Sunteți pe pagina 1din 50

2 / 50

CUPRINS

PREAMBUL .............................................................................................................................................................. 5

1. PREVEDERI GENERALE .................................................................................................................................... 6

1.1. CONŢINUT. SCOP ........................................................................................................................................ 6


1.2. DOMENIU DE APLICARE ................................................................................................................................ 6

2. PREVEDERI COMUNE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLȚIME .................................................................................... 7

2.1. CONDIŢII GENERALE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME ............................................................................................. 7


2.2. INCADRAREA ŞI REPARTIZAREA LUCRĂTORILOR LA LOCUL DE MUNCĂ...................................................................... 8
2.3. DOTAREA CU ECHIPAMENTE DE MUNCĂ PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME ................................................................... 8
2.4. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ................................................................................................................ 9

3. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME ............................................... 11

3.1. ALEGEREA ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE (EIP) ......................................................................... 11


3.2. UTILIZAREA EIP ........................................................................................................................................ 11
3.2.1. Utilizarea EIP ca sistem pentru poziţionarea lucrătorului în timpul lucrului la înălţime ............. 11
3.2.2. Utilizarea EIP ca sistem pentru limitarea deplasarii lucrătorului în directia sursei de accidentare
prin cadere de la înălţime ............................................................................................................................. 13
3.2.3. Utilizarea EIP ca sistem pentru pozitionarea şi suspendarea lucrătorului în timpul lucrului ...... 15
3.2.4. Utilizarea EIP ca sistem pentru oprirea caderii de la înălţime .................................................... 15
3.3. SISTEMUL DE PROTECŢIE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME (CENTURA DE SIGURANTA COMPLEXĂ ŞI ANEXELE NECESARE
PREVENIRII RISCULUI DE CADERE DE LA ÎNĂLŢIME) ........................................................................................................ 17

4. ECHIPAMENTE, DISPOZITIVE ŞI SCULE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME ........................................................ 24

4.1. DISPOZITIVE ŞI SCULE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME PE STALPI (DE LEMN, BETON SAU METALICI) ............................... 24
4.1.1. Cârlige pentru urcarea – coborârea pe stâlpi ............................................................................. 24
4.1.2. Scări și utilaje speciale ................................................................................................................ 25
4.1.2.1. Scări. Dispoziții specifice de utilizare a scărilor ........................................................................... 25
4.1.2.2. Utilaje speciale ............................................................................................................................ 28

5. LUCRUL LA ÎNĂLŢIME EFECTUAT PE CONSTRUCŢII TIP STÂLP ...................................................................... 29

6. LUCRUL LA ÎNĂLŢIME EFECTUAT PE ACOPERIȘ ............................................................................................ 33

6.1. ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR .............................................................................................................. 33


6.2. PREVENIREA CĂDERII DE LA ÎNĂLȚIME ............................................................................................................ 33
6.3. CĂDEREA MATERIALELOR............................................................................................................................ 33
6.4. MODALITĂȚI DE LUCRU LA ÎNĂLȚIME PE ACOPERIȘ ........................................................................................... 34

7. UTILIZAREA PLATFORMEI ŞI SCHELEI PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME, PENTRU SITUATIILE ÎN CARE ZONA DE
LUCRU NU PERMITE ACCESUL UTILAJELOR SPECIALE ........................................................................................... 36

7.1. DISPOZIŢII SPECIFICE DE UTILIZARE A SCHELELOR.............................................................................................. 36

ANEXA 1. - GHID DE TERMINOLOGIE............................................................................................................... 38

ANEXA 2. - NOMENCLATOR DE ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE COLECTIVA ŞI INDIVIDUALA PENTRU LUCRUL


LA ÎNĂLŢIME (LI) .................................................................................................................................................... 40

ANEXA 3. - AUTOVERIFICARE CENTURI COMPLEXE ŞI ANEXE ......................................................................... 43

3 / 50
ANEXA 4. - PROCES VERBAL DE PREDARE PRIMIRE A SCHELEI / EȘAFODAJULUI ............................................ 46

ANEXA 5. - UTILIZAREA MIJLOACELOR DE ANCORARE FLEXIBILE PENTRU LUCRUL PE ACOPERIȘ .................. 47

ANEXA 6. - LISTA DE CONTROL A MODIFICĂRILOR ......................................................................................... 50

4 / 50
PREAMBUL

Instrucţiunea proprie de securitate şi sănătate în muncă este o reglementare internă care


cuprinde prevederi minimale obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi în
instalaţiile electrice de distribuţie.
Instrucţiunea proprie de securitate şi sănătate în muncă se aplică tuturor lucratorilor şi
contractorilor DELGAZ GRID S.A. care exploateaza, inspecteaza, întreţin şi repară reţelele aflate
sub controlul DELGAZ GRID S.A. şi angajaţilor DELGAZ GRID S.A. implicaţi în activităţi similare în
reţele aflate în proprietatea sau în exploatarea altor companii.
Respectarea conţinutului acestei instrucţiuni nu absolvă persoanele juridice şi persoanele
fizice, implicate în procesul de muncă, de răspunderile, conform legislaţiei în vigoare, pentru
lipsa de prevedere şi asigurare a oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate
condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.
Structura instrucţiunii proprii de securitate şi sănătate în muncă are la bază abordarea
sistemică pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este
tratat ca un sistem compus din următoarele componente ce interacţionează:
- EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
- SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de muncă;
- MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (echipamente de muncă,
instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii
prime, materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă;
- MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care
unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul Instrucţiunii proprii,
vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se
realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în munca la
nivelul fiecărui element al sistemului, executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu
de muncă, proprii proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.
Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru instalaţiile electrice în
exploatare trebuie aplicate corelat şi cu alte instrucţiuni, proprii celorlalte activităţi conexe,
impuse de tehnologie.
Este necesar ca la aplicarea prezentei instrucţiuni proprii să se ţină seama şi de standardele
naţionale de securitate şi sănătate în muncă şi celelalte cerinţe minime pentru asigurarea
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, cuprinse în legislaţia în vigoare, obligatorii ca documente
complementare.
Principiile de securitate stabilite prin instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă
pentru instalaţiile electrice în exploatare trebuie preluate în toate instrucţiunile, elaborate de
executanţii de documentaţii şi lucrări în aceste instalaţii.

5 / 50
1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Conţinut. Scop

Art 1. (1) Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în munca pentru lucrul la înălţime cuprind
prevederi şi reglementări interne de securitate a muncii, în conformitate cu legislaţia de securitate şi
sănătate în muncă europeană, naţională şi standardele DELGAZ GRID S.A., pentru prevenirea
accidentelor de muncă specifice lucrului la înălţime la diverse locuri de muncă din cadrul DELGAZ GRID
S.A. .
(2) Prin "lucrul la înălţime" se înţelege activitatea desfăşurată la înălţime de minim 2 m, măsurată de la
nivelul tălpilor picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă bază de
referinţă artificială, baza faţă de care nu există pericolul căderii în gol.
(3) Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră "lucrul la înălţime mică",
la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre
măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălţime.
(4) Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în prezenta IP-SSM este prezentată în anexa 1.
Art 2. Scopul prezentelor IP-SSM este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici lucrului la
înălţime precum şi a accesului la şi de la locul de muncă amplasat la înălţime, proprii celor patru
componente ale sistemului de muncă (executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de
muncă).

1.2. Domeniu de aplicare

Art 3. (1) Prezentele instrucţiuni au un caracter intern şi se aplică lucrătorilor proprii cât şi tuturor
contractorilor care desfăşoară activităţi în locuri de muncă din cadrul DELGAZ GRID S.A., amplasate ,,la
înălţime sau la înălţime mică’’.
(2) Fişele tehnologice şi instrucţiunile tehnice de lucru care cuprind activităţi cu lucrul la înălţime vor
respecta principiile şi prevederile minimale din prezenta instructiune.
Art 4. (1) Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă se aplică
cumulativ cu prevederile legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă .
(3) Pentru activităţile şi tehnologiile complexe care vor apare, necuprinse în actualul IP-SSM, se vor
întocmi şi aplica alte instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă, ţinând cont de prezentele
instrucţiuni proprii şi de instrucţiunile proprii complementare, corespunzătoare domeniului respectiv.

6 / 50
2. PREVEDERI COMUNE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLȚIME

2.1. Condiţii generale pentru lucrul la înălţime

Art 5. Pentru executarea lucrărilor la înălţime, în functie de tipul activităţii, trebuie să se ţină seama de
următoarele principii general-valabile şi obligatorii:
(1) Dacă lucrările temporare la înălţime nu pot să fie executate de o manieră sigură şi în condiţii
ergonomice adecvate de pe o suprafaţă adecvată, trebuie să fie alese cele mai potrivite echipamente de
muncă pentru a se asigura şi a se menţine condiţii de muncă sigure. Trebuie să se acorde prioritate
măsurilor de protecţie colectivă în raport cu măsurile de protecţie individuală. Dimensionarea
echipamentului de muncă trebuie să fie adaptată la natura lucrărilor care urmează să fie executate şi a
constrângerilor previzibile şi să permită circulaţia fără pericol;
(2) Identificarea căilor sigure de acces la înălţime. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru
temporare la înălţime trebuie să fie ales în funcţie de frecvenţa de circulaţie, de înălţimea la care trebuie
să se ajungă şi de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în caz de pericol
iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces şi platforme, planşee sau pasarele nu
trebuie să creeze riscuri suplimentare de cădere;
(3) Scările nu pot să fie utilizate ca posturi de lucru la înălţime decât în condiţiile în care sau ţinând
seama de (1) de mai sus utilizarea altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifică din cauza
nivelului redus de risc şi din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale
locului de muncă respectiv, care nu se pot modifica de către angajator;
(4) Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor nu pot să fie utilizate decât în condiţiile în
care, ţinând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauză poate să fie executată de o manieră sigură şi
în care utilizarea unui alt echipament de muncă mai sigur nu este justificată;
(5) În funcţie de tipul de echipament de muncă selectat pe baza dispoziţiilor punctelor precedente,
trebuie să fie luate măsurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucrători, inerente respectivului tip
de echipament. Dacă este necesar trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor de protecţie
împotriva căderilor. Aceste dispozitive trebuie să aibă o structură corespunzătoare şi să fie suficient de
solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înălţime şi a preveni, în măsura în care este posibil,
rănirea corporală a lucrătorilor. Dispozitivele de protecţie colectivă pentru evitarea căderilor nu pot să
fie întrerupte decât în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări;
(6) Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecţie
colectivă împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu
poate să fie efectuată fără adoptarea prealabilă a acestor măsuri. Odată ce lucrarea respectivă este
terminată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecţie colectivă trebuie să fie remontate pentru a
se evita căderile;
(7) Organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor condiţiilor de
asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată durata de desfăşurare a
lucrărilor;
(8) Dotarea cu echipament individual de protecţie şi echipamente de muncă colective avand în vedere
condiţiile concrete ale locului de muncă, astfel încât să fie asigurată securitatea executanţilor;
(9) Obligativitatea instruirii lucrătorilor, antrenării lor şi utilizării dotărilor colective şi individuale,
corespunzătoare riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor respective.
(10) De asemenea, pentru a garanta ca cerinţele de securitate şi de sănătate sunt respectate şi orice
deteriorări sunt depistate şi remediate la timp şi având în vedere instrucţiunile tehnice ale fabricantului,
echipamentele de muncă pentru lucrul la înălţime vor face obiectul:
a) unor verificări efectuate de către utilizator şi conducătorul direct al locului de muncă, înaintea
fiecărei utilizări;
b) unor verificări periodice şi, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane
competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale;
c) dacă echipamentele de munca respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea
trebuie sa fie însoţite de o dovada referitoare la realizările ultimei verificări;

7 / 50
(11) Lucrările temporare la înălţime pot sa fie efectuate numai atunci când condiţii meteorologice nu
periclitează securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
(12) Intocmirea unui plan de salvare de la înălţime în caz de cădere, asigurarea tehnicilor de salvare şi a
instruirii practice a lucrătorilor;

2.2. Incadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locul de muncă

Art 6. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru lucrul la înălţime se fac pe baza concluziei
eliberate în urma unui examen medical (fişa de aptitudini) şi a unui examen psihologic prin care trebuie
verificate aptitudinile şi capacităţile neuropsihice necesare lucrului la înălţime, în conformitate cu
legislaţia naţională, procedurile, regulamentele şi instrucţiunile proprii în vigoare.
Art 7. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări la înălţime numai dacă au viza medicală cu menţiunea
expresă "apt pentru lucrul la înălţime", menţiune ce va fi înscrisă în fişa de aptitudine şi fişa individuală
de instructaj.
Art 8. (1) Lucrătorii cu varsta sub 18 ani nu vor fi admişi pentru lucrul la înălţime.
(2) Pentru lucrătorii cu vârsta peste 55 ani admiterea/ neadmiterea pentru lucrul la înălţime se va face
conform reglementarilor în vigoare privind supravegherea starii de sanatate a lucrătorilor.

