MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: ECONOMIE

Andreea-Florina RUGEA (FORA)

TEZĂ DE DOCTORAT
(Rezumat)

POLITICA CONCURENȚEI ÎN CONTEXTUL

LIBERALIZĂRII COMERȚULUI INTERNAȚIONAL

Conducător ştiinţific:
Prof. univ.dr. Mihai BERINDE

ORADEA
2015
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI
LISTĂ DE FIGURI
LISTĂ DE GRAFICE
LISTĂ DE TABELE

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE:

CONCURENȚA, LIBERALIZAREA COMERȚULUI
1.1. Controverse referitoare la definiția concurenței
1.2. Teorii și concepte privind concurența
1.3. Caracteristicile politicii concurențiale
1.4. Teorii și concepte privind liberalizarea comerțului
1.5. Caracteristicile politicii comerciale
1.6. Factori de favorizare a liberalizării comerțului internațional
Concluzii parțiale

CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLITICII CONCURENȚEI

ASUPRA LIBERALIZĂRII COMERȚULUI INTERNAȚIONAL
2.1. Aspecte relevante privind concurenţa
2.2. Factorii de influenţă ai evoluţiei politicii concurenţei
2.3. Consecinţele aplicării unei politici concurenţiale adecvate
2.4. Premisele liberalizării comerţului internaţional
2.5. Etapele liberalizării comerţului internaţional
2.6. Dificultăţi privind punerea în aplicare a regulilor referitoare la liberalizarea
comerţului internaţional
2.7. Consecințele liberalizării comerțului internațional
Concluzii parțiale
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

CAPITOLUL 3. POLITICA COMERCIALĂ COMUNĂ ȘI POLITICA

CONCURENȚEI LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL
3.1. Participarea UE la procesul de liberalizare a comerțului internațional
3.1.1. Cadrul legal al politicii comerciale comune
3.1.2. Obiective, domenii și instrumente ale politicii comerciale comune
3.1.3. Evaluarea politicii comerciale comune
3.2. Participarea României la procesul de liberalizare a comerțului internațional
3.2.1. Politica comercială a României înainte de aderarea la UE
3.2.1.1. România și GATT/OMC
3.2.1.2. România și Acordurile comerciale regionale
3.2.1.3. România și Acordurile bilaterale de liber schimb
3.2.2. Politica comercială a României în calitate de stat membru al UE
3.3. Politica concurenței la nivel european
3.3.1. Scurtă incursiune în apariția politicii din domeniul concurenței la nivel
european
3.3.2. Cadrul legal al politicii UE în domeniul concurenței, instituții și actori implicați
3.3.3. Obiective, domenii și instrumente ale politicii UE în domeniul concurenței
3.3.3.1. Practicile anticoncurențiale
3.3.3.2. Ajutoarele de stat
3.3.3.3. Concentrările economice
3.3.3.4. Liberalizarea pieței
3.3.4. Evaluarea politicii UE în domeniul concurenței
3.4. Politica concurenței în România
3.4.1. Cadrul legal al politicii concurenței din România
3.4.2. Consiliul Concurenței
3.4.3. Evaluarea politicii concurenței la nivelul României
Concluzii parțiale

CAPITOLUL 4. REGLEMENTAREA PRACTICILOR ANTICONCURENȚIALE

4.1. Cartelul
4.1.1. Concept, istoric și legislație
4.1.2. Procedurile care se aplică în cazul identificării unui cartel
4.1.3. Sancțiunile aplicabile în cazul unui cartel

3
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

4.1.4. Imunitatea la amenzi și reducerea amenzilor în cazurile de cartel

4.2. Abuzul de poziție dominantă
4.2.1. Concept și legislație
4.2.2. Procedurile care se aplică în cazul abuzului de poziție dominantă
Concluzii parțiale

CAPITOLUL 5. STUDII DE CAZ

5.1. Aprecieri privind modul de instrumentare al cazurilor de cartel
5.1.1. Cartelurile identificate la nivelul Uniunii Europene în perioada 2004 – 2013
5.1.2. Cartelurile identificate la nivelul României în perioada 2004 – 2013
Concluzii parțiale privind modul de instrumentare al cazurilor de cartel la nivel european
și național
5.2. Impactul cartelului asupra liberalizării comerțului internațional
5.2.1. Ipoteza de lucru
5.2.2. Prezentarea cartelului
5.2.3. Analiza prețului de import înainte și după Runda Uruguay
Concluzii parțiale privind impactul cartelului asupra liberalizării comerțului
internațional

CONCLUZII FINALE ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE
A. Cărţi de specialitate
B. Lucrări şi articole de specialitate
C. Documente, regulamente, acorduri şi rapoarte oficiale, legislaţie
D. Periodice, reviste, statistici

SITOGRAFIE

ANEXE
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

INTRODUCERE

În zilele noastre toată lumea vorbește despre globalizare, iar o premisă a realizării acesteia
este liberalizarea comerțului internațional. De-a lungul anilor globalizarea a cunoscut diferite
etape de dezvoltare, acest fenomen stârnind atât aprecieri, cât și critici. Procesul de globalizare
este considerat ca fiind unul ireversibil, iar pe lângă partea economică acesta mai cuprinde sfera
culturală și socială. Liberalizarea comerțului internațional reprezintă cheia atunci când vorbim
despre globalizare din punct de vedere economic, deoarece doar în momentul în care la nivel
mondial va exista o singură piață putem discuta de plenitudine în ceea ce privește globalizarea
economică.
Studierea relației dintre politica concurenței și evoluția liberalizării comerțului
internațional este oportună, deoarece această temă este slab reprezentată în literatura
românească de specialitate. Se cunoaște faptul că o economie de piață poate funcționa doar în
condițiile liberei concurențe. Ținând cont de tendințele actuale ale comerțul internațional un
rol decisiv îl joacă autoritățile de concurență. Analiza legislației din domeniul concurenței în
vigoare la nivelul Uniunii Europene și a acordurilor comerciale încheiate între statele lumii au
constituit motorul de pornire al cercetării.
Această temă oferă posibilitatea evidențierii importanței politicii concurenței și politicii
comerciale a unui stat, în condiţiile liberalizării comerţului internaţional. Importanța politicii
din domeniul concurenței constă în faptul că aceasta vizează aplicarea normelor, care
garantează faptul că, întreprinderile funcționează în condiții de concurență loială. Regulile de
concurență sunt subordonate principiilor dreptului concurenței: principiul liberei concurențe,
principiul eticii concurențiale, principiul eficacității și principiul proporționalității.
O politică concurențială adecvată generează o serie de efecte pozitive: stimulează spiritul
antreprenorial și eficiența, asigură o ofertă mai variată, contribuie la practicarea unor prețuri
reduse și la promovarea calității. Spre exemplu concurența de pe piața europeană ajută
întreprinderile europene să fie mai competitive și în afara Uniunii Europene, devenind capabile
să facă față concurenței de pe piața mondială.
Considerăm că este de un real folos a face cunoscute aceste reguli de concurenţă pentru a
susţine schimbările impuse de acordurile comerciale încheiate între statele lumii.
Politica comercială a unui stat joacă un rol foarte important, deoarece în funcție de modul
în care un stat alege să-și construiască politica comercială, acel stat se poate bucura sau nu de

5
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

succes în ceea ce privește dezvoltarea economică. Având în vedere ritmul alert în care
evoluează economia mondială se impune ca fiecare stat să-și alinieze politica comercială la
normele internaționale, însă este vital ca această politică să fie în permanență monitorizată, iar
atunci când este necesar să fie îmbunătățită.
În cadrul negocierilor desfășurate la nivel multilateral s-a promovat intens necesitatea
liberalizării comerțului internațional. Dintre factorii principali care au contribuit la liberalizarea
comerțului internațional, putem aminti: crearea organizațiilor și instituțiilor cu vocație
universală din domeniul comerțului internațional, proliferarea democrației la nivel global și
apariția acordurilor de integrare regională.
Acordurile de integrare regională s-au bucurat de proliferare în decursul anilor,
ajungându-se în prezent la 395 astfel de acorduri. Treptat s-a sesizat și necesitatea introducerii
unor norme de concurență la nivel regional, ca urmare a acestui fapt tot mai multe acorduri
comerciale regionale au introdus astfel de norme.
Studierea politicii concurenței și liberalizarea comerțului internațional a făcut obiectul
cercetării pentru mulți economiști, însă de cele mai multe ori politica concurenței și
liberalizarea comerțului internațional au fost tratate separat. Ținând cont de evoluția care a avut
loc în cadrul economiei mondiale și de ritmul rapid în care au loc schimbările la nivel global,
considerăm că este oportun și de actualitate studierea politicii concurenței în contextul
liberalizării comerțului internațional. În acest mod se va putea reflecta importanța aplicării unei
politici concurențiale adecvate, pe măsură ce se avansează prin procesul de liberalizare a
comerțului internațional.
Politica concurenței a fost un element esențial și în evoluția procesului de integrare
europeană. Tratatele au avut misiunea de a evita ca, practicile de monopol să blocheze
obiectivele fundamentale ale pieței comune.
Considerăm necesară studierea acestei teme, deoarece în literatura românească de
specialitate această temă este slab reprezentată.
Politica din domeniul concurenței este una dintre cele mai importante la nivel european.
Necesitatea unei politici comune în domeniul concurenței este vitală în contextul realizării
obiectivelor economice propuse în tratatele UE. Rolul unei asemenea politici nu este doar de a
proteja procesul competitiv, ci și de a promova și proteja integrarea piețelor statelor membre
UE. Acest lucru este posibil prin promovarea structurilor de piață competitive și prin instituirea
de politici împotriva practicilor anticoncurențiale.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

