PSIHOLOGIA COPILULUI

___________________________

JEAN PIAGET
Profesor la Facultatea de ştiinţe din Geneva

şi

BÄRBEL INHELER
Profesor la Institutul de ştiinţe ale educaţiei de
!e l"n#$ %niversitatea din Geneva
&onferenţiar la %niversitatea din Ai'()arseille
LA P*IH+L+GIE E L ,ENFANT

JEAN PIAGET et BÄRBEL INHELER

&oll- . /%E *AI*(JE 0 1 No- 234

Troisie5 edition
Presses %niversitaires de France
6789 Boulevard *aint(Ger5ain9 Paris9 6438
:64339 Presses %niversitaires de France

2
 INTRODUCERE

Psihologia copilului1 studia;$ creşterea 5intal$ sau9 cu alte cuvinte9

de;voltarea conduitelor <adic$ a co5!orta5entelor inclusiv conştiinţa= !"n$
la acea fa;$ de trecere !e care o constituie adolescenţa şi care 5arc>ea;$
inserţia individului ?n societatea adult$- &reşterea 5intala este inse!ara@il$
de creşterea fi;ic$9 ?n s!ecial de 5aturi;area siste5ului nervos şi a
siste5elor endocrine9 continu"nd !"n$ la v"rsta de 63 ani- e aici re;ult$ ?n
!ri5ul r"nd c$9 !entru a ?nţele#e creşterea 5intal$9 nu este suficient s$ ne
?ntoarce5 nu5ai !"n$ la naşterea co!ilului9 deoarece e'ist$ e5@riolo#ie a
refle'elor <)inosi= i5!licate ?n 5otricitatea f$tului şi ?nc$ de !e acu5
e'ist$ referiri la conduitele !erce!tive ale acestuia ?n do5enii cu5 este
!erce!ţia cau;alit$ţii tactilo(c>ineste;ice <)ic>otte=C- e aci 5ai re;ult$ c$
dintr(un !unct de vedere teoretic9 !si>olo#ia co!ilului tre@uie !rivit$ ca o
disci!lin$ care studia;$ un sector !articular al unei e5@rio#ene;e #enerale9
aceasta continu"nd du!$ naştere şi ?n#lo@"nd ?ntrea#a creştere or#anic$ şi
5intal$9 !"n$ la atin#erea acelei st$ri de ec>ili@ru relativ care constituie
nivelul adult-
oar c$ du!$ naştere influenţele 5ediului ca!$t$ o i5!ortanţ$ din ce ?n ce
5ai 5are9 at"t din !unct de vedere or#anic c"t şi 5intal- Psi>olo#ia co!ilului
nu se va !utea li5ita deci s$ studie;e factorii de 5aturi;are @iolo#ic$9
deoarece factorii
de e'erciţiu sau de !ee'!erienţa
care tre@uie s$(i considere
c"şti#at$9 c"t şi dede!ind ?n 5asur$
viaţa social$ e#al$ at"t
?n #eneral-
Psi>olo#ia co!ilului are ca o@iect de studiu co!ilul ?n de;voltarea sa
5intal$- Dn aceast$ !rivinţ$ tre@uie s$ o deose@i5 de  !si>olo#ia #enetic$ 
cu toate c$ ea constituie instru5entul esenţial al acesteia- *$ not$59 ?n
!ri5ul r"nd9 !entru a eli5ina orice ec>ivoc ?n ter5inolo#ie9 c$ acest cuv"nt 
#enetic$  folosit ?n e'!resia !si>olo#ie #enetic$9 a fost introdus de
!si>olo#i ?n a doua u5$tate a secolului al I(lea9 adic$ ?nainte ca @iolo#ii
s$(l fi folosit ?ntr(un sens 5ai restr"ns- Dn li5@aul actual al @iolo#ilor9
 #enetic se refer$ e'clusiv la 5ecanis5ele eredit$ţii9 s!re deose@ire de
!rocesele e5@rio#enetice sau onto#enetice- i5!otriv$9 ter5enul
 !si>olo#ie #enetic$  se refer$ la de;voltarea individual$ <onto#ene;a=-
Astfel st"nd lucrurile9 a5 !utea fi tentaţi s$ consider$5 ca fiind sinoni5e
e'!resiile  !si>olo#ia co!ilului  şi  !si>olo#ia #enetic$ - Totuşi le
deose@eşte o nuanţ$ i5!ortant$ K dac$ !si>olo#ia co!ilului studia;$ co!ilul
!entru el ?nsuşi9 ast$;i tinde9 di5!otriv$9 s$ se dea denu5irea de
 !si>olo#ie #enetic$  !si>olo#iei #enerale <studiul inteli#enţei9 !erce!ţiilor
1
Aceast$ lucrare ?şi !ro!une s$ sinteti;e;e diverse lucr$ri de !si>olo#ie a co!ilului inclusiv
lucr$rile noastre < ?n !ro!orţii diferite=- Kn !rivinţa acestora din ur5$ cititorul va avea
f$r$ ?ndoial$ o i5!resie de re!etiţie ?ntruc"tva o@ositoare- Ne !er5ite5 s$ se5nal$5 ?n
le#$tur$ cu aceasta dou$ ele5ente noi  e'!unerea de faţ$ este ?n acelaşi ti5! scurt$ şi
si5!l$9 ceea ce constituie de altfel sin#urele sale 5erite- )ulţu5i5 Editurii Presses
Universitaire de France care ne(a ?nde5nat s$ scrie5 acest re;u5at !e care sin#uri nu l(a5
fi ?ntre!rins-
2
A. M i c h o t t e, La perception de la causalité, Publications Universitaire de Louvain, 2-e Md., 1954.

3
etc-=9 dar nu5ai ?n 5$sura ?n care ea caut$ s$ e'!lice funcţiile 5intale !rin
5odul lor de for5are9 deci !rin de;voltarea lor la co!il de !ild$9 du!$ ce au
fost studiate raţiona5entele9 o!eraţiile şi structurile lo#ice la adult9 deci ?ntr(
o stare ?nc>eiat$ şi static$  ceea ce a condus !e unii autori <!e
re!re;entanţii Denkpsychologie-ei #er5ane= s$ vad$ ?n #"ndire o  o#lind$ a
lo#icii 9 ( s(a 5ai !us ?ntre@area dac$ lo#ica este ?nn$scut$ sau re;ultat$
dintr(o construcţie !ro#resiv$ etc-K !entru a re;olva ase5enea !ro@le5e9 se
recur#e la co!il şi9 ?n felul acesta9 !si>olo#ia co!ilului este !ro5ovat$ la
ran#ul de  !si>olo#ie #enetic$ 9 adic$ devine un instru5ent esenţial de
anali;$ e'!licativ$ !entru re;olvarea !ro@le5elor !si>olo#iei #enerale-
I5!ortanţa do@"ndit$ ast$;i de 5etoda #enetic$ ?n toate sectoarele
!si>olo#iei <s$ ne #"ndi59 de e'e5!lu9 la rolul considera@il atri@uit v"rstei
co!il$riei de c$tre !si>analişti=9 tinde astfel s$ confere !si>olo#iei co!ilului un
fel de !o;iţie( c>eie9 ?n cele 5ai diverse do5enii- Ne vo5 situa deci9 ?n
aceast$ lucrare9 5ai cu sea5$ ?n !ers!ectiva !si>olo#iei #eneticeK ?ntr(
adev$r9 la 5arele interes !e care(l !re;int$ co!ilul ca atare9 se adau#$ fa!tul
c$ adultul este e'!licat de co!il ?n aceeaşi 5$sur$ ?n care adultul ?l e'!lic$
!e co!il sau9 adesea ?ntr(o 5$sur$ 5ai 5are9 deoarece dac$ adultul ?l educ$
!e co!il folosind ca 5iloc 5ulti!le trans5iteri sociale9 orice adult9 c>iar cel
creator9 a ?nce!ut totuşi !rin a fi co!il9 şi aceasta a avut loc at"t ?n ti5!urile
!reistorice9 c"t şi ast$;i-

4
 Capitolul 1
NIVELUL SENSORI-MOTOR
ac$ co!ilul ?l e'!lic$ ?n !arte !e adult9 se !oate s!une9 de ase5enea9 c$
fiecare !erioad$ de de;voltare ne face s$ ?nţele#e5 ?n !arte !erioadele care
ur5ea;$- Acest adev$r este cu deose@ire li5!ede !entru !erioada anterioar$
li5@aului- + !ute5 nu5i !erioada sensori(5otorie9 deoarece fiind li!sit de
funcţia si5@olic$9 su#arul nu dis!une ?nc$ nici de #"ndire9 nici de afectivitate
le#at$ de re!re;ent$ri9 care s ă(i !er5it$ s$ evoce !ersoane sau o@iecte ?n
a@senţa lor- ar9 ?n !ofida acestor lacune9 de;voltarea 5intal$ ?n cursul
!ri5elor o!ts!re;ece luni de e'istenţ$ 6 9 este deose@it de ra!id$ şi de
i5!ortant$9 deoarece co!ilul ela@orea;$ la acest nivel at"t ansa5@lul
su@structurilor co#nitive care vor servi ca !unct de !lecare !entru
construcţiile sale !erce!tive şi intelectuale de 5ai t"r;iu9 c"t şi un anu5it
nu5$r de reacţii afective ele5entare9 care vor deter5ina ?n !arte
afectivitatea lui ulterioar$-

1. Intelien!a "en" o#i-$oto#ie

+ricare ar fi criteriile inteli#enţei !e care le(a5 ado!ta <tatonarea diriat$

du!$ &la!arOde9 co5!re>ensiunea i5ediat$ sau insight-ul9 du!$ - Q>ler
sau Q- BS>ler9 coordonarea 5iloacelor şi sco!urilor etc-=9 toat$ lu5ea e de
acord s$ ad5it$ e'istenţa unei inteli#enţe ?nainte de a!ariţia li5@aului- Fiind
esenţial5ente !ractic$9 adic$ tin;"nd s!re reuşit$ şi nu s!re enunţarea de
adev$ruri9 aceast$ inteli#enţ$ reuşeşte totuşi !"n$ la ur5$ s$ re;olve un
ansa5@lu de !ro@le5e de acţiune <atin#erea unor o@iecte ?nde!$rtate9 sau
ascunse etc-=9 construind un siste5 co5!le' de sc>e5e de asi5ilare şi s$
or#ani;e;e realitatea du!$ un ansa5@lu de structuri s!aţio(te5!orale şi
cau;ale- +r9 ?n a@senţa li5@aului şi a funcţiei si5@olice aceste construcţii se
fac s!riinindu(se e'clusiv !e !erce!ţii şi 5işc$ri9 deci !rin inter5ediul unei
coordon$ri sensori(5otorii a acţiunilor9 f$r$ intervenţia re!re;ent$rii sau a
#"ndirii-
1. S%&e$a "ti$ul-#'"pun" (i a"i$ila#ea. ar dac$ e'ist$ o inteli#enţ$
sensori(5otorie9 este foarte #reu s$ !reci;$5 5o5entul c"nd a!are-
)ai !recis9 aceast$ !ro@le5$ nu are sens9 deoarece re;olvarea ei
de!inde de ale#erea ar@itrar$ a unui criteriu- &eea ce ne este dat ?n
fa!t9 este succesiunea de o re5arca@il$ continuitate a stadiilor9 fiecare
5arc"nd un nou !ro#res !arţial9 !"n$ ?n 5o5entul c"nd conduitele
reali;ate !re;int$ caractere !e care un !si>olo# le !oate considera ca
a!arţin"nd  inteli#enţei  <toţi autorii fiind de acord s$ atri@uie acest
1
Menţion$ o dat$ !entru totdeauna c$ "iecare dintre v"rstele indicate ?n aceast$ lucare nu este dec"t o v"rst$
edie şi a!ro#iativ$.

5
 calificativ9 cel !uţin ulti5ul dintre aceste stadii9 care se situea;$ ?ntre
6C(68 luni=- Dn felul acesta e'ist$ o ?naintare continu$ de la 5işc$rile
s!ontane şi de la refle' la de!rinderi c"şti#ate şi de la acestea la
inteli#enţ$9 adevarata !ro@le5$ const"nd ?n a ?nţele#e
5ecanis5ul ?nsuşi al acestei ?naint$ri-
Pentru 5ulţi !si>olo#i9 acest 5ecanis5 este acel al asociaţiei care
!er5ite ad$u#area !e cale cu5ulativ$ a condiţion$rilor la refle'e şi a 5ultor
altor ac>i;iţii la condiţion$rile ?nseşi K orice ac>i;iţie9 de la cea 5ai si5!l$ la
cea 5ai co5!le'$ tre@uie conce!ut$9 !otrivit acestei teorii9 ca un r$s!uns la
sti5uli e'teriori9 şi anu5e ca un r$s!uns al c$rui caracter asociativ e'!ri5$
o su@ordonare !ur$ şi si5!l$ a le#$turilor do@"ndite faţ$ de le#$turile
e'terioare- %nul dintre autorii acestei lucr$ri 6 a !resu!us9 di5!otriv$9 c$
acest 5ecanis5 const$ ?ntr(o asimilare co5!ara@il$ cu asi5ilarea
@iolo#ic$ ?n sens lar#9 orice le#atur$ nou$ fiind inte#rat$ ?ntr(un sc>e5atis5
sau ?ntr(o structur$ anterioar$K activitatea or#ani;atoare a su@iectului tre@uie
considerat$ ?n acest ca; ca fiind tot at"t de i5!ortant$ ca şi le#$turile
inerente sti5ulilor e'teriori9 deoarece su@iectul nu devine sensi@il la aceştia
din ur5$9 dec"t ?n 5$sura ?n care ei !ot fi asi5ilaţi structurilor dea
construite9 !e care ei le vor 5odifica şi le vor ?5@o#$ţi ?n funcţie de noi
asi5il$ri- &u alte cuvinte9 asociaţionis5ul conce!e sc>e5a sti5ul(r$s!uns
su@ o for5a unilateral$ * R9 ?n ti5! ce !unctul de vedere al asi5il$rii
!resu!une o reci!rocitate * R 9 res!ectiv intervenţia activitatilor su@iectului


sau a activit$ţilor or#anis5uluiC +#9 adic$ * <+#= R-

2.Sta)iul I. Dntr(adev$r !unctul de !lecare al de;volt$rii nu tre@uie
c$utat ?n refle'e9 conce!ute ca si5!le r$s!unsuri i;olate9 ci ?n activit$ţi
s!ontane şi totale ale or#anis5ului <studiate de - Holst ş-a-=9 refle'ul
fiind conce!ut at"t ca o diferenţiere a acestor activit$ţi c"t şi ca ceva
ce se !oate  ?n unele ca;uri <acelea ale refle'elor care ?n loc s$ se
atrofie;e sau s$ r$5"n$ nesc>i5@ate9 se de;volt$ !rin e'erciţiu=  s$
!re;inte o activitate funcţional$9 duc"nd la for5area unor sc>e5e de
asi5ilare-
*(a ar$tat9 ?n acest sens9 !e de o !arte9 at"t !rin studiul co5!orta5entelor
ani5ale c"t şi !rin acela al undelor electrice ale siste5ului nervos9 c$
or#anis5ul nu este niciodat$ !asiv- El reali;ea;ă activit$ţi s!ontane şi #lo@ale
a c$ror for5$ este rit5ic$- Pe de alt$ !arte9 anali;a e5@riolo#ic$ a refle'elor
<&o#>ill ş-a-= a !er5is s$ se sta@ileasc$ c$ ele se constituie !rin diferenţiere
!ornind de la activit$ţi 5ai #lo@aleK ?n ca;ul refle'elor de loco5oţie ale
@atracienilor9 de e'e5!lu9 un rit5 de ansa5@lu duce la o succesiune de
refle'e diferenţiate şi coordonate şi nu invers-
Dn ceea ocei5!ortanţ$
!re;int$ !riveşte refle'ele nou(n$scutului9
deose@it$ se constat$
!entru viitor <refle'elec$ su!tului
acelea care
sau
refle'ului !al5ar9 care va fi inte#rat ?n a!ucarea intenţionat$ de 5ai t"r;iu=
#enerea;$ ceea ce unul dintre autorii acestei lucr$ri a nu5it  e'erciţiu
refle' 9 adic$ o consolidare !rin e'erciţiu funcţional- Toc5ai ?n felul acesta9

1
$. P i a % e t, La naissance de l’intelligence, &elachau# U NiestlM9 6423
2
'r%anisul ' a!are ?nc$ din lucr$rile lui (ull ca o varia@il$ inter5ediar$, dar ?n sensul unei si!le
reduceri a tre@uinţelor şi nu ?n sensul unei structuri or%ani)atoare Og.

*
nou(n$scutul aun#e la c"teva ;ile du!$ !ri5ele ?ncerc$ri 6 s$ su#$ cu 5ai
5ult$ si#uranţ$9 s$ re#$seasc$ 5ai uşor s"nul atunci c"nd acesta ?i sca!$
etc- Asi5ilarea re!roductiv$ sau funcţional$ care asi#ur$ acest e'erciţiu se
!relun#eşte9 !e de alt$ !arte9 su@ for5a unei asi5il$ri #enerali;atoare
<su!tul ?n #ol ?ntre dou$ ali5ent$ri sau su#erea unor o@iecte noi=9 su@ for5a
unei asi5il$ri reco#nitive <distin#erea s"nului de celelalte o@iecte=-
F$r$ s$ se !oat$ vor@i ?n aceste ca;uri de ac>i;iţii !ro!riu(;ise9 deoarece
e'erciţiul asi5ilator nu de!$şeşte cadrul !resta@ilit al 5ontaului ereditar9
asi5ilarea i5!licat$ ?nde!lineşte totuşi un rol funda5ental9 deoarece
aceast$ activitate9 care nu !er5ite s$ consider$5 refle'ul ca un si5!lu
auto5atis59 e'!lic$ !e de alt$ !arte e'tinderile ulterioare ale sc>e5ei
refle'e şi ale for5$rii !ri5elor de!rinderi- Dntr(adev$r9 ?n e'e5!lul su!tului
asist$5 uneori ?nce!"nd cu luna a doua9 la feno5enul @anal9 dar nu 5ai
!uţin instructiv9 al su#erii de#etului9 nu !rintr(o ?nt"5!lare sau !rin accident9
ceea ce !oate avea loc c>iar din !ri5a ;i9 ci ?n 5od siste5atic !rin
coordonarea 5işc$rii @raţului9 5"inii si #urii- Acolo unde asociaţioniştii nu
v$d dec"t un efect al re!etiţiei <care nu şti5 de unde ar veni deoarece nu
este i5!us$ de le#$turi e'terioare= şi unde !si>analiştii v$d dea o conduit$
si5@olic$ !rin asi5ilarea re!re;entativ$ a de#etului şi a s"nului < dar de
unde ar !roveni aceast$ !utere si5@olic$ sau evocatoare ?nainte de
for5area !ri5elor i5a#ini 5intale 0=9 noi su#er$5 inter!retarea acestei
ac>i;iţii !rintr(o si5!l$ e'tindere a asi5il$rii sensori(5otorii i5!licate ?nc$ ?n
refle'- *$ !reci;$59 ?n !ri5ul r"nd9 c$ aici are loc o ac>i;iţe !ro!riu(;is$9
deoarece nu e'ist$ un refle' sau un instinct al su#erii de#etului < ?ntr(adevar9
a!ariţia acestei conduite şi frecvenţa ei sunt varia@ile=- ar aceast$ ac>i;iţie
nu este ?nt"5!l$toareK
se li5itea;$ la e'tindereaea se ?nscrie
!rin ?ntr(oasc>e5$
inte#rare refle'$ dea
unor ele5ente constituit$ şi
sensori(5otorii9
!"n$ acu5 inde!endente de aceast$ sc>e5$- Aceats$ inte#rare
caracteri;ea;$ dea stadiul II-
3. Sta)iul II. - Toc5ai du!$ un ase5enea 5odel se constituie !ri5ele
de!rinderi care ţin direct de o activitate a su@iectului9 ca ?n ca;ul
!recedent9 sau a!ar i5!use din afar$ ca ?n ca;ul condiţion$rilor- %n
refle' condiţionat nu este ?ntr(adev$r niciodat$ sta@il nu5ai !rin ocul
asociaţiilor sale şi nu devine sta@il dec"t !rin constituirea unei sc>e5e
de asi5ilare9 adic$ atunci c"nd re;ultatul atins satisface tre@uinţa
inerent$ asi5il$rii considerate <cu5 este ca;ul la c"inele din
e'!eri5entele lui Pavlov9 care salivea;$ la sunetul clo!oţelului9
asi5il"ndu(l cu un se5nal de nutriţie9 dar care ?ncetea;$ s$ salive;e
dac$ >rana nu 5ai ur5ea;$ niciodat$ du!$ se5nal=-
ar c>iar dac$ nu5i5  de!rinderi  < ?n li!sa unui ter5en 5ai @un=
conduitele do@"5dite9 at"t ?n ce !riveşte for5area lor c"t şi !rin re;ultatele
lor auto5ati;ate9 de!rinderea nu este ?nc$ inteli#ent$- +  de!rindere 
ele5entar$ se @a;ea;$ !e o sc>e5$ sensori(5otorie de ansa5@lu C ?n cadrul
c$reia nu e'ist$ ?nc$9 din !unctul de vedere al su@iectului9 o diferenţiere ?ntre
5iloace şi sco!uri9 sco!ul nefiind atins ?n acest ca; dec"t !rintr(o succesiune
o@li#atorie de 5işc$ri care conduc s!re el9 f$r$ ca la ?nce!utul conduitei s$
1
Aseenea e'erciţii re"le#e se o@serv$ şi la aniale, ca ?n taton$rile care caracteri;ea;$
!riele ?ncerc$ri de co!ulare la lineele din ia)uri.
2
' sc>e5$ este structura sau odul de or%ani)are a acţiunilor ?n "ora ?n care ele sunt trans"erate sau
%enerali)ate !rin re!etarea acestei ac ţuni ?n ?5!reur$ri aseanatoare sau analo%e.

+
se !oat$ distin#e un sco! ur5$rit ?n !reala@il9 iar ?n continuare9 5iloacele
alese !rintre diversele sc>e5e !osi@ile- Dntr(un act de inteli#enţ$9
di5!otriv$9 e'ist$ o ur5$rire a unui sco! fi'at de la @un ?nce!ut9 a!oi
c$utarea unor 5iloace cors!un;$toare9 care9 deşi oferite de sc>e5e
cunoscute <sau sc>e5e de  de!rinderi =9 sunt totuşi dea diferenţiate ?n
ra!ort cu sc>e5a iniţial$ care ?i atri@uia acţiunii sco!ul res!ectiv-
4. Sta)iul III. )arele interes !e care ?l !re;int$ de;voltarea acţiunilor
sensori(5otorii ?n cursul !ri5ului an de viaţ$ al co!ilului const$ ?n
fa!tul c$ acesta nu nu5ai c$ ?l conduc !e co!il la ?nv$ţ$ri ele5entare9
surse ale unor de!rinderi si5!le la un nivel la care nu se o@serv$ ?nc$ o
inteli#enţ$ !ro!riu(;is$9 dar ele ofer$9 de ase5enea9 o serie continu$
de ele5ente inter5ediare ?ntre aceste dou$ variet$ţi de reacţii- Astfel9
du!$ stadiul refle'elor <I= şi du!$ acela al !ri5elor de!rinderi <II=9 un al
treilea stadiu <III= !re;int$ tran;iţiile ur5$toare9 ?nce!"nd cu 5o5entul
care intervine ?n 5edie !e la V luni şi u5$tate9 c"nd e'ist$ o
coordonare ?ntre vedere şi a!ucare <co!ilul a!uc$ şi 5"nuieşte tot ce
vede ?n s!aţiul a!ro!iat=- %n su@iect de aceast$ v"rst$ a!uc$ de
e'e5!lu un şnur care at"rn$ de aco!er$5"ntul lea#$nului s$u9 ceea ce
are ca ur5are cl$tinarea uc$riilor sus!endate deasu!ra lui- I5ediat
co!ilul va re!eta #estul care a avut re;ultate neaşte!tate9 ceea ce
constituie o reacţie circular$ ?n sensul lui J- )- Baldin9 deci o
de!rindere ?n stare inci!ient$9 f$r$ un sco! ?n !reala@il9 dieferenţiat de
5iloacele folosite- ar9 ?n continuare9 este suficient s$ at"rn$5 o nou$
uc$rie de aco!era5"nt !entru ca 5icuţul s$ caute şnurul9 ceea ce
constituie un ?nce!ut de diferenţiere ?ntre sco! şi 5iloc- Dn ;ilele
ur5$toare9 atunci
5etri de lea#$n c"nd
etc-9 vo5 nu5ai
şi c>iar le#$nadac$
un o@iect at"rnat
a5 face s$ sede un sunete
aud$ @$ţ la C
neaşte!tate şi 5ecanice ?nd$r$tul unui !aravan9 ?ndat$ ce s!ectacolul
sau 5u;ica ?ncetea;$9 co!ilul va c$uta din nou şnurul 5a#ic şi va tra#e
de elK ne afl$5 deci de data aceasta ?n !ra#ul inteli#enţei9 oric"t de
ciudat$ ar fi o ase5enea cau;alitate f$r$ contact s!aţial-
5. Sta)iile IV (i V. - Dntr(un al !atrulea stadiu <I= se o@serv$ acte 5ai
co5!lete de inteli#enţ$ !ractic$- *u@iectului i se i5!une ?n !reala@il un
sco!9 inde!endent de 5iloacele !e care le va folosiK de !ild$9 s$ atin#$
un o@iect ?nde!$rtat9 sau care e ascuns su@ o @ucat$ de !"n;a sau su@
o !ern$- A@ia du!$ aceea 5iloacele res!ective sunt ?ncercate sau
!ro@ate !entru !ri5a oar$ ca 5iloaceK de !ild$9 co!ilul a!uc$ 5"na
unui adult şi o ?ndrea!t$ s!re o@iectul !e care doreşte s$(l atin#$9 sau
s$ ridice ecranul ce aco!er$ o@iectul ascuns- ar9 dac$ ?n cursul acestui
al !atrulea stadiu9 coordonarea 5iloacelor şi a sco!urilor este nou$ şi
se re?nnoieşte ?n fiecare situaţie ne!reva;ut$ <f$r$ care nu !ute5 vor@i
de inteli#enţ$=9 5iloacele folosite nu sunt ?5!ru5utate dec"t de la
sc>e5e de asi5ilare cunoscute < ?n ca;ul o@iectului ascuns şi re#$sit9
co5@inaţia este de ase5enea nou$9 du!$ cu5 vo5 vedea ?n W II9 dar
fa!tul de a a!uca şi de a 5işca din loc o !ern$ nu cores!unde dec"t
unei sc>e5e o@işnuite=-
Dn cursul celui de(al cincilea stadiu <=9 care ?nce!e la 66(6C luni9 la
conduitele !recedente se adau#$ o reacţie esenţial$K c$utarea de noi
5iloace !rin diferenţierea sc>e5elor cunoscute-