2.3. Dotarea cu echipamente de muncă pentru lucrul la înălţime

Art 9. Toţi cei care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime, indiferent de domeniul de activitate, vor
utiliza echipamentul colectiv şi individual de protecţie, specific eliminării pericolului căderii în gol.
Art 10. (1) Dotarea necesară cu echipamente de protecţie colective (EPC), respectiv echipamente
individuale de protecţie(EIP) pentru lucrul la înălţime este stabilită în anexa 2 şi se va utiliza în funcţie
de tipul activităţii, lucrarii, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul locului de muncă.
(2) Totalitatea echipamentelor de protecţie colective şi individuale utilizate pentru prevenirea caderilor
de la înălţime formeaza un sistem de lucru la înălţime, conform anexei 2.
Art 11. Este interzisă utilizarea echipamentelor de muncă şi de protectrie pentru lucrul la înălţime,
inclusiv a echipamentelor colective şi individuale de protecţie, care nu sunt realizate şi certificate în
conformitate cu standardele şi legislaţia în vigoare.
Art 12. Echipamentul de muncă, respectiv individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii
în gol trebuie suplimentat, de la caz la caz, cu alte sortimente de echipament de muncă şi de protecţie
pentru combaterea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale, specifice activităţilor
desfăşurate la înălţime.
Art 13. Pentru lucrul la înălţime mică, echipamentele de muncă pentru lucrul la înălţime, inclusiv
echipamentul individual de protecţie(EIP) trebuie acordate în funcţie de nivelul de risc al activităţii
depuse şi de condiţiile concrete de muncă, respectându-se art.10 şi art.11.
Art 14. (1) DELGAZ GRID S.A. prin departamentele care acordă echipamentele de muncă şi de protecţie
pentru lucrul la înălţime, cât şi conducătorii locurilor de muncă, trebuie să ia masuri pentru crearea
condiţiilor normale de utilizare, întreţinere (curăţare şi reparare), verificare şi păstrare corespunzătoare
a acestora, conform instrucţiunilor producătorului /furnizorului.
(2) Fiecare utilizator este obligat sa – şi verifice inaintea oricarei utilizari starea tuturor componentelor
echipamentului individual şi colectiv de protecţie pentru lucrul la înălţime în conformitate cu prevederile
anexei 3.
In cazul în care o componenta nu corespunde, ea va fi scoasa din uz, iar lucrătorul va putea lucra la
înălţime numai dupa ce a fost dotat cu acea componenta de catre conducatorul locului de munca
respectiv.
(3) Toate sortimentele de echipamente colective şi individuale de protecţie pentru lucrul la înălţime
acordate lucrătorilor vor fi evidentiate în scris în fisele de evidenta – anexe la fisele individuale de
instruire în domeniul securitatii şi sanatatii în munca prin responsabilitatea conducatorilor locurilor de
munca (sefi de formatii, sefi de centre).

8 / 50
Figura 1. - Exemplu de (auto) verificare vizuala a
EIP

Art 15. Lucrătorii sunt obligaţi să utilizeze echipamentele de muncă şi protecţie colective şi individuale
pentru lucrul la înălţime pe tot timpul accesului la locul de lucru la înălţime, lucrului la înălţime precum
şi la coborarea de la locul la înălţime la care se lucrează şi să le păstreze în condiţii bune de utilizare.
Figura 2. - Panou de semnalizare a obligatiei de
utilizare a echipamentului de protecţie
pentru prevenirea caderii de la înălţime

2.4. Organizarea locului de muncă

Art 16. Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din punct de
vedere tehnic şi organizat astfel încât să prevină căderea de la înălţime a lucrătorilor. Lucrările
temporare la înălţime trebuie să fie executate în conditii de securitate în munca şi în condiţii
ergonomice adecvate de pe o suprafata adecvată ,(bază de referinţă), fiind alese cele mai potrivite
echipamente de muncă şi de protecţie pentru a se asigura şi a se menţine condiţii de muncă sigure,
acordându-se prioritate măsurilor de protecţie colectivă în raport cu măsurile de protecţie individuală.
Art 17. Accesul la şi de la locurile de muncă, amplasate la înălţime, trebuie proiectat de catre
elaboratorii de proiecte, fise şi instructiuni tehnologice şi emitentii formelor organizatorice de lucru şi
asigurat împotriva căderii în gol a lucrătorilor.
Pentru accesul la posturile de lucru la înălţime, temporare, trebuie sa fie alese cele mai potrivite
echipamente de munca, de protecţie şi metode în funcţie de frecventa lucrarilor (urcări, coborâri), de
înălţimea la care trebuie să se ajungă şi de durata de utilizare astfel încât să se permită evacuarea în caz
de pericol iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces şi platforme, planşee sau
pasarele nu trebuie să creeze riscuri suplimentare de cădere.
Art 18. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de nivelul de risc existent şi de condiţiile
concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea locului de muncă trebuie să fie făcută
luându-se toate sau numai o parte din măsurile tehnico-organizatorice prevăzute pentru lucrul la
înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol a lucrătorilor să fie eliminat.
Art 19. La organizarea locului de muncă amplasat la înălţime trebuie respectate şi aplicate prevederile şi
reglementările de securitate şi sănătate în muncă în vigoare, referitoare la posibilele pericole de

9 / 50
accidentare specifice activităţilor desfasurate în acel loc de muncă, altele decât pericolul căderii
lucrătorilor în gol.
Art 20. (1) Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere, în funcţie de
complexitatea lucrărilor şi a nivelului de risc existent, persoana desemnată pentru supraveghere este
conducătorul locului de muncă sau conducătorul lucrărilor respective, sau altă persoană desemnată,
echivalentă ca funcţie.
(2) In instalatiile electrice de distributie supravegherea lucrătorilor care efectueaza lucrări la înălţime
este în responsabilitatea sefului de lucrare. Când se lucrează pe mai mulţi stâlpi, şeful de lucrare va
stabili câte un supraveghetor pentru fiecare lucrător la înălţime.
(3) Supravegherea lucrătorilor care efectuează lucrări la înălţime în alte locuri decat cele din instalatiile
electrice de distributie (clădiri diverse) este în responsabilitatea şefului de formaţie respectiv.
Art 21. Inainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supravegherea activităţii – şeful de
lucrare/şef de formaţie - trebuie să verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare
pentru prevenirea accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor, inclusiv integritatea şi buna funcţionare a
echipamentelor de muncă colective şi individuale de protecţie ce vor fi utilizate de lucrători.
Art 22. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de muncă,
trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea, în conformitate cu standardele în vigoare.
Art 23. Din zona de siguranţă, se vor evacua sau proteja echipamente tehnice, care pot fi afectate de
eventualele căderi de obiecte de la înălţime.

10 / 50
3. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME
Rol:
• prevenirea căderii de la înălţime
• oprirea căderii de la înălţime
• echipamente individuale care asigură salvarea în caz de urgenţă sau salvarea altei persoane în
cazul producerii unui accident

3.1. Alegerea echipamentelor individuale de protecţie (EIP)

Art 24. Alegerea echipamentelor individuale de protecţie trebuie făcută luând în consideraţie, în mod
obligatoriu, situaţia concreta de la locul de lucru la înălţime, echivalentă cu una din cele trei situaţii în
care EIP are rolul de :
a) asigurarea lucrătorului pe timpul urcarii/coborarii la /de la inaltime ;
b) limitarea deplasării lucrătorului în direcţia sursei de accidentare prin cădere de la înălţime ;
c) poziţionarea şi suspendarea lucrătorului în timpul lucrului;
Art 25. EIP corespunzătoare situaţiilor nominalizate la pct. a), b) şi c) din art.24 se utilizează numai
pentru prevenirea accidentării lucrătorului prin cădere de la înălţime. Pentru alte surse de pericol EIP va
fi completat functie de caz.
Art 26. Dacă în cazul utilizării EIP există, în continuare, pericolul căderii în gol datorită unor factori de
risc ce nu pot fi eliminaţi, mijlocul individual de protecţie trebuie obligatoriu completat cu echipamentul
individual de protecţie pentru oprirea căderii.

3.2. Utilizarea EIP

Art 27. Este interzisă utilizarea EIP nestandardizate şi care nu au certificarea de securitate în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art 28. Este interzisă înlocuirea de către utilizator a componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice
ale EIP defecte precum şi repararea acestora. Aceste operaţii trebuie executate exclusiv de către
producătorii de EIP sau firmele autorizate de către aceştia.
Art 29. Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de către producător şi
prevederilor acestei instrucţiuni proprii.
Art 30. Este interzisă utilizarea EIP care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare.
Art 31. Conducătorii locurilor de muncă sunt obligaţi să solicite departamentului HSE completarea
instrucţiunilor de utilizare a EIP cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale
fiecărui loc de muncă respectiv.
Art 32. Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul (punctul ) de ancorare (fix sau mobil)
trebuie astfel ales încât zona de prindere a lucrătorului de acesta să fie sub cota locului de ancorare pe
toată perioada lucrului. Rezistenţa minimă a locului de ancorare trebuie să fie conform standardelor în
vigoare.
Art 33. Elementele de poziţionare (frânghii, cordoane) denumite şi mijloace de legătură trebuie să aibă
o lungime maximă desfăşurată de 2 m.
Art 34. Reglarea elementelor de poziţionare se face astfel ca, după trecerea peste elementul fix al
construcţiei (stâlp, cheson, profil metalic) distanţa dintre bustul lucrătorului şi elementul de construcţie
să fie de maximum 0,5m.

3.2.1. Utilizarea EIP ca sistem pentru poziţionarea lucrătorului în timpul lucrului la


înălţime
Art 35. Dacă pe stâlpul (sau similar) pe care se lucrează există un element fixat rigid, este obligatoriu ca
frânghia alba, de poziţionare (breteaua) să fie petrecută astfel incat ea să înconjoare stâlpul deasupra
acestui element fixat rigid. ( Fig. 3, Fig.4),

11 / 50
Figura 3. - Prinderea frânghiei de poziţionare
peste elementul fixat rigid

Figura 4. - Prinderea frânghiei de poziţionare


peste elementul fixat rigid

Art 36. În lipsa unui element rigid pe stâlp (sau similar), EIP trebuie completat cu a doua frânghie de
acces (ca suport de ancorare flexibil) prin intermediul unui opritor de cădere alunecător (figura 5)

12 / 50
Figura 5. - Utilizarea suportului de ancorare flexibil
(frânghiei de acces), cu opritor de cădere
alunecător, în lipsa elementelor fixe de pe
stâlp

Art 37. În cazul transbordării din cabina de urcare sau modificării poziţiei de lucru pe suporţi tip stâlpi,
lucrătorii trebuie să utilizeze EIP cu două frânghii de poziţionare ( una albă cu dispozitv de modificare
lungime şi una roşie cu lungimea fixa) care se folosesc alternativ la trecerea din cabină pe stâlp, şi
invers sau dintr-o poziţie în alta.

3.2.2. Utilizarea EIP ca sistem pentru limitarea deplasarii lucrătorului în directia


sursei de accidentare prin cadere de la înălţime

Art 38. în cazul în care configuraţia locului de muncă prezintă o zonă în care pericolul căderii în gol se
poate manifesta prin intrarea lucrătorului în această zonă, este obligatorie EIP ca sistem pentru limitarea
deplasării ca în Fig.6.

Figura 6. - Prinderea centurii de sigurantă cu lonjă


pentru limitarea zonei de deplasare a
lucrătorului

13 / 50
Art 39. (1) Utilizarea EIP este permisă numai prin prinderea sa sigură de un
punct (loc) de ancorare (fix sau mobil).
(2) Definitia punctului (locului, liniei) de ancorare este prezentată în anexa 1.
(3) Evaluarea şi alegerea locului de ancorare se face de către şeful de lucrare
/ şeful de formaţie care executa lucrările care va decide utilizarea /
neutilizarea respectivului loc.
Exemplu de rezistenta minima a unui punct (loc) de ancorare (daca de
punctul respectiv: daca v-aţi ancora fara probleme autoturismul proprietate
personala, va puteti ancora şi sistemul de lucru la înălţime):

a) ochi bolț b) orizontale c)verticale Figura 7. - Exemple de


puncte(locuri)
de ancorare

Art 40. În cazul cuplării EIP, la un punct (loc) de ancorare mobil, acesta trebuie să aibă asigurat un traseu
continuu, fără întreruperi, aceiaşi parametrii de rezistenţă pe toată lungimea lui şi să asigure acelaşi grad
de securitate faţă de zona de pericol de accidentare prin cădere în gol (fig.8).