Norme privind concurența au fost introduse, la nivelul Uniunii Europene, odată cu

instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, prin Tratatul Comunității
Economice Europene, în anul 1957. Aceste norme au avut rolul de a preveni formarea
cartelurilor odată cu eliminarea barierelor tarifare și netarifare. Inițial normele privind politica
concurenței au servit la completarea politicilor comerciale care vizau liberalizarea și integrarea
piețelor.
În prezent de buna funcționare a politicii concurenței se ocupă Comisia Europeană. Această
politică este construită pe reguli stricte, deoarece vizează un număr mare de agenți economici.
În esență nu ar trebui să existe bariere în calea comerțului intern și concurenței din UE. Libera
circulație a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor sunt cuprinse în tratatul de la
Roma, iar UE nu tolerează nici o discriminare pe motiv de naționalitate.
Normele privind concurența se întemeiază pe ipoteza conform căreia, concentrația de
putere economică în monopoluri, oligopoluri, carteluri sau alte structuri de piață au efecte
negative asupra consumatorului și aceasta trebuie atent monitorizată și reglementată. Libertatea
economică individuală trebuie încurajată pe o piață prin intermediul normelor de concurență.
Putem spune, de asemenea, că politica concurenței și politica comercială joacă roluri
complementare, deoarece în absența uneia dintre cele două politici nu putem asista la creștere
și dezvoltare economică. Iar pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele unui comerț liber,
firmele trebuie să respecte legile concurenței.
Mesajul pe care dorim să-l transmitem în cadrul acestei lucrări este acela că rezultatele
eforturilor de liberalizare ale comerțului internațional vor putea fi fructificate pe deplin, numai
în condițiile în care se va acorda atenția cuvenită politicii din domeniul concurenței.
Obiectivul general al prezentei lucrări este acela, de a demonstra importanța instituirii
regulilor de concurență în contextul liberalizării comerțului internațional. Deoarece doar prin
respectarea acestor reguli eforturile de liberalizare a comerțului nu vor fi compromise, iar
efectele pozitive ale liberalizării comerțului vor putea fi resimțite pe deplin. Aceste reguli de
concurență vor fi subordonate principiilor dreptului concurenței: principiul liberei concurențe,
principiul eticii concurențiale, principiul eficacității și principiul proporționalității.
Obiectivele specifice, pe care ni le-am propus, în cadrul acestei lucrări sunt:
 clarificarea conceptelor de politică concurențială, politică comercială și
liberalizarea comerțului;
 studierea impactului pe care îl are politica concurenței asupra liberalizării
comerțului internațional;

7
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

 analiza politicii comerciale și concurențiale, la nivel european și național;

 analiza procedurilor care reglementează practicile anticoncurențiale;
 analiza comparativă a cazurilor de cartel identificate la nivel european și național;
 studierea impactului unui cartel asupra liberalizării comerțului internațional.
În cadrul primului obiectiv specific ne-am propus clarificarea conceptelor care au făcut
obiectul de studiu al prezentei lucrări. Acest lucru a fost posibil prin trecerea în revistă a
principalelor teorii economice, precum și prin reliefarea caracteristicilor politicii concurențiale
și politicii comerciale.
În ceea ce privește cel de-al doilea obiectiv, studierea impactului pe care îl are politica
concurenței asupra liberalizării comerțului internațional s-a urmărit evidențierea factorilor, care
au determinat evoluția din domeniul politicii concurenței, precum și care sunt consecințele
aplicării unei politici concurențiale adecvate, concomitent cu reliefarea premiselor, etapelor și
consecințele liberalizării comerțului internațional, precum și a dificultăților întâmpinate de
punerea în aplicare a regulilor referitoare la liberalizarea comerțului internațional.
În cadrul obiectivului de analiză a politicii comerciale și concurențiale, atât la nivel
european, cât și național ne-am propus evidențierea rolului Uniunii Europene în negocierile
comerciale internaționale, precum și participarea României la procesul de liberalizare a
comerţului internaţional; iar ulterior am analizat importanţa aderării României la UE asupra
politicii comerciale şi concurenţiale.
Obiectivul de analiză procedurală a practicilor anticoncurențiale vizează evidențierea
procedurilor care se aplică în cazul identificării unui cartel și a abuzului de poziție dominantă.
Un alt obiectiv specific propus este acela, de a analiza efortul pe care l-a depus Comisia
Europeană pe de-o parte și Consiliul Concurenței din România, pe de altă parte în ceea ce
privește aplicarea legislației din domeniul practicilor anticoncurențiale, mai exact cartelul. În
acest sens s-a avut în vedere realizarea unei analize pe 10 ani.
Ultimul obiectiv specific a fost acela de a analiza impactul pe care îl poate avea un cartel
asupra liberalizării comerțului internațional. Acest lucru a fost posibil prin realizarea unui
studiu de caz.
Metodologia de cercetare utilizată în cadrul prezentei lucrări a avut la bază următoarele
metode specifice: documentarea și analiza literaturii de specialitate, analiza legislației, analiza
datelor statistice și reprezentarea grafică a acestora, analiza comparativă, precum și studiul de
caz.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

Analiza literaturii de specialitate a fost posibilă prin consultarea cărților și lucrărilor

disponibile în cadrul Bibliotecii Universității din Oradea și a Universității din Udine, Italia. În
cadrul acestor biblioteci am avut acces și la principale baze de date științifice.
Analiza legislației a fost posibilă prin consultarea EUR-lex, baza de date electronică a UE,
care permite consultarea on-line a întregii legislații europene, precum și consultarea legislației
din domeniul comercial și concurențial din România, disponibilă pe site-ul Departamentului
de Comerț Exterior și Relații Internaționale, din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și
Turismului și pe site-ul Consiliului Concurenței din România.
În ceea ce privește analiza datelor statistice, acestea au fost culese de pe Eurostat, baza de
date statistice a UE; de pe site-ul WTO, secțiunea Statistics database; de pe site-ul DG
Concurență, precum și din Rapoarte anuale ale Consiliului Concurenței din România. Pe baza
datelor statistice culese, în funcție de specificul acestora s-au realizat o serie de analize
concomitent cu reprezentarea grafică și cu interpretarea rezultatelor obținute în urma analizelor
efectuate.
În partea finală a lucrării s-a utilizat analiza comparativă. În vederea realizării respectivei
analize s-a creat o bază de date. Baza de date a fost formată din totalitatea deciziilor emise în
perioada 2004 – 2013, pe de o parte de Comisia Europeană pentru încălcarea Art. 101 din
TFUE, iar pe de altă parte de Consiliul Concurenței din România pentru încălcarea Art. 5 din
Legea Concurenței nr. 21/1996, republicată în anul 2014. Selecția celor 86 de decizii și
examinarea individuală a fiecărei decizii în parte au constituit baza de pornire în analiza
comparativă întreprinsă. Inițial a fost analizat modul în care au fost instrumentate cazurile de
cartel pentru fiecare an în parte, atât la nivelul UE, cât și la nivelul României. Rezultatele
studiului s-au concretizat într-o serie de aprecieri ce au putut fi desprinse în urma analizei
comparative a modului în care au fost instrumentate cazurile de cartel depistate la nivel
european și național, pe parcursul celor 10 ani analizați.
Studiul de caz a fost de asemenea utilizat în partea finală a lucrării. Rolul studiului de caz
a fost acela de a demonstra efectul pe care îl poate genera un cartel, cea mai nocivă practică
anticoncurențială, asupra liberalizării comerțului internațional. În acest sens a fost analizat un
caz de cartel care a funcționat pe piața UE atât înainte, cât și după Runda Uruguay, runda de
negocieri care s-a remarcat prin cele mai bune rezultate înregistrate în cadru multilateral, în
ceea ce privește liberalizarea comerțului internațional.
Prin lucrarea, Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional ne-
am propus să tragem un semnal de alarmă. Pornind de la teoriile economice care tratează

9
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

separat concurența și liberalizarea comerțului internațional am reușit să demonstrăm practic

prin studiile întreprinse, că cele două concepte ar trebui tratate complementar dacă se dorește
fructificarea pe deplin a beneficiilor liberalizării comerțului internațional. Cu alte cuvinte din
punctul nostru de vedere, concomitent cu liberalizarea comerțului internațional trebuie întărită
legislația din domeniul concurenței. Legislația din domeniul concurenței trebuie permanent
monitorizată și îmbunătățită. La nivel regional se fac eforturi în acest sens, însă considerăm că
se impune pentru viitor și o abordare multilaterală a politicii din domeniul concurenței.