 *e !oate cita ?n aceast$ !rivinţ$ ceea ce vo5 nu5i conduita su!ortuluiK
dac$ aşe;$5 un o@iect9 la o distanţ$ 5ai 5are !e un covor9 co!ilul9 du!$
ce ?ncearc$ ?n ;adar s$ atin#$ direct o@iectul !oate aun#e <din ?nt"5!lare
sau !rin e'ces de 5işcare= s$ a!uce un colţ de covor şi atunci9 o@sev"nd o
relaţie ?ntre 5işcarea covorului şi 5işc$rile o@iectului9 reuşeşte ?ncetul
cu ?ncetul s$ tra#$ la sine covorul !entru a atin#e o@iectul- + desco!erire
analo#$ caracteri;ea;$ conduita sforii studiat$ de Q- BS>ler şi de 5ulţi alţii
5ai t"r;iuK a aduce la sine un o@iect9 tr$#"nd sfoara de care este le#at-
*. Sta)iul VI. - Dn sf"rşit9 un al şaselea stadiu 5arc>ea;$ sf"rşitul
!erioadei sensori(5otorii şi totodat$ trecerea la !erioada ur5$toareK co!ilul
devine ca!a@il s$ #$seasc$ 5iloace noi nu nu5ai !rin taton$ri e'terioare
sau 5ateriale9 ci !rin co5@in$ri interiori;ate9 care duc la o ?nţele#ere sau la
insight. e !ild$9 !us ?n faţa unei cutii de c>i@rituri a@ia intredesc>is$9 ?n care
s(a introdus un ;ar9 co!ilul ?ncearc$ s(o desc>id$9 5ai ?nt"i !rin taton$ri
5ateriale <reacţie caracteristic$ stadiului al (lea=9 iar du!$ eşec9 !re;int$
reacţia co5!let nou$ a sus!end$rii unei acţiuni şi a e'a5in$rii atente a
situaţiei ?n ti5!ul acesta9 el desc>ide şi ?nc>ide ?ncet #ura sau9 ?n ca;ul unui
alt su@iect9 str"n#e şi desface !u5nul9 !entru a i5ita re;ultatul !e care vrea
s$(l reali;e;e9 adic$ o desc>idere 5ai co5!let$ a cutiei= du!$ care9 @rusc ?şi
strecoar$ de#etul ?n desc>i;$tur$ şi reuşeşte astfel s$ desc>id$ cutia-
Dn acest stadiu se desco!er$ de o@icei cele@ra conduit$ a @astonului9
studiat$ de - Q>ler la ci5!an;ei9 a!oi de alţii la co!il- ar - Q>ler9 ca si
Q- BS>ler considera c$ e'ist$ un act de inteli#enţ$ nu5ai ?n ca;ul ?n care se
!roduce o ?nţele#ere @rusc$9 cei doi autori eli5in"nd tatonarea din do5eniul
acestei inteli#enţe !entru a o clasa !rintre conduitele de su!linire sau de
inteli#enţei9
dresur$ atri@uind
etc- &la!arOde9 di5!otriv$9
c>iar naşterea vedea
i!ote;elor unei ?n tatonare
taton$ri criteriul
interiori;ate-
Acest criteriu este f$r$ ?ndoial$ !rea lar#9 deoarece e'ist$ tatonare ?nc$ ?n
actul refle' şi ?n for5area de!rinderilor- ar criteriul insight-ului este desi#ur
!rea ?n#ust9 deoarece nu5ai datorit$ unei succesiuni ne?ntreru!te de
asi5il$ri de diverse nivele <I(= sc>e5ele sensori(5otorii devin susce!ti@ile
de aceste co5@inaţii noi şi de aceste interiori;$ri9 care ?n cele din ur5$ fac
!osi@il$ ?n anu5ite situaţii ?nţele#erea i5ediat$- Acest ulti5 nivel <I= nu
!oate fi deci des!rins de celelalte9 !e care le desav"rşeşte-

II. Con"t#ui#ea #ealului1

*iste5ul sc>e5elor de asi5ilare sensori (5otorii duce la un fel de lo#ic$ a

acţiunii9 co5!ort"nd sta@ilirea de relaţii şi cores!ondenţe <funcţiuni=9
incadr$ri de sc>e5e <!otrivit lo#icii claselor=9 !e scurt9 structuri de ordinare
şi de reunire care constituie su@structura viitoarelor o!eraţii ale #"ndirii- ar
inteli#enţa sensori(5otorie conduce la un re;ultat tot at"t de i5!ortant ?n
ceea ce !riveşte structurarea universului su@iect ului9 oric"t de restr"ns ar fi
el la acest nivel !racticK ea or#ani;ea;$ realul9 construind !rin ?ns$şi
funcţionarea ei 5arile cate#orii ale acţiunii care sunt sc>e5ele o@iectului
!er5anent9 ale s!aţiului9 ale ti5!ului şi ale cau;alitaţii9 su@structuri ale
1
$. P i a % e t, La construction du réal chez l’enfant, &elachau#  iestl/, 193+.

9
viitoarelor noţiuni cores!un;$toare- Nici una dintre aceste cate#orii nu este
dat$ de la ?nce!ut şi universul iniţial este ?n ?ntre#i5e centrat !e cor!ul
!ro!riu şi !e acţiunea !ro!rie a co!ilului ?ntr(un e#ocentris5 !e c"t de total
!e at"t de inconştient < ?n li!sa unei conştiinţe a eului=- Dn cursul !ri5elor
o!ts!re;ece luni se efectuea;$9 di5!otriv$9 un fel de revoluţie co!ernican$
sau9 5ai si5!lu9 o decentrare #eneral$9 ?n ur5a c$reia co!ilul sf"rşeşte !rin
a se situa ca un o@iect ?ntre altele9 ?ntr(un univers for5at din o@iecte
!er5anente9 structurat ?ntr(un 5od s!aţio(te5!oral şi constituind sediul unei
cau;alit$ţi ?n acelaşi ti5! s!aţiali;ate şi o@iectivate ?n lucruri-
6- O+ie%tul pe#$anent. , Acest univers !ractic !e care co!ilul şi(l
ela@orea;$ ?nce!"nd cu al doilea an de viaţ$9 este for5at 5ai ?nt"i din
o@iecte !er5anente- +r9 universul iniţial este o lu5e f$r$ o@iecte const"nd
doar din  ta@louri  5işc$toare şi inconştiente9 care a!ar şi a!oi dis!ar
co5!let9 fie f$r$ ?ntoarcere9 fie rea!ar"nd su@ o for5$ 5odificat$ sau
analo#$- La XY luni <stadiul III din W I=9 dac$ co!ilul doreşte s$ a!uce un
o@iect iar noi ?l aco!eri5 cu o @ucat$ de !"n;$ sau ?l ascunde5 du!$ un
ecran9 el ?şi retra#e !ur şi si5!lu 5"na dea ?ntins$ sau9 dac$ e vor@a des!re
un o@iect care !re;int$ un interes s!ecial <@i@eronul etc-=9 ?nce!e s$ !l"n#$
sau s$ ţi!e din !ricina de;a5$#i riiK el reacţionea;$9 deci9 ca şi cu5 o@iectul
ar fi dis!$rut- *e va r$s!unde !oate ca el ştie !rea @ine c$ o@iectul continu$
s$ e'iste acolo unde a dis!$rut9 dar !ur şi si5!lu nu reuşeşte s$ re;olve
!ro@le5a c$ut$rii lui şi a ?nde!$rt$rii ecranului- ar9 atunci c"nd
co!ilul ?nce!e s$ caute ?nd$r$tul ecranului <ve;i stadiul I din W I=9 !ute5 face
ur5$toarea o!eraţie de controlK ascunde5 o@iectul ?n !unctul A9 la dre!ta
co!ilului9 care(l caut$ şi(l #$seşte a!oi9 su@ !rivirile lui lu$5 o@iectul şi(l
ascunde5 ?n B9sela?nt"5!l$
o !ern$ etc-=9 st"n#a co!iluluiK
adesea ca deşi
el a v$;ut
s$(l o@iectul
caute dis!$r"nd
?n A9 ca ?n B <su@
şi cu5 !o;iţia
o@iectului ar de!inde de acţiunile anterior ?ncununate de succes9 şi nu de
de!las$rile lui autono5e şi inde!endente de acţiunea su@iectului- Dn stadiul
 <4(67 luni=9 o@iectul este c$utat9 di5!otriv$9 nu5ai ?n funcţie de
de!las$rile lui cu e'ce!ţia ca;ului c"nd ele sunt !rea co5n!le'e < ?ncadrarea
succesiv$ a ecranelor= iar stadiul I9 se adau#$ un oc de inferenţe care
reuşeşte s$ do5ine unele co5@inaţii <co!ilul ridic$ o !erniţ$ dar #$seşte
dedesu!t un ecran ne!rev$;ut !e care ?l d$ la o !arte i5ediat=6 -
&onservarea o@iectului se reali;ea;$ ?ntre altele9 ?n funcţie de locali;area
sa- Fa!tul acesta arat$ i5ediat cu5 construirea sc>e5ei o@iectului
!er5anent este solidar$ cu orice or#ani;are s!aţio(te5!oral$ a universului
!ractic9 c"t şi  fireşte  cu structurarea sa cau;al$-
. Spa!iul (i ti$pul.  A@ord"nd 5ai ?nt"i structurile s!aţio(te5!orale9
constat$5 c$ la ?nce!ut nu e'ist$ nici un s!aţiu unic9 nici o ordine te5!oral$9
care s$ ?n#lo@e;e o@iectele şi eveni5entele aşa cu5 reci!ientul ?n#lo@ea;$
conţinutul s$u- E dat doar un ansa5@lu de s!aţii etero#ene9 toate centrate
1
Aceste re)ultate o@ţinute de unul dintre autori au "ost con"irate a!oi de 0h. ouin-& Mcarie din Montreal care
a lucrat cu 9 de su@iecţi şi de . 6scalona din e7 8or. Aceasta din ur5$ a subliniat c$ obiectul ascuns ?n
5"n$ este c$utat ai t"r;iu dec"t unul ascuns du!$ un ecran e#terior cu alte cuvinte, dis!ariţia f$r$
locali)are ?nvin%e ?n acest ca) ai ult ti! !er5anenţa su@stanţial$ şi s!aţial$. Pe de alta !arte, (.
ruber a condus o cercetare ?n aceeaşi !ro@le5$ efectuat$ !e !ui de !isic$ aceştia trec ?n linii ari !rin
aceleaşi stadii, dar a:un% la un ?nce!ut de !er5anenţ$ a obiectului la trei luni. Kn aceast$ !rivinţ$ ca şi ?n
ulte altele, !uiul de o este deci ?n ?nt"r;iere faţ$ de !uiul de ani al, dar aceast$ ?nt"r;iere este o
dovad$ a unor asi5il$ri ai co!lete, deoarece !"n$ la ur5$ co!ilul de!$şeşte cu ult !uiul de anial.

1
!e cor!ul !ro!riu al co!iluluiK s!aţiul @ucal <*tern=9 s!aţiul tactil9 vi;ual9
auditiv9 !ostural9 !recu5 şi unele i5!resii te5!orale <aşte!tarea etc-= dar
f$r$ coordon$ri o@iective- %lterior9 aceste s!aţii se coordonea;$ tre!tat
<s!aţiul @ucal şi tactilo(c>ineste;ic=9 dar aceste coordon$ri r$5"n 5ult$
vre5e !arţiale9 at"ta ti5! c"t construirea sc>e5ei o@iectului !er5anent nu
conduce la distincţia funda5ental$ !e care H- PoincarM o considera  f$r$ s$
ai@$ dre!tate  ca fiind !ri5itiv$ 6 9 ?ntre sc>i5@$rile de stare9 sau
5odific$rile fi;ice şi sc>i5@$rile de !o;iţie sau de!las$rile constitutive de
s!aţiu-
Dn concordanţ$ cu conduitele de locali;are şi de c$utare ale o@iectului
!er5anent9 de!las$rile se or#ani;ea;$ ?n cele din ur5$ <stadiile  şi I= ?ntr(o
structur$ funda5ental$9 care constituie eşafodaul s!aţiului !ractic9 ur5"nd
ca o dat$ interiori;at$ s$ serveasc$ dre!t @a;$ o!eraţiilor de 5etric$
euclidian$K este ceea ce #eo5etrii nu5esc ; #ru!ul de!las$rilor < av"nd
ur5atoarea se5nificaţie !si>olo#ic$K
a de!lasarea A= şi o de!lasare => se !ot coordona ?ntr-o sin#ur$ de!lasare A> care "ace
!arte ?n continuare din siste2 ?
@= orice de!lasare AB !oate fi transfor5at$ ?n inversa ei BA9 de unde
conduita ;revenirii< la !unctul de !lecare
c= co5!unerea de!las$rii AB şi a inversei BA d$ de!lasarea nul$ AA
d= de!las$rile sunt asociative9 ceea ce ?nsea5n$ c$ ?n succesiunea AB&
ave5 A=@=&A>@>&? cu alte cuvinte, la acelaşi !unct & se !oate a:un%e din A !e c$i
di"erite dac$ se%entele A=, => etc. nu se afl$ ?n linie drea!t$, ceea ce constituie conduita
; ocolirii < des!re care şti c$ are un caracter tardiv  ?n stadiile B şi BC la co!il? este o
conduit$ ?nţeleas$ de ci!an)ei, dar a@sent$ la #$ini etc..
Dn corelaţie
constituie ?n 5odcu aceast$ or#ani;are
natural a !o;iţiiloro@iective9
serii te5!orale şi a de!las$rilor
deoarece?n s!aţiu9
?n ca;ulse
#ru!ului !ractic al de!las$rilor acestea se efectuae;$ ?n 5od 5aterial din
a!roa!e ?n a!roa!e şi una du!$ alta9 s!re deose@ire de noţiunile a@stracte
!e care #"ndirea le va construi 5ai t"r;iu9 şi care vor !er5ite naşterea unor
re!re;ent$ri de ansa5@lu si5ultane şi9 ?ntr(o 5$sur$ tot 5ai 5are9 e'tra(
te5!orale-
/. Cau0alitatea. — *iste5ul o@iectelor !er5anente şi al de!las$rilor lor
este9 !e de alt$ !arte9 indisocia@il de o structur$ cau;al$9 deoarece o
!ro!rietate a o@iectului const$ ?n a fi sursa9 sediul sau re;ultatul unor acţiuni
diverse ale c$ror le#$turi constituie cate#oria de cau;alitate-
ar9 ca şi ?n de;voltarea sc>e5elor !recedente9 cau;alitatea nu devine
o@iectiv$ şi adecvat$ dec"t du!$ o lun#$ evoluţie9 ale c$rei fa;e iniţiale sunt
centrate !e acţiunea !ro!rie a co!ilului9 şi nu ţine sea5 a de le#$turile
s!aţiale şi fi;ice inerente sc>e5elor cau;ale 5ateriale- &>iar şi ?n stadiul al
treilea <cf- D I=9 c"nd su#arul aun#e s$ sur"d$ la ceea ce vede şi s$
5ani!ule;e o@iectele du!$ diverse sc>e5e <s$ le de!lase;e9 s$ le @alanse;e9
s$ le loveasc$ 9 s$ le frece etc-=9 el nu cunoaşte ?nc$ dre!t cau;$ unic$ dec"t
!ro!ria sa acţiune9 c>iar inde!endent de contactele s!aţiale- +@serv"nd
şnurul care at"rn$ de aco!er$5"ntul lea#$nului <I ( D I=9 co!ilul nu vede
cau;a 5işc$rii uc$riilor sus!endate ?n şnur9 ci ?n ?ns$şi acţiunea #lo@al$ ;a
1
Poincar/ a avut arele erit de a !revedea c$ or%ani)area s!aţiului este le#at$ de construirea ; %ru!ului
de!las$rilor< dar ?ntruc"t nu se ocu!$ cu !siholo%ia, el a considerat acest %ru! ca "iind a!rioric, ?n loc s$
vad$ ?n el !rodusul unei construiri !ro%resive.
2
0raiectoria A> ar !utea s$ nu treac$ !rin = dac$ A= şi => nu se afl$ ?n linie drea!t$.

11
tra#erii de şnur <, ceea ce este cu totul altceva. >a dovad $, e l continu$ s$ tra#$
şnurul ?ncerc"nd s$ !un$ ?n 5işcare o@iecte situate la doi 5etri distanţ$ sau
!entru a acţiona asu!ra unor sunete etc- Tot astfel9 alţi su@iecţi aflaţi ?n
stadiul III se ?ncordea;$ şi !entru a(şi ;#udui lea#$nul9 dar şi !entru a acţiona
asu!ra unor o@iecte situate la distanţ$9 sau9 5ai t"r;iu9 cli!esc oc>ii ?n faţa
unui co5utator !entru a a!rinde un @ec electric etc-
+ ase5enea cau;alitate iniţial$ !oate fi nu5it$ 5a#ico(feno5enist$
feno5enist$9 deoarece orice acţiune !oate !roduce orice !otrivit le#$turilor
anterioare o@servate9 iar ;5a#ic$< 9 deoarece este centrat$ !e acţiunea
su@iectului9 f$r$ ca el s$ ia ?n considerare contactele s!aţiale- Pri5ul dintre
aceste dou$ as!ecte ne a5inteşte de inter!retarea dat$ cau;alit$ţii de
Hu5e9 dar cu centrare e'clusiv$ !e acţiunea !ro!rie- Al doilea as!ect ne
aduce a5inte de conce!ţiile lui )aine de Biran9 dar la su#ar nu e'ist$ nici
conştiinţa eului9 nici vreo deli5itare ?ntre eu şi lu5ea e'terioar$-
i5!otriv$9 !e 5asur$ ce universul este structurat de inteli#enţa sensori(
5otorie !otrivit unei or#ani;$ri s!aţio(te5!orale şi !rin constituirea
o@iectelor !er5anente9 cau;alitatea se o@iectivea;$ şi se s!aţiali;ea;$9
astfel cau;ele recunoscute de su@iect nu 5ai sunt situate doar ?n acţiunea sa
!ro!rie9 ci ?n oricare din o@iecte9 iar ra!orturile de la cau;$ la efect ?ntre
dou$ o@iecte sau ?ntre acţiunile lor !resu!u n un contact fi;ic şi s!atial- Dn
conduita su!ortului9 a sforii9 sau a @astonului < D I9 stadiile  si I=9 este clar9
de !ild$9 c$ !entru co!il 5işc$rile covorului9 sforii sau @astonului acţionea;$
asu!ra 5işc$rilor o@iectului <inde!endent de autorul de!las$rii=9 şi aceasta
cu condiţia s$ e'iste un contactK dac$ o@iectul este !us al$turi de covor şi nu
!e covor9 co!ilul aflat ?n stadiul  nu va tra#e de covor9 ?n ti5! ce co!ilul din
stadiile
du!$ ceIIIdesco!er$
sau c>iar ?nt"5!l$tor
I9 du!$ ce arolul
fostacestuia=9
dresat s$va
se continua
foloseasc$
s$de su!ort
tra#$ <sau
covorul
c>iar dac$ o@iectul dorit nu ?ntreţine cu su!ortul relaţia s!aţial$ ;aşe;at !e<-

III- A"pe%tul %oniti al #ea%!iilo#

"en"o#i-$oto#ii

ac$ co5!ar$5 fa;ele acestei construiri a realului cu fa;ele construirii

sc>e5elor sensori(5otorii care intervin ?n funcţionarea refle'elor9
de!rinderilor sau c>iar a inteli#enţei9 constat$5 e'istenţa unei le#i a
de;volt$rii care !re;int$ i5!ortanţ$9 deoarece ea va re#le5enta9 de
ase5enea9 ?ntrea#a evoluţie intelectual$ ulterioar$ a co!ilului-
Dntr(adev$r9 sc>e5atis5ul sensori(5otor se 5anifest$ su@ trei 5ari for5e
succesive <de altfel for5ele !recedente nu dis!ar dec"t atunci c"nd a!ar
for5ele ur5$toare=K
<a= For5ele iniţiale constau din structuri de ritmuri, ca acelea o@servate ?n
5işc$rile s!ontane şi #lo@ale ale or#anis5ului9 ale c$rui refle'e nu sunt9
f$r$ ?ndoial$9 dec"t diferenţieri !ro#resive- Dnseşi refle'ele !articulare 5ai
ţin9 de altfel9 de structura de rit5 nu nu5ai ?n ?5@in$rile lor co5!le'e
<su!tul9 loco5oţia=9 ci şi !entru c$ desf$şurarea lor duce de la o stare iniţial$

12
 la o stare final$ Z9 !entru a re?nce!e a!oi ?n aceaşi ordine <i5ediat sau
du!$ o ?nt"r;iere=-
<@= %r5ea;$ diversele reglări care diferenţia;$ rit5urile iniţiale du!$
5ulti!le sc>e5e- For5a cea 5ai curent$ a acestor re#l$ri este controlul !rin
taton$ri9 care intervine ?n for5area !ri5elor de!rinderi < ;reacţiile circulare<
asi#ur$ ?n aceast$ !rivinţ$ tran;a cţia de la rit5 la re#l$ri= şi ?n !ri5ele acte
de inteli#enţ$- Aceste re#l$ri ale c$ror 5odele ci@ernetice co5!ort$ siste5e
cu @ucle sau circuite inverse <feed(@ac=9 aun# astfel !rin efectul retroactiv
al corecţiilor !ro#resive la o se5i(reversi@ilitate sau la o reversi@ilitate
a!ro!iat$-
< c= A!are9 ?n sf"rşit9 un ?nce!ut de reversiilitate, care este i;vorul
viitoarelor ;o!eraţii< ale #"ndirii9 dar care acţionea; a dea la nivelul sensori(
5otor9 i5ediat ce se constituie #ru!ul !ractic al de!las$rilor <fiecare
de!lasare AB co5!ort"nd de ast$ dat$ o de!lasare invers$ BA=- Produsul cel
5ai i5ediat al structurilor reversi@ile este constituirea noţiunilor de
conservare sau de invarianţi ai ;#ru!urilor<- ea la nivelul sensori(5otor
or#ani;area reversi@il$ a de!las$rilor i5!lic$ ela@orarea unui ase5enea
invariant9 su@ as!ectele sc>e5ei o@iectului !er5anent- ar9 se ?nţele#e de la
sine9 la acest nivel9 dat$ fiind li!sa re!re;ent$rilor9 c$ nici aceast$
reversi@ilitate ?n acţiune şi nici aceast$ conservare nu sunt ?nc$ co5!lete-
ac$ structurile de rit5 nu 5ai a!ar la nivele de re!re;ent$ri ulterioare
< ?ntre doi şi cincis!re;ece ani=9 ?n sc>i5@ ?ntrea#a evoluţie a #"ndirii va fi
do5inat$9 du!$ cu5 vo5 vedea 5ai de!arte9 de o trecere #eneral$ de la
re#l$ri la reversi@ilitatea interiori;at$ sau o!eratorie9 adic$ la reversi@ilitatea
!ro!riu(;is$-

IV. A"pe%tul a2e%ti al #ea%!iilo# "en"o#i-$oto#ii

As!ectul co#nitiv al conduitelor const$ ?n structurarea lor9 iar as!ectul

afectiv ?n ener#etica lor <sau9 cu5 s!unea P- Janet ?n ;econo5ia< lor=- Aceste
dou$ as!ecte sunt ?n acelaşi ti5! ireducti@ile9 indisocia@ile şi
co5!le5entareK nu tre@uie deci s$ ne 5ir$5 dac$ vo5 #$si un !aralelis5
re5arca@il ?ntre evoluţiile lor res!ective- Dntr(adev$r9 !rivind dintr(un !unct
de vedere9 #eneral9 ?n ti5! ce sc>e5atis5ul co#nitiv trece de la o stare
iniţial$ central$ !e acţiunea !ro!rie la construirea unui univers o@iectiv şi
decentrat9 afectivitatea aceloraşi nivele sensori(5otorii !leac$ de la o stare
de nediferenţiere ?ntre eu şi 5ediul ?nconur$tor fi;ic şi u5an9 !entru a
construi !e ur5$ un ansa5@lu de sc>i5@uri ?ntre eul diferenţiat şi !ersoane
<senti5entele inter(individuale= sau lucruri <diversele interese ?n ra!ort cu
diferitele nivele=-
ar studiul afectivit$ţii su#arului este desi#ur 5ult 5ai dificil dec"t al
funcţiilor sale co#nitive9 riscul adulto5orfis5ului fiind ?n acest ca; 5ult 5ai
5are- )aoritatea lucr$rilor cunoscute sunt de natur$ !si>analitic$9 ele
5ulţu5indu(se 5ult ti5! s$ reconstituie stadiile ele5entare9 !ornind de la
!si>o!atolo#ia adultului- i5!otriv$9 o dat$ cu lucr$rile lui R- *!it;9 Q- olf si
T>- Gouin(/carie9 !si>olo#ia su#arului a devenit e'!eri5ental$9 iar o dat$
cu actualele cercet$ ri efectuate de *- Escalona9 de ins!iraţie ?n acelaşi ti5!