Figura 8. - Asigurarea gradului de securitate cu o


lonjă pe tot traseul de acces şi de lucru

Art 41. În cazul în care configuraţia locului de muncă şi/sau sarcina de muncă nu permit eliminarea
pericolului de cădere în gol a lucrătorului, EIP trebuie să aibă în sistemul de limitare al deplasării un
absorbitor de energie sau un opritor de cădere (Fig.9).

14 / 50
Figura 9. - Utilizarea absorbitorului de energie şi a
opritorului de cădere, ambele incluse în
acelaşi sistem de oprire a căderii (opritor
de cădere retractabil cu cablu flexibil
metalic)

3.2.3. Utilizarea EIP ca sistem pentru pozitionarea şi suspendarea lucrătorului în timpul


lucrului

Art 42. Lucrul la înălţime pe o suprafaţă înclinată sau foarte înclinată este permis dacă lucrătorul este
dotat cu EIP compus din centura complexă, frânghie de acces (suport de ancorare flexibil) şi coborâtor ()
manual. (Fig.10)

Figura 10. - Utilizarea frânghiei de acces (suport


de ancorare flexibil) şi a dispozitivului de
coborâre manual (coborâtor)

Art 43. Dacă pentru lucrul pe suprafeţe înclinate sau foarte înclinate la care nu se pot elimina riscurile
deteriorării accidentale a EIP datorate unor suprafeţe rugoase, muchii tăietoare, agenţi chimici agresivi
etc., EIP se completează cu un sistem suplimentar de siguranţă format dintr-un loc de ancorare (altul
decât cel utilizat pentru frânghia de acces), frânghia de siguranţă şi a doua prindere de centura propriu-
zisă. Acest sistem suplimentar trebuie dotat, acolo unde este cazul, cu opritor cu poziţia de amplasare
reglabilă
Art 44. Pentru lucrul pe suprafeţe înclinate sau foarte înclinate este obligatoriu ca reglarea EIP, atât
pentru accesul la şi de la locul de muncă cât şi pentru lucrul propriu-zis, să se facă astfel ca în cazul
pierderii contactului cu suprafaţa respectivă, lucrătorul să nu cadă mai mult de 0,5m.

3.2.4. Utilizarea EIP ca sistem pentru oprirea caderii de la înălţime

Art 45. (1)EIP ca sistem de oprire a căderii de la înălţime trebuie să aibă în componenţă:
- centura complexă
- opritorul de cădere cu sau fără amortizarea energiei care realizează legatura (cupla) între inelul
dorsal, sternal sau ombilical al centurii complexe (funcţie de numărul de puncte de prindere ale
acesteia) şi suportul de ancorare flexibil (frânghie, coardă, cablu flexibil) sau rigid (longeron fixat pe
scară sau montanţi) care face parte din echipamentul colectiv de protecţie (securitate).
15 / 50
(2)Utilizarea EIP pentru lucrul la înălţime, având componenta de la (1), previne riscul de cadere de la
înălţime şi afectarea coloanei vertebrale (fig.11).

Figura 11. - Efectul neutilizării EIP ca sistem


pentru oprirea căderii de la înălţime

Art 46. Mecanismul sistemului de oprire a căderii trebuie trebuie să acţioneze astfel ca lucrătorul să nu
cadă mai mult de 0,5m.
Art 47. În cazul lucrului cu un sistem de oprire a căderii, trebuie asigurat un spaţiu de cădere sub cota
locului de muncă de minimum 1m fără proeminenţe, muchii sau alte obstacole.

Figura 12. - Distanța de cădere

Art 48. (1) Casca de protecţie trebuie utilizată împotriva traumatismelor craniene în conformitate cu
instructiunile de utilizare ale producatorului. Ea trebuie să fie purtată obligatoriu de către fiecare
membru al formaţiilor de lucru indiferent ca lucreaza la înălţime sau la sol, de către conducătorii
acestora, precum şi de personalul care efectuează manevre sau controale.
(2) În timpul lucrului, casca de protecţie trebuie fixată pe cap prin legarea curelei (şnurului) sub bărbie şi
să aibă reglat în mod corespunzător dispozitivul de amortizare.
(3) La locurile de muncă cu temperaturi scăzute şi în anotimpul rece, casca se poate purta peste un
capişon. În acest caz, se va verifica reglajul căştii, astfel încât să asigure amortizarea necesară şi
stabilitatea corespunzătoare.

16 / 50
CASCA DE PROTECŢIE MEREU OBLIGA TORIE !!! Figura 13. - Panou de semnalizare a obligatiei de
a utiliza casca de protecţie

Figura 14. - Casca de protecţie cu viziera inclusa,


pentru lucrul în instalații electrice

Art 49. Pentru lucrul la înălţime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie purtarea căştii
de protecţie. Persoanele care coordonează, controlează şi îndrumă procesul de muncă vor purta
obligatoriu cască de protecţie atunci când îşi desfăşoară activitatea în condiţiile lucrului la înălţime.
Art 50. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de periculozitate şi în
condiţiile concrete de muncă, lucrătorii trebuie dotaţi cu cască de protecţie.
Art 51. Dacă se lucrează la nivele superioare, dar nu pe verticala locului de muncă amplasat la înălţime
mică, se va sigura un spaţiu de siguranţă lateral, stânga-dreapta, proporţional cu înălţimea maximă de
lucru şi se va purta obligatoriu casca de protecţie.
Art 52. Inainte de începerea lucrului,este obligatorie verificarea de către lucrător a integrităţii căştii de
protecţie, a sistemului de amortizare şi a posibilităţii de reglare a acestuia şi a curelelor de prindere. .
Art 53. Este interzisă folosirea căştii de protecţie dacă aceasta prezintă spărturi, fisuri ale calotei,
defecţiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz.

3.3. Sistemul de protecţie pentru lucrul la înălţime (Centura de siguranta complexă şi anexele
necesare prevenirii riscului de cadere de la înălţime)

Art 54. (1) Centura complexă (fig.15 şi fig.16) trebuie utilizată ori de câte ori se lucrează la o înălţime
mai mare de 2 m măsurată de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul)
sau orice altă bază de referinţă artificială, bază faţă de care nu există pericolul căderii în gol.
(2) Centurile complexe trebuie folosite în funcţie de condiţiile specifice ale locului de muncă, asociate,
după caz, cu:
- un mijloc de legătură (frânghie de poziţionare) cu sau fără dispozitiv de reglare a lungimii (fig.17
și fig.18);
- mijloc de legătură în Y (fig.19);
- un opritor de cădere cu alunecare( fig.20) pe suport de ancorare flexibil (fig.21) sau rigid;
- un opritor de cădere retractabil ( fig.22);
- piese de legătură (carabiniere, cârlige), ( fig.23);
- absorbitor de energie;
- carlige de ancorare ( fig.24, 25);
- dispozitive de ancorare(fig.26);

17 / 50
- bucla de ancorare(fig.27);
- prajini electroizolante de montare suporti flexibili de ancorare (fig.28);
(3) Asocierea componentelor de mai sus trebuie realizată conform instrucţiunilor de utilizare specifice şi
revine şefului de lucrare, inclusiv executantului (lor). Acesta trebuie să aibă în vedere realizarea
sistemului împotriva căderilor de la înălţime (sistem de oprire a căderii şi/sau sistem de poziţionare)
pentru toată durata lucrării, adică urcarea, executarea lucrării şi coborârea.
(4) Echipamentul individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime trebuie verificat întotdeauna
înainte de utilizare şi periodic conform instrucţiunilor producătorului.
(5) Se interzice modificarea oricărui component al echipamentului individual de protecţie împotriva
căderii de la înălţime (ajustarea centurilor prin alte elemente decât cele proprii acestora sau scurtarea
frânghiilor prin înnodare).
(6) Componentele echipamentului individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime care
prezintă defecţiuni sau deteriorări nu trebuie utilizate.
(7) Componentele sistemului de lucru la înălţime se monteaza cu folosirea unei prajini electroizolante
corespunzatore tensiunii de functionare a instalatiei electrice de distributie în care urmeaza a se
efectua lucrarea la înălţime (fig.25).

Figura 15. - Model de centură de


siguranță complexă

Figura 16. - Model de lucrător


echipat cu centura de siguranta
complexa

18 / 50
Figura 17. - Mijloc de legatura
reglabil

Figura 18. - Mijloc de legătură fix

Figura 19. - Mijloc de legătură în Y

Figura 20. - Opritor de cădere cu


alunecare pe suport de ancorare
flexibil

19 / 50
Figura 21. - Suport de ancorare
flexibil (nemontat)

Figura 22. - Opritor de cădere


retractabil

Figura 23. - Carabiniera

Figura 24. - Cârlig de ancorare


dispozitive pentru lucrul la
înălţime cu acționare manuală

Figura 25. - Cârlig de ancorare


suport flexibil la console din metal

20 / 50
Figura 26. - Dispozitiv de ancorare
suport flexibil la console din
beton

Figura 27. - Buclă de ancorare


- pentru suport flexibil la stâlpii
din beton fără console (LEA 0,4 kV
avand conductoare torsadate)

- pentru creare punct de ancorare

Figura 28. - Prăjină electroizolantă


de montare - demontare
componente ale sistemului de
lucru la înălţime

21 / 50
Figura 29. - Utilizarea sistemului de
protecţie pentru lucrul la m
înălţime

22 / 50
Art 55. Pentru lucrul la înălţime, utilizarea centurilor complexe este obligatorie, dacă măsurile
integrate de amenajare şi de dotare a locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în gol.
Art 56. Inainte de utilizare, centura complexa şi accesoriile trebuie verificate în mod obligatoriu,
conform anexei 3. Prin examinarea cu atenţie se verifică cusăturile, cordoanele părţilor metalice,
frânghiile, cârligele de siguranţă, niturile etc.
Art 57. Este interzisă utilizarea centurilor complexe care:
a) prezintă defecte, pete, destrămări, nituri lipsă sau slăbite, catarame defecte, răscoacerea pielii,
ruginirea pieselor metalice, rosături etc.;
b) au fost odată solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului căzut de la înălţime) ;
c) au fost scurtate prin coasere (bucle).
Art 58. Centurile complexe şi frânghiile acestora (cordoanele de legătură) trebuie păstrate la loc uscat,
fără umezeală sau temperaturi excesive, la distanta de substantele chimice, respectând instrucţiunile
producătorului.
Art 59. Centurile complexe şi frânghiile acestora păstrate în magazii o perioadă mai mare(peste un an),
înainte de folosire, se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor producătorului.

23 / 50
4. ECHIPAMENTE, DISPOZITIVE ŞI SCULE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME
Art 60. Utilizarea instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor pentru lucrul la înălţime este permisă numai
dacă instrucţiunile de lucru şi de securitate a muncii ale acestora sunt adaptate la condiţiile concrete ale
locului de muncă respectiv.
Art 61. Conducătorul lucrărilor /seful de lucrare trebuie să asigure alegerea şi funcţionarea optimă a
instalaţiilor şi dispozitivelor necesare fiecărei faze tehnologice sau fiecărei operaţii specifice lucrului la
înălţime.
Art 62. Conducătorul locului de muncă (şeful de formaţie, şeful de lucrare, şeful de tură) trebuie să
verifice zilnic integritatea şi starea de funcţionare a instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor folosite pentru
lucrul la înălţime precum şi modul de asigurare a lucrătorilor de a nu cădea în gol în timpul lucrului.
Pentru orice defecţiune sau lipsă constatată trebuie să oprească lucrul şi accesul lucrătorilor şi să asigure
remedierea celor constatate.
Art 63. Lucrătorii trebuie instruiţi de catre conducatorul locului de munca şi verificaţi cu privire la
modul de utilizare a instalaţiilor, echipamentelor de protecţie colective şi individuale, dispozitivelor şi
sculelor în condiţiile lucrului la înălţime.