STRUCTURA TEZEI

Lucrarea, Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional, este

structurată pe cinci capitole. Fiecare capitol este completat de Concluzii parțiale. Lucrarea se
deschide prin prezenta Introducere, aceasta fiind precedată de Lista de Abrevieri, de Lista de
Figuri, de Lista de Grafice și de Lista de Tabele. Teza de doctorat se încheie cu o serie de
Concluzii Finale, urmate de Bibliografie, Sitografie și Anexe.

Primul capitol, Delimitări conceptuale: concurența, liberalizarea comerțului, se

deschide prin definirea conceptului de concurență și se insistă pe controversele stârnite de
definirea conceptului. După definirea conceptul de concurență s-a făcut o trecere în revistă a
celor mai importante teorii economice cu privire la concurență, din perioada clasică și
neoclasică. Ulterior am dorit să evidențiem caracteristicile politicii concurențiale, iar acest
lucru s-a realizat prin analiza rolului pe care îl are politica concurenței în cadrul unui stat. În
cadrul acestui capitol am analizat principalele teorii economice ale comerțului internațional:
teoria avantajului absolut, teoria costurilor comparative și a avantajului relativ, teoria valorilor
internaționale, modelul Hecksher-Ohlin, modelul gravitațional, economiile de scară și
localizarea internațională a producției. După analiza principalelor teorii economice ale
comerțului internațional am adus în prim plan caracteristicile politicii comerciale, de la
definirea acesteia, până la obiective și tipologie. Acest prim capitol se încheie prin identificarea
principalilor factori care au favorizat liberalizarea comerțului internațional.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

Impactul politicii concurenței asupra liberalizării comerțului internațional, cel de-al

doilea capitol al lucrării începe prin prezentarea funcțiilor concurenței, tipologia, implicațiile
pe care le are fiecare tip de concurență în parte, rolul autorităților de concurență și principalii
indicatori folosiți pentru depistarea practicilor anticoncurențiale. Ulterior au fost identificați
principalii factori de influență ai politicii concurenței și au fost evidențiate consecințele
aplicării unei politici concurențiale adecvate. În cadrul acestui capitol am analizat și premisele
care au stat la baza liberalizării comerțului internațional, evidențiind rolul Organizației
Mondiale a Comerțului în acest proces. Apoi au fost prezentate etapele liberalizării comerțului
internațional, prin rezultatele înregistrate în cadrul rundelor de negociere GATT/OMC, iar
ulterior a fost evidențiată contribuția acordurilor regionale de integrare la procesul de
liberalizare al comerțului mondial. Pe parcursul acestui proces au fost întâmpinate și o serie de
dificultăți privind punerea în aplicare a regulilor referitoare la liberalizarea comerţului
internaţional. Capitolul se încheie prin prezentarea consecințelor pe care le are liberalizarea
comerțului internațional, reliefate prin argumente pro și contra în ceea ce privește comerțul
liber.

Cel de-al treilea capitol, Politica comercială comună și politica concurenței la nivel
european și național este structurat în patru subcapitole. Prima parte, Participarea UE la
procesul de liberalizare a comerțului internațional se deschide cu prezentarea cadrului legal al
politicii comerciale comune, aducând în prim plan legislația primară și secundară care fac
posibilă implementarea politicii comerciale la nivel european. Ulterior s-au analizat
obiectivele, domeniile și instrumentele acestei politici, după care s-a făcut o scurtă evaluare a
politicii comerciale comune. Această evaluare a fost posibilă prin analiza acordurilor
comerciale preferențiale încheiate de UE și a datelor statistice. Tot în cadrul acestui capitol am
dorit să prezentăm modul în care România a participat la procesul de liberalizare a comerțului
internațional. Acest lucru a fost posibil prin analiza situației țării noastre înainte de aderarea la
UE, prin trecerea în revistă a principalelor acorduri comerciale încheiate în cadru multilateral,
regional și bilateral; și prin prezentarea politicii comerciale a României în calitate de stat
membru al UE. Aici sunt analizate și principalele evoluții în ceea ce privește comerțul
României. În cea de-a treia parte a capitolului este analizată politica concurenței la nivel
european. Inițial se face o scurtă incursiune în apariția politicii din domeniul concurenței la
nivel european, după care este prezentat cadrul legal al acestei politici, precum și instituțiile
implicate în implementarea acestei politici. Ulterior am prezentat obiectivele, domeniile și

11
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

instrumentele folosite de politica concurenței la nivel european, rezervând mai apoi un spațiu
evaluării politicii din domeniul concurenței la nivel european. Capitolul se încheie prin analiza
politicii concurenței din România. Acest lucru a fost posibil prin prezentarea cadrului legal al
politicii concurențiale din țara noastră și prin prezentarea autorității naționale de concurență,
adică a Consiliului Concurenței din România. În final se face o evaluare a modului în care s-a
reușit implementarea acestei politici în România. Această evaluare a fost posibilă prin analiza
datelor existente în rapoartele anuale de concurență.

Capitolul patru, Reglementarea practicilor anticoncurențiale prezintă pe de o parte,

cartelul, iar pe de altă parte, abuzul de poziție dominantă. Inițial s-a prezentat noțiunea de cartel,
după care s-a făcut o scurtă trecere în revistă a evoluției acestui tip de înțelegere, la nivel
european. Ulterior a fost detaliată baza legislativă, insistându-se pe procedurile care se aplică
în cazul depistării unui cartel. Tot în această parte s-a alocat un spațiu analizei modului în care
autoritățile de concurență acordă sancțiuni companiilor care încalcă Art. 101 din TFUE,
prezentând totodată și politica de clemență care se aplică pe teritoriul UE. În cea de-a doua
parte a capitolului se insistă pe prezentarea abuzului de poziție dominantă. Se pornește de la
analiza legislației europene, care reglementează abuzul de poziţie dominantă, ulterior fiind
detaliată etapă cu etapă, procedura care se aplică în cazul în care, la nivel european este
identificat un caz de abuz de poziţie dominantă.

Ultimul capitol, Studii de caz, reprezintă cercetarea întreprinsă cu scopul de a analiza

modul în care au fost instrumentate cazurile de cartel, la nivelul UE şi a României. În prima
parte a capitolului au fost analizate comparativ cazurile de cartel identificate, în perioada
2004 - 2013, atât la nivel european, cât şi naţional. Pe baza acestor analize s-au putut face o
serie de aprecieri. Rolul acestui studiu a fost acela de a evidenția principalele diferențe
identificate în cadrul analizei modului de instrumentare a cazurilor de cartel de la nivel
european și național.
În partea finală a capitolului s-a realizat un studiu cu privire la modul în care un cartel poate
influența negativ rezultatele liberalizării comerțului internațional. Scopul acestui studiu a fost
acela de a demonstra că beneficiile generate de liberalizarea comerțului internațional pot fi
anulate prin efectele nocive pe care le provoacă existența unui cartel.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

