc.
5Z il insol
la o sdrbdtoare pe care el nu o va infeloge gi fllcl ea n l(cstul zilei s-a scurs incet gi plictisitor. Bdrba{ii au fost
parte a vremii iar ceasurile la fermd i
putea sd i-o explice. llccafi cea mai mare
- \rbi dansa dacd vei fi tu partenerul rneul -'^:i':'" irrtr p[rut lungi gi monotone, in afard de un amdnunt. Agata
Valle, l-a provocat afunci pe Lorenzo cufi zayrttS,et,stre I xchitat un zdmbet larg cAnd gi-a amintit (inuta lui Cristopher
Tusea tri Crirtofrrer i-a amintit cd nu $v defel ds ;i privirea uimitd a lui Carlos c6nd a venit s[-i insoJeascd la
cu sugestia ei. llriinsul tduragilor. Era atAt de elegant incdt mai degrabl ai fi
- Poate Iordul Beresford doregte sd-tri flepafiener in lrczut cI se pregltea pentru un bal gi nu pentru o zi de munc[
meu, a spus Lorenzo pe jumdtate in glca. Strinsul cirezilor era o treabd anevoioasd dar el nu avea
Elurttit.
Ea a dorit sI-l pun6 pe prietenut eila 16o*l care i rlc unde sd gtie. $i deodatd o idee a prins rdd[cini in mintea ei,
cuvenea: sd sdrute pimdnful. fiproape sufocdnd-o. Ar indrdzni? De bund seam5! Ce putea sd

- Cristopher a dansat minunat lu Wlritt ri;te? Ca el s-o ageze iar[qi pe genunchi 9i sd-i dea lecJia care
partenerul des[vdrgit. i sc cuvenea .Dar ar merita dacl izbutea sI ii smulgd inveligul
nccla demodat cu care igi acoperea personalitatea coplegitoare.
$i Agata a trecut la fapte. Aplecat din curtea cu pruni cu i

paqi mari, de parcd ar fi urmdrit-o diavolul. Aurcat la nivelul

dc sus gi a traversat coridorul pAnd a ajuns in fa(a ugii oddii
I

dorinfa de a-i face pe plac. pentru cd,in lLri Cristopher. $i-adus aminte prea tirziu cderaincuiatd dar
cinda*ul': I

a vrea sd se poarte core;t in orice momaf/t, efi un nici una nici dou[ gi-a scos un ac din p[r 9i s-a apucat s-o
binevoitor gi foarte atent. deschidd. Rezultatul merita efortul.
- V-ar pl5cea sd ne insofili la str6n ]gttl tdutL$ilor,
Beresford?
Dacd invitafia lui carlos l-a luat
oe cri.st1o2:t_llli
cu multd I
surprindere, nu a ardtat-o niciun pic.
politele.
A primrt-o 22
-\Afiopl[cere.
Strdlucirea din ochii lui Lorenzo i_u urbtut fgatei cd ii
sclpa ceva gi ahotdrlisd nu rdm0nd deooarte. Cristopher era frdnt dar mullumit, chiar dacl nici
,
dgns vesel' antrenamentul cel mai dur ca agent al Coroanei engleze nu
- $i eu voi fi incAntatd sd vin cu voi, a sprrs
Carlos a fulgerat-o cu ochii lui negri. putea sd se asemene cu chinul de a m6na cirezile p6nd la
- Cdnd vom dori compania ta... addpdtoare. Totugi, putuse sd strdngd relafia cu virul Agatei,
$i a ldsat restul frazeiin aer. princip al a pricin[ a pr ezenlei b,i la L a Al am e d a'
172 173
 ,4,nurzz GrNwp
IwrSrn-tttA
Sim{ea nevoiea enormi ra A.e@ hulirraserd sd rdmdnd sd se odihneasci. Lorenzo stdtea pe un
in pat pdnr a doua zi dar in seara
aceea fdg5duise cd va
parte la sdrb5toarea focului. Blestemat5 tlrrrrr din stuf, inconjurat de mai multe ghitare ce pdreau ci
sa-i fie soarta! ltr, otlilrnesc rezemate unele de altele. Degi a str[bdtut cu
avea putere dec6t s[_gi intindd
oasele in pat dar baia pr rv i rca pe cei prezen\i in jurul focului, nu a zdrit-o nicdieri
pregdtitd iar hainele aqezatepe pat.
S-a intrebat ce o fi I
Agata toatd ziua. Dorea foarte mult ;x' Agata; crezuse in mod gregit cdilva agtepta. Deodatd, o
s_o vadd, sd se asi r,llctl trasd de doi mdgari s-a oprit la cd{iva metri de unde se
cd era bine gi cd ii fusese dor de
el ca qi lui de ea. nlLr cl. Din ea au coborit mai multe femei imbrdcate ciudat.
Dupd ce s-a imb5iat gi s_a uscat,
s_a uitat cu o snr6 loirlc purtau rochii asemdndtoare gi pirul l6sat liber pe
ridicati la hainere intinse pe pat. A ficut
o socoteari a lor urncri. Doud dintre fete s-au apropiat de Carlos, migc6n-
abdgat de seamd cd lipsea o batisti
din acelea pe care obisnu rhr-sc cu cochetdrie qi aruncindu-i priviri gtrengare.
sd le poarte la gdt,innodate flrd
cusur, dar nu a dat in Unele sunt foarte frumoase.
pesemne Remedios nu a putut
s_o aleagd pe cea mai (ilasul lui Lorenzo l-a fdcut s[ intoarc[ privirea de la fete
cu culoarea vestei. S-a indreptat
spre g[ori"*t h;;[;i
a deschis uga dublI, surpriza ;r sir se uite la el. Lui Cristopher i se pdrea nemaipomenit sd
tui a fosi majord:
4JUra: ln
in gifoni
$rlonler lc vadl imbrdcate atAt de neglijent, chiar daci senzual, gi nu
se afla nicio batisti. A c5utat
in sertare, pe diversele raft
dar nu erau. Nu gtia ce se intAmplase lrrrtca si nu le mai arunce priviri furiqe.
cu ele. S_a indreptat s1 Cine sunt? a intrebat neincetdnd sd se uite la careta cu
s-o intrebe pe cheldreasd dace vreun
:$e:1 servitor le r oviltirul din partea din spate ldsat, ca gi cum ar ascunde o
i1 aJt loc dar s-a rdzgdndit;avea
vreme doar c6t sd se ir lrrind.
qi sd ajunga in locul de care
ii spusese carros. c6nd a termi - Fiice de-ale vecinilor fermieri gi mogieri. Cristopher a
de incheiat clmaga albl de ir,
,_u hotdrdt sd nu_gi mai pr rrrrndrit cu privirea o fatl cu p6rul negru gi pielea foarte albd.
vesta qi nici haina. Apoi, s_a incilfat
cu cizmele je cdldrie obignuiesc sd inveseleascd seara dansind ldngd foc. Este o
ae pantofi. Era pentru prima oard
lo1 in via(a lui c6nd nu ;rllcere sd le vezi.
imbrdca aidoma unui adevdrat
domn, dar judecind du
.:a:la(i barba(i de la ferm[, nu va atrage atenfia. - Un dans pdgln, i-a spus lui Lorenzo, care a schilat un
llll :pe coridorul de la etaj gi
ieqit
zrimbet gtrengar, pentru un ritual pdgdn.
a luato pe scdri in jos; la urma
urmei, seara putea fi interesanti. - i1i va pl6cea, pot sd te incredinlez. Cristopher se sim{ea
rrn pic nelalocul lui printre oamenii aceia ciudali. Rideau gi

Atmosfera festiv[ i lllumeau unii cu allii cu un firesc care il nedumerea. Pentru

s_a p6rut neagteptatd. in fala unui foc cI in fala focului era cald, s-a hotdr0t sd-gi ridice minecile
de dimensiuni destul de considerubile,'e.a,
adunafib,rbafii cimdgii gi sd le sumeatd in jurul brafelor. Se bucura cd nu
.url,.aceiagi cu care muncise cot la
11 cot in dimineafa purta vestl gi haini, fiindca s-ar fi simfit cu adevdrat r[u. Ia
acee,a. Intr-un coll indepartat,
Carlos de Lucenu b"u on o inghifiturd, merifi. A fost o zi foarte grea. Cristopher a bdut
burduf de vin gi glumea cu vecinii;
singurii absenli era tlin paharul pe care i-l dadea Lorenzo gi arsura i-a pirjolit 1

bunicul Gin6s gi nepolii acestuia,

Manuel gi Ram6n, care se gdtul o secundd maitdrziu. Este rachiu fiert, i-a spus celilalt
174 I
175

,fl
 ,4rutrru Goxrw
t,
gi este de preferabil sa-l bei cu inghilituri
mici.
- Nu-mi dddusem seama cd e fierbinte, a spus, incr [rnllrrrrea sinilor umflati. ii acoperea tocmai partea de unde
sI justifice iu{eala cu care bduse gi a flcut o sfo4are
hrr,,.lrca inchipuirea unui bdrbat. cristopher s-a gandit cdardta
tugeascd.
frrt.ir rnulti
piele. Bluza find era din satin 9i ingiduia trecerea
Mai mulfi biiefi venitri de la alte ferme s_au al
irrrrrrrrii focului cu toat6 libertatea, desenand trupul ei
zvelt.
birba{ilor, cu ghitare pe care au inceput sd le a
l'rrloarea qi migcarea materialului pofteau la un festin de
umpldnd de note noaptea caldd,. Atmosfera era lin
rr,rrzualitate. Batista roqie care ii acoperea in parte pdrul ldsat
veseli gi Cristopher s-a intrebat dacl Andrew s_o fi
ltlrcr ii cddeapind la brAu, unde se intilnea cu fusta largd'
vreodatd de o asemenea sdrbdtoare in murtele cdldtoriir
At.t.rrsta avea un volan intr-o nuant[ mai deschisa 9i ii ajungea
care le fdcuse in trecut in Spania.
;rrrrrir la
gleznele frumoase, unde se termina cu danteluldalbd.
- Mno cu noi, de acolo imaginea focului este surprir A[irta purta un briu din piele strdns pe gold 9i legate de el mai
gi le vei putea vedea mult mai bine pe fete
dansdnd. Cri rrrrrlrc batiste din mdtase de diferite culori, dar pe cristopher
i-a urmat frrd sd piardd, nimic din conversafiile pe caro alte
I rr surprins c6t de anoste gi stinse erau in comparatie cu
purtau unii cu al1ii, din rdsetere gi vinur care circula fete'
printre lrrrliste care impodobeau goldurile celorlalte
Una dintre fete i-a atras cu putere atenfia. Tocmai
sdrutase Mi se pare scandalos cd fetele se imbracd intr-un fel
obraz o femeie mai in vdrstd gi, dup6 migciri, a gtiut
ci llril nestdnjenit.
cle
vorba de logodnica lui; de presupusa lui logodnicd,
s_a core Astdzi se respird libertate in mun(ii Homachuelos'
in g6nd CAnd Agata s-a intors spre el, a r6mas stupefiat.
Lorenzo a luat o ghitard qi a aqezat-o pe genunchiul drept'
imbrdcatd intr-un fel scandalos, foarte asemdndtor ac
Al(i bdieti l-au imitat. Deodatd, notele pe care le scotea cu
figdnci care igi instalau corturile in imprejurimile Londrei. rrrstrumentul puteau sd se audd la mai multe leghe in
jur'
vrut sd se ridice qi sd se duci la ea dar braful lui Lorenzo ( r'istopher s-a pregdtit sd se bucure de spectacol dar cu
oprit. Noaptea asta este speciald. Vorbele lui au fost
ca Irrrntea incruntatd.
avertizare gi aqa le-a luat Cristopher. Fetele au ingdduir
Unul dintre bdrbafii care era l6ngd un grup mai retras a
rudelor si se bucure de cdntec de dans gi li se da voie
Ai sI rrrceput s[ c6nte cu glas puternic ai grav. cdntul avea o not6
imbrace cu haine comode gi ugoare.
trcpidantd, plin6 de dor dar vioaie. Pe parcursul cintecului
- Ca logodnic al ei..., a inceput el, dar Lorenzo nu i llhitarele acompaniau glasul care, dupd cdteva
clipe, a t[cut'
ingiduit sd continue.
l'cmeile au inceput sd se a$eze in apropierea focului,
- Agata a dansat in seara focului purificator de cdnd
a lirrmdnd un cerc in jurul lui. in mijlocul unei tdceri
zece ani. Un obicei at6t de inrdddcinat nu ar trebui
luat tlcsdvirgite, au stat nemigcate pref de cAteva clipe, dar
ugurin!5.
rlcodatd au inceput s6 se migte gi ghitarele s-au grdbit sd le
Cristopher a ascultat porunca deghizatd, in sugestie po
rrcompanieze. Dansul nu semdna cu nimic din ce mai vdzuse
care i-o f5cea cel mai bun prieten al ei. Dar nu (,ristopher in trecut gi a fost subjugat cu totul. Felul de a se
i-a fEcut deloo
pldcere.
rnigca al fetelor era pitimag 9i ingenios totodat[' Spre
176

I 177
 ,4ntorta GzNun
surprinderea lui, unele dintre dansatoare au frcut sI
castanietele in aer, de parcd ar fi cerut linigtea, pe
Sunetul palmelor era asurzitor dar fetele dansau mai
b6rbafii le-o ofereau supuqi.
rte in jurul focului cu o energie deboranti.
Dansul era atdt de senzual inc6t Cristopher abia
Sunt sigur cd te bucuri de spectacol.
sd clipeascd, ca sd nu piardd niciun amdnunt din ( ilasul lui Lorenzo a ajuns la el ca prin cea(6' Cristopher
inil1ate, din rotirile mdinilor gi ale trunchiurilor
fin in continuare vrdjit de dansatoare 9i urmdrea in
fiece
unduiau. Ritmul muzicii gi puterea erotici a dan
l1orttent miqcdrile Agatei.
izbutit sd-l tulbure p6nd intr-un punct de neb[nuit, au ati
Este foarte instructiv gi cu totul altfel decit ce am vdztrt
fibrd sensibil5 in el, despre care nu gtia cd existd. A p
p0trri ast[zi, a rdspuns, flrd sd-gi ia ochii de la fldcdri'
profilul frumos al Agateigi i-aurmdrit miqcdrile. I s_a
Aceasta este o parte atalentului nostru, a spus Lorenzo'
sfida focul cu un zdmbet pe buzele dulci. Cu m0inile gi cdntecul cu glas sffigiat de
f )nrrsul unei femei cordobeze
castaniete pdrea cd incearcd sd mAngdie flic[rile dar
Itrrrore, alcituiesc o sumd de expresii intense, emo[ii
care Se
nind s-o facI, de parcdle-ar fi provocat, mAndrd, s_o ati
nrsc in inimd gi mor in notele unei ghitare.
Deodatd a smuls una dintre batistele pe care le
Trebuie sd mdrturisesc cd m-a surprins in chip foarte
innodate la br6u qi a aruncat-o in foc in vreme ce se inr
phicut, a recunoscut Cristopheq incetdnd pentru o secundl
celelalte batiste au avut aceeagi soartr dar inainte de priveascd femeile care incd dansau, ca sd-gi a(inteascd
ln rr-,ai
desface pe ultima, strdlucirea plnzei i_a atras atenfia
rx'hii pe bdrbat.Ace oferea incd un
Cristopher. Avea o culoare neobignuit[ gi era fl din ardea, o rdcise
prrlrar de rachiu;
asemdndtoare cu una dintre batistele pe care le avea
rncoarea noplii. Mi s nuta b[rba(ilor,
cumpdratd dintr-unul dintre cele mai exclusiviste ma
rhrr imi vine greu s-o calific, a continuat Cristopher'
din Londra. Pe datd. a ridicat intrebdtor o sor6 in acel moment se uita la unul dintre tineri, care se
incercdnd s[ socoteascd c6te batiste aruncase ea in foc;
Irotdrdse sd se aldture unei fete la dans; fata a accept cu o
nu se ingela, fuseserd noud, iar ceape care o
{inea in r t'xclamalie de pldcere compania b[iatului'
era a zecea. cristopher a gtiut cd o parte din garderoba
lui - Este tinuta cordobezd, i-a explicat Lorenzo'
topea in acel moment in jarul aprins al rugului uriag. p
- Cum se numesc podoabele acelea cu franjuri, care
o clipi, furia i-a strdlucit in ochi. Agatanu avea niciun
rrtrrrn[ de vest6? Apropo, n-am vdzrtt niciodatd o vest[ cu
s5-i scotoceascr printre lucruri gi sd ia hot[r6ri in privir
nraneci.
acestora gi s-a gdndit la cea mai bund formd de a o face
Cristopher a vorbit mai mult pentru el insuqi decdt pentru
pldteasc[, la momentul potrivit.
btrbatul care statea aldturi de el. Lorenzo s-a uitat incotro ii
Tdndra continua sd se unduiascd in jurul focului
rrrdta englezul.
celelalte fete au imitat-o: au inceput sd arunce haine in
una dupd alta, gi cdnd au sfdrqit, au izbucnit apla - Se numesc ciucuri qi folosesc la prinderea capetelor
hainei.
puternice in noapte, ca nigte impugcdturi. neincredere.
El l-a privit cu o oarecare
178 ng
 ,4aurru GtNpw
Iwe;rn-uA
- Veqmdntul acela atdt de,tra^lIorp
gi care nu eirnd mina puternicd a lui Cristopher a prins-o de cot ca
de talie nu se poate numi haind
, arernarcatpe un ton sc irrdepdrteze de foc Ai de compania bdrba(ilor. Ea a clipit
Lorenzo a r6s de concluzia la
care uirrr.r. Cristc
Am6ndoi impdrfeau bduturi glume. plllriile fcrlrrrneritd gi Felipe a flcut un pas c[tre Cristopher intr-o
9i nu llllrrtline ameninJdto are, dar el le-a susfinut privirea celor doi
foarte deosebite dar imi plac.
Bdrbalii h0r'br4i cu o avertizare pe care acegtia au infeles-o la perfecJie.
cu Panglici
asortatecu ' f 'hiirrin acel moment,Lorenzo a hotdrdt sd le dea burduful
de cdldrie.
dc vin lui Lucas gi Felipe, care nu puteau s[-l refuze, pentru
- Este o sd fie cu des6
aliniati de la sprAnceana stdngd p}ndtlaureche tll rrr fi putut fi considerat un gest de dispreJ gi nimeni nu-l
gi un pic in
parte, dar frrd ca borul sd atingd disprefuia pe fiul unui conte.
umdrul. Un cordobez sti BeJi cu mine.
perfeclie cum. Cri stopher ascJta
ldmuriri I el;; ;;;; lnvitatria limpede nu admitea replicd.
sd inceteze s-o priveascd pe
cea care il
interesa cu adev Lucas, Felipe, a inceput Agata, vi-l prezint pe
Agata. Fata continua si danseze
neglijent dar cu u.."ugi f, I

ca la inceput. Doi dintre birbafii logodnicul meu, Cristopher Beresford.

.uLit tur" rd mairetragi Amdndoi blrbafii au privit-o bdnuitori gi cu sincerd
srup au incurajat-o
intre foc qi ei, iar";i;#;;
ffi #l];1 [LTf; lt:incredere, dar at primit invitalia fEcut[ de moqtenitorul
I
I

r6sul fetei l_a nedumerit. plrea I

c Zrrmbra.
cunoagte dintotdeauna, degi
vdz}tnd, familiaritatea cu cai i

\bm fi cu ochii pe tine, racule. Cristopher a ridicat o

$i"_sprijineau cdnd se .o,.u, cristopher
l:::-i:^ftl:. r;rranceanS, cu un gest mdndru care a izbutit sd-l sperie pe
hotdrdt sd intervind ca s_o scape
oprit' intoarcerea ra Lq Arameiap.
du.-i;;iffi;i} l,trcas dar nu gi pe Felipe, care era cel mai agresiv dintre cei
I

este spectaculoasd. in nopfile

ill pdrdurui Rab,a rloi. Dacd ai nevoie de noi, i-a spus acesta Agatei, gtii unde
cu lund plind stelele se rds
in ap5 gi par nigte mici sirene din trc gdseqti.
argint-
Cristopher i-a primit sugestia crLrlta Ea a fEcut un gest de incuviin{are cu capul dar nu a putut
,q pllcere.
Pr4vgl E sri-i rdspundd cdci Cristopher aproape a tArit-o spre grupul
. - In ce direc{ie trebuie s_o iau? a ?ntrebat
cu rlcns de copaci, fErd sd-i cearl pdrerea. in urm[ rdm0neau
interes.
Agata se uita- lircul, muzica gi oamenii care continuau sd bea gi sI c0nte
_^ Lorenzo. ilpe furig ra cristopher, care stdtea cor
l6ngd sub stele, strdini de plecarea celor doi.
vedea cum bea fdrd,'grijd,,urmlrind
priviri fetele care o insofeau Ia dans. Nu avusese niciun
- Nu m-ai lSsat sd-mi iau r[mas bun de la prietenii mei.
Cristopher a pufnit sup[rat. Acum cd nu mai trebuia sd
a v?t.-ocu toate batistele lui la br6u
1.;:.r.."1":cind
a frcut-o sd se intrebe dacd igi dlduse si sc st[pdneascd in fa{a lui Lorenzo, sup[rarea ii cregtea cu
celor prezenfi au atins punctul culminant "".";;;;;"il; plqi de uriag.
c6nd toate femei
au sfrrgit de aruncat ultima hainl
in foc. Lucas gi Felipe
- Mi se pare nemaipomenit sd incurajezi blrba{ii sd te
hotdrit sd danseze impreuni cu ea curteze cdnd logodnicul t5u este de fa([.
dar nu se invdrtise de
180
r
Agatas-a oprit gi Cristopher a trebuit sd se opreascd gi el.
181
\
,4atnrru GonwB
S-a intors cdtre ea ca s-o priveascl gi a flcut-o imi pare rdu, a fost o Pomre'
spusd din inimd' El era
intensitate arzdtoar e. Souza a fost prea iute ca s6 fi fost
foarte
cd unele dintre acele batiste erau
- N-am fEcut dec0t sd dansez, ca gi celelalte lttt pic supdrat pentru
infruntat jignit[ de acuzatia lui. $i i(i amintesc cd I,lunpe gi unicate.
atuncr'
noastri este doar o farsd, de aceea uit de eaatdtde des. te ai simlit nevoia sdle arzl? a intrebat-o
Oe
pe care le
- $tii cd nu, i-a rdspuns, gi a prins-o din nou cu l:a a govdit' Niciunul di tre rdspunsurile
s-o facd si meargd aldturi de el. prcgltise mai inainte nu i se pdteapotrivit'
de scorfos' a r[spuns
- Nu...? a intrebat curioasd. Pentru c6 nu-mt place si te vdd aqa
- Logodna noastrd nu este o farsd. tttr sinceritate.
el uimit'
Agata a deschis gura dar a inchis-o din nou din Batistele mI frceau scor[os? a intrebat
vorbelor lui nepotrivite. Fdrd indoiald, rachiul il Te fEceau de neatins'
uite anumite lucruri. (.ristophers.auitatlaeanein(elegind-ogiAgatas-a
ttrrroentrat, pentru a c|iaoard
in acea noapte?' pe hainele lul
- Ne indepdrtdm de drumul care duce cdtre La A
a obiectat ea. Absen[a batistei 9i a hainei ii
d[dea o infEligare neglijentl'.O
htcanta sd-l vad[ cu c[maga
pu]in descheiati, cu mdnecile
- Doar facem un ocol. Un ocol? Dacd vor continua antebrale gi fErI arrnura
meargd in direcfia aceea vor ajunge la pdriul Rabilarga., lullecate in jurul puternicelor lui
treacd degetele
plus, agtept o scuzd din partea ta, a addlgat brusc Cri ,i.*"*a u uo,.i. Dintr-o pornire' a rmrt s6-9i i-a l6sat-o
cu o blindefe trucat[. pril p6ru1 lui, dar Cristopher i-a oprit mina 9i
- Purtarea mea a fost fdrd cusur, a spus ea intr-o ruspendatd in aer.
Mereu a fost aqa, dar dacd te-am jignit cu dansul meu, 56 nu mai faci asta!
dureros' Agata- a
fost cu voie. Mullumit? Tonul lui acru i s-a pdrut reaqteptat 9i
sd nu-gi dea seama cit o rdnise
El s-a oprit brusc, ceea ce a flcut ca Agata sd hisat ochii in jos pentru ca el
ciocneascd de trupul lui tare gi puternic;parfumul bd eu refuzul sdu.
s6-9i scuze gestul' cu glas
a ficut-o s5-qi mugte buzele. Gidildturile din - Nu a fost cu voie, a incercat fac' Cristopher i-a privit
incepuserd sI o chinuie. Putea sd deosebeascd lim tlcmurdtor. Abia imi dau seama ce
le incrucigase' 9i
mirosul de foc ai de bduturl pe materialul cdmdgii lui de i chipul mihnit, mAinile mici, pe care 9i
De ce asta ii imbdta simfurile? Inima igi iufea bdtdile gi ;i-a blestemat nest[pdnirea'
in lumina lunii 9i cu urletul
putea s-o stdpdneasci. vreunei cucuvele in noapte, i s-a
p[rut cea mai seducltoare
- Nu batistele mele erau cele care ardeau in foc? tlintretoatefemeite.Strdlucireadinochiisestinsesepre(de
moment al zllei dar
mustrat-o frri s[-i dea drumul dar pe un ton stdpAnit. rr clipd qi a dorit s-o vad[ in fiecare
intoarcem, i-a spus ea in
"\A sd zicd, gi-a dat searna". Aga,a nu a gtiut ce scu roflectandu-l pe el. Trebuie s6 ne
s5-i ofere gi care sd pard gi adevirat[, pentru cd nu se ccle din ,r.rne, fEri sd ridice privirea'
Dacl o {inem pe
Fog6n'
defel. Fird batistd la gdt, Cristopher era grozav de tlrumul 6sta vom ajunge la hanul El
183
182
,larcnz Gnttwe IwnSrn-*tA
Cunoqti
Cristopher s-a uitat inspre p0rdu, care se vedea Ai mai fost weodati pe muntele Homachuelos?
cd(iva pagi sub ei dar dintr-o datd s-a simlit dezoi tirierile feluritelor poteci? El a negat dAnd din cap la

ce igi simfea mintea atdt de incefogatd? Migc[rile rtlou[ intreblrile, dar frrd sd se miEte din loc' imi
greoaie? De indat[ a izbucnit intr-un ris care a luat 'lripuiam, i-a sPus resemnatS.
l)ar sunt in stare sd te de luc inapoi la La Alameda
frtd'
Agata prin surprindere.
to problemd, domnigoard gtie-t-t-tot' Siguranfa
lui 9i
- Dumnezeule! Sunt beat. $i-a trecut amdndoud Aqa' relaxat de
prin pdr ca sd incerce s6-gi pund ordine in g6nduri. lrrr irnpleticitd au f6cut-o sd zdmbeascd'
rl, cra foarte atrdgdtor. Dacd te mai uili la mine
in felul
s-a mai intdmplat de mult.
$i era adevdrat. De c6nd lucra ca agent al coroanei, l rrtat de neruginat...
a inceput sd
alcoolul gi excesele departe de el. Nrr ir sf0rgit fraza.A luat-o iar[gi de mdnl9i
- Rachiul este prea tare pentru ca un str[in s[-l gir cu iu{eald sPre Pdr6u-
ugurinf5, i-a explicat ea cu glas stins. ('ristopher, a spus ea deodat6' El s-a oprit 9i a privi-
El a privit-o neincrezltor. t)chii iui albaqtri aveatl o strdlucire care o seducea'
- Puteai... Cristopher a gov[it un moment, puteai ill:i-ln6!
spus mai inainte.
- Nu aveam de unde s[ gtiu cd o sd-{i placd atdt de
i-a replicat Agata.
- N-am bdut decdt doud, sau erau trei pahare?
intrebarea gi-o pusese lui insugi dar eatotugi i-a
23
- $ase, l-a corectat. Era firesc ca mintea lui Cristc
fie ame(itd de rachiu. Ca sd poatd s5-i stdpAneascl e
Arrziso greqit. Ea nu ii ceruse un sdrut'
Nu in mijlocul
un bdrbat trebuia sd fie obignuit sa-l bea gi dacd el nu
peste pietre' Pentru un
mai beat asta se datora robustetii lui. Dar o incdnta sl Irrr ri li cu zgomotul apei alunecdnd

cum i se incurca limba la unele vorbe. El a inchis rrt'nt. 5i-a inchipuitcd era el cel care aluneca peste
r ro:rsole curbe feminine gi tensiunea
pe care a sim{it-o in
secundl. ,,$ase pahare? Asta e cu neputintS, sau
intrebat. Fusese atdt de absorbit privind-o cind dansa c l-lr zdpdcit pe dat6. O vdzuse dansAnd seducdtor'
rrrrrlu-sc in fafa tufuror bdrbafilor, care o
priveau cu
gi ddduse seama cdt rachiu b[use, imboldit de
cd i-l va da!
Valle. Urmeaz6-m5, i-a poruncit ea, luind situalia in rrrrtt'. 5i acum ii cerea un sdrut' Pe Dumnezeu'
A rr1,le:cat ugor capul spre- ea 9i c6nd gura
lui fldmind[ a
Simful lui de orientare era destul de confuz.
llrr,, lrrrzclc de catifea ale Agatei,
a simfit o descircare ce
- Sunt intru totul capabil s[ te duc pAni la
I ntrrt'(il. A m6ngdiat cu lirnba interiorul obrajilor ei'
cerul
protestat Cristopher cu glas mieros.
ll, ;rrtrl de dinli. Aproap e frrd s[-gi dea seama' a
flcut
Ugoara lui govdire cdnd era vorba s[ se uite in jur a
bine' Gura
rlrrl e xigcnt, ca sd poatd s- o exploreze
perat-o gi a pufnit vdzdndt-l cAt de incdpdfdnat se mult mai
185
184
 Arutrtz GzNwn
ei pdrea cd se hrinegte dintr-a
lui 9i gestul indr[mef i_a
o dorinfd arzdtoare pe care nu putea gi nici nu voi
stdpdneascd.
Agata a simfit gura lui Cristopher peste a ei
rlspuns pe care ea i-l dldea supusd. Buzele lui erau
st5ruitoare. Se migcau in addnc, silind_o sI le separe
ei; limba lui caldd s-a strecurat induntru infrqurdnd_o
cu blAndefe. O palpitafie ad6nc6 a inceput sd_i cr
pAntec, nigte zvAcniri care nu o ldsau sd rdsufle.
sim{it mdna lui Cristopher pe sub bl:uzaei clutdndu_i
caldd, a gtiut cd el igi pierduse stipdnirea de sine gi
aceea de putere a fost pentru ea un stimulent care a
s6-i rdspundd cu gi mai multl ardoare. Treaz, nu
indrlznit niciodatd sI o atingi in felul in care o flcea; gi
dacd indoiala i-a stribltut mintea, a fost doar o cli
alungat-o in strdfundul sufletului. Dorea sd se
el, s[ se simtl iubitd gi de aceea nu a oprit inaintarea
lui pe trupul ei, nici limba dinIuntrul gurii ei. Dacl
murit in acel moment, nu i-ar fi pdsat. Erau mint
senza{iile pe care le trdia in brafele lui. Nu a fost
cd, a cdzut pe spate sus(inutd de brafele puternicO
bdrbatului gi, deodatd, spatele i-a atins muqchiul mo8
mirosul de p6mdnt reavdn a invdluit_o , dar altesenzafii
addugat la neinfrdnarea pe care Cristopher i_o st6rnea.
A simfit degetele lui calde care ii descheiau
desfEceau nodul bluzei ca s6 alunece pufin dupd ac
pielea expusd a decolteului p6n5 a ajuns la sin. C6nd
lui a inconjurat de tot aureola, s-ajucat cu sfhrcul
intdrit ca o boabd de ndut. Ea a gemut din
profundelor senza{ii pe care m0ngiierile lui i le p
el a sorbit gemetele ei ca un insetat.
Gustul dulce al Agatei, parfumul pielii ei care
m0inile lui, addugat alcoolului , a avutasupra lui efectul
186
Iwr{rr-uA
Nu putea sd nu o mai sdrute gi gi-a fdcut din nou drum
tlrc dinfii ei ca s-o exploreze cu blAndefe, netezind
rrul umed al obrajilor ei. A auzit-o scoJAnd un geamdt
i s-a p6rut foarte erotic gi s-a pierdut iardgi in senza(ii
:trtc. Cristopher simtea cd ia foc, de parcd ar fi fost
:irt intr-un cazan incins. Trebuia sI se opreascd dar igi
hrsc st[pdnirea de sine, stdplnirea pe care o ardtase cu
trlrio b[rbdteascd pdnd in acel moment in care avea
hilul trup feminin cu totul la indemdna lur.
l)codatd gura lui Cristopher nu a mai mAngiiat buzele ei,
r{l irtace unul dintre sini. $i-a plimbat vArful limbii in
I rrrrreolei roz. A supt cu ldcomie sfhrcul, care a devenit
srrlr m0ngiierea lui. Agata a ridicat goldurile in chip
krr dar fEri sI fie congtientd de asta. Simfea ci moare
grcutatea durl a trupului lui qi voia mai mult. $tia cI in
cir aceea putea sd oblin[ ce voia de la el, controlul gi
irca lui, pe care le ura at0ta, disp[ruserd gi aceastd
lltrrline a f6cut-o sd fie mult mai indrdzneatd.
Mrirrir lui Cristopher acdtttatprintre haine pielea goald gi a
'rrl lxralele fustei in vrerne ce iqi plimba virfi.rile degetelor
pnltca interioari a coapselor ei, neincet0nd s-o sdrute.
ln sirnjea cI o sI explodeze, pAntecul i se zbltea cu
ri ce erau pe cAt de dureroase pe atdt de plScute gi a
rrl c:tpul lui ca sI-l impiedice s[ se separe. Erape punctul
rtfrrrrgii intr-un loc in care nu fusese niciodatd gi teama a
m ul-o pre( de o clip[ trecdtoare, dar se simtea incapabild
yllrrrlclscd atunci cdnd limba lui igi f5cea de lucru iniuntrul
ll cr cu mdieshie gi mdinile ii provocau mii de senza(ii care
hrrrt'lrrrneau. Acum o s[ruta pe g6t. Agata a sim{it adierea
rtorrsir intre coapse c6-nd Cristopher s-a depdrtat cdJiva
rcrrlri de ea gi nu gtia cI igi cduta pozilia potrivitl ca
purclrcze. Nu gi-a dat seama cd ii dlduse jos chiloJii, in
ec cu limba gusta gi mugca, intr-un chin dulce, sfhrcul
187
 ,4aurrn GnNnvt
dornic. DeodatI, gi frra veste s-a simlit invadati de
lui, care ii cduta cu ldcomie interiorul trupului dar nu a
durere, doar o micd jend de care nu i-a pdsat. Simlea
lui Cristopherpe tdmpli, pielea lui caldd qi mAna care
loc printre ei ca s-o mAngAie acolo unde nimeni nu a
acest privilegiu. $i-a plimbat degetele prin p6rul ei
atingind punctul feminin care o durea, dar in chip
pl6cut. Nu putea sd gindeascd, se migca sub el din i
dorind mai mult, tAnjind dupl un demoddmint al
care i-o provocau acele degete gi cdnd lumea a
explodeazd in fa(a ochilor ei, Cristopher a impins
al6turdndu-se exploziei ei. Durerea provocati de pi
virginitlJii a fost micgorati de orgasmul puternic
scuturat-o din cap p6nd-n picioare.
Agata ii sim(ea rdsuflarea greoaie qi bdtdile
inimii. Migcdrile incete ale lui Cristopher ii trezeau
gidillturi in pdntec, care cregteau intr-un ritm ame(i
deodatl el a scos un sunet gutural in vreme ce o r
fluidul lui cald. Citeva secunde dupl aceea, a cdzut
peste ea; Agata ar fi putut s[ rdmAnd aqa, infrdnttr,
vegnicia. S[ simt[ trupul lui Cristopher peste al
producea o foame care continua s-o devoreze. O
mirosul lui blrbdtesc, pielea caldd lipitd de a ei
legdturd care depdgea limitele rafionalului.
A oftat cu adeviratd fericire iar el a auzit rdsufl
adOncd gi prelungitS gi nu a gtiut dacd era pricin
tristefe sau de u$urare.
- Dumnezeule! Ce-am ficut?
Tonul lui m0hnit a smuls un geamlt din inima i
t
t
) a femeii dar Agataarefazats[ se lase invinsd de desc
:
- Mi-ai implinit cel mai tainic vis, i-a r[spuns ea.
iubitd sub pdtura de stele, pe p[mdntul pe care il ador,
Cristopher gi-a inilfat chipul ca s-o priveascd,
188
IunWrz-uA
ii vorbele. Trupul fetei era ascuns de tot sub al lui,
lrrilc ii fineau capul iar sinii ii strlluceau mdndri in
rrirlunii. Membrul lui s-a miqcat in ea drept rdspuns dar
crrr ltit de neqtiutoare incit nu gi-a dat seama de dorin{a
l)urrea din nou stdPdnire Pe el'
Nurneqti iubire aceastd form[ de desfrdu? a intrebat-o
rl ;i incercind sd se stdPineascd.
l)ncii nu iegea din ea, o va face din nou a lui.
Strntem un bhrbat gi o femeie care se doresc ai am dat
lilrr:r pasiunii noastre intr-o noapte caldl de primivard'
Irrrrni asta desfrdu, te rog.
l)rrpii vorbele ei, Cristopher s-a sim{it cu desdv1rqire l;
Alcoolul ii dispIruse din sdnge, ca 9i dorinla o datd I
rie utd, dar el nu era mul1umit. SI iasd din interiorul
ei ii
fIc0nd
rut l-a costat cea mai mare sforfare din via(a sa 9i
rr viizut un gest de durere la Agata care l-a frcut sI fie
il
I
rt:rrt de dimensiunea faPtei lui.
lrriri fecioard pdnd acum un moment, i-a spus, cu
vrrr';irc copleqit de emofii. Nu aveam niciun drept s6-ti
p ccl mai de pre( dar al t[u'
l,lct'irro vorbd a lui i se infigea drept in inim6' Redevenea
rnlrrl stdpAn pe sine pe care atat il detesta.
( rrstopher! a exclamat indureratd. Eu doream sd se
rplc asta. Tdnjeam de mult[ vreme.
l)t' cc'/ a intrebat cu glas acid'
l'I rr litst gata sd recunoascd cd il iubea din toata inima dar
vtrtir lui scepticl a oprit-o. $i l-a privit aidoma cuiva care
nu mai poate si-l recapete'
ftllrrlul ccva de pret 9i pe care
lrlrurr cu tot sufletul dar nu putea sd-i spun6.
I rrrtopher i-a l[sat in jos fusta ca sd-i acopere picioarele,
prrr'ir s-ar fi ruginat de goliciunea ei. Redevenea b[rbatul
1r rrrctodic care ii displdcea atit de
mult.
I lrrr pricina singelui meu fierbinte, i-a rispuns supdratd,
189
Arutnz GtNwt
fiindcd il simfea iardgi indepartat gi de neatins. Din
pricind ar putea fi? El a ajrfiat-o sd se ridice qi a i
i incheie nasturii bluzei cu migclri precise. Ea l-a lovit
mAn6, furioasl. Momentul magic devenise amar.
singurd.
- N-am nici cea mai micd indoiald, a comentat el
dur.
Cristopher se sim{ea ruginat pind in strdflrnduri.
lui de stlpinire cdnd era vorba de ea il lSsa slab gi li
aparare.
Agateiii venea sd pl6ngd. Cum putea un moment
frumos sd se transforme in ceva urAt qi nepldcut? $i-a
chiloJii in iarb[ 9i i-a pus cu obrajii apringi. El nu ii
nicio clipd de intimitate ca s-o facd.
- SI ne intoarcem, i-a spus ea pe un ton care nu
discufie.
Cristopher s-a uitat la ea cu deosebitd curi
arunja hainele bofite de parcd pe ele ar fi fost
qtia cI suplrarea ei se indrepta doar cdtre el.
- Nu ai de ce sd-[i faci griji, imi voi asuma
faptelor mele. Agata s-a oprit din incheierea ultimului
albluzei, ca sd-l priveascd cu ochi iegi1i din orbite. Voi
cu bunicul tiu dimineafd deweme, aaddtgatCristophen
,,$i asta ce naiba vrea sd insemne?" s-a intrebat
acces de furie.
-Aceastd t5vdleald desfrinati, cum i-ai zis tu,
r[mAn5 intre noi, frrd ca nimeni altcineva sd afle.
- Nu vorbegti serios! a exclamat grdbit dar nu i-a i
sd vorbeascd, din simplul motiv cI nu voia s-o
obignuiesc sd seduc fecioare, dar am fEcut-o gi asta
totul.
Ea detesta aceastd particularitate a firii lui. Era
corect incdt nu putea concepe sd se abatd de lar
190
IwAstz-tutA
rlitc. Din reguli gi etichetd. implrt[giserd un moment
rrrat iar el il strica prin purtarea lui frrd cusur. I
liu am fost cea care te-a sedus; md rog, cu ajutorul de
ptr:(uit al rachiului, a ad[ugat intr-o goaptd abia auzitd' $i rl
.1t v,,i cere socoteal[ niciodatS. in plus, nu avem vreme de
rhrt dacd vrem sd spalSm numele v[rului meu'
I
l,rrr ('ristopher i s-a p[rut atAt de adorabil[ incAt i-a venit
ItrrbrirliEeze cu toat[ puterea. Chiar credea cd el nu fusese
r pc faptele lui? Era adevdrat cd rachiul ajutase, ca 9i
ririlc ei in timpul dansului dar nu flcuse nimic din ce nu
' sir fac6. O dorea de multd vreme 9i vraja nopfii
hrhczc frcuse restul. Nu avusese in plan s-o faci a lui
trrr l'cl atAt de grdbit dar nu mai era cale de intoarcere'
( 'cca ce tocmai am frcut impreund poate sd aibl urmlri'
ri
trr l-a privit fErd si in(eleag6. Ai putea sd rdmli grea'
At't'rrst[ posibilitate a umplut-o de nesiguranfd dar gi-a I
rt rlc indat6. $i-a infipt pupilele pe Cristopher, care nu
nrf('ase nici cu un pas de pe loc. I-a privit chipul
lcsc, hot[rit, {inuta ferm[, atentdqi a gtiut cd niciodat6
vl ptrtca sd-i restringd libertatea, independenla pentru o
llrrlil:rtc trecdtoare. Un b[rbat ca el nu merita sd fie prins I
t,rrrsl tlin pricina unui moment de sldbiciune ca acela prin rl
rr lrt'cuserd in noaptea aceea.
lrxrstd solu{ii pentru rezolvatea acestui gen de
'nrc. Nu trebuie sI te ingrijorezi.
I lrrlrrrl bdrbatului a oglindit toatdgtoazape care i-o trezea
i rr li rma{ie f5cutd flrd si gAndeascd. A strins pumnll pe
il lrrr;r s[ inceteze s-o priveascdpdtrurudtor, arzdtor'
lir[
rrrr irct impulsiv, a luat-o de bdrbie qi a prins-o intre el 9i
Irrrrl unui castan. Asprimea scoadei cenuqii i-a zgdriat
'h', rrcoperit doar de materialul fin al bluzei. Era pentru
rrr oirrii cind Agata il vedea pierzAndu-qi de tot stdp0nirea
nnlttrrtlu-i o furie indreptatd numai spre ea. Degetele lui
191
 Aaunz GtNsw
Iunryn-uA
au finut-o de brrbie
"u
nigt"ffi tun gestafirmativ cu capul. Eqti a mea, nu maipoti sd
migcare. Gurile lor erau atdt de aproape inc6t puteau
si, rrnbi asta. Iar logodna noastrd nu mai este o farsa. Egti
schimb de rdsufldri fierbintri.
rrcord?
- Dacd trii vreun pic la via\a ta,gi_o sd mai lrt trebuia sd-l mullumeasc5, se aflau in munJi ca sd
a$a ceva.
:opere un complot. Si se dSruiascd lui Cristopher nu
gi-a inghifit cu greu saliva.
^A.gata Acea izbucni llnesc in planurile ei, nici sd se indrdgosteascd nebuneqte de
mdnie o luase cu desdvArgire prin surprindere.
vorbele ca sI-l supere, ci ca sa_l
Ea nu rr llrrgurul bdrbat care ii era interzis; era un nobil la care nu
linigteascd, de aceea
infelegea furia. lilrlca sd aspire, dar nu i-a spus.
Prinde-i pe conspiratori gi vom mai vorbi despre asta.
('a Ei cum vorbele ei ar fi fost cele pe care le agtepta
('ristopher, expresia lui s-a schimbat. Ochii albagtri i-au
rle vcrrit inqezdtori, zdmbetul candid iar Agata a sfdrgit

Itrlrcb6ndu-se daci frcea bine dar gi-a pierdut insugirea de a

grindi cdnd gura lui a cerut-o iardgi pe-a ei.
Intoarcerea la La Alameda s-a frcut cu rdsete qi glume.
$i-a. trecut la fapte.
A s5rutat_o profund gi complet. C
trunchiul o impiedic a pe Agata l)in cAnd in cAnd, se opreau ca sd se sdrute cu patimd, sub un
si se miqte, a putut cirstan sau un stejar. CAnd au ajuns la ferm6, casa era tdcutd
addnceasc[ sdrutul aproape p6nI
a ldsat_o firI risuflare.
ea ainvdlat sd-i deosebeascd rlrrr ldsaserl poarta mare deschisd pentru ei. Unii dintre cei
sdruturile. Cel pe care i_l dI,
acum era de pedeapsd, furios, plin rlin casd dormeau linigtili, alfii continuau petrecerea cu
de arogantd virilitate. ecilalli vecini. Au strdbitut cu paqi ugori curtea centralS, dar
f."d"pr.uscd, dai nu i-a pdsat. L-a prins ('ristopher a oprit-o sub un prun ca sd-i dea un ultim sdrut.
1i.i3.,.1=:-l
gulerul cdmlqii gi s-a agdlat de el ca
depins via{a ei. Sarutul lung qi_a
u1;;_;"-#;, l'rrrea c[ nu se putea sdtura de ea. Cdnd buzele lui aproape
schimbat intensitatea, acu lc-au atins pe ale ei, a sim(it mirosul de pImdnt rogu rdv6git
era mai mult o mdngAiere decdt
o pedeapsd. Cristopher srrb cizme, ugoara aromi acidd de frunze verzi pe care le
de trunchiur copacului, a.urrp.u
::1.,i::::.,:if tup,
indbugit I-a fEcut sE se ,.pur"
ffi;;;,
ceti.va centimetri.
llscoliseri cu migcdrile 1or. A aplecat capul gi mai rnult spre
irrtAlnirea cu gura fetei dar Agata avea alte gdnduri: qi-a pus
privirea ei era fierbinte, a lui irrtre buzele roqii un fruct rotund, strdlucitor gi a mugcat din
ardea.
cl ldrd sd inceteze s5-l priveascd. Zeama fructului i-a alunecat
- Tiebuie sd ne intoarcem.
pc birbie gi in momentul in care ridica mAna si gi-o gteargd,
Agataa frcut un semn de incuviinfare.
('ristopher i-a lins pielea gi a inghifit picdturile gustoase. Ea
Du, a rdspuns aproape frrI glas.
_ i-a dat fructul, pe care el l-a primit de parcd ar fi fost mdrul
Cristopher continua s_o pflveascl
intens. din gradina Edenului. A mugcat din el frrd sd ia ochii de la
- gtii cd ddruirea ta schimbd totul. Agata a sfhrgit prin gura pe care ea gi-o lingea qi o clip[ dupd aceea a sirutat-o
192
193
,4nurlv GzNpw I
lung gi addnc. Contrastul dintre gustul dulce al prunei rc cind se apleca spre dreapta 9i, deodati, respiralia
i
al ei era un nectar divin. Cea mai delicioasi m6ncare rrccelerat.
putea s-o guste un bdrbat. Agata ii rdspundea DacI pici in fund am sd rdd de tine toatd zitra' ai
senzualitate indrdznea|d, dar Cristopher a intrerupt irrrtul meu.
pentru cd, altmintei, ar face iardgi dragoste cu ea sub Lorenzo! a exclamat ea, cu atAta pl6cere inc6t pieptul
blestematd nu se 1as6'
din livadd. Itti s-a umflat de mindrie. Cutia aia
Vtno, apropie-te, i-a cerut cu glas dulce care
l-a fEcut sd se
Cu goapte gi atingeri au ajuns la casa mare. A
intr-o ticere des[vdrgitd p6na la uqa oddii ei gi s-a Iupund fdrd o rePlic6'
de ea cu o frgiduialS in ochi gi o hotdrdre pe buze. Tr Oare infumurata domnigoard Martin are nevoie de
schimbase pentru ei in noaptea aceea. ncprcfuitul meu ajutor?
- Aminteqte-(i, i-a goptit cu ochi strdlucitori, egti a Zcflemeaua nu a deranjat-o defel' Dintotdeauna se
s5 facS totul la fel sau
$i nlddjduiesc sd nu uili niciodatd. Irrflndrise in fa(a lui Lorenzo cd putea
ultiar mai bine ca el.
Dacdimidaivoiesdmdrezemdeumdrultdu,voiputea
ri aiung.
Dacd imi dai voie, am sd !i-o dau eu'
21
ere