4.1. Dispozitive şi scule pentru lucrul la înălţime pe stalpi (de lemn, beton sau metalici)

4.1.1. Cârlige pentru urcarea – coborârea pe stâlpi

Art 64. (1) Decizia privind utilizarea cârligelor în locul utilajelor speciale sau a scărilor (sprijinite sau
clădite pe stâlpi), aparţine şefului de lucrare numai după ce acesta a constatat că utilizarea altor
mijloace pentru urcarea-coborârea la locurile de intervenţie pe stâlpi, este imposibilă sau prezintă riscuri
importante
(2) La utilizarea cârligelor, pentru urcarea (coborârea) pe stâlpi de lemn sau de beton, trebuie să se
respecte următoarele:
a) deschiderea cârligelor trebuie să fie corespunzătoare tipului şi dimensiunilor stâlpilor de lemn
sau de beton pe care se folosesc, fiind interzisă modificarea acestei deschideri prin deformare la
rece;
b) colţii de prindere trebuie să fie ascuţiţi, pentru pătrunderea corespunzătoare în lemnul stâlpilor;
c) tampoanele (manşoanele de cauciuc) trebuie să fie în bună stare (să nu fie uzate, rupte sau
subdimensionate) pentru asigurarea aderenţei corespunzătoare pe stâlpii din beton centrifugat
sau precomprimat;
d) curelele de prindere nu trebuie să fie degradate (rupte, uscate (îmbătrânite)) sau înnădite;
e) la folosirea cârligelor, personalul respectiv trebuie să fie echipat cu bocanci.
Art 65. Este interzisă utilizarea cârligelor de urcare-coborâre pe stâlpi de lemn sau beton, dacă tălpile
metalice ale acestora sunt deformate, prezintă fisuri sau rupturi.
Art 66. Este permisă utilizarea cârligelor pentru urcarea-coborârea pe stâlpi numai dacă acestea provin
de la un producător autorizat şi dacă sunt certificate conform reglementărilor în vigoare.
Art 67. Orice reparaţie necesară cârligelor pentru urcarea-coborârea pe stâlpi trebuie executată de
către o întreprindere autorizată, de regulă, de către producătorul acestora.
Art 68. Conducătorul locului de muncă este obligat să asigure tipo-dimensiunea necesară pentru
cârlige în funcţie de dimensiunile stâlpilor pe care se va lucra.
Art 69. După utilizarea cârligelor trebuie efectuat controlul integrităţii acestora şi a dimensiunilor lor
prin compararea cu un şablon etalon.
Art 70. La urcarea-coborârea pe stâlpii de lemn cu carligele, trebuie evitate : zonele cu aschii desprinse,
putrede, conductoarele de legatura la pamant, cablurile etc.
Art 71. Se interzice urcarea cu cârligele pe stâlpii de beton dacă suprafaţa acestora este pătată cu
grăsimi, prezintă zone umede, este încărcată cu praf aderent sau este acoperită cu gheaţă.

24 / 50
4.1.2. Scări și utilaje speciale

4.1.2.1. Scări. Dispoziții specifice de utilizare a scărilor

Art 72. Scările trebuie să fie amplasate de aşa manieră încât să se asigure stabilitatea lor în timpul
utilizării. Scările portabile se sprijină pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate şi imobil,
astfel încât treptele să rămână în poziţie orizontală. Scările suspendate sunt fixate de o manieră sigură
şi, cu excepţia scărilor din frânghie, în aşa fel încât să nu poată fi deplasate şi să fie evitate orice mişcări
de balans.
Art 73. Alunecarea picioarelor scărilor portabile trebuie să fie împiedicată în timpul utilizării fie prin
fixarea părţii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice
alte soluţii cu eficacitate echivalentă. Scările de acces trebuie să fie de o lungime suficientă, astfel încât
acestea să se prelungească dincolo de nivelul de acces, cu excepţia cazului în care au fost luate alte
măsuri pentru a se garanta o fixare sigură. Scările compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi
scările articulate sau scările culisante, trebuie să fie utilizate de aşa manieră încât imobilizarea diferitelor
elemente unele în raport de altele să fie asigurată. Scările mobile trebuie să fie imobilizate înainte de
urcarea pe acestea.
Art 74. Scările trebuie să fie utilizate de aşa manieră încât să permită lucrătorilor să dispună, în orice
moment, de o prindere cu mâna şi de un sprijin sigur. În special, dacă o greutate trebuie transportată
manual pe scară, aceasta nu trebuie să împiedice menţinerea unei prinderi cu mâna sigure.
Art 75. (1) Scările folosite pentru urcare (coborâre) şi pentru lucru la înălţime, pot fi :
a) Simple;
b) compuse (duble, culisante, extensibile) şi formate din tronsoane (ce se montează
sau se clădesc în poziţie verticală), şi se leagă de stâlp sau se sprijină de acesta, în
funcţie de tipul constructiv al stâlpului şi de natura lucrării ;
(2) Toate scările trebuie să fie calculate, dimensionate şi utilizate pentru o încărcare verticală statică de
maximum 150 kg.
Art 76. (1) Alegerea tipului de scara pentru lucrul la înălţime se face de catre cei care dispun şi conduc
îndeplinirea sarcinii de munca, în functie de lucrarea care urmeaza a fi efectuata şi de înălţimea la care
se va lucra.
Se vor respecta urmatoarele principii : modul de urcare la înălţime, asigurarea executantului
(executantilor) împotriva căderii de la înălţime în timpul urcarii, în timpul lucrului şi în timpul coborârii.
(2) La executarea lucrărilor de pe scară trebuie să se aibă în vedere asigurarea acesteia şi a stabilităţii
bazei scării cu sistemele prevăzute de fabricant împotriva alunecării, deschiderii sau răsturnării.
(3) În timpul trecerii de pe scară pe consola stâlpului şi invers, inclusiv la lucrul de pe scară, executantul
trebuie să se asigure împotriva căderii.
(4) Este interzis să se execute întinderi de conductoare de pe scări sprijinite.
(5) Este interzisă supunerea scărilor la un efort care ar putea duce la ruperea sau răsturnarea lor,
încălcându-se prevederile limită din cartea tehnică a acestora.
(6) Persoana care execută lucrări de pe scara remorcabilă (scări pe roţi cu acţionare manuală) trebuie să
fie asigurată împotriva căderii.
(7) Scările remorcabile cu persoane urcate pe ele nu trebuie deplasate.
Art 77. La utilizarea scărilor pentru lucru la înălţime :
a) trebuie respectate instrucţiunile de folosire ale producătorului;
b) scările trebuie verificate înainte de folosire interzicându-se folosirea acelora care au
trepte lipsă, alte elemente deteriorate sau sunt reparate provizoriu ;
c) este interzisă prelungirea scărilor prin legare improvizată;
d) scările duble trebuie asigurate împotriva deschiderilor accidentale şi nu trebuie
folosite ca scări sprijinite;
e) scările duble nu trebuie să fie deplasate de executant din poziţia „stând pe scară” de
la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta în cadrul aceluiaşi loc de muncă.
Art 78. Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea lucrătorului să lucreze
stând pe o treaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al scării.
Art 79. Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea lucrătorului.
25 / 50
Art 80. La partea superioară a scării se fixează / montează dispozitivul detașabil de ancorare și fixare
tip clește, combinat cu suport de ancorare flexibil.
Figura 30. - Dispozitivul detașabil de ancorare
și fixare tip clește, combinat cu suport de
ancorare flexibil

26 / 50
Art 81. Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie dotate cu
saboţi de cauciuc sau alte sisteme prevazute de producator.
Art 82. Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu permită desfacerea
lor accidentală în timpul lucrului.
Art 83. Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă sau pardoseli
alunecoase, la baza scării trebuie să stea un lucrător care va asigura stabilitatea scării. La sol se va sigura
o zonă de protecţie, avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită în funcţie de înălţimea maximă de lucru,
accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis.
Art 84. Este interzisă înclinarea scărilor (altele decât cele fixate) peste 65°. Intre 65°-75° înclinare,
trebuie folosite scări fixe, cu balustrade, iar peste 75° înclinare, scările fixe trebuie prevăzute cu
apărători tip colivie şi cu întreruperi pentru odihnă la maximum 4 m.

Figura 31. - Mod de realizare corespunzatoare a


înclinării scării

Art 85. Scările rezemate pe perete trebuie să aibă lăţimea treptei inferioare de cel puţin 50 cm, pentru
realizarea unei bune stabilităţi.
Art 86. Se interzice lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau duble (figura
28).
Art 87. Se interzice utilizarea scărilor care au trepte lipsă sau sunt reparate provizoriu.
Art 88. Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte curata şi nealunecoasa,
corespunzătoare, pentru evitarea alunecării.
Art 89. Este interzisă executarea de lucrări de pe scările extensibile. Aceste scări trebuie folosite numai
la urcarea-coborârea de pe stâlpi (sau similar).
Art 90. Șeful de lucrare trebuie să verifice integritatea scării înaintea fiecărei montări (utilizări).
Sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid.
Art 91. Este interzis ca pe scara extensibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru accesul la şi de la
locul de muncă.
Art 92. Trecerea de pe scara extensibila pe platforma (consola) locului de muncă este permisă numai
după ce lucrătorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii complexe pe dupa stalp, deasupra
platformei.
Art 93. Este interzisă repararea scărilor extensibile de către utilizatori. Reparaţiile trebuie executate
numai de către unităţi specializate, de preferinţă de către producători.
Art 94. Scările pe pneuri trebuie utilizate conform instrucţiunilor producătorilor.
Art 95. Inainte de ridicare, scările mecanice pe pneuri, trebuie să fie verificate şi calate pe un teren
plan, compact.
Art 96. Este interzisă utilizarea scărilor mecanice pe pneuri la înălţimea maximă, dacă vârful scării nu
este rezemat (sprijinit).
Art 97. Este interzisă întinderea de conductoare sau ridicarea de greutăţi cu ajutorul scărilor.

27 / 50
4.1.2.2. Utilaje speciale

Art 98. (1) Pentru executarea lucrărilor la înălţime, în activităţile de întreţinere–reparaţii şi construcţii–
montaj în instalaţiile electrice, se pot utiliza, după caz, următoarele utilaje speciale în funcţie de
condiţiile de acces:
a) autoplatforme ;
b) autoscări ;
c) autotelescoape ;
d) autoutilaje cu braţ articulat.
(2) Personalul deservent al utilajelor speciale trebuie să cunoască, urmare a unei instruiri teoretice şi
practice, manevrarea acestora.
Art 99. La folosirea utilajelor speciale trebuie să se respecte următoarele:
a) în coş sau pe platformă vor lucra cel mult două persoane a căror greutate împreună cu
greutatea uneltelor şi a materialelor folosite nu trebuie să depăşească sarcina maximă
admisibilă înscrisă în cartea tehnică a utilajului respectiv;
b) pe toată durata lucrului la înălţime, personalul executant trebuie să se asigure cu mijlocul de
legătură la coşul autotelescopului, autoplatformei sau la balustrada autoscării;
c) în timpul executării lucrărilor, deserventul trebuie să ia măsuri împotriva deplasării
accidentale a utilajului şi nu are voie să-l părăsească;
d) manevrarea utilajului se va face la comanda uneia din persoanele care execută lucrări de pe
scară, platformă sau din coş ;
e) folosirea acestor utilaje speciale este admisă numai pe terenuri a căror înclinare, faţă de
planul orizontal al mijlocului de transport, nu depăşeşte 10% sau cea prevăzută în cărţile
tehnice ale utilajelor respective;
f) scara, coşul sau platforma nu trebuie solicitate la efort orizontal mai mare decât cel admis
de către producător ;
g) deplasarea utilajului special de la un punct de lucru la altul se va face numai după coborârea
scării, coşului sau platformei şi fără personal pe, respectiv în ele. Se admite, dacă
instrucţiunile utilizatorului nu interzic, deplasarea autotelescopului sau a autoutilajului cu
braţ articulat cu personal în coş, numai pe distanţe scurte (între doi stâlpi consecutivi la care
se lucrează) şi cu ridicarea numai a primului tronson. De asemenea se admite deplasarea
autoplatformelor, cu personal pe acestea de-a lungul liniilor pentru transport electric urban
sau de cale ferată, cu respectarea instrucţiunilor specifice, elaborate în acest scop.
Art 100. Utilizarea platformelor telescopice hidro-mecanice, autoscărilor mecanice, autotelescoapelor
cu coş cu acţionare hidro-mecanică, platformelor ridicătoare cu braţe articulate precum şi altor utilaje
asemănătoare este permisă numai în cazul aplicării stricte a instrucţiunilor de lucru emise de către
producători şi a instrucţiunilor de securitate a muncii adaptate la specificul fiecărui domeniu de
activitate şi fiecărui loc de muncă.
Art 101. Manevrantul utilajului, desemnat în acest scop, trebuie să supravegheze permanent lucrul cu
utilajul respectiv şi să asigure măsuri împotriva deplasării accidentale a acestuia.
Art 102. Toate manevrele sau deplasările utilajului trebuie executate numai la comanda sefului de
lucrare, comenzile fiind transmise printr-un sistem de semnalizare stabilit anterior cu manevrantul
acestuia.
Art 103. Este interzis lucrul pe autoscări, autotelescoape sau autoplatforme pe terenuri a căror înclinare
este mai mare de 10° faţă de planul orizontal al utilajului.
Art 104. Este interzisă solicitarea laterală (tragere orizontală, întindere de conductoare) a coşului,
nacelei sau platformei utilajului.
Art 105. Deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul este permisă numai după coborârea
coşului, nacelei sau platformei şi fără lucrători pe utilaj.

