Release by MedTorrents.

com
Şef catedră Anesteziologie-Reanimatologie N1 „V.Ghereg”
TESTE PENTRU COLOCVIUL DIFERENŢIAT
LA ANESTEZIOLOGIE ŞI REANIMATOLOGIE
PENTRU STUDENŢII
ANULUI VI FACULTATEA MEDICINĂ NR1,
ANUL DE STUDII 2014-2015
(CM) 9. Cauzele depresiei respiratorie la administrarea
barbituricilor sunt:
a. Depresia scoarţei cerebrale
b. Depresia sinusului carotidian
c. Stimularea formaţiei reticulare
d. Obstrucţia căilor respiratorii
e. Micşorarea frecvenţei respiratorii

(CS) 10. Efectul morfinei în doza de administrare 10 mg

TEMA: Anestezia generală şi loco-regională intravenos:
(CS) 1.Starea de analgezie include: a. Frecvenţa şi minut-volumul respiraţiei sunt diminuate, în
a. Mioplegie timp ce profunzimea este crescută
b. Lipsa sensibilităţii dureroase b. Spasticitatea musculară creşte
c. Abolirea conştiinţei c. Mărirea volumului curent
d. Lipsa sensibilităţii tactile d. Difuziunea alveolocapilară scade
e. Lipsa sensibilităţii termice e. Mărirerea frecvenţei respiratorii
(CS) 2.Starea de anestezie include:
a. Suprimarea selectivă a sensibilităţii dureroase (CS) 11. Toate de mai jos relaxează musculatura
b. Abolirea obligatorie a conştiinţei netedă,cu exceptia:
c. Suprimarea tututor senzaţiilor a. Tiopentalul
d. Păstrarea sensibilităţii tactile b. Halotanul
e. Păstrarea completă a sensibilităţii termice c. Papaverina
(CM) 3.Pentru monitorizarea pacientului în cursul d. Morfina
anesteziei se utilizează: e. Diazepamul
a.Oximetria
b. Rezonanţa magnetică nucleară (CS) 12. De câte ori mai puternic decât morfina,
c. Capnometria din punct de vedere
d. Aprecierea debitului cardiac analgetic, este considerat fentanilul?
e. Electroencefalografia a. 10
(CM) 4. Răspunsul vegetativ hemodinamic tipic la impulsul b. 50
nociceptiv include: c. 100
a. Hipotermie d. 200
b. Tahicardie e. 400
c. Tahifilaxie
d. Hipertensiune arterială (CM) 13. Fentanilul diferă de morfină, prin faptul că:
e. Stop cardiac a. Deprimă mai puţin respiraţia în doze echivalente
(CS) 5. Capnografia este: b. Nu poate induce sindromul de "torace rigid"
a. Metoda de apreciere a debitului cardiac c. Are o acţiune histamino-eliberatoare mai redusă
b. Înregistrarea saturaţiei a hemoglobinei în O2 d. La doze echivalente induce o depresie cardiovasculară mai
accentuată
c. Măsurarea ventilaţiei pulmonare globale
d. Înregistrarea grafică a concentraţiei CO2 în aerul alveolar e. Are un efect analgetic mai puternic
e. Metoda electivă de apreciere a metabolismului oxigenului în
organism (CS) 14. Care din următoarele este cel mai puternic
(CS) 6. Care afirmaţie este incorectă? agent opiaceu:
a. Anestezie rahidiană caudală a. Morfina
b. Anestezie monocomponentă cu Halotan b. Codeina
c. Anestezie combinată intravenoasă-inhalatorie c. Fentanilul
d. Anestezie combinată spinal-epidurală d. Promedolul
e. Anestezie generală cu miorelaxare şi VMC e. Omnoponul

(CM) 7. Ketamina provoacă: (CM) 15. Ataracticele se folosesc în principal pentru:

a. Depresie minimă a formaţiei reticulare a. Reducerea efectului opiaceelor sau hipnoticilor
b. Mioplegie b. Prevenirea hipotensiunii posturale
c. Halucinaţii c. Prevenirea neliniştii
d. Depresia sistemului cardio-vascular d. Realizărea unei linişti interioare
e. Mărirea presiunii arteriale e. Sedărea medicamentoase

(CS) 8. Parametrul cel mai informativ în examenul (CS) 16.La administrarea i/v a 10 mg de droperidol la un
preoperatoriu al sistemului respirator este: adult culcat pe spate, acesta:
a. Capacitatea vitală a. Produce o creştere a PaCO2.
b. Capacitatea funcţională reziduală b. Exercită o acţiune blocant adrenergică semnificativă
c. Proba Tifno c. Creşte semnificativ frecvenţa cardiacă
d. Capacitatea pulmonară totală d. Produce greaţă şi vărsături
e. Frecvenţa respiratorie e. Produce mărirerea frecvenţei respiratorii

1
 Release by MedTorrents.com
(CS) 17. Care din următoarele formulări privind e. Debitul cardiac crescut
barbituricele este incorectă?
a. Dozele hipnotice produc hipoventilare pulmonară tranzitorie (CS) 26. Câtă lidocaină se conţine în 100 ml de lidocaină
b. Dozele mari produc depresie miocardică 1% în ser fiziologic?
c. Produc hipotonie musculară a. 10 mg
d. Sporesc minut-volumul respirator b. 100 mg
e. Produc sedarea medicamentoasă c. 1 gr
d. 10 gr
(CM) 18. Barbituricele deprimă: e. 100 gr
a. Reflexul baroreceptor
b. Hipotalamusul (CM) 27. Care din următoarele sunt proprietăţi ale
c. Conducerea prin nervii autonomi protoxidului de azot?
d. Contractilitatea miocardică a. Produce monoanestezie profundă
e. Centrul respirator b. Nu se combină cu barbituricile
c. Duce la mărirea numărului de trombocite
(CM) 19. Ce produce depolarizarea musculaturii d. Conferă analgezie
scheletice? e. Induce hipnoza
a. Creşterea ionului de sodiu intracelular
b. Scăderea ionului de sodiu intracelular (CS) 28. Singurul analgetic local natural este:
c. Scăderea potasiului intracelular a. Procaina
d. Creşterea potasiului intracelular b. Lidocaina
e. Scăderea ionului de clor intracelular c. Cocaina
d. Bupivacaina
(CM) 20. Ketamina administrată intravenos produce: e. Novocaina
a. Anestezie generală
b. Analgezie viscerală profundă (CS) 29. Anestezia epidurală prevede:
c. Creşterea moderată a presiunii arteriale a. Administrarea lidocainei intramuscular
d. Scăderea debitului cardiac b. Administrarea lidocainei intravenos
e. Hipotonie arterială c. Administrarea lidocainei în spaţiul cefalorahidian
d. Administrarea lidocainei în spaţiul peridural
(CM) 21. Absorbţia tisulară a unui anestezic local după e. Administrarea lidocainei paravertebral
injectare depinde de:
a. Solubilitatea în ţesut (CS) 30. De ce derivaţia a doua este folosită uzual la
b. Vascularizaţia ţesutului monitorizarea electrocardiografică a pacienţilor pe masa de
c. Concentraţia drogului operaţie?
d. Frecvenţa cardiacă a. Nu necesită împământare
e. Frecvenţa respiratorie b. Evidenţiază mai bine complexul ventricular
c. Undele P sunt cele mai bine reprezentate
(CM) 22. Manifestările toxice ale supradozarii lidocainei d. Este dată de legătura picior stâng-braţ stâng
sunt: e. Tehnic mai uşor de realizat
a. Tusă
b. Excitatia sistemului nervos central (CM) 31. În privinţa discului intervertebral:
c. Pierderea cunostintei a. Poate fi lezat de acul de puncţie spinală
d. Convulsii b. Ocupă 25% din lungimea coloanei vertebrale
e. dureri de pumnal in abdomen c. Ligamentul inelar este mai gros anterior
d. Poate fi îndepărtat fără a se reduce spaţiile intervertebrale
(CM) 23. Diazepamul în doze mari produce: e. Asigură presiunea intracerebrală constantă
a. Depresie respiratorie
b. Relaxare musculară (CM) 32. Ligamentul galben la nivel L-2, 3:
c. Anxioliza a. Are două porţiuni ligamentoase unite
d. Scăderea presiunii arteriale b. Are o grosime de 9 mm
e. Mărirea minut volumului respirator c. Este separat de dura printru-n spaţiu epidural de 4-8 mm
d. Are 38 mm lărgime
(CM) 24. Acţiunea midazolamului constă în: d. Este concrescut cu dura mater
a. Amnezie
b. Hipnoza (CM) 33. La ce nivel apare percepţia dureroasă?
c. Efect anticonvulsivant a. Spinal
d. Efect anticoagulant b. Talamic
d. Efect hipercoagulant c. Mezencefalic
d. Cortical
(CM) 25. Pacienţii vârstnici au: e. Sistemul nervos periferic
a. Debitul cardiac micşorat
b. Capacitatea pulmonară totală crescută (CS) 34. Care din următoarele droguri este indicat în
c. Rezistenţa scăzută la agenţii anestezici tratamentul convulsiilor după administrarea unui anestezic
d. Rata filtrării glomerulare crescută local?