13
!si>analitic$ şi leinian$9 aceast$ disci!lin$ se eli@erea;$ de str"nsoarea
cadrului freudian !entru a atin#e nivelul unei anali;e o@iective şi al unui
control o@iectiv-
1. A)uali"$ul ini!ial. — Afectele !ro!rii !ri5elor dou$ stadii <W I9 I  II=
se ?nscriu ?n conte'tul dea descris de J- )- Baldin su@ denu5irea de
 adualis59 ?n care nu e'ist$ ?nc$9 f$r$ ?ndoial$9 nici un fel de conştiinţ$ de
sine9 adic$ nici o #raniţ$ ?ntre lu5ea interioar$ sau tr$it$ şi ansa5@lul
realit$ţilor e'terioare- u!$ Baldin9 Freud a vor@it de narcisis59 dar f$r$ a(
şi da sea5a ?n suficient$ 5$sur$ c$ era vor@a de un narcisis5 f$r$ Narcis-
%lterior9 Anna Freud a !reci;at acest conce!t de narcisis5 !ri5ar ?n sensul
nediferenţierii iniţiale eu şi altul- allon descrie aceast$ nediferenţiere ?n
ter5eni de si5@io;$9 dar este i5!ortant s$ s!ecific$5 c$ e'act ?n 5asura ?n
care eul ra5"ne inconştient de sine9 deci nediferenţiat9 ?ntrea#a afectivitate
este centrat$ !e cor!ul !ro!riu şi !e acţiunea !ro!rie a co!ilului deoarece
nu5ai o disociere ?ntre eu şi altul sau non eu9 !er5ite o decentrare
afectiv$ ca şi una co#nitiv$- Iat$ de ce intenţia cu!rins$ ?n noţiunea de
narcisis5 ra5"ne vala@il$ cu condiţia s$ se !reci;e;e c$ nu este vor@a de o
centrare conştient$ !e eul co!ilului9 adic$ !e un eu identic cu ceea ce va
deveni o dat$ ela@orat9 ci de o centrare inconştient$ !rin nediferenţiere-
Acestea fiind ;ise9 afectele o@serva@ile ?n acest conte't adualistic ţin ?n
!ri5ul r"nd de rit5urile #enerale care cores!und rit5urilor activit$ţilor
s!ontane şi #lo@ale ale or#anis5ului <W I= K altern$ri ?ntre st$rile de tensiune
şi de detenţ$ etc- Aceste rit5uri se diferenţia;$ ?n c$ut$ri de sti5uli a#rea@ili
şi ?n tendinţele de a(i evita !e cei de;a#rea@ili-
%nul dintre si5!to5ele cele 5ai studiate ale satisfacţiei este sur"sul care
a dat loc
reacţie la inter!ret$ri
s!ecific$ 5ulti!le-
a !ersoanei &>-ar9
u5ane- BS>ler si oQaila
!e de !arteausev$;ut ?n sur"s
o@serv$ o
la ?nce!ut
un fel de sur"s fi;iolo#ic i5ediat du!$ su!t9 ?n a@senţa oric$rui sti5ul vi;ual-
Pe de alt$ !arte9 unul dintre autorii acestei c$rţi a conse5nat sur"suri foarte
!recoce ?n faţa unor o@iecte ?n 5işcar e- Reacţia faţ$ de fi#ura u5an$ a fost
studiat$ cu autorul unor 5$şti 5ai 5ult sau 5ai !uţin co5!lete <cu oc>i şi
frunte dar f$r$ #ur$ etc-= analo#e 5o5elelor de care se servesc etolo#iştii
din şcoala lui Tin@er#en şi Loren;9 !entru a anali;a declanşatorii !erce!tivi ai
5ecanis5elor ?nn$scute- *(a o@servat9 ?n aceast$ !rivinţ$9 c$ oc>ii şi !artea
su!erioar$ a feţei au un rol !re!onderent9 iar unii autori <Bol@[= consider $
aceşti sti5uli ca analo#i ai declanşatorilor ereditari <IR)= 6 - ar9 o dat$ cu
lucr$rile lui *!it; C şi olf9 este 5ai !rudent s$ nu vede5 ?n sur"s dec"t un
se5n de recunoaştere a unui co5!le' de sti5uli ?ntr(un conte't de
satisfacere a tre@uinţelor- Aşadar9 la ?nce!ut nu ar e'ista recunoaşterea
!ersoanei altuia sur"sul co!ilului fiind de foarte 5ulte ori
!rovocat9 ?ntreţinut9 ?nt$rit sau ;r$s!"ndit< !rin sur"sul unui !artener u5an9
el devine 5ai cur"nd sau 5ai t"r;iu un instru5ent de sc>i5@ sau de
conta#iune şi9 !rin ur5are9 ?ncetul cu ?ncetul un 5iloc de diferenţiere a
!ersoanelor şi lucrurilor <!ri5ele nefiind 5ult$ vre5e dec"t nişte centre
deose@it de active şi ne!rev$;ute9 asi5ilate ?n funcţie de reacţiile !ro!rii9
f$r$ diferenţiere net$ ?n ra!ort cu lucrurile=-

1
CEM F innate releasing mechanisms
2
E.  ! i t ), La première année de la vie de l’enfant ; Genèse des premières relations objectales, Paris,
195

14
 2. Rea%!ii inte#$e)ia#e. G Dn cursul stadiilor III si I  asist$59 ?n
#eneral9 ?n funcţie de co5!le'itatea cresc"nd$ a conduitelor9 la o
s!orire a satisfacţiilor !si>olo#ice care se adau#$ satisfacţiilor
or#anice- ar9 dac$ sursele de interes se diversific$ ?n acest fel9 se
o@serv$ de ase5enea st$ri noi ?n !re;enţa necunoscutului9 din ce ?n ce
5ai @ine diferenţiate de acelea !e care le !rovoac$ cunoscutulK
nelinişte ?n !re;enţa unor !ersoane str$ine 5ediului <*!it;=9 reacţii la
situaţii ciudate <)eili= etc- şi o toleranţ$ 5ai 5are sau 5ai 5ic$ faţ$
de stress, toleranţ$ care creşte dac$ conflictul se !roduce ?ntr(un
conte't de contacte de altfel a#rea@ile-
&ontactul cu !ersoanele devine din ce ?n ce 5ai i5!ortant9 anunţ"nd o
trecere de la conta#iune la co5unicare <Escalona=- Dntr(adev$r9 ?nainte de a
se fi construit ?ntr(un 5od co5!le5entar eul şi ;altul< c"t şi interacţiunile lor9
asist$5 la ela@orarea unui siste5 ?ntre# de sc>i5@uri datorite i5itaţiei9
descifr$rii indicilor #estuali şi a 5i5icelor- &o!ilul aun#e s$ reacţione;e la
!re;enţa !ersoanelor ?ntr(un fel din ce ?n ce 5ai s!ecific9 deoarece ele
acţionea;$ altfel dec"t lucrurile şi se co5!ort$ !otrivit unor sc>e5e care !ot
fi !use ?n relaţie cu sc>e5ele acţiunii sale !ro!rii- )ai devre5e sau 5ai
t"r;iu se sta@ileşte c>iar un fel de cau;alitate relativ$ la !ersoane9 ?ntruc"t
ele !rocur$ !l$cere9 reconfortare9 linişte9 securitate etc-
Este ?ns$ esenţial s$ ?nţele#e5 c$ ansa5@lul acestor !ro#rese afective
este solidar cu structurarea #eneral$ a conduitelor- ;Fa!tele de care dis!un9 (
conc>ide Escalona9 ( su#erea;$ !osi@ilitatea de a e'tinde la toate as!ectele
ada!tative ale funcţion$rii 5intale ceea ce Pia#et !ro!une !entru ;co#niţie< K
e5er#enţa unor funcţii cu5 sunt co5unicarea9 5odularea afectelor9
controlul e'citaţiilor9
ale relaţiilor !osi@ilitatea
o@iectuale de a a5"na
ca identificarea reacţiile?n<dela[=9
re!re;int$ unele as!ecte
toate aceste ca;uri
re;ultatul secvenţelor de;volt$rii sensori(5otorii ?nainte ca funcţiile s$ fie
le#at de un ego ?ntr(un sens 5ai restr"ns<1.

3. Rela!iile „o+ie%tuale“. — Dn cursul stadiilor  si I

<!re#$tirea ?nce!"nd din stadiul I=9 asist$5 la ceea ce Freud nu5ea o
;ale#ere a o@iectului< afectiv şi !e care o consider$ ca un transfer de
;li@ido<9 !lec"nd de la eul narcisic asu!ra !ersoanei !$rinţilor- Ast$;i9
!si>analiştii vor@esc des!re ;relaţii o@iectuale< şi c"nd9 ?n şcoala lor9
Hart5ann si Ra!a!ort au insistat asu!ra autono5iei eului ?n ra!ort cu
;li@ido<(ul9 ei conce! a!ariţia acestor relaţii o@iectuale ca 5arc"nd
du@la constituire a ;eului< diferenţiat de ;altul< şi a altuia devenit
o@iect de afectivitate- J- )- Baldin9 ?nc$ 5ai de5ult9 insistase asu!ra
rolului i5itaţiei ?n ela@orarea eului9 ceea ce atest$ solodaritatea şi
co5!le5entaritatea for5aţiunilor ego şi alter.
Dn acest ca; !ro@le5ele constau ?n a ?nţele#e cau;ele !entru care aceast$
decentrare a afectivit$ţii asu!ra !ersoanei altuia9 ?n acelaşi ti5! deose@it$ şi
analo#$ eului9 care se desco!er$ ?n co5!araţie cu ;altul<9 se !roduce la
acest nivel de de;voltare şi 5ai ales ?n a ?nţele#e felul ?n care are loc aceast$
decentrare- A5 !resu!us9 deci9 c$ aceast$ decentrare afectiv$ este un
corelat al decentr$rii co#nitive9 nu ?n sensul c$ una ar do5ina !e cealalt$9 ci
1
. H. 6 s c a l o n a, atterns of infantile e!perience and the developmental process, "he ps#choanal,
$tud# of the %hild, vol. IBCCC 19*3, !. 19.

15
a5@ele !roduc"ndu(se ?ntr(un !roces de ansa5@lu- Dntr(adev$r9 ?n 5asura ?n
care co!ilul ?ncetea;$ s$ ra!orte;e totul la st$rile sale sau la acţiunea sa
!ro!rie !entru a ?nlocui o lu5e de ta@louri fluctuante f$r$ consistenţ$ s!aţio(
te5!oral$ şi f$r$ cau;alitate e'terioar$ sau fi;ic$ ?ntr(un univers de o@iecte
!er5anente9 structurat !otrivit #ru!urilor de de!las$ri s!aţio(te5!orale şi
su!us unei cau;alit$ţi o@iectivate şi s!aţiali;ate9 se ?nţele#e de la sine c$
afectivitatea co!ilului se va ataşa9 de acele o@iecte !er5anente locali;a@ile
şi surse de cau;alitate e'terioar$ care sunt !ersonale- e aici constituirea
unor ;relaţii o@iectuale <?n str"ns$ le#atur$ cu sc>e5a o@iectelor
!er5anente-
Aceast$ i!ote;$ foarte verosi5il$9 dar totuşi nedovedit$ a fost verificat$
recent de T>- Gouin(/carie6- u!$ cu5 a5 v$;ut <D II=9 aceast$ canadian$ a
controlat9 !e 47 de su@iecţi9 desf$şurarea re#ulat$ a eta!elor de for5are a
sc>e5ei o@iectului- ar ea a 5ai anali;at !e aceiaşi su@iecţi reacţiile
afective ?n funcţie de o scar$ referitoare la ;relaţiile o@iectuale < <evoluţia
astfel o@servat$ este net$9 deşi 5ai !uţin re#ulat$ dec"t ?n ca;ul reacţiilor
co#nitive=- Pe @a;a acestor dou$ cate#orii de date9 T>- Gouin( /carie a !utut
de5onstra e'istenţa unei corelaţii se5nificative ?ntre ele C9 eta!ele
afectivit$ţii cores!un;"nd ?n linii 5ari !entru fiecare #ru!$ de su@iecţi
eta!elor construirii o@iectului2-
Aceste diverse corelaţii co#nitive şi afective şi interacţiuni interindividuale
sunt ?n sf"rşit de natur$ s$ nuanţe;e conclu;iile care tre@uie trase din
reacţiile la s!itali;area !relun#it$ <>os!italis5ul=- *e ştie c$ su@ acest
ter5en !si>analiştii *!it;9 a!oi Goldfar@9 Bollo[ ş-a- au studiat efectele
se!ar$rii co!ilului de 5a5$9 ale carenţei 5aterne şi ale educaţiei ?n
5aternit$ţi şi creşe-
siste5atice <de Fa!tele o@servate
altfel elective= au ar$tat
ale de;volt$rii9 e'istenţa
sau c>iar unor
o!riri şi ?nt"r;ieri
re#rese ?n
ca;ul unei se!ar$ri de durat$- ar şi aici tre@uie s$ ţine5 sea5a de
ansa5@lul factorilor- Rolul !rinci!al nu l(a avut ?n 5od necesar ele5entul
5atern ca ele5ent s!eciali;at afectiv <?n sens freudian=9 ci li!sa unor
interactiuni sti5ulatoare or9 acestea !ot fi le#ate de 5a5$ nu nu5ai !entru
c$ este 5a5$9 ci şi !entru c$ s(a creat un 5od de sc>i5@ ?ntre o anu5it$
!ersoan$ av"nd un anu5it caracter şi un anu5it co!il9 de ase5enea av"nd
!ro!riul s$u caracter-

1
0h.  o u i n F & / c a r i e, &ntelligente et affectivité chez le jeune enfant, &elachau#  iestl/, 19*2.
2
$. AntonJ a ar$tat, şi el, e'istenţa unor lacune ?n schea obiectului !eranent la co!iii !sihotici care
!re;int$ tul@ur$ri ale relaţiilor obiectuale. Be)i K i# a!!lication de la th/orie %/n/tiue de Pia%et  la th/orie
et  la !ratiue !sJcho-dJnaiue, 'evue suisse de s#chologie, IB, no. 4, 195*.
3
rebuie
0 s$ o@serv$5 c$, ?n asura ?n care ase enea corelaţii se verific$, adic$ ?n asura ?n care
a"ectivitatea este solidar$ cu ansablul conduitei, far$ a "i o cau;$ sau un e"ect al structur$rilor co%nitive,
"actorul esenţial ?n relaţiile obiectuale este relaţia ca atare ?ntre subiect şi obiectul a"ectiv. Aşadar, variabila
inde!endent$ este interacţiunea dintre ei, şi nu ?n od esenţial "actorul ; 5a5$< , du!$ cu ai
!resu!une ?nc$ !sihanali)a neofreudian$. Aşa cu a ar$tat @ine . 6scalona, !e care o@servaţii "ine de
!siholo%ie individual$ şi diferenţial$ au condus-o la o !o;iţie ai relativist$, o aceeaşi !artener$
5atern$ !rovoac$ re)ultate di"erite ?n funcţie de co!ortaentul %eneral al co!ilului du!$ cu diferiţi
co!ii declanşea;$ reacţii di"erite la aceeaşi 5a5$.

1*
1+
 Capitolul II
DE3VOLTAREA PERCEP4IILOR

Dn ceea ce !riveşte de;voltarea funcţiilor co#nitive la co!il9 ?n ca!itolul I

a5 !utut ?ntre;$ri  iar ca!itolele ur5$toare vor confir5a  c$ structurile
sensori(5otirii constituie i;vorul o!eraţiilor ulterioare ale #"ndirii-
Aceasta ?nsea5n$ deci c$ inteli#enţa decur#e din acţiune9 ?n ansa5@lul ei9
ca transfor5atoare a o@iectelor şi a realului şi c$ activitatea de cunoaştere 9
a c$rei for5are !oate fi ur5$rit$ la co!il9 este ?n esenţ$ asi5ilare activ$ şi
o!eratorie-
+r9 tradiţia e5!irist$9 care a avut o at"t de 5are influenţ$ asu!ra unei
anu5ite !eda#o#ii9 consider$ di5!otriv$ cunoaşterea ca un fel de co!ie a
realului9 consider"ndu(se c$ inteli#enţa ?şi tra#e o@"rşia nu5ai din !erce!ţie
<ca s$ nu 5ai vor@i5 de sen;aţie=- &>iar şi 5arele Lei@ni;9 care a!$ra
inteli#enţa ?5!otriva sensualis5ului9 <ad$u#"nd cuvintele nisi sipse
intellectus la ad a#iul nihil est intelectu !uod non prius "uerit in sensu#
acce!ta ideea c$9 dac$ for5ele noţiunilor9 udec$ţilor şi raţiona5entelor nu
deriv$ din ;si5ţuri<9 conţinuturile lor !rovin ?n ?ntre#i5e din acestea ca şi
cu5 ?n viaţa 5intal$ nu ar e'ista dec"t sen;aţiile şi raţiunea\uit"ndu(se
acţiunea ]
Este deci necesar  !entru a ?nţele#e de;voltarea co!ilului  s$ e'a5in$5
evoluţia !erce!ţiilor
sc>e5atis5ului lui9 du!$ cu5
sensori(5otor- a5 anali;at
Perce!ţia rolul?ntr(adev$r9
constituie structurilor un
sau ca;
al
!articular al activit$ţilor sensori(5otorii- ar caracterul ei !articular const$ ?n
fa!tul c$ ea ţine de as!ectul fi#urativ al cunoaşterii realului 9 ?n ti5! ce
acţiunea ?n ansa5@lul ei <sau nu5ai ca acţiune sensori(5otorie=9 este
esenţial5ente o!erativ$ şi transfor5$ realul- Este i5!ortant deci9 şi aceasta
este o c>estiune ca!ital$9 s$ deter5in$5 rolul !erce!ţiilor ?n evoluţia
intelectual$ a co!ilului9 ?n ra!ort cu rolul acţiunii sau al o!eraţiilor care deriv$
din ea ?n cursul interiori;$rilor şi structur$rilor ulterioare-

I. Con"tan!e (i %au0alitate pe#%epti'

Ar fi ni5erit s$ ?nce!e5 anali;a noastr$ !rin studiul !erce!ţiilor9 de la

naştere şi ?n cursul ?ntre#ii !erioade sensori(5otorii- ar9 din nefericire9 ni5ic
nu este 5ai dificil dec"t s$ o@servi !erce!ţiile nou(n$scutului şi ale
su#arului9 neav"nd !osi@ilitatea s$ le su!ui unor e'!eri5ente !recise de
la@orator dac$ !osed$5 unele infor5aţii neurolo#ice asu!ra de;volt$rii

1
or#anelor sen;oriale69 ele nu sunt ?n nici un ca; suficiente !entru a
reconstitui ce anu5e sunt !erce!ţiile ?nseşi- i5!otriv$9 dou$ cele@re
!ro@le5e referitoare la !erce!ţie !ot fi !use ?n le#atur$ cu reacţiile sensori(
5otorii din !ri5ul an de viaţ$K !ro@le5a constantelor !erce!tive şi aceea a
cau;alit$ţii !erce!tive-
*e nu5eşte constanţ$ a 5$ri5ii !erce!erea 5$ri5ii reale a unui o@iect
situat la distanţ$9 inde!endent de 5icşorarea lui a!arent$K constanţa for5ei
este !erce!erea for5ei o@işnuite a o@iectului <de !ild$ v$;ut din faţ$ sau ?n
!lanul fronto(!aralel etc-=9 inde!endent de !re;entarea lui ?n !ers!ectiv$- +r9
aceste dou$ constanţe !erce!tive a!ar su@ for5$ a!ro'i5ativ$ ?n a doua
u5$tate Ca !ri5ului an9 !entru a se !erfecţiona a!oi !"n$ la 67(6C ani sau
5ai 5ult - Ne !ute5 deci ?ntre@a care sunt relaţiile dintre aceste constanţe
şi sc>e5ele sensori(5otorii9 ?n s!ecial sc>e5a o@iectului !er5anent-

1. Con"tan!a 2o#$ei. - Dn ceea ce !riveşte constanţa for5ei9 unul dintre

autorii !re;entei lucr$ri2 a constatat ?nrudirea unora dintre 5anifest$rile ei cu
!er5enenţele o@iectului- Pre;ent"ndu(i unui co!il de Y(8 luni @i@eronul !e
de(a(ndoaselea9 el a constatat c$ 5icuţul ?l ?ntorcea cu uşurinţ$ dac$
o@serva ?n al doilea !lan o !arte a tetinei de cauciuc roşu9 dar c$ el nu
reuşea s(o fac$ dac$ nu vedea tetina9 neav"nd ?n faţa lui dec"t @a;a al@$ a
@i@eronului u5!lut cu la!te- Acest co!il nu atri@uia deci @i@eronului o for5$
constant$9 dar din 5o5entul ?n care9 la 4 luni9 a ?nce!ut s$ caute o@iectele
ascunse du!$ un ecran9 el a reuşit s$ ?ntoarc$ f$r$ #reutate @i@eronul ce i se
oferea r$sturnat9 ca şi cu5 !er5anenţa şi for5a constant$ a o@iectului ar fi
fost le#ate una de alta- *e !oate !resu!une c$9 ?n acest ca;9 intervine o
interacţiune ?ntre
este suficient$ !erce!ţie
!entru şi sc>e5a
a o e'!lica !e a sensori(5otorie9 deoarece
doua <c$utarea unui o@iect!ri5a nu
dis!$rut
nu de!inde nu5ai de for5a lui= şi nici a doua nu o !oate e'!lica !e !ri5a-
. Con"tan!a $'#i$ilo#. , &onstanţa 5$ri5ilor9 se 5anifest$ !e la 3
luniK co!ilul o dat$ ?nv$ţat s$ alea#$ din dou$ cutii !re;entate !e cea 5ai
5are9 continu$ s$ alea#$ @ine dac$ cutia 5ai 5are este ?nde!$rtat$9
cores!un;"nd ?n acest ca; unei i5a#ini retiniene 5ai 5ici <Brunsi şi
&ruisan9 )isu5i=- Aceast$ constanţ$ a!are deci ?nainte de constituirea
o@iectului !er5anent9 dar du!$ coordonarea vederii şi a a!uc$rii < !e la V
luni şi u5$tate=- Acest fa!t are o anu5it$ i5!ortanţ$9 deoarece !ute5 s$
ne ?ntre@$5 de ce e'ist$ o constanţ$ !erce!tiv$ a 5$ri5ilor din 5o5ent ce
ea dis!are de la o anu5it$ distanţ$ a o@iectului de su@iect9 inteli#enţa fiind
1
Ast"el du!$ N. 6. (unt, electro-retino%raele arat$ c$ la c"teva ore du!$ naştere, rece!torii retinieni
sunt de:a ?n sta re de funcţionare ielina nu est e necesar$ !entru "uncţonare, ci serveşte la i)olarea
a#onilor şi cores!unde unor reacţii electro-"i)iolo%ice ai ature ? u!$ A. (. HeeneJ, de)voltarea
!ostnatal$ a "oveei şi a ariei !ericentrale este "oarte ra!id$ ?n ti!ul !rielor !atru luni. %r5ea;$ a!oi o
schibare tre!tat$ !"n$ la adolescenţ$ K ?n s!ecial strati"icarea conurilor creşte de la un sin%ur strat la
naştere, la trei straturi la 1* s$!t$5"ni, ad"nci5ea 5a'i5$ de 4 sau 5 straturi ne"iind atins$ dec"t ?n
!erioada adolescenţei. u!$ $. L. >onel, ?n ti!ul unei bune !$rţi a co!il$riei re%iunea lobilor occi!itali
care !ri5eşte o are !ro!orţie de "ibr e care !orn esc de la acula, este ai slab de;voltat$ ?n toate
!rivinţele dec"t re%iunile care !riesc "ibre le lor de la !eri"eria retinei. u!$ P. C. 8aolov, cantitatea de
5ielin$ de-a lun%ul traectelor nervoase creşte !"n$ la 1* ani.
2
F$r$ s$ vorbi des!re ;su!raconstanţa< 5$ri5ilor, sau su!raestiarea ?n$lţi5ii obiectelor de!$rtate,
care a!are la -9 ani şi este destul de #eneral$ !entru adulţi.
3
$. P i a % e t - Les mécanismes perceptifs, Presses universitaires de Orance, 19*1.

19
suficient$ ?n acest ca; !entru a cunoaşte 5$ri5ea real$ a ele5entelor ?n
a!arenţ$ 5icşorate- R$s!unsul const$ f$r$ ?ndoial$ ?n fa!tul c$ 5$ri5ea
unui o@iect este varia@il$ !entru v$;9 dar constant$ !entru !i!$it şi orice
de;voltare sensori(5otorie i5!une sta@ilirea unei cores!ondenţe ?ntre
claviatura !erce!ţiei vi;uale şi cea tactilo(c>ineste;ic$- Nu este deci
o ?nt"5!lare fa!tul c$9 a!are constanţa 5$ri5ilor du!$ şi nu ?nainte de
coordonarea v$;ului şi a a!uc$rii deşi de natur$ !erce!tiv$9 ea tre@uie s$
de!ind$ astfel de sc>e5ele sensori(5otorii de ansa5@lu <şi9 dac$ ea !oate
favori;a ulterior !er5anenţa o@iectului9 constanţa 5$ri5ii lor va fi
a5eliorat$9 la r"ndul ei9 du!$ do@"ndirea acestei !er5anenţe=-

/. O+ie%tul pe#$anent (i pe#%ep!ia. , Aceste dou$ !ri5e e'e5!le

tindeau deci s$ arate caracterul ireducti@il al do5eniului sensori(5otor faţ$
de cel !erce!tiv9 deoarece ?n aceste dou$ ca;uri se !are c$ dac$ !erce!ţia
aduce ?n 5od firesc servicii indis!ensa@ile activit$ţii sensori(5otorii9 !ri5a
este la r"ndul ei ?5@o#$ţit$ de a doua şi nu ar fi suficient$ nici !entru a o
constitui9 nici !entru a se constitui !e ea ?ns$şi9 inde!endent de acţiune- *(
a ?ncercat totuşi e'!licarea constituirii o@iectului !er5anent !rin factorii
!erce!tivi- e !ild$9 )ic>otte vede ?n acest$ !er5anenţ$ un !rodus al
efectelor !erce!tive nu5ite de el ;efectul ecranului< <trecerea unui o@iect A
!e su@ un alt o@iect B este recunoscut$ c"nd A este !arţial 5ascat9 cu
autorul or#ani;$rii li5itelor9 !otrivit le#ilor de fi#ur$(fond=9 şi ;efectul
tunelului< <c"nd A trece !e su@ B cu o vite;$ constant$9 !erce!ut$ ?nainte de
intrare9 su@iectul !ri5eşte o i5!resie !erce!tiv$ dar nu sensorial$ a !o;iţiilor
lui şi ?i antici!ea;$ ieşirea=- ar !ro@le5a const$ ?n a şti dac$ co!ilul !re;int$
sau nu efectul
obiectului. ;ecranului
+r9 ?n ceea < şi al efectul
ce !riveşte ;tunelului< ?nainte e'!erienţa
tunelului9 de a "i construit
arat$!er5anenţ
c$ nici nua
!oate fi vor@a de !er5anenţa o@iectului- Pre;ent$5 co!ilului un 5o@il care
ur5ea;$ traiectoria AB& se#5entele AB şi & sunt vi;i@ile9 se#5en tul B&
este situat du!$ un ecran9 iar 5o@ilul iese ?n A de du!$ un alt ecran9 s!re a
intra ?n  du!$ un al treilea ecran- Dn acest ca;9 co!ilul de X(3 luni ur5$reşte
din oc>i traiectoria AB9 iar c"nd 5o@ilul dis!are ?n B el ?l caut$ din nou ?n A
a!oi9 5irat c$ vede o@iectul ?n &9 el ?l ur5$reşte din oc>i de la & la 9 dar
c"nd 5o@ilul dis!are ?n 9 el ?l caut$ ?n & şi a!oi ?n A ] cu alte cuvinte9
efectul tunelului nu este !ri5ar şi nu se constituie dec"t du!$ ac>i;iţionarea
!er5anenţei o@iectului- Dn acest ca;9 un efect!erce!tiv este deci net
deter5inat de sc>e5ele sensori(5otorii9 ?n loc s$ le e'!lice-