28 / 50
5. LUCRUL LA ÎNĂLŢIME EFECTUAT PE CONSTRUCŢII TIP STÂLP
Art 106. Înainte de începerea urcarii pe stâlp şi pe timpul lucrului la înălţime se vor respecta
următoarele:
a) se evaluează ZSLI (zona de siguranţă pentru lucrul la înălţime - vezi ANEXA 1 GHID DE
TERMINOLOGIE pct. 22) şi se iau măsurile necesare petru evitarea accidentelor;
b) în momentul ancorarii suportului de ancorarii suportului de ancorare flexibil se verifică
rigiditatea si suficienţa rezistenţei mecanice a punctului de ancorare, inclusiv pentru
sistemul de salvare de la înălţime (verificarea se face prin tensionarea suportului de
ancorare flexibil folosind greutatea celor doi lucratori). Dacă punctul de ancorare a fost bine
ales si corespunde cerinţelor de securitate lucrarea poate continua.
c) înainte de urcarea pe stalp , utilizând scările , cârligele pentru urcarea /coborârea pe/de pe
stâlpi sau alveolele stalpului, lucratorul trebuie sa fixeze opritorul de cadere între inelul
dorsal sau sternal şi suportul de ancorare flexibil sau rigid ( independent sau din dotarea
scării);
d) pe parcursul urcarii-coborârii lucrătorul trebuie să fie asigurat prin sistemul opritor de
cădere - suportul de ancorare , care in cazul când este flexibil va fi tensionat uşor de către al
doilea lucrător aflat la sol;
e) se montează ,,sistemul de salvare de la inălţime ‘’ din dotare la un alt punct de ancorare
care îndeplineşte condiţiile de rigiditate şi suficientă rezistenţă mecanică , astfel ca
elementele lui să nu afecteze operaţiile de efectuat la înălţime, şi să respecte limitele si
condiţiile ZSLI;
f) în toate cazurile, pe tot timpul lucrului, lucrătorul trebuie să fie asigurat, bine rezemat pe
cârlige, zăbrele, platformă, scară sau scăunel suspendat;
g) pe tot timpul lucrului, cordonul centurii complexe trebuie legat la un element rigid
component al stâlpului, deasupra punctului de lucru, în aşa fel, încât să nu fie stânjenite
mişcările lucrătorului;
h) trebuie să evite lucrul în poziţii etajate a doi sau mai mulţi lucrători pe acelaşi stâlp;
i) este interzisă executarea oricărei lucrări la fundaţia stâlpilor;
j) lucrătorii, manevranţii autoutilajelor şi persoanele de control trebuie echipaţi tot timpul
lucrului şi cu cască de protecţie;
Art 107. Urcarea pe stâlp, indiferent de materialul din care sunt construiţi, este permisă numai după
verificarea prealabilă a acestora la bază şi pe tot parcursul urcării. Verificarea trebuie efectuată în
conformitate cu prevederile fişei tehnologice a lucrării sau a instrucţiunilor tehnice proprii.
Art 108. (1) Înainte de urcarea pe stâlpi (din lemn sau din metal) trebuie verificat gradul de putrezire sau
de coroziune la nivelul solului sau la 20-25 cm sub nivelul solului la fundaţiile aparente.
(2) În cazul stalpilor putrezi /corodati se va lucra cu utilaj special – PRB, numai după asigurarea
anterioară a stâlpului împotriva ruperii si caderii cu dispozitivele speciale de ancorare.
Art 109. Inainte de urcarea pe stâlpii din beton trebuie efectuat un control vizual în zona fundaţiei şi a
consolelor pentru verificarea integrităţii acestora.
Art 110. Pentru urcarea şi lucrul la înălţime trebuie folosite următoarele mijloace certificate, în
conformitate cu prevederile fişelor tehnologice sau a normelor tehnice :
- scări cu lonjeroane (montanti) nemetalice simple, duble;
- scari metalice ( numai în instalatii electrice scoase de sub tensiune);
- cârlige pentru urcarea pe stâlpi de lemn sau de beton ;
- utilaje speciale (autoscări mecanice, platforme tele-scopice, hidromecanice, autotelescoape
cu coş, platforme ridicătoare cu braţe articulate etc.) ;
- construcţii definitive ale stâlpilor adecvate operaţiilor de urcare şi lucrului la înălţime ;
- dispozitive de lucru la înălţime (platforme, scări, dispo-zitive pentru schimbarea elementelor
din lanţurile de izolare, cărucior, păşitor etc.).
Art 111. La locul de muncă aflat la înălţime, trebuie ridicate numai materialele strict necesare. Sculele
necesare executării diferitelor operaţii trebuie păstrate în buzunare speciale sau teci în centura de
siguranţă. Sculele şi materialele trebuie să fie urcate şi coborâte pe măsura necesităţilor cu funie de

29 / 50
ajutor, interzicându-se aruncarea acestora de la sol la poziţia de lucru sau invers. Aşezarea chiar
temporară a sculelor, dispozitivelor sau a materialelor nefixate pe elementele stâlpilor liniilor electrice
aeriene este interzisă.
Art 112. (1) Pentru urcarea, coborârea şi pentru lucrul la înălţime trebuie să se utilizeze, după caz,
utilajele, dispozitivele şi E.I.P. menţionate la cap. 3.6.-art.176 şi cap.4.5. art.220-224 din IP-SSM 02 (EE).
(2) Alegerea E.I.P. (a componentelor sistemului utilizat împotriva căderii de la înălţime) este în
responsabilitatea persoanei care organizează lucrarea şi a şefului de lucrare.
(3) În timpul urcării, executării lucrărilor şi coborârii de la înălţime, executantul trebuie să se asigure
permanent împotriva căderii ţinând seama de suportul pe care urcă (stâlp, scară, schelă, stelaj,
transformator, etc.) şi caracteristicile acestuia, locul de muncă (consolă, riglă, izolator etc.) şi dotarea
existentă .
(4) Împotriva căderii de la înălţime pe durata urcării şi coborârii executantul trebuie:
a) să se echipeze cu o centură complexă de al cărei element de prindere destinat opririi căderii
(inel dorsal sau frontal) este cuplat un opritor de cădere cu alunecare ;
b) să ancoreze de la sol( în cazul când scara nu este dodată cu suport de ancorare), cu ajutorul
unei prăjini speciale, suportul de ancorare flexibil la un punct (loc) de ancorare, punct
rezistent mecanic situat la înălţime .
c) se verifice rigiditatea si suficienţa rezistenţei mecanice a punctului de ancorare
(verificarea se face prin tensionarea suportului de ancorare flexibil la inceput tragand usor
franghia sau coarda suportului de ancorare flexibil si apoi folosind greutatea celor doi
lucratori).
d) se cupleze opritorul de cădere cu alunecare intre inelul sternal sau dorsal al centurii
complexe si suportul de ancorare;
e) să urce prin metoda celor trei puncte (două mâini şi un picior sau două picioare şi o mână)
folosind pentru acces buloanele sau zăbrelele stâlpilor metalici zăbreliţi, alveolele stâlpilor
din beton precomprimat (numai dacă aceştia au fost construiţi cu aşezarea alveolelor astfel
încât distanţa pe înălţime între două alveole să permită păşirea comodă iar lăţimea oricărei
alveole să nu fie mai mică decât talpa bocancului cu numărul cel mai mare), scările clădite
ori sprijinite, sau cârligele cu gheare sau tampoane de cauciuc ;
f) să se asigure împotriva căderii cu ajutorul unui mijloc de legătură pentru poziţionare
(frânghie cu dispozitiv de reglare a lungimii sau cu lungime fixă), înainte de a întreprinde
orice acţiune care ar conduce la utilizarea mâinilor în alt scop decât cel de urcare – coborâre
(amplasarea unui opritor de cădere retractabil, mutarea cârligului aferent suportului de
ancorare flexibil sau executarea unei lucrări).
g) Lungimea mijlocului de legătură pentru poziţionare cu sau fără dispozitiv de reglare trebuie
astfel aleasă sau reglată încât înălţimea de cădere în gol să nu fie mai mare de 0,5 m.
h) să repete, dacă este cazul, succesiv operaţiile prezentate la lit. b), c) şi d) de mai sus până
ajunge la nivelul (cota) la care urmează să lucreze sau să se deplaseze pe orizontală.
A doua persoană care urcă în scopul participării la lucrare trebuie să utilizeze un opritor propriu
de cădere cu alunecare pe care îl cuplează la acelaşi suport de ancorare flexibil.
Este interzisă utilizarea aceluiaşi suport de ancorare de către două sau mai multe persoane în
acelaşi timp.
La utilizarea pentru urcare – coborâre până la înălţimea necesară, a unei scări extensibile al cărei
lonjeron reprezintă, din construcţie, şi suport de ancorare rigid dotat cu opritor de cădere cu alunecare,
executantul trebuie să îşi prindă de acesta din urmă, înainte de începerea urcării, inelul frontal al
centurii complexe.
(5) În cazul utilizării unei scări simple sau culisante (extensibile) sprijinite de la sol executantul trebuie să
asigure mai întâi scara împotriva răsturnării sau alunecării şi să urce sau să coboare pa aceasta după ce
în prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil conform prevederii de la al. 4 lit. b) de mai sus şi pe
care şi-a cuplat opritorul de cădere cu alunecare al propriei centuri complexe.
(6) Pentru deplasarea pe orizontală la înălţime şi efectuarea lucrărilor când există un punct de ancorare
rezistent mecanic, situat deasupra locului de muncă, executantul trebuie:
a) să ancoreze de acest punct, cu ajutorul unei piese de legătură, un opritor de cădere
retractabil ;
30 / 50
b) să cupleze capătul cablului opritorului la inelul dorsal sau frontal al centurii complexe
proprii ;
c) astfel asigurat, să se deplaseze pe orizontală (pe consolă, riglă etc.) până la locul de muncă
(izolator, clemă de prindere a conductorului etc.).
(7) Pentru deplasarea pe orizontală şi efectuarea lucrărilor când nu există un punct de ancorare rezistent
mecanic situat deasupra locului de muncă, executantul trebuie să utilizeze, după caz, una din metodele:
a) asigurarea împotriva căderii de pe consola unui stâlp al LEA prin trecerea peste unul din
tiranţii acesteia a unui mijloc de legătură (frânghie) cu lungime fixă sau reglabilă cuplat de
cele două inele laterale ale centurii de poziţionare (parte componentă a centurii complexe);
b) fixarea suportului de ancorare flexibil, cu ajutorul unei prăjini speciale, la un punct rezistent
mecanic, situat la vârful consolei; montarea unui opritor de cădere cu alunecare pe suportul
de ancorare astfel încât acesta să se blocheze la tragerea, către baza consolei, a ochiului său
de prindere; fixarea ochiului de prindere al opritorului la un punct de ancorare, rezistent
mecanic, situat la baza consolei şi tensionarea suportului de ancorare flexibil prin tragerea
de capătul liber al acestuia.
Se trece peste acest suport de ancorare un mijloc de legătură cu lungime fixă sau reglabilă
cuplat la cele două inele laterale ale centurii de poziţionare.
c) utilizarea a două mijloace de legătură (frânghii) cu lungime fixă sau reglabilă cuplate la unul
din inelele laterale ale centurii de poziţionare pe care executantul le trece succesiv şi
alternativ peste (printre) zăbrelele consolei, riglei etc. pe măsură ce se efectuează
deplasarea spre locul de muncă (utilizarea a două frânghii fixe ca la trecerea peste obstacol).
Pentru toate cele trei variante prezentate mai sus trebuie să se utilizeze acele mijloace de
legătură a căror lungime reglată sau aleasă asigură o cădere în gol mai mică de 0,5 m.
(8) În alternativă, utilizând metoda alpinismului utilitar, în cazul stâlpilor metalici zăbreliţi, executantul
trebuie:
a) să realizeze la unul din picioarele stâlpului (altul decât piciorul pe care urmează să urce) un
punct de asigurare a executantului (capul de coardă) utilizând un mijloc de legătură, o
carabinieră şi o frână dinamică prin care se trece suportul de ancorare flexibil (coarda
dinamică);
b) să cupleze carabiniera de la capătul suportului de ancorare flexibil (coardă dinamică) de
inelul frontal al propriei centuri complexe;
c) să creeze din bucle de asigurare (cordiţe cu carabiniere) la fiecare 2 m, pe măsură ce urcă,
puncte de asigurare intermediară trecând prin carabinierele respective suportul de ancorare
flexibil ; în acelaşi timp secundul trebuie să asigure suportul de ancorare prin frâna
dinamică;
d) să se asigure împotriva căderii cu mijlocul de legătură (frânghia) de poziţionare deîndată ce
a ajuns la nivelul (cota) locului de muncă ;
e) să fixeze carabiniera de la capătul suportului de ancorare pe care îl desprinde de inelul
frontal, la un punct rezistent mecanic situat deasupra locului de muncă ;
f) să cupleze, în vederea executării lucrării, opritorul de cădere cu alunecare la suportul de
ancorare şi la inelul frontal al centurii complexe.
Accesul altei persoane la acelaşi loc de muncă se realizează folosind propria centură complexă
cu opritor de cădere fixat de suportul de ancorare flexibil deja montat. Pe măsură ce urcă, desprinde
suportul de ancorare flexibil din carabinierele punctelor de asigurare intermediare.
Este interzisă utilizarea aceluiaşi suport de ancorare de către două sau mai multe persoane în
acelaşi timp.
Pentru deplasarea pe orizontală prinderea suportului de ancorare de-a lungul consolei, grinzii
etc. se realizează prin metoda alpinismului utilitar.
În timpul coborârii executanţii trebuie să utilizeze opritorul de cădere cu alunecare.
Ultimul executant care coboară de la locul de muncă trebuie să demonteze sistemul de
asigurare împotriva căderii de la înălţime prin executarea operaţiilor în succesiune inversă.
(9) Sistemul de asigurare împotriva căderii de la înălţime realizat pentru un anume loc de muncă prin
una din variantele prezentate la al. (4), (5), (6), (7) şi (8) ale prezentului articol trebuie folosit de fiecare
executant care urcă la acelaşi loc de muncă respectând principiul enunţat la alineatul (2) al acestuia.
31 / 50
(10) Orice metodă sau variantă utilizată pentru urcare, deplasare pe orizontală şi coborâre, inclusiv
pentru asigurare împotriva căderii pe durata executării lucrărilor trebuie detaliată în cuprinsul unei
instrucţiuni proprii, aprobată de conducătorul unităţii, instrucţiune care trebuie cunoscută de către
personalul executant.
Art 113. (1) Urcarea directă pe stâlpi utilizând cârlige este o operaţie admisă, în ultimă instanţă şi numai
după ce şeful de lucrare s-a convins că utilajele speciale sau scările, nu pot fi utilizate şi că stâlpul
prezintă toate garanţiile de stabilitate mecanică. În caz contrar, înainte de executarea lucrării, acesta
trebuie sprijinit.
(2) Urcarea directă pe stâlpii din beton prevăzuţi cu alveole este admisă numai dacă aceştia au fost
construiţi cu aşezarea alveolelor astfel încât distanţa pe înălţime între două alveole să permită păşirea
comodă iar lăţimea oricărei alveole să nu fie mai mică decât talpa bocancului cu numărul cel mai mare.
Art 114. (1) Stâlpii sau adaosurile din lemn care prezintă un grad pronunţat de putrezire, stâlpii sau
adaosurile din beton care prezintă fisuri longitudinale ori transversale pronunţate şi pete specifice
corodării armăturilor, stâlpii metalici care prezintă coroziune a nervurii profilelor de oţel, trebuie să fie
marcaţi vizibil distinct, de gestionarii acestora, în vederea prevenirii personalului asupra pericolului
existent.
(2) Urcarea pe aceşti stâlpi trebuie realizată numai din coşul autoutilajului, de pe autoscară sau de pe
scară. În acest ultim caz, stâlpul se va consolida înainte de începerea lucrului prin dispozitive de sprijinire
sau de ancorare.
(3)Determinarea stării de degradare a stâlpilor de lemn, beton şi metal trebuie realizată conform
instrucţiunilor proprii elaborate în acest scop.
Art 115. Se interzice urcarea directă (si coborarea directa) pe stâlpii din beton uzi sau acoperiţi cu polei.
În asemenea cazuri, urcarea, coborârea şi executarea lucrării trebuie să se facă utilizând scară sau utilaje
speciale.
Art 116. În timpul lucrului la înălţime :
a) este interzisă executarea oricărei lucrări la fundaţia stâlpului;
b) executanţii trebuie să respecte pe durata urcării, executării lucrării şi coborârii, prevederile
subcapitolului 3.6 din IP-SSM 02 (EE), membrii formaţiei de lucru, inclusiv deservenţii
autoutilajelor şi persoanele din control, vor fi echipaţi tot timpul cu cască de protecţie.
Art 117. (1) În punctul de lucru aflat la înălţime, trebuie ridicate numai materialele strict necesare.
Uneltele necesare executării diferitelor operaţii trebuie păstrate în buzunare speciale sau teci prinse de
centura de siguranţă.
(2) Uneltele, dispozitivele şi materialele vor fi urcate şi coborâte pe măsura necesităţilor cu funia de
ajutor, interzicându-se aruncarea acestora de la sol la punctul de lucru sau invers.
(3) Executanţii nu trebuie să aşeze nici temporar, unelte, dispozitive sau materiale nefixate pe
elementele stâlpilor liniilor electrice aeriene în timpul lucrului.
Art 118. (1) Pentru urcare (coborâre) şi pentru lucru la înălţime, trebuie să se utilizeze, după caz,
următoarele dispozitive şi/sau echipamente individuale de protecţie:
a) scări diferite şi scări realizate prin clădire din tronsoane;
b) dispozitive de urcat (coborât) pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane din cauciuc);
c) suporturi de ancorare flexibile sau rigide;
d) echipament individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime realizat prin
combinarea a două sau mai multe dintre componentele: centură complexă cu centură de
poziţionare, mijloc de legătură cu dispozitiv de reglare al lungimii (frânghie de poziţionare),
opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare flexibil sau rigid, opritor de cădere
retractabil sau absorbitor de energie;
e) dispozitive pentru schimbarea lanţurilor de izolatoare;
f) cărucioare păşitoare pentru reglarea distanţierelor la liniile electrice aeriene;
g) schele (platforme) de lucru şi alte construcţii prevăzute în normele specifice;
h) echipamente de salvare în cazul accidentării la înălţime.
(2) Personalul care utilizează echipamentul individual de protecţie pentru lucrul la înălţime trebuie să fie
instruit, teoretic şi practic, asupra cunoaşterii echipamentului şi cunoaşterii acestuia.