CONCLUZII FINALE ȘI RECOMANDĂRI

Conceptul de globalizare este foarte mult vehiculat atunci când vine vorba de stadiul de
dezvoltare la care a ajuns în prezent economia mondială. Globalizarea este privită de specialiști
ca un fenomen multidimensional, care cuprinde sfera economică, socială și culturală.
Considerăm că fenomenul de globalizare a reprezentat motorul care a impulsionat evoluția
relațiilor economice de la nivel mondial. Vom putea vorbi de globalizare economică în
adevăratul sens al cuvântului numai în momentul în care, la nivel global va exista o singură
piață, iar premisele care stau la baza realizării acestui obiectiv sunt strâns legate de liberalizarea
comerțului internațional.
În primul capitol al prezentei lucrări am observat că începând cu perioada clasică, conceptul
de comerț liber a constituit obiectul de studiu al celor mai importante teorii economice. Dintre
cei care și-au orientat cercetările înspre analiza efectelor produse de liberalizarea comerțului
internațional trebuie să-i amintim pe: David Ricardo, John Stuard Mill, Hecksher, Ohlin,
Leontief și Paul Krugman.
În cadrul fiecărui stat rolul politicii comerciale, ca parte integrantă a politicii economice
este esențial atunci când vine vorba de dezvoltare și creștere economică. Rezultatele în ceea ce
privește atingerea unui stadiu confortabil de dezvoltare economică țin foarte mult de modul în
care statele aleg să-și construiască politica comercială. În prezent, prin prisma ritmului alert în
care au loc schimbările la nivel global se impune ca politica comercială să fie aliniată la toate
normele internaționale. Nu este suficient doar acest lucru, ci este necesară monitorizarea atentă
și îmbunătățirea politicii comerciale ori de câte ori se impune.
În prezent, rezultatele rundelor de negocieri care s-au desfășurat în cadru multilateral au
condus la promovarea liberalizării comerțului internațional. Dintre factorii care au favorizat
liberalizarea comerțului internațional putem menționa: crearea organizațiilor și instituțiilor cu
vocație universală din domeniul comerțului internațional, proliferarea democrației la nivel
global și apariția acordurilor de integrare regională.
Promotorii liberalizării comerțului internațional aduc în prim plan beneficiile generate de
un comerț liber. Conform teoriilor economice liberalizarea comerțului duce la creșterea
economiei, deoarece odată cu liberalizarea schimburilor și cu deschiderea piețelor va crește
cererea pentru produsele firmelor naționale, iar acestea vor putea deservi o piață mult mai mare

13
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

și vor putea profita de economiile de scară. Acest lucru va duce totodată la intensificarea
concurenței dintre firmele străine, ceea ce poate contribui la ameliorarea eficacității producției
locale. Deci, liberalizarea comerțului poate avea prin diferite mijloace, un impact asupra ratei
de creștere a economiei.
Regionalismul și multilateralismul sunt conceptele, care de-a lungul anilor au stârnit o serie
de controverse. Dacă inițial regionalismul și multilateralismul au fost văzute ca fiind concepte
cu roluri opuse, astăzi cei mai mulți specialiști consideră că cele două sunt complementare.
Regionalismul este văzut ca fiind calea cea mai sigură spre liberalizarea comerțului la nivel
multilateral. Tocmai de aceea acordurile de integrare regională au cunoscut o proliferare
spectaculoasă de-a lungul anilor. În anul 2014 erau în vigoare nu mai puțin de 395 acorduri de
integrare regională, notificate la OMC. Dintre acestea aproximativ 60% sunt zone de liber
schimb.
Conform studiilor realizate pe parcursul lucrării s-a observat că în ceea ce privește comerțul
cu bunuri și servicii din cadrul principalelor acorduri de integrare regională (ASEAN, CAN,
CARICOM, COMESA, ECOWAS, EFTA, MERCOSUR, NAFTA și WAEMU), comparând
anul 2004, cu anul 2013, volumul importurilor și al exporturilor s-a dublat, iar în unele cazuri
chiar s-a triplat.
La nivelul UE conceptul de comerț liber a fost foarte bine înțeles. Prevederi referitoare la
politica comercială au fost introduse încă din anul 1957, prin Tratatul de la Roma. Preocuparea
permanentă a Comisiei Europene în vederea îmbunătățirii acestei politici este clară, mărturie
stau regulamentele și deciziile Comisiei prin care această politică este îmbunătățită.
Putem spune că politica comercială comună a fost implementată cu succes la nivelul UE.
Dovada cea mai clară în acest sens este poziția ocupată de UE în comerțul mondial. În anul
2013 comerțul cu bunuri și servicii al UE reprezenta 16,4% din comerțul mondial. Rolul de
actor principal pe piața globală nu i-ar fi revenit UE fără o politică comercială complexă și bine
pusă la punct.
În calitate de membru al OMC, UE militează pentru liberalizarea comerțului internațional,
iar faptul că UE este un promotor al liberului schimb se evidențiază prin numeroasele acorduri
comerciale preferențiale încheiate cu țările terțe. Mecanismele și instrumentele politicii
comerciale comune sunt astfel gândite încât să permită întreprinderilor europene să pătrundă
pe piețele cât mai multor state, concomitent cu liberalizarea pieței europene pentru statele în
curs de dezvoltare.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

România și-a manifestat dorința de a participa la procesul de liberalizare al comerțului

internațional. Dovada cea mai clară constă în activitatea comercială desfășurată la nivel
multilateral, regional și bilateral. În plan multilateral remarcăm faptul că România este țară
membră a GATT/OMC începând cu anul 1971. În această calitate România a participat la
rundele de negocieri desfășurate în cadru multilateral sub egida GATT/OMC, beneficiind în
cadrul acestora de statutul de țară în curs de dezvoltare. Înainte de aderarea la UE, România se
poate mândri în ceea ce privește activitatea sa în plan regional cu încheierea unor acorduri
comerciale preferențiale cu UE, CEFTA și țările AELS, iar activitatea comercială din plan
bilateral poate fi cuantificată astfel: Acordul de liber schimb cu Moldova, Acordul de comerț
liber cu Turcia, Acordul de comerț liber cu Guvernul Statului Israel și Acordurile de comerț
liber încheiate cu: Albania, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru.
Prin aderarea la UE, România a resimțit o serie de oportunități și beneficii. Cea mai
importantă schimbare s-a materializat astfel: competențele naționale în materie de comerț au
trecut la nivel comunitar, ceea ce nu înseamnă că statele membre nu au un rol în definirea și
elaborarea politicii comerciale comune, ele fiind permanent consultate. În acest context și
România are posibilitatea de a promova pe agenda Comisiei Europene aspecte de politică
comercială de interes pentru țara noastră. Pentru aceasta este nevoie de o prezență profesionistă,
care să fie capabilă să formuleze propunerile, astfel încât acestea să poată fi adoptate în cadrul
negocierilor.
Odată cu adoptarea politicii comerciale comune s-au abrogat toate acordurile comerciale
încheiate de România în plan bilateral cu țările terțe, iar după aceasta s-a aplicat regimul
comercial al UE în relațiile cu respectivele țări. Acest lucru a condus la o serie de facilități
pentru exportatorii români, mai ales prin prisma existenței acordurilor de integrare regională
încheiate de UE cu țări cu care până atunci România nu a avut încheiate astfel de acorduri.
În contextul liberalizării comerțului internațional, politica concurenței capătă un rol tot mai
important. În literatura economică conceptul de concurență a fost prezentat în perioada clasică
din perspectivă dinamică, în timp ce în perioada neo-clasică prezentarea a fost una statică.
Trebuie subliniată importanța politicii din domeniul concurenței, dar și rolul autorităților
de concurență care veghează asupra menținerii concurenței loiale, dar mai ales asupra
bunăstării consumatorilor. O politică din domeniul concurenței implementată în mod adecvat
generează o serie de efecte pozitive, dintre care putem aminti: stimularea spiritului
antreprenorial concomitent cu stimularea eficienței, consumatorii se pot bucura de o gamă mai

15
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

variată de produse, iar printre caracteristicile acestor produse ar trebui să se regăsească calitatea
și prețul redus.
La nivel european putem plasa originile politicii concurențiale în Tratatul de Instituire a
CECO, deoarece atunci au fost menționate pentru prima dată o serie de norme de concurență.
Treptat pe măsură ce construcția europeană s-a dezvoltat politica din domeniul concurenței a
devenit mai complexă și mai rafinată.
Mecanismul prin care funcționează politica din domeniul concurenței la nivel european se
pare că este unul adecvat. Cooperarea dintre Comisia Europeană și autoritățile naționale de
concurență este roditoare, deoarece piața UE se bucură de un mediu concurențial loial. În ceea
ce privește implementarea politicii concurențiale la nivel european putem observa transparența
cu care se aplică regulile de concurență. Această transparență împreună cu ghidurile de bune
practici promovate în cadrul UE doresc să informeze în primul rând agenții economici, Comisia
preferând să prevină mai degrabă, decât să sancționeze practicile anticoncurențiale.
Rolul politicii concurenței la nivelul Uniunii Europene este foarte important, deoarece
această politică sprijină piața internă. Practicile anticoncurenţiale sunt strict reglementate la
nivel european. Gardianul care veghează asupra respectării legislației din domeniul concurenței
la nivelul Uniunii Europene este Comisia Europeană, prin DG Concurenţă. Comisia Europeană
are relații strânse de colaborare cu autoritățile de concurență din statele membre ale Uniunii
Europene.
Legislația din domeniul concurenței este atent monitorizată, iar în momentul în care se
impun anumite modificări, în sensul îmbunătățirii, acestea sunt adoptate. Dorim să accentuam
încă o dată atitudinea de prevenție pe care o promovează autoritățile de concurență. Această
atitudine este evidențiată prin transparența procedurilor care se aplică în cazul identificării
practicilor anticoncurențiale și prin politica de clemență promovată la nivelul Uniunii
Europene.
Pe parcursul lucrării s-a putut observa preocuparea și activitatea autorităților de concurență,
atât la nivel european, cât și național în ceea ce privește cartelul, una dintre cele mai nocive
practici anticoncurențiale.
După cum s-a amintit în cel de-al patrulea capitol, înainte de construcţia europeană, cartelul
era o practică agreată în ţările din Europa. Mai mult, fenomenul de cartel a cunoscut un trend
ascendent. Spre exemplu, în Germania de la patru cazuri identificate în anul 1865 s-a ajuns la
existenţa a 1.800 de cazuri în anul 1929. Efectele nocive ale acestui tip de înţelegere au fost
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