Lorenzo del Valle se uita la prietena sa, care incercai
ajungd la o cutie de pe raftul de sus al bibliotecii. Suiti
scard din lemn, abia putea sI o ating[. Aprivit cu un
eforturile eizadamice, p6nd cAnd a vdntt-o ridicindu-gi
ca s[ pund un picior pe un raft plin cu c6(i gi astfel sd obfi
obiectul dorit. A observat curba ugoarl a pulpelor
ciorapi gi inima i s-a oprit o clipd. Agata fusese
prietena intim[ a surorii lui, Marina gi nu o vdzuse nici
ca pe o fatd adorabil6 gi seducitoare, ci ca pe o
veseld, vioaie 9i plind de via([ dar in momentul acela
plrea o feti{[ poznag6. I-a observat pdrul l6sat liber, care
ajungea pAnI mai jos de talie; nu gtia de ce avea
desfEcut. A urmirit cu privirea migcarea umerilor, care
arcuiau in incercarea de a ajunge la cutie jocul mijlocului
194
cirrete avattajeazd.
Dar Lorenzo a frcut ce ii cerea ea' S-a apropiat de
mica
rcar6 din lemn, cu doar trei trepte 9i Agata gi-a sprijinit
gcnunchiul drept de umdrul lui' Ca sd nu alunece' el a tinut-
o cu bratrele de sub fund, un gest prea intim 9i
nu tocmai
liifesc, dar fErd rea credint5.
-De bund seam6, mon chiot,mereu caufi sd faci lucrurile
rnai anevoioase.
Degetele ei au atins preliosul lemn'
-E a mea!
gi-a
Lorenzoi-a dat drumul qi s-a intors spre u96' Agata
a rlmas
rczemat din nou amAndoud picioarele de scard dar
cu spatele la el pAnd cind, deodatd, o agita[ie a frcut-o s[ se
uite in jos. Prietenul'ei era trdntit la pdmAnt 9i ii singera
195
 ,Aatprzz GzNwz Iunryrn-*tA
collul st6ng al buzei de jos. Cristopher il prrvea cu
: se desfEgurau subochii ei flrd s[ poatl sd le opreasc[.
asasini gi a gtiut ce se petrecuse. Cum indrdznea
[,orcnzo a iegit din bibliotecd cu spatele drept, cu toati
loveasc[?
lloganta neamului sdu gi atunci ea s-a intors inspre
- Cristopher, cere-fi scuze! ('ristopher.
A cobordt cele trei trepte cu o iufeald primejdioas[,
fi Nu poJi sd vorbeqti serios, i-a spus tulburatl. Nu po{i si
in mdini cutia din lemn dar cAnd a ajuns ldngl Loie
lc hafi cu Lorenzo.
acesta deja se ridica gtergdndu_gi cu o batistd
buzardni Niciun b[rbat nu se atinge de ce este al meu gi trdiegte
Agatanu putea sI infeleagl accesul de furie al ensle:
tll povesteasc5.
gi reacfia lui viscerald.L-ainfruntat suplratl
pentru jign lla a inchis ochii auzind acele vorbe care i se pdreau
prietenului ei, care nu merita aga ceva.
plilrunse de o irealitate surprinzdtoare.
- Cum te-ai scuzat tu c6nd ai pdlmuit_o pe lady O Pur gi simplu md ajuta sI iau o cutie, l-a infruntat
a intrebat-o trufag.
lirrioas6.
Ruginea pentru ce se petrecuse la Whitam Hall a
- Un domn nu te-ar fi finut in felul acela neruginat. Ji-ar
culoarea macilor obrajii ei.
li dat el insugi cutia.
- Lorenzo nu m-a jignit nici cu gdndul, lady Agata gi-a mugcat buza, cdci Cristopher avea toati
poate sd spund acelagi lucru? Cristopher a privit_o
incerci tlrcptatea gi era singura vinovatl pentru ce se intimplase.
sI ghiceascl ce gtia despre rela(ia pe care o avusese el
l,orenzo voise tocmai asta dar ea ac(ionase frr[ sl
doamna in trecut qi strllucirea din ochii ei i_a dat
gindeasc6, la fel ca intotdeauna.
Cere-fi scuze! a repetat Agatacu glas hotdr6t. Lorenzo
un prieten foarte drag gi nu voi ingldui sI il jignegti - El nu este vinovat de greqelile mele, a spus cu un fir de
glas. Te rog, sunt singura vinovatd qi nu pot sd ingldui s[-i
atitudinea ta retrogradd.
lirci rdu, nu meritd, Cristopher, te rog, i-a spus sincerl. Prin
Cristopher s-a uitat la celdlalt bdrbat.
ruceste vorbe recuno$tea superioritatea pe care o avea el
- Spune-mi locul qi ora. nsupra spaniolului, dar asta nu a micgorat cdtugi de pufin
Ea gi-a reprimat un geamdt de groazd in{elegdnd
ctr tkrrinfa uriagd de a o sIruta gi pedepsi pe care o sim(ea.
provoca la duel.
i
Noaptea care trecuse ea se dIruise cu o candoare
- Cristopher! a exclamat speriatd. O secundd dupd ar coplegitoare iar in dimineala aceasta se ldsa mAng0iati de
s-a intors spre prietenul ei, cu fa{a schimonositl
rrltul. Credea cd putea sd se joace cu el? 56-l facl sd tdnjeascd
ingrijorare. Lorenzo,logodnicul meu nu vorbegte
serios, tlupd ceva ce credea ingropat pentru totdeauna? Cristopher,
9tii.
lc rog, a stdruit cu glas chinuit. Daci intr-adevdr fi-a plsat de
El a privit-o candid dar nu putea sd lase frrI rdspuns
uc am impdrtdgit azi-noapte,renunld. Lorenzo este un prieten
ofensd.
lirarte iubit qi respectat in familia mea; este fratele pe care
- Muntele Miresei, inzori, i-a rdspuns calm
nrereu mi l-am dorit dar nu am avut norocul sd-l am. in plus,
Agata a crezut ci o sd legine in fafa acelor eveni
logodna noastrl nu este adevdratd, cum bine gtii, nu a comis
196
197
 Aaurzz Gnttwo IwzSre-uA
niciojignire care sd trebuiascd spllatl cu s0nge.
Acest ref'tz a fintuit-o in mijlocul incdpenr.
Ochii lui ardeau c6nd o privea.
incd nu gtii ce am venit sd-Ji ceq i-a spus pe un ton
-Md crezi prost? Logodna noastrl aici este c6t se
pctlant.
de reald gi de aceea nu pot s[ nu
imi ap6r onoarea de lji-a plimbat privirea peste frumoasa bibliotecd din
Este reputa{ia mea in joc.
thtnos, plinl de volume legate in piele, intr-o incercare de
Agata slmtea cd se sufocd auzindu_i judecata.
int0mplase absolut nimic intre Lorenzo gi ea! L_a pri
; sc linigti. Culorile felurite qi pale ale cdrfilor cregteau
lrrirctia colecfiilor. Mereu adorase Los Encinares, ca gi
durere in pupilele negre gi a gtiut c[ nu avea cum sd_l
f priotena Marina. Ce dor ii era de ea, de sfaturile ei in{elepte,
se rlzgdndeasc5.
dc tcnacitatea cu care infrunta greutdlile.
- Blestemat sd fii, tu gi regulile tale absurde! - Ai venit pe jos de la La Alameda?
Nu a aqteptat un rdspuns din partea lui. A iegit
Agata a negat dAnd din cap. Frumoasa ei iapd, dar de la
bibliotecr aidoma unui suflet urmdrit de diavol ca sd-i c
hunicul, pdgtea linigtiti in grajdul fermei. Juan, vdtaful gi
pe vdrul Carlos de Lucena. Trebuia sd impiedice
un ornul de incredere al lui Lorenzo se ardta intotdeauna atent
Apoi, ii va sparge capul englezului.
1i binevoitor cu musafirii neagtepta{i.
- Cum pot sd te conving? l-a intrebat in goapt5.
Cu cdt avea mai mare nevoie de bunicul gi de v5rul
ei, MoqtenitorulZambrei a privit-o cu o strllucire intensd in
atdt erau mai departe de ea. Niciunul dintre ei nu se
afla rrchi, care a frcut-o sI se infioare pref de o clipd.
La Alameda. Verii ei, Manuel gi Ram6n i_au spus,
plecaseri la c6rdoba la cdderea serii gi cd se vor intoarcr - Cineva trebuie s[-i scoatl fumurile din cap racului [luia
lrrg6mfat.
doua zi seara. De aceea nu o agteptase nimeni acasd
noa Tonul lui disprefuitor cind a vorbit despre Cristopher a
trecutd, cdnd s-a intors de la pdr6u cu Cristopher. Cona
rlcranjat-o foarte tare.
intunecat gi tdcut i se pdruse o binecuvdntare pentru
-- incearcd sI-gi apere onoarea. O fapta bund qi eroicd.
am0ndoi erau ciufulifi $i pdtati de iarb[ gi pdm6nt.
bunicul sau Carlos ar fi fost acolo, ar fi avut o - Credeam c-o apIr6 pe-ata, i-a rlspuns el cu un anume
rlispre(. Mi-a aruncat o provocare pe care nu pot s-o
problemi sd se explice.
nosocotesc, nu egti in stare sd infelegi?
Agata a urcat cele trei trepte ale casei gi a trecut
Ei ii venea sd blesteme de neputinfd. Amdndoi barbafii
hotdr6ti. Interiorul de la Los Encinares erala fel de
e crau incdpdlAnafi gi meritau toate gi fiecare dintre blestemele
gi de maiestuos ca gi fafada. A clipit de mai
multe ori ca l)c care le rostea in gdnd.
se obignuiascd cu intunericul din vestibul in vreme
mergea cu pas hotdr6t spre birou. Majordomul i_a luat - Unul dintre voi trebuie s[ renunfe la atitudinea
razboinicS, a spus ea neluindu-gi ochii de pe chipul lui.
de cildtorie. Lorenzo st[tea in spatele birourui; deschi
Se apropia foarte incet de prietenul siu gi el s-a ridicat in
nigte scrisori. Auzind pagii, a ridicat chipul gi a privit_o.
sfhrgit de la biroul uriag, ca sd vind in fafa ei.
- Rdspunsul meu este nu. - Ei bine, acesta nu va fi Lorenzo del \rblle. Onoarea md
r98
t99
 ,4rutrlz GrNrvn
impiedicS. Nu gtia ce vorbe sI foloseascd
convinge. Nici englezului nu ii inglduia onoarea sd
inapoi din provocarea aruncatd. Du-te acasd, se face
a sfrtuit-o pe un ton afecfuos. Juan te va insoJi la in
la La Alameda.
- Nu pot sI te conving? l-a intrebat plinl de n[dejde
refuzul lui a frcut-o sd bombdne o injurdturd care
scandalizat pe orice bdrbat mai pufin obignuit cu fi
ndvalnicd. Lorenzo a vnrt sd se intoarci la birou, convi
Agata va pleca frrd nicio replicI in plus dar a fost o
greqeal5 s-o subestimeze.Eaa murmurat o rugdciune inai
de a-i sparge in cap o vazd, de o valoare neprefuit[, pe
o luase de pe o misu{5, foarte aproape de unde
Lorenzo s-a intors rm pic si se uite la ea, cu desivdrgire
O secundi dupd aceea, a cdzut pe covor, in nesim
Iart5-md, prietene, dar nu puteam ingddui sd te omoare.
Agatas-a aplecat asupra lui 9i i-a luat pulsul la gltt; o
dupd aceea, a controlat locul unde il lovise qi avdzut
fEcuse o t5ietur5 micd in pielea capului. Durerea lui de
va fi considerabild cdnd se vatrezi, dar s-a convins pe
insdgi cd nu conta un cucui cdnd era vorba de salvarea
vie(i.
25
Durerea era de nesuportat. Lorenzo abia a deschis
gi a observat cd intunericul nu il deranja atdt cdt crezuse
inceput. Simfea in gurl un gust amar gi a inghilit de
multe ori ca sd-gi atenueze uscdciunea din g6t dar pentru
200
IunWz-uA
n izbutit, a hotdrit sI se dea jos din pat ca si se ducd dup[
pahar cu ap6. Lumina zorilor se strecura prin perdelele
tlanteld gi cAnd a vrut sd se ridice, ochii i-au dat de silueta
i, care dormea pe un fotoliu, l6ngd focul stins. finea
ioarele pe fotoliu gi capul tezemat de mdnd. Pe dat[ gi-a
intit totul. il lovise in cap! Cu o afurisitd de vazd. Cind a
rcat sd se ridice, a gemut de durerea sfAqietoare care i-a
icnit in timple. lt'gata a deschis iute ochii auzindu-I.
Cum te sim(i? l-a intrebat foarte ingrijoratd'
Tu mi-ai fEcut asta? Mi-ai spart o vazdin cap? Mi se
'c de necreztt, a murmurat nevenindu-i sI cread[ ce
lie use prietena lui.
Nu aveam incotro, a rdspuns mdhnita'
lar eu pesemne sunt prost de dau in gropi.
lla a oftat grozav de intristat[ de tonul lui jignit. Lorenzo
tt va ierta foarte greu.
incercam sd evit un dezastru, a spus intr-o incercare de
n';i justifica fapta nechibzuitd.
$i de-asta m-ai lovit pe mine gi nu pe intepatul tdu de
cnglez? Foarte frumos, dtagd, foarte frumos, a spus
hut.iocoritor gi jignit p0nd in mlduva oaselor.
'Nu voiam s[-1i fac[ rdu, i-a mlrturisit pe un ton spigit'
AtAfia incredere in iscusinJa mea md copleqeqte, a
rcplicat el dezamdgit.
- Te-ar fi omor6t, Lotenzo, gi eu nu a9 fi putut trli cu vina t11
eri am ingdduit asta.
- Spre qtiin{a ta, daca ag fi avut prilejul, nu md gdndeam
il
si trag in inima lui englezeascd, ci doar in trufia lui. I
- El !i-ar fi fdcut mult rdu, i-a spus in goaptS. Nu-l cunogti
lir fel de bine ca mine. I
- in privinJa asta suntem de acord, a spus cu glas mdndru'
('Lrm ai ajuns in odaia mea? a vrut sd afle, deqi b[nuia
riisPunsul'
2or
 ,Arutrlz GBttow
- M-a ajutat Juan. L-am cdutat gi i_am spus c[ ai a
accident. Din fericire , tatdl tdu nu se afld la Los Encit
- I-ai spus cI feasta mea a cdutat dinadins vaza?
astfel pdrea absurd gi de necrezut, s-agindit ea
dar
pusese nicio intrebare. Se mdrginise sd_gi
ducl ge
inc[perile personale gi sd porunceascI unor slujince
sE
cioburile vazei. Dacd, tata ar fi la fermd, ai avea o
problemd.
Lorenzo se referea la faptul cd petrecuse o parte
noapte in odaia lui dar Agata a in{eles cu totul altcel
qenfi cd domnul conte deZambranu i_ar fi
ingdduit o
reprobabild impotriva intAiului lui nlscut.
- Oricum fi-ag fi sparl.vazain cap, a rdspuns hotdr0tr
Lorcnzo a izbucnit in rAs gi fEcdnd asta, o durere
strlbdtut craniul. A ridicat m6na ca sd o ducd la
dureroasl gi afunci a observat tdietura pe care o avea
in
- Mi se pare de neinchipuit c6 m_ai rdnit.
- E cusutd deja, abiadacd ifi va rdmAne o cicatrice
-A$a ai fructificat gederea ta la paris; md bucur.
-Tata zice cd, neavdnd s6nge nobil, trebuie sd dau
tumurd viefii mele, iar studiile erau cea mai bund
al
trebuie sd-i mulgumesc lui Bonaparte pentru egalitatea
$anse. Cu zeci de ani in urmd, o femeie nu ar fi izbutjt.
aceea md simt norocoasd.
Era adevdrat, sub conducerea lui Napoleon, F
cdqtigase multe lucruri pe care alte
fari nu le aveau.
titlu, draga mea, ci simfdmi
din i e din bund credin(d.
t.
- De aceea mi-a spart o vazd,in cap.
- Tiebuie s[-1i mdrturisesc un lucru de care md
foarte mult.
- $i care presimt cd nu-mi vapld,ceadefel.
I
202
t
Iwn;rr-*tA
(lristopher nu este logodnicul meu. Este un agent al
ei engleze insircinat cu o misiune in Spanra.
N-avea sd uite toatdvia[a expresia comicd de pe chipul
tlar s-a strlduit si nu r0dd, din considerafie pentru el.
:nzo nu gtia dac[ s-o creadd sau nu. Din atitudinea
czului ardta limpede c[ vorbele spuse de ea in acel
nont nu erau intemeiate.
Eu am primit o loviturd in cap, dar tu Ji-ai pierdut
;ata. A, nu, ce prost sunt, femeile nu au judecat5, a
rrgat ca s-o supere, dar ea nu a dat atenfie in(epdturii.
Este antrenat si ucidd, de aceea nu puteam ingddui s6
tltrelezi cu el. Lorenzo a oftat cu ochii inchiqi. Stdtea in
, ling[ prietena lui, care era agezatd pe fotoliul din
l;rrrrpiere, dar distan(a care ii desp[r{ea i se plrea tot mai
llrrrpcde. S-a ridicat gi a suferit o uqoar[ ame(eal6. Din
fclicire, era incl imbricat cu hainele de cdl6rie, fiindcd avea
Itcvoie sd ia aer curat de indatd. Nu mI asculli. Lorenzo!
lixclamafia ei i-a rdsunat in urechi ca un fiuit.
Sunt prea furios ca s[ mai r[mdn in aceeagi incipere cu
lirrc flrd sd-ti sucesc g6tul. A fEcut doi pagi pAnI la gifonier
crr sir ia o cdmagd curatS. Agatal-a privit surprinsd. Agteaptl-
ni in bibliotec[. Voi veni de indatd ce voi cdpdta o infi(igare
rlcccnti.
Eal-aprivit cu tristete. ii spusese cea mai mare taind din
vrafa ei gi el se purta de parcd tocmai s-ar fi trezit dupd un I
rornn odihnitor.
- imi pare r6u cI l-am impiedicat pe Cristopher s51i dea
lccfia de care frrd indoiald ai nevoie, i-a spus cu o
strdmb5turd copildroasd care nu l-a tulburat cAtugi de pufin.
Dar urm[toarele lui vorbe au pus-o intr-o mare il
rrrcurcdturd emoJionall, pe care nu o anticipase. I
- Ai impiedicat un duel azi, mon chiot, dar vei putea sd o
laci gi m6ine?
203
 Arutrru GnNnn
Ritmul pagilor ei in biblioteca inchisd o amefea gi,
era adevirat cd impiedicase duelul din dimineafa aceea,
va putea s[ facd acelagi lucru in zilele urm[toare? T
sd-l conving[ pe Lorenzo si renunfe la atitudi
rdzbundtoare. Agata s-a mustrat; cel care flutura
ca pe un stindard era chiar vinovatul pentru lipsa ei de
Cristopher Beresford.
Pagii prietenului ei in vestibulul amplu au rdsun
putere in tdcerea diminefii de parcd ar fi fost o ndlucS.
intors spre el.
- Vrei un pahar de coniac? a intrebat Lorenzo.
Ea a refiyat cu un gest al capului.
- Este prea devreme pentru alcool, chiar qi pentru
unui conte, a comentat.
- Este o mlsurd de protecfie. Cred cd nu-mi va pl6c
voi auzi, sau mI ingel? Agatal-avdzutindreptindu-se
masa pe care se aflau paharele qi bluturile. Aprivit in
cum igi punea un pahar de vin gi migbarile incete cu ca
finea gi se apropia drept de ea. Te rog, ia loc, a spus
Seriozitatea lui i-a provocat un fior pe qira spinirii, dar
supus cu iuJeald gi a luat loc chiar in fala lui, cu spatele
divanul din piele maron. Acum, incepe cu inceputul,
cerut cu glas ingdduitor.
Agata gi-a inceput povestirea cu poticniri dar neocoli
niciun am[nunt. Lorenzo o asculta cu mare atenfie, fErd
intrerup5. C6nd ea gi-a sfdrgit povestea, s-a l[sat o
stdnjenitoare intre ei, gi inci uitase sd ii vorbeascd des
intdlnirea amoroasi cu englezul, din noaptea trecutd.
- De aceea am nevoie de ajutorul tdu, i-a spus in final.
Lorenzo gi-a bdut dintr-o inghilitura vinul qi a inc
ochii; durerea de cap persista.
- Cum ai fost in stare sd-l ingeli pe bunicul t[u? Mi
204
t
IwWn-uA
t'tlc necrezut c[ te-ai pretat la farsa asta'
Scopul scuzd mijloacele; i-a rdspuns' dar
cu o umbrd
dr,ttrtloial[.
(.arlosdeLucenanuesteuntrddItor,aSpuSdelValle.
l.a t'el cred 9i eu.
l-aibdgatin casa ta chiar pe lup'
Atunci, poate cf,
Agata nu se sim{ea in stare sd ia in calcul
aceast[
totul'
p,rrhilitate, era foafte speriatd 9i nesiguri de
Md tem pentru viala bunicului 9i vdrului meu'
qi cred in el' Se
|'trstopher gi-a dat cuvintul c L m[ va ajuta
I
llLi rrici ca sd descopere o conspiralie'
Atunci, dragdprietend, nu ai nevoie de mine'
pentru
Slptamina viitoare vom merge la C6rdoba
I trrr:ilc ain Vtui qi tu ai putea fi de mare ajutor'
('red ci qtiu unde bati qi nu-mi place incotro incerci sd
ttrri tlttci.
unor clne
Zambraeste locul potrivit pentru organrzatea
Irr t'rrre ar urrna sa fie invitafi
c6{iva englezi recomanda{i de
Lorenzo
I rrstopher. Astfel, am putea sd str6ngem cercul'
bunicul nu
r rr gandit cd ideea Agaiei putea fi bun6' $tii ca
nrt' trecere printre *Ulfi cordobezi'
dar tat[l tdu da'
r\lrrtit-m[, Lorenzo! l-a rugat cu glas intretiiat'
N-ag vrea s[-l imPlic Pe tata'
De bund seam6, s-a grdbit ea sd afirme'
Cum il vom convinge Pe Carlos?
Agata s-a gindit pre! de citeva clipe'
Cordoba qi
V6rul meu urAqie protocolul cAnd se afl6 in
rlt' obicei fuge de dineuri qi reuniuni dar
nu va refuza sd
itri prefuieqte 9i admird prea
;rrrrticipe p. rrrru delaZambra'
rrrrrlt familia ca sd o supere'
s6-l
l'll s-a gdndit c[ nu trebuia s[ se mai str[duiascd
Molidre'
,',,nving[."in minte i-a venit imaginea lui Andr6
r echiul secretar la tatSlui siu'
Escrocase mai mulli oameni
205
Aarurru Gnttew IwWe-*tA
casd 9i printre
de afaceri cordobezi qi sedusese fete de miritatr nU* a*e putuse sd fac[ cercetdri prin
sau
principalul fir pe care trebuia s[-l urmlreascd. Dupd rurile lui Carlos ca sd afle de presupusa lui vinovd(ie
ita nevinovdfie. PtezenTi seducdtoare a Agatei
ii
lui cunogtinfe, se intorsese in C6rdoba.
ga judecata. Nuputea s-o indepdrt:': q" eanlri]e fli
- \bm face un plan de ac{iune credibil. ei' O avea in sdnge'
Agata a oftat recuno sc dto are. iuur. fup,.fe ii erau dedicate persoanei
O cau{i Pe nePoata mea?
ajungea la bolta
- Numele care trebuie incluse pe lista oaspe(ilor intrebarea lui Gin6s l-a oprit cdnd tocmai
urmltoarele: Claude Benoit, Adolphe Basile 9i Ri nspre bibliotecd-
Moore, dacl este in Cordoba. Ultima oarl cdnd l-am N-am v6zut-o de ieri dupd-amiazd' i'a spus ca o

era in Anglia, dar inclin si cred c[ acum se afld in plicalie la graba sa.
- \A trebui sd fac unele cercetlri in privinfa asta. Ilarbatul l-a scrutat cu atenfie'
Los Encino'"t',Dl
Lorenzo a re(inut numele. Va cduta o modalitate $i-a petrecut ultimele ore la pe deplin'
!
include printre oaspefi, dacd va da de ei. nicul ii daduse vestea ca sd-l supere, a izbutit
lui Cristopher s-au
ilu, ," va intoarce diseardla cin6' Ndrile
lui'
;lii; u*irrarr-t. Agatanu putea sd fie in casa rivalului
qi s-a indreptat
iti ia", oare joc ae etf A flcut drumul inapoi
cntre incdperile lui' Nepoata mea
nu este pentru dumneata'
26 ntcule!Vlrbele lui Gin6s de Lucena l-au lintuit
in dalele
in inim6'
cu(ii 9i le-a simlit ca pe nigte lovituri date drept
S-a uitat pdtrunzdtor la bdrbatul
care ii susfinea privirea cu
Cristopher clocotea de furie. Fusese ldsat baltd pe trrindrie. Aga erau spaniolii' Nobili
ingAmfali care credeau
de onoare de citre un bdrbat nedemn gi fErd cuv6nt. cri sunt fdcu(i dintr-un lut mai bun
decit restul muritorilor'
( iin6s nu eraun barbat atr[gdtor dar impundtor
da, qi emana
caute un martor care s[-l asiste la duel fusese o
ecva atit de sdlbatic ai elementar ce
anevoioasl dar, slavd Domnului, unul dintre ziliei
toate sforfdrile
ai nevoie de
in cele din urmi in schimbul unei insemnate sume de civiliza(iei nu izbutiserd sI gteargd' Dumneata
lar acum igi cduta logodnica gi n-o glsea nici in casd, ni o domniqoard de rangul dumitale'
imprejurimi. Din dupd-amiaza de dinainte n-o mai Cristopher a mi]it ochii albaqtri ca sd-gi ascundd
pref de o clip['
pe Agata gi credea cd era inc[ supdratd pe el fiindcd str6lucirea de furie care l-a ndpddit
anulase duelul cu mogtenitorul Zambra. Dar, fir-ar sd $i de ce fel de bdrbat ate nevoie
De don
nepoata
Lorenzo
incl plstra in minte imaginea lui Lorenzo imbrd(i rlumneavoastrd? l-a intrebat cu glas
rece'
mdncdnd-o din ochi. Iar el nu putea sd lase un tlolValle, Poate?
o scanteie de nedumerire a strdlucit in
ochii spaniolului
afront nepedepsit. A continuat sd strdbat[ curfile
bunic visa la
comunicau intre ele, incercind sd dea de ea. gi a gtiut cd nu greqise (inta' Aqadar, ambiliosul
207
206
,Lrutnz GzNsw Iunrsre-uA
un conte pentru nepoata lui. La*to.ilor lui o duritate deloc previzibil[. Venili cu

- De bun[ seamd, baiatul acela ar face-o foarte fe rc sd bem un Pahar, i-a sPus.
Cristopher a scrdgnit din din{i. ('ristopher s-a gindit pre! de o secundd dar nu a scdpat
de Stat
- Titlul meu de marchiz vi se pare prea pufin? lc'iul dL a sta de vorbd cu consilierul secretarului
unui chip
infruntat, incercdnd s[-gi stdp6neascd tonul, dar nei ,,iiol. S" afla in Spania cu o misiune, in pofida
Risul lui Gin6s l-a scos de tot din minfi. dc ing.t qi a unor ochi de
diavol' L-a urmat in t[cere cu pa$l
a umplut
- Chiar ai crenfi cd vorbeam despre titluri?Ah, ior,i,'itl il *ari. Carlos l-a condus in bibliotec['
multe de invlJat. tl,rrirpahare cu lichidul auriu 9i l-a poftit sd ia loc intr-unul
tlitrtre confortabilele fotolii'
- O iubesc pe nepoata dumneavoastr[, i-a mirturisit
anume tulburare, gi am de gind s-o fac sofia mea. Mulfumesc.
Bdrbatul l-a fulgerat cu ochii lui negri intr-un fel V6bucuralidegedereadumneavoastrdaici?l-aintrebat
infiorat. polrticos.
- \h veni momentul in care vei dovedi acest lucru gi inv[f lucruri interesante, i-a rdspuns pe acelaqi ton
vedea atunci cdt de mult o iubegti. tlctaqat.
Amdndoi au rdmas t[cufi, privindu-se unul pe C6rdobaestefoartefrumoas[,curindveJiputeas-o
vctlc[i. Vom merge acolo sdptlmina viitoare'
Crucile din
Cristopher nu cunogtea semnificatia declaraliei mis
Miri este momentul care imi place cel mai
mult in orag.
a spaniolului.
intreb[rile care ii
Unchiule! Glasul puternic al lui Carlos l-a frcut
- Cristopher a inceput s6-9i formuleze
expulzeze aerului pe care il refinuse. Abia dacd iqi Ilcceau prin arlos de Lucena'
seama de antipatia pe care o reflectau ochii bdtrdnului Pdrin{ii sc, don Carlos?

Gin6s nu clipea, nici nu gi-a schimbat pozilia. Acesta a Pe gdt, flrd s6-i rdsPund[
provocare pe care a luat-o ca atare. Te cdutam, a ap5 trrrcdiat. Dupd o tdcere indelungatd, i-a spus:
Tata a murit in bdtdlia de la Bail6n, lupta aldturi
de
probleml la grajduri. Cristopher $i-a destins - cind l-am
indeajuns ca s[-gi intoarcd fala cdtre vdrul logodnicei gcneralul Castaflos. Aveam doar treisprezece ani
Carlos era imbrdcat informal qi acest lucru l-a frcut sI piordut.
pret de o secundl duelul verbal gi vizual avut cu Gin6s - imi pare rdu. Trebuie sd fi fost foarte greu pentru
Lucena. Spre surprinderea lui, bltrdnul a pdr[sit curtea rlumneavoastrd.
s5-i rdspundd nepotului, care a ridicat o sprdncean5, - Mama a murit la scurt timp dupi aceea 9i dintr-odatd
irrn r6mas orfan 9i in grija celor doi unchi ai
mei' Gin6s 9i
mirat de atitudinea lui. Iertafi-I, i-a spus deodatl. Nu i-a pi
prea bine logodna singurei nepoate cu un strlin. liugenia. Le datorez tot ceea ce sunt'
bitilie 9i acolo a
Cristopher nu ?l asculta; l-a privit cu chipul senin. Carlos - futat meu, John a fost rdnit in aceeaqi surorii mele
un bdrbat destul de inalt, cu o conformafie zveltS gi cunoscut-o pe In6s de Velasco y Duero, mama
inchis la culoare, precum cdrbunele stins. Profilul vitrege, Aurora.
209
208
 rzz GpNzw Iwn;rn-uA
Qarlos a bdut dintr-o inghilitura confinutuI irtca de conqtiinti, pentru a alege conform
l..u lirut p. o m[suf5 din col1. Cristopher incd nu vingerilor lor.
drntr-al lui.
li adevdrat cd atitudinea monarhiei spaniole impiedicd
--
Aq fi luptat alaturi de el, dacd a9 fi awt v0rsta rcsul rapid, a subliniat Cristopher gAnditor.
a sP\s deodatd
Carlos, care luase o expresie me Nici regele Fernando, nici fratele lui, Carlos, nu sunt
-
Unele dintre ideile lui Bonaparte nu s-au dovedit i(i pentru schimbarea grabnicd de care are nevoie
nechibzuite. dupd cum
afirmd cei care se pricep, a rriir, a fost de acord de Lucena cu glas goptit. Sunt prea
utlstoph", dinadins.
;ti ca sd le pese de popor.
- Felul in care le-a pus in practicd a fost gregit, nu ('rrrlos de Lucena tocmai recunoscuse, prin afirmafiile
s tdtbtrm celdlalt
1l

tintuindu-l cu privirea. cii trddase coroana spaniold. Cristopher l-a privit intens
,,\cmai mi-a slrvit pe o tavd de argint motivul spaniolul avea ochii alintiti intr-un coll al inciperii,
I

s-a SQndit el.

irtclu-se la lucruri pe care nu le impdrfea cu nimeni. I

l\ji ('ristopher a regretat rlspunsurile ob{inute. Agata il

uso cu dinlii pe virul ei. Dar acum trebuia sd caute
zi ;i nu doar cdteva vorbe.
I

TUJ:"a qi va marca un moment de cotitura in

tstons, chiar dacd nu rrii rrecunoagtem
viitii
vv urrv4g (It(Jal g(1.
tvtu valoarea.
_\-
inteleg prea bine la ce vd referifi.
^'\,
Dut
v

27 li;
Crirtophlr gtia, numai cd nu voia se recu
r _ - Revolulia francezd a insemnat progresul
'lu"-:=i, fie ei de neam nobil sau nu, a continuat C Apirta a inchis uga odlii qi s-a rezemat de lemnul masiv.
glas titbtit. S-a abolit monarhia absolutistd, putr Itrt'his ochii 9i a inghifit nodul pe care il simlea in gdt.
care c\iruia
poporul. S-a pus frAu privilegiilor ari trnrbra din incdpere a fEcut-o s[ meargd spre lampa de
i."^'"!,ri. iristopher asculta in tlcere. proprietdfi ('ir s-o aprind6. FlcAnd asta, o fAgie de lumind galbeni a

'?l1.Tlfu, 9i s-a introdus principiul impi4irii echit I odaia umplind-o de cdldur[ gi a indemnat-o si-gi dea
Pl5{ii iqpozitelor. lrrpa de cilItorie gi s-o lase la picioarele patului. Nu
.- P*. nu era nevoie de o revolufie ca sd se atingtr lrsc de fdcut asta c0nd o tuse bdrblteascd a fEcut-o sd
feluri, \ rispuns el in cele din urmd cu o und[ de indc e.
glas. ('r'istopher! Logodnicul ei stdtea pe Bisellium, un scaun
t1t, or a schilat un zdmbet precaut. lc irralt, drept gi cu loc pentru doud persoane; originea sa
P.\ncipiile iibertdlii de expresie ii duc pe tornand gi era cea mai valoroasd piesd pe care o avea.
^.
210^-
2tt
 ,Arutrtu Grxtw
IunnSru-tttA
Fusese un dar de ra vdrur cu.@ l.: indoiai cumva de iscusinfa mea in duel?
pentru ea. in odaia Agatei era decorata
cu mobila in lllestemate sa-!i fie egoul masculin qi arogan{a! a bombdnit
roman. incdperea avea gi o curte proprie
cu fdntdnd gi prnlrc din(i. Sa se lupte cu doi bdrbali care se credeau
multe sculpturi, intre ele Saturn, irpit..
qi Ianus, ca gi Itrtrrrclriparea iscusinleiin mAnuirea armelor o sleia de puteri.
dafin, mai mulfi chiparoqi gi tufe de
iasomie gi tran lh'l Valle este cel mai bun trdgdtor din toatd Cordoba, l-a
,,un:u era intr-adevdr spectaculoasd. Si afle
gusturile Irrllrin(at cu un soi de mdndrie. Precizia lui este extraordinar de
ale Agatei in materie de istorie ?l
nedumerise pe Crist $ltt'rrcc.
Logodnica lui era o cutie cu surprize.
M_ai speriat de n lriccare vorbi a ei il ldcea s[ simt[ o furie care nu micgora
l-a mustrat.
llrr,ozitatea pe care o vedea in adorabilul ei trup. Purta aceeaqi
- Un decor foarte neobignuit pentru o fermd span trrclric ca in dup[-amiaza de dinainte, cind s-au certat aprig gi
I
I
Cristopher se referea la diversele tablouri
qi obiecte rlorirrfa a pus stdpdnire pe el l[sAndu-l fErd puterea sd
apartamentul ei. Este surprinzdtor
sd descopar cd rcrrc(ioneze. Membrul i s-a umtlat cu o dorinfi pe oare nu o
colec{ionar5.
rlirpinea.
- Ador cultura romand, tot ce ne_au lisat rnogtenire Agata a licut gov[itoare doi parsi inspre curte, dar s-a
binele pe care l-au fEcut omenirii, i_a
rdspuns cu un zdmt oprit chiar in prag; uqile erau deschise larg gi mirosul de
care nu l-a pacalit defel. Nu poli
sd stai in incdperile rusomie incepea sd umple odaia cu o aroma dulceagd.
particulare.
( rrstopher era imbrdcat foarte neglijent, flra hain[ gi batista;
Privirea lui Cristopher la comentariul ei i_a s irvcir vesta descheiat[ gi minecile camdgii de in sumese pe
stomacul. Dacd o mai privea aga, o
si cadd in fund. nrlcbra{ele puternice. Nu purta pantofi, ci cizme de calarie
- uunicul tdu gi v[ru] Carlos au plecat Ia C6rdoba. gi
g.rdhit cdldtoria ca sd aranj lrrrrrii la genunchi gi, pentru prirna oari, pe incdl{dmintea lui
pentru sosirea noas rc vcdeau urme de praf. Dar aparenta lui senindtate o agita
"r" "urueia
Agata gi-a muqcat buza, fiindcd
foarte ciudat. r ,,r rnai mult. Agata prefera s5-i infrunte mai degrabd
Lucena era mereu pregltitl pentru
familie, dar n_a zis ni ,,rrprirarea decit acea rdceald lipsit[ de pasiune.
Iar verii Manuel qi Ram6n nu se vor
intoarce p6nd la noa Cum ai izbutit?
- \,brbele tale sund ca o amenin{are, i_a spus ea. Nu a fost nevoie sd fie mai l5muritor cu intrebarea. Ea
- Ai putea sd le iei ca pe o intimidare dacd, aifEcut ce, ,,lra cd se referea la felul cum il impiedicase pe prietenul ei
care sd merite represalii.
.,ir se prezinte la duel. Agata a qov6it dacd sd-i spunf,
Agata nu se sim(ea in stare sd faca
un pas intr_o direcJ rrrlcvdrul sau o minciund miloasi dar au cAgtigat remuqcirile
sau alta.
l)c care le sim(ea.
sd md pedepsegti pentru ci
^Vrei {i_am salvat via\a? I I-am spart o vazd in cap gi l-am l[sat in nesim]ire.
Cristopher nu se indoise niciun moment.
$tia cd Agutu ,o Ncdumerirea a fEcut ca sprdncenele lui Cristopher s[ se
afla in spatele absenlei lui Lorenzo
del Valle la duel]dar r idice gi gura i s-a str0mbat cu neincredere. Lorenzo md va
infuria s-o aud[ de pe buzele ei.
rcrta foarte greu, a adiugat rrihniti. Este cel mai bun prieten
212
213
 ,4nterru Gnrrw
Iuazgre-uA
pe care poate sd_l aibd cineva.
htrrrntc de orice, sunt un domn care nu fuge de
O femeie nu poate si aiba drept cel mai
.bdrbat.
- bun 6,rponsabilit[{ile sale.
I'iird indoiali c[ el gdndea in altd limb6, cdci nu era in
- Uita-te in jurul tIu, Cristopher! \,bzi multe femei rlrrrc sd-l in{eleag[ sau sd-i aprecieze vorbele. ,,Domn? Mai
Alameda'l Ferma e departe de totul, in
afarl de rh'Hrabd un dobitoc ai un g[gau(d", gi-a spus plind de furie.
Encinrtres gi de moqia yilchez. S[ am prietene
este aprot f ,t. liccare dat[ cind vorbea despre responsabiliteti, ii zgirria
cu neputinf[. Iar prietenia este pentru
spanioli ceva la fel xrrztrl. Era foarte congtientd de prdpastia sociald care ii
lmporrant gi de trebuincios ca gi familia.
th'spar(ea. El era un nobil!
Plingerea sunase sincerd gi emolionatd
dar el abia pr Dacd vrei sI m[ faci sd md simt prost, izbutegti, l-a
sd dea atenfie vorbelor ei; era pe deolin
consrienr Irrr rst rat imbufnat5. MulEumesc mult!
migcarea inceatd a mdinilor,
M6 repet, nu-l vei revedea pe del \Alle sau va trebui sd
parfumul trupului ei, care il in
ru rpo rte consecinf ele.
s5-gi recapete st6p0nirea de sin
$i care ar fi acestea? l-a intrebat indrdzneald.
- Nu-l vei revedea pe del \Alle. Vrei o dovad6? i-a rdspuns el cu altd intrebare. Agata a
Dacd ar fi pdlmuit-o, Agatanu ar fi
fost mai |lcut precautd un pas inapoi. Cristopher a izbucnit intr-un
- Hm! Nu vorbeqti serios, a rdspuns cu ochii ca Irohot de rds lipsit de veselie, care i-a frcut pdrul mdciuc[ gi
pumnale. Nu ai cdderea si_mi interzicia$a
ceva. r rr ridicat in toatd indlfimea lui ca s-o intimideze. Afrcut
- Crede-md, Geta, vorbesc foarte serios. rrrr singur pas, rdmindnd la cAliva centimetri de ea. Mirogi a
- Cu ce drept te crezi judecdtorul vie{ii mele? l_a i cl! a infruntat-o cu ochi de gheafa. Iar 6sta este un afront pe
pe un ton sec, neobignuit la ea.
$i mI numesc Agata, liu'c nu pot sd-l uit. ,,De bund seamd cI miros caLorenzo!",
rostegti bine numele.
)r rl spus Agataintristatd; mirosea a parfumul prietenului ei
- Ca logodnic al tdu..., a inceput dar ea l_a intrerupt: pe rrtru c[ ii linuse capul in poal[ cit i-a cusut rana pe care
- Ca presupzs logodnic, poate vrei sd spui. r o fEcuse chiar ea. Deodatd, Cristopher i-a sfAgiat cu un
A_intlrit vorba presupus cu un ton pedant care
_ ai rirrgur gest pieptarul rochiei gi a mototolit in mdini
sd-l deranjeze.
rnrrterialul fin, inainte si-l arunce la picioarele patului cu un
- Iaragi te ingeli, domniqoard Martin. Din chiar mo. rlczgust adAnc. Partea de jos a rochiei, in lipsa susfinerii pe
in care m-ai prezentat drept logodnicul tdu,
ai fEcut ,'rrrc i-o dddea pieptarul, i-a cdzut la picioare. A rdmas doar
adevdratd, aceastd legaturd. Iar
consumarea ei tru rrr camizolul transparent gi in jupon dar nu qi-a acoperit
mdreqte dreptul meu asupra ta. Nu
se sim{ea in stare sd
inleleagd atitudinea. Ea fusese de acord lloliciunea, era prea uluitd ca sd poatd reacliona in fafa
cu farsa cu un sc( rrlacului brutal asupra hainelor ei. Suntem chit, i-a spus el
f_oarte limpede: sd-qi salveze
vdrul de o posibild conspiral l;rrl ca zdmbetul sd i se gteargd de pe buzele fine gi bine
Se ddruise lui fiindc5 il iubea, chiar
daca gtia cd ru prt"u tlcsenate. O rochie pentru zece batiste este un pre( cinstit.
agtepte nimic in schimb. gi_apoi,
nu poJi sa udi ca, Dar s-a cdit de gestul lui nechibzuit fiindcd nu se gindise
214
215
 IwrSre-*rA
,4rutrlz GeNrvr t'otttoar[ lungd rr.rn*""s6' Cristopher
a sdrutat-o dulce
Ir
la urmirile acestuia. SAnii ei se vedeau limpede sub t
extaziatde gustul-ei' A trebuit tU *T:"i:
1r ,,nt"turgut ,
find de in, urcau gi coborau in ritm grabit. Aureolele descheia c[maga' Dacd ea
trrrrilrile la stdruinfa ei de a-i
b[teau joc de el, care a sim(it o dorintl atdt de puternic[ s-o ia dintr-o datd' 9i nu voia
lorrtinua acel joc frenetic avea
i-a l6sat de ales' igi
r0 lic gr[bit, ci tandrir. iu' Xgatanu
ii ardea m[runtaiele.
- Blestemat sd fii! l-a insultat ea furioasd. seducdtor qi se unduia in
rttlica loldurile intr-un fel foarte
- Blestematl sa fii tu gi frumusetrea ta provoca ln(rr Iui incit murea s-o penetreze'
infruntat-o el inainte s-o prindi de bra{e qi s-o s5rute cand i-a simfit
Sirutul o l[sa ldrd rdsuflare, o devora. $i
patimd care ii sfredelea p0ntecul cu nigte sdgefi ce 16sau
y,ul'r pe g6t, un geamdt i-a scipat
involuntar de pe bluze'
i ,, otap', cu limba in ureche ca s-o sdrute din nou
rdsuflare. Dar Agata nu s-a opus, cum se aqteptase. El cu
incredea in refuzul ei, care s5-i opreascd dorinfa lascivl cerul gurii'
lrrtcrrsitate; il voia in gura ei, mingAindu-i
care i-o trezea doar privindu-l dar ea ii intorcea sdrutul a infeles nevoia ei 9i i-a
trrlirrfuindu-qi limba de a ei iar el
ardoare care il paraliza. Agata simfea ci plutegte pe un cd se topea' cd atdea
ir',l.plinit supus dorin{a' Agata sim{ea
de suplrare care contribuise la impingerea desfriului mdngflie'
irrprt lui"ar" gtia exacice locuri s[ sdrute 9i sd
pdnd la limite nebinuite. incordarea gi teama din ulti ',,,t', pe trupul ei fierbinte'
Mirra lui Cristopher se plimba in voie
ceasuri lucrau impotriva ei, ca s6-i creascd dorinJa
cirrc ii rdspundea cu o adevdrat[ descdtuqare'
imbr[(iqdrile lui Cristopher. I-a intors s[rutul cu nevinov Sunt nebun duP[ tine!
gi candoare desdvdrgitd. Deodat[, el a t0rit-o gi a trdntit-o
Ila continua s[-i sdrute barbia 9i s6-i
mangiie stomacul
spate pe perna moale din pene gi i-a ridicat m6inile
rrclcd. O secund[ dupd aceea a suit
mdna ca s[-gi ingroape
capului, tinindu-i-le cu bl6nde{e. $i a privit-o cum un tlcgetele in p[ru] cref de pe pieptul
lui 9i l-a tras ugor
de foame priveqte vitrina unei cofetdrii plin[ cu dulci liicindu-l s[-gi piardl judecata'
delicioase, neput6nd s[ se sature. $tia cd trebuia sd i-a rdspuns printre
- $i nu gtii cit mi bucurd lucrul dsta'migcare chilofii fini
opreascd ori o va face iardgi a lui gi voise doar sd gilAituri. Cristopher i-a dat jos dintr-o
elibereze membrul
pedepseascd puJin pentru neobrdzare qi indrdzneald. Nu
trebuie s[ se petreacd lucrurile, a spus, cu glas plin de dori
ii r;-u descheiai la pantaloni caqi-os[-qi
implinise inc[' Dintr-o
rrntflat de o dorinld pe care lu
pe care nu s-a deranjat s-o ascundd. Dar cind sunt cu tine rdmas nemigcat' Avea
singurd migcare s-a afu"dat in ea 9i a
pot sd mI gAndesc la altceva decit s[ te posed. M ncvoie s-o simt6, sd fie conqtient de
plindtatea ei catifelat['
innebunit!
$tia ci ii fZcea rdu dar dorinla
il ardea 9i il impingea sd se
A vrut s[ se ridice din pat. Agata qtia cd el voia sd p grabeascd in gesturile lui amoroase' ca
atunci cAnd era un
dar era aqa de orbiti de sim{dmintele pe care i le trezeai englez arogant' i-a
rrrlolescent f6rd experienld' Te iubesc'
nu putea nici mdcar sd se g0ndeascl la posibilitatea s -fo, a.oaut a Agata, cu glas intretSiat de emo(ia care o
pdrlseascd frrd s-o ducd din nou la cer.
stdpinea simfindu-l iardqi in ea'
- Iubegte-m[, canalie! $i nu mai vorbi. Legdnareauqoard pe care c incepuse
Cristopher deasupra
I-a cdutat buzele care s-au deschis in int0mpinarea sa 217
216

t
 ,Lrutrru Getuw Iunegro-uA
ei a impiedicat-o sI aud6 posibilul lui rdspuns la
dec Dacd ar trebui si fac pentru antropologi o descriere gi
ei de iubire dar nu i-a pdsat. S-a cufundat complet
in v Ir lczumat al bucuriei unui popor, f6r[ indoiald ar fi acest
pe care Cristopher il dezlln(uia asupra gi
ei s_a rotit ltl)(:r'b ora$, cu oamenii gi obiceiurile lui, i-a rdspuns el
rotegte roata unei mori, p6nd a ametit. Cdnd
credea c6 hrrhlttrigAnd-o cu infldcdrare, incdlcind toate normele gi
poate sI indure mai mult, a explodat in
mii de bucifi care te6rlile inv[fate din copildrie.
rdmas risipite pref de cdtevasecunde inainte
de a se ret Cdtd vreme tine luna mai gi cAtd vreme mirosul de
jurul ei. El a urmat-o in explozie o secundd
mai firziu, purtocal umple de prospefime oragul, C6rdoba va fi regina
s-a prabugit istovit peste ea.
Arrtltluziei, i-a spus ea zdmbind.
('ristopher a slrutat-o pe ceafE, cu o afecJiune sincerd
Irisc:utd din strdfundul inimii lui. Simfea pentru fetigcana
l('('ca ceva cu totul aparte. Era o nebunie tot ce il frcea si
rrrrtii, dar il flcuse sd inleleaga gi sd respecte ceva ce el
2B rlrsprcluia de cdnd era copil. Acum intelegea mai bine
rrrrrr(irmintele tatdlui sdu fa{d de spanioli gi frumoasele lor
lrr;c pline de istorie. A apreciat sim{Smintul surorii lui, pe
M[re{ia C6rdobei l-a l6sat fdrd graigi, pentru un mom
lrrrg demonstrat pentru el.
fdri rdsuflare. Explozia de lumind gi culoare era o desft
Ndddjduiesc sd te po(i cum se cuvine rangului tdu, i-a
pentru suflet. Umplea inima de simfdminte
de bucurie r,prrs deodatd foarte serios.
incredere. Luna mai in C6rdoba era fdrl indoir
l:a a izbucnit in ris.
spectaculoasd gi diferitl de toate celelalte pe
care Agata de Lucena va fi pe mai departe aceeagi ferneie
cunoscuse. Oragul se imbrlca de sdrbdtoare.
cu crucile rlrrrtotdeauna, i-a rdspuns cu o strimbdturd de cochetdrie.
tlori agezate in piafete gi trandafirii care igi etalau culorile
Cea mai fermecdtoare mahalagioaici pe care am avut
numeroasele parcuri, ca gi ghivecele pline
de garoafe rogii grrivilegiul sd o cunosc. Glumele lui Cristopher erau mereu
mugcate albe care impodobeau m0ndre curfile
cordobezil o sirrbdtoare pentru ea. $i daca il privegti pe del Valle o
deschise oaspe(ilor gi indrdgostifilor. Larma
mullimii e rccundd mai mult decAt este ingiduit, te voi tortura toatd
molipsitoare, iar el nu putea si nu mai zambeascd
in fa viir[d. Ji-am spus.
privirilor gigalnice pe care i le arunca Agata. intAmpldri
Tortura asta mi se pare o amenin{are delicioasd, a
din slptimdna de dinainte schimbaserd totul pentru
el. E; rirspuns ea glumeafa.
un birbat fericit gi implinit, dorea o femeie
vie, vesela qi Caleaqca pe care o conducea Cristopher se indrepta fdri
presupunea mai multd durere de cap dec0t
merita. rrrtArziere spre palatul Zambra. Fuseseri poftifi de insuqi
- Sunt mindrd cd i{i place oragul meu. t'ontele. La cinl vor participa nobili englezi, negustori
Agata l-a sdrutat pe bdrbie
9i a izbutit sd_l scoatd li'uncezi gi Carlos de Lucena. Cristopher a incetat s[ mai
gdndurile lui.
priveasc[ pentru un moment inainte, ca sd-gi a[inteascd ochii
218
219
 ,Aruntz GrNpw Iunryrn-uA
folosea drept
pe femeia care stdtea lflng5 el. Era imbrdcatd intr-un 1r,l rlc.ios avea un vestibul amplu care uneori
foarte original. irx' .lc''primire a vizitelor
qi citeva saloane pentru oaspeJi'
de dormit cu bdile
Fusta din atlaz rogu contrasta cu negrul jachetei ll nivelul de sus erau situate camereleprecum saloane 9i o
catifea. Brdul, tot negru, avea cusu{i niqte ciucuri tt,,,"rpunz[toare 9i diferite inciperi,
jos' avea o curte
rogii care ii atr[geau neincetat aten{ia. Camaga albi rrrrl,la zond de jocuri. La nivelul de
iar la c
dintr-un material atAt de transparent gi delicat incAt a ;rtrrrcipali cu coloane,
i se putea vedea culoarea pielii pe sub lesdtura find. itrrrltc cu4i secundare, cu colo
din atlaz rogu qi cu pasmanterii negre se asortau cu j lrr rrrnplu sPafiu cu grddini in
gi cu brdul qi ii dadeau o infEtriqare desdvirqitd. in I rste intr-adevdr maiestuo
pe chipul lui la
frumoase purta nigte cercei din perle care atrdgeau rrrtc privea amtzatd surpriza ntgrdvttd
privirile de citre ori miqca din cap intr-o direclie sau vr'rlcrea palatului.
sd crezi
Fileul care ii finea p[ru] nu izbutise sd prindd cAteva Cind am s6-{i ardt numeroasele lui saloane' ai
rebele ce ii cddeau libere pe umeri. r rl rc afli in Palatul lui Abur'

- Eqti foarte frumoasd. Cite inc[Peri are?