5. Cau0alitate pe#%epti'. - 6 n sf"rşit9 s$ rea5inti5 cunoscutele

e'!erienţe ale lui )ic>otte cu !rivire la cau;alitatea !erce!tiv$- &"nd un
!$tr$ţel A9 !us ?n 5işcare9 atin#e un !$trat i5o@il B9 iar aceasta se !une ?n
5işcare9 A r$5"ne i5o@il du!$ atin#ere9 su@iectul are o i5!resie !erce!tiv$
de lansare a lui B de c$tre A9 i5!resia su!us$ unor condiţii !recise de vite;$
şi de relaţii s!aţiale sau te5!orale <dac$ B nu se !une ?n 5işcare i5ediat9
i5!resia cau;al$ se şter#e şi 5işcarea lui B !are inde!endent$=-
*u@iectul ?ncearc$ de ase5enea i5!resii de antrenare <dac$ du!$ atin#ere9
A ?şi continu$ 5işcarea ?n ur5a lui B= şi de declan$are <dac$ vite;a lui B este
su!erioar$ vite;ei lui A=-

2
 )ic>otte a ?ncercat s$ e'!lice inter!retarea sensori(5otorie dat$ de noi
cau;alit$ţii !rin cau;alitatea sa !erce!tiv$9 conce!ut$ ca av"nd un caracter
5ai !ri5ar- ar ?n calea acestei e'!licaţii a!ar 5ai 5ulte dificult$ţi- Pri5a
const$ ?n fa!tul c$ !"n$ la a!ro'i5ativ Y ani9 co!ilul nu recunoaşte lansarea
dec"t dac$ a v$;ut contactul ?ntre A şi B9 ?n ti5! ce su@iecţii de Y(6C ani şi
adultul ?ncearc$ o i5!resie de lansare la distanţ$ dac$ e'ist$ un interval
vi;i@il de C(2 55 ?ntre A şi B- +r9 toc5ai cau;alitatea sensori(5otorie9 !e
care a5 nu5it(o 5a#ico(feno5enist$ <W II= este inde!endent$ de orice
contact s!aţial9 şi nu !oate deci s$ derive din cau;alitatea !erce!tiv$ care
este su!us$ la co!il unor condiţii de atin#ere 5ult 5ai e'i#ente6-

II. E2e%tele )e %7$p

ac$ vo5 considera acu5 !erce!ţiile ?ntre V(X şi 6C 6X ani9 adic$ la
v"rstele c"nd sunt !osi@ile e'!erienţele de la@orator vo5 !utea deose@i
dou$ feluri de feno5ene !erce!tiv vi;ualeK 6- Efectele de c"5! sau de
centrare care nu !resu!un nici o 5işcare <actual$= a !rivirii9 şi sunt
vi;i@ile ?ntr(un sin#ur c"5! de cercetare9 ceea ce se !oate controla cu un
ta>istosco! cu durate de !re;entare foarte scurte <C suti5i !"n$ la 6(C
;eci5i de secund$9 ceea ce e'clude sc>i5@arile de fi'are= C- Activit$ţile
!erce!tive care !resu!un de!las$ri ale !rivirii ?n s!aţiu sau co5!araţii ?n
ti5! orientate ?n a5@ele ca;uri !rintr(o c$utare activ$ din !artea su@iectuluiK
e'!lorare9 trans!ortare <a ceea ce s(a v$;ut ?n  sau ceea ce s(a v$;ut ?n
^= ?n s!aţiu
!unerea sau ti5!9
?n referinţe trans!unerea
a direcţiilor etc- unui ansa5@lu de ra!orturi9 antici!$ri9
Nu5$rul şi calitatea activit$ţilor !erce!tive se de;volt$ ?n 5od natural o
dat$ cu v"rstaK un co!il de 4(67 ani va ţine sea5a de referinţe şi de direcţii
<coordonate !erce!tive= care sunt ne#liate la X(3 ani el va cerceta 5ai @ine
fi#urile9 va antici!a 5ai 5ulte ele5ente etc- Dn !rinci!iu9 activit$ţile
!erce!tive fac ca !erce!ţia s$ fie 5ai adecvat$ şi corectea;$ ilu;iile sau
defor5$rile siste5atice9 !ro!rii efectelor de c"5!- ar9 cre"nd noi a!ro!ieri9
ele !ot #enera noi erori siste5atice9 care cresc ?n acest ca; cu v"rsta <cel
!uţin !"n$ la un anu5it nivel=C-
1
Pe de alt$ !arte9 cau;alitatea !erce!tiv$ vi;ual$ este caracteri;at$ !rin i5!resii de
ciocnire9 de ?5!in#ere9 de re;istenţ$9 de #reutate etc- <c"nd !$tratul B se de!lasea;$
5ai ?ncet dec"t A9 el !are 5ai #reuşi 5ai re;istent dec"t ?n ca;ul vite;elor e#ale=9 care nu
au ni5ic autentic vi;ual- Kn acest ca;9 ca şi ?n 5ulte altele9 e vor@a deci de i5!resii de
ori#ine tactilo(c>ineste;ic$9 dar ulterior traduse ?n ter5eni vi;uali cores!un;$tori- Kntr(
adev$r9 e'ist$ o cau;alitate !erce!tiv$ tactilo(c>ineste;ic$9 !e care )ic>otte ?nsuşi o
consider$ ca fiind #enetic anterioar$ cau;alit$ţii vi;uale- &au;alitatea !erce!tiv$ tactilo(
c>ineste;ic$ de!inde de ?ntrea#a acţiune9 deoarece cau;ele cunoscute nu5ai !e cale tactil$
sunt acţiuni de ?5!in#ere etc-9 care e5an$ de la cor!ul !ro!riu- Pare deci evident9 şi ?n ca;ul
acestui e'e5!lu9 c$ sc>e5atis5ul sensori(5otor9 ?n ansa5@lul s$u9 este acela care
deter5in$ 5ecanis5ele !erce!tive şi nu re;ult$ el din aceste 5ecanis5e-
2
%n e'e5!lu ?l constituie aşa(nu5ita ilu;ie de #reutate co5!ar"nd doua cutii la fel de
#rele dar de volu5e diferite9 cea 5ai 5are ne !are !rin contrast 5ai uşoar$ ?n 5$sura ?n
care ne aşte!t$5 ca ea s$ fie 5ai #rea- Aceats$ eroare !erce!tiv$ este 5ai 5are la 67(6C
ani dec"t la X(3 ani9 ?ntruc"t antici!area este 5ai activ$- Iar de@ilii !rofun;i9 care nu
antici!ea;$ ni5ic9 nu !re;int$ o ase5enea ilu;ie- ea Binet deose@ea ilu;iile care se
a5!lific$ o dat$ cu v"rsta9 de cele care scad cu v"rsta- Kntr(adev$r9 cele dint"i de!ind toate9

21
 Efectele de c"5! r$5"n calitativ nesc>i5@ate la orice v"rst$9 ?n afar$ de
ca;ul ?n care 5ai devre5e sau 5ai t"r;iu !ot constitui noi efecte de acest
fel9 !rin sedi5entarea activit$ţilor !erce!tive- Aceste efecte furni;ea;$
!erce!ţii a!ro'i5ativ adecvate9 dar nu5ai a!ro'i5ativ9 deoarece o !erce!ţie
i5ediat$ este !rodusul unei eşantion$ri de natur$ !ro@a@ilistic$- Dntr(adev$r9
!rivind o confi#uraţie9 c>iar foarte si5!l$9 nu vede5 totul cu aceeaşi !reci;ie
şi 5ai ales nu vede5 totul dintr(o dat$K !rivirea se fi'ea;$ asu!ra unui !unct
sau a altuia şi  ?nt"lnirile dintre diversele !$rţi ale or#anelor rece!toare şi
diversele !$rţi ale o@iectului !erce!ut r$5"n aleatorii şi de o densitate
ine#al$ ?n ra!ort cu re#iunile fi#urii9 ale retinei şi cu 5o5entele ( ?n care
aceste re#iuni sunt centrate !e fovea <;ona vederii clare= sau r$5"n la
!eriferie <;on$ !erifoveal$=- Re;ult$ de aici c$ efectele de c"5!9 deşi ?n linii
5ari adecvate9 sunt totuşi ?n !arte defor5ateK or9 aceste ilu;ii sau
defor5$ri siste5atice r$5"n calitativ nesc>i5@ate la orice v"rst$9 dar
intensitatea sau valoarea lor cantitativ$ scade o dat$ cu de;voltarea su@
efectul corector al activit$ţilor !erce!tive <e'!lorare etc-=-
A s!une c$ ilu;iile o!tico(#eo5etrice !ri5are <care ţin de efecte de
c"5!= nu varia;$ calitativ cu v"rsta9 ?nsea5n$ c$ distri@uţia ilu;iei ?n funcţie
variaţiile fi#urii şi9 ?n s!ecial de valorile sale 5a'i5e9 !o;itive şi ne#ative9
!$strea;$ aceleaşi !ro!riet$ţi la orice v"rst$- e !ild$9 !erce!ţia unui
dre!tun#>i <f$r$ dia#onale= su!raesti5ea;a laturile 5ari şi le su@esti5ea;$
!e cele 5ici- ac$ varie5 laturile 5ici l$s"nd constante !e cele 5ari9
constat$5 c$ ilu;ia este cu at"t 5ai 5are cu c"t laturile 5ici sunt 5ai
scurte9 ma%imumul <s!aţial= a!$r"nd atunci c"nd dre!tun#>iul se confund$
cu drea!ta cea 5ai su@ţire care !oate fi desenat$- Dn ca;ul ilu;iei cercurilor
concentrice
5a'i5u5ul <el@oeuf=9 cercul
s!aţial !o;itiv fiind5ic su!raesti5at9
atins c"nd ra;ele iar
se cel
afl$5are su@esti5at9
?ntr(un ra!ort de
2KV dac$ cercul 5ic are un dia5etru 5ai scurt dec"t l$ţi5ea @en;ii care
se!ar$ cele dou$ cercuri9 ilu;ia se inversea;$ <su@esti5area cercului 5ic= şi
!re;int$ un 5a'i5u5 ne#ativ !entru un ra!ort dat- Toc5ai !o;iţiile acestor
5a'i5ele #$si5 la orice v"rst$9 la fel ca şi aceea a ilu;iei 5ediane de
valoare nul$ care se!ar$ erorile !o;itive de cele ne#ative- i5!otriv$9 şi
inde!endent de !er5anenţa acestor !ro!riet$ţi calitative9 valoarea
cantitativ$ a ilu;iei scade cu v"rsta 9 adic$ !entru o aceeaşi fi#ur$ care
!re;int$ acelaşi 5a'i5u5 la orice v"rst$ <de !ild$ ra!ortul 2 K 2 al lui
el@oeuf=9 ilu;ia este 5ai !uternic$ la X ani dec"t du!$ aceast$ v"rst$ şi nu
5ai atin#e la adult dec"t u5$tate sau o trei5e din valoarea sa iniţial$-
Aceste fa!te 5eritau s$ fie 5enţionate9 deorece ele ofer$ un e'e5!lu
destul de rar de reacţii care nu varia;$ o dat$ cu de;voltarea9 afar$ doar de
intensitatea lor @ine?nţeles9 tre@uie s$ face5 re;erva cuvenit$ !entru ceea
ce se !etrece ?n ti5!ul !ri5elor luni de e'istenţ$9 dar ?ntruc"t re#$si5 ilu;ia
cercurilor concentrice c>iar şi la !eştii din s!ecia P>o'inus9 ea tre@uie s$ fie
destul de !recoce la co!il6-

indirect9 de activit$ţile !erce!tive9 ?n ti5! ce celelalte ţin de efecte de c"5!-

1
&au;a acestei identit$ţi a reacţiilor ţine de si5!litatea 5ecanis5ului !ro@a@ilistic care
e'!lic$ aceste defor5$ri !erce!tive- u!$ cu5 a ar$tat unul dintre noi9 !ute5 ?ntr(adev$r
reduce toate ilu;iile !ri5are <efectele de c"5!= la efecte de centrare9 care constau ?n fa!tul
c$ ele5entele centrate de !rivire <fovea= sunt su!raesti5ate9 iar ele5entele situate la
!eriferia c"5!ului vi;ual re;ult$9 c>iar dac$ !rivirea se de!lasea;$ <e'!lorare=9 o
etero#enitate a  ?nt"lnirilor cu o@iectul9 ?n sensul indicat 5ai sus9 deoarece cantr$rile nu

22
 Aceast$ dualitate a factorilor re!re;entaţi !rin nu5$rul  ?nt"lnirilor şi
!rin cu!l$rile co5!lete sau inco5!lete9 !oate fi ustificat$ !rin feno5enul
de ma%imum temporal al ilu;iilor9 care ne !er5ite s$ constat$5 unele
deferenţe ?n ra!ort cu v"rsta- ac$ !re;ent$5 co!ilului o fi#ur$ o !erioad$
de ti5! foarte scurt$9 variind ?ntre 6(C suti5i de secund$ de 6 s ilu;ia trece
!rintr(un ma%imum, ?n #eneral ?n urul duratei de 6(2 ;eci5i de secund$-
E'!licaţia const$ ?n !ri5ul r"nd ?n fa!tul c$9 ?ntr(un interval de ti5! foarte
scurt a!are un nu5$r foarte 5ic de ?nt"lniri9ceea ce face ca s$ fie !ro@a@ile
cu!l$ri destul de co5!lete şi de aici o ilu;ie sla@$- La durata de 792  79X
!"n$ la 6 s9 5işc$rile !rivirii devin !osi@ile şi ?5!reun$ cu ele o e'!lorare
5ai 5inuţioas$K ?nt"lnirile devin deci foarte nu5eroase9 cu!l$rile redevin
relativ co5!lete şi ilu;ia descreşte- ar ?ntre cele dou$ durate9 ?nt"lnirile
s!oresc f$r$ o e'!lorare siste5atic$ !osi@il$K e'ist$ deci o 5ai 5are
!ro@a@ilitatede cu!l$ri inco5!lete de unde un 5a'i5u5 te5!oral <şi nu
s!aţial= al ilu;iei- ar9 ?ntruc"t 5a'i5u5ul te5!oral de!inde de ra!iditatea
reacţiilor şi de calitatea e'!lor$rii9 el varia;$ ?ntruc"tva cu v"rsta9 s!re
deose@ire de 5a'i5u5ul s!aţial 9 şi se !re;int$ uneori la co!ilul 5ic ?n ;ona
duratelor ceva 5ai lun#i dec"t la co!iii 5ari şi la adulţi-

III. A%tiit'!ile pe#%eptie

*(a v$;ut c$9 dac$ efectele de c"5! r$5"n relativ constante cu v"rsta9
activit$ţile !erce!tive9
ca;ul celei 5ai di5!otriv$9
i5!ortante se e'!lorarea
dintre eleK de;volt$ !ro#resiv- Este ?n
confi#uraţiilor !ri5ul
!rin r"nd
de!las$ri
5ai 5ult sau 5ai !uţin siste5atice ale !rivirii şi ale !unctelor ei de fi'are
<centr$ri=- e e'e5!lu9 unul dintre noi i5!reun$ cu in>(Ban# a studiat
<!rin ?nre#istrare !e fil5= co5!araţia dintre dou$ ori;ontale9 sau dou$ o@lice9
sau dou$ verticale care se !relun#esc9 sau co5!ararea unei verticale şi a
unei ori;ontale care fac !arte dintr(o fi#ur$ ?n L <conse5nul era de a se
a!recia e#alitatea sau ine#alitatea lun#i5ii acestor dre!te=- +r9 se constat$
c$ reacţiile co!ilului de şase ani sunt net diferenţiate de cele ale su@iecţilor
5ai v"rstnici- Pe de o !arte9 !unctele de fi'are sunt 5ult 5ai !uţin austate
şi se distri@uie !e o arie 5ult 5ai lar#$ <!"n$ la c"ţiva canti5etri de liniile
oferite vederii= dec"t la adult- Pe de alt$ !arte9 5işc$rile de trans!ortare şi
de co5!araţie de la un se#5ent la altul sunt !ro!orţional 5ai !uţin

5ai sunt e#al re!arti;ate şi fiecare centrare antrenea;$ o su!raesti5are local$ ?n funcţie de
nu5$rul ?nt"lnirilor- *$ nu5i5 cu!l$ri cores!ondenţele de la 6 la n dintre ?nt"lnirile !e un
ele5ent al fi#urii şI acelea de !e un alt ele5ent al fi#urii nu vo5 avea deci defor5are sau
ilu;ie9 dac$ cu!l$rile sunt co5!lete <sau ?nt"lnirile o5o#ene=_ este ca;ul for5elor @une9
cu5 ar fi !$tratul ?n care toate ele5entele sunt e#ale- `i di5!otriv$9 vo5 avea ilu;ie dac$
aceste cu!l$ri sunt inco5!lete9 ceea ce favori;ea;$ ine#alitatea lun#i5ilor ?n cau;$ şi !ute5
calcula deci distri@uţia ilu;iei <5a'i5a etc-= cu autorul unei for5ule si5!le @a;ate nu5ai !e
aceste diferenţe de lun#i5e dintre ele5entele fi#urii
<L6( LC=LC L6
P <defor5are=  ---------------I ----------- unde L 1 este 5ai 5are dintre dou$ lun#i5i co5!arate_
LC ( cea 5ai 5ic$ 
 La#
La# F cea ai are lun%ie a "i%urii, iar   su!rafaţa sau ansa5@lul cu!laelor !osi@ile-

23
frecvente la cei 5ici9 dec"t si5!lele de!las$ri cu caracter aleatoriu- &u alte
cuvinte9 co!iii 5ici se co5!ort$ ca şi cu5 s(ar aşte!ta s$ vad$ c>iar ?n ca;ul
unor centr$ri a@erante9 ?n ti5! ce co!iii 5ari !rivesc 5ai atent9 diri"nd
e'!lorarea !rintr(o strate#ie sau !rintr(un oc de deci;ii ?n aşa fel ca !unctele
de centrare s$ !re;inte ma%imum de infor5aţie şi minimum de !ierderi6-
ar e'!lorarea !oate fi !olari;at$ şi astfel s$ dea naştere unor erori
secundare <este ca;ul verticalelor care sunt su!raesti5ate ?n ra!ort cu
ori;ontale de aceeaşi lun#i5e9 deoarece centr$rile cele 5ai frecvente se
fi'ea;$ la 5ilocul ori;ontalelor şi la v"rful verticalelor fa!t confir5at
de ?nre#istrarea 5işc$rilor oc>iului=- Aceast$ eroare a verticalei tinde s$
creasc$ o dat$ cu v"rta-
Pe de alt$ !arte9 e'!lorarea se !oate co5@ina cu efectele e'erciţiului şi9
!rin ur5are cu trans!ortarea te5!oral$9 atunci c"nd !e aceleaşi fi#uri9 se
re!et$ aceleaşi 5$sur$tori9 de dou$;eci de ori la r"nd sau 5ai 5ult- *e
o@serv$ ?n acest ca;9 diferenţe foarte se5nificative ?n ra!ort cu v"rsta9
diferenţe care au fost sta@ilite su@ ?ndru5area unuia dintre noi9 de G-
)oeltin# !entru ilu;ia lui )Sller(L[er <fi#uri !enate= şi !entru ilu;ia ro5@ului
<su@esti5area dia#onalei 5ari=- La adult9 re!etarea 5$sur$rilor duce la o
sc$dere !ro#resiva a erorii siste5atice9 !ut"nd s$ 5ear#$ !"n$ la co5!leta
ei anulare- Acest efect al e'erciţiului sau al e'!lor$rii cu5ulative este cu at"t
5ai interesant9 cu c"t su@iectul i#nor$ co5!let re;ultatele lui9 ceea ce
e'clude intervenţia unor ?nt$riri e'terne şi conduce la inter!retarea acestei
for5e de ?nv$ţare ca fiind datorat$ unei ec>ili@r$ri !ro#resive <cu!l$ri din
ce ?n ce 5ai co5!lete=- La un co!il de Y(6C ani re#$si5 aceleaşi efecte9 dar
cu at"t 5ai sla@e cu c"t su@iecţii sunt 5ai 5ici9 constat"ndu(se un !ro#res
destul de re#ulat
s(a !utut decala ocu
dat$ cu v"rsta-
aceeaşi i5!otriv$9
te>nic$ la co!iii a
nici o acţiune dee'erciţiului
su@ şa!te ani
saunua
re!etiţiei9 cur@a erorilor oscil"nd ?n acest ca; ?n urul unei aeleeaşi 5edii
#enerale9 c>iar du!$ C7 sau c>iar 27 sau V7 de re!etiţii9 <su@iectul o@oseşte
cu at"t 5ai !uţin9 cu c"t nu d$ nici o dovad$ de e'!lorare activ$=9 f$r$ s$
ai@$ loc o ?nv$ţare- Pre;int$ un anu5it interes 5enţionarea fa!tului c$
aceast$ ?nv$ţare a!are a@ia ?n urul v"rstei de şa!te ani9 c"nd sincretis5ul
sl$@este si5ţitor şi 5işc$rile oculare sunt 5ai @ine diriateK şi 5ai ales la
v"rsta c"nd se constituie !ri5ele o!eraţii lo#ico(5ate5atice şi c"nd deci
activitatea !erce!tiv$ !oate fi diriat$ !rintr(o inteli#enţ$ care sesi;ea;$ 5ai
@ine !ro@le5ele fiereşte9 inteli#enţa nu se su@stituie ?n acest ca; !erce!ţiei9
ci structur"nd realul9 ea contri@uie la !ro#ra5area ?nre#istr$rii infor5aţiilor
!erce!tive9 adic$ la indicarea a ceea ce tre@uie !rivit cu 5ai 5ult$ atenţie-
+r9 c>iar ?n do5eniul lun#i5ilor liniare si5!le9 aceast$ !ro#ra5are oac$ un

1
Acest defect de e'!lorare activ$ e'!lic$ un caracter al !erce!ţiilor co!iilor 5ai 5ici de
şa!te ani care a fost descris ?ntr(un 5od clasic sincretis5ul <&la!arMde= sau caracterul
#lo@al <eclor[= !rin care se ?nţele#e c$ su@iectul nu !erce!e ?ntr(o confi#uraţie co5!le'$
dec"t i5!resia de ansa5@lu9 f$r$ anali;a !$rţilor sau sinte;a relaţiilor lor- e !ild$9 G- )eili(
oretsi a folosit o fi#ur$ ec>ivoc$ ?n care se !oate !erce!e fie o foarfec$9 fie un c>i! de
o59 cele dou$ structuri a!$r"nd le cei 5ari ?n 5od alternativ şi r$5"n"nd inco5!ati@ile
si5ultan <deoarece aceleaşi cercuri re!re;int$ ?ntr(un ca; nişte oc>i9 iar ?n cel$lalt ca;
urec>ile foarfecei=_ di5!otriv$ un anu5it nu5$ r de co!ii a r$s!uns  Acesta este un
do5n9 şi i s(au aruncat nişte foarfeci ?n o@ra;- Acest sincretis5 nu ascult$ de le#i
co5!ara@ile cu le#ile efectului de c"5!- El o#lindeşte !ur şi si5!lu o carenţ$ a activit$ţii de
e'!lorare siste5atic$-

24
rol evident9 su@stituind o 5etric$ evalu$rilor #lo@ale sau !ur ordinale- <e;i
5ai de!arte ca!- I W II(I=-
Aceast$ acţiune de orientare a inteli#enţei9 a!are şi 5ai clar ?n do5eniul
coordonatelor !erce!tive9 adic$ al referirii la a'e ori;ontale şi verticale9
!entru a a!recia direcţia fi#urilor sau a liniilor- H- ursten a studiat9 la
cererea unuia dintre noi9 co5!araţia dintre lun#i5ea unei verticale de X c5
şi aceea a unei o@lice varia@ile <inclusiv ?n !o;iţie ori;ontal$=9 a c$rei ori#in$
este situat$ la X c5 de linia vertical$- Aceast$ co5!araţie este 5ai dificil$ la
adult9 care !re;int$ erori destul de 5ari9 dar cu 5ult 5ai uşoar$ la X(3 ani9
deoarece co!iii 5ici nu dau atenţie orient$rii liniilor <dovad$ este fa!tul c$
atunci c"nd test$5 c>iar aceast$ orientare9 co5!ar"nd fi#urile ?ntre ele9 ei
s$v"rşesc ma%imum de #reşeli9 ?n ti5! ce !entru un adult esti5area devine
uşoar$=- Dntre X(3 ani şi 6C ani9 eroarea de a!reciere a lun#i5ilor creşte !"n$
la 4(67 ani9 c"nd trece !rintr(un ma%imum 9 !entru ca du!$ aceea s$ scad$
uşor <datorit$ unor noi activit$ţi !erce!tive de trans!ortare a lun#i5ilor9
inde!endent de direcţii=- +r9 v"rsta de 4(67 ani este toc5ai aceea la care se
or#ani;ea;$ ?n do5eniul inteli#enţei siste5ul coordonatelor o!eratorii9 deci
c"nd su@iectul ?nce!e s$ o@serve direcţiile9 ceea ce ?l inco5odea;$ ?n
evaluarea !erce!tiv$ a lun#i5ilor6-
Dn #eneral vor@ind9 se vede astfel c$ activit$ţile !erce!tive se de;volt$
odat$ cu v"rsta aun#"nd s$ se confor5e;e directivelor su#erate de
inteli#enţa ?n !ro#resele ei o!eratorii- ar ?nainte de a se constitui o!eraţiile
#"ndirii9 acţiunea ?n ?ntre#i5e este cea care e'ercit$ rolul de orientare9 aşa
cu5 a5 v$;ut ?n ca!itolul II9 W I- Este deci e'clus s$ consider$5 activit$ţile
!erce!tive ca re;ultat al unei si5!le e'tinderi sau al unei si5!le 5l$dieri a
efectelor de
gestaltiste. c"5!9 aşa
i5!otriv$9 cu5desu#erea;$
efectele !ers!ectiva
c"5! a!ar ca sedi5ent$ri!ro!rie teoriei
locale ale unor
activit$ţi !erce!tive de nivele variate9 c$ci unele dintre ele sunt !recoce9 iar
sta@ilirile de relaţii sau co5!araţiile9 5$car #lo@ale9 a!ar din !ri5ele
s$!t$5"ni-

1
%lterior P- adsetan a co5!letat e'!eri5entul !recedent cer"nd s$ se a!recie;e !o;iţia
ori;ontal$ a unei dre!te desenate ?n interiorul uni triun#>i cu @a;a o@lic$9 totul fiind fi#urat
!e o foaie de >"rtie 5are şi al@$ cu 5ar#inile du@late de linii ne#re9 s!re a ?nlesni
ra!ortarea- F$r$ a intra ?n a5$nuntele re;ultatelor9 vo5 5enţine esenţialul co!ilul
redevine sensi@il la referinţele de ansa5@lu <e'terioare triun#>iului= a@ia la 4(67 ani
deoarece su@ influenţa coordonatelor o!eratorii care a!ar atunci9 el aun#e9 dar a@ia acu59
la ideea de a !rivi 5ar#inile foii9 de!$şind ?nsf"rşit #raniţele fi#urii triun#>iulare- Test"nd
?ntr(un alt e'!eri5ent !e aceeaşI su@iecţI ca!acitatea lor de a folosi coordonatele o!eratorii
<li s(a cerut s$ antici!e;e linia su!rafeţei a!ei ?ntr(un !a>ar9 ?n 5o5entul ?n care acesta va fi
?nclinat <ve;i ca!- III W III=- adsetan a constatat un uşor avans al coordon$rii o!eratorii ?n
ra!ort cu !ro@a de !erce!ţie9 ceea ce arat$ o dat$ 5ai 5ult rolul inteli#enţei ?n !ro#ra5area
activit$ţii !erce!tive-