aduse în prim plan abia odată cu adoptarea unor noi doctrine economice construite pe
promovarea democrației.
În prezent efortul depus de Comisia Europeană în ceea ce privește identificarea și
sancționarea practicilor anticoncurențiale, precum și monitorizarea concentrărilor economice
și a ajutoarelor de stat este unul considerabil. Între anii 2005 – 2013 la nivel european au fost
emise nu mai puțin de 106 decizii referitoare la cartel și abuz de poziție dominantă, iar în
perioada 2004 - 2013 au fost notificate la Comisia Europeană 3.073 cazuri de concentrări
economice și 3.900 cazuri de ajutoare de stat, dintre care doar 29 au fost declarate incompatibile
cu piața internă.
România odată cu aderarea la UE a adoptat legislația europeană din domeniul concurenței.
Remarcăm efortul depus de autoritățile de concurență în vederea armonizării acestei legislații
cu cea europeană. De implementarea politicii concurenței în România răspunde Consiliul
Concurenței.
Având în vedere analizele realizate pe parcursul acestei lucrări, activitatea Consiliului
Concurenței din perioada 2004 – 2013 poate fi sintetizată astfel: s-au emis 90 de decizii
referitoare la cartel și abuz de poziție dominantă, au fost notificate 753 cazuri de concentrare
economică și s-au emis 192 decizii de sancționare, prin care s-au aplicat amenzi în valoare
totală de 476.808.690 euro. Nu trebuie să omitem că pe teritoriul țării noastre în perioada
2007 – 2013 s-au autorizat 34 ajutoare de stat, de menționat că în această perioadă nu s-au
identificat situații de incompatibilitate cu piața internă.
Luând în considerare modul în care politica din domeniul concurenței a evoluat, precum și
rezultatele obținute de autoritățile de concurență, putem spune că politica concurențială de la
nivel european și național este o politică complexă, bine gândită și atent monitorizată.
Putem spune, de asemenea, că politica din domeniul concurenței și politica comercială
joacă roluri complementare, deoarece în absența uneia dintre cele două politici nu putem asista
la creștere și dezvoltare economică. Iar pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele unui
comerț liber, firmele trebuie să respecte legile concurenței.
În prezent fiecare stat își manageriază propria politică concurențială, însă datorită
schimbărilor care au avut loc pe plan mondial, necesitatea unei legi concurențiale la nivel
global este absolut necesară. Acest subiect face obiectul de negociere în cadrul Rundei Doha,
desfășurată sub egida Organizației Mondiale a Comerțului.
Datorită strânsei legături care există între concurență, acces pe piață și nediscriminare s-a
convenit că, cel mai indicat ar fi stabilirea unor norme comune privind concurența globală în

17
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

cadrul OMC. Această lege a concurenței globale ar trebui să se constituie pe o serie de principii,
precum: transparența, nondiscriminarea și abordarea practicilor anticoncurențiale, cu impact
semnificativ la nivel global, într-o manieră comună. O lege a concurenței la nivel global
presupune armonizarea legislației din domeniul concurenței a tuturor statelor membre OMC.
Nu trebuie uitat însă, că membrii Organizației Mondiale a Comerțului nu au același stadiu
de dezvoltare economică. Tocmai de aceea statele în curs de dezvoltare ar putea întâmpina
dificultăți, iar pentru a veni în sprijinul lor ar trebui să li se acorde asistență. Având în vedere
nivelul industriilor, din țările în curs de dezvoltare, acestea vor prefera o politică concurențială,
care să protejeze și totodată să permită firmelor naționale de dimensiuni mari să beneficieze de
eficiență și de economii de scară, astfel încât în momentul în care vor acționa pe plan
internațional, acestea vor fi pregătite. Acest lucru presupune în schimb o politică concurențială
mai permisivă. Interesele contradictorii ale țărilor dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare, ar
putea constitui o problemă în adoptarea unei legislații concurențiale globale. Pentru a veni în
sprijinul statelor în curs de dezvoltare, OMC ar permite acestora anumite excepții în cadrul
legislației antitrust, atâta timp cât acest lucru s-ar face transparent și pe o perioadă bine definită
de timp.
Din păcate în prezent introducerea la nivel mondial a anumitor norme ce vizează concurența,
sub egida OMC nu s-a concretizat.
La nivel regional am putut observa că s-au făcut eforturi în ceea ce privește politica din
domeniul concurenței. Dacă inițial, în cadrul acordurilor de integrare regională s-a crezut că
legislațiile naționale de concurență ale statelor membre sunt suficiente, practica a demonstrat
contrariul. S-a constatat că beneficiile obținute prin liberalizarea comerțului pot fi fructificate
pe deplin numai dacă pe piața respectivă este instaurată concurența loială, astfel tot mai multe
acorduri comerciale regionale au introdus norme privind politica concurenței la nivel regional.
Argumentul cel mai des vehiculat, atunci când vine vorba de instituirea unei politici
concurențiale regionale este acela că prin intermediul acestei politici există posibilitatea
sancționării comportamentelor anticoncurențiale ale companiilor, care pot afecta negativ
comerțul intra-regional. În cazul în care, acordurile de integrare regională sunt încheiate între
țări cu grade diferite de dezvoltare, politica concurențială regională vine mai ales în sprijinul
statelor mai puțin dezvoltate. Spunem acest lucru, deoarece politica din domeniul concurenței
va proteja întreprinderile din aceste state, prin identificarea și sancționarea comportamentelor
anticoncurențiale manifestate de companiile mult mai puternice, provenite din țările mai
dezvoltate.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

Pe parcursul prezentei lucrări am analizat modul în care au fost implementate normele de

concurență în cadrul anumitor acorduri comerciale regionale, mai exact: UE, ASEAN și
NAFTA.
Literatura de specialitate identifică patru tipuri de modele de politici concurențiale
regionale. În funcție de profunzimea acordului comercial regional se vorbește de politică
concurențială regională: centralizată, parțial centralizată, parțial descentralizată și
descentralizată. Conform analizei realizate am putut identifica modelul de politică
concurențială centralizată în cadrul UE, modelul de politică concurențială parțial
descentralizată în cadrul ASEAN și modelul de politică concurențială descentralizată în cadrul
NAFTA.
Având în vedere analiza întreprinsă în cadrul Capitolul 5. Studii de caz se pot desprinde o
serie de concluzii. În ceea ce privește primul studiu, analiza comparativă a modului de
instrumentare a cazurilor de cartel, cea mai mare provocare pe care am întâmpinat-o a fost
crearea bazei de date. În vederea constituirii bazei de date au fost analizate nu mai puțin de 86
de decizii emise de Comisia Europeană, respectiv Consiliul Concurenței din România, în
perioada 2004 – 2013, privind sancționarea cartelului. Rezultatele cercetării în cazul acestui
studiu au condus la următoarele:
 referitor la numărul cazurilor de cartel identificate vorbim despre 51 de cazuri la
nivelul UE și 35 la nivelul României;
 după numărul întreprinderilor implicate într-un cartel acesta a variat la nivelul UE
între 2 și 17 companii, iar la nivelul României între 2 și 42 de companii;
 după modalitatea de deschidere a investigațiilor la nivel european au predominat în
proporție de 76% cazurile de cartel în cadrul cărora investigația a fost declanșată în
urma solicitării de imunitate la amenzi, iar la nivelul țării noastre, în proporție de
89% au predominat cazurile în cadrul cărora investigația a fost deschisă din oficiu
de Consiliul Concurenței;
 după perioada de derulare a investigațiilor vorbim la nivelul UE de o medie de 4,8
ani, iar la nivelul României de o medie de 2,2 ani;
 după durata cartelului la nivel european au predominat în proporție de 59%
cartelurile de durată mare, iar la nivelul țării noastre au predominat în proporție de
49 % cele de durată mică;