Ei i-a pldcut complimentul, spus cu oarecare timidi Agata s-a gdndit o cliPd'
Cum reugea Cristopher s-o facd sd pluteascd doar cu De insemndtate, trei, a rdspuns' Galeria
Mozaicurilor
este cea mai
vorb[? s-a intrebat Agata. Aldturi de el se simlea cea lslc cu adev[rat spectaculoas[' Pardoseala ei
fericitd femeie din lume. vt'che din orag 9i se pdstreazi in stare
desivdrqitd' Mai este
- Dar astdzi nu pot s[ spun acelagi lucru despre tine. r1L Srrlonul Moz'arab2',cu
picturi murale ce reprezinte bdtdlii
Salonul in
finuta asta, pari un desdvirgit domn englez. Cristopher p,lorioase ale almoavizilor3 impotriva creqtinilor 9i
privit-o fermecat. Spunefi-mi, domnia voastr6, de ce I r rscte, o minune pe care nu am
de gdnd si fi-o dezvdlui'
palatului'
ascuns pe logodnicul meu sub acest strat de elega Ajunseserd la uqa care fdcea accesul induntrul
exageratd? t lisiopher refuzase sugestia ei tle a intra prin spate' fiindc[
UEile
El a r0s de vorbele ei, dar nu a apucat s[-i rdspundd roia sd admire fiecare dintre amdnuntele fa(adei'
giruri de inscripJii in latin[
cd ajunseseri deja la grajdurile de la Zambra. rrriaqe din lemn erau decorate cu
Palatul era situat intr-o zond selectd a oraqului, f ,,r arab[, pentru rcahzarea cdrora se str[duiserd timplari
lor: anul
aproape de catedrald gi de moschee. Arhitectura arabd ,',r.,r..1-uni care ldsaserd mdrturie data muncii I

vizibila in structurd, cu nenumdrate detalii decorative in I 100. Cristopher a fluierat cind a citit-o'
Niciodatd nu mai
musulman. La pere(i se folosise din belqug culoarea I

a dc Isbiliya in !195 (l
foarte intilnitd in orag Ei care scotea in relief moti , ,\u if
no
?l:..,^ ^-
ispano-romani' care locula pe
l\lt tirnpul dominalie arabe' 9i tot ce
arhitectonice, precum cadre de ferestre qi uqi, pe tradifional rcr l;l
le uat cu ea (n.t.).
fond v5ruit al perefilor gi fafadelor. ibn lasin; a stdpdnit nordul Africii
gi I

' tlinastie berberd, intemeiatd de Abdattah

Palatul, cu doud niveluri, avea doud intrdri principale. srrdul Spaniei (n.t.)
220

t
 ,Larcrru Gnttnw
fusese intr-un loc atdt de cu atita istorie
zidurile sale.
Ciocanul de la uqd era fin lucrat gi cizelat qi avea
contelui de Zambra, pictatd in culorile
corespunzAtoare. Dar inainte de a putea bate la ug[,
majordom imbracat in livrea verde a deschis uga groastr
- Bine a1i venit la Zambra.
Servitorul slab gi eficient s-a dat la o parte ca sd le
voie sd intre. in intdmpinarea lor a venit Lorenzo del \
cu un inceput de zdmbet gi o sprdnceand ridicat[. A
privire precautd in ochii de felind, care lui Cristopher nu
placut defel.
- Vd spun din nou bun venit. A1i ajuns de mult in
Agata a trecut pragul cu dezinvolturd. Cristopher qi_a
seama cd asta ardta de c0te ori fusese in palat.
- Doar de c0teva ore. Apropo, unde este contele?
intrebat ea pe Lorenzo.
in trecut, nobilul nu vizuse cu ochi buni cd fiica
Marina gi Agata aveau legdturi frafegti de prietenie
camaraderie. Don Alvaro del Valle continua s_o vad[ ca
progenitura nedoritl a unui invadator.
- Tata a plecat Ia Ruthvencastle. Sora mea tocmai
devenit mama unui bdiat. ,,Cum de am putut sd uit?,,,
gAndit ea m6hnit[ Dar in salonul mare se afld oaspe{i
c
sunt incredin{at, vor face pldcutd gederea voastrd la
Venili cu mine.
Cristopher l-a privit cu o strdlucire tainicd in
albagtri. I s-a pdrut cd aude un ton batjocoritor in vorbele
I r
dar cotul Agatei l-a f6cut s[ inchida gura gi sa_gi inghi
replca. L-au urmat pe Lorenzo prin vestibulul amplu p
in salonul pe care i-l descrisese ea gi Cristopher a putut
qi dea seama cd descrierea ei fusese siracd. Salonul
era grandios dar nu a putut sa-l admire cum i_ar fi p
222
\.
Iwryrn-uA
Arthur qi Andrew
[r,rrtrrr cd fratii lui, venit spre el. Ce
au
ilrrtlrrr lEceau in Cordoba?
frafii lui
Agata a scos o exclamafie de surpriza. De ce erau
I rrsltrpher la Zambra? $i-a linut r[suflarea. Prezenla
llr, r cs lbrzilor insemna necantri pentru amindoi. Profi tind
rh, schimbul de saluturi dintre ei, a fugit cum a putut spre
r,urtcu cu portocali, incredin{ati cd Lorenzo o va unna.
Irt,huia s6-i dea cAteva explicalii. Dar odatd ajunsd in
yrnrlind, a dat nas in nas cu v[ru] Carlos; preatdrziupentru
l rt'llagere demn[.
Fugi de mine, miculd franfuoarcd?
l'rczen{a lui nu putea fi mai nepotrivita.
Agteptam explica(ia unui ingrat.
('arlos bdnuia cd veriqoara lui se referea la moqtenitorul
/rrnt['rra, c[ci continua s[ se uite peste urnlr ca gi cum l-ar fi
n5lr:ptat sa vind. Pdrea foarte supdrat[.
Lorenzo mi-a sPus tot.
lnima Agatei a luat-o la galop. Privirea vdrului ei era
rlestul de grlitoare.
imi inchipui de ce a frcut-o.
Eqti intr-o mare incurclturd.
Ira gtia deja, dar si recunoascd nu ugura vina pe care o
,,rrrrfea gi nu ajuta la nimic.
Egti un tr[ddtor al regelui? l-a intrebat pe negdndite.
Carlos a strins din din(i auzind insulta rostitd de cineva
lrr care {inea atit de mult.
Pdrerile mele politice nu te privesc, i-a rdspuns cu glas
lt tr.
Ea s-a incovoiat ca qi cum ar fi prirnito lovituri fizicd,.
M[ ingrijoreazdurmdrile pe care faptele tale ar putea s[
lc aibd pentru bunicul.
$i asta ifi dd dreptul sd aduci in casa noastr[ un spion
t.rrglez? ltgata s-a uitat la Carlos, care iisus{inea privirea cu
223
 Aaurru GnNotn Iuaz;rn-uA
o rlceald pe care p6n5 afunci nu
i_o cr.noscuse. Sunt pro
dezamdgit, a addugat.

29
lline ai venit in familie. \,brbele lui Andrew Beresford
Irrr puteau sd vinS intr-un moment mai riu. Cdnd Cristopher
- Nu eu sunt cea care conspird impotriva
regelui
vere. lr(' ir scris ca sd ne spund vestea, am fost foarte fericit pentru
Carlos s-a uitat la ea cu privirea durd precum lrruirrdoi, de aceea am hotirit si facem o oprire la C6rdoba
granitul, r rr sri vd vedem. Multrumitd spuselor Marinei gi lui Brandon
- Un spion englez nu se va bucura de ospitalitatea cas
mele, i-a rdspuns cu glas sec. lrrr putut s[ gdsim casa bunicului t[u dar a fost o surprizd sd
Pre{ de cdteva minute. tdcerea a r t'tlcrn ci nu ajunseserdfi incd in orag.
atdrnat intre ei ca
qi Agata a gtiut cd trebuia sd ('ristopher se afla in capdtul celdlalt al salonului, bind
ry1af fie cu desdvdrgire sinc
fald de vdrul ei. ;rirlrare de vin intr-un ritm ingrijorltor. Lorenzo ii arunca
- Cristopher este agent al coroane i engleze,cum gtii... ;rrrviri furige. Cum putea sd aranjeze lucrurile? Ea ii
Nu a putut sd sfhrgeascd fraza. pivirea lrrgilduise cd nu va spune nimdnui adevdrata pricind a
vdrului r
deasupra umarului ei i-a ardtatcd plczen(ei lui in C6rdoba gi acum totul se dusese de r6p5.
nu erau singuri in curte.
a rdsucit un pic Ai a vdzut cu groazd Arrtlrew o (inea de cot ca s-o conduc5 intr-un coll mai retras.
cum Cristopher
intorcea deja in salon. chip I lui-era Srrla era plind de oaspefi. Pe cei mai mulli nu-i cunoqtea dar
o mascd indescifrabi
- Mor de neribdare sd aflu cum vei iegi din asta. rrsla nu o ingrijora. Trebuia si se ocupe de treburi mult mai
Fraza cinicd a lui Carlos a fEcut_o rrrscmnate, ca de pilda s6-i vorbeascl unui englez introvertit
sd_gi blestr
ghinionul. Cristopher ajunsese tocmai ,'irrc ii arunca priviri rdzbundtoare.
in mijlocul unei fi
care putea fi interpretati in cel mai Ce surprizd sd vd vdd laZambrat aizbtfiit s6-i rdspund[
rdu fel cu putinf[.
verii s-au intors in marele salon intr_o lrri Andrew cu glas qovditor.
,^3::T:i
desdvdrgitd.
mu{en
Don Lorenzo del \6lle ne-a frcut invita(ia cind a aflat
t'rr stdteam la hanul Candelariei. intr-o seard ne-am intilnit
rlirr intAmplare, am bdut un pahar de vin qi acum suntem aici.
Agata gtia c[ nici intr-un caz nu era vorba de vreo
rrrtimplare. Lorenzo erala curent cu tot ce se petrecea in
('tirdoba iar sosirea a doi englezi nu trecea neobservatd de
224
225
 Arutru GrNew Iwryre-*rA
nimeni. Dar nu gtia cd l" r".ir"@ tlrr ( ('l rnult cdteva zile.
vorbise despre falsa rela(ie pe care
o ur.uu. $i nici cd ac N'll tem cd pu{ind vreme. Tiebuie sd luim nigte armdsari
inten{ionau sd vind la c6rdoba gi
cd Marina le ddduse rlrrr l(onda. Soful surorii noastre, Aurora ii obtrine la un pre(
ei. Totul s-a rezolvat destul de bine,
nu fi se pare? yr, t'p(ional iar in Londra ajung la pre(uri scandaloase.
placea sd-1i salut familia, am infeles
cdla cind,va partic ('rcdeam c[ sora voastr[ sti in locuinfa ei din Granada,
vdrul t[u, carlos, a spus Andrew mirat
de tacerea 11 r r rrrrcntat Agatamiratd.
indelungatd. gi bunicul tdu.
,,\ndrew i-a zdmbit.
- Bunicul Gin6s nu obignuiegte sd participe la astfel I)csemne sunt pe drum cdtre M6laga. Arthur qi cu mine
evenrmente. Glasul ii sunase nerdbd[tor
gi nervos. Urd rrrrr soc<rtit cd vom avea cdteva zile ca s[ vd vizit[m inainte
reuniunile formale.
rri pornim intr-acolo.
- De aceea sunt eu insircinat cu grija fali de veri ( ir q;i cum Lorenzo ar fi qtiut cd trecea printr-un moment
mea. Sosirea lui Carlos nu putea a""-at
.a inrdutdt pr('u. s-a apropiat cu o privire gugubeafd care a inrdutdfit
lucnrrile. Carlos de Lucena, s_a prezentat.
rrtirrca ei de spirit.
Andrew i-a intins mdna cu ur ra.b.t
sincet cum ii Nadajduiesc sd vi bucuraJi de gederea la Zambra, i-a
in fire.
,,grrrs lui Andrew, striin de vdrtejul de emo{ii care biciuia
- Andrew Robert Beresford. imi pare bine.
rrrrrrra Agatei.
Lui Carlos i-a pldcut cd nu pomenise
titlul lui engle A fost un gest deosebit, domnule del \Alle, sd deschidefi
- Pl5cerea este de parteamea, lord Beresford. fe spa rr;ilc cdminului dumneavoastrd unor necunoscu(i, a rdspuns
Agatei alunecau picdturi de sudoare.
. Regreta prof
prdpastia de neinfelegeri. care
o despdrfea de Cristopht lra a qtiut cd Lorenzo punea ceva la cale, dar ce?
L-a cdutat din nou cu privirea dar nu l_a gasit.
Arthur se ui Mitoarele rude ale bunei mele prietene Agata nu sunt
la ea intr-un fel foarte'";;;,, il ffil'i#.i:.iffi:Jl
bogat bancher englez,prieten al contelui
rri;tc strdini pentru mine. ,,De ce se arati at6t de incdntdtor?"
de Zambra. Cir .r rr intrebat nedumeriti. Vino cu mine, dragd,, vreau s[ te
a dat cu ochii de Richard Moore,
a rdsuflat ad6nc. Lor"rro prczint cuiva, i-a cerut Lorenzo.
igi ldcuse foarte bine treaba. cum
luase legitura cu er? Nu F.a l-a urmat in t[cere in vreme ce el iegea din salon cu
pir;i inceli, mdsurali. L-a cdutat din priviri pe Cristopher dar
rrccsta dispdruse ca prin minune. Cind au fost destul de
rloparte de oaspe{i, mai precis in grddina din spatele
;xrlatului, l-a infruntat cu furia unei sultane.
Ai idee de r[ul pe care l-ai flcut? Lorenzo i-a rdspuns
cu tdcere. De ce i-ai spus vdrului meu? intrebarea fusese
Intrebarea lui Carlos i_a scrignit in auz. Nldajduia cd rostitd pe un ton care nu admitea govdiri. Ai incurcat totul.
Andrew ii va da un rdspuns nesigur
sau cd ii va spune cd vor
226 - Sunt pricini pe care nu pot sa 1i le l[muresc, i-a spus
227
 Anurzz Gtxrw IwrSru-tvtA
lErd convingere. gi chiar dac[ ag face-o,
nu ai f,rlcrrzo. Asemdnarea fizicd, dintre ei este spectaculoasS, a
infelegi.
lprrs ol deodatd. Nu rni-a venit greu s5-i recunosc. Era
- Md, crezi proastd? ]lcvirrat, cei trei frali aveau aceeagi indllime, conforma(ie
- Ce crezi cd, va face presupusul tdu logodnic ;l lr':isaturi frzice, precum p5rul blond qi ochii azurii. S[ ne
informafia pe care ovaaflain C6rdoba?
Vorba,,pi"rrp,r, lllorrrcem in salon, cina este gata sd fie servitd qi am intdrziat
fusese rostitd cu un sarcasm care a
durut_o pintr fttt'rr rnult.
strdfunduri. Tu ai complicat totul, a mustrat_o,
cu o duril lnglduie-mi un minut,Lorenzo. \,bi veni indatd. Am
excesivd.
ntvoic sd iau un pic de aer inainte si-i infrunt pe fra(ii
- $tiu, i-a rdspuns mdhnitl. Dar n_am glsit o cale
-bund Irr;iorlrricului meu.
ca si-mi ajut familia. Nu puteam sd vin in l'rietenul ei s-a gindit un moment dar in cele din urmd a
bunicului gi sd-i spun: ,,Uite, avem ui.i un
agent al Irrt'rrviin{at cu un ugor gest al capului. Agata a presupus cd
engleze ca sd-l spiondm.,,
Irrlrr lLri ingrijoratd era unnare aprezen\ei familiei englezului
- Fir-ar sd fie, Agata! Tiebuia sd ceri ajutor unui Itr srrloanele de la Zambra.
nu unul necunoscut.
Spune-mi cd vei limuri cur0nd toati aceastd
- Lordul Beresford era deja implicat. M_am mdrginit Itre trrciturd.
primesc ajutorulpe care mi_l dddea.
O voi face. O sd le spun adevdrul, ai cuvintul meu.
,,Md rog, s-a intdmplat pe dos, d,arLorenzo n_are de l,orenzo a pdrdsit frumoasa curte gi ea l-a privit plecdnd,
ce
gtie", gi-a spus.
t'rr ochii intredeschigi.
- Carlos este foarte ingrijorat pentru tine. Ea a fost Sc afla intr-o belea de toatd frumuse{ea dar nu era doar
punctul si izbucneasci intr_un hohot
de rAs impertinent, vrnu ei! Iar Cristopher o ldsa singurd sd infrunte cea mai
s-a ablinut. Ai de gdnd sI le spui adevdrul
sau vei t uirrc provocare din viala ei: sd recunoascd o minciuni de
pentru totdeauna?
Fdrd indoiald, se refere ala fralii lui ;rroporfii colosale tocmai in fafa familiei lui. A mers
Cristopher. Trebuia rre liniqtitd prin curte, spre una dintre b[ncile ascunse din
le spund cd logodna era fictivd, cd min{iserd
ca sd facl rrrrca livad6. Portocalii umbrogi o ascundeau aproape de tot
bine,^chiar dacd totul se dusese de rapd.
rLrr Agata ii cunogtea foarte bine locul. Ldsase nenumdrate
. - incd nu, a rdspuns ruginatd dar giia cd prietenul ei av
dreptate. Nu putea sd amdne momentul
nrersaje sub recile picioare din piatri pentru prietena Marina,
nepldcut pentru r':irrd erau copile. CAnd a zdritbancain lumina slab6, gi-a dat
vreme fErd sfrrgit. Apropo, de unde qtiai
unde locuiau? \cuna cd stdtea cineva pe ea, gi acest cineva era Cristopher
-Au strlbdtut toatd C6rdoba cdutdndu_vd qi c6nd am l[:resford. De ce se afla in grddin[, departe de tot? Avrut si
peste ei din intdmplare i_am poftit
si stea la Zambra gi i. sc intoarc[ dar s-a gindit mai bine, ea nu avea de ce si se
ingtiinfat cd vefi fi aici in scurtd vreme.
in plus, rrr;ineze. Md rog, doar un pic. Era dreptul ei sd fie supdratd
Andrew m5.cunoqte a d,ejade cdnd am fost
la Ruthvet pc cl pentru cd rispdndise vestea despre o relafie intemeiatd
la Marina. Agataa r[mas tdcutd, cu g6ndul
la llmuririle pc rninciuni. Cristopher nu avea niciun drept s[ scrie familiei
228
229
 ,4rutrtz GnNnw Iunnsrn-uA
lui gi sa vorbeasci despre presupusa relafie pe care o a lrr lr tttult mai rdu.
- Cum ai ajuns aici? El gi-a pus un picior peste ( ilrrsul ei era imPlorator.
neincetdnd s-o priveascd. Agata a strdbdtut distanla I'rafii mei nu se afl6 in nicio eroare. domnigoard Martin.
despirfea. Voiai s[ vorbegti cu mine? l-a intrebat, ( 'c insemnau aceste vorbe? s-a intrebat Agata dar fEr[ sd
prea bine ce rdspuns avea sd primeascd. lrpt'lc un rdspuns mulqumitor. Uneori el ii vorbea in taine
Cristopher aintdrziat o vegnicie pAna sd rdspundd. r rr rrcputinfd de descifrat.

- in ce privegte prima ta intrebare, sunt aici la invi
prietenului t6u del Valle, care a fEgdduit s6 te caute ca
putem vorbi c0teva minute singuri. Iar in ce privegte a
vreau si fac din tine o femeie decent6.
A luat vorbele ca pe o palmd, gi-a incordat spatele
strdns fElcile.
- Decenfa nu !i-o dd o logodnd, fie ea falsd sau
a r[spuns cu impertinen{d. Te rugasem sd nu dezv
('ristopher, nu-(i dai seama cd nu vom face decdt sd
Illrrrcdm lucrurile qi mai mult?
Acum este prea tdrzi:uca s[ dim inapoi'Am ajuns foarte
rlt'prtrte.
Dar dacd mergem inainte nu ne va rim0ne decit o cale'
NLr a qtiut cum s[ interpreteze str[lucirea din ochii lui'
intocmai.
lnima Agatei a tresdrit. cdsatoria lor iegea cu totul din I

familiei tale fapta mea gi procedind astfel, m-ai I rlrscu(ie qi acesta era capatul dnrmului dac[ stdruiau irl
descoperitd. Avea dreptate dar gi el era responsabil in rrrrrtciun[.
de dezastrul care se abdtea asupra lor. Vdrul meu nu te Te rog, incd nu este sd repardm, a continuat sd
tirziu
trdda,l-a asigurat pe un ton govdielnic. Sunt incredinfatl Am remugc[ri
,,trrr.uie ea. pentru purtarea binevoitoare pe
r iu'c am prirnit-o din partea familiei tale 9i trldarea
cu care
poate fi un aliat bun.
Cristopher s-a ridicat cu gesturi ceremonioase Ei gi-a 1i It' voi pliti. I

mAinile incruciqate la spate. Era cel mai bine, in fa(a dori Deocamclatd nu putem sd facem nimic'
()ristopher s-a eliberat din str6nsoarea ei, iute dar frrI
I

pe care o simfea s-o ating[. I

lrrrrsche{e. $i a mers inspre palat fEr6 sd intoarc[ privirea'

- intrebarea nu este dacd el md va trdda, ci mai degra
cum trebuie si acfionez eu gtiind ci este un conspirator
atenteazd, impotriva intereselor (drii mele, un aliat care
i\gata a rdmas cu gustul amar al infiAngerii in git, neqtiind
t rrnr sd-l digere.
Ce trebuia s[ facd? in urmd cu pufind vreme rideau 9i se
rl

ani in urmd a luptat pentru ca pe tronul vostru s6 urce un

,;rirutau ca doi indr[gosti{i; acum, Cristopher pdrea
rege spaniol gi nu unul francez.
rntruchiparea rdcelii 9i nep[sdrii.
Agatanu a gtiut ce sd-i r[spundd. Cristopher a pomit spro
palat dar ea a incercat sd-l opreascd {indndu-l de braf,
Atingerea mdinii ei l-a fEcut s[ lase ochii in jos ca sI se uite
la ea.
- Avem obligalia s[-i scoatem pe fralii tai din eroare in
privinta logodnei noastre. Dacd mergem inainte cu minciuna
230 231
 ,Aarcrtz GrNrw Iunnsrn-uA

30
N-am vdzut nicicdnd o logodnica mai trist6. fttllrrrr';tc.
- l,orrtc dai prea mult6 insemn[tate^unor
lucruri marunte'
Cunogtea ironiile lui Lorenzo, le auzise de copili, de
s-a mdrginit sd priveascd pe fereastrd spre curtea ex
t plildd, .a-iooa'f Beresford -d,9i:p::lll.?tl:
rr. cle
,,,i,,',ir."J";;;il,;;t l-a intrebat sarcasticd. Se uit6
la
fErd s6-i rispundd. Petrecuse o sdptdmflnd lungd, inchi
rr' urlr'-Lrn fel care md descurujeazd'
casi. Din fericire, prezen[a prietenului ei in Casa L
alina sr-rpdrarea. Din seara aceea fatidici de la Zambra,
Nrr tc tlispretuieqtJ a,'t ut"* are mintea mai limpedesd
mai ,u,6zuse pe Cristopher. Arthur plecase Ia Ronda ca
lr .,r lircir bine treaba. i., "tui copacul care il impiedica
prrtlrtrca.
amrdsarii pe care ii cumpf,rase solul strorii lor. Andrew, dimineafa asta' domnule del
il va urma peste c6teva zlle, era incd in C6rdoba, p | ',li lbarte filosofic in
strdin dc tot, de bucuria festivd a oraqului. de tine incdt uita
I rrrtlttl Beresford era a'tdtde obsedat
- Poate pentru ci nu sunt o logodnicd obignuitd. r r ',t' rrl'lzt in C6rdoba.
- i1i faci prea multe griji, totul are o rezolvare. l\l:r rlltcgti cu aceste prfesupunerl'
Prin aceste vorbe. Lorenzo se asemdna mai m gtvea dreptate'
I r,rlrtirr cd prietenul si
niciodatd cu sora lui, Marina, mereu at6t de practi
',rrttl singurut in stare s6-!i spun[ adevlrul
frr[ sd se
senlna. fuie'
nrrr rlt' izbuonirile tale de
Ai grijd curn imi vorbeqti! I-a spus in cele din qtii' eu nu am lzbucnlrl
| '.,tr lrrca aspru qi, daed vrei sd
tbarte supdrata. Nu sunt o fetitra.
;h llr r,'
- In privinfa asta suntem de acord, dar, dac[ te simli l\ l;r rrrltginesc si-ji ardtpricinile pentru care logodnicul
cdnd o spui, dd-i inainte!
- Am sd-i scriu Marinei gi arn s[-i spun cdt de uriit
[rr ,, lrrrr'tlcparte de tine.
l),rr crr nu sunt dugma-nul lui'
puftat cu mlne.
l ',tr ccl ,-t ui r.ru." dt-r$man pe care
il poate avea un
- Toate faptele mele au avut ca singur (el sd ifi [iltl,,rl r;r cl.
familia, dar nu eqti in stare s[ vezi asta. ori cu nedumerire'
\1',rl;t rt clipit de mai m--trlte
Nu ma trata ca pe o proastd.,Lorenzo, fiindcd nu
r , rrccrci s6-mi spuil?
- Nu, nu eEti proast6, a fost el de acord, ci I .rrlrtl Ueresford este= agent'
via(a lui are un pre[' tar o
232 233

t
 Iunrsrn-*tA
,\rutrtn GsNnw
femeie ca tine inseamn[ o mare lipsa de aten]ie care ;1ur*"* rlele trecute'
s6-i scadl puterea de apdrare. Il transformi intr-o Jintd Adolphe Basile 9i Claude Benoit?
pentru dugmanii lui. Agata era congtientd cd toate gi l,orenzo a dat aProbator din caP'
dintre vorbele rostite de Lorenzo erau adev[rate. Dar ('um e ftancezata?
patrzian fErd cusur'
atdt de frumos sd se lase iubita de Cristopher incit ui l'cuJaitt,i-a rdspuns cu un accent
nepre{uit'
adevdrata pricind a falsei lor rela{ii amoroase. T $tiam eu. Vei f,r de un ajutor
spuni de ce minliseri dar, incdpdtAnatul, voia sd meargi
departe cu logodna fals[, fatd de to{i, pini cdnd va i l'averna Montilla exista de dinainte de
inceputul
in trecut avusese legdturi
pund mina pe creierul conspirafiei. Ea nu era de acord tnzhoiului impotriva lui Napoleon 9i
invoise. Trebuie sd il lagi sI plece, i-a spus deodatd
Mulpmitd situ[rii
lu viala toreadorilo' lo' lobezi' locul preferat pentru
evreiesc' era
Agata gtia, dar cum s-o facd frrdsd-l rlneascd? i,,,r,i.gi"" in Cartierul ferul. intre perelii ei se
- Este un domn, nu imi va ingddui s6-l dezleg de obli rrrrir,iri de afaceri gi altele de tot
cordobeze' Se ajungea pdn[
pe care crede cd gi-a luat-o fafd de mine. hrtilniser[ toate clasele societilii cu
> sttdziinguste 9i gerpuitoare'
Prietenul ei a bdnuit cd se referealacevamult mai Irr crr
te in alb' construite in
jurul unor
oare chiar era indrdgostitl de englez? Felul in care-l pri pnlc
care-i zdmbea, erau cdt se poate de grditoare, dar a r rrr'(r care in perioada aceea a anului
sd-i dea tot ajutorul. O iubea pe fata asta de cdnd era o rurrl:tumagnific.
odinioard numitd
qi o admira pentru idealurile ei de egalitate. in jurul meselor din tavema Montilla'
oameni
- Te voi ajuta cAnd va veni momentul dar trebuie I'tiltul,luaserl loc artigti 9i toreadori; intelectuali 9i
trgdduieqti cd, dacd o fac, nu vei pune la indoiali faptele ,f r;tiin1a, muncitori 9i samsari' dar
. dup[ moartea
un bogat ofi1er
- Md sperii cAnd vorbegti aga. grroprietarului, care n''' lesas" moqtenitori'
pe o suma modica de bani' Solia
- Fdgdduiegte-mi! a st[ruit cu glas hotirit. Iurttcez hotdrise s-o cumpere
o cordobezdpenume Esperanza'
o conducea cu destul
- Ai cuv0ntul meu cd nu-(i voi pune la indoiald Irrt.
vind acolo f,rindc[ se
Mulgumit? \ucces. Mulli francezi obignuiau sd
- incd ceva. Ea l-a privit fdrd sd clipeasc5. Vreau sE vii Vtrrbeafdrdteamdinfrancezdqiputeauslschimbepdrerigisd
francezi'induntru mirosea
rnine la tavema Montilla. lircir afaceri cu bdcani 9i comercianfi
a sl[nind rincedi 9i a
Taverna Montilla era {inutd de o cordobezd mdritatd ir vin gi a tradi{ie. A iemn de butoaie'
un ofi(er francez; o poveste de iubire foarte lrrinzS de oaie' Avar de pe pere(ii
din ghips care aveau nevoie
celei trlite de pirintii ei. ,,Ce-o fi cdutdnd Lorenzo acolo rlc o nou[ sPoire.
a clutat un loc mai
s-a intrebat intrigatd. Lorenzo a intrat inaintea Agatei 9i
irl)roape de una dintre ferestie'
Localul era infesat de
- De ce ai nevoie sd vin cu tine? a intrebat peste
de curioas[.

234
- Cred cd acolo se vor intdlni unii dintre bdrbatii de l'ort'ecti, in francezd(n'a )'
23s \ ir
ur
I'
 ,4attrro GtNBw
vizitatorii oraqului gi de cdl[tori englezi care se I

lur a fZcut cu capul un gest de

confirmare dar a bdut restul
luna de sdrbdtoare prin excelenfd a C6rdobei. Acerut
amdndoi un ulcior cu vinul casei gi o po(ie de
gunci. Fiul cel mare al circiumdresei a luat coma
rufealI. Bdiatul, cu pdr ardmiu gi chipul plin de pistrui
portretul viu al tatdlui sdu francez gi chiar dacd spani
priveau de obicei cu neincredere pe francezli care conti
sd locuiascd in Spania dupi rdzboi, se ardtau ingddui
- Ascute-{i aluz:ul dar, te rog, si nu se vad6.
vorbise atdt de incet incit cu chiu cu vai il auzise. A
str[bdtut cu privirea curioasi incdperea. S-a uitat pe rd l lrgrrrdiritatd' ,
lntrano $r
.

toate mesele ocupate de oameni care beau, rAdeau qi iqi ilu p.iui.ea intrebdtoare,
rile pe care
m6rturisiri. Un bdrbat mai in vArstd, imbricat foarte neobi h'1irrct. bbr.*ur. imbrdiiqare
acestea au
ca o otravd
i-a atras cu deslvArgire aten{ia. Barba lui deasl gi surd ;t lc ldcuserd 9i toate pe el luind loc'
potrivea cu tenul rogiatic; pdrea cd soarele cordobez il Irrrrrritd dediavol. Cind ochii Agatei s-au oprit
sub deghizare'
Purta nigte ochelari cu lentile inchise la culoare gi o r lr ularmat, dar ea nu il recunoscuse
( iandul lui fusese s5 asculte disculia
purtatd de bSrbatul
neagr5 in care hebuie sa-i fi fost cald qi se uita ink-un
oarecare in dreapta sa. La masa din spatele Agatei gi p(' cilre il urm6rea: creierul
instigator al complotului' Dar
foarte neplicutd pentru care
Lorenzo era un grup de trei bdrbafi care pesemne erau lrit'irnd asta, avusese o surpriz[
vorbeau cu accentul tipic din sud, poate din Marsilia sauA vir trcbui sd ceard socoteald'
Acum cd pusese lucrurile cap la
rrr1r, trebuia sd treacd la fapte 9i
dar ea nu a putut sd dea aten(ie la ce spuneau pentru ca bdi
s6-qi incunoqtinleze
pistruiat tocmai ldsase vinul gi m0ncarea pe masi cu un ,,rrpcriorii despre ceea ce aflase'
brusc. Lorenzo a luat o atitudine nepdsitoare cind i-a
vinul de culoarea paiului intr-un pahar ce cunoscuse gi v
mai bune. Mirosul sec al vinului i-a invadat ndrile dar nu i
p6rut nepl[cut. Au inceput o discufie oarecare gi
care ii ingdduia Agatei si dea atenfie conversafiilor de la
31
de alaturi. Cineva acorda o ghitara intr-un coll dar nu
mugteriii. A baut o inghitriturd mic[ din pahar gi a ciu
intoarcerea la Zambraa fost o
adevirat[
urechile. Pe misurd ce traducea in minte vorbele, devenea -u$urarerpe1ltrua
ce auzise la Montilla' dar Agata
mai palida. Lorenzo avdzut cd ii pierea culoarea din obraji t'rr. Lorenzo o intrebase
intr-un loc
a Jinut-o de bra( ca s[-i transmiti o parte din fo(a lui. $tia rr.tlrit s6 pastreze tdcerea pind ce vor ajunge qi cu un pahar
asculta ceva foarte insemnat gi dupa c6teva clipe care i r'*ur. A.r*, stflnd in biroul spalios al contelui
23',|
236

t
 Iunrsrn-uA
,Lrunrrc GnNBw
i*redere fa16 de cel mai bun
cu apd rece in mdn6, s-a pregltit si povesteascd tot ce I)a, Ei din 9i
'"'p-"t
ul sdrr, Carlos de Lucena' d.oreste
t't"':'.t-t^::t"::1
- Unul dintre barba(ii din tavern[ eraAdolphe Basi lutrstlicr
celor amestecali, dar
- Adolphe Basile? a repetat Lorenzo foarte interes ;i,,:_1,;J';;u' ru l"r"uluie numele
- Un proprietar de nave francez din Marsilia. Celui
spuneau Andr6 Molidre, dar nu am auzit niciodatd
du-se de el. Lorenzo il cunoqtea pe franfuzul respectiv
observase surpriza din ochii bdrbatului c6nd l-a vdzut i
in tavern[; dar ulterior, acesta s-a linigtit fiindcd aflase
nu vorbeqte franceza. Numai cd Moliere nu ttia
insofitoarea lui era priceputd la limba francezd, nu
era fiici de francez gi trlise in ultimii ani la Paris. Al
bdrbat era spaniol, Gonzalo P6rez, acelagi pe care l-am
in Anglia vorbind pe furiq qi punAnd la cale conspirafia,
voia s-o intrerupd dar Agata nu i-a ing[duit. Lorenzo, rlrrrtrc agenlii sdi.
Ce putea si cdqtige Anglia
v[rul meu este instigatorul complotului impotriva Agata tot nu inlelegea nimic'
Prietenul ei a privit-o cu o strilucire foarte grditoare in
intunecati. Sunt bunicul meu, Gin6s de Lucena gi tatdl
Alvaro del Valle, a incheiat.
Lorenzo a inchis ochii cu durere neprefrcuti.
- $tiam deja, a recunoscut in cele din urmd.
Surpriza de pe chipul Agatei a fost palpabila dar a [i
doar o clipd; o furie de nestdp0nit a inlocuit-o.
-Aveai dovezi despre asta? l-a intrebat cu glas t[ios.
ai ticut? Fir-ar sd fie!
- fi-am spus cd pricinile mele erau mult mai compli
decdt puteai sa-ti inchipui.
- Tiebuie sd vorbesc cu Carlos.
- V6rul tdu gtie dar este legat de mAini qi de picioare,
poate sd-l trddeze pe bunicul tdu, nu in{elegi? De aceea
ingdduit ca numele si-i fie vehiculat printre cele a cutate.
cd existd vreo cale pe
1'r

posibililor conspiratori. Manuel de Gonz6lez y Salmon gtio \,bi vorbi cu Cristopher' Poate
tot ce se petrece gi ii sprijind hot[rdrea. ( iu-e nu am luat-o in seamd
pin6 acum sau care ne scapa'
Uneori, *a- *'p'ina" naivitatea ta 5i lipsa
de
- Secretarul de Stat? - 239
238
,Lrutrrc GnNrw Iunr;rn-uA
pe
perspectivd, a rdspuns el. Ai pr"rne integritatea unui i,,,,r. .r.. t'itoarc, odre1un cordon de argint
intre ciocan gi nicovalS'? llr,' ltttra ii infrumusefa cu drag' Soarelt..t: ltt*:1l1:
de clldura zilei incepei
intrebarea lui, plind de venin, a lZcut-o sd se aplece l,,,tr li cea{a uqoard produs[ i11:
masd pdnl a rdmas la ciliva centimetri de chipul Noaptea iqi ldcea loc peste seara obositd ca 9t
tlrr;rcusc6.
tras peste oraqul care
Lorenzo. t,mn un vdl albastru palid ar fi fost
care ii Poftea Pe
- Aq pune-o pe a mea fErd si stau pe g6nduri. N-ag trl ddn
lr,rrcvca,
gice 9i Pline de
niciodatd persoana pe care o iubesc pentru un blestemat Irrrhrrgostifi dul sufletului ei'
rapoft gi sunt convinsd c[ Ei Cristopher gdndegte la fel. htotic. Un o
"' la problemele care se
Prietenul ei a ridicat neinqezdtor o spr0ncean6. i',i,r,f r.ie Agatei s-au intors iardqi
- in locul tiu, eu nu l-ag pune la incercare, fii rtlrirvau intr-un ritm amefitor'
it agteptase pe Cristopher
adevdrul, oric6t de dureros, este ci bunicul tdu qi tatll r r',rsttt'i intregi dar
in van' ii pierduse urma qi fratelui lui'
ce frcea in ceasurile cele
sunt vinovali de conspirafie impotriva regelui Spaniei. Arrtlt'cw gi nu qtia unde stdtea 9i
Agata l-a tulgerat cu ochi plini de supdrare. Chiar Iurr rtrzdtoare ale zllet'
t-i fost aga, nu avea de g6nd sd intoarcd spatele familiei A oftat din nou, adinc supiratS' Avea
in mAini o
ei sd
nefaste pentru farnilia 9i
Bunicul sdu trebuia sd aib[ o motivaJie puternicd Irrlorttrafie teribild, cu urmdri in
acliona in f'elul acesta. rrrr ltic ce sI fac[ cu ea
o exaspera' ii provoca o neliniEte
hotdr un
- Du-te dracului! i-a zis. pe c6t de obosita pe atit ;rrcpt qi o sufocare
ftz\cd,dar a
speriatd. rlt'zrrodimint neprevdzut' Va trece
la se
I

A p[rdsit biroul qi l-a ciutat pe Cristopher prin tot trrlourc6la Casa Lucena ca s6-i vorb
Avea multe mgaminfi si-i faca qi prea multe scuze s5-i
aproape de
dar o va face, orice ar fi dupa aceea. Cu toate acestea, nu ('asa Lucena era situatd in afara oraqului'
gasit in niciuna dintre dependin{e. In cele din urm[, s-a urr)ara Albolafia. Fusese construitd
pe malul drept al riului
in odaia pe care Lorenzo i-o destinase lui Cristopher. t irrutlalquivir, foarte aproape
de vechiul pod roman' Chiar
de mici fafd de La Alumeda'.
Igi sirnfea inima ?mpartita intre doua sim{Sminte li rlrrcri dimensiunile ei erau destul
ca sd addposteasc[ mai
cleosebite: iubirea adAncd pe care o nutrea pentru el rrrlcriorul era indeajuns de inc[pdtor
se aflau in vizitd in ora;' Nu
a
fldelitatea fa(5 de familie. ,,',,11i membri ai familiei c0nd
era mereu deschisd pentru
$i-a plimbat m6na in chip incongtient pe gravurile fi lrrrlut la ugf,, nu era nevole, u$a
de pe stAlpul patului. CAteva clipe dupd aceea Ei-a i , rrrspe[i. Cind a trecut
p'ugui, parfumul putemic a[ muqcatelor
pagii spre f'erestrele mari, deschise inspre noaptea cald[. ,r liicut-o sd inchid[ ochii cu
incdntare; era mirosul care ii
insorite cind se juca ,\
privit cu desfEtare frumosul orag. Era mdre{, impozant qi rrrnintea de copildrie, de dupd-amiezile
adora. in tdcerea ad6ncd doar vdntul cuteza si se joace l:rrrgd flntAnA 9i incerca s[
prindd vreo g[in6 riticitd'
giruetele caselor qi sd legene ca o marnd iubitoare bdrci Z;rrtea vastd 9i vesel[ era impdrlitd
in dou6' o parte
era umbritd de
legatc in :;ir de stAlpii infipli pe malurile Guadalquivirului, ,,,,f.rita iar cealalta in aer liber dar care vara 24r
240
 ,Aauruu Gmuw
fnrnzele unei galerii
Iuan;rn-uA
plina de dor pe fierul )r rr intors privirea de la chipul bunicului la portretul
Ji'^ partea
din r
-^--- - de Inrrrrrci ei, care continua sd atirne in perete, in spatele mesei
sus a caser. pere{ii grogi pistrau
multe amir ln,rrrc stdtea de obicei Gin6s cind se uita pe facturi 9i
ceasuri fericite. incd se intreba
Je ce tatdl ei o smulseso
singurul camin pe care il cunoscuse Irrrsori. Tatdl ei, Jean Michel il rugase stdruitor si ii dea
ca s-o ducd intr
strdin gi rece, unde lumea o privea ;rrrtrclul sofiei lui, Maria Isabel ca sd-l ducd drept amintire
de parcd ar fi f
ciuddlen ie, a* ;i.#
ur"nsi'Ji':T
Iicut. Uga din lemn, vopsitd intr_un
ff,,:"J::"Li
lrr l'rrris. dar b[trinul refuzase cu hotdrire. Camera era
ltrlrrt'rnai cum gi-o amintea Agata. Perdelele, de un galben
verde intens,era a prrl, lirsau lumina sd pitrund[ prin singura fereastrd, care
dupd o perdeluJd din pdnzd in
tonuri pdmdntii, r[]rlcl intr-o curte interioard, iar biblioteca micuf[ nu
caracteristici pentru casele din sud.
Ferestrele erau d
iar cdminul din bucdt[rie fumega, rrrlrrpostea cdrfi, ci mici picturi ale fiilor gi rudelor care
semn de net6gdduit Irrrrriscrd in rdzboiul impotriva Franfei. Bunicul ei pierduse
bunicul ei se afla acolo.
A suit singura treaptd care frcea accesul indu
-locuin{ei
nlrrlclr...
Arn fost la taverna Montilla cu niqte francezi de seam5.
gi penumbra a invdluit-o cu totur. I

ugile l)rrcri aqtepta vreo recunoagtere din partea lui, s-a ingelat.
desparfeau restul dependin{elor
se migte prin casd cu ochii
erau inchise Jar.**; f rrrcs S-& uitat [a ea de parcl i-ar fi spus ci fusese lapra\d.
inchigi. O cunogtea pe dinafai
Nrr rnd intrebi nimic?
- Bunicule! Unde egti? Deschidea pe r6nd ugile inchi lliirbatul a luat loc in fafa ei, cu tabloul singurei fiice in
incercand sd ir gdseascd. carmen! Federico! pe unr
umbla(i? ',llrtc. Pentru cineva atAt de familist ca el, sd piarda trei fii in
Carmen, bucitdreasa, lucra d,e zeci rrrzlxri qi fiica din pricina bolii fusese o lovitura prea grea.
de ani pentru Gin Irrt'ri cra supdrat pe viaJd qi pe soarta care ii acoperise casa cu
j: 3._.:::f:f.t.: era om-ul.de incredere, care avea
gi, r ;rlrrl negru al nefericirii.
casd qi de imprejurimi cdnd bunicrl
!1
Alameda pentru anotimpul semlnatului
.";fl;^;il; ili voi spune acelagi lucru pe care i l-am spus gi mamei
gi al recoltei. Ae tirlL:, acum atit de multri ani incdt abia pot sd-mi amintesc
a strdbdtut vestibulul l5s6nd in
urmd scara ingustd care d
la camerele de dormit de la primul rnlocmai vorbele. Agatavoia sd protesteze dar Gin6s a fbcu-
etaj. I o cu un gest s[-gi Jind gura inchis6. B[rbatul ila nu e pentru
- De ce faci atdta zawd? lillc.
tra qi-a rezemat spatele de scaun ca si il vadd mai bine pe
lrrrnicul ei. in niciuflcazn\voia sd vorbeasci despre rela{ia
t'r cu Cristopher, avea o chestiune mult mai insemnatd de
rliscutat gi de care putea depinde via{a lui.
\,bm ajunge la lordul Beresford maitirziu, dacd doregti,
rlrrr mai int6i trebuie sd rdspunzila o intrebare.
- Egti obraznici.
243
 Arurna GtNpw
IwrSrn-*tA
. - Sunr foarrc ingrijorata p.nffi
srguran{a durnitale. [u rrr-rru ascultat qi a trebuit s6-i ingrop pe to{i trei.
('unogti pedeapsa regelui pentru trdddtori, i-a amintit
- La v6rsta mea, un bdrbat nu mai are de ce sd se
- S-a pus la cale o conspirafie pentru risturnarea lr $i rnd tem pentru dumneata.
Fernando, platita cu bani franfuzegti
('c trebuie sd fie va fi dar ocoleqti chestiunea logodnei
gi englezeqti. Am
cd gi contele de Zambra este lrt h'
am.rt..ut.r. \_rlrtgs
Gin6s a lnincr Agata a dat de mai multe ori din cap in semn de tdgadir
umerii, ca gi cum s_ar fi pregdtit
dar nu a tdgdduit, c
a$tepta ea. Bunicule, de ce? thr t'irnd voia sd deschid[ gura ca si-i rdspundd, a auzit un
ylrrs in spatele ei care a frcut-o sd inchidd ochii neliniqtitd.
- O femeie n_ar trebui sd vorbeascd niciodatd Sunt foarte dezamdgit, fata mea.
politica.
Agata a strdns din buze supdratd.
Bunicul ei era un
nemalpomenit dar in privin(a
femeilor se dovedea in
qi retrograd.
- Coroana englezd, a aflatgi vrea sa_l inqtiin{ eze pe
nostru.
33
Asta explicd,prezenlaenglezului
in casa mea.
Cristopher nu este vinovat cd a
iegit la iveald (ilasul tatdlui ei a {intuit-o in scaun, frrd putinJ6 sd
chestiune, Anglia a luaturna
unomoUiti englezi care rcrrc(ioneze. Jean Michel Martin se oprise in pragul ugii
foarte interesafi sd-l deajos p"
regele Fernando gi sd_l r['schise, cu umdrul drept rezemat de cadrul din lemn, qi se
pe tron pe fratele lui, Carlos gi ;

cdutirile au dus paie rrrll la ea stdpdnindu-gi supdrarea. De multe luni nu o mai