25
 IV. Pe#%ep!ii8 no!iuni (i ope#a!ii

Aceste date fiind sta@ilite9 !ute5 s$ reveni5 la !ro@le5a ridicat$ ?n

introducerea la acest ca!itolK este suficient$ oare de;voltarea !erce!ţiilor
!entru a e'!lica de;voltarea inteli#enţei9 ori 5$car conţinutul inteli#enţei
<noţiunilor=9 ( sau sen;ualis5ul a uitat !ur şi si5!lu rolul acţiunii şi al
sc>e5atis5ului s$u sensori(5otor9 acesta !ut"nd constitui ?n acelaşi ti5!
i;vorul !erce!ţiilor şi !unctul de !lecare al o!eraţiilor ulterioare ale #"ndirii0
1. Meto)e. - Dn ceea ce !riveşte noţiunile9 te;a 5ini5al$ a
e5!iris5ului este c$ de fa!t conţinutul lor !rovine din !erce!ţie9
for5a lor const"nd !ur şi si5!lu dintr(un siste5 de a@stracţii şi de
#enerali;$ri9 f$r$ structurare constructiv$9 ce ar !utea fi i;vorul de
le#$turi deose@ite sau su!erioare relaţiilor furni;ate de !erce!ţie-
o5 constata9 di5!otriv$9 c$ o ase5enea structurare se 5anifest$
ne?ncetat9 c$ ea !rovine de la acţiune sau de la o!eraţii şi c$
ea ?5@o#$ţeşte noţiunile cu conţinuturi ne!erce!tive <fireşte9
ad$u#"ndu(se la infor5aţiile e'trase din !erce!ţie=9 !entru ca de la
@un ?nce!ut sc>e5atis5ul sensori(5otor de!$şeşte !erce!ţia9 iar
acesta ?n sine nu este !erce!ti@il-
)etoda de ur5at !entru a discuta aceast$ !ro@le5$ const$ ?n a ale#e un
anu5it nu5$r de noţiuni a c$ror evoluţie !reo!eratorie şi o!eratorie este
cunoscut$ şi ?n a!entru
!erce!ţiile vite;ei anali;a !erce!ţiile
noţiunile cores!un;$toare
de vite;$ <des$ e'e5!lu9
etc-= ?n aşa fel ca !ute5
>ot$r" dac$ ele sunt suficiente sau nu !entru a e'!lica aceste noţiuni-
G$si59 ?n aceast$ !rivinţ$9 !atru feluri de situaţii- Pri5a <situaţia I= este
aceea ?n care !erce!ţia şi noţiunea <sau !renoţiunea= a!ar la acelaşi nivel9
noţiunea fiind ?n acest ca; constituit$ !rintr(o sc>e5$ sensori(5otorie
nu ?nc$ re!re;entativ$- A5 v$;ut ?n W 6 e'e5!le de relaţii de acest #en9
<o@iect !er5anent şi constanţe !erce!tive sau efectul tunelului9 cau;alitate
sensori(5otorie şi !erce!tiv$= care sunt ?n acest ca;9 relaţii de interacţiune9
sc>e5a sensori(5otorie ne!ut"ndu(se reduce la structurile !erce!tive
cores!un;$toare-
*ituaţiile II(I se !re;int$9 du!$ cu5 vo5 vedea9 atunci c"nd for5area
!erce!ţiilor !recede cu 5ult for5area noţiunilor cores!un;$toare9 care9 de
data aceasta9 re!re;int$ conce!te re!re;entative-
2. No!iuni (i pe#%ep!ii p#oie%tie. ( Dn situaţia de for5a II9 ?ntre
noţiune şi !erce!ţie e'ist$ o evoluţie diver#ent$- e !ild$9 noţiunile
şi re!re;ent$rile de !ers!ectiv$ <5icşorarea la distanţ$9 liniile de
fu#$ etc-= nu a!ar dec"t ?nce!"nd cu Y ani < ?nţele#erea sc>i5@$rilor
de 5$ri5e sau de for5$ ?n funcţie de !unctul de o@servare9
re!re;entarea !ers!ectivei ?n desen etc-= şi #$sesc un nivel de
ec>ili@ru la 4(67 ani <coordonarea !unctelor de o@servare !rin
ra!ortare la un ansa5@lu de trei o@iecte=- i5!otriv$9 !erce!ţia
5$ri5ilor !roiective sau a!arente <a!recierea e#alit$ţii 5$ri5ilor
a!arente ale unei ver#ele constante de 67 c59 aşe;at$ la o distanţ$

2*
 de 6 5 şi a unei tie varia@ile situat$ la V 59 care ar tre@ui s$ ai@$ ?n
acest ca; V7 c5= este foarte #rea !entru adult dac$ nu este
desenator de 5eserie <un adult oarecare ale#e9 ?n acest ca;9 o
ver#ea de circa C7 c59 situat$ la V5 ]=9 ?n ti5! ce co!ilul de 3(Y
ani ?nţele#e cu #reu ?ntre@area9 dar o dat$ ce a ?nţeles(o9 d$ re;ultate
5ult 5ai @une- u!$ aceasta9 !erce!ţia se deteriorea;$9 ?n ti5! ce
noţiunea se de;volt$9 ceea ce de5onstrea;$ c$ noţiunea nu deriv$
!ur şi si5!lu din !erce!ţieK ?ntr(adev$r9 ?n acest do5eniu9 !erce!ţia
nu furni;ea;$ dec"t instantatnee cores!un;$toare cut$rui sau cut$rui
!unct de vedere9 care este acela al su@iectului ?n 5o5entul
considerat9 ?n ti5! ce noţiunea !resu!une coordonarea tuturor
!unctelor de vedere şi ?nţele#erea transfor5$rilor care conduc de la
un !unct de vedere la altul-

3. Con"tan!e pe#%eptie (i %on"e#'#i op e#ato#ii. - *ituaţiile de

for5a III sunt di5!otriv$ acelea ?n care e'ist$ un i;o5orfis5
!arţial ?ntre construcţia !erce!ţiilor şi aceea a noţiunilor
cores!un;$toare şi ?n care9 ?n consecinţ$9 !erce!ţia !refi#urea;$
noţiunea9 du!$ e'celenta e'!resie a lui )ic>otte- ar ter5enul
!refi#urare !oate fi folosit ?n dou$ sensuri cu totul deose@iteK acela
al unei filiaţii !ro!riu(;ise  şi toc5ai la acest sens se #"ndeşte
)ic>otte9 ale c$rui ?nclinaţii #estaltiste şi ?n acelaşi ti5!
aristoteliciene sunt cunoscute  sau acela al unei si5!le analo#ii ?n
!rocesele de construcţie cu ?nrudire colateral$ şi nu direct$9 i;vorul
co5un fiind sc>e5atis5ul sensori(5otor-
Pute5 cita!erce!tive
constanţele ca e'e5!ludes!re
al acestor
care !refi#ur$ri si5!le<ca!itolul
a5 5ai vor@it relaţiile care
II9 Wunesc
I= cu
conserv$rile o!eratorii9 des!re care va fi vor@a 5ai de!arte <ca!itolul I9 W
I=- Dntr(adev$r9 a5@ele constau ?n conservarea unei anu5ite !riorit$ţi a
o@viectuluiK 5$ri5ea sa real$9 sau for5a sa9 ?n ca;ul constanţelor
!erce!tive9 c"nd 5ari5ea sau for5a a!arent$ sunt 5odificate cantitatea de
5aterie9 #reutatea o@iectului etc- ?n ca;ul conserv$rilor o!eratorii9 c"nd se
toarn$ un lic>id dintr(un reci!ent ?n altul9 sau c"nd se 5odific$ for5a unui
@oţ de ar#il$- Pe de alt$ !arte9 şi unele şi celelalte se @a;ea;$ !e 5ecanis5e
de co5!ensare !rin co5!unere 5ulti!licativ$ < ?n sensul lo#ic al
ter5enului=- Dn ca;ul constantei 5$ri5ilor9 5$ri5ea a!arent$ se 5icşorea;$
c"nd distanţa creşte şi 5$ri5ea real$ este !erce!ut$ ca o re;ultant$
a!ro'i5ativ constant$ a coordon$rii acestor dou$ varia@ile- Dn ca;ul
conserv$rii 5ateriei9 cantitatea de lic>id este considerat$ !er5anent$ dac$
co!ilul9 constat"nd c$ nivelul creşte ?ntr(un !a>ar 5ai su@ţire9 constat$
totodat$ c$ #rosi5ea coloanei descreşte şi c$ !rin ur5are !rodudul este
constant !rin co5!ensare- Este vor@a @ine?nţeles des!re o co5!ensare
lo#ic$ sau deductiv$9 f$r$ nici o 5$sur$toare sau calcul nu5eric- E'ist$ deci
o analo#ie de construcţie sau un i;o5orfis5 !arţial ?ntre 5ecanis5ele
constanţelor şi cele ale conserv$rilor-
&u toate acestea9 !ri5ele conserv$ri o!eratorii ?nce! de(a@ia la Y(8 ani
<su@stanţa= şi a!ariţia lor se desf$şoar$ succesiv !"n$ la 6C ani <volu5ul=9
5ecanis5ul co5!ens$rilor deductive r$5"n"nd a@sent ?n cursul ?ntre#ii
!erioade !reo!eratorii de !"n$ la 3(Y ani- i5!otriv$9 constanţele !erce!tive
a!ar9 du!$ cu5 a5 v$;ut9 c>iar din !ri5ul an < !erioada sensori(5otorie=-

2+
Este adev$rat c$ ele continu$ s$ evolue;e !"n$ la circa 67 aniK su@iecţii de
X(Y ani su@a!recia;$ 5$ri5ile la distanţ$9 co!iii 5ai 5ari şi !ersoanele
adulte le su!raesti5ea;$ <su!raconstanţ$ !rin e'ces de co5!ensaţie=- ar
5ecanis5ul co5!ens$rilor !erce!tive ?nce!e s$ acţione;e ?nc$ de la 3(6C
luni9 adic$ cu circa şa!te ani ?nainte de co5!ens$rile o!eratorii-
Pentru a !utea a!recia ?nrudirea #enetic$ sau filiaţia eventual$ ?ntre
constanţe şi conserv$ri9 tre@uie 5ai ?nt"i s$ e'!lic$5 acest decala
considera@ilK e'!licaţia este si5!l$- Dn ca;ul constanţelor !erce!tive9 o@iectul
nu se 5odific$ ?n realitate9 ci nu5ai ?n a!arenţ$9 adic$ nu5ai din !unctul de
vedere al su@iectului- Dn acest ca; este nevoie s$ raţion$59 !entru a ?ndre!ta
a!arenţa9 şi aun#e o re#lare !erce!tiv$ < de unde caracterul a!ro'i5ativ al
constanţelor şi al >i!erre#l$rilor care duc la su!raconstanţe=- i5!otriv$9 ?n
ca;ul conserv$rilor9 o@iectul este 5odificat ?n realitate şi !entru a ?nţele#e
invarianţa9 tre@uie s$ construi5 ?n 5od o!erator un siste5 de transfor5$ri
care asi#ur$ co5!es$rile-
&onclu;ia este c$9 dac$ constanţele şi conserv$rile se construiesc ?n 5od
analo# !rin co5!ens$ri re#ulatoare sau o!eratoare9 aceasta nu este o
dovad$ c$ conserv$rile deriv$ din constanţe9 dat$ fiind co5!le'itatea lor
5ult su!erioar$- Ele sunt totuşi ?nrudite9 dar ?ntr(un fel colateralK conserv$rile
o!eratoare sunt o !relun#ire direct$ a acestei for5e !recoce de invariant
care este sc>e5a o@iectului !er5anent <!recoce !entru c$ o@iectul nu este
?n acest ca; 5odificat şi nu este dec"t de!lasat9 ca ?n ca;ul constanţelor9 dar
iese ?n ?ntre#i5e din c"5!ul !erce!tiv= şi9 du!$ cu5 s(a v$;ut9 ?ntre sc>e5$
şi constanţele ?n curs de a!ariţie e'ist$ interacţiuni-

5. *ituaţiile
!recedente9 dedarfor5a a I(a !re;int$
cu retroacţiunea !refi#ur$ri
inteli#enţei analo#e 6-celor
asu!ra !erce!ţiei
9. Con%lu0ie. Aşadar9 ?n #eneral9 este e'clus$ inter!retarea noţiunilor
inteli#enţei ca fiind !ur şi si5!lu re;ultate din !erce!ţii !rin si5!le !rocese
de a@stra#ere şi de #enerali;are9 deoarece ?n afar$ de infor5aţii !erce!tive9
ele conţin totdeauna9 ?n !lus9 construcţii s!ecifice9 de natur$ 5ai 5ult sau
5ai !uţin co5!le'$- Dn ca;ul noţiunilor lo#ico(5ate5atice9 ele !resu!un un
oc de o!eraţii care sunt a@strase nu din o@iectele !erce!ute9 ci din acţiunile
e'ercitate asu!ra o@iectelor9 ceea ce nu este c"tuşi de !uţin ec>ivalent9
deoarece dac$ fiecare acţiune !oate da naştere unor !erce!ţii e'tero şi
!ro!rioce!tive9 sc>e5ele acestor acţiuni nu 5ai sunt !erce!ti@ile- &"t
des!re noţiunile fi;ice etc- !artea de infor5aţie !erce!tiv$ necesar$ este ?n
acest ca; 5ai 5are9 dar oric"t de ele5entare ar fi ele la co!il9 aceste noţiuni
nu !ot fi totuşi ela@orate f$r$ o structurare lo#ico(5ate5atic$9 care şi ea
de!$şeşte iar$şi !erce!ţia-
&"t@ine
ştie !riveşte
c$ o!eraţiile ?nseşi9 deunul
)a' et>ei5er9 care dintre
ne vo5creatorii
ocu!a ?n teoriei
ca!itolelegestaltiste,
I şi 9 se
1
Ne !ute5 folosi de e'e5!lul dea !re;entat al coordonatelor !erce!tive- Ave5 aici o
!refi#urare a noţiunii ?n !erce!ţie9 ?n sensul c$9 la toate nivelele !erce!tive9 anu5ite direcţii
sunt evaluate ?n funcţie de referiri <cor!ul !ro!riu sau ele5entele a!ro!iate de o@iectul
considerat=9 dar o dat$ constituite9 coordonatele o!eratorii9 ca #enerali;$ri ale o!eraţiilor de
5$surare cu dou$ sau trei di5ensiuni9 ele acţionea;$ la r"ndul lor asu!ra !erce!ţiei9 aşa
cu5 a5 v$;ut ?n W III-

2
a ?ncercat s$ le reduc$ la o ase5enea structur$ C şi c$ #estalt(is5ul
inter!retea;$ ?ntrea#a inteli#enţ$ ca o e'tindere la do5enii din ce ?n ce 5ai
lar#i a for5elor9 care #uvernea;$ la ?nce!ut lu5ea !erce!ţiilor- +r9 nu
nu5ai c$ tot ce s(a s!us < ?n alineatele 6(V= contra;ice o ase5enea
inter!retare9 dar ?n ceea ce !riveşte o!eraţiile9 ca atare9 !ute5 ?nc>eia acest
ca!itol cu consideraţiile care ur5ea;$- *tructurile !erce!tive sunt
esenţial5ente ireversi@ile9 ?ntruc"t se s!riin$ !e un 5od de co5!unere
!ro@a@ilist9 evident ?n ce !riveşte efectele de c"5!9 dar care continu$ s$
acţione;e ?n re#l$rile !ro!rii activit$ţilor !erce!tive <cu toate c$ aceste
re#l$ri atenuea;$ !artea >a;ardului sau a a5estecului ireversi@il=- +r9
o!eraţiile9 deşi constituie şi ele structuri de ansa5@lu9 sunt esenţial5ente
reversi@ileK @n este e'act anulat de n- Pe de alt$ !arte9 şi ca o consecinţ$9
structurile !erce!tive co5!ort$ o co5!unere nonaditiv$ şi c>iar !rin acest
caracter definesc #estaltiştii noţiunea lor central$ de gestalt& or o o!eraţie
este ri#uros aditiv$9 deoare ce C @C fac e'act V şi nu ceva 5ai 5ult sau 5ai
!uţin9 ca ?n ca;ul c"nd ar fi vor@a de o structur$ !erce!tiv$- Pare deci e'clus
ca o!eraţiile sau inteli#enţa s$ !rovin$ ?n #eneral din siste5ele !erce!tive şi
c>iar dac$ for5ele !reo!eratorii ale #"ndirii !re;int$ tot felul de st$ri
inter5ediare care rea5intesc for5ele !erce!tive9 ?ntre ireversi@ilitatea
ada!t$rilor !erce!tive la situaţii hic et nunc şi construcţiile reversi@ile9
!ro!rii cuceririlor lo#ico(5ate5atice ale inteli#enţei o!eratorii9 su@;ist$ o
dualitate funda5ental$ de orientare at"t din !unct de vedere #enetic9 c"t şi
din acela al soartei !e care au avut(o ?n istoria #"ndirii ştiinţifice-

Capitolul III
:UNC4IA SEMIOTIC; SAU SIM<OLIC;

La sf"rşitul !erioadei sensori(5otorii9 !e la un an şi u5$tate doi ani9 a!are

o funcţie funda5ental$ !entru evoluţia conduitelor ulterioare şi care
const$ ?n !osi@ilitatea de a re!re;enta un lucru <un se5nificat oarecareK
o@iect9 eveni5ent9 sc>e5$ conce!tual$ etc-= cu autorul unui se5nificant
diferenţiat şi care nu serveşte dec"t !entru aceast$ re!re;entareK li5@a9
i5a#ine 5intal$9 #est si5@olic etc- u!$ Head şi s!ecialiştii ?n afa;ie9
aceast$ funcţie #eneratoare a re!re;ent$rii este denu5it$ ?n #eneral
si5@olic$9 dar ?ntruc"t lin#viştii distin# cu #ri$ ?ntre si5@olurişi se5ne9
este 5ai @ine s$ utili;$5 ?5!reun$ cu ei ter5enul de funcţie se5iotic$
!entru a dese5na funcţion$rile referitoare la ansa5@lul se5nificanţilor
diferenţiaţi-

2
roductive "hin(ing, e7 8or, (ar!er, 1945.

29
 I. :un%!ia "e$ioti%' (i i$ita!ia

)ecanis5ele sensori(5otorii nu cunosc re!re;entarea şi ea nu !oate fi

o@servat$ ?nainte de al doilea an al conduitei9 c"nd este !osi@il$ evocarea
unui o@iect a@sent- &"nd9 s!re 4(6C luni9 se constituie sc>e5a o@iectului
!er5anent9 o@serv$5 c$utarea unui o@iect dis!$rut dar el a fost !erce!ut9
el cores!unde deci unei acţiuni dea ?n curs şI un ansa5@lu de indici actuali
!er5it ca o@iectul s$ fie re#$sit-
ac$ nu e'ist$ ?nc$ re!re;ent$ri9 e'ist$ totuşi şi c>iar de la @un ?nce!ut9
constituire şi utili;are de se5nificaţii9 deoarece orice asi5ilare sensori(
5otorie <inclusiv cea !erce!tiv$= const$ dea ?n conferirea de se5nificaţii-
ar dac$ e'ist$ de la @un ?nce!ut se5nificaţii şi9 deci9 dualitatea dintre
se5nificaţii < sc>e5ele ?nseşi cu conţinuturile lor relative la acţiunile care
au loc= şi se5nificanţi9 aceştia sunt ?ntotdeauna !erce!tivi şi deci ?nc$
nediferenţiaţi ?n ra!ort cu se5nificaţiile lor9 ceea ce nu ne ?n#$duie s$
vor@i5 la acest nivel des!re o funcţie se5iotic$-
Dntr(adev$r9 un se5nificant nediferenţiat nu este ?nc$ nici si5@ol9 nici
se5n < ?n sens de se5n ver@al=- El este !rin definiţie un indiciu <inclusiv
se5nalele care intervin ?n condiţionare9 ca sunetul clo!oţelului care anunţ$
>rana=- %n indiciu este efectiv nediferenţiat ?n ra!ort cu se5nificantul s$u9 ?n
sensul c$ el constituie un as!ect <culoarea al@$ !entru la!te=9 o !arte
< !orţiunea vi;i@il$ !entru un o@iect !e u5$tate ascuns=9 un antecedent
te5!oral <uşa care se desc>ide ?nainte de a intra 5a5a=9 un re;ultat cau;al
<o !at$= etc-
1. Apa#i!ia 2un%!iei "e$ioti%e. i5!otriv$9 ?n cursul celui de(al
doilea an < şi ?n continuitate cu stadiul I din W 6= a!are un ansa5@lu
de conduite care i5!lic$ evocarea re!re;entativ$ a unui o@iect sau a
unui eveni5ent a@sent şi care !resu!une9 !rin ur5are9 construirea
sau folosirea unor se5nificanţi diferenţiaţi9 deoarece ei tre@uie s$
!oat$ fi ra!ortaţi at"t la ele5ente care nu !ot fi actual !erce!ute c"t
şi la ele5ente !re;ente- *e !ot distin#e cel !uţin cinci ase5enea
conduite care a!ar a!roa!e si5ultan şi !e care le vo5 enu5era ?n
ordinea co5!le'it$ţii cresc"nde-
a= E'ist$ ?n !ri5ul r"nd imitaţia am'nată 9 adic$ aceea care ?nce!e ?n
a@senţa 5odelului- Dn ca;ul unei conduite de i5itaţie sensori(5otorie9 co!ilul
?nce!e !rin a i5ita ?n !re;enţa 5odelului <de e'e5!lu o 5işcare a 5"inii=9
!ut"nd a!oi s$ continue ?n a@senţa lui9 f$r$ ca aceasta s$ i5!lice vreo
re!re;entare ?n #"ndire- i5!otriv$9 ?n ca;ul unei fetiţe de 63 luni care vede
un alt co!il su!$r"ndu(se9 stri#"nd şi d"nd din !icioare <s!ectacol nou !entru
ea=9 şi care9 a@ia la o or$ sau dou$ du!$ !lecarea co!ilului i5it$ scena
r";"nd9 aceast$ i5itaţie a5"nat$ este un ?nce!ut de re!re;entare9 iar #estul
i5itator este un ?nce!ut de se5nificant diferenţial-
@= Ave5 a!oi (ocul simolic sau ocul de ficţiune necunoscut la nivelul
sensori(5otor- Aceeaşi fetiţ$ a inventat !ri5ul s$u oc si5@olic9 !ref$c"ndu(
se c$ doar5e9 deşi aşe;at$ şi sur";"nd cu toat$ #ura9 dar ?nc>i;"ndu(şi oc>ii9
a!lec"ndu(şi ca!ul9 @$#"ndu(şi de#etul ?n #ur$ şi a!uc"nd un colţ de

3
cearceaf care i5it$ colţul !ernei sale9 du!$ ritualul o@işnuit !e care(l o@serv$
atunci c"nd adoar5e9 ceva 5ai t"r;iu9 ea ?şi adoar5e ursuleţul9 face s$
alunece o scoic$ !e o cutie s!un"nd 5iau <toc5ai v$;use o !isic$ !e un
;id= etc- Dn toate aceste ca;uri9 re!re;entarea este net$ şi se5nificantul
diferenţiat este şi ?n acest ca; un #est i5itator9 dar ?nsoţit de o@iecte care
devin si5@olice-
c= Desenul sau i5a#inea #rafic$ este9 la ?nce!ut9 inter5ediar ?ntre oc şi
i5e#inea 5intal$9 cu toate c$ el nu a!are ?nainte de doi ani sau doi ani şi
u5atate-
d= ine a!oi9 5ai devre5e sau 5ai t"r;iu9 i5e#inea 5intal$ de care nu
ave5 nici o ur5$ la nivelul sensori(5otor < ?n ca; contrar9 desco!erirea
o@iectului !er5anent ar fi 5ult eşurat$= şi care a!are ca o i5itaţie
interiori;at$-
e= Dn sf"rşit9 li5@aul ?n curs de for5are !er5ite evocarea verală a unor
eveni5ente care nu au loc ?n !re;ent- &"nd fetiţa des!re care a5 vor@it
s!une 5iau9 deşi ?n acel 5o5ent nu vede !isica9 ave5 !e l"n#$ i5itaţie9 o
re!re;entare ver@al$- &"nd9 ceva 5ai t"r;iu ea s!une Tataia dus <  @unicul
a !lecat= ar$t"nd dru5ul !ov"rnit !e care el l(a ur5at c"nd a !lecat9
re!re;entarea se s!riin$ e'clusiv <sau fiind ?nsoţit$ de o i5a#ine 5intal$= !e
se5nificantul diferenţiat constituit din se5nele li5@ii !e care o ?nvaţ$-
. Rolul i$ita!iei. Acestea fiind !ri5ele 5anifest$ri ale funcţiei
se5iotice9 !ro@le5a const$ ?n !ri5ul r"nd ?n a ?nţele#e 5ecanis5ul for5$rii
ei- ar re;olvarea acestei !ro@le5e este 5ult si5!lificat$ !rin fa!tul c$
!ri5ele !atru din cele cinci for5e de conduit$ se @a;ea;$ !e i5itaţie9 iar
li5@aul ?nsuşi9
co!il9 ci este care9decontrar
?nsuşit acestaconduitelor !recedente9
?ntr(un conte't necesar nu este inventat
de i5itaţie <c$ci s(de
ar ?nv$ţa nu5ai !rintr(un oc de condiţion$ri9 aşa cu5 se !retinde adesea9 el
ar tre@ui s$ a!ar$ ?nce!"nd cu luna a doua]=- +r9 i5itaţia constitie ?n acelaşi
ti5! !refi#urarea sensori(5otorie a re!re;ent$rii şi9 !rin ur5are9 ?n fa;a
trecerii de nivelul sensori(5otor la conduitele !ro!riu(;ise re!re;entative-
I5itaţia este9 5ai ?nt"i9 o !refi#uraţie a reşre;ent$rii9 adic$ ea constituie ?n
cursul !erioadei sensori(5otorii un fel de re!re;entare ?n acte 5ateriale şi
nu ?nc$ ?n #"ndire6-
1
I5itaţia ?nce!e < ?nc$ ?n stadiile II şi III din ca!- I9 W6= !rintr (un fel de conta5ina re sau
ec>o!ra'ie9 datorit$ fa!tului c$ atunci c"nd cineva e'ecut$ ?n faţa co!ilului 5işc$ri !e care
el ?nsuşI ştie s$ le efectue;e <co!ilul e'ecut"ndu(le şi du!$ un interval= se !etrece o
asi5ilare a acestui s!ectacol cu sc>e5ele !ro!rii şi declanşarea acestora- A!oi9 su@iectul se
sileşte s$ re!roduc$ aceste 5odele din interes !entru aceast$ re!roducere ?n sine şi nu
nu5ai !rintr(o asi5ilare auto5at$9 ceea ce 5arc>ea;$ ?nce!utul funcţiei9 ?ntr(un fel
re!re;entativ9 e'ercitat$ !rin i5itaţie_ a!oi co!ilul destul de re!ede co!ia;$ #esturi noi
e!ntru el9 dar ?n 5$sura ?n care ele !ot fi e'ecutate de re#iuni vi;i@ile ale cor!ului s$u- +
nou$ eta!$ esenţial$ ?nce!e atunci c"nd este vor@a de 5odele referitoare la faţ$
<desc>iderea şi ?nc>iderea #urii sau a oc>ilor etc-=- ificultatea const$ acu5 ?n fa!tul c$ el
?şi cunoaşte faţa !ro!rie nu5ai !rin !i!$it9 !e c"nd faţa altuia o cunoaşte vi;ual9 afar$ de
rarele e'!lor$ri tactile ale unui o@ra; str$in9 foarte interesante de notat la acest nivel9 c"nd
co!ilul construieşte cores!ondenţe ?ntre claviatura vi;ual$ şi cea tactilo(c>ineste;ic$ !entru
a !utea #enerali;a i5itaţia9 e'tin;"nd(o asu!ra !$rţilor nevi;i@ile ale cor!ului s$u- At"ta
ti5! c"t aceste cors!ondenţe nu sunt ela@orate9 i5itarea 5işc$rilor o@ra;ului r$5"ne
i5!osi@il$ sau ?nt"5!l$toare- e !ild$9 c$scatul9 at"t de conta#ios 5ai t"r;iu9 nu este i5itat
?nainte de a!ro'i5ativ un an dac$ se !roduce f$r$ ;#o5ot- + dat$ cores!ondenţele
construite9 datorit$ unei serii de indici <sonori etc-=9 i5itaţia se #enerali;ea;$ şi atunci se