2
 Release by MedTorrents.com
a. Droperidolul c. produce hipertensiune arterială
b. Diazepamul d. deprimă predominant sistemul vegetativ simpatic
c. Fentanilul e. deprimă predominant sistemul vegetativ parasimpatic
d. Ketamina
e. Oxibutiratul de sodiu (CM) 43. Succinilcolina:
a. produce depolarizarea membranei postsinaptice
(CS) 35. Care este cea mai frecventă complicaţie a puncţiei b. produce hiperpolarizarea membranei postsinaptice
lombare? c. durata de actiune este de apr. 5 min
a. Sepsisul d. durata de actiune este de apr 30 min
b. Cefaleea e. produce hiperpotasemie
c. Tahicardia
d. Hipertermia malignă (CS) 44. Pipercuronium (Arduan):
e. Poliuria a. este un relaxant muscular depolarizant
b. este un relaxant muscular nedepolarizant
(CM) 36. Avantajele unui circuit anestezic de tip inchis c. produce hiperpotasemie
includ: d produce fasciculaţii musculare
a. Volumul necesar de gaze anestezice este mai mic e. surata de actiune este apr. 5 min
b. Conservarea caldurii
c. Conservarea umiditatii amestecului inhalat (CM) 45. Urmatoarele afirmatii referitor la Fentanyl sunt
d. Poluare minima a mediului corecte:
e. Nu sint obligatorii valvele unidirectionale a. este mai potent comparativ cu morfina
b. este mai putin potent comparativ cu morfina
(CM) 37. Suplimentarea anestezicului local cu solutie de c. durata efectului analgetic este de 60 min
adrenalina confera urmatoarele avantaje in anestezia locala: d. durata efectului analgetic este de 20-30 min
a. Prelungirea duratei anesteziei e. se utilizeză pentru trezirea din anestezie
b. Reducerea absorbtiei sistemice a anestezicului
c. Reducerea hemoragiei intraoperatorii (CM) 46. Urmatoarele afirmatii referitor la Droperidol sun
d. Cresterea riscului anesteziei intraoperatorii corecte:
e. Semnaleaza injectarea intravasculara a amestecului anestezic a. este un anxiolitic
b. este un neuroleptic
(CM) 38. Amestecul de gaze exhalat de pacient este c. are efect antiemetic
parţial ori complect reinhalat în circuitul anestezic de d. are efect analgetic
tip: e. poate produce diskinezie extrapiramidala
a. Deschis
b. Semideschis (CM) 47. Tiopentalul de sodiu:
c. Semiînchis a.produce hipnoză
d. Închis b.deprimă centrul respirator
e. În toate sus numite c. produce hipertensiune arterială
d.produce hipotensiune arterială
(CS) 39. Hipoxia de diluţie poate surveni la folosirea e. poate produce bronhospasm
anesteziei inhalatori cu:
a. Eter dietilic (CM) 48. Ketamina produce:
b. Halotan a. Anestezie disociativă
c. Protoxid de azot b. Halucinaţii la trezire
d. Izofluran c. Creşterea moderată a presiunii arteriale
e. Sevofluran d. Scăderea debitului cardiac
e. Hipotensiune arterială
(CM) 40. Anestezia locală poate fi obţinută prin procedeele:
a. de aplicaţiune farmacologică locală (CM) 49. Următoarele afirmaţii referitor la protoxidului de
b. de inhalare al halotanului azot sunt corecte:
c. de administrare intravenoasă a morfinei a. Poate fi utilizat în calitate de monoanestezie
d. de infiltrare cu Lidocaină b. instalarea efectului este lent
e. de aplicaţiune cu agenţi hipotermici c. are acţiune iritantă la nivelul cailor respiratorii
d. Conferă analgezie
(CM) 41. Complicaţiile mai frecvente ale anesteziei e. Conferă hipnoza
epidurale:
a. hipotonia arterială (CM) 50. Care din preparatele de mai jos pot fi utilizate
b. hipertonia arterială pentru inductia in anestezie:
c. bradicardia a. halotan
d. tahicardia b. Isofluran
e. reacţia alergică c. Sevofluran
d. Protoxid de azot
(CM) 42. Tiopentalul de sodiu: e. Propofol
a. deprimă centrul respirator
b. produce hipotensiune arterială TEMA: Managementul durerii acute.

3
 Release by MedTorrents.com
vecine pot lua locul celei “neutilizate” pe o distanţă de pâna
(CS) 1. Stimulul, ce prezintă pericol de leziune este numit: la 1 cm. Fenomenul dat apare şi în cazul „cronicizării”
a. noxic durerii şi se numeşte:
b. termic a. recrutare
c. mecanic b. retopografiere (remaping)
d. lezional c. wind-up
e. nociceptiv d. dominaţie
e. diaferentare
(CS) 2. Dacă stimulul nociceptiv provoacă o percepţie,
calificată de către individ ca durere, atunci el este numit: (CS) 9. Circa 50% dintre persoanele traumate în urma
a. nealgogen unui accident rutier nu acuză durere, cu toate că traficul
b. algogen nociceptiv este deosebit de intens. Fenomenul se numeşte:
c. mecanic a. dispersie a atenţiei
d. termic b. hipnoanalgezie
e. noxic c. hiperalgezie
d. analgezie de stress
(CS) 3. Dacă stimulul algogen nu provoacă leziune tisulară, e. hipoestezie
el este numit:
a. nenociv (CS) 10. Conform Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul
b. nociv Durerii (IASP), definiţia durerii este:
c. indolor a. răspuns afectiv negativ, secundar durerii sau
d. inodor unei retrăiri neplăcute, care îngrijorează;
e. nociceptiv b. experienţă senzorială şi emoţională
dezagreabilă, secundară unei leziuni tisulare
(CS) 4. Sensitizarea periferică se manifestă prin: veritabile sau potenţiale sau de o descriere cu
a. creşterea pragului de sensibilitate a termeni, ce se referă la o asemenea leziune;
nociceptorilor după interacţiunea cu c. experienţă senzorială şi emoţională
mediatorii dezagreabilă, secundară unei leziuni tisulare;
b. scăderea pragului de sensibilitate a d. răspuns afectiv negativ, secundar unei
nociceptorilor după interacţiunea cu inflamaţii tisulare
mediatorii e. experienţă senzorială şi afectivă neplăcută,
c. eliberare de mediatori proinflamatori secundară unei leziuni tisulare potenţiale
d. activarea nociceptorului
e. inactivarea nociceptorului (CS) 11. Evaluarea intensităţii durerii postoperatorii în
pediatrie se face cu predilecţie cu ajutorul :
(CS) 5. Principiile interacţiunii aferente dintre fibrele a. SVS (scorul verbal simlu)
groase (Aα, Aβ) şi subţiri (Aδ, C) au fost descifrate de R. b. Scorul Rainville
Melzack şi P. Wall şi descrise în: c. SVN (scorul vizual-numeric)
a. teoria mişcării Browniene d. SVA (scorul vizual-analogic)
b. mecanismul porţii de control (gate theory) e. Scorul „feţele durerii”
c. teoria probabilităţii
d. ipoteza Mayer-Overton (CS) 12. Prezentarea intensităţii durerii în modul : « 1- fara
e. teoria neuromatrixului durere, 2- durere minimă, 3 - durere medie, 4 - durere
puternică, 5 - durere insuportabilă” reflectă scorul:
(CS) 6. Când un stimul infrapragal, nenociv, provoacă a. SVS (scorul verbal simlu)
durere, este vorba de: b. Scorul Rainville
a) hiperalgezie c. SVN (scorul vizual-numeric)
a. hiperpatie d. SVA (scorul vizual-analogic)
b. alodinie e. Scorul „feţele durerii”
c. disestezie
d. hipoestezie (CS) 13. La evaluarea durerii postoperatorii, se utilizează o
« riglă » ce conţine cifrele de la 0 la 10. Această « riglă »
(CS) 7. Modificarea proprietăţilor funcţionale şi structurale reprezintă :
ale neuronilor, cauzate de un influx nociceptiv prelungit sau a. SVS (scorul verbal simlu)
de o leziune a ţesuturilor periferice şi/sau a celui nervos se b. Scorul Rainville
numeşte: c. SVN (scorul vizual-numeric)
a. fenomen de neuroplasticitate d. SVA (scorul vizual-analogic)
b. fenomen de transcripţie e. Scorul „feţele durerii”
c. crossing-over
d. fenomen de restructurizare (CS) 14. La evaluarea durerii postoperatorii se utilizează o
e. disfuncţie neuronală « riglă », ce conţine o linie, marcată la un capăt «fără
durere», iar la celălalt – «durere maximal imaginabilă».
(CS) 8. Folosirea dominantă a unui deget poate extinde aria Această riglă reprezintă :
proiecţiei lui în homunculus din contul proiecţiilor a. SVS (scorul verbal simlu)
celorlalte degete până la 1mm distanţă corticală. Proiecţiile b. Scorul Rainville

4
 Release by MedTorrents.com
c. SVN (scorul vizual-numeric) a. 10 mg morfină
d. SVA (scorul vizual-analogic) b. 5 mg morfină
e. Scorul „feţele durerii” c. 7 mg morfină
d. 15 mg morfină
(CS) 15. Utilitatea şi eficienţa cea mai mare în combaterea e. 20 mg morfină
durerii a demonstrat-o aplicarea palierelor OMS de
analgezie. Câte paliere conţine scara OMS de analgezie? (CS) 23. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în
a. 1 palier perfuzie intravenoasă, este echianalgezică cu:
b. 2 paliere a. 50 mg petidină
c. 3 paliere b. 75 mg petidină
d. 4 paliere c. 100 mg petidină
e. 5 paliere d. 125 mg petidină
e. 150 mg petidină
(CS) 16. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei
Mondiale a Sănătaţii, nu necesită analgezie durerea mai (CS) 24. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în
mică de (pe scorul vizual-numeric): perfuzie intravenoasă, este echianalgezică cu:
a. SVN ≤ 4 a. 25 mg diclofenac
b. SVN ≤ 3 b. 50 mg diclofenac
c. SVN ≤ 5 c. 75 mg diclofenac
d. SVN <2 d. 100 mg diclofenac
e. SVN >5 e. 125 mg diclofenac

(CS) 17. Palierul III de analgezie al OMS se deosebeşte de (CS) 25. Doza maximal admisibilă în 24 ore pentru
celelalte prin faptul că include: nefopam în administrare intravenoasă este de :
a. “opioizii majori”: morfina, fentanil a. 20 mg
b. “opioizi minori”: tramadol, acupan b. 40 mg
c. paracetamol c. 60 mg
d. antiinflamatorii nesteroidiene d. 80 mg
e. anestezicele locale e. 100 mg

