-1-

Introducere
Fiecare dintr speciile de arbori are proprietatibanarte, difinitori, o anumita culoare
rezistenta si durabilitate si durabilitati care au dus de-a lungul istoriei la folosiria in
moduri foarte variate a acestui pretios si unic material. Practica arata variatia
tipurikor de lemn.lemnul se scimba dupa cum e folosit. Astfel pentru a scoate ce e
mai bun din materialttrebue ales cu grija cu ale carei proprietati vor satesface
nenoite aparate ale obiectului pe care dorim sa-l confectionam.
Din vremuri stravechi podelele, peretii si acoperisile caselor au fost facute din
lemn. De secole, din lemn se fabrifica mobilier, se face ambalaje obiectew
decorative se mai face lazi scule, instrumente mizicale, sportive, sunt folosite
diferite tehnologii noilor fabricatii ale fiecarui obiect. Barcile sau scindurile prin
folosirea a numeroase tehnici de lucru in lemn, sunt transformate in piese rafinate
pentru mobilier.
Lemnul e mai mult de cit un material. Verificind locul de unde e adus materialul si
transformarile prin care trece de cind e doborit, vedem ca lemnul traeste intr-o
lume a sa.

Uneltele cu o margine taietoare

Dupa ce au fost taiate, unele lucrari din lemn sunt prelucrate mai departe, sunt
slefuite , imbinate, finisate sau lacuite sau vopsite. Pentru aceasta munca sunt
folosite numeroase unelte. Toate au lama taitoatre si pot fi clasificate in doua
grupuri.. cele care fac taituri ghidate, cum sunt rindele, si cele actionate sunt mina
libera controlata de lucrator.

Unelte de taiere ghidare

Lamele rendelelor sunt din otelde scule laminat, fie din otel moale, fie din otel tare
de scule. Sunt ascutite doar pe o parte, iar ascutitul pate avea o usoara curbura,
dupa destinatia uneltei. Lama e montata intr-un bloc de lemn si tinuta intr-o
panasau cep.rendelele simple sau cu support au doar lama, robacul sau sau gealaul
au un cap de fersau au o conta lamade desuptul lamei de taierepentru ruperea

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -2-
aschielor si pentru a impedica destrugerea lemnului. Lama ese in afara din talpa
rendelei prin orificiul sau. Marimea orificiului este determinate pentru activitatea
care trebue desfasurata. Rendelele din support din orificiul mare , loc destul pentru
aschii groase de la rendea.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -3-
9.2 Caracteristica utilajelor

Rendele
Rendeaua se compune dintr-un cuţit fixat într-un corp de conducere, care asigură
acestea, cu precizia necesară faţă de piesa de lemn şi dă posibilitatea unei uşoare
manevrări a rendelei, corpul rendelei. Corpul cuţitului este confecţionat de obicei
din lemn de specie tare şi rezistă la uzură, cu greutate specifică convenabilă,
(corpul mai are nucm măr, palten sau salb).Corpul are în general forma prismatică,
cu o deschidere la mijloc (deschiderae pentru bois sau limină) , în care se fixează
cuţitul (denumit şi fierul rendelei) în poziţia necesară cu ajutorul unei pene din
lemn de specie tare. Pana poate fi formată şi dintr-un arc metalic, care apasă cuţitul
şi permite reglarea poziţiei lui cu precizie şi uşurinţă. Corpul rendelei au uneori în
poziţia dinainte un mîner, numit mînerul din faţă (corn sau nas), iar în spate un
altul, numit mînerul din spate sau umăr, care înlesnesc prinderea şi manipularea
sigură a rendelei. Pereţii deschiderii pentru talas lipsesc la unele rendele în partea
dinspre talpă, astfel că la aceastea tăiuşul iese lateral (exemplu la rendeaua „gură
de broască”). Corpul rendelei se face şi din lemn cu talpă din metal sau total din
metal. Forma corpului rendelei trebuie să corespundă formei şi piesei condiţiilor în
care lucrează.
Grosimea talaşului pe care îl face la fiecare cursă depinde de distanţa cu care
cuţitul iese în afara tălpii rendelei.