dumneata gi la contel e de Zambra.
Agata a auzit limpede oftatul lui.
- Atingi un subiect care e prea mare pentru tine.
- Bunicule, vreau sd te ajut!
- Me mlrginesc sI urmez glasul congtiinlei mele,
rdspuns Gin6s dupi o lungi paiza.Iar
o femei. r, poui.
mi-o pund la indoiali, cu at?rimai
mult dacd este din fami
mea.
\,zuse pe fiica lui gi era atdt de schimbatd.
Tat6l a exclamat uimit[ de prezen\a in casd a pdrintelui
lr .lcan Michel s-a apropiat qi s-a aplecat asupra ei dar ea
nu cra in stare sd se ridice gi si-l intAmpine cum se cuvenea.
Sru'utul pe care i l-a dat pe cregtetul capului a frcut ca ochii
,,rr i se umple de lacrimi. ii fusese foarte dor de el dar
lrrtlccdnd dupd expresia lui nu va face sd-i fie ugor. Jean a
lrurl unul dintre scaunele care se aflau lAngi biblioteci qi
I rr pus in fata biroului dar inainte si se ageze s-a uitat la
;rorlretul Mariei Isabel. Privirea iubitoare pe care i-a adresat-
,, rnamei ei a fEcut-o s[ i se strdngd inima. Cind ai sosit?
I rr intrebat qovditoare.
in zori. $i a fost o adev[ratd surprizd s[ aflu cd nu ai
245
 Iunn$rP-uA
,Lrutrtp GrNnw
urmat niciunul dintre sfaturile mele gi cd ai nesocotit te limPede Pe cine iubea'
altele. in jurul gAtului mdrturisind
sr' rladuse lui, nu o datd ci de
doud ori' 9i in plus frr6 sh
- Am multe s6-ti povestesc, a incercat sd se
- Sunt incredin[at de asta. lltttlri remuqcan.
ca un domn' a
- Dar mai inainte trebuie si previn... l.orclul Beresfbrd s-a purtat intotdeauna
dar c' o uqoard nervozitate
in privire'
Cu un gest din deget, Jean Michel a frcut-o sI tacd. rn',1,,,,.r, .u glas liniEtit
un semn care s6-i arate
incepea sd oboseascd de cdt de pu{ine prilejuri ii d ,lcun s-a uitat drept la ea, ciulind
cu
spund ce o ingrijora cu adev[rat. rl'r,rr il minlea din nou
dar fiica lui ii suslinea privirea
- imi vine greu sd cred cd ai fost in stare sd il i rlnecritate Ei fEr[ s[ cliPeascd
la care te-ai expus pnn
bunicul tdu cu o logodn6 pe care eu nu am incuviintat IlEti conqtientd de primejdiile
nici nu am de gdnd s-o fac. $i cu un afurisit de englez! Ilt'ltst6 aventuri?
care il priveqte pe
Ea a ridicat bdrbia cu mindrie. Erau chestiuni mult Tht6, am aflat de un posibil complot
insemnate de care sd vorbeasc[ decAt rela]ia ei cu Cri rrirtrl Carlos 9i care il leag[
de o conspirafie impotnva
ea cu glas stdpinit'
- Este un b[rbat minunat, chiar daci este englez, ;;,,.i..,i Fernando,..a cotra-atacat
A vrut sd md ajute sd
rispuns cu o obrdznicie prost ascunsd. Gines a rds I rrstopher *-u ,p"1i"it de la inceput'
iubirea a ap[rut fdr6 s6-mi
zgomotos auzindu-i obrdznicia. Ei i se pdrea de neindurat rpirl bunul renume al familiei 9i
tatdl ei sd-l judece greqit pe Cristopher frrd s6-l cun tlrrtt seama.
care dai dovad[ dacd
"\,br si vorbesc despre el? Prea bine!" qi-a spus. Nu eqti conqtientd de ambilia de
eqti de rangul' nici de neamul
devreme sau mai tdrziu trebuia sd treacd prin asta gi cu It' lrotdr[qti ,a-t u.ttpii? Nu
mai devreme cu atAt mai bine. $i il iubesc din tot sufle Ittt.
,,Am spus-o", s-a gdndit plind de m0ndrie. Jean Michel ('aintotdeauna,tatdleindruiacuargumentefiecarecastel
s-au inecat in
privit-o intr-un fel care o infiora. Cu o strilucire intensd s6-l clldeasc[' Ochii Agatei
lx' care ea incerca
nici insu;irile lui ca
precaufie amestecatd cu hotdrire. lrrcrimi. El nu-l cunoqtea pe Cristopher'
uitase. cu desivirqire cd era
- Ai fost foarte indrdzneald sd mE pacalegti i onr, dar avea dreptatl in parte;
moqteni cdndva' Ea era o fatd
du-te spre Anglia in loc de Spania gi intrind intr-o rel rrobil, cu un titlu pe care il va
unui moqier tr6ddtor al
inegald cu un necunoscut. srrnpl6, fiica unui invins 9i nepoata
- \biam s-o vdd pe Marina, s-a justificat ea. Iubirea ('oroanei.
c[ nu existl om
pentru Cristopher nu a fost ceva premeditat, pur qi simplu I Dumneata m-ai crescut in credin(a
apirut ca urnare a intilnirii gi imprejurdrilor. l sttperior altuia. Ca
- Cind bunicul tiu mi-a scris ca sd-mi spun6 de lo nttgul. Vorbele i-au
ta cu un englez, nu-mi venea sd cred. Jean gi-a intrerupt lcl cu Putin{d, ca qi
moment discursul ca s-o intrebe: Te-ai logodit? ;i egecul dePind de ProPria fata mea' ci de o
Lucrurile puteau sd se complice mult dacd recunogtea - Nu vorbim de atribute omeneqti' 24'7
246
t
 ,4aurrn GtNpw
minciund wzitd, in folosul propriu. $tii ce pirere am
prietenia care te leagd de dofra Marina del Valle. in
m-a durut sd te vdd in dezavantal.
- Marina crede gi se poartd fdrd sd se gdnd
mogtenirea sAngelui ce ii curge prin vene.
- Dar tatdl ei, contele? GAndeqte la fel ca fiica I
Agata a strAns din buze ca sd-gi stdpdneascS
nechibzuin(a a fost mai putemicl.
-Acum parcl aud un francez umilit de infr6ngere
se arat[ rdzbundtor, nu un om liber care se buc
drepturile pentru care a luptat.
- Rona! a tunat glasul bunicului
indati!
$tia ca mersese foarte departe gi ruginea i-a colorat
intr-un rogu aprins. Tatdl ei nu era vinovat de neferi
gi de simlimintele care ii intunecau judecata: iubirea
Cristopher, loialitatea fald de familie.
- Imi pare rdu., tatd,. Rdzvr[tirea mea nu are justi
Jean i-a luat mdinile intr-ale lui gi i le-a strdns
Chiar dacd era grozav de supdrat pentru minciunile
lumina ochilor lui qi gtia cd acJiona urmAndu-gi
Agatamereu dovedise o tenacitate de necrezut.
- Te-am prevenit c[ felul in care o cregteai o s[-[i
multe necazuri, l-a infruntat Gin6s pe ginerele
infiliqare foafte serioasd. Cine educ[ o femeie de
egala bdrbatului? O trimite sd studieze!
Pupilele tatdlui ei s-au infipt intr-ale ei cu o
care migcat-o qi a nesocotit critica bunicului, care nu
niciodatd cu ochi buni faptul cd plecaser5 in FranJa
Agatas[ poatd sd studieze. Gin6s credea sincer cd f
erau pregdtite pentru asta, nici nu trebuiau si-gi
vremea printre cdrfi.
- Englezul te va duce departe, intr-un loc in
248
Iunzsrn-*tA
prrlca si ajung.
lrhirrgcrea lui a indurerat-o qi i-a frcut inima s[ batl mai
I lrrncezii nu erau bine primili pe meleagurile englezegti
prczcrr(a tatllui ei va fi intotdeauna nedoritd. Ea nu uitase
t'f rrl indurat ca fiicd a unui francez,la diferitele cine la
pirrticipase ca oaspete al Beresforzilor dar fusese atdt
llrrnros s[ viseze cd totul putea fi altfel.
Nrrrncle lui este Cristopher, i-a spus intr-o goaptS.
I rrrrlul Beresford, tatil ei stdruia cu incdpif6nare sI nu
rrt'rrscd numele rnic al englezului, te va duce departe de
lr rrrhcqti gi cunoqti.
$lrrr, a recunoscut mdhnitd.
lrrr cnglezii se pricep de minune sd ne fac[ si ne simfim
;rrt'jos decdt ei. Agata l-a privit drept. Vorbele mele nu
urnlrre a infr6ngerii in fafa lor de acum zeci de ani, ci
rrr t'rr sti in firea lor s[ se arate dispretruitori cu restul
I
| 'r rstopher nu e aga, l-a apdrat.
Srrrrl incredinfat de asta. Fiica mea nu ar alege un bdrbat
rrlt'rrluri, lird pdreri limpezi gi o personalitate hot6r6t6
rrlokr, pimAntul englezesc va sfdrgi prin a te dobori.
l)rrr dumneata te-ai insurat cu o spanioloaicd, i-a
u,rrl cr.r glas tndurerat, chiar dacd resemnat.
f r rr litst o gregeal[ pe care am pldtit-o foarte scump, a
rscut. Vreme de ani, mama ta a trebuit s[ indure
r'1rrl propriei familii, al prietenilor ei. SE trdiascd
r;rrlrlr-r de priviri ranchiunoase i-a minat firea veseld,
/ril()ure iar asta este ceva ce nu doresc pentru singura
lttr'lt.
lr,rrrr irr(clegea qi igi amintea prea multe lucruri. Tristelea
t lrri rlc cdte ori trebuia sI meargd lapia[d, qugotelile
'lor cAnd trecea pe lAngd ele. Unele bdtrdne, de cAte
rr rrrliilneau, iqi fEceau cruce, de parci l-ar fi vdzut pe
249
Arunrry GrNtw
diavol in carne qi oase. Da,Maria Isabel suferise
din iubire. Iar el va face imposibilul pentru ca fiica lui
aibl aceeaqi soartd.
- Ai face-o din nou soJia dumitale? l-a in
indrdzneald pe tatdl ei.
Tdcerea aatdmat intre ei ca o spadl ascufit[.
- intrebarea este, dragamea Agata. m-ar accepta
mama ta, gtiind tot ce i se va intdmpla pentru cd md i
in urmdtoarele ceasuri, Jean s-a dedicat ndruirii
unul a argumentelor ei in favoarea lordului Beresford.
a fdcut front comun cu ginerele lui gi am8ndoi au
minunea: Agata s-a invoit s[ nu-l mai vad[ pe Cri
sd rupI orice legiturd sentimental[ cu el; in schimb,
ei trebuia s[ stea de vorbd cu englezul gi s[-i spund
luase parte la complotul impotriva regelui. Ea avea i
cd Cristopher va putea sd spele numele Lucena
impiedice pe regele Spaniei sd afle de conspiralie.
Era frAnt de oboseald. dar izbutise s[ ]e inchidd
conspiratorilor, p0nd in punctul de a-i impi
reacfioneze la vreme, degi sd descopere numele lui G
Lucena gi al lui Alvaro del Valle presupusese o
il stdnjenea gi il frcea sd gov[ie u$or cu privire la
pe care trebuia sd le ia. Cristopher se ingelase in
consilerului secretarului de Stat spaniol qi trebuia s[
vorbd cu Carlos de Lucena. De fapt, chiar in acel
ducea la o intdlnire cu el. $i Lorenzo del Valle
vorbeascd lui Cristopher inainte ca acesta s[ com
sd incheie raportul pe care el insugi il va duce la
curAnd.
Trimisese degrabd ordinul asupra arest[rii lui
Moore de indatd ce va cdlca pe pdrndnt englezesc. A
qi cumpdrase bilet pe un vapor spaniol care
250
Iwn;rn-uA
rrrrca urm[toare din portul Chdiz, cu destina(ia Dover.
r rnetropolitan[ din Londra, cunoscutd drept Scotland
t'r'rr inqtiinlatd de sosirea nobilului gi era pregdtitd sd-l
rrglrcze qi, eventual, s6-1 aresteze. A doud zi, seara,
rrril clc Poli{ia Generald a Regatului Spaniei ii va v0na pe
Irei liancezi amestecafi in complot: Adolphe Basile,
lc Ilcnoit 9i Andr6 Moliere. Izbutise sd impiedice fuga
Irr lrranla dar acum r[mAnea partea cel mai grea: ce si
t'rr infbrmalia despre contele spaniol gi bunicul femeii
Itilt('o iubea.
31
I rrslophcr primise invitalia lui Lorenzo del Valle pentru
Irrilc cu Carlos de Lucena la palatul Zambra. Aqtepta
trrrrrl tlintre frumoasele saloane ca majordomul s5-1
dat[ acolo, s-a pregdtit sd aqtepte cu
n irr bibliotecd. O
c sosirea celor doi bdrba(i, in vreme ce privea
rnst'lc picturi de pe pereJi. Picturile murale din palatul
ur rr':rlr cu adev[rat spectaculoase qi ar fi putut sd le
lrl t'crrsuri intregi dar intrarea lui Carlos de Lucena,
rlc nrogtenitorul contelui, l-a fdcut si indepdrteze
Irlrr tlc pc fresce ca sd se uite la ei.
I lrtlrrrl irrtunecat al lui Carlos i-a ardtat ci avea si facd
lrr rr,'llocieri dure.
I or r I lloresford, lua[i loc, vd rog, l-a salutat spaniolul cu
Irlrr llrl.
I tr rrr ( 'trrlos, a rdspuns cu aceeagi rdceald, gi s-a agezat pe
rrl grt'care i-l ardtase.
2st
,Arutrru GnNnw
- Dorili un coniac? l-a intrebat Carlos dar Cri
refuzat politicos. Voia sd sf6rqeascd cdt mai
intdlnirea. imi inchipui c[ acum gti(i totul despre c
care v-a adus la C6rdoba. Cristopher a confirmat cu
al capului. Vreau sd v[ propun un t6rg. Numele meu
cel al unchiului meu in raportul pe care il ve1i
superiorilor dumneavoastri.
Putea sb se agtepte la orice dar nu la ace
nechibzuitd, chiar dacd de un eroism care l-a
mijeasci ochii ca s6-l priveascd mai bine pe spaniol.
- Este munca mea, nu obiqnuiesc sd ascund
oricAt de nepldcut ar fi el.
Carlos a oftat obosit vdzdnd obstacolul ce i se
fald.
- Unchiul meu qi-a pierdut cei trei fii in rdzboi;
este un pic tulbure 9i ideile greqite.
- M-am gAndit mult la acest lucru.
- Conspira{ia a fost inl[turat6. Nu existl pricind
care si fie trimigi la spOnzurdtoare dor oameni
acfionat impingi de idealurile lor de progres.
- Nu-mi revine mie sd judec asta.
- N-a(i frcut niciodatd vreo greqeald, lord Beres
- Nu mi-am trddat niciodatd lara, dacd,la asta vd
Lorenzo continua sd tacd, privind ca un simplu
discu{ia dintre prietenul lui gi englez.
- Suntefi conqtient cd moartea unchiului meu va
congtiin{a mea gi a verigoarei mele?
El era pregdtit pentru aceastd loviturd sigur[
durut.
- Sd n-o amestec[m pe domnigoara Martin in
discufie, a subliniat pe un ton echilibrat.
Lorenzo a hot[r6t s5 intervind pentru prima oar5..
- Agatanu v[ va ierta ci a]i ingdduit moartea
252
Iunnsrz-*tA
fi putut s-o evitali.
dtr';r :rtri
l stc femeie, imi asum atitudinea gi reacfia ei in aceasti
In(i.
liliu cd mai multi membri ai parlamentului
rrvoastri dezaprob[ politica regelui nostru, induntrul
ht nlrrra granilelor.
('rind se conspir[ cu bonapartiqtii pentru inl[turarea
rt'gc, situafia capdtd alte proporfii; rezultatele pot avea
rkiundtoare pentru Anglia qi asta e ceva ce nu putem
Ittgnrhrim; nu, c0nd atdlia compatrio{i de-ai mei au murit
v()1.
ginditor barba incipient[. Englezul
l'rtr lrrs qi-a m6ngdiat
un os greu de ros gi cu idei foarte limpezi. Rostise
,lt' vorbe ca pe un repro$ dar el putea sd-i inleleagd qi
nprce icze pdrerea;propriul tatd fusese gata sd-qi piardd
trr bltllia de la Bail6n.
I rclrrric sd fie o cale prin care sd ajungem la o inlelegere
tnrloirre, fdrd ca pe(ile amestecate sd se resimtS, a
I I orcrtzo.
Srrlonul Mozarab s-au scurs cdteva minute lungi 9i
rlrrtt' inainte sd vorbeascd iardgi Cristopher.
Slrrtrri(i-l pe contele de Zambra sd nu se intoarcS de la
r'trr':rsl le.
'nrr(area, deghizatd,in sugestie, l-a f6cut pe Lorenzo
rr pumnii qi sd scrAgneascd din dinfi.
Ar cstrr pare un ultimatum, lord Beresford, a spus
l'rrtr'lr s-t'r luaJi cum vre(i, dar un om inteligent ar
Ilrrr rr crr pe o avertizare.
f t rrrrt'lriLrl meu trebuie sd pdrdseascd singurul cdmin pe
I r t'rrrroscut? a intrebat Carlos incruntat.
llnrr ( irncs de Lucena va fi bine venit la Whitam Hall;
llr orrspctc prefuit in casa mea. Carlos a rdmas cu gura
253
 ,Arunrtr GeNovz IwB$rn-ruA
cdscati. Englezul erapreacinstit ca sd accepte
un gat /lrrrlrra pe vdrul fiicei sale, Carlos de Lucena.
dovedise cd era fEcut dintr-un aluat cu mult peste
l)omnule del Valle, l-a salutat rnai intdi pe intdiul
muritorilor gi l-a admirat pentru corectitudinea lui.
lll,,t rrl, cu glas bine modulat, intr-o spaniol6 desdvArgitd, fdrd
infruntase adversari mult mai puternici dar
nu cu idei r lr r ('nt. Clarlos, ce surprizd sd te g[sesc aici. Acesta s-a ridicat
de bine definite, ceea ce il ficea foarte primejdios
c6nd tlr' ;re scaun ,si i-a intins mina. Nu gtiam c[ egti in C6rdoba,
vorba si treacd la fapte gi receptiv la situaliile grele.
Vois I rt sl)us dar neardt0ndu-se surprins, ca gi cum prezenfa lui
facd un schimb dar lordul Beresford iioferea un prilej )rrr ('cva aqteptat. Cristopher l-a privit cu ochi critic pe tatdl
aur pe care nu avea de g6nd sd-l iroseascd.
chiar dacdi llrrrcii carc il innebunea. Jean Michel Martin era un birbat
convingd pe unchiul lui si pirlseascd Spania pentru
o vr r hpc;, cu privirea dreapti. Avea aceeaqi culoare de pdr ca gi
avea si fie o alti poveste. pute(i fi incredin(a{i
c[ nu ltrt;r lLri, dar abunden(a de fire albe il frcea s[ par[ qi mai
trimite raportul pdnd ce nu se va celebra cdsltoria
mea rlr',,e lris. Bdrbia, pdtratd Ei puternicd, era o dovadd limpede a
domnigoara Martin. Nunta noastrd de la Whitam
Hall vr ltrr salc hot[r0te. Singura tr[sdturd nepotrivitd cu chipul
scuza deslvargitd pentru o cildtorie in Angria
a familiei r,rrrrr ochii mari gi migdalati, de o nuanfi albastru inchis. De
materne. Lorenzo a oftat adAnc auzindu_I. Astfel, I

interegt rlr';rrrte pdreau ta fel de negri ca ai Agatei gi aveau o

dumneavoastrd vor fi apirate aici in C6rdoba
iar don Gi rtrrltrcire de inteligen{i care l-a alertat. Lord Beresford,
de Lucena sc[pat de m6nia regelui spaniol.
I ;r rr)tins mdna fEra s[-gi indep[rteze privirea intimidantd de
"Fir-ar sd fie, englezul are dreptate!,, s_a gdndit
Ca lrr t'1. Cristopher i-a rdspuns la salut cu toatd eleganla gi
dar acum dddeau peste o piedica gi mai mare: refi
r nrcctitudinea inv[late din leagdn. Voi fi foarte scurt. Ierta-
bunicului qi tatdlui Agatei in privinta nun{ii.
lr rrri indrizneala de a veni sd discut cu dumneavoastrd la
- Mi-ar pldcea sd am cuvinful dumneavoastrd. /,rnrbra dar md gribeam...
Cristopher a zdmbitpentru prima oard de c6nd
i l.orenzo l-a intrerupt cu unul din zAmbetele lui, in stare sd
int6lnirea.
l rlrcascd inimile femeilor.
- Un adevdrat domn nu are nevoie sd gi_l dea. .lean, te rog, dumneata egti mereu bine venit.
Lorenzo voia sd spund ceva despre asta dar
un ciocdnit Multrumesc, Lorenzo.
ugd al majordomului gi intrarea sa brusc
d i_afrcutpe cei Cum a fost cdl6toria'? N5ddjduiesc cd s-a petrecut fEri
birba(i sd se intoarcd spre el gi sd rdmind tacu{i.
proltIeme.
- I)omnul Martin cere ingdduin(a sd vorbeascd intre Un pic obositoare. Sd trec granila pe la Bielsa in loc de
ochi cu lordul Beresford.
lrrrrr rr fost o prostie din partea mea. Aga trdgeam nddejde cd
O strdlucire de interes a fulgerat in pupilele lui
Cristopl rrlrnrr mult mai grabnic dar o furtuni in Pirinei mi-a oprit
care a frcut cu capul un gest de incuviinlare.
Fusese trrsura vreme de doud zile.
surprizd sd afle cd,tatdl Agatei se afla deja in
C6rdoba. Bun, te las cu oaspetele meu, vom bea ceva mai tdrziu
Jean Michel a rdmas in prag, nehotlrdndu_se
sd intre, rhrcir vei gasi de cuviinfd.
de cAteva clipe. Nu se agtepta sd_l giseascl in pa
Dar Jean nu i-a rispuns. Se uita drept la englezul care
254
255
,Lrutrrz GnNew IunWn-uA
avusese indrlzneala sd pund in prime-jdie via(a fiicei rtrt s6 reacfioneze.
l6sdnd-o sd cdldtoreascd fdrd prezcn(a unui apf,rdtor. imi inchipui cdt itgataare ceva de spus despre asta'
care s-a intors inainte
nu gtia cd Agataa\usese intregul echipaj de pe vapor ca Vrrbele luilu oprit p'aqii bdrbatului'
hainei 9i a-l ldsa pe mdsula
nicio femeie nu ar fi putut sd fle mai bine pdzitd, ca {r. rr scoate un plic dintuzunarul
cel mai indepdrtat al
cdtre oamenii lui Cristopher Beresford. i,, t,l'-rga fotoliile din piele din col{ul
purtarea lui' Pleca
Carlos gi Lorenzo au ieqit degraba din salon. Fr [i,,,,,tIi. Cristopher.nu putea sI cread[
cererea intr-un fel atit de
englezul s-au mdsurat ca nigte adversari dar cu fr,,, pu. gi simplu? ii respingea
mai multe ori dupd ce a auzit
care il dd experienfa de a nu gregi dintr-o pornire voitd. it,'1,.rronul 9i rece? A clipit de
produs de miqcarea brusc6
- Doresc sd v[ cer sd renunfa{i la preten}iile asupra fi iit,, i,r.t Zandu-se. Curentul ugor
sd se infioare'
mele. i,,ril i s-a pdrut aer inghelat care l-a fbcut
de lungd doar ca
Cristopher qi-a zis cd omul nu umbla cu ocoliquri, Asta era tot? Fdcu'se o cdldtorie atAt
Nu putea sd cread[' Dar
drept la fintl qi la inimd cu precizia demnd de cel mai rll r spun[ "nu,, frrd alte ldmuriri?
cd spusese
rival. $tia cI va fi un combatant de temut dar nu-i hrrrrcczul se inqela amarxlc dacd igi inchipuia
urcase pe creste mai abrupte gi mai grele. Irltrnrul ouv6nt.
pe lemnul fin'
- Onoarea mea de bdrbat mI impiedicd sd-mi l)in doi paqi. a aiuns la plicul cate zilcea
pe hirtie' Un
cuvintul inapoi, a rdspuns pe un ton linigtit care nu I rr rlcsfEcut cu bruschele 9i a citit ce scria
Agata fusese scurtd dar
incordarea ce il stdp0nea. trrr,rut mai tdtziu,injura violent'
Jean a mijit ochii cu o bdnuiald grozavd. Ce ii ascu IrrrtrirAtd iar el era gata s6-i
suceasci gitul din pricina
qi a aruncat-o la cog'
fiica lui? Ce minciun[ pusese la cale ca sd apere lrrk'rului neaEteptat.,I mototolit hirtia
englezului? A1,,,i u iegit din salon de parcdar
fi fost urmdrit de diavol'
_- Alegeli-v6 cu mare grifl vorbele, lord Beres qi a luat scrisoarea' Nu vdzuse
1,,'*,i. dupl o clipd s-a intors
fiindcd vorbili cu un tatd furios gi cu dreptul divin sa-gi rrrciodatd scrisul Agatei, iar un
bun agent nu nesocotea nicio
sau nu'
ceea ce iubegte. posibilitate sau indiciu, fie ele false
Cristopher a qtiut cd gregise cu rdspunsul sdu.
- VA cer formal mdna fiicei dumneavoastrd, A
Rowena.
Furia de pe chipul francezului nu scdzuse cdtugi de
de cdnd incepuserd discu{ia.
35
- Cererea dumneavoastri este categoric respinsi,
rdspuns sec. Nedumerirea lui Cristopher a fost mai
dec6t limpede. Pre! de c6teva secunde nesfirgite, protestul Agata arrzea perfect discu(ia din salon dintre tat6l 9i
lrrrrricul sdu. Ea avea porunci strictd
si rdmin[ in odaia sa
a r[mas in git. Bund seara, lord Beresford, a spus Jean
lrrr-ir s6 intervin[. ragaduiala
smulsa de tatdl ei o ap6sa ca o
chip de desp[(ire qi deja se preg[tea sd plece cAnd el
257
256
 ,Lrunrru GnNrw Iunrsrn-uA
piatrd, de moar5. Se zbituse vreme de ceasuri intre ceea ,,,g,,r1.ri*i i se pereaun stigmat al diavolului' Mama ei
tatdl 9i un popor intreg
dorea inirna qi ceea ce ii dicta rnintea. Se afla la o hrptrsc pentru ce iubea. gi-a infruntat
resemna? Ce o oprea?
grea, care o chinuia gi consirnlise ca Jean Michel sd ,,, r,,-5i'apere iubirea. Ea de ce se
era prea mare ca sd
chestiunile cu Cristopher dar acum indoiala mugca di llloscbirea rJintre tat[l ei 9i Cristopher
Spunea foarte pu(in in fovoarea ei cd nu se infruntase fi Itu (rrttr cont de ea.
lui in ciuda
fa{d cu bdrbatul care mereu fusese cinstit cu ea, dar i tcm Michel hotdrase s6 rimln[ in fara so[iei
invechite ale bunicului Gin6s ii l6sau foarte pufin I Irrlrrr0r greut[filor pe care a trebuit
s[ le infrunte' dar
nu putea s6 le
acfioneze de una singurS. Acesta chiar incuiase u$a I rrslopher era un nobil cu obligalii pe care
el oriunde' dac[
de citeva ori, ceva cu totul netrebuincios, cdci Agataa ,,,,,l",tsc[. $i chiar dacd ea ar fi fericiti cu
pricina
gAnd sd-gi {ind cuvdntul. y m tn.rra pornirile, tatdl qi bunicul ei ar suferi din
prea mult ca sd le
$tia prea bine cd prdpastia care ii despirtea era Irot;rritrii sale toatd via(a iar ea ii iubea
trebuia
netrecut dar de ce tatdl ei nu ii dadea un ultim prilej lrrre irtuiascS
o asemenea durere' S-a tot gandit ia ce
l,t lrrcri pentru a-i vedea pe tofi fericili' Dar
Agata'ingrozava
vorbeascS'/ Ca sd nu dea dovadd de slSbiciune. Dar
femeie indrdgostitd nu dovedegte slibiciune pentru omul r,r ncliniEte personald, hotdrise
cd voia si se despartd de
sd facd despdrfirea
care il iubegte din toatd inima? A ascultat cu sufletul la Irrlrrrca vie1i1 ei; dorea s[-l consoleze'
intrebdrile pe care tatdl ei i le punea bunicului gi j,r,.tcrteasc[ 9i mai pulin dureroasd pentru amindoi' Avea
privind-o
hotdrdte ale acestuia dar nu ajungeau la nicio inte ,,,.,,,i" sa qi-l aminteasci cu chipul zdmbitor,
a ochilor lui' $i
Agata s-a gAndit cd dacd,pdrin{ii ei au putut sd aleagi, de p('ntnr ultima oarl cu strdlucirea inteligentd
fEgiduiala
nu i se ingdduia qi ei acelagi lucru? tr,'l,uia sd-gi mul(umeascd f; milia linindu-gi
,,rrruls[ dintr-o pornire a minfii dar nu 9i a inimii' care
S-a uitat trist6 prin odaie gi pentru prima oard a infeles
rrlirtua sd se arate incdpS(inatd fa![ de
hot[rarile creierului'
ce i se ddduse cdnd a implinit paisprezece ani. Odaia nu 'o
ferestre spre in afard, singura cale de acces era u$a I r(..huia s[ aib[ o ultim[ disculie
cu Cristopher qi pentru asta'
care putea si i-l dea:
dddea in micul vestibul iar curtea cu ziduri inalte Irt'buia sd ceard ajutorul singurului om
I orcrtzo del Valle. O s[ aqtepte citeva
zile' pentru ca tatdl qi
inexpugnabild.
CAtd vrerne va trebui sd stea acolo induntru, fdrd sd lrrrrricul ei sd nu bdnuiascd ce voia sa
fac[ qi spera s[
nirnic? in ciuda a ceea ce-i spunea inima, Agata primi rzlrrrtcasci.
fiecare poruncd nestrdmutatd, fiecare hotlrAre deghizatd ('Lt aceastd hot[rire, s-a apropiat de micul birou ca sd
sugestie. $i-a asculit auzul dar nu mai putea sd audd g ',tllCOSCfISOafe.
bunicului qi a Etiut c[ plecase de acas[. Era foarte greu sd
ce ii cerea
intoarci p6nd ce nu ii trecea supdrarea pricinuitd de discu{i l-orenzo 9i-a privit ingrijorat prietena' Ceea
solicitarea ei'
cu tatSl ei. A oftat adAnc ca sd incerce si scape de nodul r'rr de neconceput. Venise la Casa Lucena la
era sigur de ce il
piept care o impiedica sd rdsufle cum trebuie. Mereu fu llrlctLrl ei il ingrijorase foafte mult dar nu
de
o fiici ,si o nepoata ascultdtoare dar in acel mom , ,.r,r^". ii tZlaarrit. lui Carlos ci va incerca s-o apere
2s9
2s8

I'
 ,4n;"trru GpNrw Iwr;rn-*tA
propriile ei porniri. in mod gregit, prietenul
lui credea n privit hotdr0t[ pe prietenul ei inainte s[-i mirturiseascd:
putea sd facl asta. De ce credea cI '[ata nu are de ce sd se ingrijoreze. Nu existd primejdia
el era singurul in
s-o stdpdneasci pe veriqoara lui? Era limpede
cd r dc rr rnd da lui Cristopher pentru ci deja am fEcut-o qi nu md
mereu ascultase de sfaturile Iui dar c6nd
o femeie eitcsc. Ndrile lui Lorenzo s-au dilatat gi ochii i s-au redus la
indrdgostitd cum era ea, asta era o treabd
fbarte serioas It lirric primejdioasd. Ceea ce tocmai spusese ea schimba
- f iam spus c-am si te ajut, dar nu aga. folrrl. $tiu foarte bine care imi este locul, a continuat Agata
Agata gi-a pus mdinile in golduri. Sd_l
convin ;l tloresc sd ac(ionez cu maturitate gi inteligen(6. De aceea,
Lorenzo se dovedea gi mai greu dec6t sd incerce
cu te ('r'rstopher merit[ sd aud[ de pe buzele mele un rdmas-bun
Ea nu voia decdt sd o apere in caz cd
eradescoperitd.
- Cristopher meritd o ldmurire din partea mea. $i l,orenzo a intrerupt-o:
tdcerea asta absurdi datd de tata gi de
bunicul. $tii ce ai recunoscut? a intrebat-o deodat[.
- Ldmurirea de rigoare i-a dat_o tatdl tdu la Zambra. lia a rdsuflat cu putere.
-Am tot dreptul sE incerc sd-mi rezorv treburile cum, intotdeauna am fost congtientd de pozitria pe care o
mai bine de cuviin{d gi sunt incredin{atd cd fEcdnd
cum rrcrrp5 lordul Beresford gi de cea pe care o ocup eu. I-a
el gre$esc.
;rrrrrenit titltul ca sd nu mai rdm0nd nicio indoiald cd
- Nu vreau sI devin dugmanul familiei tale pentru nclionase pe deplin congtientd de faptele ei, dar expresia lui
moft. ochii Agatei au strdrucit cu o durere care
a rEcut l,orcnzo continua sd fie hotdrdtS. $tiu cd o rela(ie serioasi
stomacul lui Lorenzo si se strAngd. pupilele
limpede chinul pe care il indura. Daca faciasta,
ii ard Irrlrc noi este cu neputin{d dar nu pot sd-mi indrept inima pe
totul o sd llt clrum, chiar dacd incerc s-o fac cu capul.
qi mai greu. Ar trebui sd lagi lucrurile
a$a cum sunt. 'lbrbegti intr-un fel nechibzuit.
- Prietenii buni se ajutd,l_a infruntat ea cu repro$. Nu ai incerca sd faci la fel dacd te-ai afla intr-o situalie
- Prietenii ne ?mpiedici sd facem gregeli ireparabile. nscm[ndtoare? Dacd ai iubi din tot sufletul, chiar dacd ai gti
- Ce rdu poate sd-mi facd sd stau de vorb[ cu un t'rr acele simt[minte nu au cum sd se implineasci? Agata
care in curdnd va pleca inAnglia? Va dispdrea
din viafa r locmai ii aruncase o provocare. Ce rdu poate s6-mi facd
ca qi cum niciodatd nu l-ag fi intdlnit. gi
nu po(i sd_fi inchi sir-rni iau rimas-bun de la Cristopher?
cat mA doare lucrul 6sta.
Lorenzo a privit-o atit de intens inc0t ea a rogit. Pre{ de
Expresia govditoare de pe chipul lui Lorenzo
i_a critcva momente au rlmas t[cu(i.
rlspuns la multe necunoscute. Nu putea sd
creadl. inc Englezul t[u st[ la hanul Elvira. Agata s-a rlsucit cu
sd-i apere virtutea evitdnd o int0lnire intre
ea qi Cristoph ptrtcre ca s[ se uite la v5ru1 ei, care tocmai intrase pe u$a
- Tat5l tdu se teme cI te va compromrte, a recunoscut hibliotecii. Chiar eu te voi duce acolo dup[ ce vom vorbi, a
cele din urm5. Fiindcd astfel nu ar mai putea
sd e rrtliiugat Carlos.
c[sitoria voastr[.
- Cdnd ai venit? l-a intrebat miatd.
ii venea sd rddd ca o nebun6. La asta se reducea totur
260
- Las6-ne un moment singuri, Lotenzo, este grabnic sd
26t
I
 ,4arcnn GoNBw Iuansrn-tuA
am o disculie cu verigoara mca inainte
sd md
Madrid.
lL' vor insoJi Lucas gi Felipe gi vor rim6ne cu voi ca sd
Acesta a fEcut un gest de incuviinlare gi
a oftat t0 polrte de grij6. Manuel gi Ram6n se vor ocupa de fermd
fiindcd ldsase responsabilitatea pe umerii
lui Carlos. Illn;r sc intoarce unchiul.
- Ne mai vedem, Agata; bund, ziua, Carlos. l'oate cd nu va mai putea s[ se intoarcI, a spus intristatd.
Dupd ce del Valle a plecat, virul ei qi_a infipt
ochii M-am gindit la asta dar alti chestiune trebuie s-o
- Staijos. porunca fusese categoric[ 9i Aiata s_a hrrrrrrinr. Eal-a privit drept in fa{d. Lordul Beresford nu
fir[ sd crdcneasci. Am nevoie Je ajutorul tiu, i_a
Irulrrric si qtie unde te afli. De ce ii cerea v[ru] ei aga ceva?
dintr-o datd.
I rlis;lus sd ne dea cAt timp avem nevoie dar este rnai bine
- $tii doar cd poli sI te bizui pe mine, a rdspuns
-ingrijoratd. rn nu $tie locul unde se ascunde Gin6s. Aga nu va fi nevoit

Ochii intuneca{i ai vdrului ei pdreau obositri.

rl lirci fa{d unei probleme gi mai mari in cazul in care
r ()r()rura spanioli se hotdrdqte si cerceteze rolul lui.
- Mai inainte trebuie sd afli despre ce e vorba. A Ce incerci sd-mi spui? l-a intrebat cu glasul un pic
rdmas trcutd qi carlos a rdsuflat ad6nc.
Trebuie sa-l duci
bunicul tiu departe de aici, in Franfa gi te
rog sd ai grijtr f)oate fi acuzat de complicitate, sd rdmAnd dezonorat ca
el. Ea a clipit de mai multe ori incercdnd sI p5t
rrlit'rrtal Coroanei pentru cd a ascuns informafii. Dar dacd
infelesul vorbelor ei. Lordul Beresford
este dispus sI a rrrr ;lic unde vd ascundeli, cu greu ar putea si-l acuze. Agata
cdt va fi nevoie inainte si trimitd raportul
la Londra. Irrlclcgea prea bine. Vrea s[ v6 ducd la casa lui din
- Bunicul nu va pleca, i_a spus Agatacu convingere. l'orlsrnouth dar asta nu este cu putin(i. Rela(iile bune dintre
- $tiu, dar am aranjattotul ca s_o fac5. Sprrnia qi Anglia ar face ca Gines de Lucena sd trebuiascd
- Cum? l-a intrebat nedumeritd. ,,,r sc intoarcd la C6rdoba. Coroana spaniold s-ar agtepta la o
- Am inchiriat o cdsufi in sud, pe l6ngd Bordeaux.
tiu m-a ;r.'rlcapsi exemplard din partea Angliei pentru complicele
ajutat cu demersurile.
rrrrrri trdddtor al Spaniei; inJelegi?
Atunci ea a inleles absenfa virului ei din ultimele zile. Da, gi imi pare rdu cE nu m-am gdndit la asta.
- Tata este de acord?
S-a gdndit pre{ de un moment. Dacd Beresforzii ajutau
- Da. gtie ce primejdie il papte pe Gines dacd rdmine rrrr traddtor, bunul lor nume ar fi pdtat pentru totdeauna cu o
C6rdoba.
or'irril greu de qters. Cristopher nu merita a$a ceva pentru cd
- infeleg, a rlspuns. r oisc sd se poarte ca un domrr. Ea se ddduse lui pentru cd il

rrrbca qi nu putea sd se cdiasc6. nu avea de gdnd s-o facd. Va

;rrstra o amintire frumoasi despre iubirea imposibild pe care
r o purta.
Agata a inchis ochii cu adAncd durere. in niciun caz nn
loia sd-i facd rdu lui Cristopher gi gtia ca vdrul ei avea
263
 ,lrutrru GBNtw
dreptate sd aclioneze cu atdta b[gare de seam6.
- CAnd totul se va fi sffirgit, vei putea s[ iei leg[tura
qi s[-i l[muregti pricina tdcerii tale. Agataa gtiut ci aqa
nu ar fi cu putin{d. Cristopher trebuia si-gi ocupe
ea pe-al ei. Te voi inso{i pdn[ la han ca se-ti iei re
de la lordul Beresford, cum doregti. ii voi spun e tatd
ci ai petrecut dup5-amiaza cu mine. Am sd te ag
taverna Montilla. Agata voia sd spund ceva, dar Car
i-a inglduit. Lordul Beresford nu trebuie sI bdnuiascd
Daci il iubegti cu adevdrat, trebuie si pdstrezi tdcerea,
integritatea gi bunul lui nume.
Ea s-a intrebat dacdva fi in stare sd-gi ia rdmas-bun
Cristopher frrd, ca el s5-gi dea seama de adevdrate
gdnduri, dar trebuia s-o fac6.
- Sd mergem, atunci, i-a spus.
36
Era aga de furios cd,, dacd, va mai merge cu paqi atdt
hotdrAji prin inclpere va llsa urme pe podea. De trei
incercase s-o vadd pe Agata dar tatdl gi bunicul ei
impiedicaser5. De c6te ori mersese la Casa Lucena in zi
la ore diferite, ca sI ii ia pe nepregdtite, ea era inchisl
odaia ei, nedorind s[-l primeascd, sau absent6. I se
prea suspectl ticerea ei, consimfdmdntul voit de a nu
o int6lnire fa(5 in fafd cu el ca sd discute limpede gi
apdsarea celor doi spanioli, ca s[ hotdrascd una sau alta.
in mijlocul acelei descurajdri, Cristopher era cu ade
ingrijorat pentru tatdl lui; s-a uitat la scrisoarea pe
264
IwrSrn-uA
in mdni gi a recitit-o? cum frcuse in ultimele dou6
:ir
i. John suferise un alt infarct, trebuia sI se intoarc[ de
tri in Angli a dar mat inainte trebuia s[ vorbeascd cu
a qi sd nu poatd s-o facd degrabl ii pricinuia o durere de
nrao de neindurat. De o sdptdmdnd, Andrew 9i cu el
u in Casa Elvira. un han mic chiar in inima oragului.
0rgoliul il impiedica si mai primeascd ospitalitatea lui
f ,olcnzo del Valle gi sd r[mdnd in casa Agatei era cu totul de
ftcgrindit. Agadar, inchiriase singurele camere din pensiune
;l liind situate la nivelul de sus avea deplinl intimitate.
Itteripcrile comunicau intre ele prin salonul mic la care se
{rrrrgea drept de pe coridor qi in fund erau uqile care
Ittr:lrideau cele doui camere de dormit pe care le foloseau
Arrrlrcw qi el. Dar fratele lui nu prea st[tea la pensiune. Se
hut'ura, pdnl la primele ore ale dimine{ii de feluritele
tlllhirtori care aveau loc pe strdzile C6rdobei; pdrea cd voia
l0 profite pdni la ultimul minut. Cristopher gi-a trecut
dt'gctcle prin pdrul rivdgit. Se gAndise ca ultimd solufie
rfl-i cear6 ajutorul lui Carlos de Lucena ca sd incerce s[-l
Ittrlrrplece pe Jean Michel. Se gdndise chiar sd se catere pe
,trlrrl care ducea in odaia ei dar a renuntat iute pentru cd
Ircbr-ria sd faci lucrurile bine qi un bun inceput era sI incerce
rn I convingd pe tatSl ei de bunele lui inten{ii dar, fir-ar si
lir'1, nu izbutea. Nigte ciocinituri u$oare in ugd l-au fEcut si
rc trczeascd brusc din gdndurile sale 9i sd se indrepte
Intr-acolo ftrd s[ stea pe g6nduri. Cdnd a deschis, inima i-a
rnlir din piept. Opritd in prag, era chiar Agata Martin. il
pnvoa in t[cere, fr0ngindu-gi mdinile 9i deodatd o furtuni
I rr scuturat din cap pAn[-n picioare.
N iciunul dintre ei nu a gtiut cum s-a intirnpl at, dat dintr-o
rlrrtri ea era in bralele lui, primind un sdrut lung qi addnc.
('r'istopher a dus-o induntrul incdperii mici in vreme ce
rrrchidea uga. Agata s-a ldsat sSrutatd cu dorin(6 9i disperare,
265
t
 ,4runrrz Gtt'tBw IunWn-uA
iifusese atdt de dor de el! fi rrcfiondm
de tdcerea et' a
-Am creztt c-o sd-nnebunesc. Nu mi l6sau sd te l)codatd, ca qi cum gi-ar fi dat seama
pnvit-o lung, scrutindu-i strdlucirea
din ochi' curba ugoard
- $i mie mi-a fost tare dor de tine. igi doreqte orice
-Ai un tatd,foarte incdpd{6nat, acum gtiu cu cine I hrrzelor roqii, care ii zimbeau a$a cum
-
Suntem pu{in ingrijora{i pentru bunicul. hrrrbat indrdgostit.
-
$tiu, de cdteva zile intorc problema pe toate fe{ele E gravd starea lui John? l-a intrebat' cu adevdrat
am ajuns la o in{elegere destul de multrurnitoare cu vdrul Itrgli.iorat[.
acum cdtriva
Cred ci totul poate sd iasi brne. Aavut o rec[dere; a suferit un atac de cord
nrri r;i sdndtatea lui este destul
de delicatd'
- Dar n-am venit sd vorbesc despre bunicul, i-a spus El i-a zitmbtt
pe un ton seducitor. Atunci, trebuie s[ te intorci frrdintdtziere'
vnzandu-i ingrijorarea' Agata era
extraordinard 9i foarte
- Nici eu nu vreau asta, a rdspuns Cristopher cu glas
i-a mdrturisit ea
de erno{ie qi fir[ si poatd sd-gi ia ochii de la ea. Vino, Itrland va fi solia lui. Te iubesc, Cristopher'
sd facem planuri gi avem foarte pu(ina vreme. Agata a si rlcodatd. Te iubesc din tot sufletul'
I-ar fi pl[cut sd audi de pe buzele lui Cristopher
o
un fior in stomac auzindu-I. Trebuie s[ md intorc de i
cu toat[ puterea'
Portsmouth, tata s-a imbolndvit grav. Inima ei aproape rlcclaralie Je iubire la fel ca a ei, o dorea
care trebuia sd se
oprit. $i-a infipt pupilele negre intr-ale lui. Putea s6-i Itttrica dupd ea. Dar despd(irea tdcutd
grctreac[ peste citeva momente ar fi
fost mult mai dureroas[
ingrijorarea de pe chip. Odatd acolo, voi face de
rl.cnt igiinchipuia dac[ el i-ar fi f6cut-o'
Ar fi dou[ inimi
necesare ca s[ oblin o licenfi speciald pentru cdsdtoria
infelegea prea bine
care va trebui s[ aib[ loc grabnic. Cind vom fi cds[tori(i, rrrtlrdgostite siiite sa se despartd ' itgata
trimite Coroanei raporh:I. Tdcerea ei nu a fost observat6 ,',, buiicul ei nu ar fi in siguranld
inAnglia' nu' cind ambele
aga de bune
Cristopher, care nu gi-a dat seama nici de nelinigtea ('oroane, cea englezd 9i cea spaniolI, aveau relafii
Dacd voia s[-1 salveze' trebuia sd-l
frumoqii ei ochi. Vei putea sd te imbarci sdptdmAna vii 1r interese .e"iproce'
Anglia qi dac6 il
impreun[ cu bunicul tiu. Eu vd voi a$tepta la Dover ca sI st.oat[ din Spania dar spre Fran(a nu spre
rrrbca cu adevdratpe Cristopher,
trebuia s6-1 lase liber pentru
duc la Whitam Hall. Carlos de Lucena mi-a f6gdduit cd
r.rr nicio bdnuiald s6 nu atdrne deasupra
capului slu, asupra
vorbi cu tatdl tdu ca sd aprobe cdsitoria noastrS. Agata
pozi(iei sociale pe care o va avea ca viitor
marchiz de
in continuare buzele pecetluite, in vreme ce asculta vo
lui. il privea cu duiogie nesffirqitl 9i ad6ncd tristeJe. El Whitam.
planuri pentru o viafd ?mpreund dar era foarte departe de
;*x*,rx:,T,J:I'i*xx'::11ff#,f .'#:
izbuti. il iubea atit de mult inc6t trebuia s[-l protejeze. Tr fi
oamenii ei' idealurile 9i
nddejde cdtata igi va reveni curAnd, degi sunt recu cl cu dulceald. Am in(eles 9i apreciez
1or. Cordoba este aproape la fel
de frumoasd ca 9i tine'
pentru acest noroc neaqteptat. Coroana nu va pretinde lclurile
trimit raporlul cdtd vreme el este convalescent. Vor a -Atunci,las6odatdvorbagiiubegte-opeaceast6
la fel de frumoasd ca qi C6rdoba'
I

rdbdare pdni la insin[toqirea lui deplind, ceea ce ne di v t'ordobezd aproape

267
266
 ,4rutrrn GnNBw Iwn7rP-uA
lnvita(ia ci l-a luat cu totul pe nepregdtite. Vreau ir*"1*r[-md iar[gi cu picioarele' i-a cerut' Ea a
cd ii indepirta ruf6ria
amintesc sdrutdrile tale, sd-mi amintesc gustul tdu c6 trt('ultat supusd 9i atunci 9i-a dat seama
simfit
fi departe de mine. Iubegte-mir. l-a a\AlaL ,
f r ,, lirsa
in.los cdtrebit.ioittria lui tare 9i pregatit[' L-a
ce i-a smuls un geamdt
- Ca o canalie'? a intrebat-o cu ochi arzdnd de dori rrlrrrrccind in ea cu o singurd migcare
incruntat ca qt cum
- Singurul meu amant canalie. Cristopher nu a mai trlrctiliat. Cristopher a inchis ochii 9i s-a
Aq nutea s6 stau
nevoie de altd invitatrie. A luat-o in bra(e, a sdrutat-o rrr l'i irrdurat o durere grozavd.Dumnezeule!
inceput si se indrepte cu ea spre dormitor. I se pdrea a l,,rr toatd viafa, u ,prt o secundl
mai apoi' Pozi{ia aceea I
minunat s[ se simti
ugoard incAt ar putea s-o duc[ pind la capdtul lumii. A ,.',, iror", Agatei iacatoasa dar era
s-a prins de gitul lui gi cu limba i-a smuls un geamdt 1,r'trunsd ae et 9i
totodata finut[ de bralele lui puternice'
Ea nu i-a in{eles
care a multrumit-o in tain[. Sub acel strat aristocratic i',,,,,luuro, e rindul tdu si stai pe uqd'
ca s-o rezerne de u9[
ascundea un bdrbat foarte pitimaq, cu singele la fel r,rrl'rcle dar cind Cristopher s-a intors
fierbinte ca al ei. Cristopher s-a rezemat cu spatele de 1r rr inceput primul
atai. Agataa in(eles' El avea nevoie de
dormitorului ca s-o inchidd, dar fdrd. sd-i dea ei d ,,,' 1run., de sprijin ca sd atace cu
putere' fdcdnd penetrarea
Gurile lor s-au devorat una pe alta cerdnd mai mult de ,,,,,1t,',-tui adAncd intens[' Nu a gtiut in ce moment a incetat
9i
celdlalt. $i-a pus picioarele Agatei in jurul taliei, 1i ,,,r ntzrir[sufle dar jocul de seducfie al gurii bdrbatului.era
practic agd\atd de el. imi place la nebunie gitul t[u gol, ,r,,.'lagi pe care il simfea in[untrul ei'
Cristopher i-a tinut
cu cealaltd incerca
spus ea ca sd-l af6(e. Trag nadejde sd nu te mai vdd nici grrlrnele cu una din miini, in vreme ce
pieptarul strAns, neizbutind' Fir-ar s[ fie!
,,,'
Data
cu vreuna dintre batistele alea scorfoase, dar dacd o faci, i descheie
sd ti le ard din nou pe toate. vriluare am de gdnd sd te las goald de tot'
El a rds amintindu-si de indrdzneala ei dar hohotul llai-acerutcdutatgurainvremecesetopeain
rdmas in gura care i-a cerut iardqi lirnba cu indrdzn rrrrbriliqarea lui.
incerc6nd sd-gi aminteasci locurile ei ascunse, c
dinlilor, cerul gurii tare. ('ristopher s-atrezitcind a auzitzgomotul uqii care d[dea
rrr rnicul salon. Agata plecase, dar nu
inainte ca el s-o
Agata adora gura lui Cristopher, gustul ei imbdtdtor
aroma b[rb[teasca a pielii. L-a simlit luptdndu-se rrrhcascd din nou Jo o intentitate
istovitoare' Prima oard
jupoanele ei voluminoase gi nu s-a dat bdtut pind nu a Irrscse intens, pletoric iar a doua mult
mai tandru 9i dulce'
pielea calda gi mdtdsoas[ a coapselor, pe care a mAngAi | 'r rtuse si exploreze fiecare
coll qi curb[ a trupului de femeie'
zeile care i se dddea
cu vArful degetelor cdldufe. Mdngiierea i-a iulit batdi rl itlololatrizase de parcd ar fi fost al unei
inimii in chip necontrolat gi a fdcut sd-i palpite o dori r ir $i culn i-ar acorda un privilegiu
enorm' Cristopher o
in momentul in care
nestdpAnitd in mdruntaie, care a luat-o prin surprindere. l:rcuse sd frgiduiasci c[ se va imbarca
el abia dacd ii inglduia un rdgaz, continua s-o devoreze r rr primi confirmarea lui c[ totul
era gata'Eaii fdg[duise cu
sdrutul lung qi adinc, care o istovea dar o fEcea f rrrr zimbet frumos care i-a frcut
inima s[ sar[ in piept cu
rrrultd bucurie. Desp[(irea i se pirea
acum mult mai pulin
fericita. Era tulburatd dar dornicl de gi mai mult.
269
268

!'
 ,Arumta GtNow
Iwryrz-uA
dureroasi, degi s-o irU@ Andrew nu l-a lSsat sd termine.
adancr pe care i_oi","umereu;
::::?::':
temea cd doar l:',nru
cu ea putea sd atingd o desfEtare Am fost poftit la o int0lnire foarte speciald. La dansul
ca lircului purificator, pe o mogie apropiati.
acum cdteva ceasuri.
-S-a ridicat din pat gi qi_a pus pantalonii
Apropiatd de ce? l-a intrebat el pe un ton sec.
, gi cdmaga, pe - De orag, dar nu trebuie s6-1i faci griji, md voi intoarce
a l6sat-o descheiatl, apoi
a ieqit Aescuii.ti,., q:_)^
m-at auzea zgomot gi s_a ^.r.;- Irr vreme pentru imbarcare.
intreb at daci
plecase, cum igi inchipuia. Cristopher a hot[rit cd fratele lui putea sd se bucure de
Our.arO u
desnhi"
deschis rro^ )^t --- trltima noapte in orag.
uga, a
^ dat nas in nas cu Andrew, care
nu i - Este de mare insemn5tate sd te intorci la vreme. Avem
aprinda llmpa cu gazdin
salonag
rh'um lung pdnd in portul Palos, in Huelva; acolo ne agteaptd
El a fEcut-o cu o migcare iuie gi
c6nd lumina cal l)iuvolul negru.
a vdzut strdru;i.;; jucdusd
:f]::: :1.:f:.:,Ei din r - Bine, nu voi intdrzia mult dar trebuie sI asist la ritual.
",O"uJ:,": lltelui lui, a stiut .a
-,ru
- ImI pare raurdu ca
cd te_am
grror"-iJffi:.*,
te-am trezit,
trezit- s_a scrrTrr
:i
qoacta )^-
scuzat acesta,
M-a poftit unul dintre nepofii Eulaliei, Manuel, i]i aminteqti
dar tlc el? E in C6rdoba pentru Crucile din Mai.
gtiam cd dormi. abia e
noud.
- Nu m-ai trezit, dar md bucur cd te_ai intors. Aga - La gase, nu uita, gi ai mare grijd.
.
\,bi avea, nu face fafa asta de gheatd. C6rdoba nu a
il:i-:1, j,nulld v:eme sd pregdtim totul inainte
imbarcare. Nu uita cd pe lauur" n."uur"f
rrrlncat pe nimeni incl gi n-am sd fiu eu primul. $i-apoi, am
G, Carter. At eunoscut cea mai fascinantd femeie din lume. O cheamd
,_u i,t,.uui ce anume g Itosa, ca pe floare, gi este atdt de delicatd inc0t abia pot
::::1y?:::i
dacd :1-."stopher
si-i dea vestea despre tutaf fo. ruu
port. gtia crArthur..u d.j;;;
,il#H; srr-mi iau ochii de la ea. Cred ci sunt indrlgostit.