(CS) 18. O durere calificată de pacient pe SVN ≥7, va
necesita aplicarea:
a. palierului I de analgezie după OMS;
b. palierului II de analgezie după OMS
c. palierului III de analgezie după OMS
d. palierului IV de analgezie după OMS
e. palierului V de analgezie după OMS
(CS) 19. O durere calificată de pacient pe SVN = 4, va
necesita aplicarea:
a. palierului I de analgezie după OMS;
b. palierului II de analgezie după OMS
c. palierului III de analgezie după OMS
d. palierului IV de analgezie după OMS
e. palierului V de analgezie după OMS
(CS) 20. Care analgezice fac parte din palierul II de
analgezie după OMS ?
a. “opioizii majori”: morfina, fentanil
b. “opioizii minori”: tramadol, acupan
c. paracetamolul
d. antiinflamatoarele nonsteroide
e. anestezicele locale
(CS) 21. Metoda de administrare a AINS înainte de
începerea durerii, în scopul reducerii consumului
postoperatoriu de analgezice opioide, se numeşte:
a. analgezie “la cerere”
b. analgezie “la necesitate”
c. analgezie preemtivă
d. analgezie multimodală
e. analgezie balansată
(CS) 22. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în
perfuzie intravenoasă, este echianalgezică cu:
(CS) 26. O variantă a PCA (analgezia controlată de
pacient) este PCEA (analgezia epidurală, controlată de
pacient), care presupune:
a. administrarea analgezicului în spaţiul
peridural de către medic
b. administrarea analgezicului în spaţiul
peridural de către asistentă
c. administrarea analgezicului în spaţiul
peridural de către pacient
d. administrarea profilactică a analgezicului în
spaţiul peridural
e. administrarea anestezicului local cu scop de
producere a stării de anestezie
(CM) 27. În chirurgia cavitară, asociată cu repaosul la pat,
afectarea funcţiei pulmonare în postoperator constă în :
a. inhibiţia reflectorie a contractilităţii
diafragmului;
b. creşterea tonusului muşchilor intercostali şi
abdominali;
c. scăderea capacităţii reziduale funcţionale;
d. creşterea capacităţii reziduale funcţionale;
e. creşterea efortului respirator cu posibilitatea
instalării hipercapniei;
(CM) 28. Tiparul somnului este afectat sever în perioada
postoperatorie prin:
a. descreşterea duratei lui totale;
b. creşterea duratei fazei REM (eng: rapid eye
movement)
c. dispariţiei fazei REM
d. reducerii duratei fazei SWS (eng: slow wawe
sleep)

5

e. poate provoca hipersimpaticotonie,
instabilitate hemodinamică, disfuncţie
cardiacă şi cognitivă
(CM) 29. Naloxona nu antagonizează depresia respiratorie
produsă de următorii agonişti-antagonişti opioizi:
a. nalbufina
b. pentazocina
c. nalorfina
d. butorfanol
e. dezocina
(CM) 30. Analizatorul durerii este cel care semnalizează
despre:
a. existenţa unor condiţii interne sau externe
periculoase
b. acţiunea unor agenţi cu potenţial lezional
c. prezenţa, deja, a leziunii
d. informaţia despre mediul inconjurător
e. senzaţia de presiune şi umiditate
(CM) 31. Analizatorul durerii are o organizare identică
celorlalţi analizatori:
a. segmentul de senzaţie
b. segmentul de recepţie
c. căile de conducere
d. segmentul de integrare şi percepţie
e. segmentul de producere
(CM) 32. Analizatorul durerii poate fi activat prin
următoarele forme de energie:
a. mecanică
b. chimică
c. termică
d. ionizantă
e. cuantică
(CM) 33. Nociceptorii sunt definiţi prin:
a. terminaţii nervoase libere
b. nemielinizate
c. ale fibrelor Aδ şi C
d. ale tuturor fibrelor
e. terminaţii nervoase incapsulate
(CM) 34. Se disting următoarele tipuri de nociceptori:
a. mecanonociceptori şi chemonociceptori
b. termonociceptori
c. nociceptori polimodali
d. nociceptori silenţioşi
e. nociceptori nucleari
(CM) 35. După localizare, nociceptorii se împart în:
a. superficiali (derm, hipoderm şi fascia
superficială)
b. profunzi (muşchi, tendoane, fascii, periost,
pericondru, capsule articulare)
c. viscerali (subseros, subepitelial, intra-
adventiţial, corial)
d. centrali (encefal, măduvă spinală)
e. periferici (derm, hipoderm şi fascia
superficială)
(CM) 36. Nu au nociceptori ţesuturile:
a. muscular şi cutanat
b. hepatic, splenic şi renal
Release by MedTorrents.com
c. celuloadipos şi cutanat
d. osos şi cortexul cerebral
e. muscular şi renal
(CM) 37. Mediatorii noxici provin din 4 surse principale:
a. agenţii lezionali
b. celulele lezate
c. celulele implicate în inflamaţie (leucocite,
trombocite, endoteliocite, celule gliale)
d. fibrele nervoase senzoriale şi simpatice
e. circuitul sistemic (substanţele acumulate în
timpul ischemiei ţesuturilor)
(CM) 38. Inflamaţia neurogenă:
a. este iniţiată de reflexul de axon
b. înseamnă afecţiune inflamatorie a sistemului
nervos
c. reflexul de axon constă în eliberarea
tahikininelor (sP, CGRP, NkA)
d. eliberarea tahikininelor nu creşte
permeabilitatea capilarelor şi nu provoacă
degranularea mastocitelor
e. tahikininele cresc permeabilitatea
capilarelor, provoacă degranularea
mastocitelor, acţionează asupra fibrelor
nervoase adiacente
(CM) 39. Mecanismele biochimice elementare, ce se
derulează la etapa periferică, produc următoarele
fenomene fiziologice mai complexe:
a. sensitizare periferică
b. hiperalgezie primară
c. inflamaţie neurogenă
d. retopografiere
e. hiperalgezie secundară
(CM) 40. Hiperalgezia primară este:
a. senzatia primară de durere
b. sensibilitate exagerată a ţesuturilor lezate
c. sensibilitate diminuată în regiunea ţesuturilor
lezate
d. este consecinţa directă a fenomenului de
sensitizare periferică
e. este consecinţa directă a fenomenului de
sensitizare centrală.
(CM) 41. Din sistemele de modulare descendentă a
traficului nociceptor fac parte:
a. Sistemul opioid endogen
b. Sistemul adrenergic
c. Sistemul GABA-ergic
d. Sistemul serotoninergic
e. Sistemul glutamatergic
(CM) 42. Evaluarea intensităţii durerii acute :
a. este obligatorie în toate cazurile când pacientul acuză
durere
b. nu este obligatorie, în timp ce alte tratamente sunt în
derulare
c. se apreciază exclusiv de pacient
d. se apreciază de personalul medical, deoarece pacienţii
deseori exagerează
e. se face şi la nou-născuţi
6
 Release by MedTorrents.com
(CM) 43. Evaluarea intensităţii durerii de către personalul d. interacţiunea cu AINS şi morfina este sinergică
medical nu are nicio valoare, cu următoarele excepţii: (adică, 1+1=3)
a. copil sub 3 ani (nu au capacitate de abstractizare) e. doza terapeutică este de 1 gram la 6 ore
b. persoana matură, conştientă, adecvată, cu
capacitate de abstractizare (CM) 50. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte:
c. persoane incapabile să comunice (de ex, străini, a. blocheză selectiv sau neselectiv ciclooxigenazele
bătrâni, maladia Alzheimer...) b. realizează o economie de morfină de 20-40% în
d. persoana conştientă, adecvată în Unitatea de postoperatoriu
Terapie Intensivă c. durata maximală de administrare in
e. persoane care nu pot înţelege niciun principiu postoperatoriu este de 5 zile
existent de utilizare a scorurilor (incapacitate de d. generează cea mai mare mortalitate dintre
abstractizare, prezentă la cca 10% din populaţie) medicamente
e. sunt medicamente relativ inofensive
(CM) 44. Principiile general-acceptate de combatere a
durerii perioperatorii sunt următoarele: (CM) 51. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte:
a. autoevaluarea intensităţii durerii şi a. sunt mai eficiente în cazul durerii acte de origine
documentarea (înregistrarea în fişă) somatică
b. formarea şi informarea pacientului b. sunt mai eficiente în cazul durerii acute de origine
c. acţionarea în baza unui protocol scris şi viscerală
validat c. sunt contraindicate pentru analgezia
d. crearea unei combinaţii individualizate de postoperatorie după chirurgia ORL,
analgezice neurochirurgie şi oftalmologie
e. asocierea tehnicilor şi medicamentelor d. sunt contraindicate pacienţilor hipovolemici
f. e. este permisă asocierea a 2 AINS pentru
(CM) 45. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei tratamentul durerii intense
Mondiale a Sănătaţii, care dintre analgezicele enumărate
fac parte din palierul II? (CM) 52. Următoarele afirmaţii despre Tramadol sunt
a. tramadol corecte:
b. morfina a. analgezic central, cu acţiune preponderent
c. acupan monoaminergică
d. fentanil b. efect opioidergic neînsemnat (de 5000 ori mai
e. paracetamol mic decât la morfină)
c. efect opioidergic puternic
(CM) 46. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei d. la asocierea cu morfina rezultă un efect
Mondiale a Sănătaţii, care dintre analgezicele enumărate infraaditiv (adică, 1+1=1,5)
fac parte din palierul I? e. la asocierea cu morfina rezultă un efect sinergic
a. ibuprofen (adică, 1+1=3)
b. tramadol
c. ketoprofen (CM) 53. Tramadolul este contraindicat la pacienţii:
d. fentanil a. epileptici
e. paracetamol b. aflaţi sub tratament cu antidepresive triciclice
c. aflaţi sub tratament cu IMAO
(CM) 47. Analgezicele care posedă şi efect antihiperalgezic d. cu porfirie
sunt: e. aflaţi sub tratament cronic cu AINS
a. ketamina
b. nefopamul (CM) 54. Cele mai frecvente reacţii adverse, cauzate de
c. gabapentina analgezicele opioide, sunt:
d. dextrometorfanul a. greţurile
e. morfina b. depresia respiratorie
c. mioza
(CM) 48. Paracetamolul: d. constipaţia
a. posedă acţiune centrală semnificativă e. retenţia urinară
b. manifestă efect antiinflamator
c. posedă acţiune periferică semnificativă (CM) 55. Din parametrii de reglare a pompei PCA fac
d. are efect plafon parte:
e. nu are efect plafon a. doza bolus, mg
b. viteza de perfuzare continuă, mL/oră
(CM) 49. Paracetamolul: c. perioada refractară, min
a. face parte din analgezicle de palier II conform d. doza maximă admisibilă pentru 4 ore, mg
OMS e. numărul de bolusuri date pentru o singură
b. este indispensabil pentru analgezia postoperatorie apăsare a butonului
multimodală
c. interacţiunea cu AINS şi morfina este aditivă Tema: Insuficienţa respiratorie acută
(adică, 1+1=2)