Rendelele obişnuite sînt prevăzute cu un singur cuţit. Cele pentru lucrări

speciale spre exemplu pentru fasonarea de profile complicate, sunt prevăzute cu
două cuţite. Alte rendele, cum sînt cele pentru execuarea ulucelor, sînt prevăzute cu
unul sau două cuţite, aşezate cu cuţitul în direcţia de înaintare a rendelei. Acestea
sînt fixate în faţa cuţitelor de tăiat talaşul, spre a tăia lemnul pe o anumită
adîncime, permiţînd astfel obţinerea pereţilor drepţi şi curaţi la adînciturile care se
execută. Aceste cuţite se numesc cuţite trasoare.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -4-
În practică se folosesc un număr destul de mare de tipuri de rendele. Forma şi
dimensiunea lor depinde de funcţia pe care o au d îndeplinit (îndreptare,
transversală,..., rendeluirea unei piese mari sau mici , drepte sau curbe), finalitatea
pe care trebuie s-o aibă feţele prelucrate.
Ele se pot grupa în:
 rendele pentru pregătire, îndreptare şi netezire a suprafeţelor curbe;
 rendele pentru pregatirea pieselor de inbinat (asamblat);
 rendele de fasonat.
Fiecare se deosebeşte întrucît de rendeaua obişnuită descrisă mai sus.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -5-
2. Cerinţele tehnice faţă de materia primă
Bradul – este de două feluri: alb şi roşu.
Bradul alb are o structură rară, lemnul fiind considerat de spacie moale. El se
prelucrează cu uşurinţă cînd este bine uscat şi se prelucrează greu cînd e umed.
Bradul roşu are o structură mai densă şi mai tare decît bradul alb, fapt pentru
care este căutat la lucrările de tîmplărie, la confecţionarea mobilei, ca exemplu:
mese, scaune, ferestre, uşi,...
Atît bradul alb cît şi cel roşu sînt mult întrebuinţaţi la lucrările de dulgherie.

Molidul se aseamănă mult cu bradul, fapt care face ca deosebirea să se facă cu

o oarecare greutate cu ochiul liber. Are o structură mai fină, fibre drepte şi dense.
Culoarea este galben-alb, se lucrează mai uşor decît bradul, conţin răşini mai mult
decît bradul ce-i dă posibilitatea de a obţine suprafeţe mai netede. Lemnul la molid
fiind elastic, rezistent şi uşor este folosit la construcţia utilajelor. Este căutat ca
lemn de rezonanţă. Din lemnul de molid se confecţionează şi instrumente
muzicale: vioară, chitară, violoncel,...

Pinul este mai puţin răspîndit în Moldova. Lemnul de pin este mai tare decît
molidul şi bradul, culoarea lui este gălbui-roşietică şi conţine răşină mai multă
decît molidul, fapt pentru care este folosi confecţionarea bărcilor şi vaselor. Rezistă
bine la umezeală, în rezultatul cantităţii mai mari de răşină pe care o conţine.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -6-
10. Protecţia muncii şi mediului ambiant
Introducerea în producţia cuceririlor ştiinţei şi tehnicii mondiale, contribuie nu
numai la creşterea productivităţii şi eficienţei, ci şi la asigurarea unor mai bune
condiţii de muncă, la prevenirea accidentelor şi la reducerea eforturilor salariaţilor.
În ansamblul măsurilor luate pentru creşterea şi perfecţionarea forţelor de
producere se acordă o atenţie deosebită protecţiei muncii şi apărării salariaţilor.
În procesul muncii intervin următoarele elemente constitutive: omul, maşina sau
instalaţia pe care aceasta o mînuieşte, condiţiile de muncă şi de viaţă, starea
tehnică a maşinilor şi a instalaţiilor precum şi asigurarea acestora cu dispozitive
necesare de protecţie la nivelul tehnicii moderne, reprezintă elementele hotărîtoare
în prevenirea accidentelor de muncă,
regimul de muncă, succesiunea ritmică dintre timpul de muncă şi pauză,
asigurarea unui ritm fiziologic de muncă, organizarea raţională a procesului de
producţie, organizarea timpului liber şi a odihnei active, ridicarea nivelului de
dezvoltare conştientă a omului.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -7-
3. Organizarea locului de muncă
Organizarea efectivă a muncii reprezintă un sistem de măsuri, metode, forme şi
mijloace cu caracter social, economic şi tehnic organizatoric orientate spre
asigurarea şi folosirea eficientă a salariaţilor în scopul obţinerea municii efecte,
utile a activităţii de muncă.
Deasemenea prin mijloacele şi formele de organizare a muncii se urmăreşte
crearea unor condiţii cît mai bune de lucru, menţinerea sănătăţii omului sau a
salariatului, uşurarea muncii şi creşterea productivităţii.
Principalele efecte de organizare a muncii sînt:
 Creşterea gradului de valorificare a materiei prime, a materialelor, a
energiei prin reducerea consumulului specifce, prin prelucrarea pieselor
de schimb în vederea sporirii gradului de utilizare a resurselor proprii şi
reducerii impozitelor.
 Sporirea siguranţei şi funcţionarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor.
 Reducerea timpului de întrerupere şi staţionare a maşinilor, a
produselor în procesul de depozitare şi respectarea ordinii şi disciplinii.
 Îmbunătăţirea condiţiilor de protecţie şi securitate a muncii.
 Creşterea nivelului tehnic şi calitatea produselor.
 Reducerea cheltuielilor de producţie.
 Sporirea beneficiilor şi eficienţii economici.
Condiţiile speciale de muncă.