31
 La sf"rşitul !erioadei sensori(5otorii9 co!ilul a do@"ndit o suficient$
5$iestrie ?n !racticarea i5itaţiei astfel #enerali;ate9 !entru ca s$ devin$
!osi@il$ i5itaţia a5"nat$- Dntr(adev$r9 re!re;entarea ?n act se eli@erea;$
acu5 de e'i#enţele sensori(5otorii9 de co!ii !erce!tive directe9 !entru a
atin#e un nivel inter5iediar ?n care actul9 des!rins astfel de conte'tul s$u9
devine un se5nificant diefrenţiat şi !rin ur5are9 ?n !arte9 re!re;entare ?n
#"ndire- + dat$ cu ocul si5@olic şi cu desenul9 aceast$ trecere de la
re!re;entarea ?n act la re!re;entarea  #"nd9 este ?nt$rit$- A te !reface c$
dor5i din e'e5!lul 5enţionat nu este ?nc$ nici el altceva dec"t un act
detaşat de conte'tul s$u9 dar ?n !lus el este şi un si5@ol #enerali;a@il- )ai
t"r;iu9 o dat$ cu i5a#inea 5intal$9 i5itaţia nu 5ai este doar a5"nat$9 iar
re!re;entarea !e care ea o face !osi@il$9 disociat$ astfel de orice act
e'terior9 !entru a face loc acelor sc>iţe inetrne de acţiuni care o vor susţine
de(acu5 ?nainte9 este #ata s$ devion$ #"ndire- Dnsuşirea li5@aului9 care a
devenit accesi@il$ ?n aceste conte'te de i5itaţie9 aco!er$ ?n cele din ur5$
ansa5@lul !rocesului9 asi#ur"nd un contact 5ult 5ai !uternic cu alte
!ersoane dec"t face i5itaţia şi ?n#$duind astfel re!re;ent$rii care se naşte
s$(şi s!oreasc$ !osi@ilit$ţile9 s!riinindu(se !e co5unicaţie-
2- Dn conclu;ie9 funcţia se5iotoc$ d$ naştere astfel la dou$ feluri de
instru5enteK simolurile, care sunt 5otivate9 adic$ !re;int$ ( deşi sunt
nişte se5nificanţi diferenţiaţi9 o ase5$nare oarecare cu se5nificanţii lor9 şi
semnele care sunt ar@itrare sau convenţionale- *i5@olutile9 fiind 5otivate9
!ot fi construite de individul sin#ur9 iar !rintre si5@oluri din ocul co!ilului
sunt @une e'e5!le9 de ase5enea creaţii individuale9 care nu e'clud9 fireşte9
si5@olis5ele colective ulterioare- I5itaţia a5"nat$9 ocul si5@olic şi
i5a#inea
trans5iteri#rafic$
ale unorsau 5intal$
5odele ţin deci
e'terioare #atadirect
f$cutede i5itaţie9
<c$ci e'ist$ onui5itaţie
at"t caa
actelor !ro!rii ca şi a actelor altuia- Aşa cu5 arat$ e'e5!lul 5enţionat al
ocului de si5ulare a so5nului= ci ca trecerea de la !rere!re;entarea ?n act9
la re!re;entarea interioar$ sau #"ndire di5!otriv$ se5nul fiind convenţional9
este ?n 5od necesar colectiv- &o!ilul ?l !ri5eşte deci !rin canalul i5itaţiei9
dar de data aceasta ca o ?nsuşire de 5odele e'terioare nu5ai c$ el ?l
5odelea;$ i5ediat ?ntr(un fel !ro!riu şi ?l foloseşte aşa cu5 se va vedea ?n
ca!itolul III9 W3-

II. =o%ul "i$+oli%

Jocul si5@olic ?nsea5n$9 f$r$ ?ndoial$9 a!o#eul ocului infantil- El
cores!unde funcţiei esenţiale !e care o ?nde!lineşte ocul ?n viaţa co!ilului
5ai 5ult c>iar dec"t celelalte dou$ sau trei for5e de oc9 des!re care de
ase5enea vo5 vor@i- +@li#at s$ se ada!te;e ne?ncetat lu5ii sociale a celor
5ari9 ale c$rei interese şi re#uli ?i r$5"n e'terioare9 şi unei lu5i fi;ice !e
care deoca5dat$ o ?nţele#e !rost9 co!ilul nu reuşeşte9 s!re deose@ire de
5anifest$ rolul i5!ortant !e care ea ?l oac$ ?nce!"nd cu acest nivel ca instru5ent al
cunoaşterii !ro!riului cor!9 !rin analo#ie cu cor!ul altora- e aceea9 nu este e'a#erat s(o
consider$5 ca un fel de re!re;entare ?n acţiune şi din acest !unct de vedere9 !ute5 s$(l
ur5$5 !e Baldin c"nd vede ?n i5itaţie un instru5ent esenţial al construirii co5!le5entare
a altuia şi a eului -

32
adult9 s$ satisfac$ tre@uinţele afective şi c>iar intelectuale ale eului s$u ?n
cursul acelor ada!t$ri care9 !entru adulţi sunt 5ai 5ult sau 5ai !uţin
co5!lete9 dar care !entru el r$5"n cu at"t 5ai nedes$v"rşite9 cu c"t el este
5ai 5ic- Este deci necesar9 !entru ec>ili@rul s$u afectiv şi intelectual9 ca el
s$ !oat$ dis!une de un sector de activitate a c$rui 5otivaţie s$ nu fie
ada!tarea la real9 ci di5!otriv$9 asi5ilarea realului la eul s$u9 f$r$
constr"n#eri sau sancţiuni- Acesta este ocul9 care transfor5$ realul !rintr(o
asi5ilare 5ai 5ult sau 5ai !uţin !ur$ la tre@uinţele eului9 ?n ti5! ce i5itaţia
<atunci c"nd ea constituie un sco! ?n sine= este o aco5odare 5ai 5ult sau
5ai !uţin !ur$ la 5odelele e'terioare9 iar inteli#enţa este un ec>ili@ru ?ntre
asi5ilare şi aco5odare6-
Dn afar$ de aceasta9 instru5entul esenţial al ada!t$rii sociale este li5@aul
care nu este inventat de co!il ci ?i este trans5is ?n for5e #ata f$cute9
o@li#atorii şi de natur$ colectiv$9 adic$ şi ele i5!ro!rii !entru a e'!ri5a
tre@uinţele sau e'!erienţele tr$ite de eul co!ilului- Este deci necesar !entru
co!il s$ !oat$9 ?n acelaşi ti5!9 şi dis!une de un 5iloc de e'!resie !ro!riu9
adic$ de un siste5 de se5nificanţi construiţi de el şi care s$ se confor5e;e
voinţei lui- %n ase5enea 5iloc este siste5ul de si5@oluri !ro!rii ocului
si5@olic9 ?5!ru5utate cu titlu de instru5ente de la i5itaţie9 dar de la o
i5itaţie nu ur5$rit$ !entru ea ?ns$şi9 ci folosit$ !ur şi si5!lu ca 5iloc
evocator ?n serviciul asi5il$rii ludice- Jocul si5@olic este acela care
re!re;int$ nu nu5ai asi5ilarea realului la ;eu<9 ca ocul ?n #eneral9 ci
asi5ilarea asi#urat$ <ceea ce o ?nt$reşte= !rintr(un li5@a si5@olic construit
de ;eu< şi 5odifica@il !otrivit tre@uinţelorC-
Funcţia de asi5ilare la ;eu< !e care o ?nde!lineşte ocul si5@olic se
5anifest$ su@ for5ele
5ai ales afective9 !articulare
dar care se afl$ cele 5ai?ndiverse9
uneori ?n 5aoritatea
slu@a unor ca;urilor +
interese co#nitive-
fetiţ$9 care !usese tot felul de ?ntre@$ri referitoare la 5ecanis5ul clo!otelor
de la o vec>e clo!otniţ$ din sat9 sta ne5işcat$ şi drea!t$ l"n#$ 5asa tat$lui
s$u9 f$c"nd un ;#o5ot asur;i tor- ;)$ ca5 derane;i9 nu ve;i c$ lucre; <9 (
s!une tat$l- ;Nu(5i vor@i<9 r$s!unse fetiţa- ;*unt o @iseric$ <- &u alt$ oca;ie
du!$ ce fusese i5!resionat$ de !riveliştea unei raţe u5ulit$ de ful#i !e
5asa din @uc$t$rie9 co!ilul este #$sit seara ?ntins !e o cana!ea9 ?nc"t !$rinţii
o cred ?n cele din ur5$ @olnav$9 ?i !un o serie de ?ntre@$ri care la ?nce!ut
r$5"n f$r$ r$s!uns- A!oi9 ea s!une cu voce stins$K ;*unt o raţ$ 5oart$<- *e
1
$. P i a % e t, la formation du s#mbole chez l’enfant, &elachau#  iestl/, 1945.
2
E'ist$ trei cate#orii !rinci!ale de oc şi ?nc$ o a !atra car e face tran;iţia ?ntre ocul
si5@olic şi activit$ţile neludice sau ada!t$rile ;serioase<- For5a !ri5itiv$ a ocului9 sin#ura
!re;ent$ la nivelul sensori(5otor9 dar care se !$strea;$ !arţial ?n continuare9 este ;ocul(
e'erciţiu<9 care nu co5!ort$ nici un fel de si5@olis5 şi nici vreo te>nic$ s!ecific ludic$9 ci
const$ ?n re!etarea !entru !l$cere9 a activit$ţilor ?nsuşite !e alte c$i ?n sco!ul ada!t$rii- e
!ild$9 du!$ ce co!ilul a desco!erit din ?nt"5!lare !osi@ilitatea de a le#$na un o@iect at"rnat
re!roduce la ?nce!ut re;ultatul !entru a i se ada!ta şi !entru a(l ?nţele#e9 ceea ce nu
constituie u oc9 a!oi foloseşte aceast$ conduit$ din si5!l$ ;!l$cere< funcţional$ <Q- BQ>ler=9
sau din !l$cerea de a fi o cau;$ şi de a afir5a o cunoştinţ$ nou do@"ndit$ <ceea ce face de
altfelşi adultul cu un auto5a@il nou sau cu un televi;or nou=- ine a!oi ocul si5@olic9 ale
c$rui caracteristici le(a5 v$;ut şi care aun#e la a!o#eu ?ntre C(2 ani şi X(3 ani- Kn al treilea
r"nd a!ar ocurile cu re#uli <@ile9 şotron etc-= care se trans5it ?n cadrul social de la co!il la
co!il şi a c$ror i5!ortanţ$ creşte o dat$ cu de;voltarea vieţii sociale a co!ilului- Kn sf"rşit9 !e
@a;a ocului si5@olic se de;volt$ ocurile de construcţie9 ?nc$ i5!re#nate la ?nce!ut de
si5@olis5 ludic9 dar care tind 5ai t"r;iu s$ constituie adev$rate ada!t$ri < <construcţii
5ecanice etc-= sau re;olv$ri de !ro@le5e şi creaţii inteli#ente-

33
vede din aceste e'e5!le c$ si5@olis5ul ludic !oat$ s$ aun#$
s$ ?nde!linesc$ funcţia a ceea ce va fi !entru adult li5@aul interior9 dar ?n
loc s$ re#"ndeasc$ !ur şi si5!lu9 un eveni5ent interesant sau i5!resionant9
co!ilul are nevoie de un si5@olis5 5ai direct9 care s$(i !er5it$ s$ retr$iasc$
acest eveni5ent9 ?n loc s$ recur#$ la o evocare 5intal$6 -
Aceste 5ulti!le funcţii ale ocului si5@olic9 au dat naştere la diverse teorii
care !retind s$ e'!lice ocul ?n #eneral şi care au devenit ast$;i destul de
desuete <nu 5ai vor@i5 de i!ote;a reca!itul$rii ereditare a lui *tanle[(Hall9
care introducea ?n do5eniul ocului conce!ţiile cele 5ai aventuroase ale lui
Jun# referitoare la si5@olurile inconştiente=- Printre teoriile vec>i9 cea 5ai
i5!ortant$ ?i a!arţine lui Qarl Gross9 care a avut 5arele 5erit de a fi
desco!erit cel dint"i c$ ocul co!iilor <şi al ani5alelor= !re;int$ o se5nificaţie
funcţional$ esenţial$ şi nu este un si5!lu a5u;a5ent- El vedea ?ns$ ?n oc
un !re(e'erciţiu al activit$ţilor viitoare ale individului9 afir5aţie adev$rat$9
evident$ dac$ ne li5ita5 s$ s!une5 c$ ocul ca orice funcţie #eneral$ este
util de;volt$rii9 care ?ns$ ?şi !ierde orice se5nificaţie c"nd intr$5 ?n
a5$nunte- +are co!ilul care ?n oac$ se !reface a fi @iseric$ se !re#$teşte s$
fie dasc$l9 sau cel care se !reface c$ este o raţ$ 5oart$ va deveni ornitolo#0
+ teorie 5ult 5ai !rofund$ este aceea a lui J- J- Bu[rendi care e'!lic$ ocul
!rin le#ile ;dina5icii infantile<- Nu5ai c$ aceast$ dina5ic$ nu este ludic$ ?n
sine9 şi !entru a e'!lica s!ecificul ocului9 !are necesar9 aşa cu5 a5 !ro!us
5ai sus9 s$ face5 a!!el la un !ol de asi5 ilare la ;eu<9 distinct de !olul
aco5odator al i5itaţiei şi ec>ilio@rul dintre aceşti !oli <inteli#enţ$= C ?n ocul
si5@olic9 aceast$ asi5ilare siste5atic$ se traduce9 deci9 !rintr(o utili;are
!articular$ a funcţiei se5iotice9 care const$ ?n a construi si5@olul du!$
dorinţ$9 !entru
şi asi5ilat a !rin
nu5ai e'ista tot ceeali5@aului-
5iloacele ce ?n e'!erienţa tr$it$ nu !oate fi for5ulat
+r9 acest si5@olis5 centrat !e eu 2 9 nu const$ nu5ai ?n a for5ula şi a
ali5enta diversele interese conştiente ale su@iectului- Jocul si5@olic se
refer$ adesea şi la conflicte inconştienteK interese se'uale9
a!$rarea ?5!otriva an#oasei9 fo@iile9 a#resivitate sau indentificare cu
a#resorii9 retra#ere din frica de risc sau de co5!etiţie etc- *i5@olis5ul
1
Kn ocul si5@olic9 rea!ar ?ns$ 5ai ales conflictele afective- Pute5 fi su#uri9 de !ild$9 c$
dac$ la !r"n; s(a !rodus o 5ic$ scen$ @anal$9 o or$ sau dou$ du!$ dra5$9 ea va fi
re!rodus$ ?ntr(un oc cu !$!uşile şi 5ai ales va fi dus$ la o re;olvare 5ai fericit$9 fie ?n
sensul c$ co!ilul foloseşte faţ$ de !$!uşa sa o !eda#o#ie 5ai inteli#ent$ dec"t cea a
!$rinţilor9 fie ?n sensul c$ el inte#rea;$ ?n oc ceea ce a5orul s$u !ro!riu ?l ?5!iedic$ s$
acce!te la 5as$ <s$ 5$n"nce !"n$ la fund o farfurie cu cior@$ care nu(i !lace9 5ai ales dac$
!$!uşa este cea care o face9 si5@olic=- La fel9 !ute5 fi si#uri c$9 dac$ co!ilului i(a fost
tea5$ de un c"ine9 ?nt"5!larea ?şi va #$si continuarea ?ntr(un oc si5@olic ?n care c"inii nu
sunt r$i sau co!iii devin curaoşi- Kn #eneral9 ocul si5@olic !oate s$ serveasc$ astfel la
lic>idarea conflictelor9 dar şi la co5!ensarea tre@uinţelor nesatisf$cute9 la r$sturn$ri de
roluri <su!unere şi autoritate=9 la eli@erarea şi e'tinderea eului etc-
2
Kntr(o lucrare recent$9 foarte !$trun;$toare şi foarte interesant$ des!re ocurile 5inţii
<)eu% de l*esprit, Paris9 64329 /dit- du *cara@/e=9 J- - Grandouan #$seşte insuficient$
inter!retarea ocului !rin !ri5atul asi5il$rii !un"nd accentul !e ocurile cu re#uli9 ?n ti5! ce
ocul s!ecific al co!iilor 5ici nu se !are a fi ocul si5@olic9 le#at !rin toate veri#ile
inter5ediare de #"ndirea neludic$9 de care nu se deose@eşte dec"t !rin #radul de asi5ilare
a realului de c$tre eu-
3
u ai s!une ;sibolis e%ocentric 9 cu5 se e'!ri5a ?n trecut unul dintre noi9 deoarece
!si>olo#ii 5ai i#norea;$ adesea !ractica ştiinţelor e'acte de a nu discuta un ter5en
dec"t ?n funcţie de definiţiile !ro!use9 ?n o!o;iţie cu se5nificaţiileşi asociaţiile curente-

34
ocului se asea5$n$ ?n aceste ca;uri cu si5@olis5ul visului ?n ase5enea
5$sur$ ?nc"t 5etodele s!ecifice ale !si>anali;ei infantile folosesc 5ateriale
ale ocurilor <)elanie Qlein9 Anna Freud etc-=- Nu5ai c$ freudis5ul a
inter!retat 5ult ti5! si5@olis5ul visului <f$r$ s$ 5ai vor@i5 de e'a#er$rile9
!oate inevita@ile9 !e care le co5!ort$ inter!retarea unor si5@oluri atunci
c"nd nu dis!une5 de 5iloace eficiente de constrol=9 ca un fel de de#>i;are
datorat$ 5ecanis5elor de refulare şi de cen;ur$- Li5itele at"t de i5!recise
dintre conştiinţ$ şi inconştient !e care le atest$ ocul si5@olic al co!ilului9 ne
fac 5ai cur"nd s$ ne #"ndi5 c$ si5@olis5ul visului este analo# cu acela al
ocului9 deoarece !ersoana care doar5e !ierde9 ?n acelaşi ti5!9 ca!acitatea
de a utili;a li5@a ?ntr(un 5od udicios sensului realului şi instru5entele
deductive sau lo#ice ale inteli#enţei sale- El se #$seşte astfel9 f$r$ voie9 ?n
situaţia de asi5ilare si5@olic$ !e care co!ilul o caut$ !entru ea ?ns$şiK &- G-
Jun# v$;use @ine c$ acest si5@olis5 oniric const$ ?ntr(un fel de li5@a
!ri5itiv9 ceea ce coes!unde deci constat$rilor noastre cu !rivire la ocul
si5@olic9 şi el a avut 5erit ul de a studia şi de a ar$t a 5area #eneralitate a
anu5itor si5@oluri- ar9 f$r$ nici o dovad$ <ne#liarea unui control este şi
5ai caracteristic$ !entru şcoala lui Jun# dec"t !entru şcolile freudiene= din
#eneralitate a dedus conclu;ia caracterului ?nn$scut al acestor si5@oluri şi
teoria ar>eti!urilor ereditare- +r9 este ne?ndoielnic c$ ?n le#ile si5@olis5ului
ludic al co!ilului a5 !utea #$si o #eneralitate tot at"t de 5are- i cu5
co!ilul este anterior o5ului9 c>iar !reistoric <a5 5enţionat aceasta ?n
Introducere=9 !oate c$ soluţia !ro@le5ei va fi #$sit$ ?n studiul onto#enetic al
5ecanis5elor care for5ea;$ funcţie se5iotic$-

III. De"enul

esenul este o for5$ a funcţiei se5iotice care ?nscrie la u5$tatea

dru5ului ?ntre ocul si5@olic9 cu care se asea5$n$ !rin fa!tul c$ ofer$
aceeaşi !l$cere funcţional$ şi acelaşi autotelis59 şi i5a#inea 5intal$9 cu
care are ?n co5un efortul de i5itare a realului- Lubuet9 consider$ desenul
dre!t un oc9 dar tre@uie re5arcat c$9 deşi se asea5$n$ cu acesta !rin
for5ele iniţiale9 el nu asi5ilea;$ orice la orice şi r$5"ne9 ca şi i5a#inea
5intal$9 5ai a!ro!iat de aco5odare i5itatoare- Dn realitate desenul
constituie c"nd o !re#$tire a i5a#inii 5intale9 c"nd o re;ultant$ a acesteia
şi ?ntre i5a#inea #rafic$ şi i5a#inea interioar$ < ;5odelul intern< al lui
Lubuet= e'ist$ nenu5$rate interacţiuni9 a5"ndou$ deriv"nd direct din
i5itaţie6-

1
La dre!t vor@ind9 for5a iniţial$ a desenuli nu !are a avea un caracter de i5itaţie şi face
!arte ?nc$ din ocul !ur9 ocul e'erciţiu este 5";#$leala cu care se ?ndeletniceşte co!ilul de
doi ani  doi ani şi u5$tate9 atunci c"nd i se d$ un creion ?n 5"n$- Foarte cur"nd ins$
su@iectului i se !are c$9 ?n 5";#$lelile sale li!site de sco!9 recunoaşte nişte
for5e9astfel ?nc"t9 el ?ncearc$ foarte re!ede s$ reconstituie din 5e5orie un 5odel9 oric"t de
!uţin ar se5$na e'!resia #rafic$ a acestuia din !unct de vedere o@iectiv- in 5o5entul ?n
care a!are aceast$ intenţie9 desenul devine i5itaţie şi i5a#ine-

35
 Dn cele@rele sale studii asu!ra desenului co!iilor9 Lubuet6 a !ro!us anu5ite
stadii şi inter!ret$ri care r$5"n vala@ile şi ast$;i- Dnaintea lui9 autorii
suţineau dou$ !uncte de vedere contrarii9 unii ad5iţ"nd c$ !ri5ele desene
ale co!iilor sunt esenţial5ente realiste9 ?ntruc"t ur5ea;$ 5odele efective9
f$r$ desene din i5a#inaţie care a!ar destul de t"r;iu alţii insist$9
di5!otriv$9 asu!ra ideali;$rii de care dau dovad$ desenele !ri5itive- *e !are
c$ Lubuet a tranşat definitiv dis!uta ar$t"nd c$ desenul co!ilului este !"n$
la vreo o!t(nou$ ani esenţial5ente realist ca intenţie dar c$ su@iectul ?nce!e
!rin a desena ceea ce $tie des!re un !ersona sau des!re un o@iect9 ?nainte
de a e'!ri5a #rafic ceea ce vede - Este o o@servaţie funda5ental$ a
c$rei ?ntre#$ i5!ortanţ$ o vo5 sesi;a ?n le#$tur$ cu i5a#inea 5intal$9 care
şi ea este conce!tuali;are ?nainte de a aun#e la co!ii @ine d-!-d-v- !erce!tiv-
Aşadar9 realis5ul desenului trece !rin diferite fa;e- Lubuet nu5eşte
realis5 fortuit fa;a 5";#$lelii cu o se5nificaţie care se desco!er$ ?n cursul
desen$rii- A!oi vine realis5ul nei;@utit 9 sau fa;a de inca!acitate
sintetic$ ?n care ele5entele co!iei sunt u'ta!use ?n loc s$ fie
coordonate ?ntr(un totK o !$l$rie a!are 5ult deasu!ra ca!ului9 sau nasturii
a!ar l"n#$ cor!- +5uleţul care este unul din 5odelele do5inante la ?nce!ut9
trece de altfel !rintr(un stadiu de 5are interesK acela al o5uleţului
5or5oloc care nu are dec"t un ca!9 !rev$;ut cu nişte a!endici filifor5i9
care sunt !icioarele9 sau cu @raţe şi !icioare9 dar f$r$ trunc>i-
A!oi vine !erioada esenţial$ a realis5ului intelectual fa;$ ?n care
desenul a de!$şit dificult$ţile iniţiale9 dar ?n care el ofer$ ?n esenţ$ atri@utele
conce!tuale ale 5odelului f$r$ !reocu!are !entru !ers!ectiva vi;ual$- e
!ild$9 o faţ$ va;ut$ ?n !rofil va avea totuşi doi oc>i9 !entru c$ 5odelul are doi
oc>i9 sau c$l$reţul
trans!arent- va avea a5@ele
e ase5enea9 vede5 !icioare vi;i@ile ca?nşi!$5"nt
cartofii ?n#ro!aţi cu5 calul
!e arc"5!9
fi
dac$ nu au fost ?nc$ recoltaţi9 sau ?n sto5acul unui o5 etc-C
Pe la 84 ani9 acest realis5 intelectual este ur5at de un realis5 vi;ual
care !re;int$ dou$ nout$ţi- Pe de o !arte9 desenul nu conţine dec"t ceea ce
este vi;i@il dintr(un !unct de vedere !ers!ectiv !articularK un !rofil nu 5ai
cu!rinde dec"t ceea ce se vede din !rofil !$rţile ascunse ale o@iectelor nu
5ai a!ar ?n dosul ecranelor <nu vo5 5ai vedea astfel dec"t v"rful unui
co!ac ?nd$r$tul casei şi nu tot co!acul=9 şi o@iectele de !e !lanul al II(lea
sunt tre!tat 5icşorate <scara de !ro!orţie= ?n ra!ort cu cele de !e !ri5ul
!lan- Pe de alt$ !arte9 desenul ţine sea5a de aşe;area o@iectelor du!$ un
!lan de ansa5@lu <a'ele de coordonate= şi de !ro!orţiile lor 5etrice-
Aceste stadii descrise de Lubuet !re;int$ un du@lu interesK ele
constituie9 ?n !ri5ul r"nd9 o introducere foarte @un$ ?n studiul i5a#inii
5intale care9 du!$ cu5 vo5 vedea <W V= ascult$ şi ea de le#i 5ai a!ro!iate
de le#ile conce!tuali;$rii dec"t de le#ile !erce!ţiei- ar ele atest$9 5ai cu
1
. L u  u e t, Le dessin enfantin, Alcan, 192+.
2
La aceast$ trans!arenţ$se adau#$ a5estecul de !uncte de vedere sau nişte !seudo(
reduceri- Lubuet citea;$ e'e5!lul unui desen ?n care c$ruţa sau calul se v$d din !rofil9
interiorul calului se vede de sus9 iar roţile ?ntoarse !e !lanul ori;ontal- Afar$ de acesta
tre@uie s$ 5enţion$5 !rocedeul interesant de fi#urare a !ovestirilor- Kn ti5! ce desenele
unui adult9 cel !uţin ale unui desenator 5odern9 nu re!re;int$ dec"t un 5o5ent al
eveni5entelor si5ultane9 f$r$ a introduce acţiuni succesive din !unct de vedere cronolo#ic9
co!ilul9 ca şi unii !ictori !ri5itivişti9 se va folosi de un sin#ur desen !entru o desf$şurare
cronolo#ic$_ vo5 vedea9 de !ild$9 !e desenul lui un 5unte cu X(3 o5uleţi9 care sunt un
sin#ur !ersona ?n X sau 3 !o;iţii succesive-