7
 Release by MedTorrents.com
(CS) 1.Epiglota aderă cu marginea sa anterioară (CM) 9. Hi p erven ti l ati a este în soti ta d e:
la : a. Hipercapnie
a.Cartilajul tiroid b. Hipocapnie
b.Cartilajul cricoid c. Alcaloză respiratorie
c.Coardele vocale d. Acidoză metabolică
d.Cartilajul aritenoid e. Hipoxemie
e.Cartilajele corniculat-cuneiforme
(CS) 10. Mecan i smel e fi zi op atol ogi ce care
con tri b u i e l a real i zarea IRA:
(CS) 2.Fu n cti i l e n eresp i ratori i al e pl ămân il or a. Hipoventilatia alveolară globală.
sun t: b. Tulburarea difuziunii pulmonare
a. Funcţie de filtru c. Alterarea raportului ventilatie/perfuzie.
b. Menţinerea echilibrului acido-bazic d. Dezvoltarea unui sunt intrapulmonar dreapta
c. Mentinerea echilibrului hidro-ionic –stânga.
d. Conversia angiotensinei 1 în angiotensina 2 e. Toate cele expuse mai sus
e. Toate cele enumerate mai sus
(CS) 11. Val ori l e n ormal e al e PaO 2 su n t:
(CS) 3. Rap ortu l PaO 2/ Fi O 2 în S DRA este: a. 95-100 mmHg
a. <500 b. 85-90 mmHg
b. <300 c. 75-80 mmHg
c. <200 d. 65-70 mmHg
d. >200 e. <60 mmHg
e. >300
(CS) 12. La efe ctu area ven ti l ati ei mecan i ce
(CS) 4. Di agn osti cu l i nsu fi ci en tei resp i ratori i p aci en ti l or cu S DRA se recoman d ă setarea u nu i
h ip ercap n i ce se bazează p e: vol u m cu ren t egal cu :
a. Cresterea PaCO2 a. 15 ml/kg
b. Alterarea statutului neurologic b. 10 ml/kg
c. Acidoză respiratorie c. 6 ml/kg
d. Hiperemia si transpiratia tegumentelor d. 3ml/kg
e. Toate cele expuse mai sus e. >15 ml/kg

(CS) 5. PaO 2 rep rezi n tă: (CS) 13. Cen tru l resp i rator este si tu at în :
a. Saturatia sângelui arterial cu O2 a. Cortex
b. Presiunea partială a oxigenului în sangele b. Hipotalamus
arterial c. Cerebel.
c. Continutul în O2 în sângele arterial d. Trunchiul cerebral
d. Fractia de O2 în aerul inspirat e. Măduva spinării
e. Presiunea partială a oxigenului în sângele
venos (CS) 14. Care afi rmaţi e ref eri to r l a grad ul d e
d i fu ziu n e a CO 2 p ri n memb ran a al veol o- capi l ară
(CM) 6. Factori i ce p ot d ecl an sa d ezvol tarea este core ctă:
S DRA p ot fi : a. CO2 difuzează de 20 ori mai usor decât O2
a. Contuzia pulmonară b. CO2 difuzează la fel ca O2
b. Sepsis c. CO2 difuzează de 30 ori mai greu decât O2
c. Pleurezia d. Gradul de difuzie nu este deocamdata
d. Socurile determinat
e. Pneumoniile e. Nu difuzeaza prin memebrana alveolo-
capilara
(CS) 7. FiO 2 rep re zi n tă :
a. Saturatia sângelui arterial cu O2 (CS) 15. Hi p oven ti l aţi a este în soţi tă d e:
b. Presiunea partială a oxigenului în sangele a. Hipocapnie
arterial b. Acidoză respiratorie
c. Cantitatea de O2 in sângele arterial c. Alcaloză respiratorie
d. Fractia oxigenului în aerul inspiral. d. Acidoză metabolică
e. Presiunea partială a oxigenului în sângele e. Cresterea volumului curent
venos

(CS) 8. S emn Ro-grafi c p atogmon i c p en tru (CS) 16. Val oarea p rag a p resi un i i parţi al e a O 2
S DRA: î n sân gel e arteri al ce d efin eşte i n su fi ci en ţa
a. Infiltrat pulmonar unilateral resp i ratori e acu tă:
b. Opacitati bazale a. 30 mmHg
c. Infiltrate bilaterale in „fagure de miere” b. 40 mmHg
d. Hipertransparenta c. 50 mmHg
e. Deplasarea structurilor mediastinale d. 60 mmHg
e. 80 mmHg

8

(CS) 17. Care sun t i nd i caţi i l e p en tru
trah eostomi e?
a. Edem sau fractura laringelui
b. Leziunile segmentului cervical
c. Traumatism facial sever
d. Obstrucţia cailor aeriene ce fac imposibila
intubatia
e. Toate cele enumerate
(CS) 18. Care d in u rmătoarel e afi rmati i este
fal să l a efectu a rea ven til ati ei mecan i ce cu
p resi u n e p ozi ti vă l a sfârsi tu l expi ru l u i (PEE P)
a. Recrutează alveole atelectatice
b. Scade fracţia de sunt intrapulmonar
c. Previne colapsul alveolar
d. Permite scăderea FiO2
e. Scade capacitatea reziduală functională
(CM) 19. În aci d oza metab ol i că ca o comp en sare
resp i ratori e :
a. PaCO2-ul scade
b. PaCO2-ul creste
c. Creste frecventa respiratiei
d. Scade frecventa respiratiei
e. Toate cele expuse mai sus
(CM) 20. Hi p ercap n i a este o con seci n ta a:
a. Hiperventilaţiei alveolare
b. Hipoventilatiei alveolare
c. Cresterii spatiului mort
d. Cresterii concentraţiei O2 in aerul inspirat
e. Cresterea concentratiei CO2 in aerul inspirat
(reinhalarea)
(CM) 21. Avan tajel e su p ortu l ui ven ti l ator s un t:
a. Mentinerea la valori normale a O2 si CO2 in
sangele arterial
b. Scade travaliul respirator
c. Reduce întoarcerea venoasă
d. Scade consumul de oxigen
e. Creşte returul venos
(CM) 22. Factori i ce cres c sup ravi eţu i rea d up ă
h ip oxi e sun t:
a. Vârsta fragedă
b. Vârsta avansată
c. Hipotermia
d. Hipertermia
e. Inflamaţia
(CM) 23. Cri teri i al e oxi gen ari i efi ci en te sun t:
a. Presiunea partială a oxigenului în sângele
arterial
b. Raportul PaO2/FiO2
c. Volumul curent
d. Minut-volumul
e. Frecvenţa respiratorie
(CM) 24. Ob i ecti vel e i n tub ati ei trah eal e sun t:
a. Efectuarea ventilatii mecanice
b. Protectia căilor aeriene
c. Realizarea unei oxigenări extracorporale
adecvate
d. Facilitarea oxigenoterapiei
Release by MedTorrents.com
e. Dezobstructia căilor aeriene
(CM) 25. Care d in afi rmati i su n t corect e p en tru
h ip oxemi e:
a. Presiunea partiala a O2 in sangele arterial
este de 95 mmHg
b. Presiunea partiala a O2 in sangele venos este
scazuta
c. Presiunea partiala a O2 in sangele arterial
este >90 mmHg
d. Corespunde unei SaO2 de 88-90%
e. Presiunea partiala a O2 in sangele arterial
este < de 60 mmHg
(CM) 26. Cri teri i l e h ip oxemi ei su n t:
a. Cantitatea redusa de O2 in sangele arterial
b. Concentratia scazuta a O2 in aerul inspirat
c. Presiunea partiala a O scăzută în sângele
arterial
d. Sporirea presiunii partiale a CO2 in sangele
arterial
e. Reducerea SaO2
(CM) 27. Cau zel e hi p oxemi ei sun t:
a. Concentratia redusa a O2 in aerul inspirat
b. Schimbarea raportului ventilatie-perfuzie
c. Suntul dreapta stânga
d. Tulburări de difuzie la nivel de membrana
alveolo-capilara
e. Scăderea eliberării de O2 la nivel tisular
(CM) 28. Presi u n ea d e ocl u zi e i n cap il aru l
p ul mon ar în S DRA :
a. Este criteriu de diagnostic diferenţial
b. Este crescută
c. Este normală sau scăzută
d. Este un parametru de ghidare terapeutică
e. Nu are nici o valoare
(CM) 29.E l i b erarea O 2 î n p eri feri e este
i n flu en tata d e:
a. Temperatura corpului
b. Nivelul proteic in ser
c. pH-ul seric
d. cantitatea 2,3 difosfogliceratului
e. consumul de O2 la nivelul tisular
(CM) 30. Hi p oxi a p eri feri că p rodu ce:
a. Inhibarea metabolismului aerob
b. Producerea excesiva a acidului lactic
c. Alcaloza metabolica
d. Acidoză metabolică
e. Activarea metabolismului anaerob
(CS) 31. S emn el e cl i n i ce d e d eb u t al e S DRA su n t:
a. Tahipnea
b. Tahicardia
c. Dispneia
d. Agitatie psihomotorie
e. Toate cele mai sus enumerate
(CM) 32. Sp asmu l b ron şi ol ar se mani festă p ri n :
a. Travaliu respirator crescut
b. Inspir prelungit
c. Inspir si expir prelungit.