32 / 50
6. LUCRUL LA ÎNĂLŢIME EFECTUAT PE ACOPERIȘ

6.1. Înainte de începerea lucrărilor

Art 119. Înainte de începerea lucrărilor, trebuie efectuată o evaluare a riscurilor asociate tuturor
lucrărilor executate pe acoperiș.
Art 120. Trebuie asigurate echipamentele necesare și implementate măsuri de prevenire și sisteme de
lucru adecvate, iar lucrătorilor trebuie să li se facă instruirea corespunzătoare și să li se dea dispoziții
clare.
Art 121. Toate activitățile care se desfășoară pe acoperiș, inclusiv cele de scurtă durată (respectiv cele a
căror durată este mai curând de ordinul minutelor decât al orelor), trebuie planificate cu grijă, pentru a
reduce la minim riscurile pentru lucrători.
Art 122. Pentru a munci în condiții de securitate, lucrătorii implicați în activități desfășurate pe
acoperișuri trebuie să dispună de cunoștințe, calificare și experiență corespunzătoare. Lucrătorii trebuie
instruiți pentru a recunoaște riscurile, a înțelege sistemele adecvate de lucru și a dobândi competența și
deprinderile cerute de executarea respectivelor lucrări, cum ar fi montarea balustradelor, operarea unei
platforme mobile de acces, instalarea și utilizarea sistemelor complexe de oprire a căderilor de la
înălțime (centuri de siguranță complexe și componente specifice).

6.2. Prevenirea căderii de la înălțime

Art 123. Acolo unde există riscul de cădere de la înălțime, în timpul lucrului pe acoperiș sau în timpul
accesului pe și de pe acesta, trebuie adoptate măsuri corespunzătoare de prevenire a căderii de la
înălțime. Înainte de a se recurge la măsuri de protecție individuală, trebuie adoptate măsuri colective de
protecție împotriva riscurilor de cădere de la înălțime, bazate pe rezultatele evaluării riscurilor.
Art 124. Orice mijloc de protecție prevăzut în scopul prevenirii căderii de la înălțime (cum ar fi o
balustradă) trebuie să fie îndeajuns de rezistent pentru a preveni sau opri căderile și a împiedica
accidentarea lucrătorilor.
Art 125. Măsurile de prevenire a căderii trebuie să fie luate înainte de începerea lucrului la înălțime și
menținute până la sfârșitul respectivelor lucrări.
Art 126. În cursul lucrului pe acoperiș trebuie luate în considerare efectele condițiilor meteorologice,
întrucât apariția gheții, a umezelii sau vântului pot mări semnificativ riscul de cădere a persoanelor sau
materialelor.
Art 127. În cazul reabilitării / modernizării branșamentelor electrice, se va avea în vedere încă din stadiul
de proiectare, posibilitatea executării lucrării la înălțime pe acoperiș iar în cazul în care nu se poate
aplica una din soluțiile prezentate în această instrucțiune, datorită rezistenței sau a tipului constructiv a
acoperișului, se va utiliza o soluție constructivă pentru branșament care nu impune lucrul la înălțime pe
acoperiș.

6.3. Căderea materialelor

Art 128. Căderea de la înălțime a materialelor poate provoca accidente mortale. De aceea, de pe un
acoperiș nu trebuie aruncat nimic. Adoptați următoarele măsuri:
- utilizați jgheaburi-tobogan închise pentru evacuarea deșeurilor, sau coborâți materialul cu
ajutorul unor mijloace de ridicat;
- nu lăsați să se acumuleze material care ar putea să cadă de la înălțime;
- preveniți accesul persoanelor în zonele periculoase de sub sau de lângă lucrările ce se
desfășoară pe acoperișuri;
- utilizați plase de reținere a sfărâmăturilor, căi pietonale acoperite sau alte măsuri similare de
prevenire a vătămărilor cauzate de căderea materialelor;
- acolo unde este posibil, evitați aducerea unor obiecte de mari dimensiuni și greutăți pe
acoperișuri;
- asigurați-vă că toate materialele sunt corect stocate, în special pe timp de vânt.

33 / 50
6.4. Modalități de lucru la înălțime pe acoperiș

Art 129. Lucrul pe acoperiș se poate realiza prin utilizarea mai multor tehnici, soluții:
- Utilizarea soluțiilor / tehnicilor care presupun protecția colectivă a lucrătorilor;
o Plase de siguranță dispuse sub locul unde se execută lucrul la înălțime (figura 33);
o Saltele pneumatice, dispuse sub locul unde se execută lucrul la înălțime (figura 34);
o Ridicarea nivelului de referință prin utilizarea pardoselilor / schelelor (figura 35);
- Utilizarea soluțiilor / tehnicilor care presupun protecția individuală a lucrătorilor;
o Scări destinate pentru lucrul pe acoperiș (figura 36);
o Mijloace de ancorare flexibilă (figura 37);
Art 130. Soluțiile / tehnicile prezentate la art. 129 nu sunt limitative, sunt acceptate orice alte soluții /
tehnici sigure, care previn căderea de la înălțime.

Figura 32. - Plase de siguranță

Figura 33. - Saltele pneumatice

Figura 34. - Ridicarea nivelului de referință

34 / 50
Figura 35. - Utilizarea scărilor destinate
pentru lucrul pe acoperiș

Figura 36. - Utilizarea mijloacelor de


ancorare flexibilă pentru lucrul pe
acoperiș (succesiunea pașiilor este
prezentată în Anexa 5)

35 / 50
7. UTILIZAREA PLATFORMEI ŞI SCHELEI PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME, PENTRU
SITUATIILE ÎN CARE ZONA DE LUCRU NU PERMITE ACCESUL UTILAJELOR
SPECIALE