3*
sea5$9 o conver#enţ$ re5arca@il$ cu evoluţia #eo5etriei s!ontane a
co!ilului !e care noi a5 ?ncercat s(o studie5 ?ntr(o alt$ lucrare6-
Pri5ele intuiţii s!aţiale ale co!ilului sunt ?ntr(adev$r to!olo#ice ?nainte de
a fi !roiective sau ?nainte de a se confor5a 5etricii euclidiene- E'ist$9 de
!ild$9 un nivel la care !$tratele9 dre!tun#>iurile9 cercurile9 eli!sele etc- sunt
unifor5 re!re;entate !rintr(o aceeaşi cur@$ ?nc>is$9 f$r$ dre!te sau un#>iuri
<desenul unui !$trat este a!ro'i5ativ corect a@ia du!$ v"rsta de V ani=9 ?n
ti5! ce crucile9 arcele de cerc etc- vor fi re!re;entate ca fi#uri desc>ise- &a5
!e la v"rsta de trei ani9 ?ntre !erioada 5";#$lelii şi realis5ul nei;@utit a5
o@ţinut la co!iii inca!a@ili s$ co!ie;e un !$trat9 co!ii foarte e'acte ale unor
fi#uri ?nc>ise9 av"nd un cerc 5ic ?n interiorul >otarelor lor9 sau ?n e'terior sau
c>iar !e >otar9 <cercul este ?ntre afar$  s!usese un su@iect=-
+r9 dac$ realis5ul intelectual al desenului infantil nu cunoaşte
!ers!ectiva şi relaţiile 5etrice9 el ţine sea5a de le#$turile to!olo#iceK
vecin$t$ţi9 se!araţii9 ?nf$şur$ri9 ?nc>ideri etc- Pe de o !arte9 din aceste
intuiţii to!olo#ice se de;volt$ la Y( 8 ani intuiţii !roiec tive ?n acelaşi ti5! cu
ela@orarea unei 5etrici euclidiene9 ceea ce ?nsea5n$ c$ a!ar cele dou$
caractere esenţiale ale realis5ului vi;ual al desenului- Pe de alt$
!arte9 ?nce!"nd cu aceast$ v"rst$9 se constituie drea!ta !roiectiv$ sau
!unctual$ <le#at$ de conduita !rivirii= c"t şi !ers!ectiva ele5entar$- &o!ilul
devine ca!a@il s$ antici!e;e !rin desen for5a unui o@iect ce i se !une ?n
faţ$9 dar care tre@uie desenat aşa cu5 ar fi v$;ut de un o@servator aflat la
drea!ta sau ?n faţa co!ilului- Dnce!"nd cu v"rsta de 4  67 ani su@iectul ale#e
corect dintr(un nu5$r de desene !e acela care re!re;int$ corect trei 5unţi
sau trei cl$diri v$;ute din cutare sau cutare !o;iţie- Pe de alt$ !arte9 ?n
acelaşi
direcţii=9ti5! sincronic
#ru!ul se for5ea;$
re!re;entativ drea!ta5$sura
al de!las$rilor9 vectorial$ <conservarea
n$scut$ unei
dintr(o sinte;$
a ?5!$rţirii şi a ordinei de!las$rilor <ve;i ca!- I9 W II=9 ase5$n$rile şi
!ro!orţiile şi des$v"rşirea 5$sur$rii du!$ dou$ sau trei di5ensiuni9 ?n funcţie
de un siste5 de referinţ$ sau de coordonatele naturale- Dnce!"nd cu v"rsta
de 4 ( 67 ani <dar9 a5$nunt re5arca@il9 niciodat$ 5ai ?nainte= 5edia co!iilor
devine ca!a@il$ s$ trase;e cu antici!aţie nivelul ori;ontal !e care(l va avea
a!a ?ntr(un !a>ar9 c$ruia i se i5!ri5$ diverse ?nclinaţii9 sau linia vertical$ a
catar#ului unui vas !us !e aceast$ a!$ <se desenea;$ vasele9 iar co!ilul
indic$ ori;ontalele şi verticalele recur#"nd la referinţe e'terioare fi#urii9 ceea
ce cu si#uranţ$ nu ştiuse s$ fac$ 5ai ?nainte= C-

IV. I$ainile $intale/

1
$. P i a % e t et =. C n h e l d e r, La representation de l’espace chez l’enfant, Presses Universitaires de
Orance, 194+.
2
*e vede astfel c$ evoluţia desenului este solidar$ cu ?ntrea#a structurare a s!aţiului9
!otrivit diverselor stadii ale acestei de;volt$ri- Nu tre@uie s$ ne 5ir$5 deci c$ desenul
co!ilului a !utut servi ca test al de;volt$rii intelectuale F- Goodenou#>9 Proud>o55eau' şi
A- Re[ au ela@orat studii utile ?n aceast$ !rivinţ$ cu sc$ri standardi;ate care se refer$ ?n
s!ecial la stadiile o5uleţului- esenul a fost de ase5enea folosit ca indicator afectiv9 5ai
ales de c$tre !si>analistul )or#enstern9 ?n ca;ul co!iilor loviţi de 5utis5 selectiv-
3
J- P i a # e t şi B- I n > e l d e r9 +*image mentale che l*en"ant, Presses %niversitaire
de France9 6433-

3+
 Psi>olo#ia asociaţionist$ considera i5a#inea ca o !relun#ire a !erce!ţiei şi
ca un ele5ent al #"ndirii9 aceasta din ur5$ const"nd doar din asocierea
sen;aţiilor şi i5a#inilor ?ntre ele- A5 v$;ut 5ai ?nainte <ca!- I9 W I=9 c$9 de
fa!t9 asociaţiile sunt totdeauna nişte asi5il$ri- &"t des!re i5a#inile
5intale9 e'ist$ cel !uţin dou$ 5otive serioase !entru a ne ?ndoi de
de;voltarea lor direct$ din !erce!ţie- in !unct de vedere neurolo#ic9
evocarea interioar$ a unei 5işc$ri declanşea;$ aceleaşi unde electrice9
corticale <E-E-G-= sau 5usculare <E-)-G-= ca şi e'ecutarea 5aterial$ a
5işc$rii9 cu alte cuvinte9 evocarea unei 5işc$ri !resu!une o sc>iţare a
acesteia- in !unct de vedere #enetic9 dac$ i5a#inea ar constitui o si5!l$
!relun#ire a !erce!ţiei9 ar tre@ui s$ intervin$ i5ediat du!$ naştere- Dn
realitate nu se o@serv$ nici o 5anifestare a ei ?n cursul !erioadei sensori(
5otorii- Ea se 5anifest$ de a@ia o dat$ cu a!ariţia funcţiei se5iotice6-

1. P#o+le$ele i$ainii. *e !are astfel c$ i5a#inile 5intale a!ar 5ai

t"r;iu9 re;ult"nd dintr(o i5itare interiori;at$9 iar analo#ia lor cu !erce!ţia nu
este o dovad$ a filiaţiei directe ci a fa!tului c$ aceast$ i5itaţie caut$ s$
furni;e;e o co!ie activ$ a ta@lourilor !erce!tive9 eventual cu sc>iţ$ri ale
reaferenţelor sen;oriale-
&"t des!re !ro@le5a relaţiilor dintre i5a#ine şi #"ndire9 at"t Binet c"t şi
!si>olo#ii #er5ani din şcoala de la Sr;@ur# < ?nce!"nd cu )ar@e şi QSl!e şi
ter5in"nd cu BS>ler=9 au de5onstrat e'istenţa a ceea ce ei au nu5it #"ndire
f$r$ i5a#ine <!ute5 s$ i5a#in$5 un o@iect9 dar udecata care afir5$ sau
care nea#$ e'istenţa lui nu i5!lic$ o i5a#ine=- &u alte cuvinte9 udec$ţile şi
o!eraţiile sunt
oace un rol9 nustr$ine i5a#inii9
ca ele5ent ceea ce ci
al #"ndirii9 nucae'clude
au'iliar!osi@ilitatea ca ea s$
si5@olic co5!le5entar
al li5@aului- Dntr(adev$r9 li5@aul nu se a!lic$ dec"t la conce!te sau la
o@iecte conce!tuali;ate su@ for5$ de clase sin#ulare < tat$l 5eu etc-= şi9
de aceea9 at"t la adult c"t şi la co!il su@sist$ nevoia unui siste5 de
se5nificaţii care s$ se refere nu la conce!te ci la o@iecte9 ca atare9 şi
la ?ntrea#a e'!erienţ$ !erce!tiv$ din trecut a su@iectului- Acest rol ?l are
i5a#inea9 iar caracterul ei de si5@ol <?n o!o;iţie cu se5nul= ?i !er5ite s$
do@"ndeasc$ o ase5$nare 5ai 5ult sau 5ai !uţin adecvat$9 şi ?n acelaşi
ti5!9 sc>e5ati;at$9 cu o@iectele si5@oli;ate-
Pro@le5a !e care o ridic$ i5a#inea ?n !si>olo#ia co!ilului const$ deci ?n a
ur5$ri ?n cursul de;volt$rii ra!orturilor dintre si5@olis5ul i5a#inilor şi
5ecanis5ele !reo!eratorii şi o!eratorii ale #"ndiriiC-

1
Este adev$rat c$ !si >analiştii ad5it e' istetnţa unei ca !acit$ţi foarte !recoce de a
>alucina reali;area dorinţelor dar acest feno5en ar tre@ui de5onstrat- Recent9 s(a ?ntrev$;ut
!osi@ilitatea unei ase5enea !ro@e deoarece . leitman şI /. 0serinsky au reuşit s$ o@ţin$
nişte electroretino#ra5e ?n ti5!ul so5nului care !ar s$ cores!und$ unor i5a#ini vi;uale din
vis <5işc$ri ra!ide ale oc>iului deose@ite de 5işc$rile lente o@işnuite=- - e5ent a reuşit
s$ a!lice aceast$ te>nic$ nou(n$scuţilor9 dar a #$sit la el un nu5$r de 5işc$ri ra!ide 5ult
5ai 5are dec"t 5ai t"r;iu_ s(au ?nre#istrat9 de ase5enea9 la +!ossu5 <un fel de fosil$ vie=
5işc$ri ra!ide ?n ti5!ul so5nului 5ai nu5eroase dec"t la !isic$ sau la o59 ceea ce !are s$
e'!lice şi s$ indice c$ aceste 5işc$ri ra!ide au alte funcţii <cur$ţire sau deto'icare=9 ?nainte
de a se aun#e la coordon$ri care !er5it evocarea vi;ual$- e5ent tra#e de aici conclu;ia
c$ cercet$rile sale efectuate ?5!reun$ cu E- A- ol!ert nu confir5$ inter!retarea
!si>analitic$ a visului-

3
 2. Dou' tipu#i )e i$aini. , Anali;a  !e care noi a5 condus(o de
c"ţiva ani  de;volt$rii i5a#inilor 5intale ?ntre V  X ani şi 67  6C
ani !are s$ indice o diferenţ$ destul de net$ ?ntre i5a#inile de la
nivelul !reo!eratoriu <!"n$ !e la Y  8 ani dar cu nu5eroase
re;iduuri 5ai t"r;ii= şi i5a#inile de la nivelele o!eratorii9 care !ar s$
fie !uternic influenţate de o!eraţii-
Tre@uie s$ deose@i5 5ai ?nt"i dou$ 5ari cate#orii de i5a#ini 5intaleK
imaginile reproducătoare, care se li5itea;$ s$ evoce s!ectacole dea
cunoscute şi !erce!ute anterior9 şi imagini anticipatoare, care i5a#inea;$
5işc$ri sau transfor5$ri9 c"t şi re;ultatele acestora9 f$r$ ca su@iectul s$ fi
asistat 5ai ?nt"i la reali;area lor <aşa cu5 se !ot i5a#ina transfor5$rile unei
fi#uri #eo5etrice f$r$ a le fi 5ateriali;at ?nc$ ?n desen=- Dn !rinci!iu9
i5a#inile re!roduc$toare9 ca atare9 se !ot referii la confi#uraţii statice9
5işc$ri <sc>i5@$ri de !o;iţie= şi transfor5$ri <sc>i5@$ri ale for5ei=9
deoarece aceste trei feluri de realitate se ofer$ ?n 5od constant e'!erienţei
!erce!tive a su@iectului- ac$ i5a#inea ar !roveni nu5ai din !erce!ţie9 ar
tre@ui s$ #$si59 la orice v"rst$9 frecvenţe cores!un;$toare 5odelelor
curente ale realit$ţii  i5a#ini re!roduc$toare a!arţin"nd acestor trei
su@cate#oriiK statice9 cinetice şi de transfor5are-
+r9 unul dintre !rinci!alele ?nv$ţ$5inte !e care ni le furni;ea;$ fa!tele
e'a5inate arat$ c$ la nivelul !reo!eratoriu9 i5a#inile 5intale ale co!ilului
sunt a!roa!e e'clusiv statice cu o dificultate siste5atic$ ?n re!roducerea
5işc$rilor sau transfor5$rilor9 ca şi a re;ultatelor lor- e(a@ia la nivelul
o!eraţiilor concrete <du!$ v"rsta de Y  8 ani= co!iii aun# la re!roduceri ale
5işc$rilor şi transfor5$rilor9 şi ?n acelaşi ti5!9 la i5a#inile antici!atoare
a!arţin"nd cate#oriilor!rin
6= c$ re!roducerea res!ective-
i5a#ineAceasta !are sau
a 5işc$rilor decias$transfor5$rilor9
dovedeasc$K c>iar
cunoscute9 !resu!une şi ea o antici!are sau o reantici!are
C= c$ orice i5a#ine <re!roduc$toare sau antici!atoare= a 5işc$rilor sau a
transfor5$rilor se s!riin$ !e o!eraţii care !er5it ?nţele#erea acestor
!rocese ?n acelaşi ti5! cu i5a#inea lor-

/. I$ainile-%opii. Pentru a introduce o anu5it$ claritate ?n aceast$

situaţie co5!le'$9 s$ ?nce!e5 !rin e'a5inarea acelor i5a#ini care !ot fi
nu5ite i5a#ini(co!ii9 ?n care 5odelul r$5"ne su@ oc>ii su@iectului9 sau a fost
v$;ut o cli!$ 5ai ?nainte9 f$r$ s$ e'iste o evocare a5"nat$ cu ;ile sau
s$!t$5"ni9 ca ?n ca;ul !ro@elor referitoare la translaţia sau rotaţia 5odelelor
<o@işnuite ?n e'!erienţa co!ilului dar care nu sunt !re;entate din nou ?n
5o5entul c>estion$rii=6-

2
Aceast$ !ro@le5$ este ?n @un$ 5$sur$ !aralel cu aceea a ra!orturilor dintre !erce!ţie şi
inteli#enţ$ <ca!- II9 W I=9 deoarece !erce!ţia9 i5itaţia şi i5a#inea cores!und as!ectelor
fi#urative ale funcţiilor co#nitive9 ?n o!o;iţie cu as!ectele o!eratorii <acţiuni şI o!eraţii=- Kn
a5@ele ca;uri se !une 5ai ?nt"i !ro@le5a de a se sta@ili dac$ ele5entul fi#urativ <i5a#inea
ca şi !erce!ţia=9 !refi#urea;$ anu5itestructuri o!eratorii <noţiuni etc-= şi ?n ce sens e vor@a
de filiaţie sau analo#ie ?n construcţie 0 Kn continuare se !une !ro@le5a de a se deter5ina
dac$ evoluţia ele5entelor fi#urative <i5a#ini ca şi !erce!ţii= ur5ea;$ un curs inde!endent9
!rintr(o si5!l$ de;voltare intern$9 sau !resu!une contri@uţia unor factori e'teriori9 cu5 sunt
factorii o!eratorii-
1
Ca%inea-co!ie const$ astfel ?ntr(o si5!l$ i5itaţie 5aterial$ <#rafic$ sau !rin #esturi=9 ?n
o!o;iţie cu i5a#inea 5intal$9 care este o i5itaţie interiori;at$-

39
 %n e'!eri5ent efectuat ?5oreun$ cu B- )atalon a constat9 de e'e5!lu9 ?n
aşe;area unei ri#le ori;ontale de C7 c5 !e o foaie de >"rtie9 cer"ndu(i(se de
trei ori co!ilului s$ desene;e !relun#irea i5ediat$ a ver#elei9 ?n dre!ta
acesteiaK
6= du!$ ce ?şi i5a#inea;$ c$ ea s(a rotit cu 687 !entru a se aşe;a ?n
aceast$ !o;iţie
C= du!$ ce şi(a i5a#inat c$ ea este !ur şi si5!lu ?5!ins$ <!rin translaţie=
tot ?n !o;iţia res!ectiv$
2= ca o si5!l$ co!ie #rafic$9 f$r$ alu;ie la vreo 5işcare şi de ase5enea ?n
aceeaşi !o;iţie- <Fireşte9 face5 s$ varie;e ordinea !ro@elorK 69 C9 2 29 C9 6
etc-=-
*e constat$9 ?n !ri5ul r"nd9 un fa!t care s(a dovedit a fi foarte #eneralK
co!ia #rafic$ <2= este la X ani 5ai scurt$ dec"t 5odelul cu circa  629X < ?n
5edie  6Y92 c5= aceast$ scurtare siste5atic$ sc$;"nd cu v"rsta <( 679X la
Y ani etc-= !entru a dis!$rea la adult- Acest feno5en se re!roduce9 de
ase5enea9 c"nd cere5 co!iilor s$ trase;e cu de#etul o ur5$ !e 5as$ <f$r$
desen= dar dis!are dac$ !retinde5 co!ilului s$ arate lun#i5ea ?n aer9 ca
interval ?ntre cele dou$ de#ete ar$t$toare ridicate- + ase5enea devalori;are
a lun#i5ii rale9 re#$sit$ ?n toate celelalte es!eri5ente co5!ort$9 du!$ c"t se
!are9 o sin#ur$ e'!licaţie- +@işnuiţi s$ udece lun#i5ile ?ntr(un 5od ordinal şi
nu 5etric9 adic$ ?n ordinea !unctelor de sosire şi nu !rin intervalul dintre
e'tre5it$ţi <cu e'ce!ţia ca;ului de#etelor ar$t$toare ridicate= 5icii su@iecţi
caut$ s$ nu de!$şeasc$ frontiera ter5inal$ a 5odelului lor nu le !as$ dac$
co!ia este 5ai scurt$ <!entru c$ ?n acest ca; ea 5ai face !arte din lun#i5ea(
5odel= esenţialul este ca ea s$ nu fie !rea lun#$-
Dn ca;urile
!entru <6= şi
o rotaţie şi <C=9
64 desenele
!entru of$cute sunt şiI5itaţiile
translaţie=- 5ai 5ici #rafice
<C79Xale
la lun#i5ii(
cinci ani
5odel sunt deci şi 5ai ?n>i@ate9 deşi 5odelul r$5"ne su@ oc>ii co!ilului9 iar
co!ia se face ?n acelasi loc ca şi ?n ca;ul !ro@le5ei <2=- ede5 astfel dintr(o
dat$ co5!le'itatea unei si5!le linii trasate cu creionul- Intenţia de a i5ita
lun#i5ea(5odel cere un !roiect ?ntre# de e'ecuţie9 !roiect ale c$rui le#i sunt
5ai a!roa!e de conce!tuali;are dec"t si5!la !erce!ţie6-
3. I$aini %ineti%e (i )e t#an"2o#$a#e. *$ trece5 la i5a#inile
!ro!riu(;ise 5intale- *$ nu a5inti59 ?n !ri5ul r"nd9 5area
dificultate e'!eri5ental$ a ur5$ririi lor9 dat fiind fa!tul c$ ele sunt
interioare- Aceasta ?nsea5n$ c$ dis!une5 doar de 5iloace
1
Pentru a trcece la co!ii #est uale şi care se ref er$ de data aceasta la 5odele cinet ice
< ?ntruc"t i5a#inea(co!ie cinetic$ este ?n 5od natural 5ai uşoar$ dec"t evocarea a5"nat$ a
unei 5işc$ri !rin i5a#ini !ur 5intale=9 a5 cerut ?5!reun$ cu 0. /tienne unor co!ii ?n v"rst$
de 2  3 ani s$ re!roduc$ diverse 5odel e foarte si5!le- ou$ !loturi sunt acţionate ?n aşa
fel ?nc"t descriu 5işc$ri de lansare sau de antrenare <co5!arate cu fi#urile lui ichotte
5enţionate ?n ca!- II9 W I=9 5işc$ri si5etrice de du(te(vino9 5işc$ri de ?ncrucişare etc-9
su@iecţii fiind solicitaţi s$ re!roduc$ aceste 5işc$ri tot cu !loturi ?n ti5! ce sunt
e'ecutate ?ncet ?n faţa lor sau i5ediat du!$ aceasta- +r9 !e de o !arte9 se o@serv$
nu5eroase erori ?n co!ie9 datorate !redo5inanţei for5elor @une 5otorii <5işc$ri
si5etrice= ?n ra!ort cu for5ele oarecare- Pe de alt$ !arte9 se o@serv$9 5ai ales !"n$ la X ani
o diferenţ$ 4foarte a!recia@il$ la 2 ani şi din ce ?n ce 5ai 5ic$ a!oi= ?ntre re!roducerile
si5ultane şi re!roducerile i5ediat consecut ive- A@ia la 3 ani valoarea acestora din ur5$
e#alea;$ !e a celor dint"i- Aceasta este un !ri5 indiciu foarte se5nificativ al dificult$ţilor
i5a#inilor cinetice-

4
 indirecte9 dar ale c$ror confrunt$ri !re;int$ anu5ite #aranţiiK
desenul co!ilului9 ale#erea de c$tre co!il a unor desene dintre 5ai
5ulte !re#$tite dinainte9 indicaţii #estuale şi co5entarii ver@ale
<delicate dar !osi@ile ?n ca;ul celor trei !rocedee de 5ai sus=-
Acestea fiind ;ise9 a5 considerat9 ?5!reun$ cu F- Fran şi T- Ban#9 c$
cea 5ai si5!l$ dintre i5a#inile re!roduc$toare cinetice este cea
constituit$5 de un !$trat9 aşe;at deasu!ra altui !$trat <latura
su!erioar$ a acestuia fiind adiacent$ cu latura inferioar$ a
!ri5ului=9 ?n le#$tur$ cu care se cerea s$ se antici!e;e o uşoar$
de!lasare <a !ri5ului !$trat=- Dnainte de aceasta ne(a5 asi#urat c$
su@iectul ştia s$ desene;e @ine ?n co!ie <ceea ce !oate face de la
X ani= 5odelul e'act9 deci un !$trat su!ra!us !arţial unui alt
!$trat9 şi !arţial de!$şindu(l- +ric"t de ciudat ar !$rea9 desenul de
re!re;entare i5a#istic$ şi nu de co!ie nu reuşeşte9 ?n 5edie9 dec"t
!e la v"rsta de Y ani şi 5ai 5ult- Dn adev$r9 co!iii se li5itea;$ s$
desene;e !$tratul ?n !o;iţia sa iniţial$ sau al$turi de cel$lalt !$trat-
Atunci c"nd reuşesc s$ 5arc>e;e o uşoar$ de!lasare9 ei su@ţia;$
!$tratul su!erior <5o@il= sau lun#esc !$tratul inferior ?n aşa fel ca
!$tratul de!lasat s$ nu de!$şeasc$ frontiera celuilalt6-
Alte recţii sur!rin;$toare ?n ra!ort cu frecvenţa 5odelelor cotidiene care
ar fi !utut asi#ura o re!re;entare e'act$ sunt i5a#inile re!roduc$toare ale
rotaţiei de 47 a unei ver#ele <ca ?n ca;ul unui ac de ceasornic9 sau al unui
@aston vertical ce cade la !$5"nt=9 sau ale rosto#olirii unui tu@ care desrie o
rotaţie de 687 de #rade- Dn !ri5ul din aceste ca;uri9 ver#eaua este fi'at$ cu
un cui la @a;a ei9 ?n aşa fel c$ descrie o 5işcare re#ulat$ ?n urul acestui
centru
deşi el fi' dese5nalat
este !ivotareK?nor95od
tinerii su@iecţi
e'!res9 nu ţin sea5a
şi desenea;$ de loc ?n
traiectorii deun#>i
acest dre!t
fa!t9
<ca şi cu5 ver#eaua ar aluneca de(a lun#ul !o;iţiilor sale iniţial$ şi final$9 sau
de(a lun#ul si5etricelor lor ?n !$trat= sau ?ntret$indu(se du!$ nişte un#>iuri
oarecare etc- Dn ca;ul tu@ului9 acesta este colorat ?n roşu sau ?n al@astru la
cele dou$ e'tre5it$ţi ale sale şi9 de!$şind 5ar#inea unei cutii9 este i5!ins
cu un de#et !e !artea li@er$9 ceea ce !rovoac$ rosto#olirea lui şi c$derea ?n
!o;iţie r$sturnat$9 la c"ţiva centi5etri 5ai de!arte !e 5as$- *u@iecţii care
!rev$d destul de @ine de!lasa rea e'tre5it$ţilor colorate <cca- X7 la cinci
ani şi 677 la o!t ani= nu reuşesc dec"t t"r;iu s$ desene;e dou$ sau trei
!o;iţii inter5ediare ale tu@ului <VC la Y ani şi 37 la 8 ani=9 şi lucru
1
&"nd !$tratele sunt !re;entate ?n aşa fel ca unul s$(l aco!ere !e cel$lalt ?n ?ntre#i5e
<e'!eri5entul l(a5 efectuat ?5!reun$ cu F. Frank şI ). 2liss. *e folosesc ?n acest ca; !$trate
trans!arente dar unul av"nd 5ar#inile roşii9 cel$lalt ne#re=9 co!ilul invitat s$ antici!e;e o
de!lasare !ro#resiv$9 desenea;$ cu uşurinţ$ de!$şirea !$tratului roşu de c$tre cel ne#ru9
dar refu;$ s$ desene;e latura !aralel$ a !$tratului roşu care se vede datorit$ trans!arenţei
?n 5ilocul !$tratului ne#ru- Aceast$ reacţie este cu at"t 5ai curioas$9 cu c"t ?n desenele
s!ontane co!ilul 5arc>ea;$ adesea trans!arenţe9 cu5 s!une +u!uet, dar ?ntr(un fel
nele#iti5e9 cu5 ar fi al doilea !icior al c$l$reţului9 v$;ut dincolo de calul desenat ?n !rofil- Kn
acest ca; !articular9 c"nd !$tra tele sunt ?ntr(adev$r trans!arente9 refu;ul de a desena o
latur$ roşie care taie !$tratul ne#ru este le#at din nou de o !ro@le5$ de frontier$9 dar de
data aceasta ?n le#$tur$ cu o intersecţie- &o!ilul are i5!resia c$ t$ind !$tratul ne#ru ?n
dou$9 !rin introducerea unei linii roşii a!arţin"nd celuilalt !$trat se alterea;$ i5a#inea
!$tratului ne#ru a c$rui su!rafaţ$ tre@uie s$ r$5"n$ intact$- &a şi ?n ca;ul refu;ului de a
de!$şI frontiera9 e vor@a deci de un fel de !seudo(conservare !ro!rie i5a#inii9 cu at"t 5ai
curioas$ cu c"t ea este res!ectat$ ?n detri5entul conserv$rii su!rafeţei < ?n ca;ul !$tratelor
su!ra!use= sau al conserv$rii unei laturi <!$trate care aco!er$ latura roşie=-