19
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

 după domenii au predominat la nivelul UE în proporție de 68% cartelurile din

industrie și energie, iar la nivelul României au predominat în proporție de 51%
cartelurile din sectorul serviciilor;
 după sancțiunile acordate, la nivel european s-au impus amenzi în valoare de
16.449.113.919 euro, în timp ce la nivelul României acestea abia au totalizat
95.564.988 euro.
În urma studiului realizat s-a putut constata că la nivelul Uniunii Europene politica de
clemență este folosită din plin, în timp ce în România, în perioada analizată o singură companie
a beneficiat de imunitate la amenzi. Ar trebui să ne întrebăm de unde provine scepticismul
întreprinderilor din România, atunci când vine vorba de apelarea la politica de clemenţă. Privită
din exterior de nespecialişti, politica de clemenţă ar putea fi considerată injustă. O companie
care încalcă legea, făcând parte dintr-un cartel poate scăpa nesancţionată. Lucrurile, însă
trebuie privite prin prisma beneficiilor obţinute, atât de consumatori, cât şi de companiile
concurente, în cazul în care un cartel este distrus. Obiectivul autorităţilor de concurenţă de a
menţine un mediu concurenţial loial şi de a proteja interesele consumatorilor este mai presus
de aplicarea de sancţiuni.
Se pare că în cele din urmă aceste aspecte încep să fie conștientizate și la nivelul țării noastre.
Spunem acest lucru, deoarece de la începutul anului 2015 găsim pe site-ul Consiliului
Concurenței din România o secțiune intitulată Platforma Avertizorilor de Concurență. Acest
instrument a fost special creat pentru identificarea cât mai rapidă a cazurilor de cartel,
asigurându-se în același timp anonimatul celor care sesizează autoritatea de concurență.
În ceea ce privește perioada medie de derulare a investigațiilor în intervalul de ani analizat,
s-a constatat că la nivel european perioada medie de derulare a investigațiilor este dublă față
de cea din România. Explicația este cât se poate de logică. Pe teritoriul UE acționează
întreprinderi puternice, iar dacă luăm în calcul și dimensiunea pieței este limpede că autoritățile
de concurență trebuie să depună un efort mai mare în vederea dovedirii încălcării legislației din
domeniul concurenței. Acest lucru atrage după sine o perioadă mai mare de derulare a
investigațiilor. În cazul cartelurilor identificate pe piața românească, acestea au fost de regulă
de dimensiuni mici, astfel Consiliul Concurenței a reușit să demonstreze încălcarea
prevederilor legislative într-o perioadă mult mai scurtă. Se impune credem noi o abordare mai
profesională prin anchetele sectoriale de piață, astfel încât Consiliul Concurenței să cunoască
bine piața și să poată acționa cât mai rapid și în domenii de importanță în economie.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

În perioada analizată, pe piața europeană, în primul rând datorită dimensiunii acestei piețe,
iar în al doilea rând datorită numărului mare de agenți economici care activează pe piață au
acționat carteluri de durată mare, peste 5 ani.
Domeniile de activitate atât în cazul cartelurilor identificate în România, cât și în cele din
Uniunea Europeană sunt diverse, cele mai mari amenzi fiind aplicate în domeniul cimentului
în Romania, respectiv în domeniul serviciilor financiare în Uniunea Europeană. Trebuie să
remarcăm următorul aspect: cea mai mare amendă acordată într-un caz de cartel de către
Comisia Europeană, în perioada analizată, este de 18 ori mai mare decât totalul amenzilor
acordate de Consiliul Concurenței din România pentru cartelurile identificate pe parcursul celor
10 ani analizați. Proporția între amenzile acordate la nivel european și național este logică
ținând cont de faptul că amenzile se calculează în funcție de cifra de afaceri a companiilor
implicate în cartel, precum și de durata cartelului. Totuși nu putem trece cu vederea că nivelul
redus al amenzilor în România este și rezultatul instrumentării unor carteluri în domenii
colaterale, de mai mica importanță pentru economia românească.
Revenind la domeniile de activitate în care au acționat cartelurile se evidențiază
următoarele: pe piața UE majoritatea cartelurilor au fost realizate în industrie și energie, iar pe
piața românească au predominat cartelurile din sectorul serviciilor. Trebuie să apreciem
importanța sectorului industrie și energie în cadrul UE, iar ținând seama de acest aspect putem
concluziona că existența unor astfel de înțelegeri a produs mari dezechilibre din punct de vedere
concurențial. Este de dorit în acest context ca la nivelul autorităților române să se abordeze cu
mai mult curaj și profesionalism domenii majore (energie și unele sectoare industriale) în care
regulile de concurență, din diferite motive nu funcționează corespunzător.
Prin cel de-al doilea studiu realizat în cadrul Capitolului 5 am reușit să demonstrăm empiric
modul în care un cartel poate anula efectele benefice ale liberalizării comerțului internațional.
Analiza modului în care a acționat cartelul Tuburi industriale pe piața UE, precum și analiza
indicatorilor au condus fără echivoc la concluzia că acest caz de cartel a anulat efectele pozitive
care ar fi trebuit să se resimtă pe piața europeană după negocierile din cadrul Rundei Uruguay.
Ipoteza de lucru de la care s-a pornit în cadrul acestui studiu a fost următoarea: identificarea
unui cartel care a funcționat pe piața europeană înainte și după Runda Uruguay, în vederea
studierii efectelor negative provocate de această practică anticoncurențială. A fost aleasă Runda
de negocieri Uruguay, deoarece în cadrul acesteia s-au înregistrat la nivel multilateral cele mai
bune rezultate în ceea ce privește liberalizarea comerțului internațional. Cazul de cartel nu a
fost ales întâmplător, am căutat ca acesta să fi activat într-un domeniu care a obținut în cadrul

21
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

Rundei Uruguay reduceri semnificative de taxe vamale, astfel am hotărât analiza impactului pe
care l-a avut un cartel care a funcționat în domeniul produselor industriale. Conform deciziilor
luate în cadrul Rundei Uruguay țările dezvoltate ar fi trebuit să reducă taxele vamale la
produsele industriale cu 40%, iar reducerea să se facă progresiv, în tranșe egale, pe parcursul a
5 ani.
Cartelul selectat a fost Tuburi industriale, care a funcționat pe piața UE timp de aproape
13 ani, în perioada 1988 – 2001. Facem precizarea că întreprinderile care au făcut parte din
cartel dețineau în anul 2000 între 75% și 85% din piața europeană a tuburilor din cupru folosite
în industrie. Conform deciziei emise de Comisia Europeană reiese că impactul acestui cartel
asupra pieței europene a tuburilor din cupru folosite în industrie a fost unul foarte mare. Acest
cartel a fost încadrat de autorități în categoria faptelor de mare gravitate.
Comportamentul companiilor care au făcut parte din acest cartel s-a concretizat prin
fixarea prețului de vânzare și prin împărțirea piețelor pentru tuburile de cupru folosite în
industrie, ajungând în primă fază să fie afectați clienții industriali, iar mai apoi consumatorii
finali.
În vederea studierii impactului pe care l-a avut acest cartel asupra liberalizării comerțului
cu produse industriale, ulterior Rundei Uruguay, în primul rând a fost necesară identificarea
tuturor produselor care au făcut obiectul cartelului. Odată identificate aceste produse conform
Nomenclatorului Combinat s-a purces la extragerea din baza de date a Comisiei Europene
Eurostat, mai precis Traditional international trade database access (ComExt) a următorilor
indicatori: volumul total al importurilor și cantitatea importată pentru fiecare produs care a
făcut obiectul cartelului Tuburi industriale. Acești indicatori au fost necesari în vederea
calculării prețului mediu de import pentru produsele respective. Am identificat 3 tipuri de
produse care au făcut parte din categoria tuburilor de cupru folosite în industrie. Pentru fiecare
produs în parte s-a calculat prețul mediu de import, în perioada 1988 – 2002, iar ulterior s-a
calculat prețul mediu ponderat al celor 3 produse, astfel încât să avem o imagine de ansamblu
asupra evoluției prețului de import pentru toată categoria tuburilor din cupru folosite în
industrie.
Studiul a condus la următoarele rezultate:
 Prețurile de import pentru tuburile de cupru folosite în industrie au crescut foarte
mult, după anul 1995;
 Volumul importurilor a scăzut foarte mult pentru tuburile de cupru folosite în
industrie, după anul 1995.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

Teoretic începând cu anul 1995, conform rezultatelor obținute la negocierile din cadrul
Rundei Uruguay, prețul de import al tuburilor de cupru folosite în industrie ar fi trebuit să scadă
treptat, iar până în anul 1999 acestea trebuiau să fie mai mici cu 40%. Conform analizei noastre
s-a putut observa că situația a fost inversă, prețurile crescând comparativ cu anul 1994. Acest
efect îl putem pune pe seama cartelului care a funcționat pe piața europeană în perioada
respectivă. Evoluția prețului de import al tuburilor de cupru folosite în industrie poate fi
observată în Graficul nr. 1.