9
 Release by MedTorrents.com
d. Inspir scurt şi expir prelungit (CM) 41. Cri teri i l e p en tru sevraju l d e ven ti l ator
e. Reducerea expirului şi inspirului sun t:
a. PaO2>70mmHg la FiO2<0,4
(CM) 33 . La compl i cati i l e ven til ati ei mecan i ce se b. PaCO2 >60 mmHg
atri b u i e: c. SaO2>95% la FiO2<0,4.
a. Barotrauma d. PaO2/FiO2 >200.
b. Pneumonia nozocomială asociata de e. Normalizarea tabloului radiologic
ventilator
c. Poliuria (CM) 42. Hi p oxi a este o con seci n ta a:
d. Volutrauma a. Anemiei marcate
e. Leziuni pulmonare induse de ventilator b. hiperventilarii
c. Debitului cardiac scăzut
(CM) 34 . Corti cote rap i a î n S DRA este in di cată: d. Socului
a. La debut. e. Intoxicatiei cu oxid de carbon
b. În faza proliferativă
c. Nici la o etapa evolutiva (CM) 43. Nu mi ti p rep aratel e u ti li zate în
d. Pe tot cursul evoluţiei d ezob stru cti a farmacol ogi că a căi l or aeri en e:
e. La prezenta anumitor indicaţii asociate a. Terbutalina
patologiei de baza b. Teofilina
c. Salbutamolul
(CM) 35.Hi p erven ti l aţi a este în soţi tă d e: d. Dexametazon
a. Hipocapnie e. Dopamina
b. Acidoză respiratorie
c. Alcaloză respiratorie (CM) 44. Tratamen tu l stari i d e rau astmati c
d. Acidoză metabolică p reved e:
e. Hipoxemie a. Oxigenoterapia
b. Administrarea albuterolului
(CM) 36. O xi gen oterap i a p e mască: c. Manevra triplă Safar
a. Permite fonaţia d. Administrarea adrenalinei
b. Poate determina epistaxis e. Bronhoscopia cu oxigenare
c. Permite administrarea de O2 100%
d. Este uşor acceptată
e. Nu impune sedarea pacientului (CM) 45. Hi p oxi a severă d e d u rata se sol d eaza
cu :
(CM) 37. Si nd romu l d e d etresă resp i ratori e este: a. Epuizarea sistemului adrenergic si instalarea
a. insuficienţă respiratorie hipoxemică vasoplegiei
b. Consecinta sporirii permiabilitatii membranei b. Acumularea metabolitilor acizi
alveolo-capilare c. Ischemie miocardică
c. injurie pulmonară acută d. Alcaloză metabolică
d. Un edem pulmonar cardiogen e. Aritmii cardiace
e. Un edem pulmonar non-cardiogen
(CM) 46. Hi p erven ti l aţi a este în soţi tă d e:
(CM) 38. Care sun t cri te ri i l e p en tru in sti tu i rea a. Hipocapnie
ven ti l ati ei mecan i ce? b. Acidoză respiratorie
a. Sporirea travaliului respirator (tahipnee, c. Alcaloză respiratorie
participarea muşchilor auxiliari în actul de d. Acidoză metabolică
respiraţie) e. Hipoxemie
b. Tahicardia
c. PaO2<60mmHg la FiO2≥0,5.
d. SaO2<90% la FiO2≥0,5. (CM) 47. E fectu l i n otrop n egati v i nd u s d e
e. PaO2/FiO2<200mmHg h ip ercap n i e:
a. Apare la pH >7,20
(CM) 39. La compl i cati i l e oxi gen oterap i ei se b. Apare la pH<7,20
atri b u i e: c. Este agravat de reacţia adrenergică
a. Hipoventilatia d. Determină scăderea debitului cardiac
b. Atelectazia e. Poate determina hipotensiune arterială
c. Hiperventilaţia
d. Producerea leziunilor pulmonare acute
e. Hipotensiunea arterială
TEMA : Monitoringul funcţiei cardio-vasculare.
(CM) 40. SDRA este o complicatie a: Insuficienţa cardiovasculară acută.
a. Şocului septic
b. Arsurilor (CS) 1. Spre deosebire de insuficienţa cardiacă cronică, în
c. Insuficienţei renale cronice insuficienţa cardiacă acută:
d. Transfuziei masive a. sunt mai evidente mecanismele de compensare
e. Sepsisului b. mecanismele de compensare lentă nu sunt incluse

10
 Release by MedTorrents.com
c. se produce hipertrofia ventriculară (CS) 9. În cazul rezistenţelor vasculare sistemice crescute şi
d. are loc activarea sistemului renină-angiotensină- prezenţei hipertensiunii arteriale, este indicată
aldosteron administrarea de:
nu exista: b a. vasodilatatoare
b. vasopresoare
(CS) 2. Cu c ât volumul sanguin telediastolic este mai mare c. diuretice
(adică, cu cât e mai mare presarcina), cu atât mai puternică d. beta-blocanţi
este forţa de contracţie (cu atât mai mare este volumul e. lichide
sistolic). Această relaţie este cunoscută drept:
a. „legea Frank-Starling” (CS) 10. În cazulul hipotensiunii arteriale cu rezistenţă
b. „legea Otto Frank” vasculară sistemică joasă, se administrează:
c. „legea Starling-Pappenheimer-Staverman” a. noradrenalina
d. „legea Laplace” b. adrenalină
e. „legea lui Hilton” c. dopamină
d. dobutamină
(CS) 3. Debitul cardiac este: e. nitroglicerină
a. cantitatea de sânge propulsată de inimă pe durata
unei sistole (CM) 11. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în
b. volumul de sânge propulsat de inimă pe durata următoarele situaţii:
unui minut a. şoc cardiogen
c. volumul de sânge, are circulă la un moment dat în b. şoc hipovolemic
corp c. şoc septic
d. volumul de sânge, raportat la suprafaţa corporală d. şoc neurogen
e. volumul de sânge, raportat la masa corporală e. şoc anafilactic

(CS) 4. Care valoare trigger a PVC, la un pacient (CM) 12. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în
hipotensiv, impune corecţie volemică? următoarele situaţii:
a. -2 mmHg a. şoc hipovolemic
b. <10 mmHg b. insuficienţă adrenală
c. <6 mmHg c. acidoză
d. 0 mmHg d. şoc anafilactic
e. >20 mmHg e. durere, anxietate

(CS) 5. După W. Shoemaker, valoarea optimă pentru PVC (CM) 13. Rezistenţa vasculară sistemică este diminuată în
pentru un ventricol cu complianţa normală este de: următoarele situaţii:
a. 14-16 mmHg a. şoc septic
b. 8-10 mmHg b. pancreatita acută
c. <6 mmHg c. ciroza hepatică
d. >20 mmHg d. traumatism vertebromedular înalt
e. >25 mmHg e. şoc hipovolemic

(CS) 6. După W. Shoemaker, valoarea maxim admisibilă a (CM) 14. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate fi
PVC pentru un ventricol cu complianţa normală este: prezentă în:
a. 14-16 mmHg a. anemia cronică
b. 8-10 mmHg b. fistule arterio-venoase
c. <5-6 mmHg c. infarct miocardic acut
d. >20 mmHg d. hipercapnie
e. >25 mmHg e. hipertiroidism

(CS) 7. Presiunea de inclavare a capilarului pulmonar (CM) 15. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute
(PICP) reflectă indirect: de ventricul stâng:
a. umplerea atriului stâng a. infarctul miocardic acut şi ischemia miocardică
b. umplerea atriului drept acută
c. umplerea ventricolului drept b. disecţia de aortă
d. umplerea ventricolului stîng c. embolia aeriană
e. umplerea circulaţiei mici d. insuficienţa valvei mitrale
e. stenoza valvei aortale
(CS) 8. Valoarea optimală a presiunii de inclavare a
capilarului pulmonar (PICP) pentru o inimă sănătoasă este (CM) 16. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute
de: de ventricol drept:
a. <12 mmHg a. stenoza valvei aortale
b. >20 mmHg b. trombembolia arterei pulmonare
c. 18-20 mmHg c. embolia aeriană
d. 6-10 mmHg d. embolia cu lichid amniotic
e. 12-16 mmHg

11
 Release by MedTorrents.com
e. ventilarea pulmonară artificială cu presiune pozitivă d. este determinată de returul venos, care este rezultatul
excesivă interacţiunii dintre volemie şi capacitanţa venoasă
e. este tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei
(CM) 17. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei
cardiace acute globale: (CM) 24. Presiunea venoasă centrală (PVC):
a. hipervolemia a. nu este echivalent al presarcinii
b. dereglările de ritm (tahicardia ventriculară, BAV gr. b. este echivalent al presarcinii
III) c. poate reflecta o hipovolemie la un pacient cu funcţia
c. miocarditele ventriculară păstrată
d. cardiomiopatia hipertrofică şi cea dilatativă d. reprezintă postsarcina
e. tamponadă cardiacă e. în normă ar trebui să fie mai mare de 25 mmHg

(CM) 18. Insuficienţa cardiacă acută prin disfuncţie
diastolică poate avea loc prin următoarele mecanisme:
a. compresie externă
b. miocard rigid
c. interferenţă ventriculară
d. cardiomoiopatie hipertrofică
e. funcţie de pompă compromisă
(CM) 19. Disfuncţia diastolică prin mecanism de compresie
externă se produce în cazul:
a. constricţiei sau efuziunii pericardice
b. pneumotoracelui compresiv
c. pleureziei masive
d. infarctului miocardic acut extins
e. ventilare pulmonara artificiala
(CM) 25. Postsarcina este:
a. tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei
b. lungimea fibrei miocardice înainte de contracţie
c. volumul telediastolic ventricular
d. rezistenţa la ejecţia sângelui din ventricol
e. rezistenţa la curgerea sângelui prin vasele magistrale
(CM) 26. Valoarea finală a postsarcinii este influenţată de:
a. presiunea pleurală
b. impedanţa şi rezistenţa
c. presarcina cu toate componentele ei
d. presiunea parţială a bioxidului de carbon din sîngele
arterial
e. în condiţii clinice, din toate componentele
postsarcinii, se poate aprecia doar valoarea rezistenţei
vasculare (sistemice sau pulmonare)