:rff.l1
a hotdrdt cd nu-i va spune
drum qi intr_o c - Ai grijd cu rachiul fierbinte, este foarte d[undtor gi
nimic f ri arir"* il:"" poate sd te lase in nesimfire.
s5-l ingrijoreze. Bagajul tdu
u fort A.;u trimis pe Dia Rachiu f,rerbinte? arepetat fratele lui. \'bi {ine seam6.
negru. Fratele lui I_a privit
o sp.ar-ceand ridicatl. Dar ceea ce niciunul dintre ei nu gtia era urrna atit de
lSsat un schimb de haine "u
pe pat.
fi rrtlAncd pe care avea s-o lase in inimile lor oragul gi oamenii
- Ne intoarcem inAngli a? aintrebat surprins. Credeam rlin C6rdoba.
mergem Ia Ronda, la Aurora
gi Justin.
- Arthur a trimis un mesaj, Aurora gi Justin sunt
spre Portsmouth. in d
- Bun, mai am cdteva ceasuri de distrac{ie.
Cristopher s_a uitat la el nedumerit.
- Nu gtiu pe unde ai fost toatd slptdmAna, nu ai
paful tdu nicio noapte intreagd..., dormit
t_a must at.
270
271
 Iunnsre-uA
,4runrtz GpNaw
trrtr o pozi(ie r'rrlnerabil['
a stat nemiScat' cdci
,\ ntcrs cu paqi ince(i pini la el' care
Voia sd fie pe mai departe
t,rlrrlrri Iui nu-i pldcea sd fie ajutat'
Irrrlt'pcndent 9i nu o povar[ pentru
fiii lui' A dat la o partc o
se afla chiar intr-un coll al
i,,,,,'i a. pe fotoliul care
37 r rrrrrinultti qi s-a aqezat cu
multl grija' Apoi a scos un oftat
rh' rrtlinci oboseald.
starea durnitale? Eqti
I')5ti sigur c[ vrei sa c[litoreqti in
Whitatn Hall, martie 1833 ,,,,,r,,,lescentinc6,i-aspusCristopherprivindu-l'
Cristopher a dat majordomului minu;ile, pdlaria qi .lohn s-a uitat cu atenlie la intAiul
lui n[scut' l-a vdzttt
regretat cd lunga lui boal6 ii
rl
VAntul ingheJat al Atlanticului biciuia zilele ac rrr1,r'i.lorarea pentru el 9i a
altfel dac6 n-ar
comitatul Portsmouth cu o fo4d neobiqnuit5. Nu-gi ami ,,',,.iupr... planurile' Totul ar fi putut sd fie
care s-a intors din Spania
un inceput de primdvard mai rece. $i-a frecat mAinile ca lr srrl'crit recdderea aceea' B[rbatul
gi le incilzeascd, in vreme ce se indrepta iniuntrul casei. lrlrrr de iluzii
qi de veselie nu sem[na defel cu
cel6lalt' rece'
lumea cu nesfirqit dispre!'
rl
- \,bi bea un ceai cu lapte in bibliotecS, i-a ,,,r1,,r'itar gi despotic. care privea
marchizul' chiar
majordomului inainte sd deschidd uga gi sd intre in incE Am nevoie de un pic de soare' a spus
de cel mai bun' acolo
incdlzitd. ,lrrcri ;tiu ci nu voi putea sa m6 bucur
Cirninul aprins l-a lIcut sd se hotdrascd incotro s-o ia rnrtlc-mi doresc. il
John
si incerce s6-gi ?ncilzeascd putin picioarele cit aqtepta tavl ('ristopher ;i-a infipt pupilele in cele ale tat[lui sdu'
va face doar trecind
cu ceai. S-a descllfat gi a ldcut un gest de u$urare cAnd a r,riir si meargd in Spania, dar asta o
simlit cildura la tdlpile picioarelor. De cAnd il afecta atit d0 grt'sLc cadav*t t.ri. Au'o'u nu
mai vorbea cu fratele ei de luni
mult frigul? ,1..' zrle, din pricina atitudinii
lui neclintite 9i hotdrise sd nu
vreme era el acolo'
- Dacd mi s-ar fi spus acurr ci{iva ani cd te voi vedea ',r' n1&i intoarcd la Whitam Hall cita
dar cristopher nu
aqa, desculj in fafa focului, nu a;; fi crezut. Irrstin, curnnatul lui incerca sd ii impace
Cristopher a intors fafa spre u$a care fEcea legdtura intre rrr ca de gdnd sd cedeze 9i
nici ea'
Saint Tropez este un loc frumos
prim[vara' l-a raspuns'
birou qi bibliotecS. Tatal lui stdtea acolo in picioare,
privindu-1. .lohn a schilat un zimbet un
pic Aovditor'
Mediterana'
- E al dracului de frig, i-a rispuns. Un acces de tuse al Adevdrul este c[ doresc sd rev[d
niciun abuz'
marchizului i-a confirmat vorbele. Ar trebui si stai in pat, - Trag n[dejde cd nu vei face
care nu-mi va ingddui aEa
r-a reprogat pe un ton prea autontar. - \tri avea cu mine o zureoaie
- Patul md sleiegte de pu{inele puteri care imi mai rdmin. ecva.
sora lui sd-l insoleascb
John vorbea ca un invins gi Cristopher a strdns buzele Cristopher nu era defel de acord ca
mal
vdzdndu-i atitudinea pasivd. Prefer sd mor in picioare decAt pc tatdl ior in cdlatorie' El ar fi preferat pe clneva
272

\
Arutrrn GnNnry
IwWaail
cristopher a profitat cd
calificat dar Arthur gi Andrew fdcuserd front c u ,csi, tu r"t a. tdcut cum venise'
f,-r ceaqcd de ceai ca.sd se incalle
dy
izbutiserd sd-l fac[ sd cedeze. Arrhur igi punea o Ti::
A luat
nnrrtofii. Degetele de la picioare i se incdlziser['
- Carter te va ldsa in Le Havre gi se va intoarce sd te t"--
fratele lui' cu politele qi un
gest de
data stabilit[. Michael Carter, cdpitanul Diavolului r,crr$ca pe care t-o oadea
pe Cristopher' ca de atAtea ori
va duce pe tatdl lui p0n[ in portul francez, apoi se va in ttttrltrumire. Arthur l-a scrutat liniile
Itr rrltimeie luni. Chiful
continua s6-i fie foarte sever'
dupd cdteva sdptdmdni ca s[-l aducd iar[gi in totul de
l'irrc din collul ochilor
se accentuaserd' dar era cu
Marchizul avea intdlnire cu unul dintre cei mai vestili
Irrlclcs. Raportul pe care il
inmdnase Coroanei nu mulfumise
din Paris, Pierre Fidele Bretoneau, care fdcuse progrese
misiunii' Impecabila carte
in gtiinta medicald despre febra tifoidi 9i difterie.Tatdl nptcptdrile generate la inceputul
rlc vizit[ profesional[ a fiatelui
lui se vdzuse p[tatd de
avea multd incredere in el. in Londra avem nigte
irrrplicarea emolionald fald .de
unul dintre conspiratori'
foarte buni, a spus Cristopher intr-o incercare ca tatdl
s6-i vadd opozilia la aceastd cdldtorie pl6nuit[ dar John l{cputafia ii rdm[sese serl
p[rerea lui despre asta.
- Aici sunt prea multe prejudecd{i iar eu am
incredere in judecata lui Pierre.
serd zadarnice, o sumi de
Intrarea lui Arthur gi Devlin l-a impiedicat si-i dea
neputincios' Agata
rdspuns. rlczamdgiri care il ldsaserd tulburat 9i
din viala lui Cristopher'
- Ard{i la fel de rdtt ca intotdeauna. Martin dispdruse din Cordoba 9i
transformare
Salutul lui Devlin Penword, duce de Arun l-a fEcut ('and el a inleles c[ il pdrdsise' a suferit o
cinic ai rece care fusese dupd
brLrtald. Redevenise blrbatul
John sd-i rdspundd cu o strAmb[turd.
- \,brbegti aqa pentru ci nu te uitri in oglindd, i-a rdspr experi
un Jffif,ltT
cu umor, ridicdndu-se cu mari precaufii. C0t egti dispus Pc a tat[lui 1or
pierzi astdzi? Cei doi frafi Beresford au fEcut un schimb l)ar C
de afacerile
priviri. Prezenla ducelui la Whitam Hall il amnza foarte il impiedicase sd se depdttez
de parc[ viala i-ar fi depins
pe tat61 lor. Dacd mai continui s[ pierzi aga, Justin lirrniliei gi s-a cufunai i' muncd
tlc asta. Patrimoniul 9i bog[(ia
Beresforzilor cregtea cu o
mogteni o avere in ruind, i-a spus John, gi atunci ce se
lui scddea ziiltpit
alege de viitorul nepo{ilor mei? iuieald amelitoare Ja' optimismuf f{.etui
zi. Ai nevoie de odihnd. Sugestia
lui l-a ficut pe cristopher
Cei doi bdrbafi au pornit spre gridinile
mergi cu tata la Paris' nu
conacului, neintrerupAndu-gi discu{ia. si-l priveascd atent' Tu ar trebui s[
- Totul epregdtit, i-a spusArthur lui Cristopher, cu chipul -
Arrora.
obligaJiile' i-a rdspuns p-t
sever. Acesta l-a privit dar nu a putut s[ spund nimic pentru - N, pot s6-mi nesocotesc l:
sd-l oboseascd aceeaqi
cd a intrat Marcus cu tava de ceai. A ldsat-o pe o m[sufd, po ton ridicat, fiindcd incepea deja i

care a apropiat-o de cdmin gi dupa aceea, a inclinat din cap t.lircrrti" in acele din urmd sdptdmini'
275
^n<
274 ;
 IwrSte-*rA
,Lrunrru Gnttrw
Jenkinson. Cristopher nu era
- Dar nu e drept ca sora noastrd sd stea departe de @bert Lucena 9i de trddar"i Og1l-tl
ei at6Ja vreme. vurovat de tuga lui Gines de
Murtin dar ajunsese la urechile
primului ministru logodna
- Atunci, du-te tu cu el. Jenkinson a adunat unu cu unu'
- Nu am puterea ta sd-l stdpdnesc, dac6 ag merge ii,i .u n.poutu trdddtorului 9i
Nrr prea mai era nevoie de
alte ldmuriri'
am ajunge pe coasta spaniold, gtii doar.
blesteme' De
- Nu pot s[ cdldtoresc acum. Si se gflndeascd din nou la eal-a fEcut sd
dacd
de o schimbare de aer gi poate
- Gindegte-te mdcar o dat[ la favorul pe care i l-ai Itrrrrir seamd )aveanevoie
lui' Aurora va vorbi din nou
surorii noastre qi ai vedea ce bine te face sd te simfi. iui ir*t." tatdf in locul surorii
- M[ gdndesc la voi toti, dar nu pot sd nesocotesc c,, .t gl uo, avea iardqi pace qi liniqte in familie'
afaceri care depind de mine. imi voi Pregati bagajul'
- $tii cd eu srurt foarte bun cdnd e vorba de lucrat cu
Faptul acela era de netlgdduit. Aurora ar trebui sd rd
acasd, cu familia ei.
- M-am gAndit sdangajez o persoand calificatd, un
sau o infirmierd, ca sd meargi cu tata dar a refiizat
38
Andrew gi cu tine a[i rzbfiit sI md facefi si renun(.
- Du-te cu el, a st5ruit fratele lui. Cu tine va fi mult
in siguran{[ qi v[ ve(i intoarce mai repede decit e prevd Cimitirul P dre- Lachais e' P aris
Chipurile intunecate
Stdruintra lui Arthur l-a fEcut sd mijeascd ochii. Cortegiul funerar ajunsese la caplt'
acopereau cerul oraqului'
sc asortau cu norii cenuqii c tre
- Vrei sd scapi de mine? grea la locul ei'
intrebarea fusese rostitd pe un ton iritat. Srcriul fusese depus in ni95 iar lespedea
eveniment ca s6-9i ia un
Numai cinci persoane asistaserdla
- Da, i-a rdspuns tindrul cu hotdr6re. Ai devenit atdt care murise frrd sd
nesuferit incdt personalul tremurd cdnd intri pe ug6. A rrltim r[mas-bun de la Gines de Lucena'
R[mdqi(ele lui
gi cu mine ne-am gdndit serios sd plecdm de la Whitam rnai poatd vedea Cordoba lui draga' ez'
gi s[ nu ne mai intoarcem niciodati, dar n-o facem parnAnteqti se vorodihni
Aguta qi-a amintit cAt
Pe
respect pentru tata. ele
Cristopher s-a uitat la el cu o sprinceana ridi lrunicul ei s-o inso(eas are
auzindu-i mirturisirea deschis6. Degi, daci era srncer cu l;crnando; trebuise s6-l sileas
qi nesigurd' inceputul
insuqi, trebuia sI admiti cd atitudinea pe care o luase il ducea cdtre o destina-tie necunoscutd
pind cind Gin6s nu a
vremea din urmd se putea considera autoritard. Dar dupd la Bordeaux fusese foarte greu dar
la C6rdoba' nu s-a
se intorsese de la C6rdoba, se infruntase cu o haita de infeles cd nu putea s[ se mai intoarcd
lasat. Atunci, a devenit brutal'
nesuferit 9i iqi vdrsase pe
dornici s6-l desfiin\eze, gi nu doar oameni politici care tat6lui ei a
gudurau pe lingd regele spaniol, ci gi omul pe care ,r.p""" lui toatd furia care il st[pinea' Sprijinul 277
276
 ,Lntnrru GBNevz,
Iwefrr-uA
>.--__
ro'utld-$it'oiuscd undrum intr-o profesie
consolat-o in parte. r0 l'cr,eile.ur. utut'
s6 munctY,lnd^ol.:: tU
Agata igi sacrificase trei ani din via{d pentru buni i.rr,r, UatUa(i trebuiau etaupe jumdtate de bune'
acum cd nu mai era, a pufut sE ofteze cu o ad6ncd 1,,,,',r'*t,iiir giiinlifice cd
qi asta ar fr ca 9i cum m-aq
Se arltase atlfi de nedrept fa{5 de renun(area ei la Ar trebui sd incep de la zero
meritatd incdt nu gtia c0te rugiciuni ar putea si spund Itrtoarce cu ciliva uni i"
urm6; in schimb aici' am viata
igi simfea inima strdpuns[ de
inimi pentru odihna vegnicl a sufletului lui. lrtrt.iatd, a rdspuns t"', fiit'dtd
- Bunicul tdu se odihnegte in sffirqit in pace, i-a spus rhrrcre gi afectatd de dor'
profesionale'
ei cu glas grav. lz,butise s[ dea o direclie corectd viefii ei
prea ridicat'
Agata a ridicat ochii gi l-a privit. Fusese alSturi de vrrtorului ei dar preful fusese
spus tatdl ei' Agata ii
bine gi la rdu, dar incd nu ii iertase intransigenfa, felul in Nu asta u. ,l,ui pentru iine' i-u
cu felul in
o dusese in locul in care il voia el gi nu ea. pe dinafard' Jean nu era de acord
trtr,, ptingerea
Carlos, Felipe gi Lucas s-au aldturat ca s-o consoleze. unro ea iEi cigtiga o reputafie
in domeniul gtiin{ei dar
- O sa vd intoarce(i la C6rdoba? i-a intrebat pe un ton hrviilase sd nu-i pt" p"u
*ult' $tii doar' a stdruit el'
voi izbuti s6-mi fac un
oarecare invidie care nu l-a surprins pe niciunul. Parisul este un oraq foarte mare'
Lucas gi Felipe fuseserd de mare ajutor in l(lst' '
grele. Gin6s era un birbat dur, incapa{0nat gi niciodat[, Bunicul ldsat moqtentr e casa Lucena' a
t[u !i-a
urrnase alaiul in tdcere pAn[
acei trei ani, nu-gi recunoscuse gregeala de a se fi impotri mtcrvenit deodati Carlos, care care
sd te dedici ajutoririi sdracilor
regelui. $i-a menJinut pozi(ia ferm[ pAni la ulti ,,, ,,..f moment. Ai putea
consecin{e. ttntplu Cordoba.
drept in inimd' Era ceea
- $i tu vei putea sd te intorci cdnd vei dori, micufo, Vorbele vdrului ei i s-au infipt
in ftotnosul ei oraE' $i i se
spus tatdl ei cu glas qoptit. Eu sunt gata sd vin cu tine. t't' rlorea mai mult: sd se intoar"A
"Dar asta este aproape cu neputin{d" s-a gdndit grirca absurd c[ bunicu
lzbutise sd deschidd un mic cabinet in cel mai umil carti I clipe. Moqia La Alam
din Paris, la care veneau slracii gi bolnavii care nu puteau Manuel, Carlos fusese
pliteascd serviciile unui medic bdrbat gi de aceea ( iirr6s fusese cea dreaPt6,
multumeau cu ingrijirile ei. I se plreau incredibi proprietate'
Iuftasera toatd viaJa pentru frumoasa
prejudecd(ile oamenilor in aceastS privintd. Erau femei : E posibil s-o fac intr-o zi' a rdspuns ea' Dar nu acum'
merg aqade bine pe citar trebui'
seam[ care striluciser[ in trecut gi in prezent in domeni -Treburile in Spania nu
medicinii, ca Maria Catalina Biheronr sau Maria Gil rr rrf-trmat Felipe tJ;l;t
grav' dJpar cd ar fr crezutc[ refuzul
Boivin2, qi care se evidenfiau prin munca lor, dar era li Agatei se datora acestui lucru'
inainte s-o ajute sd se urce
carlos s-a uitat la verigoara lui
Att"t inapoi in Marais' zona in care
iEi
rrt trisura care ii
I Maria Catalina Biheron. Medic specializatin fabricarea modetelor an
1719-1786 (n.a.) 'u
2 Maria Gillain Boivin. Absolventi de universitate. 1773-1841(n.a.) irvca ea cdminul' zig
278
 IunWP-uA
,4arcrtz GrNBw ' oftat. In
- Regele este foarte bolnav, a comentat Carlos c0nd l**b"t* tat[lui ei a fdcut-o si scoatdin un
fa15 care ii
tlrrlitate, era frdntd dar cu
niulte proiecte
s-au instalat comod in trdsur[. Md tem cd se apropie vrer
mai iute'
grele pentru {ara noastr6. ingrijorat, Jean s-a uitat in lllt'ciru inima s6-i bat[ mult
de cot pe fiica lui ca
la Carlos. Fernando a semnat un document care a .lcan a deschis ponilu 9i a {inut-o
jin fup' dar inainte sd intre in
Pragmatica gi md tem ci, dacd moare, ne vom confiunta , ,, .i,t" sd strdbatd gradin4u strada
rrrre trl vestibul, eg#
a intors capul ca s6 priveasca
un rdzboi civil intre sus(indtorii lui Carlos de Bourbor
aceea'La inceputurile
mogtenitoarea lui Fernando. ;rrrslic. O
inc6nta in mod deosebit zorra
drept ar riului
mare pe marul
- Carlos este in Portugalia, nu-i aga? a intrebat Jean. rrrre , Marais fusese o mraqtina
locuitS de calugari' in secolul:'*"'-lii-,?ll
- Regen{a Mariei Cristina pare cd a izbutit o St'rra Ei fusese
noblilimea parrzlana
apropiere de politicienii mai liberali dar nu este de ajuns. i,, ,,r*u construirii pielei Vosges'
trezitintr-atlta interesul incit
au
intr-atdt ca sd potoleascd spiritele. Itrt'cpuse s-o vizitezeqi t"-u
care acum se
- Atunci, a intervenit Agata, nu este o idee bund sd ;;,.. ffi s[ construiascd palate frulo-ase de
CAnd Ludovic al XIV-Iea
a
intoarcefi in Spania. S-a uitat la Lucas gi o secundd Irrrcurau unii negustori btgatri' rlmas
clddiri fastuoase au
aceea la Felipe. Niciunul dintre ei nu se adaptase frigului rrrrrtat curtea la Versailles,Lulte
t'''"t'olu!ia' nobili care incd locuiau
Paris dar ea avea incredere cI nu vor pleca inc[. S-ar si i,,,rn.i" Ul apoi, o dutd locuite de
sd plece' Clddirile erau
foarte singurd frrd ei. Tdcerea care a urmat i-a cufundat Irt Marais, au fost
"uo'ti chiar.dacd in acel moment
tofi in gAnduri triste. Cind au ajuns acas6, Agata gi-a r'rrtrc burghezi 9i meqttquguti 9i
Agatei ii pl[cea foarte mult'
rdmas-bun de la Carlos, Felipe gi Lucas, care se intorceau /ona nu mai era utaiit tittta'
din Paris'
casa lor, aflatd in celSlalt capdt al oragului. Am sd vd i s. par.u cel mai bun 9i mai frumos.coltr
miine? i-a intrebat cu un zitmbet dar niciunul nu a Mirosul din cas a a<lus-o cu picioare': ft,n6*Ult:-l
n1mlc. tlccut pragul in vreme ce igi
desfdc^ea lnurul
1t 1" :*".ltl;
de la intrare qt
pus-o.iu cuierul
AmAndoi cordobezii aveau bagajele pregitite, i.,, ,*, ii p6l6ria, pe care a
niEte pantofi mult
intorceau in Spania. ,,r a schimbut.izntit groase din piele cu
rrrrri uEori. Cind a t"t*inut
s[ se incall e' a aluzit rAsul tatilui
- Ai griid de tine, franfuzoaico, i-a spus Carlos cu dr in inc6pere' qt-a
Odihneqte-te. Hotlrdgte-te in noaptea asta dacl te intorci ,'r in salon' A ajuns la uqa care dSdea
lemn qi a privit cu un zAmbet
mine la C6rdoba. $tii ca ifi voi respecta hotdrirea, oricare rczcmat un um6r Oe cadrul din
tatdl ei qi micul Cris' fiul
fi. Irrrmosul tablou pt tutt il alcdtuiau
ani'
- $tiu, a rdspuns ea. Agatei, care aveapu{in peste doi
des souliersl'
- i1i sunt dator, sI nu uili asta niciodatd. Tu ne peux po''ma)ch"r sans
caPului' iscdnd un hohot
Jean a coborit ultima treapt[ gi Agata a ridicat mdna in .lean il arunca pe micuf deasupra
o miqca ad6nc'
semn de despd(ire, in vreme ce roJile trisurii incepeau sil rlc ris din partea copilului' care
se migte gi vehiculul s[ se indepdrteze.
Nrr po.ti si umbli fhra pantoti' in fl'ancezl(n'a')
- Eqti obositd? '
280
 , -purlz GtNnry IwrSro-uA
Si vadi zi de zi chipul nrtri
care trecerea vremii nu o micgora. "i
iil-ilIlE Agata s-a intors cu fiul ei in brafe ca sd se uite la femeia
Eracel mai frumos
care il primise de la Cristopher gi cel urc avusese grijS de el cdt finuse inmormintarea. Rosa o
mai mare chin: <
era leit el. nlutilse la nagterea lui Cris. Era o moag6 foarte prefuiti in
Multa vreme, se simtise ingrozitoare gi Mrrrais gi devenise cea mai bunl prieteni pe care o putea
mdrgavd ll a clneva.
cI il trinea in negtiinfd, dar siatul tatdlui ei gi atit
Mi rdcoresc un pic ai dupS aceeapun masa, i-a rdspuns.
ram i r iei o h otaros#' r;
inslrcinatS, la pufind vreme dupl ce
;il;;:'
;:'Jr];. J i :fi:':; Nu este nevoie, Rowena, am pus-o eu adineauri.
ajunsese la Border
presupusese o mare surprizl pentru l;cmeia vorbea in spaniold, la cererea ei, fiindci dorea ca
ea gi respingerea
care au inceput s-o trateze cu multd trricuful sd se obignuiasc[ cu limba qi accentul pimintului
rdceald.Tatdl ei
foarte dezamdgit afldnd vestea dar timpul rrirr dar nu izbutise sd-i spunl pe numele ei spaniol. Mereu i
ajutase
impdcarea spiritelor gi rezolvarea xt' udresa cu numele bunicii paterne.
neinfelegerilor dintre
Acum, Jean era incdntat de nepotul lui giasta l{osa l-a luat pe Cris gi l-a dus spre bucdtlrie cintAndu-i
se vedea in
ceea ce frcea. rr haladd francezdcam deocheatd. Agatas-a intors cdtre tatdl

- Tu est le plus bel enfont du mondel ct.

Ochii micufului au vdzut_o in vreme ce intr-o clipl sunt cu voi. Mi duc sd-mi schimb rochia.
era suspendat
aer.deasupra capului bunicului sdu gi Te agteptdm, sd nu intdrzii.
zdmbetuli_a devenit
mai larg. l-a luat pulind vreme sd se schimbe. Cdnd a cobordt din
- Mami! a exclamat printre rAsete. Zbol sus! otliric, tatil ei qi Rosa se a$ezaserl deja la masd. Cris avea
lirrluria plin[ de mazdre gi piure de cartofi, pe care le
.l-a -aruncat
veux tu voler prus haut encore2? r-aintrebat
bunicul
rrrrrcsteca alcdtuind o mas[ cam neobignuitd. S-a aqezat l?ngit
din nou mult mai sus.
Cind micu(ul a fost din nou cu picioarele pe liul ei gi l-a ajutat s5-9i bage in guri prima lingurd de piure,
pdm6nt,
alergatla mama lui, care a deschis tratrele t'rr buclfele foarte mici de pui. A rupt o felie de pdine caldi
ca sd-l cunrinr
gi sa-l ridice in sus. l)c care a uns-o cu unt gi i-a dat-o. Micuful a lisat-o pe tava
- Ai fost cuminte? l-a intrebat la ureche cu glas $optit. rlc pe scaunul s[u inalt, in vreme ce continua sd prindd boabe
Copilul a dat din cap, in semn de afirmatie. rlc mazire cu dege(elele.
- Vleau biscuitri, i-a cerut cu limba irnpleticitd. - Trebuie sd merg laAvon ca si duc un colet.

- Cred ci ai m6ncat d,eja o multrime. Micuful s_a ui Agata s-a uitat cu interes latatdl ei. Jean Michel lucra
complice la Rosa, care in spatele mamei
lui ii fEcea semn lrcntru un bogat negustor de artd. Se ocupa de ducerea
degetul sI taci. $i nu mai ai nevoie tirblourilor gi a feluritelor obiecte de valoare pe care le
de niciunul.
- Cine este gata. e urnpdrau. Munca nu era prea bine pl[tiffi dar tatdlui ei ii

plircea pentru c5 astfel cdldtorea mult prin [ard.

I Eyti cel rnai
r Vrei si zbori
frumos conil din liulne. in francezd.(n.a.)
5i mai sui?. in francezd(n.a.) - CAnd qezi cd te intorci? l-a intrebat interesat5.
282 - Nu voi lipsi mai mult de trei sau patru zlle, a rdspuns el
283
L
 IunnSrc-uA
,4nurrp GnNnw
la aceastd Posibilitate 9i
scurt. Agata s-a scufundat din nou in tdcere. Jean a
durel:
t-o cu aten{ie. De la moarlea lui Gin6s de Lucena, fiica lui rrr
lll
ee.1,s.i
:::..",*::
iar ea nu avea nlclun
mai pdrea aceeagi. $i uneori il durea tristetea pe care o 1,,,t.n sa
fie insurat, tatd al altui copil
dar in str[fundul
in ochii ei. O cunogtea prea bine gi in{elegea ce-i trecea rhcpt s6-i strice u''-tu-u*"'tecAn<1u-s:
bine' Tdcuse din respect pentru
minte in acel moment. Nu cumva te gAndeqti sd faci rrrllctului simfea cd nu fhcea
prostie, nu? Agata a ridicat brusc ochii din farfurie gi lrrrrticul ei dat Cine't nu
mai era' lar tdcerea l[sa o urmd
ntlirtcd in sufletul ei, care
o chinuia in fiecare minut ce
infipt in cei ai tatdlui ei, cu deosebit interes. Trupul buni
tdu nu s-a rdcit in mormint, a addugat Jcan. lr('cca.
zi' de trei ani' a addugat
Ea a rdsuflat addnc Ai a dat drumul aerului pulin Md gindesc la asta in fiecare
la discu{ie' MAnca din
pulin. rrrr-o $oapta. nosa nu participa
Dar a venit Vremea sd trec
-Am fIg[duit sd pdstrez tdcerea cdt timp trdiegte buni intr_o tdcere des6varqit6.
lrrrturie
Dar el nu mai este printre noi gi mi se pare absurd sd- lrr lapte. a incheiat Asata'
sd 1a5i totul aqa cum este?
aminteqti o promisiune pe care deja mi-am finut-o. Te-ai gAndit Si fa"posiUilitatea
amar'
Jean Michel a l6sat furcr-rli1a pe masd qi Ei-a gters bu Ea i-a adresat un zimbet
acum voi proceda dup[ cum
cu gervetul de in. Se grdbise vorbind, dar nu a dat inapoi. Mi-am finut cuvAntul' tat6'
chiar dac6 vol. gre$l'
- MA tem ci dupd plecarea mea vei comite o fi rrrri dicteazi conqtiinla,
nou furculila Ei a infipt-o intr-o
necugetatd. .lean Michel a tuat din
a dus-o la gur['
Agata continua sd infepe boabele de mazdre cu furculi Irrrcat6 de carne, dar nu
F[gaduieEte-mi mf,car cd
vei a$tepta pAnd ce mi intorc'
fiului ei ca gi cum vorbele tatllui ei nu o jigniseri
pAna itl
ani de t[cere' citeva zile in
pragul revoltei. Agata;i-a zis ta, Jupa trei
- Ca un tatd si qtie c[ are un fiu, este un act nechibzuit? ,lLts nu mai contau
l-a infruntat pe un ton aspru la care Jean nu se agtepta. Mal
' *, a$tepta PAnd la intoarcerea drrmitale' i-a fdgaduit
et'
degrabd ag zice o faptd de bund credinfd. rrcluindu-$i ochii de la tat6l
- Dacd o faci, vei ardta cd te cdl[uzegte mindria gi nu
buna credin([.
Aceste vorbe au durut-o foarte mult. Vreme de trei ani
lungi nu se gAndise la ea insdqi nici mdcar o datd. Cum
indrdznea s[-i pund la indoiali purtarea?
39
- Micul Cris meritd si-gi cunoascd tatil, i-a spus cu glas
chinuit de remugcare gi indoiald.
partz\an de la fereastra trdsurii
Te-ai gAndit cd lordul Beresford poate are o familie a John a admirat peisajul
gindea la discu{ia purtat[ cu
lui? Ai fi muljumitd si rupi aceast[ legdturd de familie in irrchiriate, in vreme ce se
care se dovedist
care nu ai loc? ..i,r"i"trf Pierre Fiddle Bretonneau' Til
284
I'
 ,tatnrtz GoNrw IwnSra-uA
descurajatoare. vorbel. .u@ ft sc intoarci.
l-ui yu va mai putea suporta
incd o recidere gi nu era A traversat strada proaspdtl gi i-a admirat pe artigtii care
de frcut. Pierre ii recomandase
o via{I departe de af; Grldina Tuileries, aflatd in capdtul bulevardului,
frig gi de tensiunil e de zi cu zi, ceea.. tlt'scnau
i..ur" o ceartd Irlr-un cadru perfect, chiar dac6, din nefericire, vremea
cu Cristopher, care se rlstise la
medic spundnd cd gi el Ilnoratd nu prea ajuta la captarca luminii care le pldcea atita
putut sd pund un diagnostic
asemdndtor, fdrd sd se lauc
un titlu academic in gtiin{e. considera lolccfionarilor de arti. Dar pictorii izbuteau sd ob(ini o
vizita la docr nrnronie de griuri in tablourile lor cu adevdrat spectaculoasd.
Bretonneau o pierdere de vreme,
dar John avea nevoi lir-rr spus lui insuqi cd trebuia sd facd rost de unul dintre acele
compare mai multe pdreri.
Irrrrnoase tablouri ca s5-l ducd in Anglia.
Pe de altd, pafte, trecuserd mulli
ani de c6nd ldsase $i-a continuat drumul, Idri o fintd anume. A admirat
::H glmllui
patrimoniul ^s6u..niscut
Beresforzilor gi
tot ce avea legiturd collLrrile Marais-ului, care era sufletul artistic al Parisului.
vedea cum Cristopher
treabd nemaipomenitd. A traversat strada Saint-Antoine, cu frumoasele sale
rrurgazine deschise spre stradd. Pia[a Vosges era pur gi
A tras in piept mirosul umed gi rdnced
. al pavajului s srnrplu magnific[. impodobitd cu tei, era inconiuratd de zeci
ude,.al lemnului copacilor, mucegdit
de aburii Senei, rlc pavilioane cu arcade construite din cirdmidd., dar la arcuri
domina oragul ca un cordon q..prlto..
Trisura ?nchiriatd il ducea inapoi ;r la cadrele ferestrelor se folosise piatrd. A observat cu un
la Hotelul
in centrul oragului, I6ngd palaiul Operei, Achille, sit oclri de artist numeroasele palate care igi ar[tau toatd
Montmartre splcndoarea in fa{a ochilor intrebltori ai trecdtorilor. S-a
biserica Madeleine, ar putea spune
cd in centrur financiar ollrit in dreptul unui blrbat care scria complet addncit in
Parisului. Fusese singura alegere
luata in seaml pinduri; pana ii l5sase nigte pete negre pe degete dar el iqi
Cristopher, care voia sa
r

c{t mai pu{in cu putinfd vcdea mai departe de treabd, strlin la tot. Cu un zAmbet de
frumosul orag de pe Sena. lteaJ rhn se ,il;.; obosit dar cu cr
sd, viziteze frumoasa metropoll
nrLrl(umire, John gi-a continuat plimbarea sprijinindu-se in
care se intindea in lxrstonul tare. A descoperit o grddind mici, plind de copii
ochilor lui gi care te poftea si te pierzi
pe strddu(ele inp cirre se jucau, gi atunci gi-a adus aminte de nepo{ii lui gi
pline de istorie.
inima a inceput sd-i batd mai tare. Ce dor ii era de ei, de r6sul
Deodatd, a simlit nevoia sd se plimbe
pe malul straluit Ior, de jocurile lor, de sdrutdrile lor gi de discu{iile lor
copaci. A lovit de mai multe oii
.u bastonul
lDrurrut in
ln pIaI(
plafon copilSregti. Erau motorul care miqca lumea lui gi la care
trdsurii, ca sI se opreascd. Cdnd
rofile au rlmas rkrrea sd se intoarcd. S-a hot[rdt sd se ageze un moment pe
desavirgire nemigcate, a deschis
ugitra gi i_a dat cAfiva nun.i una dintre b[ncile libere, ca s[ se bucure de sunete gi de
vizitiului, de care s-a despdrfrt cu 'zAmbet.
un Dacd ar afla lasete. Era bolnav dar ?ncd putea sd se bucure de un moment
Cristopher cd se hotdrA." .a ," ptimbe
Oe unul singur, firi tlc singurdtate.
s-ar infuria darel nu era un copil
3rr-*i::l]:::tl.t ,;;;,*,;'#
286 Viafa continua in Marais, in ciuda absenfelor. Ca gi cum
287
 Iuansrn-uA
,Arunrru GnNzw
moartea nu l-ar fi luat pe Gin6s de Lucena, nici iluziile plrn dc nedumerire.
Ce s-a intd'mplat?
de a-qi revedea patria liberd, cum o visase el. Agata induntru, repede! a poruncit hotdrit['
te"und6 din pricina alerg[turii
singur6. tn cele din urmd, verii ei se hotdrAserl sd se Iusa!Femeia nu putea 'd-i
a intrebat
o stdpinea' A fost un accident?
la C6rdoba, impreund cu Carlos, care trebuia sd fie de ;t rr tulburdrii care
in Madrid, ceea ce o indurera nespus, dar o gi ugura fii pribitd. S-a lovit?
le
astfel nu mai trebuia si le vadd fefele care ii ('oi doi bdrba{i il puseserS deja pe patul din sal[' Agata
precise despre unde sd-l
rdm[sese in Franfa. in sinea ei, sim(ea o descurajare a dcschisese uqile 9i diduse indicatii
vea ochii alintili pe
intunecatl ca ziua care incepuse, atdt de tristd incdt i ulcze dar ea nu s-a uitat la
l(osa, incercdnd si scoatd de
informa{ie inainte sd
s-o mdhneascd gi ii zdruncina increderea in ea insdgi.
cdt et speriatd' s-a uitat la
Micul dispensar de pe strada Saint-Antoine, unde fr,,.iu .a r consulte..Vdzdnd
lrrirbatul leqinat, qr r-a palpat
extremitdlile ca sd vad6 dacd
era inlesat de pacientii care-gi agteptau rdndul printre
privirea pe chipul lui
gi strdnuturi. Iarna aceea frcuse ravagii printre paizieni, lrrc vreun os rupt' Punin u-gi
itrcongtient, inima i-a sdrit din
piept' Era lordul John
ales printre cei care nu putuserd sd se incdlzeasci cu cd
nu a putut sd reac(toneze'
Lunile reci fuseserdprea lungi gi grele iar alifiile cu llcresford! Pre[ de cAteva secunde
de team6'
qi ceaiurile de rozmarin nu alinau durerile de piept, nici rirrndsese patahzatdde surpnzd 9i
Cind a simlit in
convulsiv6. Ce i se intAmplase? Ce fdcea in Paris?
ii ii circula
Agata s-a spilat pe miini cu multi grijd inainte si r virtul degetelor furnic[tura care ardta cdsingele
pas inainte 9i a rdsuflat adinc'
ocupe de urmdtorul pacient, care avea nigte b[gici destul t rlirt nou prin vene, a IEcut un
('Lr miini pricepute, a atins punctele.delicate
de pe capul
ingrijor[toare pe tot corpul. Uneori, micul Cris se ju
grijd dar nu a observat
impreund cu copiii care agteptau in sala amenajatd in hrirbatului, migcAndu-se cu multd
luat pulsul 9i a vdzut cdera
scop, dar in dupd-amiazaaceeaRosa il dusese intr-o grddi rrrcio loviturd mai insemnat[' I-a
proa iute. F[rd amdnunte despre
ce se int6mplase' nu
foarte aproape de acolo. CAnd vdzuse cu ochii ei cdt
inclrSznea s[ dea un diagnostic'
doar ceea ce era evident: cd
aglomerat era cabinetul, se hotdr6se sd plece cu micu
astfel Agata va putea sd-gi faci mai bine treaba iar copilul nu avea niciun os ruPt'
pe Rosa' care nu
ar mai fr atdt de obosit. Agata a ascultat-o cu multd atenlie
$i-a legat din nou qorful alb gi a deschis u$a ca plccase din sala unde avea
cind deodata a
primeasc[ urmdtorul pacient. - Stdtea Pe o banc[ 9i
ainte sd cadd in
O agitalie urmatl de un glas care o chema a frcut-o n'rmas nemigcat qi a scos un
s-o ldmureascd ea'
iasd afard, ingrijoratd de zarvd. Pacienfii se inghesuiau rrcsimlire la pdmdnt, a izbutit in sfArqit
ceva foarte
urma ei ca sd vad[ ce se petrecuse qi cdrui fapt se cu antecedentele marchizului, un legin era
pricinuise leqinul' Dacd i
agitalia care se vedea in stradd. Doi b[rba{i il duceau pe ingrijordtor. $i a crezut c6 qtia ce
sc va intdmpla ceva. ea va purta
toatd vina' Trebuia dus la
al treilea, mai in v6rstS, leginat iar Rosa alerga pe l6ngd
un pic ca s[ cheme
in brafe cu micul Cris, care privea totul cu chipul copi spitalul Salp0triere. Cind i-a r6sucit
289
288
,4runrru GnNow Iunryre-uA
- Agata qi-a frcut cruce inainte sd inceapd
prima dintre
trlsura de urgen(6, mdna lui John a apucat-o pe a ei
gata sd cadd de istovire' dar
fdcut-o sd se opreasc[. A ldsat ochii injos spre chipul trrrrltelle rug[ciuni. Era obosit[,
avdzut c[ el o privea fix, frrd sd clipeascd qi foarte tul Iplrrr cra inafar[ de primejdie'
Fuseser[ nigte ceasuri lungi 9i
y,'lc. insa medicii erau conving
se vorba de un nou
Atugit de cAteva ori, incercdnd sa-gi dreagd glasul.
it,,..' r.1" cord, chiar daci trebuia
cdteva zile sub ob-
-A(i leginat,l-a ingtiinfat Agata intr-o incercare de
ldmuri ce se intimplase. VI doare ceva anume?John i-a ,,.'r,,ti.- Ag'ataa dat toate datel gtia despre pacient
qi evolu{ia lui'
drumul la mdnl qi gi-a dus-o pe a lui la piept, cu un gest ;r rrcontinuat sd aqtepte veqti despre starea
lrra cu spatele la uqa de la intrarea in spital
ascultAnd
durere. Agata gi-a mugcat buzele, grozay de ingrijo
Trebuie sI vd ducem la spital, infelegefi? lnrrruririle medicului, cdnd a simtrit o prezenfa care venea
pentru a 9ti cd
John a dat aprobator din cap. ,l,.pt rpre ea. Nu a fost nevoie s[ se intoarcd
tocmai trecuse
- De ee? a intrebat-o atunci, cu privirea de o!el. De ,,,'' ro.bu de Cristopher Beresford' care
se afla internat
arepetat ludndu-i iarSgi m0na. prlgul Ei se in<lrepta hotarAt spre locul unde
Ea a sim(it ci vina o ineca. r,,rrl trl. Aauzitfiecare dintre paqii
lui apdsali pe podeaua
din pricina ingrijor[rii 9i a
- Lord Beresford, vi voi explica de indatd ce vd vefi rlrrr nrarmur[ 9i rdsuflarea grea
recuperat pu(in. V[ rog, acum nu spune{i nimic, vd rog. rrrt'rci dar a trecut pe lAngd eafdra
sd se opreascd sau s[
gi-a infipt ochii albagtri pe chipul ei pdmdntiu. Este de rtoarcd fa!a. Marginea capei lui negre
i-a atins ugor mina'
nu o fi observat'
insemndtate sd vd pdstrafi calmul dar vi voi povesti lrrrc ii cdztsepe lingd trup' Era firesc sd
peste pirul strins' pdrea
stdruit Agata. lrillrrdcatd in halat alb 9i cu boneti
u irrflrmier[ care pnmea porunci de
la un medic'
- Acum cuvintul dumitale? pagii lui pe
A durut-o profund cd se indoia de ea, dar o merita. I)ar ea a fost congtientd de fiecare dintre
coridorul lung, pdnd ce l-a vdzlt ludnd-o
la dreapta 9i
- il ave1i, i-a rdspuns cu un fir de glas. Aveli cuv a inchis ochii peste
meu. rlispdrAnd din cdmpul vederii ei' Agata
se intoarcd acasd
- Hotel Achille..., i-a spus sfo46ndu-se. Anunfa(i-I... rnrrsurd de recunoscdtoare' Acum putea sd
dar nu a mai putut sd incheie fraza gi a leqinat din nou. lrr ca ca sd se roage mai deParte'
Agata a qtiut cd trebuia sI se grdbeascd. A inceput
impartd porunci tdnirului care se ingrijea de pacienti in li
ei. Rosei i-a cerut sd se intoarci acasd cu copilul qi a tri
pe unul dintre b[iefii care obignuia s[ ducd mesaje, la
Achille si anunfe incidentul gi s[ spunS la ce spital il
40
pe lordul Beresford. Trdsura de urgen(d tocmai se oprise
ug6. Cei doi b[rba(i care il aduseserd pe John din parc I
John evolua in mod foarte multrurnitor.
in fiecare zi Agata
urcat gi in vehicul, lucru pe care l-au fEcut cu grijd.
sindtatea lui dar cu
vcnea la Salp6tridre sd se intereseze de
291
290
 ,ArumruGmtrw
multd bdgare de seamd ra nu
Iwn;re-uA
@
negdndit o intdlnire cu el, ii era foarte Itttlc il ingrijise pe tatil si
sdu, salvindu-i via{a. Nu trebuia
teamd gi remr
o chinuiau zi gi noapte. Nddajduia cd fl incuviin{at nicic0nd cdlitoria aia blestematd. Frigul gi
discu{ie cu lordul Beresford inainte
,; ;r;;;; Urrrczeala din Paris erau la fel de puternice ca gi in
ca el s_o descr
Trebuia sd se gAndeascd la o explicafie Portsmouth qi nu ii flceau bine deloc. in clipa c6nd se va
buni, care lr('upera, se vor intoarce acas5, unde va fi bine ingrijit de un
dovedeascl logicd gi credibild, da,
cum putea sd_i e
tlcerea voite? $i-a intors privirea ryccialist. Scaunul pe care stdtea era destul de incomod, dar
spre bebeluqul pe
examina cu m6ini pricepute. Oe I tirbdat frrd sd se migte atdt cX a fost nevoie. Cdnd uga care
mai multe luni se
sI se dedice mogitului, sd ajute femeile
r
Irrpirr{ea zona de agteptare de incdperea unde erau ingrijitri
,a_$i;;;.;-p"; plcicnfii s-a deschis, a scos un oftat de ugurare; chinul lui se
copiii; dar incd nu indrdznea sd fac6 pasul.
Moagele c6sti rliir;ea. ii va multrumi medicului gi va pleca, dar cAnd ochi i
de obicei foarre pu{ini bani qi, in
experienfd ca sI ocupe un post
plus,;; ;.;;;,#;; r.rru afintit pe persoana care stdtea in prag, a rdmas paralizat.
de asistent al rrnrria rtinflg
mai faimogi chirurgi din paris. Acest lirrrd gi mut la tot ce nu era ea.
'limpul s-a oprit in acel coll din Marais. Am0ndoi stdteau
inceput, dar acum nu mai era at0t
de s
r[cit, oar trcrnigcali, fbrd sd poatd sd-qi ia ochii unul de la celdlalt.
- nE raL;rt, dar nu ave{t
ave{i de ce sd vd
I']rivindu-i fala uluitd, Agata a gtiut cI nu se agtepta s-o
mamei cu un zdmbet,. Este un bebelug
puternic gi sI vrrdi. John nu o trddase qi asta a ingrijorat-o gi mai mult.
Dacd ii dafi ceaiul pe care vi l_am
recomandat, curAnd ('r'istopher s-a ridicat in sfhrgit qi a mers spre ea. Din numai
mai tuqi.
rloi pagi, a intrat in cabinet, dar Agata nu l-a urmat. $i-a
^ - lram foarte ingrijoratd din pricina febrei, plirnbat privirea peste cele $ase persoane care agteptau s6 fie
femeia cu glas nelinigtit.
prirnite. DacI primea si aibd o discu{ie cu el in acel moment,
- Dacd se mai intdmpld, ii vom da ceva mai putemic,
fiind aga de mic, e mai bine sd folosim rrl putea sd-i ia toatd via\a. $i nu era pregatitd pentru asta.
ceaiuri qi compr Nu, cdnd avea mintea atdt de orbitd de simliminte
recl.
Tdnira mamd l-a imbrdcat pe micuf e ontradictorii.
gi cdnd l_a lua Andr6, ocup6-te de restul bolnavilor. Agatas-a adresat
bra[e i-a mulgumit din tot sufletul.
h l'rancezd tAndrului ei asistent, care s-a ardtat inc0ntat. Sd
.Agata finea uqa ca sd_i facd loc si iasd, cdnd ochii ei
privit spre sald. Un bdrbat i-a atras linir locul gefei presupunea un risc mai mare dar qi cAgtiguri
cu totur atenfia. std rrrai mari. Ne vedem mdine la prima ord a dupd-amiezii.
pnntre oamenii sdrmani, ceea
ce flcea ca tinuta gi vifa
fie gi mai evidente. in fala ei se afla $i-a desfrcut halatul gi qi-a scos boneta, pe care le-a pus intr-
protagonistul celor rrrr mic dul[pior cu sertare. Apoi gi-a pus capa gi mdnugile
fierbinfi visuri qi al ceror mai adevdrate
cogmaruri
ale irrainte sd se uite din nou la Cristopher. Vino cu mine, i-a
Cristopher Beresford.
ecrut cu glas scdzut. El nu a rdspuns. S-a mdrginit s-o
. Cristopher nu gtia prea bine ce flcea in locul acela tir
de bolnavi dar trebuia s5_i mul{um"ur.e urneze intr-o tdcere care a agitat-o gi mai mult decit era. Sd
personal medicu nrcrgem sd bem o cafea la Gwenhuifar; este un loc linigtit
292
293
Ii
 , nurtz GsNrw Iwryrn-uA
unde putem sd stdm de vorb[ gi
"@ itrloirre deschisd innodati la gdt cu un nod foarte elaborat.
iegit pe strada rece fdra s6_gi adreseze
_=l" cuvAntul gi llrrgura deosebire insemnati erau citeva fire albe care ii
sd se priveascd, de parcdarfi fost umbrele a doi strdini tltrrrtoiau argintii la timple dar pentru cd avea pdrul blond,
merg impreun[ pe pavajul gri.
llrrir se observau.
Odatd aqeza[i comod in vechea cafenea gi
cu cegt Nu cunogti toate faptele, i-a spus in cele din urmd cu un
masd, Agata a hotdrdt sI rupd tdcerea stdnjenitoare
ldsase intre ei dar nu a fost nevoie,
cr lI glas. Dar infeleg cd nu vrei sd md ascul1i, pentru cd,
rlc
cdci Cristopher i_a tllcri ar fi fost invers, nici eu nu ag face-o.
o inainte.
Alt[ tdcere gi mai stAnjenitoare dec6t cea de dinainte a
-
Mulpmesc, a inceput cu glas hotdrAt. Ai fost
ttrirnat intre ei, care nu dddeau inapoi din atitudinea
amablld, sd te ocupi de tata c6nd a leginat.
Ceea ce ai
medicilor a fost foarte insemnat qi de trebuinld. gtii
s1
;r ccautd.
md descurc prea bine in limba tatdlui
cd eri Trag nddejde cd bunicul t[u se bucurd de frumusefea
tdu. lit irtr(ei.
Ea s-a gdndit cd glasul lui era la fel
de ascufit ca Vorbele lui erau inclrcate de ironie, dar ea nu le-a luat in
unui brici, dar nu putea sd_l priveascd in
fafd gtiind r rcirn.ri. Cristopher se purta ca un adevdrat domn. Nu ridica
taind pe care i-o ascundea gi pe care
nu putea s6 lorrul, nici nu insulta, in ciuda faptelor urdte pe care le frcuse
dezvlluie. Era atdtde schimbat! R5m0nea
la fel de atrisi Irnpotriva lui. A inqeldtoriei gi a minciunii care ii chinuiau
d3r pe umeri ii ap[sa tdcerea ei in legdturd
cu ascu rrrllctul gi ii (ineau buzele pecetluite.
gi pricinile pentru care il pdrdsise.
A fost inmormdntat de curind in cimitirul Pdre-
- Iart5-m6, i-a spus simplu. Tiebuie sd_fi ldmuresc... l,rrchaise.
Dar nu a putut si continue. igi simlea
saliva groasd Sclipirea de surprizd din ochii lui Cristopher a (inut doar
amard in gurd.
o clip6.
Strilucirea din ochii lui Cristopher o ardea.
g6dil5turd in pIrul de pe trup gi il irtAr.u
ti provoca imi pare rdu pentru pierderea ta. $i-a prezentat
p6ni il frcea r uondolean(ele intr-un chip atit de corect incAt a ldsat-o plind
niqte ace ascufite de gheafl.
rlc indoieli. Nu qtiam cd practici medicina. Ea ii tratase rana
- N-am nevoie de nicio ldmurire! s_a rlstit pe un toc rlc glon{ cind au fost atacafi de banditri in Anglia gi ii spusese
care a fEcut-o sd tresard. Singura ldmurire
valabill rr r';i cra medic. Uitase? i1i place sd trdiegti la Paris? a continuat
dat-o acum trei ani, mai gtii? f,iinaca
eu nu am putut sd t'1. Credeam cd oragul visurilor tale este Cordoba qi ci te vei
Agata aindrdznit sd-r prrveascd in ochii,
care in du u)toarce acolo repede.
amiazaaceea nu erau la fel de albagtri
.u rn.o d;;";,;; Agata s-a g6ndit la absurdul situaliei. Stdteau am0ndoi in-
ca o furhrn5 de iarnd. I_a vdzut privirea
agresivd, chi tr-o cafenea, vorbind despre nimicuri, cdnd singurul lucru pe
disprefuitor gi in coltrul buzelor i se oglindea
un cinism eirre il dorea in acel moment era sd o ia la fug[ gi sd dispard.
a flcut-o sd se infioare. Era imbr[ cat frrd, cusur,
r