Graficul nr. 1. Evoluția prețului mediu de import al celor 3 produse în perioada

1988 – 2002
Sursa: realizat de autor pe baza Anexei 4

Referitor la faptul că volumul importurilor la tuburile de cupru folosite în industrie, de la

nivelul UE a scăzut foarte mult după Runda Uruguay se justifică tot prin influența negativă pe
care a avut-o cartelul în perioada respectivă. Companiile care au făcut parte din cartel au sesizat
că având în vedere trendul ascendent al volumului de import al tuburilor de cupru pe piața
europeană, manifestat până în anul 1994, acestea ar fi ajuns ca treptat să piardă propria piață
de desfacere. Astfel, începând cu anul 1995 acestea și-au coordonat comportamentul
împărțindu-și piața, reușind treptat să elimine concurența externă de pe piața europeană a
tuburilor de cupru.
Concluzia studiului este clară: cartelul Tuburi industriale, care a activat pe piața UE în
perioada 1988 - 2001 a avut o influență decisivă și totodată negativă în evoluția prețului
tuburilor din cupru folosite în industrie, care s-a manifestat atât prin menținerea unui nivel
ridicat, cu tendințe de creștere, cât și prin controlul importurilor și împărțirea pieței, reușind

23
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

astfel să anuleze efectele pozitive pe care le-ar fi produs acordurile de liberalizarea ale
comerțului din cadrul Rundei Uruguay.
Contribuțiile aduse prin prezenta lucrare pot fi sintetizate după cum urmează:
 Analiza literaturii de specialitate în vederea clarificării conceptelor de concurență
și liberalizare a comerțului, precum și expunerea cronologică a teoriilor economice
care au abordat concurența și liberalizarea comerțului;
 Identificarea principalelor caracteristici ale politicii concurențiale și comerciale,
precum și a factorilor care au favorizat liberalizarea comerțului internațional;
 Evaluarea la nivel conceptual al impactului pe care îl are politica concurenței asupra
liberalizării comerțului internațional;
 Analiza din punct de vedere legislativ a politicii comerciale comune și a politicii
concurenței de la nivel european și național, respectiv a modului în care UE și
România au participat la liberalizarea comerțului internațional;
 Evaluarea modului în care au fost aplicate politicile comerciale și concurențiale la
nivelul UE și al României, concomitent cu reprezentarea grafică și interpretarea
rezultatelor obținute în urma evaluarii;
 Clarificarea conceptelor de cartel și abuz de poziție dominantă și analiza
reglementării practicilor anticoncurențiale;
 Studierea modului în care se aplică procedurile atât în cazul identificării unui caz
de cartel, cât și în cazul unui abuz de poziție dominantă;
 Expunerea mecanismului de stabilire a amenzilor aplicate în cazul practicilor
anticoncurențiale la nivelul UE și analiza rolului politicii de clemență intens
promovată la nivel european;
 Realizarea unui studiu comparativ cu privire la modul în care au fost instrumentate
cazurile de cartel, în perioada 2004 – 2013, la nivelul UE și al României;
 Realizarea unui studiu prin care s-a demonstrat impactul pe care îl are un cartel
asupra liberalizării comerțului internațional.
În urma studiului întreprins în prezenta lucrare considerăm oportun expunerea următoarelor
propuneri și recomandări:
 Tratarea împreună a conceptelor de concurență și liberalizare a comerțului
internațional în literatura de specialitate, ar evidenția rolul complementar pe care îl
au acestea două, atunci când vine vorba de creștere și dezvoltare economică;
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

 În opinia noastră se impune existența unor norme de concurență cu caracter global.

În acest sens statele ar trebui să-și intensifice efortul în ceea ce privește crearea și
ulterior adoptarea unei politici concurențiale globale;
 În ceea ce privește politica concurenței de la nivel european și național, aceasta s-a
dovedit a fi una complexă și extrem de eficientă, însă având în vedere ritmul alert
în care evoluează economia mondială se impune o monitorizare și o îmbunătățire
permanentă;
 Consiliul Concurenței din România ar trebui să promoveze mult mai intens latura
de prevenție a politicii din domeniul concurenței, deoarece în urma studiilor
realizate a rezultat că politica de clemență este foarte puțin folosită pe teritoriul țării
noastre;
 Acordarea unei atenții sporite practicilor anticoncurențiale, dar în special cartelului,
deoarece așa cum a rezultat în urma studiului întreprins acesta poate anula efectele
benefice ale liberalizării comerțului internațional;
 Intensificarea anchetelor sectoriale realizate de către Consiliul Concurenței în așa
fel încât, acesta să monitorizeze mai atent și mai eficient piața și să poată interveni
mai ales în cazul în care, unele măsuri comerciale de liberalizare la nivel
internațional ar putea fi anulate ca urmare a unor practici restrictive de concurență;
 Intensificarea cooperării administrative între autoritatea de concurență din România
și Comisia Europeană, astfel încât Consiliul Concurenței să fie în măsură să
instrumenteze cazuri de cartel în sectoare mai relevante pentru concurență,
realizând în acest mod atât un volum mai înalt al amenzilor, care se constituie în
venituri importante la bugetul statului; cât și în combaterea unor carteluri mai
nocive în sectoarele sensibile la nivel național și european.
Prezenta lucrare lansează o serie de provocări în ceea ce privește cercetările ulterioare,
astfel ne propunem următoarele direcții viitoare de cercetare:
 Continuarea analizei diferențelor între cazurile de practici restrictive de concurență
instrumentate la nivelul UE și cel național, extinzând analiza și asupra cazurilor de
abuz de poziție dominantă;
 Studierea efectelor nocive ale cartelurilor, care anulează efectele pozitive așteptate
ale liberalizării comerțului internațional, prin extinderea nomenclatorului de
produse analizate;

25
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

 Identificarea unor noi argumente privind raportul de complementaritate între

politica concurenței și politica comercială prin introducerea în analiză a impactului
pe care îl au ajutoarele de stat asupra derulării normale a comerțului. Considerăm
că abordarea unei asemenea probleme din perspectiva măsurilor de apărare
comercială și a ajutoarelor de stat ar fi deosebit de relevantă.
În final dorim să accentuăm ideea conform căreia, în absența unei legi concurențiale
comune, beneficiile liberalizării comerțului internațional ar putea fi compromise. Practicile
anticoncurențiale, unele dintre ele și așa destul de greu de identificat pot afecta iremediabil
bunăstarea economică a statelor. Normele privind concurența se întemeiază pe ipoteza conform
căreia, concentrația de putere economică în monopoluri, oligopoluri, carteluri sau alte structuri
de piață au efecte negative asupra consumatorului și tocmai de aceea, aceasta trebuie atent
monitorizată și reglementată. Libertatea economică individuală trebuie susținută pe o piață prin
intermediul normelor de concurență.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
A. Cărţi de specialitate

1. Berinde, Mihai, Regionalism și multilateralism în comerțul internațional, Editura

Universității Oradea, Oradea, 2004.

2. Chauffour, Jean-Pierre; Maur, Jean-Christophe, Preferential Trade Agreement Policies

for Development a Handbook, The World Bank, Washington, 2011.

3. El-Agrra, Ali, The European Union: Economics and Policies, Eighth edition,
Cambridge University Press, 2007.

4. Giurgiu, Adriana, Comerţul intraeuropean. O nouă perspectivă asupra comerţului

exterior al României, Editura Economică, Bucureşti, 2008.

5. Harding, Christopher; Joshua, Julian, Regulating Cartels in Europe, Secind Edition,

Oxford University Press, Oxford, 2010.

6. Hilton, Keith, Antitrust Law and Economics, Edward Elgar Publishing, Inc.,
Northampton, 2010.
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

7. Jones, Alison; Sufrin, Brenda, EU Competition Law. Text, Cases and Materials,
Oxford University Press, Oxford, 2014.

8. Krugman, Paul; Obstfeld, Maurice; Melitz, Marc, International economics. Theory and
policy, Ninth edition, Editura Pearson, Boston, 2012.