(CM) 20. Disfuncţie diastolică prin interferenţă (CM) 27. Referitor la relaţia dintre frecvenţa cardiacă şi
ventriculară are loc în: debitul cardiac:
a. infarct miocardic acut extins cu implicarea septului a. inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la o
interventricular frecvenţă de 140 bpm
b. hipertensiune pulmonară b. debitul cardiac scade treptat până la 180 bpm (în
c. insuficineţa valvei mitrale diastola scurtă ventricolul nu reuşeşte să se umple)
d. ventilare artificială cu presiune end-expiratorie c. frecvenţă cardiacă mai mare de 180 bpm poate
pozitivă excesivă provoca fibrilaţie ventriculară
d. în insuficienţa cardiacă debitul începe să scadă la o
e. insuficinţa valvei tricuspidiene frecvenţă de 120 bpm
e. inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la o
(CM) 21. Transportul de oxigen este determinat de frecvenţă de mai puţin de 45 bpm
componentele:
a. nivelul de hemoglobină (Hb, g/L) (CM) 28. Un pacient hipotensiv (PA=100/40 mmHg, PAM
b. presiunea parţială a bioxidului de carbon din sîngele de 80 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm,
arterial (PaCO2, mmHg) extremităţi calde şi timp rapid de recolorare a lojei
c. saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial unghiale reflectă:
(SaO2, %) a. debit cardiac crescut
d. presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial b. debit cardiac scăzut
(PaO2, mmHg) c. rezistenţă vasculară sistemică diminuată
e. debitul cardiac (DC, L/min) d. rezistenţă vasculară sistemică crescută
e. presiunea de puls înaltă (în acest caz, 60 mmHg)
(CM) 22. Debitul cardiac este produs în rezultatul indică la un volum sistolic crescut
interacţiunii a următoarelor componente:
a. presarcină (CM) 29. Un pacient hipotensiv (PA de 80/65 mmHg, PAM
b. postsarcină de 75 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm, timp de
c. ritm-frecvenţă cardiacă recolorare lent a lojei unghiale, reflectă:
d. contractilitate a. debit cardiac crescut
e. volum respirator curent b. debit cardiac scăzut
c. rezistenţe vasculare sistemice scăzute
(CM) 23 Presarcina: d. rezistenţe vasculare sistemice crescute
a. este definită drept lungimea fibrei miocardice înainte e. volum sistolic crescut
de contracţie; (CM) 30. Managementul pacientului supus intervenţiei pe
b. este definită drept volumul telediastolic ventricular cord presupune:
c. este definită dprept presiune de stres pariental la a. hiperbaroterapie
sfârşitul diastolei b. suportul respirator
c. suport nutritiv

12
 Release by MedTorrents.com
d. analgezia şi sedarea d. Pacienilor cu deficit de IgM
e. medicaţiile profilactice (antibioprofilaxia, terapia e. Pacienţilor care au suferit anterior şoc anafilactic
antiagregantă, terapia anticoagulantă)

(CM) 31. Bradicardia necesită tratament în cazurile când:
a. FCC ≤35 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
b. FCC ≤60 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
c. FCC≤50 bpm, în cazul când produce hipotensiune
arterială
d. FCC≤90 bpm, în cazul când produce hipotensiune
arterială
e. FCC ≤65 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
(CM) 32. În caz de bradicardie, se va reevalua:
a. nivelului de potasiu în plasmă
b. hipertiroidism
c. hipotiroidism
d. tratamentul cronic cu beta-adrenimimetice
e. tratamentul cronic cu beta-blocant, glicozide cardiace,
blocante a canalelor de calciu, alte antiaritmice
(CM) 33. În cazul când insuficienţa cardiacă acută este
asociată cu hipotensiune sau rezistenţă vasculară sistemică
joasă, se administrează un vasopresor. Valorile-ţintă pentru
presiuna arterială sistolică şi RVS (rezistenţa vasculară
sistemică) sunt:
a. presiunea arterială sistolică de 70 mmHg
b. presiuna arterială sistolică de 100 mmHh
c. RVS>2400 dyne·s·cm-5/m2
d. RVS >1600 dyne·s·cm-5/m2
e. Presiunea arterială sistolică mai mare de 140 mmHg
(CM) 34. Este indicată administrarea de vasodilatatoare în
următoarele cazuri:
a. rezistenţe sistemice crescute (>2400 dyne·s·cm-5/m2)
b. rezistenţa vasculară sistemică de 1600 dyne·s·cm-
5/m2
c. pacient critic cu hipertensiune arterială (PAS>140
mmHg sau PAM >100 mmHg)
d. presiune arterială sistolocă de 100 mmHg
e. presiune arterială medie de 55 mmHg
(CM) 35. În cazul unor rezistenţe sistemice crescute (>2400
dyne·s·cm-5/m2) sau prezenţei hipertensiunii arteriale
(PAS>140 mmHg sau PAM >100 mmHg), este indicată
administrarea de vasodilatatoare:
a) noradrenalină
b) nicardipina
c) adrenalină
d) nitroprusiatul de sodiu
e) efedrină
TEMA: Transfuzia şi terapia lichidiană. Nutriţia
pacientului critic.
(CM)2. Concentratul eritrocitar deleucocitat se va
administra:
a. Pacienţilor cu anticorpi antileucocitari
b. Pacienţilor cu lipsă congenitală de IgA
c. Penru prevenirea aloimunizării contra antigenelor
leucocitare
d. Pacienţilor cu reacţii hemolitice severe
posttransfuzionale
e. Pacienţilor cu leucocitoză
(CM)3. Plasma proaspăt congelată este indicată cu
scopul:
a. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de
creştere a timpului de protrombină mai mult de 1,5 ori
comparativ cu valorile normale
b. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de
creştere a timpului tromboplastinei parţial activate
mai mult de 2 ori comparativ cu valorile normale
c. Reversiei urgente a anticoagulantelor cumarinice
d. Corijării hipovolemiei
e. Corijării hipoalbuminemiei
(CM)4. Plasma proaspăt congelată este indicată cu
scopul:
a. nutriţiei parenterale
b. normalizării INR-ului în absenţa
hemoragiilor microvasculare
c. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz
de creştere a timpului tromboplastinei parţial
activate mai mult de 2 ori comparativ cu
valorile normale
d. Reversiei urgente a anticoagulantelor
cumarinice
e. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz
de creştere a timpului de protrombină mai
mult de 1,5 ori comparativ cu valorile
normale
(CM)5. Albumina se va administra pacienţilor cu:
a. arsuri
b. edeme rezistente la diuretice
c. hemoragii microvasculare
d. hemofilie A
e. hemofilie B
(CM)6. Crioprecipitatul conţine:
a. factorul VIII
b. factorul XII
c. fibrinogen
d. factorul XIII
e. factorul vonWillebrand

(CS)7. Crioprecipitatul nu conţine:

(CM)1. Concentratul eritrocitar spălat este indicat: a. fibronectină
b. fibrinogen
a. Pacienţilor cu reacţii hemolitice posttransfuzionale în c. factorul VIII
anamneză d. trombină
b. Pacienţilor cu lipsă congenitală de IgA e. factorul XIII
c. Pacienţilor cu reacţii alergice severe
posttransfuzionale în anamneză

13
 Release by MedTorrents.com
(CM)8. Următoarele afirmaţii referitor la dextrani sunt a. Aminosteril
corecte: b. Infezol
a. cresc volumul sângelui circulant c. Intralipid
b. se utilizează cu scop de nutriţie parenterală d. Lipofundin
c. se utilizează pentru corectarea hemoragiilor e. Aminoplasmal
microvasculare
d. posedă proprietăţi antigenice (CM) 17. Soluţiile de aminoacizi utilizate în alimentarea
e. utilizarea lor se limitează la 1,5 g dextran/kg/zi parenterală sunt următoarele cu excepţia:
a. Intralipid
(CM)9. Soluţiile de hidroxietilamidon: b. Aminosteril
a. cresc volumul sângelui circulant c. Aminoplasmal
b. scad volumul sângelui circulant d. Lipofundin
c. se utilizează în calitate de sursă energetică e. Infezol
d. sunt practic neantigenice
e. se administrează pentru a corecta deficitul factorilor (CS) 18. Necesarul zilnic de fluide pentru un pacient adult
de coagulare este de:
a. 10-20 ml/kcorp
(CM)10. Enumeraţi soluţiile electrolitice: b. 20-30 ml/kcorp
a. sol.Ringer c. 30-40 ml/kcorp
b. sol.Ringer-Lactat d. 40-50 ml/kcorp
c. ser fiziologic e. 50-60 ml/kcorp
d. sol. hidroxietilamidon
e. Sol. glucoză 10%
TEMA: ŞOCUL
(CM)11. Soluţiile enumerate sunt electrolitice cu (CM)1. Noţiunea de SIRS include următoarele:
excepţia: a. Tahicardie > 90 bătăi/min
a. ser fiziologic b. Tahipnee > 20/min
b. Aminoplasmal c. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
c. sol.Ringer d. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl
d. sol.Hartman e. Hiper-, hipotermie (peste 38o C sau sub 36oC)
e. Intralipid
(CS) 2. Noţiunea de SIRS include următoarele cu
(CM)12. Cu scop de alimentare parenterală se excepţia:
utilizează: a. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)
a. Infezol b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
b. Plasmă proaspăt congelată c. tahipnee >20/min
c. Aminosteril d. tahicardie >90 bătăi/min
d. Sol. glucoză 5% e. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl
e. Sol. glucoză 10%
(CM)3.Noţiunea de sepsis include următoarele:
(CS) 13. Cu scop de alimentare parenterală nu se a. tahipnee >20/min
utilizează: b. tahicardie >90 bătăi/min
a. Sol.glucoză 20% c. focar de infecţie
b. Intralipid d. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
c. Sol. Hidroxietilamidon e. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl
d. Infezol
e. Aminoplasmal (CM)4.Noţiunea de sepsis include următoarele cu
excepţia:
(CS) 14. Aportul glucidic zilnic trebuie să acopere: a. Tahicardie > 90 bătăi/min
a. 20-30% din necesarul caloric b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
b. 30-40% din necesarul caloric c. Tahipnee > 20/min
c. 10-20% din necesarul caloric d. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)
d. 50-60% din necesarul caloric e. Leucocite 10.000/mcl
e. 70-80 din necesarul caloric
(CS) 5. Noţiunea de sepsis sever include următoarele cu
(CS) 15. Aportul lipidic zilnic trebuie să acopere: excepţia:
a. 10-20% din necesarul caloric a. leucocite 8.000-10.000/mcl
b. 25-30% din necesarul caloric b. Tahipnee > 20/min
c. 35-40% din necesarul caloric c. Tahicardie > 90 bătăi/min
d. 45-50% din necesarul caloric d. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
e. 55-60% din necesarul caloric e. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)