Însuşi specificul muncii omului supune un efort din partea acestuia pentru a
desfăşura un consum corect de energie, însă există şi o serie de factori legaţi de
mediu, de ambianţa de muncă care influienţează consumul energiei, în sens pozitiv
sau negativ, determinînd o ambianţă mai bună de muncă, unde totalitatea acestor
factori influienţează asupra muncitorului în procesul de muncă, formează condiţii
generale de muncă.
Factori de influienţă a condiţiilor generale de muncă sînt:
 Condiţiile fizice şi psihice

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -8-
 Condiţiile igieno-sociale
 Condiţiile tehnico-organizatorice
 Condiţiile de protecţie a mincii.

Organizarea locului de muncă

1. Stivă cu piesă brută
2. Control tehnic a semifabricatului
3. Rendeluirea manuală
4. Controlul tehnic
5. Trecerea la următoarea operaţie.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 -9-
9.1 Unelte folosite

Gealăul - are corpul lung de 630 mm, înălţimea şi lăţimea de 74,7 sau 80mm.
Este cel mai mare tip de rendele din atelierele de tîmplărie. El este prevăzut spre
spate cu un mîner de prindere, care permite o mînuire mai uşoară. Această rendea
serveşte pentru a face plane şi a netezi feţe cu suprafeţele mari.
Rendelel metalice au corpul total din metal. Ele au o talpă dreaptă, rigidă sau
flexibilă, încît pot lua orice fel de corbură necesară caucavă sau convexă. Această
construcţie prezintă un avantaj deosebit deoarece cu o singură rendea se poate face
operaţiuni a mai multor rendele cu corpuri din lemn. Înclinarea cuţitelor se poate
regula după necesitate. Unele rendele metalice dau posibilitatea de a se ataşa la
orice operaţiune efectuată cu ajutorul rendelei din lemn, astfel încît ele pot servi la
executarea a numeroaselor şi variatelor lucrări, fapt pentru care li s-a dat numele de
rendele universale.

Rendeaua pentru uluce are corpul simplu sau sanie de conducere din lemn şi
patină metalică. Servesc pentru îmbinări.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 - 10 -
Deservirea procesului tehnologic
Prelucararea manuală a suprafeţelor, reperelor din lemn cu ajutorul rendelelor se
face în mai multe faze:
o Îndreptarea unei feţe şi a unui cant
o Rendeluire la grosime şi lăţime
o Profilarea (falţ, propriul decorativ,..).

Îndreptarea unor feţe a reperelor se execută cu ajutorul rendelei cioplitor

(rendeluirea brută). Apoi neregularităţile rămase după această operaţie (sau de la
tăierea cu ferstrăul), se nivelează cu rendeaua pentru feţuit.
Netezirea fină a suprafeţei, această operaţie se execută cu rendeaua, gealău
(pentru piese lungi) sau cu rendeaua pentru netezirea ce se execută cu gealăul
piesei scurte. Modul de lucru pentru executare, rendeluirii longitudinale, corpul
executantului trebuie să fie aşezat în apropierea tejghelei puţin aplecat din şolduri
deasupra piese, cu piciorul stîng îndoit şi ţinut în lungul tejghelei, iar cel drept
întins.

Mînuirea rendelei se face prinzînd mînerul cu mina stîngă, iar cu cea dreaptă
corpul ei. În capătul piesei în care începe rendeluirea se apasă pe mînerul rîndelei,
iar în capătul opus numai pe cîlcîiul ei.
Renduluirea se execută separînd talpa rendelei pe faţa piesei şi deplasînd-o
înainte paralel cu muchia ei.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 - 11 -
Retragerea rendelei se face înclinînd rendeaua lateral, pentru a evita uzura
muchiei cuţitului.
Controlul planietăţii feţei a prelucrării se face cu undura tălpii rendelei, iar la
finele rendeluirii cu dreptarul sau cu echerul.
Îndreptarea pieselor picant se execută în vederea obţinerii după prelucrarea unei
feţe, a unui cant perpendicular pe acesta. Prelucrarea se face folosind rendeaua
clanurii, iar piesele se fixează astfel:
 Piesele înguste pe placa bacului de lucru sau a tejghelei
 Piesele late se strîng în dispozitiv în şurub
 Perpendicularitatea se verifică cu echerul
 Rendeluirea la lăţime şi grosime.
Această operaţie se execută după îndreptarea unei feţe şi a unui cant ce are ca scop
obţinerea grosimii şi lăţimii.nete (finale) a reperelor. Uneori se face prin zgîrîiere
sau prin măsurarea cu metrul şi cotarea cu creionul pe lîngă semn.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 - 12 -
4. Algoritmul procesului tehnologic