7.1. Dispoziţii specifice de utilizare a schelelor

Art 131. Atunci când breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau când configuraţiile
structurale avute în vedere nu sunt prevăzute de acesta, trebuie să fie realizat un calcul de rezistenţă şi
de stabilitate, cu excepţia cazului în care schela este asamblată în conformitate cu o configuraţie
standard general recunoscută.
Art 132. În funcţie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare şi de demontare
trebuie să fie întocmit de către o persoană competentă. Acest plan poate avea forma unui plan general,
completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei în cauză.
Art 133. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie să fie protejate împotriva pericolului de alunecare
fie prin fixare pe suprafaţa de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate
echivalentă, iar suprafaţa de sprijin trebuie să aibă o capacitate portantă suficientă. Stabilitatea schelei
trebuie să fie asigurată. Deplasarea inopinată a schelelor mobile în timpul lucrului la înălţime trebuie să
fie prevenită prin intermediul dispozitivelor adecvate.
Art 134. Dimensiunile, forma şi dispunerea planşeelor unei schele trebuie să fie adecvate naturii lucrării
care urmează să fie executată şi adaptate la sarcinile ce urmează a fi suportate şi să permită lucrul şi
circulaţia de o manieră sigură. Planşeele unei schele trebuie să fie montate de aşa manieră încât
componentele să nu poată să se deplaseze în cazul unei utilizări normale. Niciun gol periculos nu trebuie
să existe între componentele planşeelor şi dispozitivele verticale de protecţie colectivă împotriva căderii.
Art 135. Atunci când anumite părţi ale unei schele nu sunt gata de întrebuinţare, ca de exemplu în
timpul montării, demontării sau modificărilor, aceste părţi trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale
de avertizare a pericolului general, în conformitate cu dispoziţiile naţionale care transpun Directiva
92/58/CEE, şi trebuie delimitate în mod corespunzător prin obstacole fizice care să împiedice accesul în
zona periculoasă.
Art 136. Schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substanţial decât sub supravegherea
unei persoane competente şi de către lucrători care au fost instruiţi adecvat şi conform operaţiilor avute
în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotărâre, şi vizând în special:
a) înţelegerea planului de montare, de demontare şi de modificare a schelei în cauză;
b) securitatea în timpul montajului, al demontajului şi al modificării schelei în cauză;
c) măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor;
d) măsurile de securitate în cazul schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea afecta
negativ securitatea schelei în cauză;
e) condiţiile în materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operaţiile de montare, de demontare şi de modificare îl pot cuprinde.
Art 137. Persoana care supraveghează şi lucrătorii implicaţi trebuie să aibă la dispoziţie planul de
montare, de utilizare şi de demontare menţionat la art.120, în special orice instrucţiuni pe care le-ar
putea cuprinde.
Art 138. (1) În situaţiile în care zona de lucru nu permite accesul utilajelor speciale pentru lucrul la
înălţime sau manevrabilitatea acestora este restricţionată ori afectează securitatea executanţilor şi/sau
a instalaţiilor trebuie adoptate, din faza de organizare a lucrării, soluţiile tehnice adecvate (schelă sau
eşafodajul – podină).
(2) Soluţia tehnică de realizare a unei schele trebuie să îndeplinească condiţiile:
a) schela modulară să fie certificată pentru conformitate din punct de vedere al protecţiei
muncii;
b) schela să fie executată (asamblată, montată) de personal pregătit în acest scop (schelar)
autorizat, fie de către producătorul schelei, fie de către societatea căreia îi aparţine
persoana;
c) schela se predă în utilizare pe baza unui proces-verbal (model prezentat în anexa 4) semnat
de către schelar şi şeful de lucrare prin care se confirmă calitatea de securitate a execuţiei
36 / 50
acesteia. Procedura de predare-primire prin proces-verbal se aplică şi dacă schelarul este un
membru al formaţiei de lucru, iar execuţia sau asamblarea schelei se realizează împreună cu
ceilalţi membri, dar sub coordonarea acestuia. În cazul în care şeful de lucrare este şi
schelar, procesul-verbal va fi semnat de către acesta la ambele funcţii.
(3) Soluţia tehnică de realizare a unui eşafodaj (a unei platforme) trebuie să îndeplinească condiţiile:
a) suporţii de sprijin ai viitoarei platforme să fie bine încastraţi, sudaţi sau, dacă urmează să fie
aşezaţi pe sol ori planşeu, acesta din urmă să fie drept şi uscat;
b) dulapii (scândurile) să fie cu grosimea de minimum 4 cm, iar lungimea să fie de cca. 2 m;
c) dulapii se vor aşeza astfel pe marginile de sprijin încât să le depăşească cu minimum 10 cm
(un lat de palmă);
d) eşafodajul (platforma) se predă în utilizare pe baza unui proces-verbal, conform anexei 4 la
prezenta normă specifică.
Art 139. (1) Platforma de lucru la înălţime este concepută pentru a fi amplasată sau sprijinită pe stâlpi
de beton precomprimat sau centrifugat, utilizând un sistem propriu de fixare, şi de pe care poate lucra o
singură persoană.
(2) Executantul urcă pe stâlp pentru montarea platformei asigurându-se în tot acest timp cu frânghia de
poziţionare cuplată la inelele laterale ale centurii de poziţionare, parte componentă a centurii complexe
proprii. Montarea platformei o realizează executantul asigurându-se împotriva căderii în funcţie de tipul
stâlpului:
- în cazul stâlpilor cu alveole prin trecerea celei de a doua frânghii printr-o alveolă;
- în cazul stâlpilor fără alveole prin fixarea cu un mijloc de legătură cuplat cu inelul dorsal ori
frontal al centurii complexe la un punct fix şi rezistent mecanic, situat deasupra locului de
muncă.
- platformele cu suport de poziţionare la sol utilizate pentru executarea lucrărilor la înălţimea
constructivă a acestora în instalaţii electrice exterioare (staţii etc.) trebuie prevăzute cu
balustrade de protecţie pentru executant (executanţi) şi sistem de asigurare a executanţilor
pe durata urcării şi coborârii pe platformă.

Figura 37. - Utilizarea schelelor

37 / 50
ANEXA 1. - GHID DE TERMINOLOGIE

1. Absorbitor (absorbator) de energie (AE conform EN 355): mijloc component al unui sistem de
oprire a căderii, care garantează acestui sistem o totală capacitate de oprire, în siguranţă, a
căderii de la înălţime, în cazurile de aplicare recomandate.
2. Balustradă: sistem, fix sau recuperabil, de ancoraje şi corzi statice, utilizat pentru siguranţa
parcurgerii unui anumit sector de perete, galerie, pod suspendat etc. Balustradele fixe sau
recuperabile nu exclud folosirea unui sistem de oprire a căderii complet separat.
3. Bază de referinţă artificială: loc amenajat cu măsuri de securitate a muncii integrate, unde nu mai
există pericolul căderii în gol
4. Blocator: dispozitiv care se foloseşte la urcarea sau traversarea pe o coardă fixă (statică), având
calitatea de a aluneca uşor în direcţia înaintării şi de a se bloca automat, dacă este solicitat în sens
invers. În anumite procedee de muncă, folosirea a două sau trei blocatoare, înlocuieşte utilizarea
unor elemente ale sistemului de oprire a căderii.
5. Carabinieră (conector) (EN 361, 362): element al sistemului de oprire al căderii, de limitare sau de
poziţionare, similar cârligului de siguranţă, cu calităţi de rezistenţă şi siguranţă superioare, care îi
oferă posibilitatea ţinerii unei forţe dinamice corespunzătoare unui factor egal cu 2. Carabinierele
fără siguranţă se folosesc numai la asigurări intermediare.
6. Cârlig de ancorare rapidă (EN361, EN 362): piesă metalică destinată prinderii direct cu mâna la un
punct fix, component ale structurilor de acces sau de lucru (console, grinzi, ferme, stâlpi, etc.) a
capătului superior a suportului de ancorare flexibil sau a lonjei.
7. Coborâtor (descender) (EN 341, EN 358): dispozitiv manual sau automat pentru coborâre pe
suporţii de ancorare flexibili, care asigură o frânare şi o viteză de coborâre optimă, în diferite
situaţii sau procese de muncă. Normele europene admit pentru lucrul la înălţime numai
coborâtoarele autoblocante.
8. Centură de siguranţă complexă (SR-EN 361:1993): suport pentru sprijinul total al corpului
operatorului ce constituie o componentă a sistemului de oprire a căderii (putând fi utilizată şi în
sistemele de poziţionare sau de limitare). Ea cuprinde bretele, legături, catarame şi alte elemente,
aranjate potrivit şi asamblate astfel ca să suporte în siguranţă operatorul şi să-l reţină în timpul
căderii şi după oprirea ei.
9. Dispozitiv pentru ancorare(conexiune) (EN 361, EN 362) piesă metalică (cârlig, buclă, pârghie,
lanţ) sau chingă (buclă) textilă (EN 354, EN 575) destinată prinderii, direct cu mâna sau prin
intermediul unei prăjini, la un punct fix, component ale structurilor de acces sau de lucru (console,
grinzi, ferme, stalpi etc.) a capătului superior al suportului de ancorare flexibil sau a lonjei.
10. Element de disipare a energiei: element al subsistemului de legătură utilizat în scopul opririi în
siguranţă a căderii. El poate fi montat la opritorul de cădere alunecător, la lonjă sau la suportul de
ancorare.
11. Punct de ancorare: locul unde se fixeaza prin intermediul elementelor specifice (carlige, bucle,
bare, etc.) lonja sau suportul flexibil de ancorare.
OBS. Practic, reprezintă un punct material de fixare care asigura pentru lucrător, în orice moment
al urcarii, coborarii sau lucrului, pe directie verticala si/sau orizontala, o rezistenta statica de cel
putin 15 kN.
12. Lucrul la înălţime: activitatea desfăşurată la minimum 2 m, măsurată de la tălpile picioarelor
salariatului până la baza de referinţă naturală (solul), sau orice altă bază de referinţă artificială,
bază faţă de care nu există pericolul căderii în gol.
13. Lucrul la înălţime mică: activitatea desfăşurată la locurile de muncă amplasate până la înălţimea
de 2 m măsurată de la tălpile picioarelor salariatului până la baza de referinţă naturală (solul), sau
orice altă bază de referinţă artificială, bază faţă de care nu există pericolul căderii în gol, la care se
vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre
măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălţime.
14. Mijloc de poziţionare (lonja) (EN 354, EN 355, EN 358): componentă utilizată ca mijloc de legătură
într-un sistem de oprire a căderii, de limitare sau poziţionare în locul de muncă, cu scopul de a fixa
operatorul de punctul de ancorare sau în locul de muncă. Ele se confecţionează din funie

38 / 50
(frânghie) împletită, coardă dinamică, chingă cusută, cablu sau lanţ, având sau nu în componenţă
absobitor de energie, carabiniere, putând fi simplă sau tip furculiţă, cu lungime fixă sau reglabilă.
Lonja reglabilă este de obicei de culoare albă, iar cea fixă de culoare roşie.
15. Mâner pentru urcare – ascender (EN357): dispozitiv manual utilizat la urcarea lucrătorului pe
suportul de ancorare flexibil.
16. Opritor de cădere alunecător (OCA conform EN 353-1/-2): component al unui sistem de oprire a
căderii format dintr-un dispozitiv care însoţeşte automat operatorul în urcarea sa de-a lungul unui
suport de ancorare, având proprietatea de a aluneca uşor în sensul deplasării lucrătorului care
urca la înălţime şi de a se bloca, dacă se produce o cădere sau o tracţiune bruscă în sens opus.
17. Opritor de cădere retractabil (OCR conform SR-EN 360: 1994): component al unui sistem de
oprire a căderii format dintr-un dispozitiv, montat între centura de siguranţă complexă şi un punct
de ancorare, cu posibilităţi de întindere, retragere şi blocare automată, (putând fi considerat deci
un mijloc de susţinere, ancorare retractabil).
18. Sistem de limitare a poziţiei de muncă (SLPM conform SR-EN 359:1993): echipament individual
de protecţie destinat opririi deplasării operatorului într-o direcţie în care există o sursă de
accidentare (cădere, electrocutare etc.). Dacă factorul de risc este căderea de la înălţime, sistemul
de limitare se poate suplimenta cu componente care amortizează şocul.
19. Sistem de oprire a căderii (SOC conform SR-EN 363: 1992): echipament individual de protecţie
împotriva căderilor de la înălţime, cuprinzând o centură complexă şi un subsistem de legare în
scopul opririi căderii în componenţa căruia intră un absorbitor de energie, o lonjă şi, după caz, un
opritor de cădere montat pe suportul de ancorare.
20. Sistem de poziţionare în locul de muncă (SPLM conform SR-EN 358): echipament individual de
protecţie destinat menţinerii (staţionării) operatorului într-un anumit punct de lucru, astfel ca
poziţia să fie sigură, stabilă şi comodă, iar mâinile să-i fie libere, în vederea executării operaţiilor
prevăzute în tehnologia de lucru. Acest sistem nu este destinat pentru oprirea căderii.
21. Suport de ancorare (linie de ancorare) vertical sau orizontal: element fix sau de legătură specific
pentru un subsistem ce foloseşte un opritor de cădere alunecător, în cadrul unui sistem de oprire
a căderii sau de pozitionare. Practic, reprezintă o înşiruirere de puncte de ancorare, pe o frânghie
flexibilă, coardă statică, un cablu metalic sau o şină rigidă asigurandu-se în orice moment al
lucrului, pe directie verticala sau orizontala o rezistenta statica de cel putin 15 kN.
22. Zonă de siguranţă pentru lucrul la înălţime (ZSLI): spaţiul, din care sunt evacuate sau în care sunt
protejate persoanele şi echipamentele tehnice, care pot fi afectate de eventualele căderi de
obiecte de la înălţime şi în care este asigurată, în ipoteza suspendării corpului unui manechin de
mărime naturală căzut de la înălţime, o distanţă minimă de 1(un) m între tălpile picioarelor şi
muchiile sau suprafaţa bazei de referinţă.
ZSLI este :
- un spatiu controlat de către persoana desemnată cu supravegherea lucrului la înălţime;
- face parte din zona de lucru (vezi Anexa 1, GT, din IP-SSM 02 (EE) - DEE )