(CS) 6.Drogul de elecţie iniţial utilizat pentru

(CM) 16. Enumeraţi emulsiile lipidice utilizate în tratamentul hipotensiunii arteriale în şocul septic este:
alimentarea parenterală: a. adrenalina

14
 Release by MedTorrents.com
b. noradrenalina a. noradrenalina
c. mezatona b. dopamina
d. dobutamina c. dobutamina
e. vasopresina d. nitroglicerina
e. Fentanyl
(CS) 7. Terapia inotropă de electie la pacienţii cu
disfuncţie miocardică şi şoc septic se va efectua cu: (CM)15. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie:
a. mezatona a. reduce rezistenţa la ejecţia ventriculară prin dezumflare
b. noradrenalina presistolica
c. dobutamina b. creşte presiunea arterială diastolică
d. izoprenalina c. scade presiunea arterială diastolică
e. adrenalina d. creşte rezistenţa la ejecţia ventriculară prin dezumflare
presistolica
(CM) 8. Medicaţia şocului septic include următoarele e. se umflă în sistolă
droguri:
a. ser fiziologic (CM)16. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie:
b. dobutamina a. este o metodă temporară de tratament a şocului
c. noradrenalina cardiogen
d. hidrocortizon b. este o metodă definitivă de tratament a şocului
e. nitroglicerină cardiogen
c. se plasează în aorta ascendentă
(CS) 9. În şocul septic la pacientul netarat concentratul d. se plasează în aorta descendentă
eritrocitar va fi administrat la un nivel al Hb de: e. se umflă în diastolă
a. 60 g/l (CM)17. Cauzele şocului hipovolemic sunt:
b. 80 g/l a. hemoragiile
c. 90 g/l b. ocluzia intestinală
d. 100 g/l c. arsuri
e. 110 g/l d. cetoacidoza diabetică
e. sepsis
(CS) 10. Bicarbonatul de sodiu va fi utilizat la pacienţii
cu şoc septic dacă pH este: (CM)18. Şocul cardiogen se caracterizează prin:
a. 7,4 a. tahicardie
b. 7,35 b. rezistenţa vasculară periferică diminuată
c. 7,3 c. bradicardie
d. 7,2 d. debit cardiac scăzut
e. 7,1 e. hipotensiune arerială

(CM)11. Resuscitarea pacienţilor cu şoc septic în cursul (CM) 19. La un pacient cu şoc cardiogen şi ritm sinusal
primelor 6 ore are drept scop atingerea: cu scopul creşterii inotropismului este contraindicată
a. PVC 8-12 mm Hg utilizarea:
b. SvO2 amestecat ≥70% a. Dobutaminei
c. Presiunii arteriale medii ≥ 65 mm Hg b. dopaminei
d. Debitul urinar ≥0,5 ml/kg/oră c. izoprenalinei
e. Pesiunii arteriale sistolice ≥120 mm Hg d. strofantinei
e. corgliconului
(CS) 12. Pentru corijarea TAS<70-80 mm Hg la
pacienţii cu şoc cardiogen medicamentul de elecţie va (CS) 20. Tromboembolia arteri pulmonare este o
fi: varantă a şocului:
a. adrenalina a. cardiac
b. mezatona b. hipovolemic
c. dopamina c. septic
d. dobutamina d. extracardiac obstructiv
e. noradrenalina e. distributiv

(CM)13. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de (CM) 21. Cauzele şocului extracardiac obstructiv:
IMA) vor fi utilizate următoarele medicamente: a. embolie pulmonară
a. Fentanyl b. pneumotorace
b. nitroglicerina c. infarct miocardic
c. noradrenalina d. tamponadă pericardică
d. dopamina e. pericardită constrictivă
e. dobutamina
(CS) 22. Şocul extracardiac obstructiv poate fi o
(CS)14. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de consecinţă a urmatoarelor stari clinice, cu excepţia:
IMA) vor fi utilizate următoarele medicamente cu a. pericardită constrictivă
excepţia: b. infarct miocardic

15
 Release by MedTorrents.com
c. embolie pulmonară
d. tamponadă pericardică (CS) 31. În şocul hipovolemic se atestă urmatoarele cu
e. pneumotorace exceptia:
a. scăderea PVC
(CS) 23. Drogul de elecţie pentru combaterea b. tahicardie
hipotensiunii arteriale în şocul anafilactic este: c. diminuarea debitului cardiac
a. noradrenalina d. tegumente calde
b. mezaton e. scăderea diurezei orare
c. adrenalina
d. dopamina (CS) 32. Tratamentul şocului hipovolemic se va începe
e. dobutamina cu administrarea de:
a. ser fiziologic, Ringher Lactat
(CM) 24. Şocul anafilactic se caracterizează prin: b. sol. adrenalină
a. vasodilataţie generalizată c. sol. noradrenalină
b. bronhospasm d. Dextran 40
c. creşterea permeabilităţii capilare e. mezaton
d. hipervolemie
e. creşterea debitului cardiac (CM) 33. Şocul neurogen se caracterizează prin:
a. vasodilataţie generalizată
(CM)25. Care din medicamentele enumerate vor fi b. vasoconstricţie generalizată
utilizate în tratamentul şocului anafilactic: c. hipovolemie relativă
a. nitroglicerina d. creşterea debitului cardiac
b. adrenalina e. scăderea debitului cardiac
c. ser fiziologic
d. difenhidramina (CM) 34. În şocul hipovolemic se produce:
e. hidrocortizon a. creşterea nivelului cortizolului seric
b. creşterea nivelului catecolaminelor endogene
(CM)26. Şocul neurogen poate fi cauzat de: c. scăderea frecvenţei contracţiilor cardiace
a. hemoragii importante d. creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace
b. infarctul de miocard e. creşterea reabsorbţiei apei la nivel de tub renal
c. traumatism cranian sever
d. hemoragie intracerebrală severă (CM) 35. În şocul hipovolemic se atestă:
e. secţiunea înaltă a măduvei spinării a. acidoză lactică
b. activarea sistemului renină-angiotentină
(CM) 27. Medicamentele utilizate în tratamentul c. activarea sistemului simpatic
şocului neurogen: d. activarea sistemului parasimpatic
a. adrenalina e. creşterea eliberării de aldosteron
b. ser fiziologic
c. nitroglicerina (CM) 36. În şocul hipovolemic (clasa IV) se atestă:
d. sol.Ringer-lactat a. bradicardie
e. noradrenalina b. hipotensiune arterială
c. tahicardie
(CS) 28. Care medicament nu va fi utilizat în d. oligurie
tratamentul şocului neurogen: e. confuzie mentală sau letargie
a. nitroglicerina
b. adrenalina (CS)37. Oliguria din cadrul şocului hipovolemic va fi
c. sol.Ringer-lactat tratată prin administrare de:
d. noradrenalina a. furosemid
e. ser fiziologic b. manitol
c. eufilină
(CS) 29. Ce test este mai util în diagnosticul d. ser fiziologic
tromboemboliei arterei pulmonare: e. sol. hidroxietilamidon
a. electrocardiografia
b. radiografia cutiei toracice (CS) 38. Tahicardia din cadrul şocului hipovolemic va
c. tomografi compiuterizată spiralată a cutiei toracice cu fi combătută prin administrare de:
contrast a. metoprolol
d. gazele arteriale b. amiodaronă
e. ecocardiografia c. verapamil
d. strofantină
(CM) 30. Şocul hipovolemic se caracterizează prin: e. ser fiziologic
a. vasoplegie generalizată
b. diminuarea volumului sistolic (CM) 39. Enumeraţi drogurile utilizate pentru
c. creşterea volumului sistolic compensator tratamentul tromboemboliei arterei pulmonare
d. creşterea permeabilităţii vasculare a. Heparină nefracţionată
e. diminuarea VSC b. Fraxiparină

