Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Durata: Semestrul II
Pentru a putea ameliora sau preveni o serie de probleme ce pot aparea, este
necesara implicarea adolescentilor din familii monoparentale intr-un program de
consiliere si socializare, avand in vederea problemele lor de dezvoltare cu care se
confrunta, precum si a integrarii lor scolare si sociale optime. Ei trebuie sa fie ajutati
sa inteleaga realele motive pentru care parintii s-au despartit ( sau de ce a disparut
unul din parinti) fara a-si insusi vre-o vina, astfel sa poata accepta mai usor situatia
parintilor.
Scop:
Diagnosticarea elevilor ce traiesc in familii monoparentale in vederea
rezolvarii problemelor cu care se confrunta; consilierea lor cat si a celor care ii au sub
directa indrumare pentru a preveni aparitia comportamentelor deviante.
Obiectivele programului:
2
− Grupul tinta:
− elevii care traiesc in familii cu un singur parinte;
Beneficiari:
− comunitatea locala.
− spatiu adecvat;
− metode si tehnici;
− materialele consumabile;
− resurse umane:
grupul tinta,
colectivul programului din scoala (consilieri CJRAE,
diriginti/profesori, medici scolari).
Desfasurarea programului:
3
− clarificarea problemei grupului de catre fiecare membru al acestuia;
− stabilirea unei relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta,
acceptare;
− motivarea participantilor pentru a-si asuma un rol active in schimbare;
− crearea unui sentiment de comuniune care sa ajute la elucidarea trebuintelor,
optiunilor si dorintelor.
Sedinta 1:
Durata: 2 ore.
Obiective:
- Sa ne acceptam!
4
Metode si tehnici : - exercitii de cunoastere pentru spargerea ghetii, acceptare neconditionata,
conversatia, explicatia, colaborare si chestionarele de culegere de date la inceputul
programului.
- Tabelul „ Bine ati venit!“ – consta in regasirea de catre participanti a unor caracteristici
inscrise in tabel, rezultand in final o imagine de ansamblu a grupului, in care exista elemente
comune membrilor, acesta putand fi un punct de plecare pentru respectarea regulilor in sensul
acceptarii diferentelor, dar si a ceea ce au comun.
- Exercitiul de prezentare :
„ De aceeasi parte a drumului „ – este un joc de intercunoastere care are ca scop
cunoasterea caracteristicilor comune ale participantilor pe baza unor intrebari. Subiectul se
autovalorizeaza, se simte ascultat si implicit, valorizat de catre ceilalti.
„Bomboane” – toti participanti sunt rugati sa serveasca bomboane dintr-un bol, dupa ce s-
au servit toti, fiecare trebuie sa spuna apoi tot atatea lucruri pozitive despre el in functie de
numarul de bomboane luate.
„ Mesaj pentru parinti” – au fost rugati sa scrie o scrisoare adresata parintilor, scopul
urmarit fiind identificarea dorintelor si nevoilor adolescentilor.
! La sfarsitul primei sedinte s-a evaluat impactul pe care il are o astfel de activitate
asupra participantilor din perspectiva noutatii in invatare si a castigurilor dobandite in plan
personal. S-a constatat ca prima sedinta a fost o experienta noua si constructiva pentru toti
participantii, dand posibilitatea fiecaruia sa cunoasca si alte situatii personale asemanatoare
lor, ale altor tineri de aceeasi varsta. Sedinta s-a incheiat cu exprimarea de catre participanti
a unei dorinte legata de propria persoana, de propria-i familie si de reintregirea acesteia.
Sedinta 2:
Durata: 2 ore.
Obiective:
− identificarea aspectelelor fizice, intelectuale, spirituale, emotionale si sociale ale
sinelui;
− sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine, comportament si sentimente;
− cresterea sentimentul puterii interioare a tanarului;
− sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul intern pozitiv.
Metode si tehnici : - conversatia, explicatia, discutia, dezbaterea.
„Cercurile sinelui”.
Procedura: Participantilor li s-a explicat ca activitatea va fi centrata pe problema
identitatii, apoi li s-a cerut sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare
dintre categoriile foii de lucru. O data ce a completat cercurile, acesta sa impartaseasca
exemplele unui coleg. Identitatea unei persoane include mai multe aspecte diferite: fizice,
intelectuale, spirituale, emotionale si sociale.
