MEMORANDUM transmis presedintelui Iohannis, de ROMÂNII din

Covasna
Data publicarii: 02.08.2015 11:47:00

Reprezentanţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, reuniţi sâmbătă la

Întorsura Buzăului, au adoptat un Memorandum prin care solicită sprijinul
autorităţilor statului pentru prezervarea culturii şi identităţii naţionale a românilor
din zonele în care sunt numeric minoritari, arată Agerpres.

Printre altele, cer Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României să

elaboreze o strategie specială pentru sprijinirea şi conservarea acestor comunităţi
şi pentru stoparea exodului românilor din Covasna şi Harghita, înfiinţarea unui
departament care să faciliteze legătura între organele administraţiei centrale şi
societatea civilă românească, numirea unui consilier prezidenţial, respectiv,
guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric
minoritare şi care să prezinte rapoarte periodice, precum şi finanţarea din bugetul
de stat a proiectelor promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi
civice din această zonă.
De asemenea, în memorandum se solicită reprezentanţilor statului român să-şi
exercite „mai clar şi mai hotărât” prezenţa în judeţele Covasna, Harghita şi
Mureş, prin instituţiile sale specifice, respectiv prefectură, instituţii deconcentrate,
armată, forţe de ordine publică.

„Datorită configuraţiei demografice, administrative, educaţionale, economice şi

politice actuale din judeţele Covasna şi Harghita, românii au statut de facto de
minoritate numerică locală, discriminată negativ în plan local, în mass-media şi
în politica naţională, fără putere politică şi fără mijloace de exprimare eficiente
în raport cu societatea în mijlocul căreia trăieşte. Populaţia românească din
zonă este nesocotită, marginalizată şi tratată ca o populaţie aservită,
neexistând egalitate de şanse la obţinerea unui loc de muncă. În judeţele
Covasna şi Harghita, contrar cadrului legislativ european, minoritatea
dominantă maghiară, devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri
evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele
două judeţe, devenită minoritatea numerică locală dominată, este condamnată
la deznaţionalizare sau la emigrare (…) Cerem Guvernului să adopte măsuri
pentru a stopa sau măcar a încetini declinul demografic şi plecarea în masă din
zonă, mai ales din rândul tinerilor, datorită discriminărilor la care sunt supuşi şi
lipsei de orizont profesional şi de respect a demnităţii. Solicităm politicienilor şi
tuturor reprezentanţilor românilor din judeţ să se angajeze plenar la toate
nivelurile de decizie pentru îmbunătăţirea situaţiei românilor din zonă’, se arată
în documentul citat.

Participanţii la adunare au evidenţiat că românii din zonele în care sunt

minoritari numeric nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a
contracara, prin forţe proprii, efectele negative ale descentralizării în raporturile
cu autorităţile administraţiei publice locale aflate „sub autoritatea perpetuă a
formaţiunilor etnice maghiare”.

Totodată şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că, în ultimii zece ani,
populaţia românească din judeţul Covasna a cunoscut un accentuat proces de
scădere numerică, în proporţie de 12% comparativ cu 7% populaţia de etnie
maghiară din judeţ.

În cadrul reuniunii, dar şi în finalul Memorandumului, reprezentanţii românilor

din judeţul Covasna au adresat concetăţenilor de etnie maghiară un apel la
conlucrare şi dialog, subliniind că „singura soluţie rezonabilă este convieţuirea
paşnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi
europene”.

Memorandumul va fi trimis şi Consiliului Europei.

La întâlnirea organizată de Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna,

Harghita şi Mureş şi Primăria Întorsura Buzăului, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a
Covasnei şi Harghitei, au participat, printre alţii, episcopul Andrei Moldovan,
parlamentari, prefecţi, consilieri judeţeni, preoţi, directori ai şcolilor cu predare în
limba română, şefi ai unor instituţii deconcentrate, instituţii de cultură, politicieni,
reprezentanţi ai unor asociaţii culturale şi civice.

Sursă: Vocea Transilvaniei