9. Lester, Simon; Mercuryo, Bryan, Bilateral and Regional Trade Agreements.

Commentary and Analysis, Cambridge University Press, New York, 2009.

10. Lyons, Bruce, Cases in European Competition Policy, Editura Cambridge University
Press, New York, 2009.

11. McGowan, Lee, The Antitrust Revolution in Europe. Exploring the European
Commision’s Cartel Policy, Edward Elgar Publishing Limited, Chetenham, 2010.

12. Meșter, Liana, Economie mondială, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005.

13. Monti, Giorgio, EC Competition Law, Cambridge University Press, Cambridge, 2007.

14. Moșteanu, Tatiana, Concurența. Abordări teoretice și practice, Editura Economică,

București, 2000.

15. Motta, Massimo, Competition Policy: Theory and Practice, Cambridge Universiy
Press, Cambridge, 2005.

16. Nello, Susan Senior, Economics, Policies and History, Second edition, McGraw-Hill
Companies, 2009.

17. Porter, Michael, Competitive strategy. Techniques for analyzing industries and
competitors, Free Press, New-York, 1998.

18. Vives, Xavier, Competition policy in the UE. Fifty years on from the Treaty of Rome,
Oxford University Press, New York, 2009.

B. Lucrări şi articole de specialitate

1. Boyer, Marcel; Kotchoni, Rachidi, How much do cartels overcharge?, Working Papers,
Toulose School of Economics, N. 462, January 2014, lucrare disponibilă on-line:
http://www.tse-fr.eu/images/doc/wp/etrie/wp_tse_462_v2.pdfBouchard,

27
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

2. Bouchard, Caroline; Peterson, John, Cocepualising Multilateralism. Can we all just get
along?, 2010, lucrare disponibilă on-line la: http://www.sipri.org/research/security/old-
pages/euroatlantic/projects/mercury_principal/mercury_papers/epaper_1

3. Laina, Flavio; Laurinen, Elina, The EU Cartel Settlement Procedure: Current Status
and Challenges, Journal of European Competition Law & Practice, July, 2013, lucrare
disponibilă on-line: http://jeclap.oxfordjournals.org/content/4/4/302.full.pdf+html

4. Khemani, R. S.; Shapiro, D.M., Glossary of Industrial Organisation Economics and

Competition Law, Organisation for Economic Co-operation and Developement, 1993,
document disponibil on-line: http://www.oecd.org/regreform/sectors/2376087.pdf

5. ***, Regionalism and the Multilateral Trading System. The role of regional trade
agreements, document disponibil on-line la:
http://www.oecd.org/trade/benefitlib/8895922.pdf

C. Documente, regulamente, acorduri şi rapoarte oficiale, legislaţie

1. ***, Acordul privind aderarea României la CEFTA, document disponibil on-line:

http://www.dce.gov.ro/materiale%20site/Tarif_2006_B.pdf#page=118

2. ***, Acordul între statele Asociației Europene a Liberului Schimb și România,

document disponibil on-line:
http://www.dce.gov.ro/materiale%20site/Tarif_2006_B.pdf#page=103

3. ***, Acord de comerț liber între România și Republica Turcia, document disponibil
on-line: http://www.dce.gov.ro/materiale%20site/Tarif_2006_B.pdf#page=73

4. ***, Acordul de comerț liber între Guvernul României și Guvernul Statului Israel,
document disponibil on-line:
http://www.dce.gov.ro/materiale%20site/Tarif_2006_B.pdf#page=144

5. ***, Annual Reports on Competition Policy, 2005-2013, documente disponibil on-line:

http://ec.europa.eu/competition/publications/annual_report/index.html

6. ***, ASEAN Regional Guidelines on Competition Policy, 2010, document disponibil

on-line: http://www.aseansec.org/wp-
content/uploads/2013/07/ASEANRegionalGudelinesonCompetitionPolicy.pdf
Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

7. ***, Commission Decisions relating to a proceeding pursunat to Article 81 of the EC

Treaty and Article 53 of the EEA Agreement, 2004-2013, documente disponibile online:
http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm?clear=1&policy_area_id=1

8. ***, Consolidated versions of the Treaty on European Union and the Treaty on the
Functioning of the European Union, 2010, document disponibil on-line: http://eur-
lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:2010:083:SOM:EN:HTML

9. ***, Deciziile referitoare la încălcarea prevederilor art.5 alin.(1) lit.f) din Legea
concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a
art.81 alin.(1) din Tratatul CE, 2004-2013, documente disponibile on-line:
http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/documente-oficiale/concurenta/decizii.html

10. ***, Fines for breaking EU Competition Law, 2011, document disponibil on-line:
http://ec.europa.eu/competition/cartels/overview/factsheet_fines_en.pdf

11. ***, General Agreement on Trade in Services, 1994, document disponibil on-line
http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/26-gats.pdf

12. ***, Guidelines on the method of setting fines imposed pursuant to Article 23(2)(a) of
Regulation No 1/2003, 2006, document disponibil on-line: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2006:210:0002:0005:EN:PDF

13. ***, Handbook on Competition Policy and Law in ASEAN for Business 2013, ASEAN
Secretariat, Jakarta, 2013, p. 8, document disponibil on-line:
http://www.aseancompetition.org/files/documents/content/articles_publications/166-
handbook-competition-policy-and-law-business-2013_1383601432.pdf

14. ***, Legea concurenței nr. 21 din 10 aprilie 1996, Republicată, 2014, document
disponibil on-line:
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id8047/lege_nr_21_republicat
a_apr_2014.pdf

15. ***, Proceedings for the application of Articles 102 and 102 TFEU: Key actors and
checks and balances, document disponibil on-line:
http://ec.europa.eu/competition/antitrust/key_actors_en.pdf

16. ***, Rapoartele anuale ale Consiliului Concurenței, 2003-2013, document disponibil
on-line: http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/publicatii/rapoarte-anuale.html

29
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

17. ***, Regulamentul Comunității Europene numărul 139/2004, 2004, document

disponibil on-line: http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004R0802&qid=1404583623882&from=RO

18. ***, Trattato che istituisce la Comunità Economica Europea, document dispolibil on-
line: http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/IT/TXT/PDF/?uri=CELEX:11957E/TXT&from=EN

19. ***, Trattato institutivo della Comunità Europea del Carbone e dell’Acciaio, document
dispolibil on-line: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:11951K/TXT:NL:PDF

D. Periodice, reviste, statistici

1. Baza de date statistice a Organizației Mondiale a Comerțului, disponibilă on-line:

http://rtais.wto.org/UI/PublicAllRTAList.aspx

2. Baza de date a Uniunii Europene, disponibilă on-line:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

3. Baza de date statistice a Comisiei Europene, disponibilă on-line:

http://ec.europa.eu/competition/cartels/statistics/statistics.pdf

4. Bonciu, Florin, Politica comercială comună, Institutul European din România, Ghidul
politicilor Uniunii Europene, nr. 3, document disponibil on-line:
http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/politica_comerciala_brosura_nr.3_.pdf

5. Directorate General for Trade, EU Trade in the Word, document disponibil on-line:
http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_122532.pdf

6. ***, Anti-dumping, Anti-subsidy, Safeguard - Statistics covering Full Year 2014, 2014,
document disponibil on-line:
http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/december/tradoc_152994.pdf

***, DG Trade Statistical Pocket Guide, document disponibil on-line:

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/may/tradoc_151348.pdf
 Rezumat – Teză de doctorat – Politica concurenței în contextul liberalizării comerțului internațional
Andreea-Florina RUGEA (FORA)

SITOGRAFIE

1. ASEAN Competition Policy and Law: http://www.aseancompetition.org/aegc/about-

asean-experts-group-competition-aegc

2. Banca Națională a României: http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx

3. Biblioteca digitală – Academia de Studii Economice: http://www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1

4. Consiliul Concurenței: http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi.html

5. Encyclopaedia Britannica:
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/766752/economic-regionalism

6. European Commission – Competition: http://ec.europa.eu/competition/index_en.html

7. European Commission – Trade: http://ec.europa.eu/trade/

8. Globalization 101: http://www.globalization101.org/liberalization-the-deregulation-

of-international-trade-2

9. Juris International: http://www.jurisint.org/pub/06/en/doc/C23.pdf

10. Ministerul Economiei Comerțului și Turismului, Departamentul de Comerț Exterior și

Relații Internaționale: http://www.dce.gov.ro/

11. Rețeaua Națională de Ajutor de Stat: http://www.ajutordestat.ro

12. The Organisation for Economic Co-operation and Development: http://www.oecd.org/

13. World Trade Organization: http://www.wto.org/index.htm

31