S-a discutat conceptul „Imagine de sine” urmarind modul in care fiecare isi percepe
propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.
„Surpriza”
Participantii au fost dirijati explicandu-se regulile pentru realizarea jocului „Surpriza”,
materialele folosite fiind cutie cu o oglinda in interior.
Adolescentii au fost asezati in cerc, iar in mijlocul cercului s-a pus o cutie in care li s-a
spus ca se afla un lucru deosebit (o surpriza), fiecare a fost invitat sa vada acel lucru secret astfel
incat, fiecare si-a vazut propia reflexie in oglinda asezata in cutie, acesta nu trebuia sa spuna ce a
vazut decat dupa ce au vazut si toti ceilalti participanti. Cei care nu ajunsesera prin fata cutiei sa
vada continutul, incercau sa ghiceasca care e lucrul secret. Dupa ce toti au vazut “surpriza”
fiecare a fost rugat sa spuna si grupului ceea a vazut. S-a insistat pe trasaturile fizice,
accentuandu-se deosebirile dintre persoane, dar s-a discutat si despre emotiile pe care le-au trait
in momentu dezvaluirii secretului.
Consilierea individuala
- 3 sedinte de o ora
Primele sedinte de consilierea individuala a adolescentilor (dar si a tutorilor acestora care
au colaborat) s-au concentrat in mod special pe identificarea asteptarilor pe care le au acestia dar
si problemele lor emotionale, probleme specifice adolescentei, dificultatile de relationare si
comunicare atat in grupul de colegi cat si in mediul familial.
− autocontrol emotional ;
− dezvoltarea autonomiei personale a elevilor cu un singur parinte;
Sedinta 3:
Putem face fata emotiilor doar daca le exprimam intr-un mod constructiv, adica sa nu ne
faca rau nici noua, nici altor oameni. Si depasim dificultatile doar daca ne concentram nu asupra
problemelor, ci asupra solutiilor.
Participantilor li s-a dat foi indiviuale pe care au fost trecute cuvinte care desemneaza
emotii. Cuvintele trecute pe foi fiind: iubit, speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos,
jignit, jenat, gelos, speriat, rusinat, inspaimantat, fericit, vinovat, rau, confortabil, schimbator,
descurajat, frustrat, curajos, groaznic, sensibil, teribil, mahnit, neajutorat, diferit, bucuros, plin
de ura, deprimat. Si s-a imnanat cate un set complet pentru fiecare grup format din 4 persoane.
S-a discutat conceptul de emotie care ne ajuta (ne fac placere, dau energie, conduc la
lucruri pozitive) versus emotie care nu ne ajuta (relatii negative, sentimente negative fata de noi
insine, proasta dispozitie, comportamente nepotrivite).
In final, s-a trecut pe flipchart, sub cele 2 titluri (ajuta si impiedica), toate cuvintele
asupra carora a existat consens, celelalte fiind trecute intr-o a treia categorie.
− referitoare la continut: - care lista are mai multe cuvinte, care sunt diferentele
dintre emotiile care ne ajuta si care nu ne ajuta?
− de personalizare: ce fel de emotii ai de obicei, ce fel de emotii ti-ar placea sa
ai, ce poti face sa nu ai emotii care nu te ajuta?
S-a discutat despre emotii:
− emotii pozitive, care apar atunci cand exista congruenta motivationala, adica
evenimentele concrete sunt in concordanta cu scopurile persoanei;
− emotii negative, care apar atunci cand situatia concreta este in contradictie cu
scopurile persoanei, blocandu-le sau ingreunand atingerea acestora;
! La finalul sedintei s-a constatat ca tinerii au invatat sa faca deosebirea intre
diferitele tipuri de emotii si au constientizat ca adeseori pot evita si pot face fata acelor emotii
care nu ii ajuta. Au inteles ca nu ceilalti le contoleaza sentimentele si ca nu ei sunt cauza
nefericirii personale, ca prin utilizarea dialogului cu sine poate anticipa si detine controlul
emotional, ca emotiile negative atrag in general acelasi gen de emotii din partea celorlalti si in
acest caz este indicata o exprimare emotionala pozitiva.