Trebuie s[ plec.
intotdeauna, cu redingotd inchisd la culoare
gi batistn Spusese tocmai ceea ce gindea dar era atdt de agitatd' cit
294
295
 ,Lpterrc GeNrw Iuaqrn-*tA
nu gtia cum sd se poarte in fatra lui.
Irrlrrsc. Trec sd te iau la prima or5 a dupd-amtez:n.
- Te inso{esc, s-a oferit binevoitor. l.rr I-a privit ldri sa in{eleagd, fusese foarte limpede.
- Nu! Exclamatia i_a iegit din gurd frrI si MAine este cu neputin{d, serios.
Cristopher a ridicat intrebdtor o spranceand.
Este mai I ( ilasul ii tremura at0t de tare incAt Cristopher a mijit ochii
ne despd(im aici.
pnrri i-a redus la o linie. De ce pdrea atit de stanjenite? Ce i
- \,bi veni miine cu tine la Salpdtrie re, tataeste congti rl rrllirnpla? Ba mai mult, de ce chipul ei oglindea o teamd
gi vrea sd-fi mulfumeascd. A tdcut
un moment. E curios ctr rtlirl tle real[ qi de palpabilS?
a spus ca fusesegi tu cea care l_a ajutat.
S_a mdrginit si De asta nu po(i sd scapi. \,brbele ii sunaserd ca o
spund cd doregfe sI mulqumeascd persoanei
care i_a sa rrrrre nin{are gi aga le-a luat ea. Acum trei ani, ai fugit ca o laqd,
viafa. Ce surpriza a fost sd dau pesie tine.
rlrrr rle data asta, nu, domnigoard Martin. Mi voi ocupa
Ce putea sd-i spun[? igi srm{ea vorbele
oprite in g6t. lrt.ls()nal.
- Nu este o idee bun6 sd vii cu mine la spital. Aguiu Atunci, ingdduie-mi sd-mi iau rdgazul de care am
un mod potrivit sd i-o spund ca sd nu-i "d
trezeascdbdnui ll('\/()le.
dar ultimul lucru pe care il dorea era
o intdlnire cu Jol ,,[)e ce are nevoie de timp?" s-a intrebat uimit. Atat
fiind el intr-o stare de sdndtate at6t de dericatd.
Este inc6 ltrtLrrlinea tatdlui lui, cit gi a ei i se pdreau peste mdsurd de
convalescen{d gi nu e bine sd se grdbeascd.
Mr voi duce
I vdd intr-un moment mai potrivit.
ci n-o vei face.
Ca sd dispari din nou? Nu, cred
- Tiebuie sd fie m0ine, pentru cd ne intoarcem
A.gata gAndea cu iu(eald. in citeva zlle ar putea sd
Portsmouth. Plecam in cAteva zile.
Ugurarea pe care a sim lorrsulte un avocat gi sd se informeze. Ar cduta o infelegere
o auzind cdpleacd, din Franta a ame{it_o.
$tia c6 va trebui lr'lrilibrati pe care si i-o propunl lui John Beresford ca s-o
vorbeascd cu John, dar nu credea cd
va hebui si fie a doua rr;ulc s[ domoleasc[ furia nesfirEitd pe care o va sim]i
Nu era pregdtitd sd se infrunte cu el. Avea ( r istopher c6nd va descoperi totul. Fir-ar s[ fie! De ce tatdl
atdtea pentru
s5-l roage gi sd-l implore, cd nu ar putea
sE gdseascd vor ,'r lipsea atita vreme? Parcd totul se unea impotriva ei:
potrivite chiar daci le-ar cluta toatd
noaptea. A oftat foa l,'sinul lui John gi acea intAlnire agonicd cu Cristopher;
mdhnita gi negtiind ce s[ facd pentru a iesi
din incurcdtura ;r1'onicd, pentru cd murea s6-l imbrdtigeze, si-i spunl
care se afla. Cristopher o vedea zb[t6ndu_se
nelinigtitl gi rrrlcvirrul o datd pentru totdeauna. Dar trebuia sd tacd rnai
inlrebat care si fie pricina. Clipea agitatd,$i
i$i musca bu: rlt'parte plnd ce va veni cel mai bun moment ca s6-i
pini s-a rdnit. Nu ;;;'.; ;;#;iltH:':#;:::;:;
in{elegdnd cd ea fusese cea care il ajutase
,lt'zvdluie cd era tatdl unui copil superb de doi ani. ii apdsa
pe tatdl lui. a sim
1r,.' inimd fdgdduiala pe care i-o frcuse tatdlui ei inainte de
o u$urare la t'er de mare pe c6t ii era
de adancd furia. cafear grlccarea acestuia la Avon.
Agateiera neatinsd in ceagci gi o vedea
frdngAndu_ql
maini Irra congtientd cd vremea ei se sfirqise. Nu mai putea
Idrd incetare in poald. Erafoarte schimbatd,
nu mai pdr ',,r-l ascundd, nu cdnd John ii aflase taina, dar s[-l infrunte pe
aceeaqi fatd veseld qi nepdsdtoare pe
care el o cunoscuse ( 'r istopher ii trezea o adevdratd teamd.
296
291
,Lrutrrp GeNpw Iunrsrn-uA
- Trebuie sd plec, a spus iardgi dar de data asta frrtr
priveasci.
- Trec m6ine sd te iau, a stdruit el.
Nervii au frcut-o sd izbucneascd mai inainte
previzuse.
- Ascultd-md bine, lord Beresford! S-a cdit de i 4L
tonul pe care il folosise dar nu mai putea s[ dea i
incordat spatele qi gi-a infipt ochii intunecali intr-ai lui,
o privea intr-un fel ce i se plrea indescifrabil. Ma voi
s5-l vdd pe tatdl tdu cAnd voi crede de cuviin16, niciun
mai ?nainte. Ticerea lui Cristopher a fost foarte grdi
Bund ziua, s-a despdrfit Agata.
El nu s-a ridicat cAnd ea a fEcut-o, ardtdndu-i
atitudinea lui ce gAndea despre vorbele ei. A privit-o
cu paqi iufi 9i fErI sI intoarci privirea inapoi, dar dactr
inchipuia cd are ultimul cuvdnt, cdt se inqela! Sd o
presupusese sd simtd din nou golul acela in piept
chinuia, care il frcea s5 regrete toate lucrurile pe care
pierduse din vina ei: bucuria, fericirea de a se gti iubit
femeie plin[ de via15. ii ldsase o rand mult mai adAncd
igi putea inchipui cineva. Iar acum soarta o adusese in
lui.
Agata a trecut de collul strdzii opus cafenelei Gwenhui
qi a izbucnit in plins; a frcut-o cu o nelinigte grozavd, cu
durere sfigietoare. A pl6ns amarnic qi fEra sd poatl
conteneascd r6ul de lacrimi fierbinti care ii curgeau
obraji. Apoi a luat-o la fuga qi nu s-a mai oprit pdnd nu
ajuns pe strada Saint-Antoine, la ad[postul casei ei.
inainte sd bage cheia in broasc6, a incercat sd se lini
gi gi-a trecut poalele capei peste fatd ca s[ gteargd
plinsului.
Via{a avea felul ei de a-gi lua plata pentru p[catele
jignirile comise. Pentru ea venise ceasul.

299
298
,Launu GnNrw Iwn$rE-M
('ind a fost in fala et, Agata a sim(it o u$urare ca
a$a
Voia sIdeschidd gura ca sd le ceard femeilor
CristoPher a schilat un
stdpdneascd odraslele, cAnd uga dinspre stradi s-a tcroarele aproape i s-au inmuiat.
ca sd-l lase sd intre pe Cristopher. Cdnd l-a vdzut a ifirrrbet sarcastic.
a$a pe neagteptate a simlit un tiuit in urechi care a Parcd l-ai fr vdzutPe diavol'.
surdd cdteva clipe gi inima i-a inceput o goand nebuni "$i aqa este" s-a gAndit ea, cu inima inc[ strdns6'
fEcut-o sd r5sufle anevoie. Privirea i se plimba dd ('opiii s-au intors la jocurile lor' odatd pierdut interesul'
nu cdpdtase atnAnarea
Cristopher la f,rul ei, care stltea cu fa{a la ea gi cu Agata s-a gdndit cd,p?ndla urmS'
dupi-amiaza de dinainte'
el. Simfea nevoia sd inchidd ochii 9i sd nu-i deschidd in '- in cafenea, invizitita,
,.ru,i
asta-i tot' i-a spus cu glas foarte
dezastrului care putea surveni dintr-un moment in altul. rtr-u surprins
Cristopher s-a intors ca sd inchidd uga dupi el gi t('arzut, abia avzit. imi inchipui
c[ vrei sd vin cu tine' Am
care tocmai intra in
devenit congtient de glldgia copiilor in mica sald. A tri-i dau instrucliuni lui Andre'Rosa'
qi ea i-a rdspuns cu un gest al
ochii in jos ca sd se uite la disputa copildreascd gi l-a Ircrpere, a salutat-o cu mina
un pacient' i-a pus
pe unul dintre bdie(eii care voia o juc[rie din lemn, ,l,,putri. Ctez|nd cd ll'gata vorbea cu
qi cdciula' l-a luat in brafe qi l-
dar de o culoare foarte {ipdtoare. rrrrcufului paltonul, mariuqile
u scos in stradd' Cris nu a
protestat nici mdcar o dat[; gtia c[
Agata simfea cd std atdrnatd in gol; nu putea sd se pri
unrlau sd meargd in parc inainte
s[ se intoarcd acasd' Oftatul
de nimic. $i, in vremea asta, inima repeta aceeagi litani
Cristopher ar fi
"Nu te intoarce, micufule, nu te uita la el". Pret de c6tr ,t*"i"i a fost o,a, at lung 9i de adinc incflt
cu desdvirqire
minute care i s-au p6rut veqnice, nimeni nu s-a migcat uiut.a tocmai sfArqise J "'rsA de.rezistenfd
asudate' Avea un micuf
f

atunci Cristopher a fEcut primul pas, in vreme ce fiul rslovita. Ea qi-a gterspe halat miinile
tu Andr6' nigte mame strdine de tot
fEcea altul inapoi; izbutise sd punl mdna pe jucdria pe i,. putul de tonsultafit, cd nu pdreau
unul dintre ceitalli copii o ldsase dintr-odatd. incd un pas ,'. nu discufia lor Ei trei copii atit de vioi
".u un moment' Cristopher a
s-ar lovi de el. $i-a dus mina la gAt intr-o incercare de Irolnavi. Andr6, trebuie s[ lipsesc
la un moment se gindise el'
indbugi un (ipdt cu care sI atragi atenfia micufului iar rrtlicat sceptic o sprinceand' Nu
era ultimul lucru pe care il dorea. ( )oup6-te de tot in lipsa mea, te rog'

Cristopher a continuat sd inainteze gi, in mers, a Tnnarul a dat din cap in semn de afirma(ie'
m0na dreaptd pe care a adus-o la indl(imea capului lui T[6sura aqteaptl afatd,i-a spus Cristopher'
gi-a scos halatul
T

Cu incd un pas ar fi ldngd, el. Degetele lui au atins Ne vedem miine, aadiltgat l+gata'care
bucelele blonde dar nu s-a oprit, cum se temuse ea. ;i boneta 9i gi-a pus capa' .. . i-a
: - cerut
^^-,+ r.,.
lur
Apoi, a luat in brale unul dintre copii 9i
privit gestul lui drdgdstos, chiar dacd incongtient. Ati
( 'ristopher s-o rrmeze' A vorbit cu mama
care p6rea bolnavd
uqoard a m6inii lui a f5cut ca fiul lor sd ridice chipul
va consulta de indat6' A linigtit
interesat de bdrbatul care il m6ngiiase, dar Cristopher nu ;i a incredinfat-o cdAndre o
ele'
putut sd se vadd oglindit pe fatra copilului, fiindci igi [i cclelalte mame 9i s-a desp[4it de
Cristopher i-a
ochii afinti{i in cei ar mamer. Cind au ieqit in dupa-amiazardcoroas['
301
300
,Lrunrrn GtNzw
luat-o inainte ca s-o conduc[ pdnd la trdsur6. F[cdnd
capa lui neagrd a atins ugor dosul palmei ei qi ati
fEcut ca inima Agatei sd-i tresard in piept. Nu putea s[
dacd fusese de emofie ori de team6 dar dac[ in loc de
ar fi lost rndna lui. ar fi leginat de incordatd gi nelini
se sim{ea.
Trdsura aqtepta la urmltorul coll de stradd. Cris
i-a deschis ugila ca si se ageze, in vreme ce ii d[dea i
vizitiului despre adresa la care trebuia sd-i ducd.
St6nd fa(6 in fa(6, timpul s-a oprit qi atmosfera a
fierbinte gi incordatd, dar amdndoi au pistrat tdcerea
privirile indepdrtate . Agata era concentratd, incercind
giseasci o explicafie logici pe care sd i-o dea I
Beresford, dar cum se explic[ inqeldciunea voitl? T
consimfitS? Nu gtia. $i daca se ingela?
- imi vine greu s6-mi inchipui un om precum Gines
Lucena intr-un orag atdt de rece ca Parisul.
Agata s-a intors din locul in care se afla: gindurile ei
mai intime.
-_ La inceput locuiam in sud, la Bordeaux dar buni
izbutit de doud ori sd treacd grani\a pe la Irun, cu g6ndul
se intoarcd la C6rdoba; a fost nevoie sI ne gindim la o
mutare. Solufia a fost Paris. Tata l-a ajutat mult sl
adapteze.
Din vorbele ei, Cristopher a putut s6 in{eleagd refuzul
Gin6s de Lucena de a p[rdsi Spania ca sd se stabileascl
Franfa.
- Itri place si practici medicina? Mi-e greu sd te vdd ca
o profesionistd a Etiinfei. Agata nu a rdspuns, prefera
pistreze distanfa gi nu si se addnceasci intr-o discu(ie
putea s6-i apropie. Avea nevoie ca el sd rdmAnd in
lui de rdcealS 9i indiferen\d, dar nu qtia c6t de ad6nc a
era Cristopher pentru cd o intdlnise intr-un fel atdt
302
Iunawn-ru,4
ii-rr,rmp1ator, dupd ce igi petrecuse luni cdutAnd-o, frrd
nr('ccs. Ai de gAnd sd vorbeqti"'?
lia l-a intrerupt cu o mAnd ridicat['
Nu doresc sd fac conversa(ie cu tine' Te rog, respectd
IrotilrArea mea de a pdstra tdcerea'
l,rivirea lui Cristopher s-a indsprit intr-atita inc0tpupilele
garguilor care
Ir ;rirreau ca de ptatrd, asemenea ochilor
hrrpodobeau acoperigurile celor
mai inalte $i rnai vechi
rlrrdiri din orag.
Pur gi simplu sunt curios sd gtiu ce ai de vorbil cu tata.
l)ar Agata a continuat sd priveascd pe fereastrd din
Irrcrsul tr[surii procesiunea de copaci gi clddiri' fbtdre-i d.u
rrrr rdspuns.
Marchizul de Whitam st[tea intr-un fotoliu cornod l6ngd
le.r'castr[. Era imbrdcat intr-un halat
de culoare bordo din-
11 un material englezesc,
moale. Pe mdsula din apropierea
l,toliului, erau mai multe ce4i de autori engleziPe care ea
rr cunoqtea, ca qi un pahar cu apd 9i
mai multe batiste
rrrrpdturite. incdperea spalioasd pe care
i-o dlduser5 era o
tkrvadi limpede a bogdfiei ocupantului ei' John li'aplimbat
rncct ochii pAnI a ajuns la ei, care stdteau in picioare in
1r'agul ugii, de
parcd nu s-ar fi hotdrAt si intre' Qllttopher
,',,, .* un pas inaintea Agatei, care il
privea temdtotre.
Este o pldcere sd te vdd din nou, domni$oaraMartin.
IrrtrS, te rog. Tonul corect 9r educat
al lui John a flcut-o s[-
1r rnuqte fErd mi16
btna. Aascultat dar paqii ei pdreax ai unui
srrflet chinuit care mergea spre infern' Pofi
sd ne [a$isinguri,
dar priviren tatllui
lltrle. Cristopher voia s[ se impotriveascd
Irri I-a oprit. Domnigoara Martin 9i cu
mine trebuiesivorbim
rntre patru ochi.
El a strins buzele, dar s-a supus poruncii deghizate in
srrgestie a pdrintelui sdu' S-a uitat o clipS
lung[ 1a Agata,
303
,4nunz Iunnsrt-uA
GzNnvz
pentru mrne sa
care a l6sat ochii in jos, cu des[vArgire coplegitd. f,-a.*1i r*i o idee despre cemarchizul'
a insemnat
Ea a oftat sfhrqitd'
- \6i fi afard... dacd ai nevoie de mine. ,n,t totru'u""lui copil? a intrebat
Avertizarea fusese foarte limpede. j,,t',, g.r.rfora igl Oaause searna de asem[nare' Am creztt
- inchide uqa, te rog. -
Utl o s6-mi iasd inima din PiePt'
gura' inima i-ar ieqi pe
Ochii lui John au urmdrit cu multd atenJie migcdrile fii Agata sim{ea cd, dacddeschidea
s[u. C0nd a vdzlt cd uga era inchis6, s-a uitat la ttt.
cu glas gov[itor'
Agatei gi a poftit-o sd ia loc in fa(a lui. Ce... ce frcea\tin Marais? l-a intrebat
- Ardta[i mult mai bine, a spus ea.Afost primul lucru .lohn a deschis ochii senini'
pur 9i simplu flceam
i-a venit in minte ca sd incerce sE spargd ghea{a. Md b Chiar daci fi se pare de necrezut'
ne rezerva
cu adevSrat. rrlrlimbare Printr-un nciden{5!"'
John o privea intens, aproape frrd s[ clipeasc5. viir[a,nu-i aqa, domn
Parisului'
stltea la picioarele patului ingust, cu mAinile incruci *-,,'*U"al, Lu .r., ironie' Din fiul ei
loc unde
poal6 qi privirea a\intitd asupra lui. Sub cap6, pe care i,.r',Iir. sd se plimbe tocmai prin singurul
ce ea se ocupa de nigte
gi-o d[duse jos, se putea vedea culoarea inchisd a lc.iuca impreund cu Rosa, in vreme
lipsiti de podoabe sau elegan(5; era imbrdc[mintea h,,lnuvi. Starta a fost cea care
m-a dus in grddina aceea'1 a
sd se mai uite la stofa
lemei simple qi umile, dar asta reprezenta una di rp,'s deodat[ John. Agata a incetat
privirea pe ef in trasull
calitilile ei cele mai notabile, pe care el o admirase in tuchiei ca s6-qi pund din nou
respir pulin aer' qt
- Doregti pulind apd? *i,lrt.u* cd md .,rfo., aveam nevoie s6
Agata s-a gdndit cd va innebuni din catza formali rlcaceeaamceruts6seopreascd,s[m6plimbunpic.
lui. A vdzut cum John umplea paharul de pe m[su[5 Nucredinsoart[,ciinintAmplare,i-ardspunseacu
A fost o intdmplare neprevdzut[ 9i
nefericit['
lichidul dintr-un ulcior de cristal acoperit cu un gervet. glirs govditor.
- Niciodat[ n-am vrut s[-i fac r[u lui Cristopher, a ir incheiat Pe un ton mai hot6tit'
- Nefericitl nu, a contrazis-o el'
Via{a are felul 1du.de-a
brusc. Marchizul a oprit paharul la jum[tatea drumului
este acoperit de minciuna'
gurd gi, fErd si bea, l-a pus din nou pe masd. Am pl rrc ar[ta adevdrul cind acesta
pentru cd trebuia s-o fac. John admira latura asta Agata nu se simlea in stare s[-qi
j ele din trecut'
Martin' ador
spaniolilor, sinceritatea gi felul lor direct de a in rlc aceea a pdstrat t6cerea' $tii'
ei' am simfit
lucrurile, dar in acel moment, nu era prea sigur cd era t'trpiii. $i cflnd am vdzrtt grddin
potrivit de a-i vorbi. Nu existd scuz[ pentru purtarea ncvoia grabnicd sd m[ aqez
dar era o via{[ in joc Ai nu am al.ut de ales. continue dar exPresia ei l-a
- Nu doresc si-mi vorbegti despre fuga in F liumogi ar[tau toatd suferint
impreund cu bunicul dumitale. Ceea ce md intereseazi tlc ce. El se agtePtase sd va
un copil de doi ani qi t[cerea pe care ai p[strat-o in pri rugine, deasemena de remuqc
nod in gdt care o impiedica
lui. Agata gi-a muqcat din nou blza, cu desdvdrqire rrrAhnire addnc6. Agatasimlea un
305
304
 Aaurtz GoNtw Iwn;rn-uA
sd rdsufle. Voia sd-o ia la fugd gi
sd nu se opreasca p6
nu va fi departe gi Ia addpost de tot. llrulnd cdteva zile la Paris dar el fusese de neclintit iar
Trebuie sd_i spui lrt'rlicul il ajutase sd-l conving[. A doua zi diminea(a velierul
voi face eu, i-a zis el deodatd.
lrr lrlcca din apele franceze in direcfia Angliei, dar inainte
Chiar dacl amenrn{area nu o intimidase,
din p I rrslopher mai avea ceva de rezolvat qi avea de gind sI se
tonului blAnd, acesta fusese scopul Iui.
tr rrgrcde asta de indat6. John voia sd vorbeascl fbarte serios
- Nu pot! a exclamat, cu teama mugcdndu-i din ini rrr rkrrnnigoara Martin dar el nu se gAndea s-o facd. Totul se
Nu. PdnI cdnd tata nu va putea sd md apere,
nu pot s6 rlnrsose cu ani in urm6 gi nu voia sd reaprindi focul m6niei.
infrunt cu asta singurd.
lpr, pc neagteptate, tatdl lui ii ceruse si se ducd intr-un parc,
John a fulgerat-o cu o privtre rece.
Ea a simtit un fior Irrrrrlc aproape de locul in care Agataingrijea de bolnavi. l-o
ii strdbltea gira spinirii.
t'r'r'uso cu glas hotirit gi privire indureratd. Atitudinea tainici
- Atunci, nu-mi lagi de dec6t..., a inceput
d.ar Agata n lrrr John i-atrezit o impresie addncd. Ce ii ascundea? De
intrerupt.
Itrrrlc interesul acesta de a-l face s[ piarda o vreme pre(ioasi
-Aqtepta{i, v6 rog. John a vdzut_o inghi}indu_gi ar nrt'rgAnd intr-un loc necunoscut gi f5rd insemndtate pentru el?
saliva. O voi face, fr,gdduiesc, dar trebuie
utr Ja-rfll
sa_mi 0aIl
dafi l)rrr tatdl lui l-a asigurat cd acolo va afla ceva foarte insemnat,
timp ca s[ mi pregdtesc. Ma tem de reactia
lui Crisl lrrrc ii va aduce multe date despre domnigoara Martin gi fuga
c0nd va afla.
lr prcoipitatd. in cele din urm6, la stdruinfa lui, a fost de acord
"$i chiar ai de ce sd te temi,,, gi_a spus
John. Deqi simf rri ccdeze, in schimbul dispoziliei sale de a pregdti totul pentru
o dorinfd neinfrintd sd-i vorbeascd
fiului sdu despre ceea grlccarea lor de a doua zi.Dacd el se ducea in locul de care ii
descoperise, s-a gdndit cd ar fi
mult mai bine sd fie ea ci hl)usese, John nu se va impotrivi sd plece din Franfa.
care sd-i spund adevdrul. Cristopher
ar putea s_o ia ca pe ('ristopher nu-gi putea stdpdni neliniqtea gi furia. Si fie
bund dispozilie dinpartea sa.
lirsrrl. in afara discufiei pe care o avuseserd tatdl lui gi Agata
- Am cuvdntul dumitale cd o vei face fErd int|rzie lrr citeva zlleinurmd il scotea din minfi pind la un punct de
Drept.rdspuns, Agata a izbucnit in pl6ns,
in vreme rrt'birnuit. De ce fEcuserd asta? Ce avea ea de spus ce nu
incuviinfa dAnd din cap. Acum spune_mi
totul de la Irt'huia sd audd el? I se pirea cd John lucreazd impotriva
rrrlcreselor lui ca s-o protejeze pe Agata dar atunci, de ce se
llri['rea sd-l facd si se ducd intr-un anume loc Ai la un anume
r t'rrs'l Ce putea sd fie atAt de insemnat de nu putea sa agtepte?

12 \ licut acelagi drum pe care il fdcuse tatdl s[u. Aurmat toate

',r liccare dintre indica(iile pe care acesta i le d[duse. Trebuie
,rr lr aflat ceva vital daci suferise o loviturd atdt de puternicd

',,r tricerea lui incapafinata in fa(a interogatoriului la care il

Totul era pregdtit. Tatdl sdu dddea ultimele
_
Diavolul
dispozi{ii ,,upunea de atunci il fEcea s[ scrAgneascd din dinti de
negru inainte de plecare. Stdruise mult
sd r rre putinfd. Cristopher putea s[-gi inchipuie prea bine despre
306
307
,Lrutrrn GpNnw IwWrn-PtA
ce era vorba. Tatdl lui descoperise un blestemat se 9i deodata micu{ul a rdmas in
;tt, pic ridicatd se uita intr-un punct
indrdgostit! Dar de ce voia sd se ducd el sd-l vad[? Ca fhtr
zburase peste um6ru1 s[u
apere pe viitor, cum fEcuse in trecut in leg[turd cu ,,,,,,,,. in spatele lui; porumbelul
De mai multe luni Cristopher se hotdrase sd uite tot Pllnit
pe creanga unui copac frunzos'
frgdduise tatilui sdu. I sllins pumnii pe genunchi ca s[-qi
A strlbitut strada Saint-Antoine p0nd a ajuns in I rrrrlrrir(iga trupul micuf' A inchis o
a qtiut c[tocmai aflase
Vosges gi a continuat drumul pini la grldinila in ll rrltima fibr6 a flinJei lui' [nstinctiv'
tat6l lui cu citeva zilein
leginase. Cdnd a ajuns in parc, ceea ce avdnfi nu i s-a Ilt'lrr$i Iucru pe care il descoperise
de l+gata i s-a infipt
insemnat: cijiva copii de virstd frageda se jucau unii cu rrr,',,i. 5i certitudinea triddriiinflptuite
fiecare simlimAnt
flcdnd destul[ zarvd, sub privirile atente ale mamelor Ir inima ca un pumnal incins' PArjolea
Cristopher s-a rlsucit ca sd se uita la casele cu doud ni lrrrrtttrs transformAndu-l in cenuqd
neagr[' El insuqi eru gata
care dddeau in parc, intrebindu-se care dintre ele ar fi rri sul-ere o cddere emofional[' Era
o zguduire visceral[ care
le l[sa la vedere dup[ ce
sd atragd aten(ia tatdlui sdu; s-a mai intrebat cine putea Ir rirviqea sim(dmintele bdrb6teqti 9i
iegit dintr-una dintre ele ca s6-i stArneascd o asem hrtlurase cea mai mirqav[ dintre
inqeldtorii' Cum putuse
emo(ie. S-a uitat la bdncile din lemn gi s-a hotir0t s[ se rui r ascundd aqa ceva? Avea s-o
omoare!
pe singura care era libera. Pre[ de mai multe minute, ochii A cleschis ochii Ei l-a privit pe micuJ' care rdminea
aplecat in fa{[ ca s6-i
nu s-au dezlipitde pe faladele gi ferestrele caselor. rrt'rnigcat in fa{a lui. Cristopher s-a
mai uitat peste um6ru1
ca din vreuna dintre ele sd apard cheia la intrebdrile pe ntrrga atentia 9i a mers. Copilul nu s-a
gi le punea. hri ca sa-gi pund privirea pe chipul
bdrbatului' Fireqte cd
1or! Dar nu era atdt
Un striglt de copil urmat de o loviturd a flcut ca ochii rt'rrtitna cu Andrew! $i cu toatd familia
a bdnuielii lui'
i se dezlipeascd pentru cAteva clipe de case gi sI se ageze rh' ;rrost incit sd nu caute o confirmare
micufi. Unul dintre copii i-a atras puternic atenfia; era atdt Bun[, cum te cheam6? l-a intrebat intr-o spaniold
blond cd pdrul ii pdrea aproape alb qi se evidenfia pri pt'r'lbct6. A licut-o ca s1-9i uffneze o
presimfire' Numele
ceilalli copii, brunefi. Nu trebuie sd fi ar,ut mai mult de rrrcrt cste CristoPher.
sau trei ani qi de la depdrtarea aceea era bucd{ica rupta ('opilul ,-u ,ltut la el cu ochii cit farfuriile 9i i-a zimbit'
mai avea nevoie de
flratele lui, Andrew. Acela,si par ciufulit la nivelul lr rnlelesese vorbele! Blestem[lie! Oare
oasele lungi qi mersul impleticit. Cristopher a zA rrltc dovezi?
qi s-a indreptat
seminau pAnd gi la felul cum fugeau! $i privindu-l O femeie s-a ridicat din locul in care stdtea
inchipuit cum ar putea ardta un fiu al [ui. I se pdrea ',1rrc ei cu chipul ingrijorat' Cristopher
a gtiut cI i se oferea
',,,,rra sd capete raspunsuri' Micu(ul era tot
ldngd el iar
necrezut asemdnarea uriaqd gi, aproape fErS sd-gi dea sea
dat
a inceput si se incrunte. Nu-qi putea lua ochii de la copi t.,rr.iu pdreaagitata qi cam nervoasd cind il privea' $i-a I

care sejuca, strlin de interesul pe care i-l trezea. ii ,,('iuna ca ii studia hainele scumpe qi purtarea distinsd' ceea
ieqea in eviden(6
fascinat alergdtura. L-a vdzut urmirind un porumbel ce i-a linigtit in parte temerile' Cristopher
309
308
 Aaunu GpNaw Iwqrr-utA
in zona aceea umird ca o muscd p. o ruffi Ilrlrrrrtru, migcarea inceatd a rofilor i-a provocat o agonie
pentru prima oard a fbst recunoscdtor
pentru pr.ivilegiil tltt;ictoare. igi spunea ei ins6gi cd niciodatd Cristopher nu i-
care i Ie dddeau neamul gi boga{ia, pentnr
ca fbmeia sd Ir lrrcc rdu micufului, dar adevirul era cd pentru fiul ei era
incredere.
ln nccunoscut qi l-a inchipuit grozay de speriat. $i atunci
Trebuia si caute rdspunsuri gi avea
cle gAnd s_o hrrrnir a inceput sd-i bati intr-un ritm primejdios. Erau Ei alte
neintdrziat.
;rlsibilitdfi pe care nu voia sa le ia in seamd, dar trebuia s-o
ln, rr. $i dacd o impiedica sd-l vadi? Ar putea chiar sd-l duci
Chipul speriat al Rosei a fdcut sd apari
alarma in capul rlt'prrrte de ea. Dar nu, Cristopher nu era atAt de meschin,
Venise g6ffiind, cu pdrul rdvdqit obiaji
9i imbujorafi de eft r rr rnustrat sever6. Oare ea nu frcuse ceva la fel de ur6t sau
De ce nu era Cris cu ea? Uncle il lasase?
Fafa chinui llurrt'mai riu?
prietenei sale a fEcut sd i se strdngd
stomacul p6nd_ntr_a ('and a ajuns la receplia hotelului, avea hainele in
cd i-a produs o durere fizic:a.
rrt'oranduiald, ochii sticlogi gi igi sim(ea glasul trernurdnd dar
- Ce s-a intdmplat'/ a intrebat_o plina de nelinigte. l ;rutut s[-i spuni recep{ionerului pe un ton autoritar
- L-a luat! Agata gi-a astupat gura cu o m6ni ca lrrrliscutabil cd trebuia sd-l vadd neintdrziat pe lordul
opreasca un fipdt. L-a luat tatil luil
Mi-a pus rnulte intr llt'rcsford, pentru o chestiune de viali qi de moarle. A fost o
despre tine, despre copil... Nu nt_am
gAndit... Nu pu mrrune, sau cel pu{in aga i s-a pirut ei, cd bdrbatul i-a dat
sa-mi inchipui... Rosa a tdcut ca sa_giiecapete
rdsufl rrurrirrul apartamentului. Agata nu pdrea defel o doamn[ sau
Alergase ca o nebund cele patru grupuri
de locuinfe rr lrcrsoand distins5, dar teama din ochii ei era prea adevdratd
despa(eau gr[dina de casa in carelocuiau.
L_a luat in br r r s-o nesocoteascd. O femeie in starea aceea de nervi nu
gi a plecat cu el. in acel lroment, fcmeia
a izbucnit ;rrrlca sd mintd.
lacrimi. Iartd-m5, Rowena! Nu am
$tiut sa reac\ionez Apartamentele erau situate la primul etaj gi ea a urcat
vreme q;i a fost cu neputinfd sd i_l iau.
lr('care treaptd de parci s-ar fi dus la eqafod. CAnd a fost in
O tearnd inghe{atd i_a pdtruns in oase gi a ldsat
.insensibild lrr(ir ugii duble vopsite in alb, a clipit ca sa-gi limpezeascd
la tot ce o inconjura pre{ de cAteva
momente lunr ;rrivirea, care ii era tulbure. Se afla intr-o stare de nervozitate
-_ Cine a luat copilul?
rrrrlr62i1621e gi in acel moment s-a cdit din tot sufletul cd
S-a mirat de linigtea cu care pusese
intrebarea, lrrrcituise prin t[cere. A bdtut cu degetele in lemnul fin dar
tremura ca o frunzd.
rru ir auzit migcare in spatele uqii. A rdsuflat addnc qi a bdtut
Rosa a oftat de cAteva ori inainte sI poatd
s[_i dea rlin nou mai tare, dar nu era nimeni acolo. S-a aqezat pe
rdspuns:
potleaua de pe coridor gi a aqteptat sd vini Cristopher.
-
Lordul Beresford.
\;tcptare ce avea sd insemne ceasuri grele. Cind trecuse o
$i Agata a alergatca niciodatd in viala ei. Fard sd_gi pur
lrrrnd bucatd de vreme, uneia dintre cameristele care fEcea
capa sau sI-qi ia mdnugile, a cdutat pe
o stradd principald r rrrat in alte camere i s-a fdcut mild de ea, crezdnd-o o clientd
trdsurl care s-o ducd pAna la hotelul Achille.
dar o ,;rrc pierduse cheia qi i-a deschis uga apaftamentului. Agata
310
311
\,.
 ,Larcna Gpttzw IwrSrr-tuA
i-a mulfumit gi s-a hotdrdt ra_t ugt.pt" p"
Cristopher 'ltslopher. Ea ii ceruse timp ca sd-i spuni gi, vdzdndu-i
salonag. Mai int6i s-a plimbat agilatitprin
inclpere 't'rca, alesese s[ ia el fr0iele in mAnd. Dar John nu gtia c[
la o scuzd, alegdnd vorbele p" .u."
!u-se i le va spun-e, rr Michel nu se intorsese inci de la Avon gi cd ea aqtepta
istovitl de nesiguran\d,, a izbutitsi alipeascd
un pic rezr )ilrcerea lui ca sd-i mirturiseascd totul lui Cristopher.
de birou, l6ng5 fereastrl. C0nd a crezutcd
nu mai Acum venise vremea adev5rului. Se sf6rqiserd scuzele gi
indure, a auzit pagi gi o cheie pe care
cineva o 'tcxtele.
broasc6. S-a ridicat de pe scaun gi
a rdmas in pici Nu ca si te rdnesc am tdcut, jur! a spus cu glas chinuit.
mijlocul salonagului, privind u$a care se
deschidea; 1 Arrr aflat c[ eram ins[rcinat[ la cAteva s[ptdmAni dupd ce
care ii despd(ea a rdmas deodatd
deschis. Cristopher a Ir'-arn instalat in Bordeaux. $i teama pentru ceea ce am
surprins s-o vadd gi cdnd gi_a revenit
a privit_o ca gi cur tlcsccrperit m-a paralizat; o vreme n-am qtiut ce s[ fac.
fi fost cel mai aprig duqman al lui. Dai Agata;;;,;; ('trrroqteam urmdrile pe care levaat,eain familie starea mea
aceastS reacfie; era aceeaqi pe care
o a\.usese ea cdnd a tlltrrl se va afla, dar n-am avut incotro. $i am pl[tit foarte
ca il luase pe micuful ei.
tcunrp, pot s[ te asigur. Cristopher rimAnea tdcut, nelu6ndu-
Strdlucirea din ochii lui Cristopher i_a
ardtat c 1t ochii de pe chipul ei. Bunicul gi-a ar[tat dispreful sdu
emofiilor sale. Cruzimea sdlbaticd, vd,zdndu_se
bucurie imensl pentru ceea ce aflase qi
inge It('ntru c6, prin faptele mele, dezonorasem numele familiei,
o addncd Inl tata nu mi-a vorbit multe sdpt[mdni. A fost ingrozitor, un
pentru ceea ce ii ascunsese ea.
fofrnar. Mi-era foarte team[, cred cd incd imi este dar
trrciodatd n-am vrut sd-ji fac rdu. Agatanu se agtepta la milS
rlrn partea lui dar tdcerea lui grea creqtea disperarea pe care
o simJea. Ea linea ochii in plm0nt, intr-o atitudine supus[. in
rlrrpd-amiaza in care ne-am desp[rfit, eram gata s[-[i spun
rlc ce nu puteam si plec cu tine degi te iubeam din tot
rrrllctul, dar cu c0teva ceasuri mai inainte m-au fEcut sd
trr(oleg primejdia la care te expuneam daci primeam
Ir opunerea ta sd pleclm, aga cum plSnuisegi tu. Mi-am finut
lrrgiduiala sd tac dar in mijlocul unei lupte cu mine insdmi.
Cristopher a str0ns din fElci auzind_o.
Cristopher a gtiut cine se afla in spatele discufiei care o
-Pe Diavolul negru, in drum spre Whitam Hall. t'orrvinsese de asta, v5rul ei Carlos de Lucena, dar nu i-a mai
Cel mai mare cogmar al ei tocmai se
adeverea . igata ;r:isat. Trecuse prea multi vreme iar el era grozav de furios.
l5sat s[ cadd,laplmAnt gi qi_a acoperit
chipul .u urr-a, Cdrei primejdii se presupune cd mi expuneai
mAinile, dar nu a pldns; avea sufleful
uscat de teama pe rrcceptindu-md?
t-o trezea aceastd intAmplare. Cum
fusese de acord lc Glasul ii era atAt de aspru c[ fdcea fiecare silabd un
John Beresford si-i ia copilul? pentru
cd il convin trrciune care o ardea. A ridicat ochii ca sd se uite la el qi ce a
312
313

h,
 Aatenv GpNow Iwr;"rn-uA
vdzut intr-ai lui a frcut_o si se
Indiferentra Nu po(i sd-l despa(i de mine, a spus cu glas mai hotlrdt
inlocuitd cu o mdnie violentd.
at ceea ce credea. Era gata sd se prdbuqeascd. Sunt mama
- Puteai sE fii acuzat cI ascunzi dovezi gi chiar Iui! Clristopher a izbucnit intr-un ris sarcastic. Sd ajungem la
arestat pentru cd,l-ai ajutat pe unul
dintre conr 0 in(clegere, te rog, l-a implorat ea dar fErd sd capete nimic.
aceea a trebuit si m[ indepdrtez de
tine gi l_am Se ridicase in sfArgit din pozi{ia de invinsd gi mergea
bunicul in Franta ca sd-l apdr de furia regelui.
dtcpt spre el, care nu s-a migcat de unde era.
neincrez[tor.
Ei'., a"ru Acum vrei sd te tirguiegti? a intrebat-o cu o batjocurl
uc rr izbutit s-o rlneascd. Dar Agataa finut capul sus. Ai idee
- Tiebuia sd plec Ai trebuia sI tac, a rdspuns tulbur re rri Idcut?
- !i nu fi-a trecut prin minte cd aveam dreptul sd gtiu Spune-mi ce vrei gi ifi jur cd dacd std in puterile mele
atdt de insemnat ca faptul cd aveam
un copil? a int.iUat: 11r voi da.
s6 se migte din loc. Strtea cu spatere la
fereasllfl, Dreptate, domnigoarl Martin! Agata a avut ugoara
picioarele ugor depdrtate.
Jinea o m6nd in gold, in vrr hrr;lresie cd el gtia prea bine ce gAndea ea chiar in acel
cu cealaltd igi masa g6tul sub ceafd ca pentru
incordarea str6nsd. Ea continua sd
a_qi nrornent, strdlucirea din ochii lui crescuse considerabil.
stea pe covorul gros Acum gtii cum este, a incheiat Cristopher.
pe jos, ca o invinsd. cd hotrrArea
asta nu ifi revenea dr lia qi-a inghi{it neputinfa pe care i-o trezea atitudinea lui
(ie? Este carne din carnea mea,fr_ars[
fie! Cum ai Ircindur[toare.
s5...?
Neqtiinla nu cere dreptate, a rdspuns cu glas neutru.
Era atdt de furios ci gi_a impus sd tacd pentru
a Te ingeli foarte mult, domnigoar[ Martin. Acum qtii ce
exploda.
irrscamn[ sa fii dat la o parte din ceva ce intr-adevdr
- Am luat-o pe drumul pe care r-am considerat notri t'onteazd. foarte mult pentru tine.
in acel moment, a spus ea. Cristopher
a bombdnit ostenr Te voi purta prin tribunale. \,bi lupta din toate puterile
Incercam sd te apdr gi sd-l apar bunicul,
[e a stdruit ea, rrrole, l-a infruntat in cel mai amar chip cu putinfS. il voi
.. - Gdsegti scuze pentru ticiloqia asta? pentru
trcerea Iccupera.
jignitoare?
El i-a susfinut privirea care, cu fiecare clip6, devenea tot
Glasul lui dezvdluia o supdrare autentica gi
profundd. nri arzdtoarc.
- incerc sd-{i spun... inAnglia? intrebarea, plind de ironie, a fintuit-o locului.
Dar el nu i-a ingdduit sd continue.
('r'istopher acliona premeditat ca s6-i facd, cel mai mare rdu
- Ticere! s-a rdstit mAnios. Dac[ incerci sI_mi st6r ctr putinfd qi chiar dac[ igi propusese sd incerce sd-i trezeascd
mila, i1i pierzi vremea. Ai fdcut un lucru
ingrozitor. Ea nrila, nu a mai fost in stare sd-gi p[streze atitudinea supus5.
dar asta nu a frcut ca vorbele lui s_o
doard mai pufin. Vci putea sd strdngi destule lire ca sd incerci? a continuat el.
sd nu-l mai veziniciodatd.
l'r'ivirea lui de oJel a strdbdtut-o din cap pind-n picioare, cu
Aceastd posibilitate a umplut_o de
o teamd atroce. rrcruqinare. Nu, firegte cd nu! in momentul in care copilul
314
315 l

t
 ,4rutrtz GtNrw
va cdlca pe pdmAnt englez, va fi cetdle-an
britanicfr
mai putea si-l scofi niciodatr de acoio.
chiar eu voi
grry5 de asta.
-Am sd te omor! l-a amenrn{at cu ochii ca nigte
Nu voi ingldui sd-l iei. Nu ai milil
- Tu ai avut c6nd ai tdcut? Fir_ar sd fie, sunt tatdl
Aveam dreptul sd gtiu!
- Crezi cd md vei infrdnge? Ticdlos nenorocit! Nu
reugi sd-l sco(i din Fran(a.
- Crezi cd vreau sd te infrin g? Habar n_ai ce doresc.
- Este copilul meu, Cristopher! Nu pofi s5_l iei.
- Este carne din carnea mea gi pot sa_l iau oriunde
eu!
Agata s-a gdndit cI nu era chip sd_l
convinga qi cI
rdmdnea un singur drum, cel al umilintei.
- Cristopher, te rog sd nu_l despa(i de mine. Ai sd
gmori il implora, dar totodata se ,batea incercdnd sd sc
din mdinile lui. El nu se indoia cd, daci
izbutea, ar
sd-i scoatd ochii. Te implor, hai sd ajungem
la o intel
imi dau seama cI eqti supdrat, au. ni.ioilia;:;ffi;:;
pe cuvAnt! Cristopher o tdraspre
1[nesc, u$a de r4
ey4 uw la rulllE,
iegire, d
Agata a luat-o inaintea inten{iilor tui
ae a o ldsa afard;
avea de g6nd sd ing[duie asta. Urmitoarele
momente vo
hotlr0toare gi ea gria cum sd capete unrdgaz.i;il;r"i
in care puteau si-l capete doi oameni
care in acel moment
urau din tot sufletul. Voi face ce vrei,
dar te rog,
inapoi.
316
IwrSrr-uA
Prea tdrzfit. Cristopher deja apisa pe clanla ugii.
lia a incercat s-o inchidd'la loc cu piciorul; gtia cd, dacd o
rtca afarl din incdpere, niciodatd nu va mai putea sd urce
rrou zidul care era inhe ei. Dreptatea mea tocmai te-a gdsit
Vlttovatd de toate invinuirile. El avea toate qansele de partea
hri. Agata se informase bine la unul dintre cei mai buni avocali
dtrr Paris. Niciun tribunal, francez sau englez, nu va lua
drcpturile tatdlui gi de aceea gtia cd trebuia sE lupte din toate
ptrlcrile, dar nu in fafa legii. Era mam[ singurS, la marginea
ilr'riciei, gi avea nevoie de ajutor zllnic ca si aibd grija de
nricul; un tribunal ar Jine cont de toate amdnuntele. Cristopher
Itt schimb, putea s5-i dea copilului luna de pe cer, dac[
l-rr cerea. A gtiut cd trebuia s5-i infrdngd apdrarea. Nu mersese
rlrrrlogul, nici ameninf5rile, nici umilinfa; ii mai rdmdhea un
rlrrrrrr doar. Cristopher trebuia s-o find cu o singurd mdni cdci
tvca nevoie de cealalt[ ca sd deschidd uga, pe care Agata se
lrrcirpdf6na s-o inchidd. $i deodatl a simfit-o agd\atd de gAtul
lrri ;i clut0ndu-i gura, lacare a ajuns fdrd efort. Limba ei gi-a
lhcut drum printre dinJii lui gi a simfit-o pe cerul gurii; pe loc
n sirnfit o biciuire de dorin{[ in m[runtaie care l-a ldsat firI
rrrllare. Blestemata! De ce avea incd puterea s6-l ispiteascd?
lrlir furios pe ea, dorea s-o pedepseascd pentru c6-1 min(ise
rlrrr gura ei izbutea sd-l facd sd uite totul, in afard, de dorinla
rrrlarrcd pe care i-o trezea. A simtit cu de-sdvArgit[ limpezime
ruinii ei catifelati care se striveau de torsul lui tare. Miinile ei,
orlatd eliberate din str6nsoare, s-au afundat in pdrul lui ca s6-
1r lipeascd gi mai mult capul de al lui. Era un sdrut dur,
sri lbatic, dar plin de o senzualitate pe care Cristopher nu o mai l
uunoscuse niciodatd, decdt cu ea. Agata l-a mugcat debtza
rrrlcrioarl pAnd in punctul in care s-a temut cI va sAngera gi igi llil,
rrrrtluia qoldurile lipindu-le de pelvisul lui, izbutind ca
l,
rnornbrul sdu sd rispundd cu o ferocitate coplegitoare. Inima I
I
prirca gata s6-i iasd din piept in gura ei ca s-o mestece cu
317 l
lil
,4rutnv GeNBw
IwrSrn-uA
pl5cere, atdt de pdtruns era. Agataizbuteasd deschidi o f,Olui tu f.t de mult ca 9i mine, i-a rdspuns frri nicio

in armura lui gi Cristopher simlea cI se dddea bdtut in It lI I lle.