16
 Release by MedTorrents.com
c. Fragmin
d. varfarină 7. (CS) Care din cele de mai jos nu a dovedit eficienţă
e. droperidol în tratamentul edemului cerebral citotoxic:
a. Manitolul
(CM) 40.Medicamentele trombolitice sunt: b. Hiperventilarea
a. rtPA c. Hipotermia
b. Heparina d. Glucocorticosteroizii
c. streptokinaza e. Drenarea lichidului cerebrospinal
d. urokinaza
e. fraxiparina 8. (CM) Hernierea creierului poate produce:
a. anizocorie
b. dilatarea bilaterală a pupilelor
TEMA: Tulburările acute ale stării de conştienţă. Moartea c. restabilirea statusului neurologic
cerebrală. d. dereglări hemodinamice
e. dereglări de ritm
1. (CS) Centrii respiratori sunt localizaţi în:
a. Bulb şi punte 9. (CM) Care din situaţiile enumerate mai jos induc
b. Doar în bulb sporirea PIC:
c. Hipotalamaus a. Hiperventilarea
d. Cerebel b. Hipercapnia
e. Cerebrum c. Hipotensiunea sistemică
d. Hipoxia
2. (CS) Volumul total al lichidului cerebrospinal la e. Hiperoxia
adult este de aproximativ:
a. 25 ml 10. (CM) Care sunt elementele triadei Cushing:
b. 75 ml a. Hipertensiune arterială sistemică
c. 130 ml b. Bradicardie
d. 200 ml c. Tahicardie
e. 250 ml d. Bradipnee
e. PIC elevată
3. (CM) Monitorizarea electroencefalografică (EEG):
a. Poate fi folosită în timpul angioplastiei 11. (CM) Care sunt componentele terapiei „trei H” în
carotidiene cadrul bolnavilor diagnosticaţi cu HSA:
b. Semnalează oprirea circulatorie la câteva secunde a. Hemodiluţie
de la incident b. Hipovolemie
c. Este unica metodă de diagnostic a morţii c. Hipertensiune sistemică
cerebrale d. Hipervolemie
d. Relevă caracteristici ale veghei şi somnului e. Hiperoxie
e. Arată modificări de traseu la utilizarea
anestezicelor inhalatorii 12. (CM) Care din următoarele criterii sunt incluse în
scala Glasgow pentru come:
4. (CM) În creierul uman adult, oxigenul: a. Reflexul oculo-motor
a. Se consumă cu o viteză de 40-50 ml/min b. Răspunsul verbal
b. Reprezintă 20% din consumul bazal de oxigen c. Deschiderea ochilor
c. Nivelul sub 60 mmHg în sângele arterial produce d. Răspunsul vestibular
vasoconstricţie e. Răspunsul motor
d. Nu are rezerve
e. Lipsa lui pentru 10-15 secunde produce 13. (CS) Care din componentele de mai jos nu este
inconştienţă component de bază al legii Monroe-Kellie:
a. Encefalul
5. (CS) Care din următoarele droguri este indicat în b. LCR
tratamentul convulsiilor după administrarea unui c. Lichidul extracelular
anestezic local: d. Formaţiunile de volum intracraniene
a. Droperidol e. Componentul vascular
b. Diazepam
c. Fentanyl 14. (CS) Ce reprezintă presiunea de perfuzie cerebrală
d. Ketamină (PPC):
e. Propofol a. Diferenţa dintre tensiunea arterială sitemică şi
PIC
6. (CM) Edemul cerebral poate urma: b. Diferenţa dintre tensiunea arterială sistolică şi
a. Resuscitarea cardio-respiratorie diastolică
b. Contuziile cerebrale c. Diferenţa dintre tensiunea arterială medie şi PIC
c. ACV ischemice tranzitorii d. Diferenţa dintre tensiunea arterială sistolică şi
d. ACV hemoragice PIC
e. Hipoalbuminemiile

17
 Release by MedTorrents.com
e. Diferenţa dintre tensiunea arterială diastolică şi 25. (CM) Care din factorii enumeraţi produc sporirea
PIC FSC şi a PIC:
a. Heperventilarea
15. (CM) Care din cele enumerate mai jos pot fi utile b. Hipoxemia
în diagnosticarea morţii cerebrale: c. Crizele convulsive
a. starea de comă depăşită (SGC-3 baluri) d. Hipercapnia
b. pupile miotice e. Hipotermia
c. pupile midriatice
d. testul apneic 26. (CM) Care din factorii enumeraţi induc
e. testul atropinic descreşterea FSC şi a PIC:
a. Sedarea şi analgizarea
16. (CM) Formele de herniere a ţesutului cerebral: b. Hipertermia
a. Transtentorială c. PEEP
b. Fisura orbitală inferioară d. Alcaloza respiratorie
c. Sub falx e. Acidoza
d. În foramen magnum
e. În breşa osoasă 27. (CM) Edemul citotoxic este rezultatul:
a. Hipoperfuziei cerebrale
17. (CS) Care din metodele de mai jos este inutilă b. Depleţiei energetice la nivel de neurocit
pentru monitorizareaa PIC: c. Excesului de ATP şi creatininfosfat
a. Intraventricular d. Impotenţei pompei Na+ /K+
b. Epidural e. Influxului intracelular a apei
c. Intracerebral
d. Subarahnoidian 28. (CM) Hernierea în foramenul magnum produce:
e. Subperiostal a. Instabilitate hemodinamică
b. Hiperetensiune
18. (CS) Care din cele enumerate repreyinta cea mai c. Dereglarea patentului respirator
uşoară formă de alterare a statutului neurologic: d. Deprimare neurologică
a. Stupor e. Semne de disfuncţie a trunchiului cerebral
b. Comă
c. Obnubilare 29. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt false:
d. Somnolenţă a. Ventriculostomia este metoda standardului de aur
e. Stare de veghe de monitorizare a PIC
b. Ventriculostomia este indicată în prezenţa
19. (CS) Care din condiţiile de mai jos pot fi ventriculilor laterali comprimaţi
responsabile de dezvoltarea stării de comă: c. Ventriculostomia este unica metodă de
a. Diselectrolitemie monitorizare a PIC
b. Hipoglicemie d. Ventriculostomia oferă posibilitatea decompresiei
c. Hiperglicemie LCR
d. Hipoxie e. Ventriculostomia este o metodă sigură de
e. Toate cele enumerate monitorizare a PIC şi lipsită de efecte adverse.

20. (CM) Hipercapnia se manifestă prin: 30. (CS) Examinarea pacientului cu statut neurologic
a. Vasodilataţie la nivel cerebral alterat include în sine:
b. Sporirea componentului vascular la nivel cerebral a. Evaluarea patentului respirator
c. Reducerea presiunii intracraniene b. Aprecierea dimensiunilor pupilare şi testarea
d. Reducerea producţiei de LCR fotoreacţiei
e. Sporirea presiunii intracraniene c. Poziţia globilor oculari şi volumul mişcărilor
d. Testarea reflexelor motorii
23. (CS) Carui din componenţii doctrinei lui Monro- e. Toate examinările de mai sus sunt obligatorii
Kellie îi revine cea mai mare cotă:
a. LCR 31. (CS) Primul nucleu al căii parasimpatice
b. Componentul vascular responsabile de inervaţia m. ciliar este localizat la nivel de:
c. Lichidul extracelular a. Diencefal
d. Encefalul b. Bulb rahidian
e. Lichidul intracelular c. Mezencefal
d. ganglion stelat
24. (CS) Care parametri influenţează fluxul sanguin e. Cerebel
cerebral:
a. PaO2 32. (CS) Primul nucleu al căii simpatice responsabile
b. Temperatura corporală de inervaţia m. ciliar este localizat la nivel de:
c. PaCO2 a. cortex
d. Tensiunea arterială sistemică b. ganglion stelat
e. Toţi cei enumeraţi mai sus c. diencefal
d. hipotalamus

18
 Release by MedTorrents.com
e. puntea lui Varoli b. Administrarea glucocorticosteroizilor pacienţilor
cu edem cerebral sporeşte incidenţa hemoragiilor
33. (CM) Pupile midriatice fixe sunt caracteristice: digestive superioare
a. intoxicaţiei cu substanţe organofosforice c. Diureticele de ansă potenţează efectul diuretic al
b. stărilor de anoxie preparatelor osmotice
c. comei depăşite d. Hipoglicemia este frecvent asociată administrării
d. utilizarii midriaticelor glucocortcosteroizilor
e. perfuziei preparatelor adrenomimetice e. Preparatele glucocotricosteroide au demonstrat
eficienţă în tratamentul edemului cerebral
34. (CM) Metode paraclinice de diagnostic a vazogen
pacienţilor comatoşi:
a. aprecierea nivelului seric al T3, T4 41. (CM) Toate afirmatiile de mai jos sunt veridice cu
b. examenul computertomografică excepţia:
c. rezonanţa magnetică nucleară a. Hipotermia reduce PIC
d. EEG b. Hipotermia scade presiunea de perfuzie cerebrală
e. Puncţia lombară c. Coagulopatia indusă de hipotermie este una din
complicaţiile acestei măsuri terapeutice
35. (CS) Care din metodele paraclinice de examinare a d. Hipotermia sporeşte necesitatea metabolică la
bolnavului comatos este de primă linie: nivelul ţesutului cerebral
a. Rezonanţa magnetică nucleară e. Hipotermia este frecvent asociată cu dereglări ale
b. Puncţia lombară ritmului cardiac
c. Computertomografia
d. Potenţiale evocate 42. (CM) La formele cronice de alterarare a statutului
e. EEG neurologic se atribuie:
a. Starea vgetativă
36. (CM) Care din cele de mai jos pot fi atribuite b. Mutismul akinetic
managementului hipertensiunii intracraniene: c. Demenţa
a. Ventilarea pacientului d. Sindromul Locked-in
b. Controlul tensiunii arteriale sistemice e. Moartea cerebrală
c. Poziţia orizontală a corpului bolnavului
d. Administrarea anticonvulsivantelor 43. (CS)Care din examinările de mai jos nu se include
e. Utilizarea valorilor înalte ale PEEP-lui în lista celor utilizate pentru diagnosticul morţii cerebrale:
a. Testarea nervilor cerebrali
37. (CM) Care preparate din cele enumerate sunt b. Testul cu Adrenalină
atribuite terapiei osmotice: c. Reflexul oculovestibular
a. Dextran 70 d. Testul cu Atropină
b. Soluţie salină izotonică e. Testul apneic
c. Sol. NaCl 3%
d. Manitolul
e. Diureticele de ansă

38. (CM) Reducerea presiunii intracraniene la

administrarea Furosemidului se datorează:
a. Scăderii producţiei LCR
b. Ameliorării licvorodinmicii la nivelul
ventriculilor cerebrali
c. Creării unui gradient osmotic ca rezultat al
diurezei sporite
d. Reducerii nivelului seric al K+
e. Reducerii părţii lichide la nivelul ţesutului
cerebral

39. (CM) Glucocorticosteroizii pot produce

următoarele efecte adverse (cm):
a. Hipoglicemie
b. Imunosupresie
c. Hemoragii digestive superioare
d. Hipotensiune sistemică
e. Hiponatriemie

40. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt veridice:

a. Administrarea glucocorticosteroizilor pacienţilor
cu edem cerebral citotoxic sporeşte rata
succesului tratamentului

19