Sedinta 4:
Durata: 2 ore
„Sterge irationalul”
(material - foi de lucru „Sterge irationalul”)
Participantilor li s-a aratat o radiera si li s-a spus ca ea poate sterge ceva ca apoi acel loc
sa fie inlocuit cu altceva mai apropiat de dorintele propii(ca ajuta sa scapi de ceva, sa poti inlocui
cu altceva). Participantii fiind grupati in perechi si citind de pe foaia de lucru ei trebuiau sa
stearga convingerea irationala si sa o inlocuiasca cu una rationala.
Discutiile au constat in :
− intrebari la continut: care crezi ca este diferenta intre convingerile rationale
si cele irationale, ce trebuie sa faci pentru a sterge si inlocui convingerile
irationale?
− intrebari de personalizare: ai incercat vreodata acest procedeu, cum ti s-a
parut, ai vrea sa incerci de acum, cum o sa faci?
! La sfarsitul sedintei s-a constatat ca exemplele prezentate i-a ajutat pe
participanti sa-si redirectioneze pozitiv modul de a gandi, ca participantii au invatat sa clasifice
reactiile la o situatie negativa in functie de cele trei categorii comportamentale prezentate, sa fie
constienti de valorile lor si sa isi dea seama ca nu intotdeauna ceea ce spun ceilalti e si
adevarat, sa gaseasca deosebiri si asemanarile intre cele trei tipuri de comportamente si sa
identifice consecintele pozitive si negative ale celor trei tipuri de comportamente. Au invatat sa
faca diferenta intre dorinte si nevoi, care sunt efectele unui mod irational de a gandii, sa
constientizeze consecintele unei gandiri absolutiste sau a unui comportament relativ la propriile
interese.
Sedinta 5:
Durata: 2 ore
Obiective:
− sa invete sa diferentieze strategiile de rezolvare de probleme sau de decizii de
abordare sau de evitare;
− sa exploreze efectele emotiilor asupra rezolvarii problemelor si luarii deciziilor;
− sa isi dezvolte abilitatea de a descompune situatiile problematice complexe in
subprobleme;
− sa isi dezvolte abilitatea de a stabili scopuri pe termen scurt si mediu;
„Brainstorming-ul”
Participantilor li s-a dat sa gaseasca solutiile optime la tema propusa „Cum sa comunici
cu parintii?”, avand ca obiectiv identificarea celor mai bune modalitati de a imbunatati relatia
parinte copil si alternative prin care sa-i determine si pe acestia sa se implice si mai mult (telefon,
internet, scrisori). Pe parcursul sedintei s-a avut in vedere: ca fiecare sa inteleaga ce are de facut;
sa nu devieze de la sarcina; sa nu apara conflicte; observarea atitudinii fiecaruia fata de ceilalti;
gradul de implicarea al fiecaruia; alegerea observatorului (cel care noteaza solutiile gasite) si a
specialistilor (cei care au elaborat cele mai multe solutii). Astfel li s-a stimulat creativitatea,
fiecare prezentand un interes major in a gasi cele mai bune si la indemana solutii. Fiecare
participant al grupului poate sa spuna tot ce-i vine in minte, cu privire la tema pusa in discutie,
poate sa preia ideile colegilor, sa le dezvolte, valorificandu-le pana la capat. La sfarsitul sedintei
specialistii au selecta cele mai bune idei pentru a le prezenta.
„Discutie focus-grup”
Participantilor li s-a prezentat cele 3 teme din cadrul discutiilor focus-grup care s-au
desfasurat in baza ghidului de intrebari elaborat. La discutiile focus-grup toti au manifestat
interes fata de problematica studiata si au contribuit la elucidarea diferitelor situatii de viata cu
care se confrunta.
Sedinta 6:
Durata:2 ore
Durata: 2 ore
Obiective:
Pe parcursul sedintei, atat participantii din grupul tinta cat si persoanele care ii au in
ingrijire (matusi/bunici) vor reusi sa:
Din grupul tinta – 11 elevi locuiesc cu unul dintre parinti, 9 se afla in grija bunicilor sau a
matusilor.