complet qi absolut, chiar dacd incerca sI reziste ('ristopher nu putea sd n-o mai priveascd' Era intinsd pe
prrt, intr-o atitudinl de ab
s-o doreascd
asupra simfurilor lui ca un adev[rat titan. Dar gustul
gi a inleles cd fe ia lui' Cu ea
parfumul ei imbdtdtor ii amefea simfurile, ii incefoqa mi ,1,,,
l-a fdcut sd
Iu avea voinfd 9i sa-qi desco
'.,o,
gi toate aceste emofii contradictorii se uniser[ intr-o
putemicd pe care putea sd gi-o satisfaci doar frcdnd-o a rostcascd o insult6.
Pleac[ dracului odat6! i-a poruncit pe un
ton care nu
Dorea s-o indepdrteze de trupul lui, care rdspundea
trdddtor, voia s-o indep[rteze din via]a lui pentru nrhnitea nicio discuiie.
fiindca durerea pe care r-o trezea cind o privea i se Cfriprf Agatei a devenit cenuqiu, dar era in strdfundul
nesuportat, dar Agatacontinuajocul de seducere, ati rrt'lriloi ei un licdr de hot6rire carel-a alarmat'
- Am sd plec cu tine, i-a rdspuns cu
glas refinut'
cum nicio altd femeie nu o mai flcuse inainte. Egaldndu.
el insugi in pasiune gi descdtuqare. Cristopher a capitulat, - Nu vreau s[ te mai vdd'
l-a
a fEcut-o lu6nd iniliativa. A fEcut sdrutul posesiv, exi Dar ea mai avea un cartug pe care s6-l foloseascd 9i
mai mult' A mijit
ridicat-o de jos cu intenlia s-o ducd spre dormitor dar lirlosit, conqtientd ci el avea s-o urascd 9i
profitat de moment ca sd-i inconjoare talia cu picioarele, rrchii gi, foarte liniqtitd, l-a intrebat:
ultima datd. Era pierdut. I-a ridicat fustele largi qi i-a - $i dacd am rdmas insdrcinatd?
calculatl
nerdbddtor chilo{ii. $i-a descheiat nasturii de la pantaloni gi El a privit-o stupefiat 9i v[zindu-i strdlucirea
cd se ddduse lui cu
o singurd migcare a intrat in ea. Agata il linea strdns de .lrn ochi a gtiut cd fapta ei fusese voitd'
rur scop gi furia care fierbea in el
a crescut p6nd-ntr-un punct
de talie, abia ingiduindu-i sd rdsufle, dar nevoia grabnici
pat 9i' cu o mdnd'
a se migca in ea, l-a flcut s-o ducd in dormitor qi s-o tr6n li,trte primejdios. Din doi paqi a ajuns la
a tardt-o p6nd la u95'
pe spate in pat. A inceput o serie de migcdri incete care qi ir luat-o de braf silind-o sd se ridice 9i
crescut ritmul pe mdsurd ce ea ii cerea tot mai mult, cu - Egti o stricati! Crezi cdo sI ai acelaqi noroc?
i-au ieqit
cu mdinile, cu trupul ei care ardea sub al lui. Agataa explodat in sfArqit' Teama 9i sup6rarea
puternic pe care l-a avut o clipd mai tArziu l-a l[sa fird ' gurd ca un 9uvoi. sd fiu batjocoritd? Lipsitd de onoare 9t
pc
infr6nt, dar a fost conqtient cd Agata nu se bucurase ca - Nu..qti noroc bdiatul
celelalte d6(i. Se purtase ca un adolescent, nerlbddtor gi i lcspectabilit ate? Catoatd lumea s6-mi disprefuiasci
increzut
S-a f5cut tdcere peste trupurile lor agitate. pcntru cd este bastard? Habar n-ai ce este norocuf
- Asta nu a insemnat nimic, a spus Cristopher, din hlcstemat!
imbrdcat in arogan{5 gi indiferen{[. Cristopher sim{ea cd e gata s6 facd o nebunie'
cu glas de tunet' Nu
S-a ridicat de pe ea gi a inceput s[-gi aranjeze hainele - E bastard din vina ta! a mustrat-o exist[' fir-ar sd fie!
parcdnu abia o iubise ca un nebun. Dar Agataera pregl l-ag fi neglijat niciodatd, dar nu gtiam cd
v[d'
Pentru micu{ul ei, ar cddea la inlelegere gi cu dracul. ;i acum, pieacd, fiindc[ nu suport nici sd te 319
318
 IwrSrn-*rA
,Launz GBNrw
sd reinceapd pentru ei' O
-Dacd m-ai lSsat din nou insdrcinatd, ilijur ci nu ve lzbuti sd accepte, tolulva putea
niciodat[! l-a ameninfat. Cristopher i-a dus mdna la gAt tn,trre pana in Anglia atnt
dl supdrat incAt nu-gi *."t1l1i:'.t]
vrrrbele nici faptele , dat erala un
loc cu micuful ei qi ar fi in
finut-o acolo, intr-o ameninfare limpede care nu a i
ca s6-1 apere 9i sd
s-o sperie. Agata l-a privit sfiddtoare. Spune-mi, rtare s6-gi vflndi sufletul diavolului
s-a iscat dupd
Beresford, vei putea si trdiegti cu asta? n.gfr.r" asupra siguranlei lui' Agitalia-cate
de neabordat i-a
Lui ii venea s-o pllmuiascl gi a strdns m6na pe *,,iir.u ei cu copilul, John 9i un Cristopher
qi pe Andrew' chiar dacd se ardtaserl
pdnd, a simfit cd rdsufla anevoie; dar ochii femeii nu l,rrnt a.opurt" p" A,th"'
indepdrtau de ai lui, nici nu-qi pierdeau cheful de luptd, hrcintali de nePotul lor'
sd-i scrie
dacd nu era pe m[sura lui. I-a infipt degetele ca nigte U; .ingrr.lucru ii ldsa un gust amar: nu putuse
neaqteptatd' dar Rosa va
in pdr qi a impins-o spre spate. Era ati.l" de furios cd lntirlui ei ca s[-gi justifice plecarea
putea s[-1l6mureasc6' Ldsase cabinetul
in seama lui Andr6
nu-gi controla faptele dar nu lovise niciodatd o femei
Strddania de ani putea sd se
Agatanu avea sd fie prima. A privit-o cu o ur[ visceral5, ,i .u.u in mdinile prietenei ei'
f,rul ei 9i de nimic altceva
un sentiment de respingere absolutd. Tocmai igi pusese ,lr,,.a pe apa sAmbetei dar era cu
singur de buni voie sfoara de gdt dar, al dracului sd fie nu-i pdsa.
pace era prea abrupt
nu o va face sd pldteascd foarte scump! Agata s-a g6ndit c[ drumul pind la
gansa de a inclina balan(a
rlar in Anglia putea sd dispund de
in favoarea ei. Chiar in acel moment' avea drept fel
irrtegrarea lui Cris in familia Beresford' c
ca sd i
tlc tlli gi avea sd facd imposibilul
43 lrotdr0t sd tacdafrcut-o cu toate urmdrile
pentru sufletul ei'
ci fusese descoperitd, a fost o eliberare
urmdri de a acfiona
care fusese robul fricii 9i al posibilelor
s6 inleleagd cd
Whitqm Hall, Anglia intr-un fel sau altul' Tat[l ei va trebui
cd ea nu-gi incdlcase
Vremea era cu adevirat ingrozitoare. Aproape la fel cvenimentele igi urmaserd cursul 9i
cu tat[l ei 9i cu
rea ca aceea din Paris. Ploile din ultimele sdptdmdni lirgdduiala. Va putea sd ajung
('ristopher, frtd s[-i piardd na pe niciunul
d[duserd o dispozi(ie care putea sd, rivalizeze cu cea a
Cristopher. Abia dacd il vedea pe blrbatul care ii prilej tlintre ei?
nigte coqmarafi groaznice dar care hrdnea cu privirile -}/rami! Vlei? Agata a
de reprog dorinfele ei cele mai ascunse. Ea nu-i Miculul ii oferea un bisc rit din care mu$case'
de ploaie care rimineau
indiferentS, neincetatele lui priviri ranchiunoase erau irrcetat ,e mai priveascd pic[turile
Luna iunie era
dovadl limpede. Dacd ar privi-o cu indiferenfd sau c prinse de fereastrd din pricina umezelii'
Drumurile
rdceald, Agata ar ceda, dar nu era aga; mai rdmAneau i tlestul de neobignuita in comitatul Portsmouth'
iar lipsa musafirilor didea impresia
c[ erau
nidejdi pentru amindoi gi era fericitd pentru asta. Cdnd crau noroioase
321
320
,4rutrrz GzNrw IwrSrn-uA
cu totul izola\i de restul lumii; dar in frumosul c
-U_--nr."
a" ,,'"1. pe la sosirea inAnglia' marchizul se
hotarase
simlea mult mai
simfea apdratd. Tinjea dupd o parte din independen(a de r o tutuiasc[ 9i prin acest gest ltgata se
parte din familie'
se bucurase in Paris, dar izbutise multe in schimb: sd npxrpiatd de el, ca 9i cum ar fi considerat-o
de ceai cald
mai teamd nop{ile, sd nu mai pdstreze o taind care ii intotdeauna este bine venit sd bei o ceaqci
sufletul zi de zi, ceas de ceas gi s5-l vadd pe Crist
zilnic. Chiar dacd ochii lui o injunghiau cu fiecare pri
pe care i-o adresa, o frcea sd simt[ o addnc[ u$urare
imensd nadejde. Avea nevoie doar de timp ca sd dd
barierele care ii despdrfeau qi avea deplinl incredere ci
izbuti. A continuat s[ se uite la micutul ei, care stdtea
covor, ldngd focul aprins; (inea in poal[ o cutie mereu
cu biscuifi pentru el.
- M[ninci prea mulfi.
Copilul i-a rlspuns cu o strdmbdturd care i-a topit ini
de parcd i-ar fi pus-o pe foc. Era regele casei, cdpdta
tuturor cu un singur zdmbet gi ce mamd nu visa la aga
pentru copilul ei? Ea de bunl seamd cd da. Cris purta
atit de scumpe cd ea, gi de-ar fi adunat leafa pe un an i
tot nu i le-ar fi putut cumplra; nici mdcar un pantof din
cu care se incll{a. Dar preful pentru toate astea ar putea
fie prea mare. Avea in fa(d niqte piedici greu de
animozitatea lui Cristopher qi dezamdgirea tatilui ei, care lt

va sim{i ingelat de hotlrdrea ei de fi aldturi de ca

I

celei mai mari bucurii gi celei mai ad6nci nefericiri ale

Dar luase o hotirdre de una singurd pentru prima oari
trei ani gi a considerat asta un lucru bun. Sd se indeplrteze
Cristopher fusese o hotirdre izvordtd din nevoia familiei
a-l apdra pe bunicul qi de a plstra tdcerea asupra copilului
care il concepuser[ - fusese o averlizare deghizatd in sfat i

partea lui Jean Michel - dar sd se afle in Anglia in I

moment era o hotlrdre de care nu avea de g6nd si se c6i

- M-am gindit cd aivrea un ceai.
Vorbele lui John au fost pentru spiritul ei govditor ca
lr
322 I

ltl
 ,4aurru Gnxrw IwrSrr-*tA
rdspuns ea, chiar daci cu ochii uqor
inlacrimali. Unde De cdte ori il iau, mi se pare cd il am din nou pe
sd fiu acum trei ani.
('ristopher in bra{e, este o senzafie minunatd, a comentat fErd
John a servit-o cu o ceaqci de ceai
cu doud lingurifo rir-;i ia ochii de la nepotul lui, care se intindea deja dupi a
zahdr gi o picltur[ de lam6ie. Cdnd
i_a dat_o, eu a iuat_o rhrrraprijiturd.
un z6mbet sincer. Era intr_adevdr frumoasd
imbrdc Vrei sd spui cd nu seamdni cu mama lui? a intrebat
hainele fiicei lui, Aurora. Din fericire, pe
velier era un Agata cu un zirmbet gtrenglresc dar fErd nicio supirare.
cu haine de-ale ei gi Agata a putut
sa igi ururl eze cA Chiar dac6 te doare, cordobezo, a r[spuns Andrew in
rochii pe durata cdldtoriei.
hrcul lui John, - tocmai intrase gi se apropia de locul unde
- Te aqteapti o intdlnire grea, i_a spus ca o rlritcau ei - nepotul meu cel frumos este buc6(ica rupt[ din
amrnte.
rrrinc. T0ndrul a dat la o parte un scaun 9i a luat loc in fala
$i a izbutit ceea ce nu puteau privirile m0nioase ale Agatei qi a tatdlui lui. Cite ai dat gata, campionule? Cris a
Cristopher: s-o descurajeze.
t'lipit de cdteva ori inainte sd-i arate trei dege{ele mdnjite de
- Tata va fi grozav de dezam5git de acest deznoddm zrrhir. Vino cu mine, mogtenitorule! Cris n-a stat pe gAnduri
dar nu voi fi nevoitl se_l mint in Lgatura
cu asta pentru rricio clipd. A intins brafele micu(e spreAndrew, care l-a luat
nu am avut nimic de_a face cu ce s_a intdmplat.
incdlcat cuvintul pe care i l_am dat,
N- rtr indeminare, de parcd ar fi fost obignuit sd poarte
n_am luat legdtura lrup$oare de copii. O sd ne indopim impreunS.
Cnstopher in absen{a lui, ca si_i spun
ceva. Nu putefi sd Auzind porecla drig[stoasd cu care Andrew se adresase
inchipuitri ce u$urare addncd inseamnd
asta pentru mir crrpilului, Agata a tresdrit. Cris luase alta prajiturd de pe
Agata a rdcut pref de cdteva clipe.
Cu vremea, fdgdduieli
fdcute din loialitate fafd de famitie apasd ;rlrrtou dar unchiul lui a izbutit sd i-o ia inainte ca b[iefelul
greu pe suflet. sii mugte din ea gi i-a lZcut cu ochiul. Micuful a rlmas cu
Lui John i se pdrea cd era prea optimistd
dar a pdshat tdcer tlcgetele pline de zahdr in aer. Dupa ce Andrew a inghitit
asupra concluziilor lui. De c6te ori
Cristopher giea se aflau rrltima bucatS, a luat mina nepotului s[u qi i-a lins unul cdte
aceeapi incdpere, incordarea se putea
taia tu cu(itul. Nici rrnul degeJelele, pAnd nu a mai rimas niciun fir de zahdr.
nu vdzuse doi oameni atAt de egali gi
de inclpaf6na(i. Agata a urmdrit cu privirea fiecare gest dintre ei doi gi
Cris a hotdrAt cI nu mai voia sd fie ignorat
gi a llsat cutir s-a intrebat cum putea Cristopher sd fie atdt de indiferent gi
cu biscuifi ca sd se indrepte cu pagi I

hotlr0li spre masa undo irrdepirtat acum cind il avea pe fiul lui cu el. Deqi nu dddea I

erau prijiturile cu cremd.

kr o parte faptul cd se purta aga tocmai pentru cd era ea in
- Hmmm, a fost singurul lui comentariu.
casd. Cris pdrea mai mult fiul lui Andrew decdt al lui qi
lriste(ea i-a acoperit ochii cu o mantie neagr6.
John a privit fiecare emotie care se oglindea pe chipul ei:
l'cricire, refinere, supdrare gi duiogie. A gtiut ce simfea in
rrcele momente vdzdnd chimia dintre nepot gi unchi dar
Agata nu gtia cd Andrew avea un magnet special pentru
32s
 ,4rutnz Gmttw
copii, ii atrd,gea cu zdmbete gi gestuii O.agd.to;;i
preferatul copiilor Aurorei gi ai lui Justin.
intotdeaunai
juca cu ei, le dedica un timp pe care cei
mai multi dir
adul{i li-l refuzau gi de aceea sim}ea triste(ea ei
ca pe a
proprie, fiindcd i-ar fi pldcut si_gi vadd fiul
cel mare d6
i atenliape care i-o dddea fiul cel mic. John avea proasp
in minte mlrturisirea sincerl gi emofion atdt a Agatei
spitalul din Paris. Niciodatd o femeie nu_gi dezgolise
s i-l dea pe-al lui tatilui lui. Acesta l-a blut dintr-o inghi{itur5.
gi sentimentele fald de Cristopher intr_un
fel at6t de si
de dureros. AgataMartin il iubea pe fiul lui qi
el trebuia
facd ceva in privinfa asta.
- Ierta{i-md, am o treabd care nu poate sI agtepte.
$i a iegit din salon in c[utarea fiuluis6u cel
Anumite lucruri trebuiau sd se schimbe IErd intdrziere.
Iw6rz-uA
Un coniac, te rog. Cererea tatdlui s[u l-a surprins pe
('r'istopher. Era neobiqnuit si bea alcool dupd atdta vreme.
l'rrnc-fi qi tu unul, o sd ai nevoie.
Avertizarea fusese limpede gi precis6.
Cristopher a fEcut ce ii ceruse John; nu, nu-i ceruse, ii
poruncise. S-a ridicat din fotoliu gi s-a indreptat spre tava
e rr bduturi. A umplut doud pahare gi s-a intors la masd ca sd
- Vrei sd te imbe{i? l-a intrebat pe un ton cam disprefuitor.
- Vreau s[-[i sparg capul. ,,Gata, am spus-o", gi-a zis
,hrhn. Paharul pe care il finea Cristopher in minl a sfdrgit
uitat intr-un coll al biroului amplu. De ce naiba i-ai adus aici
rlirod te po(i ca gi cum nu ar exista? Nu te-ai apropiat de zile
intregi de copil. Purtarea ta mi se pare de neinchipuit.
Ncpotul meu nu este vinovat de nimic, fir-ar sd fie!
Critica l-a deranjat profund pe Cristopher qi nu era dispus
s-o tolereze.

41 - Ai terminat?
Glasul ii era ascufit ca un cutit $i rece ca ofelul. Stdtea
tlrept in fotoliu, frra sa-gi piardl aplombul nici tinuta.

Cristopher continua sd semneze acte sub privirea - Mogtenitorul tbu legitim nu poate fi un bastard! s-a r[stit
ater tatil lui, sec Ai autoritar. DacI mai continui cu atitudinea asta
a lui Arthur. De c6nd tatdl lui ii diduse imputernicirea
s6 pasiv6, vei pune asupra lui un stigmat greu de gters in viitor.
ocupe de mogtenirea familiei, abia dacd mai
ovezl vrerrlo, gi daca nu iei friiele in mdnd, va trebui s-o fac eu.
ceva dar nu se plingea. Intrarea brusci a lui
John in birou Ameninfarea a rdmas suspendatd in aer gi a atdmat intre
a fdcut sI ridice privirea din hdrtii. Marchizul
mergea ci ca un pendul.
qi s-a agezat pe scaunul liber din fa{a
lui.
- Dumneata vei sta deoparte, i-a rdspuns scurt.
-Gata,eraultimul, a spusArthurgi apus actele int_un dosat Cristopher gi-a rezemat spatele de spdtarul fotoliului gi
din piele. imi pare rdu cd v6 ras singuri dar trebuie
s6 sfhrgeso ;i-a infipt privirea pe John cu un gest de avertizare, care nu
pregdtirea unor documente. Voi face asta
in camera mea. ir avut niciun efect asupra marchizului.
au lul -Ai avut grijd sd afli pricinile pentru care mama a plstrat
eli in tircerea? Crezi cd a fost ugor pentru ea? Trezegte-te odatd!
av l-a mustrat.
326
327
,4p.rcrrB GrNpw Iuanyr-*tA
- Nu md intereseazd pricinele ei, in prezent este in
mea dintr-un accident gi nu am de g6nd si fac nimic ca
schimb aceastd situalie.
John a risuflat adAnc.
- il numeqti pe nepotul meu accident? incerci s6-mi s
ci este rodul unei tdvdleli flrd insemndtate? Din partea
Andrew ag fi crezut, dar nu dintr-a ta. Ajuns in acest
Cristopher a avut bund cuviinJa si se arate tulburat. $ti
a exclamat John pe un ton victorios. Atunci fE dovadi
onoarea cu care mereu te-ai fElit gi nu te mai purta ca
b[iat ranchiunos.
-Ai terminat? arepetat intrebarea. Fiindci am treburi -Dacd,stauladistan(6fa!6decelmic'potsd-rnip1strez
care sd m[ ocup.
- Nu m5 trata ca pe un prost, a rispuns tatdl lui, tot
supdrat. Voise sd aibd o discufie cu el in termeni amicali
trufia gi riceala lui il deranjau din ce in ce mai mult. Fii
ugurare. In
nu sunt. Ldmurirea lui i-a smuls lui John un oftat de
sfirgit frcuse o sp[rturd in zidul cu care intiiul s[undscut se
- Niciodat[ n-aq crede a$a ceva despre dumneata, lui de a se izola
rdspuns cu glas linigtit. inconjura din proprie voinld. Ura capacitatea
de tot, arrnura de protec(ie care ii acoperea
John a vdzut cd fiul lui strAngea din {dlci atdt de tare cd siml6rnintele de
putea sd-qi rupd dinlii. cite ori suferea cite o dezamdgrre'
- Fiul tdu are nevoie de tine, pentru Dumnezeu! A
nevoie de tatll lui 9i nu de inlocuirea acestuia cu unchii
bunicul.
Cristopher rdmAnea nepdsdtor dar freamdtul ugor al
ndrilor i-a ardtat lui John cd nu era atit de indiferent la
vorbele lui cum incerca sd pari. rneu nu meritd PedeaPsa ta'
- Uiti dupi cum i(i convine cd am aflat din intdmplare ctr Tatal lui ii infigea cutitul chiar in beregata'
pe micut'este prea
aveam un fiu. Pretinzi sd uit aga ceva? Trebuie sd fii nebunl - Nu este inten(ia mea s6-l pedepsesc nu pot s-0 iert' Md
John a scrutat chipul fiului siu qi a sirntit o mild adinc6; insemnat pentru mine, dar pe ea"' pe ea
incd nu trecuse peste tdcerea Agatei Martin.
- De ce te risipegti gindindu-te la ce ai pierdut gi nu la ce
ai cdqtigat? Cristopher a mrjit ochii pdn[ i-a redus la o linie.
328
 Aaurru GrNtw Iwryrz-uA
creadd cd putea sd uite incidentul care il marcase intr_un
Nu a qtiut cum sd interpreteze tulburarea fiului sdu.
atat de addnc? s-a intrebat. Te-a (inut departe de mine, ('ristopher l-a privit drept in ochi.
familia ta qi nu po{i sa-!i inchipui ce a insemnat pentru
I Pentru c[ poate fi din nou insdrcinat[.
dispretul tdu. Nu-l meritam, Cristopher, gi nici fralil tai.
Uimirea pe care a citit-o pe chipul tatdlui lui l-ar fi tEcut
- A fost foafte greu sd aflu cd propriul tati fusese ama; rri radd dacd subiectul nu ar fi fost atAt de serios.
femeii cu care voiam sd md cdsdtoresc, i_a reprogat
Ai silit-o? l-a intrebat cu o oarecare spaimi. Privirea lui
atitudine moroclnoasd. ('r'istopher a fost mai mult dec6t grditoare. il jignise cu
- Dar nu o iubeai. Te-ai simfit rdnit in virilitatea ta, lo lccastd presupunere. El n-ar sili niciodatd o femeie. Cum
in orgoliul bdrbitesc ai ai uitat ceva foarte insemnat:
m-am culcat cu ea cu mult inaintea ta gi am fEcut_o
l
;rrrloa s[-l intrebe aga ceva'? lartd,-md, fiule, dar sunt
trctlrrmerit de purtarea ta. Vorbele aratdcd.o urdqti iar faptele
nevoie, nu din iubire. M-am impotrivit relatriei voa
lot'rnai contrariul.
fiindci gtiam cd lady O'sullivan nu era femeia notri
Mi-e rugine de cdt de pufind stdp0nire am cdnd sunt cu
pentru tine.
l'll.
- Ne intoarcem la aceleagi reproguri? l_a in 'l'rebuia s-o spun[, si-qi elibereze sufletul din lan{urile
Cristopher destul de deranjat. Fiindca nu md i
lrrrc il inrobeau. Care ii infrinau simtlmintele qi il
- Ai prea multi dragoste de d5ruit gi de aceea ai Irrrobllizau, Vreme de mai mult de doi ani fusese pierdut gi
sd gdsegti o inimd mai mare care s_o primeasci.
nltrrn cd o gdsise, nu era in stare s[-gi st[pineascd
- $i crezi cd am gisit_o in domniqoara Martin,l rrrnf rimintele pe care ile trezea; de aceea st[tea deoparte.
intrebat simplu. De mai bine de treisprezece ani nu
Uneori si-fi pierzi controlul se dovedeqte a fi o
fusese sincer cu tatdl rui. il tratase cu ripsd de respect
fiir r,lrlrcrare, i-a spus tatdl sdu.
se simlea rdnit. Agata mi-a d,at preamulte bitdi
de cap, ('ristopher a infipt nigte ochi plini de neincredere pe
- Nu poJi s-o ie(i pentru cd biografia ifi este patattr pr.tnntcle lui, din pricina rispunsului acesfuia.
incercarea ei de a-gi salva bunicur? a intreb at fdrd,ocorisr
Vrci s[ gtii adevdrul? l-a intrebat cu glas r[guqit. C6nd
Vorbim despre o via![, fiule.
trrrrl cu ea, uit de toate. imi topegte voinJa cum topegte focul
- Chiar crezi cd imi pasa atit de mult de profesia rrrrtul. MI lasd fErd puteri, fEr[ putin]a sd gindesc limpede.
agent al Coroanei? Ag fi infruntat un consiliu de
Irr tirnpul mdrturisirii sfhgietoare, degetele lui Cristopher se
pentru ea! a recunoscut cu glas intretdiat.
rrllrrscn-l de cit de tare strAngeau masa. Vreau doar s-o strAng
- $i atunci de ce dracu ai adus-o la Whitam Halll Irr lrrr(c gi sI uit de tot. De lume, de responsabilitAf. Simt cd
voie sd se intoarcd latatdl ei qi totul se va sffirsi.
r",lt' rrn t'ar care md lumineazd in noaptea neagri ca sa ajung
Cristopher gi-a zis cd alternativa asta era de negAndit,
lnlr un port sigur. Po{i sd infelegi? Fiindcd eu nu!
pufin pentru moment.
lolrn il privea atent gi frri sd clipeasc[ dar pe mdsurd ce
- Nu pot sd ingddui sd plece. ll ,r.,('ulta un zimbet a inceput sd i se deseneze pe buze.
- De ce? a intrebat iaraqi John, tot mai uimit. l'oc(iiii spun iubire, i-azis, filosofii, nebunie gi este cel
331
,Lrutrtz GrNnw Iwqrr-tvtA
o chestiune
mai frumos sim([m0nt din cAte existd. A tdcut un m Trebuie sd vorbesc cu Devlin despre
inainte s[ continue. Mulli oameni se strdduiesc s-o
gi sunt foarte pufini norocoqii care izbutesc.
Cristopher a strdns buzele.
- Dar Agata md face si simt qi o furie imensS. Sd
pierd stdpflnirea de sine. imi arde batistele, ii a(0{5 pe
barba{i prin simplul fapt cd existS, md face s-o doresc
dacd sunt furios din pricina faptelor ei. E manipulatoare, matur[, mai limPede'
rnai
S-a ridicat pulin dupd aceea, trebuia sd-i
vorbeasc[
femeia care m[ innebunegte, a incheiat addnc resemnat.
aceastd lips[ de st[p6nire de sine md scoate din minli. Agatei gi nu Putea sd mai amdne'
John a hotdr0t s[ vind in apdrarea femeii care i
s6-l salveze pe fiul lui din mutismul gi indiferenfa in
stituse de atAlia ani.
- Este mama nepotului meu. Cea care a indurat dis
alor sdi ca sd-l aducd pe lume pe fiul tdu. A sfidat
45
regulile 9i normele pentru c[ te iubeqte. Doamne, Cri
Era de datoria ta s-o aperi! Sd-i respecfi inocen]a!... John
hot[rAt s[ tac[ vdzdnd chipul ruqinat al fiului sdu. $i - Este uncop ]i
act
inchipuit c6t de greu trebuie sd-i f,r fost pentru cd incd ciufulit drigdsto
tat[l lui este des
a$
cea mai elementard reguld dintre toate: sd respecte o
virgini qi inocentd. Vorbegte cu era, l-a sfEtuit. Ascultd co
are de spus gi apoi hotdrigti ce vrei sd faci in aceast[ privin(il.
Am6ndoi barba{ii s-au privit fafa in fa!d,, cu sinceritate 9i
respect.
- Dacd fac asta, o voi ucide, i-a spus Cristopher intr-o cu adul1ii.
goaptd rdguqita. -Estecelmaifrumosbdrbatdinlume,ardspunseacuun
Dar tatdl lui se indoia, se indoia serios. zdmbet. $i nu voi ing[dui sd-l insulli'
- Fd din nepotul meu un mogtenitor legitim sau dacd nu, DarAndre*rr.rumaipututs6-ir6spundd'pentrucda
te voi ucide eu pe tine. intrat majordomul.
John s-a ridicat iute in vreme ce termina coniacul de care -ponLorenzodelValledoregtes[fieprimit,milady.
adinc; ea
Cristopher nu se atinsese. Apelativul folosit de Marcus a impresionat-o
indatd la numele
- Unde te duci? l-a intrebat acesta oarecum surprins, nu merita acel titlu, dar gAndul i-a zbwat
vdz1nd iufeala cu care bea alcoolul din pahar. prietenului ei.
333
352
,4rutnz GnNrw IwWn+,tA
Lorenzo del \rhlle e aici? l-a intrebat pe majordom,
- 7R* *rri' in Mu."u gri anie ca sd-l v6d petata' $tii ca
a confirmat dAnd din cap. $i doregte sd mI vadd? tlc cAliva ani locuieqte in Sco{ia' la Marina' Ui i"*?t:1",1:
mesaj de la Jean
Agata s-a uitat la Andrew, care era la fel de uimit ca iar mai inainte trebuie s6-{i transmit un
,1,,r,
tdu Carlos'
ea. Michel. I-am fdg[duit, ca 9i v6ru1ui
-A$a a spus, milady. Doregte sd vd vorbeascd intre Lgata s-a Preg[tit'
spus emo{ionatd 'Lorenzo
ochi. - il{a brr.r, mult sd te vdd, i-a
Mai devreme sau mai tdrzit trebuia sd se int0mple, s-a indoit serios. Chiar dacd se intAmpld
in aceste
-
spus Andrew. irnprejur[ri.
lucru dar nu pot' Tatdl tdu
- Unde pot sd-l primesc? l-a intrebat pe Marcus. - Mi-ar pldcea sd spun acelaqi spus deodat6' $i doreqte
Dar t0ndrul a fost cel care i-a rdspuns. cste foarte ingrjiorat plntru tine,
i-a

- Chiar aici in salon. Cris gi cu mine te vom ldsa sd sir te intorci.

clipe'
de vorbi liniqtitd 9i flri intreruperi. Ea a pdstrat tdcerea pre! de cdlev,a
Marcus, Andrew gi cel mic au iegit in tdcere din i mi le va spune el per-sonal'
- Am crezttca acesie vorbe
vind in Anglia 9i nici Carlos'
Agata trebuia s[ se pregiteasci sd-l primeascd pe - Tatel tdu nu poate sd sub supraveghere' A pierdut
ei, dar era uluitd. in sdptdminile de cdnd era in Angli Itegele Fernando il (ine
pe Gin6s de Lucena'
aqteptase sosirea tatdlui ei qi chiar a v[rului Carlos dar vizi l,,voarea lui pentru cdl-aajutat
lui Lorenzo o luase cu totul prin surprindere. Vegtile nu erau atit de p" ctt se aqtepta' dar bunicul
'"1t Fusese ingropat pe
Uga s-a deschis gi pe ea a intrat cel mai bun prieten ci nu mai era o pflmejdie pentru rege.
familiei sale. L-a vdzut govdind un moment dar Agata p6mdnt ftancez.
inAnglia' sup[rarea sau
ridicat de pe scaun gi a mers drept spre el, cu mAna inti - Ce il impiedic dpetatasd vin[
Era la fel de frumos ca intotdeauna! ,Jezamdgirea?
grani\a' a ldmurit-o el'
- Bund, ce faci? - Nu-i se ingdduie s[ treac[
Lorenzo a mijit ochii vdzAndu-i gestul atdt de distant. Agataa r[mas cu gura cdscatd'
cu oarecare indoiali in glas'
agteptase in vestibul putuse sd admire bog6{ia gi opulen - Nu-i adevdrat, i-a spus dar
atdtde serios? Ofilerii care
familiei Beresford gi, nu a gtiut de ce, si vadd asta l-a - Crezicd te-aq minlicu ceva restr6ns[ in Anglia' Sunt
si se zburleascd. au luptat cu Bonaparte au intrarea
consideraii vinovali aldturi de el'
Lordul Beresford nu te-a
-Acum citeva luni, ai fi sdrit de gdtul meu ca si mi salufl
qi si mi coplegeqti cu intrebdri . Agataa rogit, pentru cd, intr- inqtiinlat desPre asta?
FecioarS! $i ea
adevdr, nu se purtase cum ii stdtea in obicei. Pesemne frigul Acum inlelegea tdceteatatdlui ei' SfAntd
de aceea p[stra distanla'
englezesc fi-a inghefat umorul pe care il risipeai altddatd. oare credea cd eta dezamdgitqi
de ingrijoratS'
A hotlrAt sd nu-i rispundd la remarc[. Fird indoiali, - Ce pot s[ fac? a intrebat destul Lorenzo' Am totul
prietenul ei era un pic supdrat. - intoarce-te cu mine, a rdspuns
- De multd vreme nu mai qtiu de tine. pregdtit.
33s
334
 Arunrru GpNury Iwryrt-u,l
- Nu pot sd fac aga ceva! u sI md ierte.
- Ce te impiedicd? Agatase "*.ru.-ffiF
ca
afla la o rdspdntie
pleca impreunl cu Lorenzo ca sd_l
grea. - Te-a cerut in cdsdtorie? Ea n-a avut incotro dec6t sd
intAlneascd pe tatdl ei rroge dAnd din cap. Crezi cd o va face? Egti naiv[!
sd aibl o discufie cu el, Cristopher
nu ii va ingddui sl - \brbegti la fel ca tata,l-a mustrat indureratd.
copilul gi sd se intoarcd dupd ce va limuri
totul; iar da - Te iubesc la fel de mult ca Jean Michel gi nu pot sd indur
rim6nea, nu mai era cale de intoarcere
in privinfa tatdlui cc i1i face.
gi a distanfei care s-ar crea intre
ei. Lorenzo avdzi emol Am fost foarte nedreapt[ cu el. L-am min{it, l-am
oglindite pe chipul ei gi a gtiut cI nu -
o va convinge atdt ingelat...
u$or cum crezuse. Tatel t6u nu meritd
sd te po(i aga cu el. Tu ai fost nedreaptl cu el? i-a repetat vorbele prostit.
fEcut ce era mai bine pentru tine. -
l"cmeia pe care o cunosc eu nu s-ar injosi in felul 5sta.
- Nu qtii nimic, Lorenzo! i_a spus ridicAnd glasul. l)eschide ochii odatd!
ochii intunecafi gi pdtrunzdton pe chiput Lorerzo era necru{dtor in atacul asupra emotiilor ei celor
11:.,,--"SOrl
nelinigtit. Dar Agatanu putea sd_gi inchipuie durerea
pe ca rnai ad6nci.
o sim(ea tatdl ei gtiind-o atdt dedeparte.'Jean
Michel veni - Iubirea are aceast[ putere, prietene, nu o subestima.
la palatul Zambraca si ceard ajutoi 'foate faptele mele sunt rodul iubirii pe care i-o port.
singurului om care
sd i-l dea. Carlos nu putea sd plece
din Uaaria. iar el - Tatel tdu a incercat de mai multe ori sI vorbeascd cu...,
nu putea sd cdldtoreascd in Angli a.
ducd mesajul. Tatdl Agatei ii va
Lorcnzo consimfise s a qovdit un moment..., trebuie sI spun logodnicul sau
agtepta in Le Hav.e, pe clraguful tdu? Agataa strdns buzele in semn de avertizare gi
srngurd sau cu lordul Beresford.
Lorenzo s-a scuzat cu o aplecare a capului. Dar lordul
- Ce se presupune cI trebuie sd gtiu? Cd trliegti ca Beresford arefuzat sd aibd o discuJie sau o intAlnire cu el, a
stricatd in casa unui blrbat care rru
t. ..rp.cta? Cd nu, incheiat.
spald ruginea ddndu-{i numele lui?
Aceste lucruri sunt - Chiar tu ai zis c6 nu poate sd calce pe pdm6nt englez,
domeniul public, aici gi in C6rdoba.
i-amintit acrd.
Lovifura lui Lorenzo o nimerise drept in
inimd, negregi - Jean i-a propus sI se intAlneascl in Le Havre.
nici un milimetru.
Lorenzo se ingela peseflrne. Cristopher nu ar refuza din
- Dovedegte pufind chibzuin{d din partea ta sd vorbegti ranchiund sd vorbeascd cu tatil ei; era un domn din cap
astfel despre un om pe care nu_l cunogti
defel, a incercat pdn5-n picioare gi ea nu avea de gAnd sI se indoiasc[ de
sd-l apere dar prietenur ei a plescrit
din limbr, gi mai hotdr6t, onoarea lui. Oare in Cordoba nu o dovedise de mai multe
- Nu vld un inel respectabil pe degetul tdu. Aceea fusese ori?
o loviturd marqavd sub centurd. Neagt-"ptatd,
Egti tot mami singurd. Spune_mi
venind de la er, - Nu te cred, i-a spus cu glas rece. incerci sd mI faci si
.. uit..ru trebuie sd mai cedez.
gtiu?
Lorenzo a oftat adinc. Agataera foarte schimbat6; plrea
- CI m-am purtat foarte ur6t cu el qi cd are nevoie de timp, o leoaicd apdrdndu-qi teritoriul, dar el gtia prea bine cd
336
337
 ,4rutnz Grnnw Iwr;rn-uA
arlrudrnea asta ii va aduce multe necazuri. ii
indoiala ivindu-se in ochii ei. $i a gtiut de care fir sd tragd ca
impotmolitd in ele. "" "a*.f
s-o aducd in favoarea tatilui ei. Nu-l iubegte, Agata,se simte
.-
Ai sd renunfi la tot, Agata? privirea ei i_a
ardtat cd, tloar rdspunzdtor pentru el qi asta e o slabd consolare pentru
gtia unde voia sd ajungi cu intrebare
alui. Crezicd merir run copil care meritl sd aiba un tatd in adev[ratul sens al
- Iubirea intotdeauna meritd. intr_o zi vei iubi atit de cLrvAntului.
incit imi vei infelege vorbele.
- Vrei sd-mi faci rdu?
- Cum spui tu, iubirea meritd, dar c6nd este i Oare nu vezi ca (i-l faci singurS? Spune-mi, de cite ori
dragd prietend. -
(i-a spus cd te iubegte?
- Cristopher md iubegte. Cum pofi sd te indoieqti de asr "Niciodatd", s-a gdndit ea. Dar mai contau vorbele cind
Lorenzo nu gtia ce vorbe sd foloseascd
pentru a ochii lui erau atdt de grditori?
convinge. o vedea retrrgdndu-se intr-o
atitudine de
care nu o avantaja defel. Jean Michel - Lordul Beresford face parte din soiul acela aparte de
era supirat pe ea b[rbafi care nu au nevoie sd rosteascl anumite vorbe pentru
peste mdsurd de ingrijorat.
El gtia prea bine ci dacd, Agai ca o femeie sE qtie ce simte. O aratd prin fiecare gest, prin
dldea inapoi, va rlmdne ingropatd pe
viafd pe pdm llecare faptd.
englez.
Prin apirarea lui incerca sd-l faci pe prietenul ei sd
in{eleag[.
-Asculti-te! \,brbeqti ca sd te convingi pe tine insd{i.
-Lorenzo, te rog! a exclamat, cu desivirgire coplegitl
cle emo(iile contradictorii pe care vorbele lui i le trezea, atdt
de pdtrunse cum erau de adevdruri otrdvitoare.
Avea nevoie sI respire un pic de aer. Lorenzo era
- Tatal tdu zice cd a fost pentru o cauzddreapti. distrugitor cu argumentele lui. O fEcea sd govdie gi sd se
- Taci, Lorenzo! intrebe dacd nu cumva se inqela in privin(a lui Cristopher gi
Glasul ei a sunat chinuit.
a simf6mintelor lui. inainte de sosirea lui, era sigurd de I

- Poate tatdr teu s-a ingerat sirindu-te sd p5strezi tdcerea, iubirea pe care o simtea pentru el, credea cd era de ajuns dar
dar a fEcut-o pentru binele tdu gi pentru
micu(ul acela caro acum se gdndea la micu(ul ei gi la ceea ce avea nevoie cu
meritd mult mai mult decAt sa poarte
stigmatul de bastard. adevdrat gi asta nu era tocmai un tati absent. I
Chiar dacd nu cunosc toate amdnuntele,
.La .a l.*;;;i - Am adus cu mine o licenJd specialS de c[sdtorie. Dacd
nu a reac{ionat cu rea credinfl ca
sI te rdneascd . lzbutea vrei, putem si ne cdsitorim la cdderea serii intr-un sat,
s-o supere. Brandon, cumnatul
meu m-a ajutat s5 aflu ca fiui Gretna Green, foarte aproape de granila scofiand. Sora mea
tdu nu poartd numele de Beresford.
ne-ar gdzdui la Ruthvencastle pini cdnd am putea sd ne
-Asta nu inseamnl nimic.
i

intoarcem cu vaporul in portul San Sebasti6n din Spania.

- cum po(i sd fii atdtde oarbd? Lorenzo avdzutin sfhrgit Agata s-a uitat la Lorenzo cu totul zdpdcitd.Incapabild sd
rl

338
339
l'. liilii
 ,4aurtz Grt{sw
rcac[ioneze intr-un fel sau urtu.@
mea $r am putea sd_l scoatem din
Anglia frrd problen
Acesta este cel mai mare interes al
tatdliri tdu.
Ea a rdsuflat atdt de addnc cd aproape
a amefit.
- Cristopher nu va ingddui, u ,pm aproape intr_o goap
Bastard sau nu, tatll lui nu r/a ingiaui
,a iura din Anglia.
- gi ce spune contele de Zambri despre gestul tiu
cavaleresc? l-a intrebat ea la rdndur
s[u cu o anume antipatiol
Nu suporta ca prietenul ei din copilirie
sd fie atdt
receptiv gi binevoitor c6nd cristopher
era de neabordat.
-
Thta imi va respecta hotlrArea,
Agata. Este un bdrbat
drept gi doregte ce e mai bun pentru.miire.
.- Te-ai lega pe via(i cu o sfoard atdt de lungd numai din
prietenie? Merifi mult mai mult,
Lorenzo. Eu nu sunt
vrednicd de un asemenea sacrificiu.
Iwryrr-*tA
irrcd surprins[.
Uitri cdtata nu poate sd se intoarcd in Spania o vreme,
-
pand cdnd regele Fernando hotdrdqte contrariul. Aga cd va
trebui sI vin pe aceast[ insul6 mai des dec6t mi-ar pldcea. Se
;tregdtea sd plece dar Agata gi-a dat seama cd nu-gi luase
rirmas-bun. Pdreau doi strdini, nu doi prieteni care se
prefuiau. DeodatS, el s-a intors gi a privit-o cu intensitate.
Voi agtepta rdspunsul tiu.
- Lorenzo! El a privit-o pdtrunzdtor. Te urdsc pentru
vorbele tale.
Prietenul ei a schitrat un zdmbet grditor, fiindcd gtia cd
vorbele lui o vor face sd se hotlrasci intr-un fel sau altul.
- $tiu, gi md bucur cd aga este.
Tdcerea care a urmat plecdrii lui i-a folosit ca sd se
gdndeascd. Vreme de zile se sim(ise atdt de fericitd pentru cd
cra din nou aldturi de Cristopher incAt uitase totul dar vizita
prietenului ei o adusese iardqi cu picioarele pe pdm6nt,
fEcdnd-o sd caute inci o datd direc(ia in care trebuia si
rnearg6. Trebuia s5-i vorbeasci lui Cristopher gi si-l intrebe
fErd ocoliguri cum rdmdne cu micul Cris, dacd avea de gdnd
sd-l recunoasci ori va fi pur gi simplu un bastard in existenfa
lui rigidi gi bine rAnduitd. Lorenzo era dispus sI se insoare
cu ea! Fdri s-o iubeasc[! F[rd sd urmdreascd nimic decdt sd
o salveze pe fata care se lSsase orbitd de o himerd,. Agata
s-a mustrat, pe ea nu o atrdgeau bog[[ia, nici titlurile dar
iubirea unui birbat care deocamdatd o dispre(uia, da. Totugi,
dorea atit de mult qansa sI aleagd de una singurd cd poate
greqise calea de urmat, totul era descurajator. Trebuia sd-gi
inghitd supdrarea gi s-o digere, numai atunci va putea avea
o discufie rodnicd gi maturd cu cauzatorul nedormirii ei.