39 / 50
ANEXA 2. - NOMENCLATOR DE ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE COLECTIVA şi
INDIVIDUALA PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME (LI)

Tip
echipament
Denumire sortiment de protecţie Număr Obser-
Nr. vaţii,
echipament de muncă minim
crt (de muncă)
pentru LÎ bucăţi standarde
pentru LÎ

colectiv EIP

1 Cască de protecţie cu cureluşă - X 1 EN 397


de prindere,sistem de
amortizare şi fixare, cu /sau
fara viziera de protecţie

2 Centură complexă - X 1 EN 358,


EN 361,
EN 813

3 Mijloc de poziţionare (legătură) - X 1 de culoare


reglabil alba
EN358,

4 Mijloc de poziţionare - X 1 de culoare


(legătură)fix roşie

EN354,
EN355

5 Opritor de cădere - X 1 EN 353-2


alunecător(OCA), pe suport
flexibil

6 Opritor de cădere retractabil X 1 EN-360,


cu chingă EN361

7 Carabinieră cu autoînchidere şi - X 5 EN 362


autoblocare

8 Încălţăminte de protecţie cu - X 1 per EN 344


bombeu de protecţie

9 Mănuşi de protecţie - X 2 per. En 420

nenorma
t

40 / 50
10 Absorbitor( absorbator) de - X 1 EN 355
energie cinetică

11 Cârlig pentru ancorare X - 1 EN 362

12 Piesă pentru ancorare X - 1 EN 362


rapidă(manucroche)

13 Buclă ancorare din cablu X - 1 EN 363

14 Buclă( chingă) de ancorare X - 2 EN 795,


EN354
EN566

15 Dispozitiv de ancorare petru X - 1 EN 362


console de beton

16 Suport de ancorare flexibil X - 1 EN 696,


(frânghie)12-25m

17 Suport de ancorare flexibil( X - 1 EN1891


coardă statică)

18 Prăjină electroizolantă X - 1 Standard


telescopică 9 m firmă

19 Adaptor prăjină cărlig petru X - 1 Standard


ancorare firmă

20 Scară modulară pentru stâlpi cu X - 1 Standard


OCA pe lonjeron H=12,5-25m firmă

21 Platformă autoportantă pentru X - 1


scară modulară

22 Scară extensibilă X - 1 Standard


multifuncţională cu 2-3 firmă
tronsoane a câte 11-14 trepte
(din fibră de sticlă pentru
lucrari la LEA j.t. si din AL
pentru lucrari la LEA m.t. scoase
de sub tensiune)

23 Plaformă pentru scara X - 1 Standard


extensibilă firmă

24 Bară de distanţare X - 1 Standard


firmă

41 / 50
25 Egalizator de nivel pentru X - 1 Standard
traverse scară firmă

26 Gheară pentru fixare scară la X - 1 Standard


stâlp firmă

27 Chingă reglabilă pentru fixare X - 1 Standard


capăt scară la stălp firmă

28 Scară / platformă suspendată X - 1 Standard


pentru lanţuri de izolatoare cu firmă
OCA

29 Platforma orizontală pentru X - 1 Standard


stâlpi cu accesorii firmă

30 Cârlige pentrurcat pe stâlpi X 4 Standard


firmă

31 Mâner pentru urcare pe - X 2 EN 357


coardă(ascender)

32 Coborâtor (descender) X 2 EN 341,


EN 358

42 / 50
ANEXA 3. - AUTOVERIFICARE CENTURI COMPLEXE şi ANEXE

Nr. DA NU
PARTI COMPONENTE OBS.
Crt. Corespunde corespunde
CENTURI COMPLEXE ŞI DE POZITIONARE
1. - Starea de curatenie a tuturor elementelor centurii (centurile -
murdare prezinta în general un grad mai avansat de uzura,  
chiar daca nu au fost utilizate intens)
2. - Verificarea existentei fisei de urmarire (aceasta se livreaza   -
odata cu produsul nou şi prezinta istoricul centurii)
3. - Verificarea starii marcajului (produsele fara marcaj sau cu -
marcaj neclar nu se mai verifica, necunoscand provenienta  
lor, data livrarii precum şi alte elemente descrise în fisa de
urmarire).
4. Verificarea starii de uzura a chingii: -
- rosaturi,-----------------------------  
- rupturi, -----------------------------  
- taieturi, -----------------------------  
- topiri, -------------------------------  
- agresiuni chimice, ----------------  
- etc.-----------------------------------  
5. - Verificarea starii cusaturilor.   -
6. - Verificarea starii placii dorsale (elementul din plastic din   -
zona dintre omoplati).
7. - Verificarea geometriei elementelor metalice.   -

8. Verificarea vizuala a elementelor metalice: -


- corodari,----------------------------  
- fisuri, -------------------------------  
- uzura avansata.--------------------  
9. - Verificarea functionarii cataramelor de inchidere şi reglare   -

10. - Verificarea compatibilitatii centurii cu celelalte componente.   -

11. - Verificarea protectorului lombar.   -

MUJLOC DE LEGATURA REGLABIL


12. - Starea de curatenie a elementelor mijlocului de legatura. -
(Produsele murdare prezinta în general un grad mai avansat  
de uzura, chiar daca nu au fost utilizate intens.)
13. - Verificarea existentei fisei de urmarire (aceasta se livreaza   -
odata cu produsul nou şi prezinta istoricul acestuia).
14. - Verificarea starii marcajului (produsele fara marcaj sau cu -
marcaj neclar, necunoscand provenienta lor, data livrarii  
precum şi alte elemente descrise în fisa de urmarire).

43 / 50
Nr. DA NU
PARTI COMPONENTE OBS.
Crt. Corespunde corespunde
15. Verificarea starii de uzura a franghiei: -
- rosaturi, ----------------------------  
- rupturi, -----------------------------  
- taieturi, -----------------------------  
- topiri, -------------------------------  
- agresiuni chimice, ----------------  
- etc.-----------------------------------  
16. - Verificarea starii de uzura a firelor de marcaj – intreruperea   -
firelor de marcaj reprezinta un grad avansat a franghiei.
17. - Verificarea geometriei partilor metalice.   -

18. - Verificarea functionarii elementelor de prindere.   -

19. - Verificarea functionarii elementului de reglare   -


(manustopului).
MIJLOCUL DE LEGATURA FIX
20. - Starea de curatenie a elementelor mijlocului de legatura. -
(Produsele murdare prezinta în general un grad mai avansat  
de uzura, chiar daca nu au fost utilizate intens.)
21. - Verificarea existentei fisei de urmarire (aceasta se livreaza   -
odata cu produsul nou şi prezinta istoricul acestuia).
22. - Verificarea starii marcajului (produsele fara marcaj sau cu -
marcaj neclar, necunoscand provenienta lor, data livrarii  
precum şi alte elemente descrise în fisa de urmarire).
23. Verificarea starii de uzura a franghiei: -
- rosaturi, ----------------------------  
- rupturi, -----------------------------  
- taieturi, -----------------------------  
- topiri, -------------------------------  
- agresiuni chimice, ----------------  
- etc.-----------------------------------  
24. - Verificarea ochetilor şi a elementelor metalice de protecţie a   -
ochetilor (daca este cazul).
SUPORT DE ANCORARE FLEXIBIL
25. - Starea de curatenie a franghiei. (Produsele murdare prezinta -
în general un grad mai avansat de uzura, chiar daca nu au  
fost utilizate intens.)
26. - Verificarea existentei fisei de urmarire (aceasta se livreaza   -
odata cu produsul nou şi prezinta istoricul acestuia).
27. - Verificarea starii marcajului (produsele fara marcaj sau cu -
marcaj neclar, necunoscand provenienta lor, data livrarii  
precum şi alte elemente descrise în fisa de urmarire).

44 / 50
Nr. DA NU
PARTI COMPONENTE OBS.
Crt. Corespunde corespunde
28. Verificarea starii de uzura a franghiei: -
- rosaturi, ----------------------------  
- rupturi, -----------------------------  
- taieturi, -----------------------------  
- topiri, -------------------------------  
- agresiuni chimice, ----------------  
- etc.-----------------------------------  
29. - Verificarea uzurii buclei pentru ancorare şi a capatului   -
ingrosat (liber).
OPRITORUL DE CADERE
30. - Verificarea starii de curatenie. (Produsele murdare prezinta -
în general un grad mai avansat de uzura, chiar daca nu au  
fost utilizate intens.)
31. - Verificarea existentei fisei de urmarire (aceasta se livreaza   -
odata cu produsul nou şi prezinta istoricul acestuia).
32. - Verificarea starii marcajului (produsele fara marcaj sau cu -
marcaj neclar, necunoscand provenienta lor, data livrarii  
precum şi alte elemente descrise în fisa de urmarire).
33. - Verificarea geometriei opritorului.   -

34. Verificarea integritatii elementelor opritorului: -


- cama dintata (daca este cazul),--  
- arcuri, -------------------------------  
- elementele de blocare, -----------  
- absorbitorul de soc (daca este cazul),-------------------------------  
- chinga de legatura (daca este cazul).-------------------------------  
35. - Verificarea functionarii elementelor active ale opritorului   -

36. - Verificarea deschiderii carcasei opritorului.   -

45 / 50
ANEXA 4. - PROCES VERBAL DE PREDARE PRIMIRE A SCHELEI / EȘAFODAJULUI

UNITATEA …………….. SCHELAR


Şantierul ……………….. Numele …………………….
Punctul de lucru …….. Prenumele ………………..
Autoriz.nr. ………/anul…..

PROCES-VERBAL
de predare-primire a

SCHELEI
EŞAFODAJULUI

Locul de montaj ………………………………………………..


Confirm că asamblarea (execuţia) corespunde:
- instrucţiunii tehnice a producătorului
- scopului pentru care a fost solicitată

RESTRICŢII:
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………

Predau:
Semnătura: ………………………………
Data: ……………………………………….

În urma recepţiei accept să utilizez schela / eşafodajul


fiindu-mi clare restricţiile pentru a căror respectare răspund.

Preiau:
Şef de lucrare: ………………………………………
(numele şi prenumele)

………………………………………….
(semnătura)

………………………………………….
(data)

46 / 50
ANEXA 5. - UTILIZAREA MIJLOACELOR DE ANCORARE FLEXIBILE PENTRU
LUCRUL PE ACOPERIȘ

1. Se montează un dispozitiv de ghidare în capătul


firului trasor

ATENȚIE! Dispozitivul de ghidare va fi un obiect


fără muchii, ușor și moale

2. Se trece firul trasor peste coama acoperișului,


prin aruncarea dispozitivului de ghidare peste
acoperiș, din direcția în care se dorește să se
lucreze pe acoperiș

3. După ce a fost trecut firul trasor peste coama


acoperișului, se dezleagă dispozitivul de ghidare și
de capătul firului trasor se leagă unul din capetele
mijlocului de ancorare flexibil

4. Celălalt capăt al mijlocului de ancorare flexibil se


leagă de un punct de ancorare solid:
- roata unei mașini;
- un copac;
- un stâlp
- un țăruș special, tip „sfredel”
- etc.

47 / 50
5. Se trage firul trasor până când mijlocul de
ancorare flexibil trece peste coama acoperișului și
este întins complet

6. Se verifică rigiditatea si suficienţa rezistenţei


mecanice a punctului de ancorare (verificarea se
face prin tensionarea suportului de ancorare
flexibil la inceput tragand usor franghia sau
coarda suportului de ancorare flexibil și apoi
folosind greutatea celor doi lucratori).

48 / 50
7. Se poziționează scara de acces pe acoperiș

8. Se montează opritorul de cădere pe dispozitivul


de ancorare flexibil și se leagă la centura
complexă

9. Lucrătorul urcă asigurat împotriva căderii

10. Lucrătorul lucrează asigurat împotriva căderii

49 / 50
ANEXA 6. - LISTA DE CONTROL A MODIFICĂRILOR

Nr. Sinteza Elaborat Data Fişa de


crt. modificărilor difuzare
nr.
1 Elaborat
2 Ed. 2, actualizat cod și pagină de gardă CREȚU Nicu-Cătăin 05.05.2016
CHIRIAC Ioan
CHIRIAC Dănuț
ANDREI Mitică
3 Ed. 3, Actualizat pe DELGAZ GRID: CREȚU Nicu-Cătăin 17.03.2017
- Cod și pagină de gardă; CHIRIAC Ioan
- S-a modificat Art. 80 - privind dispozitivul CHIRIAC Dănuț
detașabil de ancorare și fixare tip clește, ANDREI Mitică
combinat cu suport de ancorare flexibil.
- s-a introdus Cap. 6 - Lucrul la înălțime
efectuat pe acoperiș;
- s-a introdus Anexa 5 - Utilizarea
mijloacelor de ancorare flexibile pentru
lucrul pe acoperiș;

50 / 50