„Interviul de grup structurat”
Aceasta metoda a fost aplicata participantilor pentru a sonda opiniile parintelui, a
modului cum se percep unii pe altii, asteptarile lor si schimbarile determinate de placarea unuia
din parinti in relatiile lor. Parintii singuri, care ii au in ingrijire pe cei din grupul tinta considera
ca rolul pe care il au consta in a oferi copiilor conditii de trai adecvate, a supraveghea reusita
scolara si a evita eventualele comportamente social indezirabile. Majoritatea au mentionat ca cea
mai dificila a fost prima perioada dupa plecarea parintelui, cand suferinta copiilor a coincis cu
procesul de acomodare la prima experienta de acest gen. Din perspectiva adolescentilor, in ce
priveste relatiile cu parintele ramas , a reiesit ca acestia reusesc cu dificultate in prima faza sa
raspunda necesitatilor afective si morale ale copiilor , dar cu timpul incep sa faca fata
solicitarilor.
„ Desenul familiei”
Participantii au fost rugati sa reprezinte printr-un desen felul in care isi vede familia.Pentru
aceasta li s-a propus sa-si aminteasca, individual, cum era viata lor atunci cand locuiau impreuna
cu ambii parintii si cum este acum, sa mediteze asupra schimbarilor care s-au produs in aceasta
perioada si sa le prezinte pe o foaie. Participantii au fost rugati sa comenteze cele desenate.
- 5 sedinte de o ora
Sedinta 8:
Durata: 2 ore
Tema: „Evaluare”
Obiective:
− analiza finala;
− impresiile subiectilor;
− feedback participantilor.
Metode si tehnici: - exercitii de inter-evaluare si autoevaluare, conversatia, feed-back-ul si
scala de notare.
Participantilor li s-a administrat un chestionar de evaluare prin care s-a urmarit obtinerea
informatiilor legate de impactul pe care l-au avut intalnirile de grup la nivelul vietii personale a
fiecarui participant.
- 2 sedinte de o ora
Consilierea individuala in aceasta etapa au avut in vedere stabilirea gradului de eficacitate
al intregului proces de consiliere si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor achizitii, a
experientelor acumulate, astfel incat aceste structuri cognitive achizitionate sa il ajute pe
adolescent la analiza si intelegerea si altor cazuri.
Atat pe plan personal ca si in relatiile cu familia sau cu colegii s-au evidentiat schimbari
pozitive, fiecare implicandu-se activ in rezolvarea sarcinilor pe tot parcursul procesului de
consilierel. Aceste sedinte si implicarea familiei au oferit suportul necesar adolescentilor pentru a
putea depasi o serie de situatii dificile cu care se confrunta. S-au stabilit o serie de intalniri din
doua in doua luni, pentru a se putea urmari evolutia lor si dupa incheierea programului.
Concluzii
− lipsa unuia dintre parinti, in special a mamei, este mai des si mai intens resimtita de
majoritatea grupului tinta, atat pentru ca aceasta este cea care se ocupa de majoritatea
treburilor gospodaresti, care in lipsa acesteia, revin in grija tatalui si uneori chiar a
copilului, cat si pentru ca mamele reusesc mai bine sa aiba o relatie apropiata si o
comunicare deschisa cu copiii;
− probleme de relationare existente intre copii si parintele singur, cauzate de intelegerea
diferita a prioritatilor si responabilitatilor in familie si societate, de diferentele de
mentalitate sau uneori de insuficienta comunicare comunicare;
− un aspect foarte important este comunicarea si intelegerea care se stabileste intre copii si
adultii cu care locuiesc, adolescentii resimt nevoia unei comunicari constante si apropiate
cu un parinte sau cu o ruda in care sa gaseasca un sprijin in cazul in care trebuie sa ia
anumite decizii considerate a fi foarte importante pentru viata lor;
− scadere a interesului acordat scolii si temelor pentru acasa pe fondul unei lipse de control
si supraveghere din partea unui adult cu autoritate asupra lor;
− in familiile unde mama este cea plecata, fetele consuma o mare parte din timpul lor cu
activitatile gospodaresti, uneori in detrimentul programului scolar si pregatirii temelor;
Recomandari
3. Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, „Terapii de familie”, Editura SPER, Bucuresti, 2001.
4. Conf. univ. dr. Tatu Cornelia, „Consilierea scolara – note de curs masterat”, Universitatea
Spiru Haret, Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov, 2009.