- Mi se pare atdt de ciudat sd te v5d inAnglia! a exclamat

340
341
L
 ,4atarru GtNaw
IwrSrp-*tA
nou pe Diavolul negru. Trebuia sd stea de vorbd cu Jean
Michel inainte s[ poat[ avea o discu(ie cu fiica lui gi s-o lege
definitiv de viafa sa.
Iegirea in curte a luiAndrew, urmat de Cris i-a ficut inima
16 sd batd mai iute. Unchi gi nepot purtau o discu{ie despre lei,
oare l-a fbcut sd se cdiascd de atitudindea neindurdtoare care
pusese stdpdnire pe el in zilele din urm[. I-a urmat in tdcere
Cristopher a ficut ceva cu totul de pe cei doi, domic s[ recdgtige vremea pe care o pierduse cu
neingdduit, pentru dispre( gi mustr[ri. Asculta intreblrile pe care i le punea
joua oa11 in viafa lui: a ascultat o discufie personald int
micufului fratele lui qi rdspunsurile cu limbd impleticitl pe
Agata qi Lorenzo del Valle. N,
tu.;;;;;,ffi:'#::#; care i le dddea copilul. Unele dintre ele ii smulgeau un
l:11.X:,o,,1-l
ascultarea
*
iTl,li.at..rnstrur"u ru asent includea
discu{iilor altora gi in acel ;;;;;;^;;; si zltmbet sincer gi il l5sau frrd aer din pricina emo(iei care il
recunoscdtor pentru aceastd abilitate cuprindea. Andrew il ducea pe Cris drept c[tre labirint qi
invd{atd gi neuitatd, caro
ii ingdduia priv,egiur.de a asista la permanenta Cristopher qi-a amintit momentele de neuitat pe care le
rui aprrare petrecuse in gr6dina din spatele casei, cdnd nici el, nici fra(ii
de cdtre ea. Explicatriile pe care
i ie ddduse Iui Lorenzo lui nu erau mai mari decit chiparogii tdia(i geometric care
pentru purtarea lui ira{ionald
ddrimaserd una c0te un4
barierele pe c_are el le ridicase ca duceau la ffintAna din piatrd. Se jucaserd de-a v-a!i ascunselea
sI se apere de influen{a eir gi el fusese cel mai bun. $i-a amintit cum intr-o iltpd.-amiazd
Agata era o femeie cu idei foarte
limpezi gi definite Ae
doud ori il aplrase fir[ sd merite; ii a agteptat mai multe ceasuri sd-l gdseascd dar Andrew gi
i, s#a c6nd a pdlmuit_o Arthur obosiserd s6-l caute qi se hotdrAserd sd plece acasd ca
pe lady Ophelia gi chiar in dupd_am
iaza aceea,in vreme ce sd bea ceva rlcoritor. Cristopher ii agteptase pdnd cdnd tatdl
ii scuza faptele urdte in fatra unui
ajute. Tocmai descoperise ci atdma lui l-a clutat in locul in care ii pldcea cel mai mult s[ se
care o simfea pentru ea dec6t ascundd. Mustrarea a fost asprd dar el gi fralii lui
ndoiel
in punctul in care il frceau sr pistreze continuaseri jocurile pdni aproape in adolescenfi. Acum,
distanfa. Fusese at6t gardul abia ii ajungea p0nd la piept.
de orbit de tdcerea ei cd uitase
de ce tdcus ii"^,"i^,**
figrduielii licute ratilui ei qi din iubire pentru" bunicur L-a auzit pe Andrew numdrAnd pdn[ la zece ca s[-i dea
ei. rdgaz lui Cris sd poat6 sd se ascund6 dar copilul era prea mic
Cum putuse sd fie atdt de prost?
$i acum, ce naiba putea face ca sd gdseascl iute o ascunzltoare bun[. Cristopher l-a prins
ca sd repare lucrurile? Lorenzo del
Valle avea irt"rlia cdnd incerca sd se trdnteascd cu fafa la pdmdnt, ca sd nu
limpede sd o ia qi nu doar pe ea, gi
ci pe fiul lui, copilul acela poatdAndrew s[-l vadd.L-a apucat de bra{ qi i-a fEcut semn
sd-l iubeascd pentru id parre ;r, A;;;;.
R.":"::]1":pea sd taci. Cris a deschis ochii cdt farfuriile dar dornic sd se
Dar dacd Lorenzo voia sa_ji aingd,,il;,;;^r#;
trebui sd treacd peste cadavrur rui.Alotdr,t
"ruo
joace a hotdrAt s6-l urmeze pe tatdl sdu, cu un zdmbet pe
sd se imbarce din bluze-
342
343
 ,4ruenn GrNary
IwzSrn-uA
- $i zece... Am sd te gdsesc! nrare dar pe care Agataputea sd i-l facd. Fusese atdt de orb!
Vorbele lui Andrew l_au fEcut pe
micuf sd_qi acopere in spaniold, intr-o incercare
ca si-qi indbuge rasur. Stdtea in poara
lui cristor
- Unchiul Andr6s, i-a spus
am,ndoi v6rd(i intre doud tufe care ii de a face mai uqoard rostirea numelui.
ascundeau destur Cris i-a repetat vorbele cu mult mai multd hot[rire.
bine, chiar dacd in mod precar, cdci
statura gi corpolen{a
Cristopher erau mult diferite de cele
pe care le avea ulti
- Andis... Andes nu ete.
oard cdnd se ascunsese acolo. -Atunci putem sd ieqim.
Cris a frcut un gest foarte griitor cu cipgorul gi amdndoi,
- Aici nu poate sd ne gdseascd, e locul meu de tainl ,,l
tati gi fiu, au iegit din ascunzltoare rdzdnd dar Andrew ii
C1i1 a intors capul ca sd se uite la
bdrbatul care ii adresc agtepta rezemat de tufe, cu bralele incrucigate pe piept.
o privire complice gi i-a zdmbit.
$i_a rezemat spatele do
torsul tare cdnd Andrew a trecut chiar
pe ldngd ei, rostind
- Ai trigat, i-a spus micufului, cu un zimbet care
"Am sd te gisesc,,. dezminfea tonul sever.
Cristopher a luat copilul in bra{e gi l-a strdns cu putere.
Cris i-a rispuns lu0ndu-l de gdt qi punAndu-qi, obrazul pe al
lui.
- Unchiul tdu nu gtie sd piardd, a comentat Cristopher
zeflemitor.
-Yd atzeali de la o distan![ de o jumdtate de mil6, le-a
spus Andrew glume{.
Tofi trei au inceput sd meargd spre casd gi trecind prin
livada de meri, Cristopher a luat unul copt, l-a gters pe
- Dar tot ne cimag[ gi a mugca din el frcind coaja sd trosneascd foarte
indoitpicioarere ;3H,2;ffiffi.Tff_T.ffiil:
burta lui pdnd s- apetisant. O secundd mar tdrzlt i l-a dat micufului care a
de piept, ca gi ar fi fost un
cd1elu9. Unchiul Andrew este foarte "rrm rnugcat o bucatd aproape la fel de mare ca gi el.
incdpd{ina t, a addugat.
- Unchiul Andru, Andru... - E bun, nu-i aqa?
Nu putea si spund corect inenglezdnumele Cris nu putea s5-i rdspund5, era prea ocupat sd mestece
.buzele ginditor. gi gi_a increfit pulpa frrd ca sucul s[-i scape din gur6.
- Frumos il inveti si se poarte pe nepotul meu, l-a
mustrat Andrew, cdruia i se pdrea nemaipomenit cd fratele
lui mAnca un fruct frrd s6-l curete mai intii. Era de
nerecunoscut. Avea mAnecile suflecate pind,la cot, vesta
descheiati gi cizmele cu carimbi inalli murdare de praf. Era
contrariul deslvdrgitului domn de acum cdteva luni. itri sta
bine, i-a spus deodat[. Cristopher nu gtia la ce se refera.
345
,Arutrru GBNnw
Iwnfrp-uA
Vortesc de infl(igareata,l-a ldmurit. Hainele ifi vin
bine aga. Nu mai pari scorfosul gi egocentricul vii
mogtenitor de la Whitam Hall. Acum pari... Andrew a
cdut6nd cel mai nimerit adjectiv, ... un frate mai
obignuit gi oarecare. 47
- MI bucur sd gtiu cd am trecut de la scorfos gi egocen
la obignuit qi oarecare.
Andrew i-azltmbit; spus aga, pdrea o ocard gi nu o la casei'
Cind au ajuns la treptele din spate ale terasei care whitam Hall era la fel de t[cut ca 9i imprejurimile
Clristopher era foarte obosit dar urmase
unul cite unul
spre ugile cu geam ale bibliotecii qi ale salonului, Cris a
cd nu se inqela in
sI il lase jos. Cristopher i-a fEcut pe plac Ai micuful a u sfaturile tatdlui s6u 9i avea incredere
scara cu salturi mici. Energia lui era nesffirgitd. rriciunul.
-Agtepta{i-md in
bibliotec[' Marcus vi va inso(i' Eu md
- Me gindesc sd-i ddruiesc un c6ine, i-a spus Andrew, Restul familiei va
aqteptdndu-se la refuzul grabnic al fratelui lui mai mare. voi intoarce in citeva momente cu Agata'
Orice copil trebuie s[ aibd un cdine, unul uriag, cu o limbil sosi din moment in moment'
gest cu capul 9i a
mare cu care sd-i gteargl mucii. Bdrbatul cu p6r blond a f6cut un u$or
Cristopher s-a intors
Cristopher a tzbtcntt in ris. Lrrmat indica(iile 9i paqii majordomului'
Marcus ii ddduse
spre grddind ca s-o caute pe Agata;
-Andrew, a inceput, neludndu-gi ochii de la fiul lui, care dou6 zile 9i
a strib[tut terasa gi a intrat in biblioteci, unde igi zdrise infonialii exacte despre ce frcuse ea in ultimele
bunicul st6nd pe un fotoliu lAngd foc, ai obliga(ia morald gi unde era chiar in acel moment'
iaz 9i de tufele de
socialS sd te inmul(egti. Celdlaltl-a privit cu gura cdscat[. Balansoarul se afla foarte aproape de
qi Agata s-a hotdrit s[ se aqeze in el
in vreme ce se
Sd se inmulleascd? Ai sa fii un tatd grozav. Ai asta in sdnge trandafiri
pe Cristopher'
gi mor de nerdbdare sI te vdd inconjurat de mucogi qi de gindea la vorbele cu care trebuia s6-l abordeze
rdspuns din partea ei de
ciini uriagi cu limba mare. Lorenzo nu va agtepta la nesfbrqit un
stimea o supdrare pe
aceea vizitalui de acum cdtevazlleii
- Eu mereu am vrut s[ am un c0ine, a m[rturisitAndrew s[-gi ia inima-n din]i
cu privirea. Copiii trebuie sd creascd allturi de c0ini. care nu izbutea s-o depdqeascd' Trebuia
chiar dacd vorbele pe care ar
- Atunci, nepotul tdu va avea unul uriag. Amdndoi frafii 9i s6-l infrunte pe Cristopheq
prtea si le audd de pe buzele lui nu vor
fi cele pe care le
au sfArgit de strdbdtut terasa gi au ajuns in casd din doi pagi.
agtepta ea. Prietenul Li ii pusese
granile gdndurilor' ii legase
John s-a uitat la fiii lui, care zdmbeau amuza(i de ceva ce el
Tdcerea din jur ii
nu auzise. Tatd, ai nevoie de Diavolul negru? uripit" 9i ii luase v[lul ce ii utop"'"u ochii'
ardta limpede ce lipsea vielii ei 9i
chiar dacd era gata sd lupte
John a negat ddnd din cap.
sau greqitd' acum
nu putea's-o facd di'tt-o pozilie nedreaptd
- Vrei sd faci vreo cdldtorie? l-a intrebat surprins. in Anglia fusese o
Dar Cristopher l-a privit tainic fdrd sd-i dea un rdspuns. qtia. Sa-t sileasci pe Cristopher s-o ia
347
346
 ,4p;"trtr GzNow Iunryrn-uA
gregeali, pe care era gatas_o rep
binele fiului lor. S-a sfhrgit cu incerclrile - $i nu ptii cdt md bucuri asta, i-a rispuns. Agatagi-a suit
de a_l infuria ca picioarele descultre pe balansoar gi gi-a inconjurat genunchii
obfina rezultate.Tiebuia sd acfioneze
cu maturitate, chibzui cLr brafele. $i-a rezemat blrbia de genunohi, in vreme ce
gi pruden{[. Dacd ea nu i-ar
fi impus prezen[asa, poate continua sd priveascd. apa transparentd a iazului. Trebuia
micul Cris nu ar fi indurat efecteleii
urmdrile mdniei lui. sir-i pund intrebarea care ii ardea g0tul de cdteva ceasuri qi a
cu linigte se puteau obtrine rezaltate
optime qi mulfumitor socotit cd venise momentul nimerit. Te gindegti sd faci din
Agata qi-a luat un mic av6nt gi balansoarul
a inceput sI rnine o femeie respectabild?
migte intr-un ritm cadenfat. Vedea iazul,
pegtii qi nuferii tdcr A putut sd audd limpede ugorul oftat al lui Cristopher dar
Putea si aud6 susurul izvorului,
ciripituir"". pa.*i i" A nu a presupus nimic. A continuat si agtepte un rdspuns care
amiaza care se stingea incet.
ifidrzia sd vinI, dar asta nu a descuralat-o.
a vdzut_o rezematd de balanso ar, cdzutd
iJEcut doi pagi dar cagi cum ea ar fi presim{it,
pO - Nu am nici cea mai micd intentie sd fac asta, a rdspuns
Cristopher in sf6rEit, scurt dar fErd bruschefe.
a:ii-.rrs u,rpul spre el, care apufut
sd_i
ochi, Iinigtea din coltrul buzeior, ce i_au
r"dtr;il;,;;; Agataa inghi{it nodul mic pe care il avea in gdt, fiindcd
d6ruit un z0mbet. se agteptase la alt rispuns qi a recunoscut in sinea ei cd
Stomacul i s-a str^ns inexplicabi l.
De zile i"t."gi;;;j Lorenzo avea dreptate, la urma urmei.
fusese_atdt de aproape de trupul
ei, nici de mirosuipielii ei.,
- \{no, l-a poftit Agatacu privirea limpede, ma U.rcu, Oo - inleleg.
tdcere gi de miresmele grddinii. - Serios? Fiindc[ eu sunt convins ci nu.
cristopher a govdit serios - Egti tot supdrat gi nu te invinova(esc dar a sosit
daca sd se ageze l6ng5 ea. Ea s_a
dat spre stdnga pernei mari momentul si ludm hotdriri, dintr-o perspectivd obiectivd.
sd se aqeze comod. Ador casa
astal - Eu le-am luat deja pe ale mele.
ite. Senzafia de siguranfd care se Pe ea a ingrijorat-o tonul lui sec. Pdrea cd inadins cduta
i dai seama c0t egti de norocos? El sd fie moroc[nos gi nesuferit.
nu se gandise niciodatd ra whitam
vorbele ei i-au ardtatmulte rucruri
Hail in aceqti termeni dar
- Nu putem si stlm de vorb[ cu sinceritate? Fdrd
despre er insuqi. Nu sunt ranchiund? Ne unegte o viafd micd qi trebuie sa ne aldturim
insdrcinatd, i-a spus deodatd gi mdrturisirea
ei l_a fEcut str sfo(drile ca sd incercdm si fie cel mai fericit copil din lume;
tresard ugor' A infipt ochii albag..i
inh-ai ei, care r-au invdluit i-o datordm, Cristopher. Eu sunt dispusd sd fac ce depinde de
i-ntr-o privire linigtitd, frrd intrebdri
qi cristopher s-a intrebat rnine pentru ca asta sd fie un fapt.
dacd ugurarea pe care o vdzuse in
strdfundurile ei se datora - Ce incerci sd-mi spui? a intrebat-o el.
acestei vegti. Trebuie si vorbim despre
viitorul lui cris dar - C[ nu mai sunt pricini care sd justifice prezenfa mea in
trebuie sd o facem din perspectiva
unui armisti(iu. casd, aga ci este cel mai bine si plec. Nu pot si te vdd aga,
I

- Nu sunt in rdzboi cu tine. atdt de suplrat. Md afecteazd gi imi stirnegte o imensi I

Rdspunsul lui sunase dur, ca toate

vorbele pe care i Ie nelinigte gi mi-arn dat seama cd nu doresc sd fiu pricina
adresa.
nefericirii tale.
348
349 I

I
 .,Larcrru GtNpw
Iwz;rn-ntA
Vorbe goale care sd-l consoleze? Te avertizez cd. frul nostru
Agataa clipit fulburati. ,,Acum vlne partea
va fi foarte inteligent.
cea mai grea,1 Pe el il incdnta de cite ori ea rostea vorba ,,nostru"; si se
s-a gdndit, fEcdndu-qi curaj.
simtd inclus in viafa ei era o senzafie minunati. $i cdt se
- Cristopher..., a inceput, vreau sd fii sincer cu mine amuza cu discursul ei, care incurca totul cu atitudinea aceea
din sim{SmAntul pur pe care l_am impdrtagit
in C6rdr pragmatic[ a sa.
cAnd l-am zdmislit pe fiul nostru.
dchii lui o full
ascultdnd-o; amintirea ddruirii ei de - \brbeqti prea mult, Gata, i-a rdspuns cu glas neutru.
pe _, Oftatul ei lung qi addnc i-a smuls un zdmbet. Cristopher
Hornachuelos il chinuia zi gi noapte.
Ai de gAni sd_l f".i;; s-a incruntat d0ndu-qi seama de asta; in ultima vreme
fiul nostru mogtenitorultdu? Agataa goviit
inainte sa_i punI z.dmbeaprea mult.
i pu va fi pentnr,tino
it lagio tophei a clipit do
- Numele meu este Agah, a spus deodat6. Trebuie sl
rosteqti "a"-ul ca si-l spui corect, a incercat s[-i explice dar
o sd_i intrebdrile, caro zAmbetul lui a dat-o cu totul peste cap.
nteze. Trebuie sd gtiu fiindcd, in functie
C0nd zdmbea aga, atit de degajat, fEcea ca inima ei
lua o hotdrdre sau alta. il ameninfa?
De sd-gi ia zborul. $i pentru prima oar[ de mai multe zile gi-a
. Dacd rdspunsul t6u la prima intrebare
dat seama cd nu era imbrdcat formal; eraatdt de neglijent cd
este afirmativ, Cris va rdm0ne aici
cu tine dar dacd ests nu plrea el. Ca in zilele acelea in muntele Hornachuelos,
negativ, il voi lua inapoi in Spania cu
mine. te avertizez,
a addugat, cd nu existl lege englezd care $i c0nd a frcut-o cea mai fericita din lume. Cind a iubit-o cum
sd poatd sd mtr orice femeie doregte sd fie iubita de cdtre prinful visurilor
impiedice.
ei. Deodatd qi frrd sd gindeasc5, i-a ciufulit bretonul perfect
-Ai face aga ceva? a vrut el sd gtie. piept6nat pe spate. Cristopher adora acel gest spontan al ei,
- SA-l iau in Spania? Firegte, i_a rispuns. o vdzuse fdcAndu-i-l fiului lor de nenumdrate ori.
. - Vreau sd spun sd_l lagi cu mine in Anglia, departe de
tine. - intotdeauna pentru mine vei fr o Gata. Ochii ei, mari gi
expresivi, au ardtat nedumerirea pe care i-autrezit-o vorbele
Agatas-a gAndit in linigte la vorbele pe
care urma sd i le lui. O Gata sdlbaticd gi mahalagioaicd.
spund gi i-a rdspuns in singurul fel pe
care il qtia: cu Acum l-a privit uimitS. Va sd zic[ intotdeauna rostise
sinceritate.
gregit dinadins numele ei.
- Nu e amuzant a replicat cam supdratd, incerc sd
vorbesc serios, sd gdndesc Ai si construiesc alternative care
si fie valabile pentru am0ndoi.
Cristopher s-a rezemat de spdtarul balansoarului in vreme
ce scotea un oftat gi inchidea ochii pre{ de o clip[. Era aqa de
pldcut sd nu mai g0ndeqti.
351
 ,4ru-ertz GtNsw
Iuaryrn-uA
- Asta e marea ta problema, uo.b"ffia
mult, i_a ca. l-a rdspuns in acelagi fel in care el o a\Aga: ii mdngdia
scurt.
buza superioard, qirul dinfilor. Nu era nimic pe lume mai
Puftarea lui o scotea din min{i. Vorbele
ii erau seci r:rotic decit gustul lui Cristopher, mirosul lui viril gi
atitudinea glumea{i. Firea lui i se pdrea
de neinteles. in atingerea miinilor lui moi qi fierbin(i pe trupul ei. Dacd nu
moment, nu gtia la ce sd se aqtepte.
te opregti, voi sf6rqi luindu-te chiar aici, in grddin6, a
- incerc sd fac ce este drept, a rlspuns, neludndu_ avertizat-o el dar buzele lui au pus din nou st[pdnire pe ale
privirea de la trupul birbatului, destins
al[turi de ea. ei, cu tandrefe nesf6rgitd. Capul Agatei se odihnea pe braful
Cristopher a deschis ochii qi i_a pironit
intr_ai ei. lui gi in felul acesta ii impiedica orice retragere sau
-Asta imirevi tate de cap alacestei relafii, indepirtare de atingerea lui. Cu mina stingd a finut curba
-Cap? aizbuti d sd gtie prea bine ce voia str
suavi a bdrbiei ei in cdutarea unui rdspuns mai intens. $i-a
spuni el. Chipul er era o hartd indescifrabiltr. afundat cu adorafie limba iniuntrul gurii ei, pipaind qi
Egti inc[ supdrat, a spus neincrezdtoare.
strdbdt6nd fiecare linie sau ungher, acum expus dorin{ei lui.
- gi am sd fiu toatd, via[a, cel pu(in pe tine. Geamdtul ad0nc al Agatei l-a flcut s[ opreasci sdrutul gi s[
Agata simfea cd i se face rdu'fiindca
nu izbutea st inchida ochii. Trebuia sd-qi recapete stdpdnirea de sine.
gdseascd un punct comun.
Suntem aqteptati in casi, i-azis deodatd.
- A$a nu vom ajunge nicdieri, i_a reprogat. Ea nu a gtiut la cine se referea.
-Am sd-!i ardt unde {i se cuvine sa fii gi unde vreau si fii.
Bra{ele lui cristopher au inconjurat-o - Ag sta aici cu tine o vegnicie, i-a rispuns cu glas
cu totul gi au finu, drdgdstos.
t-o cu putere pdnd ar[mas in poala lui.
A ldsat buzele in jos Nu cred cd tatdl tdu e dispus s[ aqtepte atdta vreme.
in intdmpinarea alor ei care s_au deschis -
frr[ ,rol.. Ugou.u Agatas-a ridicat atAt de iute cd s-a lovit cu fruntea de bdrbia
atingere a bdrbatului i-a provocat o
ame(eald puternicd. lui. N-ai sd md dai jos cu o palmd dar cu o loviturd in birbie,
Adora sdrutdrile lui, gustul dulce_acrigor.
Felul lui de a o se prea poate.
duce pdnd la lund gi a o aduce inapoi
frrd sd se miqte din loc. ein casd? l-a intrebat cu ochii larg deschigi.
-Tata
- Cristopher! Nu! Dac6 md sdru{i, nu voi putea sd plec,
i-a spus ea cu o durere surdl in inimd. - Ce crezi cd am flcut zilele astea?Am fost cu Diavolul
negru dupd el. Am stat de vorb[ pe indelete gi cu rdbdare. El
Tdnjea de multd vreme dupd m0ngdierile
ndddjduia sd i le dea fErI condilii.
lui dar mi-a spus toate indoielile lui iar eu i-am spus cum m-au ficut
sd md simt manipuldrile lui. Cred cd suntem pe punctul sd
- Daci te sdrut, e ca. sd nu pleci. $i cdnd limba lui a semndm un armisti(iu.
m6ngAiat cerul gurii ei, Agata a uitat
cu des6v6rqire de tot. Ei nu-i venea sd creadd. Tatdl ei era la Whitam Hall!
I-a simfit dinfii tragind ugor de buza ei inferioarr
ca s_o Cristopher se dusese dupi el. Simfea cd legind de fericire.
sileascd si deschidd gura spre dorinla
lui. Aproape fErd sd_ O, Dumnezeule! Te iubesc! L-a imbrdligat cu
dea seama, degetele ei s-au prins ia
.Si nlqt. gfr.u.e in pdrul neobignuitd putere gi dupd citeva secunde i-a dat drumul.
b[rbatului ca sI-l (ind cu mai multd putere gi
sd_l trage spre M-ai ficut foarte fericit[. Mullumesc.
352
353
 ,4aurzz GpNew
IwrSrz-*tA
El a mdncat-o din p.iriri@ cd in realitate nu-i p[sa. Privirea ei apoasd s-a infipt pe
cu ochi strllucitori si gtas .eguiit
::.::": putea
emofie, l_o$":
si-l impingd pe un UarUai i; ffi"; Cristopher, care a frcut spro ea un gest afirmativ din cap gi
necreztlt, ca de pilda sd migtg munfii atunci ochii i-au cdzut pe magistratul care agtepta aqezat
din loc. discret intr-un colf indep[rtat al inciperii.
- O si ai multd vreme ca si_fi dovedegti vorbele dar Se va cisdtori! A privit unul c6te unul chipurile celor
avertizez cI voi fi un adversar foarte
greu de convins. adunali gi nu a gtiut ce s[ facd mai departe: si r6dd, si pldngd
- Ar[t ingrozitor, s_a plAns, lds6nJ ochii in jos ca sd sau s[ legine.
priveascd rochia mototolitd.
- Ag zice, o mahalagioaic[ superbd. Cea mai fru - Dacd te consoleazd cu ceva. i-a spus Justin Penword,
dintre toate. primul niscut al ducelui de Arun, eu m-am insurat in cdmaqd
de noapte qi fErd cunogtinll. Jamie, fratele meu a trebuit sd
Amdndoi s-au indreptat spre casd,
findndu_se de m6nd. rosteasci jurimintele in numele meu.
Agata l-a privit surprinsd. Sinceritatea lui i-a pl[cut pe
loc.
- Chiar cd n-am vdzut niciodatd un mire mai supus, a
18 addugat Aurora cu privire seducdtoare.
Tusea lui John a frcut ca cei doi sd nu-gi mai arunce
priviri care creqteau temperafura din incdpere.
in biblioteca de la Whitam Hall erau Tatdl ei a venit hngdea qi i-a oferit braful dar Agata nu a
adunafi toti, tatdl ei putut s6-l ia. Avea un nod in g6t gi, f6rd sd stea pe g6nduri,
familia Beresford in intregime, plus prietenul
f,rl^y,1.1.1ti
lui John, ducele Devlin penword gi s-a aruncat spre el qi a rdmas agd[atd de gitul lui.
fiul acestuia Justin, sofu[
Aurorei' Micul cris s-a eliberat din imbrdfiqarea
lui Jean ca
- TatFLl a exclamat, peste m[surd de emotionatd. E
sd alerge la ea. Agu,ta l_a luat minunat s[-i vdd la un loc pe cei pe care ii iubesc.
in bra{e 9i l_a strdns ;;.r&
Aurora, sora lui Cristopher, p"
o mai vdzuse pAni
- Sd-ti celebrdm nunta qi apoi vom vorbi, i-a frgiduit cu
atunci, s-a apropiat de ea gi i_dat "u."'ru un inceput de zltmbet care a dezarmat-o. Ai multe s5-mi
un buchet de flori p.ou.pei
tiiate din grddind. Ea a mijit ochii fiindcI 1[muregti.
nu pricepea nimic.
Ce fEceau tofi aduna(i la conae? - Am crezrtt cI n-am sd te mai vdd, cI nu po{i sE intri in
Anglia.
- $i este adevdrat, dar lordul Beresford a venit dupd mine
la Paris. Era minunat, cea mai bund veste din lume. Dar nu
voi putea s[ rdmAn mult[ vreme. Doar cdt sd dau mireasa.
Trebuie sd plec in cdteva ceasuri.
- O, Dumnezeule! Nu pot sd mI mdrit imbricati aqa!
Jean a privit-o incurajator gi ea i-a fost nespus de
355
 Arutrtz GpNrw Iwr;ro-*tA
recunoscdtoare.
- Nu Agata a fost cea care a hotdr6t sI te pdrdseascd, eu
-Vei avea cea mai frumoas[ nunti in oraqul tdu,
insimi am contribuit prin sfaturile mele gi am impins-o sd ia
c6rdoba. i1i ftgrduiesc, vei fr ceamai frumoas[
mirer o hotdrdre pe care nu o voia. in apirarea mea, voi spune cd
dintre toate, i-a spus deodatd Cristopher gi
ea l_a crezut. am fost educat in convingerea ferm[ cd fiecare clasd socialS
Ce mai conta cd se mdrita intr_o rochie de
dupd_ami: trebuie s[-gi pdstreze locul. Chiar dacd am luptat aldturi de
cdnd totul in jurul ei era fericire? nu
$i i_a mal pdsat Napoleon ca s[ schimb aceste idei invechite gi retrograde,
nimic. Avea s5-gi implineascd visul, sI fie cu
cei r timpul aardtatc5, in multe locuri, nobilii vor continua si fie
insemnafi bdrbaJi din viafa ei.
la un nivel superior fafi de ceilal{i muritori.

Petrecerea continua in gridinile de la - Cristopher nu este ca gi ceilalfi nobili! l-a apdrat ea cu

Whitam Ha insuflefire. Cineva foarte special mi-a spus nu de mult cd
personalul pregitise un mic banchet de
care se bucurau tofij noble{ea se poartd in inimd iar Cristopher a dovedit aceste
dar tatdl, fiica gi Cristopher se aflau inci
in bibliotecl. vorbe.
El qi Jean au privit-o cu o anume tulburare. Agata se
dovedea pltimaqd in apdrarea sofului ei. Jean s-a uitat din
nou la ginerele sdu pentru ca dupl aceea sd-gi continue
explicafiile.

Cristopher stltea pe unul dintre fotoliile din - Md intrista sd gtiu cd, fEcdnd-o sofia ta, o vei desp6(i de
fala mine, o vei duce foarte departe gi nu puteam sd indur asta.
c[minului, bucur^ndu-se de imbr[{igdrile dintre .o"rut
gi Scumpa mea fiicd va trdi tocmai in locul unde normele
sofia sa. Ceilalfi participan{i la ceremonie aqteptau
despre implrfirea in clase sociale sunt mai inrdddcinate.lara
momentul sd inchine pentru miri dar mai inainte
trebuia sd dugman[ a idealurilor pentru care am luptat o via{5!
aibd o discufie pe care nu o puteau am6na.
Cristopher putea sd infeleagi indoielile care motivaserl
- M-am ingelat, a recunoscut Jean cu glas trist. Mereu am hotdrArile socrului sdu. A rispuns:
dorit ce era mai bun pentru tine chiar dacd uneori
pierdut obiectivitatea incercdnd sd ob{in
mi_am - Tata a dorit mereu fericirea fiilor lui gi de aceea ne-a
asta. invdJat sd prefuim oamenii pentru ceea ce sunt... A t[cut un
Agatai-a luat mAinile gi i le-a mangaiat cu obrajii.
moment ca s6 asimileze vorbele pe care tocmai le rostise.
- Gindurile mele au fost intotdeauna onorabile, a Pentru prima oari infelegea atitudinea lui John in fiecare
intervenit Cristopher cu glas potolit. m_a
$i durut grozav cd, moment al viefii sale. Hotdririle, luptele pe care le avusese
fusesem p[r[sit frrd nicio ldmurire. Aveam
totul pregdtit ca cu el cu singurul scop de a-i impiedica nefericirea. ii datora
s-o fac sofia mea.
atiteat. Fusese atdt de nedrept! Niciodatd nu voi ingSdui
- A trebuit sd fac asta, cristopher. Famil ia aveanevoie de cuiva s-o dispre(uiascd pe so{ia mea pentru acest nimic.
mine gi in plus trebuia sd te protej ez, aincercat
dar tatdl ei a luat cuvdntul.
ea sd explice
- Lordul Beresford este un bdrbat extraordinar, i-a spus
Agatatatilui ei.
356
357
 Aatnrru Gnrzw
Iunrsrn-ntA
- N-am nici cea mai micd i Sprdncenele Agatei s-au ridicat cu surprindere. Ei i se
mea, a rdspuns acesta fErd s[ inceteze
s_o priveascd. in pdrea cd numele bdiatului suna foarte bine in spaniold dar
aceste ceasuri am pufut sr vad cu
ochii mei ce fel de om esto s-a supus poruncii sofului ei, fdrd nicio replici.
soqul tdu qi sunt cer mai fericit tatd
din lume. Dar trebuio
sd-i mulpmesc lui John Beresford, un - Cristopher, atunci, a fost de acord gi bunicul. Mergem
om fErd pereche. la ceilalti invitali ca sd inchindm pentru fericirea voastr[?
Datoritd lui mr aflu aici st6nd de vorbd
cu ginerere meu ftrtr intrebarea lui Jean Michel a r[mas suspendat[ in aer, fiindcd
sE ne omordm unul pe celilalt.
Cristopher era foarte mdndru nici Cristopher nici Agata nu ii dddeau aten{ie. Se priveau
de pdrerea pe care o aveau ceilalli
despre tatdr rui. John era intim, de parcd ar fi fost ei doi singuri intr-un univers diferit.
un bdrbat admirat gi respectat in toate
ceva se dobAndea doar fiind excepfional.
cercurile sociale gi a9a Voi spune familiei cd vefi fi aldturi de noi in citeva
Oare insistenlei; momente. Jean s-a uitat pe rdnd la unul gi la celdlalt fdrd sd
lui cu privire la domnigoara Martin nu erau
dovada a cAt de piardd acele aminunte care l-au fEcut sI se simtd liniEtit qi
minunat era? intotdeauna ii ddduse sfaturi
infelepte, tdcuse impdcat. Doi oameni care se priveau aga... Ave{i doudzeci
cind era rindul lui sd vorbeascl Carlos de
Lucena nu este de minute, nu cred ci pot s6-i stdpdnesc mai multd vreme.
un om rau. cristopher s-a trezit din gandurile
lui auzindu-r Nici Cristopher, nici Agatanu au fost conqtien(i de iegirea
in lui voi
l^j:T
ingrijorat-Michel. -apdrarea
pentru unchiul
spune cd era prea;
sdu, Gin6s de Lucena, ca sd mai
lui din incdpere. Rdmiseserd singuri de tot, imbdtali unul de
gindeascS logic sau chibzuit. A ac(ionat celSlalt. Nu intorceau privirea, nici nu spuneau nimic. Se
dintr-o pornire dar priveau cum se privesc cei care se iubesc mai presus de
nu cu rea credinfd.
orice, care hotdrdsc s6-qi petreacl restul vie(ii impreunS.
- Cdnd ne vom intoarce la C6rdoba, vdrul meu igi va cere
scuze, i-a spus Agata frrd nicio umbrl - Sunt foarte fericitd, a spus ea deodat6.
de indoialdin glas--
- Nu va fi nevoie, a rdspuns Cristopher cu o privirJ care
- Nu mai mult decdt mine, Gata, i-a rdspuns Cristopher,
care murea de nerdbdare s-o tr0nteasci pe spate qi sd se
l5sa foarte pufin loc inchipuirii.
piardd induntrul ei.
O iubea gi prea pu{in conta vremea cdt
-
de imprejuriri cu neputinfi de st5pdnit.
fuseserd despdrtifi Str[bdtuseri un drum lung, plin de spini, dar rezultatul
meritase osteneala.
- Bine ai venit in familie, fiule!
Jean Michel i-a intins mdna lui Cristopher, - Mi-aduc aminte cd mi-ai spus cd n-aveai de gdnd si faci
care l_a privit din mine o femeie respectabild.
pref de o secundd negtiind prea bine
ce sd facd. Da. govdirea
lui. a finut foarte pufin, a luat mdna - Chiar nu-[i dai seama ci nicicdnd n-aq putea sd fac asta
socrului sru intr_ale lui pentru cd fiecare fir de p[r de-al tdu este aqa? Eqti cea mai
gi i-a str,ns-o cu sinceritate, chiar
dac[ un pic tulburat de minunatd femeie din lume, din universul meu unic gi
dovada infldcdr atd, de afecf iune.
personal. Chiar dac[ uneori imi vine s[ te bat din pricina
- incd un lucru, a spus deodatl Agatagi Jean l_au privit provocdrilor tale.
cu neobignuitd cunozitate. Din acest
moment chiar, fiuimeu Agata s-a gdndit cI vorbeleacelea erau delicioase.
se va numi cristopher, catatdl lui,
nici vorbd de crist6bal. Cind a murit bunicul, am sim{it o mare eliberare. \6nise
358 -
359
 ,Lrutrlz GoNzvz Iw4sru-uA
a.ortn igi dddea seama cd, prin pretenlia lui in
momentul sd rup tdcerea. Aveam de g6nd sd-[i scriu gi privinfa
rrumelui copilului, ii d[duse arma perfecti pe care
spun totul. Cristopher a privit-o foarte serios. Dar lucruri s-o
s-au precipitat. Ai apdrut din nou in via(a mea ca o furtunn fbloseascd imPotriva lui.
care nu au nevoie
qi nu mi-ai l[sat vreme s[ reac{ionez. - Sunt din soiul acela aparte de b6rbaJi qtie ce simt
- Nu vei putea niciodatl s5-{i inchipui ce am sim{it irl sdrosteascl anumite vorbe pentru ca o femeie sd
Agata l-a privit cu de-
grldinila aceea din Marais, i-a spus Cristopher cu glas plin, f""t* ea. O atdtprin fiecare faptd' ea lui
de emofie. Nesfhrgitd bucurie. Dezamdgire adAncd gi un chef ,avarqire surprinsS. Tocmai acele vorbe i le spusese
nebun sd te string de git. Lorenzo cuzilein urm6. Ascultase! $i, canalia'
ii zAmbea!
simt pentru
- L-ai fi luat pe micuful nostru frrd sI-mi spui? l-a Vino, frumoasa mea, ca sd-{i ardt cu o faptl ce
intrebat ea cu un fir de glas. tine.
- M-a$ fi intors sd te iau cdci frrd tine imi lipseqte o
jumdtate din intreg.
- Iartd-mi ci te-am sedus din nou in hotelul Achille, i-a
cerut ea cu toat6 candoarea din lume.
Cristopher a ridicat o spr6nceand blondl auzindu-i scuza.
De cdte ori igi amintea de descdtugarea pdtimagd care l-a
stdp0nit la hotelul din Paris, sim{ea o oarecare rugine.
- imi place la nebunie sd md seduci. Ba mai mult, am
incredere cd noaptea asta va fi memorabild pentru amAndoi.
- Ar fi foarte nepoliticos sd dispdrem pentru cdteva
ceasuri? a intrebat cu glasul pdtruns de o emofie pe care nu
putea s-o stdpAneasci.
- Foarte nepoliticos, a aftmat Cristopher pe un ton care
nu admitea discu(ie.
- Te iubesc! a rostit ea brusc cu ochii str6lucind de
fericire.
- \Ai de tine, fran{uzoaico, dacd vreodatd vei spune
altceva! a exclamat el frrd sd inceteze s[ se uite la gura ei.
I se pdrea cd are un nectar divin pe care era nerdbd[tor
sd-l bea.
- Mulgumesc, Crist6bal, i-a spus ea deodatd. Este pldcut
sI aud de pe buzele tale cd simfi acelagi lucru pentru mine.
ii spusese numele in spaniold? s-a intrebat cu un zdmbet.
360 361
 ,4rutrru GtNpw
Iuaryrn-*rA
- Ceea ce md aduce aici este o chestiune personali despre
care trebuie sd vorbesc doar cu domnia sa.
Tonul ii
crescuse in volum. John era tot mai intrigat.
-V-am spus cd fiul meu nu este acasd. \brbele lui au f5cut
Epnoc ca umerii ei si cadi invingi. Oftatul de tristete a fost auzit cu
limpezime de el. Avea chipul ingrijorat gi John s-a uitat la
mAna pe care gi-a dus-o la stomac ca pentru a-gi stdp0ni un
John Beresford a rdmas un moment icnet. Cearcinele vinefii de sub frumogii ochi ciprui erau
in pragul ugii de la dovada unei ad6nci ingrijordri. A govdit, ca gi cum nu ar fi
biblioteca. Femeia stdtea cu spatele
ta fereastra]pr.tu o .upe
qtiut ce sd facl mai departe. Aveli nevoie de ajutor?
frdngea
a..u ie
vorbe, t
un
o. i:jl]:::
intrebarea lui John fusese sincerd gi ea a fEcut ochii mici
ca gi cum s-ar fi g0ndit la alegerea pe care i-o dddea.
A fdcut ultimii paqi care ii mai
rdmdneau ca sd intre in incdpere
gi sd se apropie de ea.
- Nu pot sd mai pierd vremea! Tiebuie sd m[ intorc la
stipdna mea! a exclamat cu un fir de glas gi gi-a frdnt iardgi
- Dorili sd md vedefi, doamnd?
Femeia a indlfat brusc c mdinile intr-o incercare de a gi le (ine ocupate. Pute(i sd
John a putut atunci sd vad trimitetri un lacheu ca s[-l gdseascd? Trebuie sd vorbesc cu
rotundd gi paloarea obrajilor lordul Andrew ca sd-i dau ceva foarte insemnat. John ficea
pentru cI i s-a pdrut cu neput o mulfime de presupuneri in legdturd cu fata. Nu era nobil[,
susfinea privirea cu supunerea proprie fusese de ajuns o privire ca sd-gi dea seama. Dar se migca gi
servitorilor, dar cu se exprima cu o corectitudine invd\atdpoate din adolescenfd,
destuld maturitate ca sd_gi stdpdneasca
teama. felul in care vorbea dovedea cd fusese educatd de o doamnd
- il caut pe domnulAndrew Beresford, i_a spus pe un ton
foarte bldnd. binevoitoare. Accentul p[rea din sudul Spaniei, poate Sevilla
,o.n, fost.surprins cI intreba de fiul sauCidiz, dar nu putea s[ fie intru totul sigur. O migcare pe
l lui cel mai mic. fotoliul din piele l-a frcut sd-qi indrepte privirea de la ea la
- In{eleg din vorbele dumneavoastrd cd il cunoagtefi pe o fetifd care tocmai sirise in picioare. Nu bdgase de seamd
fiul meu. pupilele ei au strdlucit cu stdnjeneald.
C" d;d;;; cd t0n[ra nu era singur6. Rosa, drdgu(o, te-ai trezit? Fetifa a
la el?
dat din cap gi pe mdsurd ce mergea spre locul unde se aflau
-Se uqor din cap, fErd sd_gi
ia ochii cei doi adulli, surpriza lui John era tot mai mare. Micu(a
iqi musc J:'#:He
m€jnle si mergea foarte bine pentru vdrsta ei fragedd. O capd din
catifea roqie ii acoperea trupuqorul. Gluga de pe cap ii
- Spunefi-mi de ce il cdutafi 9i eu ii roi trarsirite mesajul
acoperea chipul aproape de tot. Pentru cd nu vedea bine sd
de indatd ce se intoarce la Whi:am
Hall. meargd, s-a hot[rAt sd qi-o dea pe spate gi c6nd a fEcut-o a
Ea a clipit de mai multe ori.
362
ldsat la vedere niqte bucle negre ati-/. de frumoase cd John a
363
 ,Aaurru GrNrw
fost gata sd fluiere de
Iuarsrn-uA
excepfional[, migcdtoar flica lui Andrew?
- Cine este mama ei?
intrebarea lui John nu admitea ocoliguri.
- Rosa Maria Sofia de Laray Guzm6n, a rdspuns fatafrrd
s6 govdie.
John a clipit uluit. Ducele de Alcdzar, Alonso de Laray
Guzmbn era cel mai aprig duqman al lui Rodrigo de Velasco
y Duero, unchiul fiicei luiAurora.
- Familia de Lara din Sevilla? Unchiul ei estc ducele de
Llchzar? a intrebat, de;i qtia r[spunsul. Fata a aplecat capul
in semn de afirma{ie. Maicd a lui Dumnezeu! Ce naiba
fEcuse Andrew? Furia incepea sd ia locul surprizei care il
- Bund, md numesc John; dar tu? Eaa clipit de mai multe
ori inainte sd ia mdna pe care i-o coplegise. Ydzand asta. fetila a fEcut un pas inapoi. John Ei-
cu lapte?
intindea el. vrei ; il;. a blestemat neglijen{a, cu niciun chip nu dorea s-o sperie.
Tindra s-a hotarAt sd intervind. Nu cd n-a$ avca incredere in cuvdntul dumneavoastrd,
domnigoard...
- Dali-mi voie sd fac prezentiirile, lord Beresford. Dar el
stdtea tot pe vine, privind cu A poftit-o sd sc prczinte.
mare interes fetiJa. R";
Catahna Blanca de Lara. - Gloria de Herndndcz y Romero; lucrez de mul1i ani
John o asculta nelu6ndu_9i ochii pentru doamna de Lara.
de la copild.
- Ai un nume prea lung pentru o fiinfa uiat a. mic5, i_a - VeJi in{elege cI an.r nevoie de confirmarea fiului meu in
spus John fetitei, care ii acceptase privinla acestei chcstirrni.
m6na.
Dar inima ii spunoa lui John ci micufa era o Beresford.
-E nepoata dumneavoastrd, lord
Beresford.
John s-a ridicat brusc s_a uitar Zdmislitd intr-una dintrc nenum5ratele cdldtori in Spania ale
Ai la fatd cu ochii ieqifi din fiului sdu cel mai rnic.
orbite. Cltteva secunde dupd aceea,
i_a infipt din nou pe
fetifa. Spusese nepoata lui? - Am la mine ccrtiflcatul ei de nagtere. LordulAndrcw
Beresford este tatil fiicei stapdnei mele.
- E o glum[?
Tdndra a scos un plic sigilat
din buzunarul capei sale - Unde este mama ci'/ intrebarea era destul dc logic6. De
negre qi i l-a dat. ce nu este aici cu cal
Copila nu spunea nimic, stitea lipiti de fustele Gloriei,
- Este o scrisoare de la stdpdna mea pentru sir Andrew
Beresford. Trebuie sd i_o dau personal neluindu-Ei ochii de pe chipul lui John.
gi sa i_o las pe micufi
in gn15. - Trebuie s-o ajute, nu poate s-o rcfuzc! Dunrnezeule!
John nu-gi revenea din uimire. Stdpdna mea nu gtie ce sd facd sau la cinc sti ccard ajutor!
Fiinfa aceeaminunatd era
364 El privit-o cu hotdrire. NeliniEtca f-ctci erzr adevdratd. O
36s
 ,Lrutnz GrNtw
vedea zbltAndu-se intr_o mare de
indo[li
- Spune-mi cum poate s_o ajute fiul meu.
Gloria a goviit pre{ de un minut lung gi
greu dar in celc
din urml s-a hotdr6t; la urnra urmei, lordul
John Beresford
era bunicul micu(ei Rosa.
- Stdpdna mea a fost arestatd gi decrar atd trdddtoare a
regelui Spaniei. Va fi executatd in scurta
BteuoGRAF'IE
vreme.
John a cdutat un scaun gi s_a aqezat
brusc. $ocul il ldsasc
liri puterea sd reac{io neze. A incercat sd se g,ndeascd
toate necunoscutere situa{iei. Andrew
Ia SCHIEBINGER, LONDA. F'emeile ln ot'igineu ;tiin[ei
zamisrise o fati, cu t'n otle rne, C6tedra, 2A04.
una dintre cele mai influente gi
mai primejdioase t-arnilii din LINDEMAN, MARY Medicind ;i societate itr liuruptt
Spania. Mama micu{ei era acuzatdde
trddare iar la whitam ntorlernci 1500- /800, Siglo veintiuno de Espafra editores, s.zr
Hall se afla cea mai frumoasa feti;a din lume,
t, o fu.iti. f" MOLINER, ANTONIO, Rdzboiul dc indcpendenlti ul
care nu o cunoqtea. Avea ceva sens?
Ce dracu se intdmpla? .Spttnici( 1808- 1 B I 4). Navla ediciones.
$i de ce el nu gtia absolut nimic?
MORENO ALONSC), MANUEL, Nupolcon: Avenhtru
- Vd rog, incepeli cu inceputul, a poftit_o cu o din Spttnia, Silcx cdicionos.
strambdturd de uimire. Gloria a govdit
o clipa dar pAnd la GONZALEZ DURO, ENRIQUE, F'ernando ul VII-lcu;
urmd a lbst de acord. John contrnua
sI se gdndeascd la fiul Rcgele traddtor'. Editura Oberon.
sdu, Andrew, Ia urmarea a ceea
ce lZcuse. Mai rnult chiar,
cdnd/ Cum? $i unde o cunoscuse pe sora
ducelui de
Alcizar? Alonso de Lara era cel mai rdzbunritor
bdrbat din
cdfi cunoscuse. S-au auzit nigte rdsete
in vestibur gi John a
recunoscut lirnpede glasul lui Andrew.
micu{d, care era tot in bra}ele ei. S_a
S_a uitat la fatd
$i l;
ridicat iute ;;i u i"git i,,
intAmpinarea fiului s6u. VI rog, aqtepta{i
aici.
Gloria a fEcut un u$or gest de incuviinfare
gi a luat loc pe
unul dintre fotoliile din piele, cu Rosa
in poal5.
John a inchis ochii in fala dezastrului
care se apropia.
Dacd era adevirat ce spunea tdndra,
daca fiul lui era tatal
fetilei, in noaptea aceea va cddea un cap gi
acela avea un
nume: Andrew Beresford.
4 /
.-.rt
I
366
 Anrcrrc GrNr,vr a cucerit initnile
citit o ril o r sp ani o li qi nu nurm ai.
Romanele ei se afld pe primele locuri
in topurile de odnzdri, iar in 2011 a
cdEtigat concursul Terciopelo pcntru
r omane ist orice romantice.

deschide o noud trilogie a celebrei

scriitoare spaniole Arlette Geneve. De aceastd datd,
eroii sunt birba\Ii din familia Beresford, frafii englezi
ai Aurorei de Velasco, protagonista primei cdrli a
acestei autoare, publicate in RomAnia

Volumul de fa{d se concentteazd asuPra fratelui

mai mare - Christopher Beresford, reprezentantul
Coroanei britanice. El este un bdrbat rece qi
morocdnos, care nu crede in dragoste pAnd cAnd o
intAlneqte pe frumoasa Agata Martin. incd din prima
clipd, cei doi se iubesc qi se urXsc in acelaqi timp, dar
imprejurdrile ii vor forla sd colaboteze- CAt de mult le
va complica via[a aceastd dragoste?

ISBN 978-973- 629 -342-9

Editura LIDER
OP 5 CP 15 Sector 4, Bucuregti
Tcl/Fax: 02 1.3 16.32.55
E-m ail : I ider(i)e-xtreme.ro tilltilllt[ll[il|l[illi
Site: www.editu ralider.ro