1. Organizarea locului de lucru

2. Alegerea materialelor
3. Transportarea meteralului la rendeluire
4. Mînuirea şi lustruirea materialului
5. Fixarea materialului
6. Rendeluirea materialului
7. Controlul tehnic
8. Transportarea materialului la următoarea operaţie

1 2 3 4 5

6
7 8

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 - 13 -
7.Calculele timpului la executarea operaţiilor

a) Pentru efectuarea operaţiei de rendeluire pe un timp anumit...

b) Pentru alegerea semifabricatului după calitate şi cantitate .....1 oră
c) Pentru transportarea semifabricatului în hala de lucru ............10 minute
d) Pentru aşezarea semifabricatului pe masa de lucru ..................5 minute
e) Pentru rendeluirea semifabricatului .....................20 minute
f) Pentru transportarea lemnului rendeluit la depozit şi descărcare ....10 minute
g) Pentru depozitarea lemnului rendeluit ......................................15 minute

Timpul total pentru rendeluirea semifabricatului .............................. 2 ore

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 - 14 -
Măsuri antiincendiare

Studierea împrejurărilor şi cauzele producerii accidentelor de muncă a permis

determinarea factorilor care contribuie şi generează aceste accidente.
Aceste cauze sînt legate de elementele constituite ale procesului de muncă, starea
utilajelor ,organizarea producţiei condiţiile de muncă, gradul de instruire tehnico-
profesionale şi asupra normelor de protecţie a muncii – cauze care sînt grupate, în
general, în trei categorii: cauze tehnice, cauze organizatorice , cauze umane.
Cauze tehnice.
Dintre cauzele tehnice principale ale accidentelor sînt următoarele:
 Folosirea unor scule, dispozitive, utilaje cu stare tehnică necorespunzătoare.
În timpul lucrului aceste unelte sînt supuse la eforturi mari, cedează uneori,
iar părţile metalice rupte din ele, sînt proiectate în exterior cu multă putere.
 Punerea în funcţie a unor maşini la care axele principale nu sînt perfect
echilibrate, pot provoca solicitări neuniforme ale uneltelor tăietoare ce în
cosecinţă are loc ruperea acestora.
 Datorită rotaţiei mari dimensiunilor apreciabile ale uneltelor tăietoare cu
care sînt echipate maşinile de prelucrare a lemnului în timpul funcţionării
acestora iau naştere puternice forţe de inerţie.

Cauze organizatorice
Cele mai frecvente cauze organizatorice care pot provoca accidente în industria
lemnului sînt următoarele:
 Efectuarea transportării dezorganizate provoacă încrucişarea cărucioarelor
cu materiale brute
 Nerespectarea regulilor de protecţie a muncii la scoaterea lemnului rotund
din stivele de materiale.
 Nerespectarea regulilor de transportare şi exploatare a electrocarurilor şi a
autostiluarelor.
 Organizarea necorespunzătoare a locului de lucru şi a procesului de lucru.
Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data
 - 15 -
Cauze umane
Factorul uman
În determinarea cauzelor de producere a accidentelor, ca urmare a lipsei de
cunoştinţelor din domeniul profesional şi a normelor de protecţie a muncii.
Gradul şi modul de calificare a muncitorului şi a cadrelor tehncie s-a îmbunătăţit.
Deasemenea trebuie asigurată continua îmbunătăţire a procesului de instruire.
 Lipsa de disciplină se manifestă prin: comoditatea (nefolosirea
dispozitivelor de protecţie la maşini) superficilitatea (neexecutarea
întocmai ordinelor date din procesul tehnologic) neexecutarea ordinelor
date de personalul de control şi supraveghetor.
 Lipsa de capacitate psiho-fiziologică este cauza la o serie de accidente
provocate de îndemînare redusă, suprasolicitare, stare de oboseală, în care
unele persoane vin la lucru, oboseala ce se produce la sfîrşitul schimbului,
capacitatea redusă de lucru ca urmare a consumului de alcool şi
îmbolnăvirilor.
 Dintre particularităţile care provoacă înclinare spre comiterea unor
accidente, cea mai importantă este lipsa echilibrului emotiv, pierderea cu
uşurinţă a stăpînirii de sine, intrarea în panică.
 Trăsăturile de caracter ca: imprudenţa, nervozitate, reacţii încete, atenţie
slabă pot contribui la producerea accidentelor.
Pentru maistru este important să cunoască oamenii şi sub aspectul psihic, astfel
ca să poată evita anumite deficienţe.
Procentele cele mai ridicate de accidente de muncă în industria lemnului se
înregistrează la ferestrăile circulare, maşinile de şi maşini de
frezat.

Cucovici N Coala

PDME-04-2305-2007
Rusu C
Mod Coala Semnat Data