41
re5arca@il9 nu reuşesc nici s$ i5ite 5işcarea de r$sturnare9 !rintr(un
#est ?ncetinit9 ţin"nd tu@ul ?n 5"n$ <VX la Y ani şi Y7 la 8 ani9 !otrivit
re;ultatelor o@ţinute ?5!reun$ cu E- *c>5id(Qitsiis=- *e vede c$ nişte
5işc$ri dintre cele 5ai @anale <c$ci ce co!il nu s(a rosto#olit el ?nsuşi ]= nu
#enerea;$ dec"t i5a#ini re!roduc$toare cinetice destul de s$race9 ?nainte de
nivelul o!eraţiilor concrete <Y  8 ani= şi c>iar ?nt"r;iind faţ$ de a!ariţia
acestora-
&a e'e5!lu de i5a#ine de transfor5are !oate fi citat$ o !ro@$ !e care a5
studiat(o ?ndea!roa!e9 ?5!reun$ cu F- Fran şi care se refer$ la ?ntinderea
unui arc <din s"r5$ de fier fle'i@il$= ?ntr(o drea!t$9 sau di5!otriv$9 la
cur@area unei dre!te ?ntr(un arc- Aici asit$ din nou la o dificultate
re5arca@il$ ?n i5a#inarea !o;iţiilor inter5ediare- &"t des!re re;ultatele
transfor5$rii9 re#$si5 la 5icii su@iecţi <!"n$ !e la Y ani=9 un interesant efect
de li5it$- rea!ta care re;ult$ din ?ntinderea arcului este su@evaluat$ cu
2V la X ani <ţin"nd sea5a de su@evaluarea #eneral$ a co!iilor de dre!te
sau de arce= !entru c$ su@iectul are #ri$ ca ea s$ nu de!$şeasc$ li5itele
e'tre5e ale arcului arcul care re;ult$ din cur@area dre!tei este su!raesti5at
cu C4 la X ani9 ?n aşa fel ca e'tre5it$ţile sale s$ le ?nt"lneasc$ !e cele ale
dre!tei-
*e vede astfel c$ nu este e'a#erat s$ vor@i5 des!re caracterul static al
i5a#inilor !reo!eratorii9 i5a#inile cinetice şi de transfor5are devenind
!osi@ile a@ia du!$ Y  8 ani şi aceasta datorit$ unor antici!$ri sau
reantici!$ri9 care se s!riin$9 f$r$ ?ndoial$ şi ele9 !e ?nţele#erea o!eratorie-

9. I$aini (i ope#a!ii. *$ ne ocu!$5 acu5 de anali;a direct$ a

ra!orturilor
dou$ e'e5!le9dintredeoarece
re!re;entarea
toate i5a#istic$ şi o!eraţie
e'!eri5entele duc la şi s$ ne 5ulţu5i5
aceleaşi cu
conclu;ii-
Procedeul const$ ?n a !re;enta !ro@e o@işnuite de conservare o!eratorie
<ve;i ca!itolul I9 W II=9 dar ?n loc de a c>estiona su@iectul asu!ra
transfor5$rilor !e care le(a constatat 5aterial9 i se cere 5ai ?nt"i s$
antici!e;e ce se va ?nt"5!la i5a#in"nd fa;ele şi re;ultatele transfor5$rilor-
Dn ca;ul !ro@ei de conservare a lic>idelor9 folosindu(se un !a>ar A ca !unct
de !lecare9 un !a>ar B 5ai ?n#ust şi un !a>ar & 5ai lar#9 i se cere co!ilului
s$ !revad$ re;ultatul transvas$rii lic>idului din A ?n B şi ?n & ?nainte de a o
efectua şi de a indica9 ?n s!ecial9 nivelele care vor fi atinse de a!$- )erit$ s$
fie notate dou$ re;ultate <o@ţinute de *- Ta!onier= ?n ce !riveşte reacţiile
!reo!eratoriiale su@iecţilor <V  Y ani=- )aoritatea lor se aştea!t$ la un fel de
conservare #eneral$9 care este de fa!t o !seudo(conservare- +@ţinerea
aceleeaşi cantit$ţi de lic>id dar şi a aceloraşi nivele ?n A9 ?n B şi ?n &- Atunci
c"nd ei v$d c$ a!a se ridic$ 5ai sus ?n B dec"t ?n A şi 5ai !uţin ?n &9 ?nce!
s$ ne#e orice conservare a cantit$ţilor- *u@iecţii dintr(un al doilea #ru!9 5ai
!uţin nu5eros dec"t !ri5ul9 !rev$d9 di5!otriv$9 corect9 c$ a!a se va ridica
5ai 5ult ?n B şi 5ai !uţin ?n & dec"t ?n A9 dar tra# de aici conclu;ia
antici!at$ c$ ?n ur5a transvas$rii9 cantitatea de lic>id nu se va conserva-
&"nd li se cere s$ verse cantit$ţi e#ale de lic>id ?n A şi ?n B9 ei 5enţin e'act
acelaşi nivel ?n cele dou$ !a>are- *e vede la su@iecţii din acest al doile #ru!
c$ dac$ i5a#inea re!roduc$toare a nivelelor este e'act$9 evident datorat$
unei anu5ite e'!erienţe anterioare9 ea nu este deloc suficient$ !entru a
antrena o!eraţia şi conservarea9 deoarece li!seşte ?nţele#erea co5!ensaţiei-
&o!ilul !oate s$ r$s!und$ foarte @ine c$ a!a se va ridica 5ai 5ult ?n B

42
!entru c$ !a>arul este 5ai ?n#ust el nu !oate totuşi s$ tra#$ conclu;ia
5ai sus × 5ai ?n#ust = aceeaşi cantitate şi nu consider$ ?n#usti5ea
!a>arului B dec"t un titlu de indiciu e5!iric care(i !er5ite s$ !revad$ <dar
nu s$ ?nţelea#$= ridicarea nivelului a!ei-
%n alt e'!eri5ent !aralel d$ re;ultate ase5$n$toare- &"nd un co!il de X 
3 ani aşa;$ 6C etoane roşii ?n faţa a 6C etoane al@astre !entru a verifica
dac$ sunt tot at"tea9 este suficient s$ distanţ$5 etoanele al@astre sau
roşii ?ntre ele !entru ca el s$ conc>id$ c$ r"ndul cel 5ai lun# conţine 5ai
5ulte ele5ente- Ne !ute5 ?ntre@a9 deci9 dac$ aceast$ noncorservare se
datorea;$ unei dificult$ţi de a i5a#ina 5ici de!las$ri şi revenirea la loc a
ele5entelor de!lasate- A5 construit9 de aceea9 un a!arat cu 5ai 5ulte
culoare ?n for5$ de evantai9 ?n aşa fel ca fiecare eton al@astru al r"ndului
su!erior9 5ai str"ns9 s$ cores!und$ unui eton din r"ndul inferior9 5ai r$rit9
fiind le#ate !rintr(un culoar ?n interiorul c$ruia etonul de os !oate circula
!"n$ ?şi ?nt"lneşte cores!ondentul de sus- +r9 se constat$ c$ acest dis!o;itiv
nu 5odific$ c"tuşi de !uţin ideile co!ilului- &u toate c$ el ?şi ?nc>i!uie !erfect
traiectoriile9 totuşi i se !are  !las"ndu(se !e un !unct de vedere ?n 5ai
5are 5$sur$ transversal dec"t lon#itudinal  c$ nu5$rul etoanelor creşte9
c"nd r"ndul se 5$reşte şi c$ acest nu5$r scade c"nd r"ndul se str"n#e-
u!$ ce *- Ta!onier a studiat efectele de!las$rilor succesive9 )- A- &oudaran
a introdus un 5ecanis5 care !er5ite urcarea sau co@or"rea conco5itent$ a
tuturor celor 6C etoane din r"ndul 5o@il- Reacţiile au r$5as e'act aceleaşi-
in aceste fa!te şi din 5ulte altele9 !ute5 conc>ide c$ i5a#inile 5intale
constituie doar un siste5 de si5@oluri care traduce9 5ai 5ult sau 5ai !uţin
e'act9 dar ?n #eneral cu ?nt"r;iere9 nivelul de co5!re>ensiune !reo!eratorie
şi 5ai t"r;iu
aun#e şi de co5!re>ensiune
deci !entru o!eratorie
a #enera structurile a su@iecţilor-
o!erato!rii- Ea !oateI5a#inea
cel 5ult nu
s$
serveasc$9 atunci c"nd este destul de adecvat$ <ca ?n ca;ul re!re;ent$rii
nivelelor de a!$ la #ru!ul al doilea de su@iecţi citaţi 5ai sus=9 !entru a
cunoaşte 5ai !recis st$rile !e care o!eraţia le va le#a a!oi !rintr(un oc de
transfor5$ri reversi@ile- ar i5a#inea ?n sine r$5"ne static$ şi discontinu$
<ca ?n ca;ul !rocedeului cine5ato#rafic9 !e care Ber#son ?l atri@uia
inteli#enţei ?ns$şi9 uit"nd o!eraţia9 ?n ti5! ce el caracteri;ea;$ doar
re!re;entarea i5a#istic$=- &"nd9 du!$ v"rsta de Y  8 ani9 i5a#inea devine
antici!atoare şi9 !rin ur5are9 !oate s$ serveasc$ 5ai @ine dre!t su!ort
!entru o!eraţii9 acest !ro#res nu re;ult$ dintr(o 5odificare intern$ şi
auto5at$ a i5a#inilor9 ci din intervenţia unor a!orturi e'terioare9 care se
datorea;$ for5$rii o!eraţiilor- Dntr(adev$r9 acestea deriv$ din acţiune ?ns$şi ci
nu din si5@olis5ul i5a#inilor9 şi nici din siste5ul se5nelor ver@ale sau al
li5@aului de care ne vo5 ocu!a acu5-

V. Me$o#ia (i "t#u%tu#a a$inti#ilo#-i$aini

*(a studiat !rea !uţin 5e5oria co!ilului9 atenţia concentr"ndu(se 5ai ales
asu!ra 5$sur$rii randa5entului <!erfor5anţelor=- Dn felul acesta a !rocedat
&la!arOde care9 citind su@iectului 6X cuvinte şi cercet"nd ce a reţinut du!$

43
un 5inut9 a constatat o creştere !ro#resiv$ o dat$ cu v"rsta9 !"n$ la 8
cuvinte ?n 5edie la adult-
ar9 !ro@le5a !rinci!al$ a de;volt$rii 5e5oriei este aceea a or#ani;$rii ei
!ro#resive- *e ştie c$ e'ist$ dou$ ti!uri de 5e5orieK 5e5oria de
recunoa$tere, care acţionea;$ nu5ai ?n !re;enţa unui o@iect ?nt"lnit
5ai ?nainte şi care const$ ?n a(l recunoaşte9 şi 5e5oria de evocare , care
const$ ?n a evoca o@iectul ?n a@senţa lui9 !rin inter5ediul unei a5intiri(
i5a#ini- )e5oria de recunoaştere este foarte !recoce <ea e'ist$ c>iar şi la
neverte@ratele inferioare= şi este ?n 5od necesar le#at$ de sc>e5e de
acţiune sau de de!rindere- La su#ar9 r$d$cinile ei tre@uie c$utate ?n
sc>e5ele de asi5ilare sensori(5otorii9 ele5entare- El recunoaşte şi distin#e
te#u5entele din urul sf"rcului s"nului ?n ti5! ce su#e9 dac$ l(a sc$!at
recunoaşte un o@iect !e care ?l ur5$reşte cu !rivirea9 dac$ l(a !ierdut din
vedere !entru o cli!$ etc- &"t des!re 5e5oria de evocare9 care nu
a!are ?nainte de i5a#inea 5intal$9 de li5@a etc- <Janet o ra!ortea;$ la
conduita !ovestirii=9 ea ridic$ o !ro@le5$ esenţial$K aceea a inde!endenţei
sau a de!endenţei sale ?n ra!ort cu sc>e5atis5ul #eneral al acţiunilor şi al
o!eraţiilor6-
Acestea fiind ;ise9 !ro@le5a 5e5oriei este9 ?n !ri5ul r"nd9 o !ro@le5$ de
deli5itare- Nu orice conservare a trecutului este 5e5orie9 deoarece o
sc>e5$ <?nce!"nd cu sc>e5a sensori(5otorie !"n$ la sc>e5ele o!eratoriiK
clasare9 seriere etc-= se conserv$ !rin funcţionare9 c#iar inde!endent de
orice 5e5orie9 sau9 dac$ !refer$59 se !oate s!une c$ a5intirea unei
sc>e5e este sc>e5a ?ns$şi- Pute5 deci !resu!une c$ ceea ce se nu5eşte ?n
5od co5un 5e5orie9 o dat$ de@arasat$ de re;iduurile !si>olo#iei
facult$ţilor9
?n totalitateanulor9
este altceva cu
?nce!"nd dec"t as!ectul
sc>e5ele fi#urativ al siste5elor
sensori(5otorii de sc>e5e
ele5entare <?n care
as!ectul fi#urativ este recunoaşterea !erce!tiv$= !"n$ la sc>e5ele
su!erioare9 al c$ror as!ect fi#urativ de ordin 5ne;ic va fi a5intirea(i5a#ine-
A5 ?ntre!rins ?n aceast$ !ers!ectiv$ o serie de cercet$ri care sunt de!arte
de a fi ter5inate9 dar care au dat unele re;ultate instructive- A5 !re;entat9
de !ild$ < ?5!reun$ cu H- *inclair= ;ece @a#>ete ?nseriate du!$ diferenţele
lor9 cer"nd9 du!$ o s$!t$5"n$9 co!ilului s$ le re!roduc$ !rin #esturi sau !rin
desen9 !ro@a fiind a!licat$ la dou$ #ru!uri de su@iecţiK unul care doar
!riveşte @a#>etele şi altul9 care le descrie ver@al- A5 deter5inat9 ?n sf"rşit9
nivelul o!eratoriu al su@iectului9 ?n ceea ce !riveşte serierea- Pri5ul re;ultat
o@ţinut a fost acela c$ su@iecţii fac9 cu o re#ularitate se5nificativ$9 un desen
cores!un;$tor nivelului lor o!eratoriu <!erec>i9 5ici serii necoordonate sau
1
Ber#son a vrut s$ introduc$ o o!o;iţie radical$ ?ntre i5a#inea(a5intire şi a5intirea(5otorie
a 5e5oriei(de!rondere <le#at$ de altfel de recunoaştere9 deoarece orice de!rindere
!resu!une recunoaşterea indicilor=- Ave5 ?ns$ de(a face aici cu o intros!ecţie de filo;of şi
dac$ studie5 a5intirea(i5a#ine şi de;voltarea ei9 vede5 c$ şi ea este le#at$ de acţiune-
A5 studiat9 de e'e5!lu9 ?5!reun$ cu F- Fran şi J- Bliss a5intirea9 la c"teva ;ile 9 a unei
aran$ri cu cu@uri9 du!$ cu5 co!ilul s(a li5itat s$ le !riveasc$ s$ le co!ie;e activ9 sau s$ le
!riveasc$ cu5 le(a aranat un adult <de fiecare dat$ a5 variat ordinea succesiunii !ro@elor=-
Acţiunea !ro!rie a dat re;ultate 5ai @une dec"t !erce!ţia9 iar ?nv$ţarea ?n ordinea acţiune(
!erce!ţie reuşeşte 5ai @ine dec"t ?n ordinea !erce!ţie(acţiune <la un interval de o
s$!t$5"n$ cel !uţin=- &"t des!re !erce!erea acţiunii adultului9 ea nu adau#$ a!roa!e ni5ic
la !erce!erea nu5ai a re;ultatului- I5a#inea(a5intire este deci le#at$ ea ?ns$şi de
sc>e5ele de acţiune şi #$si5 cel !iţin 67 tre!te inter5iediare ?ntre a5intirea 5otorie ca
si5!l$ recunoaştere şi evocarea !ur$ ?n i5a#ini9 inde!endent de acţiune-

44
etc-= şi nu confi#uraţiei !re;entate- &u alte cuvinte9 ?n ca;ul acestui e'e5!lu9
se !are c$ 5e5oria a f$cut s$ !redo5ine sc>e5a coers!un;$toare nivelului
co!ilului- A5intirea(i5a#ine se refer$9 ?n acest ca; la sc>e5$ şi nu la
5odelul !erce!tiv6-
Al doilea re;ultat instructiv al acestui e'!eri5ent const$ ?n fa!tul c$
aceiaşi su@iecţi9 solicitaţi du!$ şase luni9 au oferit ?ntr(un al doilea desen
f$cut din 5e5orie <şi f$r$ s$ fie rev$;ut 5odelul= o serie care ?n 87 % din
ca;uri a fost uşor su!erioar$ !ri5ei serii <#ru!uri de trei @eţişoare ?n loc de
!erec>i- )ici serii ?n loc de #ru!uri de trei etc-=- &u alte cuvinte9 !ro#resele
intelectuale ale sc>e5ei au atras !ro#rese ale a5intirii-
&"t des!re conservarea ?ns$şi a a5intirilor9 se ştie c$9 du!$ unii autori
<Freud9 Ber#son= a5intirile se ?n#r$5$desc ?n inconştient9 unde sunt uitate
sau #ata de a fi evocate9 ?n ti5! ce du!$ alţi autori <P- Janet=9 evocarea este
o reconstituire9 care se efectuea;$ ?ntr(un 5od ase5$ntor cu !rocedeul !e
care ?l !ractic$ un istoric <relat$ri9 conclu;ii etc-=- E'!eri5entele recente ale
lui Penfield asu!ra retr$irii a5intirilor !rin e'citarea electric$ a lo@ilor
te5!orali !ar s$ !lede;e ?n favoarea unei anu5ite conserv$ri9 dar
nu5eroase o@servaţii <şi e'istenţa unor a5intiri false deşi vii= dovedesc de
ase5enea rolul reconstituirii- Le#$tura dintre a5intiri şi sc>e5ele de acţiune
su#erat$ de fa!tele !recedente şi care se adau#$ la sc>e5ati;area
a5intirilor ca atare9 studiat$ de F- Bartlett C9 ne !er5ite s$ conce!e5 o
ase5enea conciliere9 relev"nd i5!ortanţa ele5entelor 5otorii sau o!eratorii
la toate nivelele 5e5oriei- Dntruc"t9 !e de alt$ !arte9 i5a#inea care
intervine ?n a5intirea(i5a#ine !are s$ constituie o i5itaţie interiori;at$9 ceea
ce co5!ort$ de ase5enea un ele5ent 5otric9 conservarea a5intirilor
!erticulare
!osi@il$- se ?nscrie f$r$ dificultate ?ntr(un ase5enea cadru de inter!retare

VI. Li$+a>ul

La co!ilul nor5al9 li5@aul a!are ca5 ?n acelaşi ti5! cu celelalte for5e ale
#"ndirii se5iotice- La un surdo(5ut9 di5!otriv$9 li5@aul articulat se
1
+ alt$ cercetare <efectuat$ ?5!reun$ cu ). 2liss = s(a referit la tran;itivitatea e#alit$ţilor-
%n !a>ar A9 lun# şi ?n#ust9 conţine aceeaşi cantitate de lic>id ca şi un !a>ar B de for5$
o@işnuit$ şi un !a>ar & <scund şi lar#=9 aceste e#alit$ţi verific"ndu(se !rin v$rsarea lic>idului
din A ?n B′ <=B= cu revenire ?n A şi din & ?n B″ <=B′=B= cu revenire ?n &=- A5 cercetat ce anu5e
s(a reţinut din aceste eveni5ente du!$ o or$ şi du!$ o s$!t$5"n$- `I ?n acest ca;9 co!ilul
reţine ceea ce a ?nţeles şi nu ceea ce a v$;ut9 deşi fa!tul acesta nu este at"t de firesc cu5 s(
ar !utea crede- e !ild$9 ?ndeose@i su@iecţii situaţi la un !ri5 nivel desenea;$ transv$rsarea
a!ei din B ?n & şi din & ?n B9 ca şi cu5 aceste 5işc$ri ar fi si5ultane- ar !arc$ a5 turnat
5ai ?nt"i ?ntr(unul şi a!oi ?n cel$lalt0 Nu9 ?n acelaşi ti5!- Atunci lucrurile nu se a5estec$0 A
trece ?n B ′ ?n acelaşI ti5! cu 5işcarea invers$ etc- totul !etrec"ndu(se f$r$ vreo relaţie
tran;itiv$- E indiscuta@il c$ co!ilul nu a ?nţeles şi nu !oate deci s$ reţin$ relaţiile !e care nu
le(a ?nţeles- ar el ar fi !utut reţine ordinea eveni5entelor !erce!ute- Kn realitate9 lucrurile
se !etrec invers el le sc>e5ati;ea;$ ?n funcţie de sc>e5ele intelectuale şi nu de cele
tr$ite- Nivele ur5$toare sunt9 de ase5enea9 ?n corelaţie str"ns$ cu nivelul o!erator iu al
su@iecţilor-
2
O. >. = a r t l e t t, Eeeberin%, >abrid%e, UniversitJ Press, 1932.

45
do@"ndeşte de(a@ia du!$ i5itaţia a5"nat$9 ocul si5@olic şi i5a#inea
5intal$9 ceea ce !are s$ indice caracterul lui #enetic derivat9 deoarece
trans5iterea lui social$ sau !rin educaţie !resu!une f$r$ ?ndoial$
constituirea !reala@il$ a acestor for5e individuale de se5iosis- i5!otriv$9
constituirea acestora9 du!$ cu5 de5onstrea;$ ca;ul surdo(5uţilor9 este
inde!endent$ de li5@a6- e altfel9 ?n viaţa lor colectiv$ !ro!rie9 surdo(5uţ ii
reuşesc s$ ela@ore;e un li5@a de #esturi care !re;int$ un 5are interes9
deoarece el este ?n acelaşi ti5! social şi !rovine din se5nificanţi cu caracter
i5itativ9 care intervin su@ o for5$ individual$ ?n i5itaţia a5"nat$9 ?n ocul
si5@olic şi ?n i5a#ine relativ a!ro!iat$ de ocul si5@olic- &u !ro!riet$ţile sale
de eficacitate ada!tativ$ şi nu ludice9 acest li5@a al #esturilor ar constitui9
dac$ ar fi #eneral9 o for5$ inde!endent$ şi ori#inal$ de funcţie se5iotic$9
dar la indivi;ii nor5ali el devine inutil9 !rin trans5iterea siste5ului colectiv
de se5ne ver@ale le#ate de li5@aul articulat-

1. Eolu!ie. Li5@aul articulat ?nce!e du!$ o fa;$ de #un#urire

s!ontan$ <co5un$ co!iilor de toate culturile ?ntre 3  66 luni= şi o fa;$ de
diferenţiere a feno5enelor !rin i5itaţie <de la 66 !"n$ la 6C luni=9 !rintr(un
stadiu care se situea;$ la sf"rşitul !erioadei sensori(5otorii şi care a fost
adesea descris ca stadial cuvintelor(fra;e <*tern=- Aceste cuvinte unice !ot
e'!ri5a9 r"nd !e r"nd9 dorinţe9 e5oţii sau constat$ri <sc>e5a ver@al$
devenind un instru5ent de asi5ilare şi de #enerali;are !e @a;a sc>e5elor
sensori(5otorii=-
e la sf"rşitul celui de(al doilea an de viaţ$9 o@serv$ fra;e din dou$
cuvinte9 a!oi 5ici fra;e co5!lete9 f$r$ conu#are şi a!oi o asi5ilare
!ro#resiv$ a structurilor
!rileuit recent #ra5aticale-
lucr$ri de un *inta'a
5are interes9 co!iilor
datorate dintre
lui R- C şi
Bron9 V ani aetc-9
J- Bero
la Harvard9 şi lui *- Ervin şi - )iller9 la Berele[ - Aceste cercet$ri care se
C

ins!ir$ din i!ote;ele lui )- &>o5s[ asu!ra constituirii re#ulilor #ra5aticale9

au de5onstrat9 ?ntr(adev$r9 c$ ac>i;iţionarea re#ulilor sintactice nu se
reduce la o i5itaţie !asiv$9 ci co5!ort$ nu nu5ai o !arte i5!ortant$ de
asi5ilare #enerali;atoare9 ceea ce se ştia 5ai 5ult sau 5ai !uţin9 dar şi
unele construcţii ori#inale- %nele dintre 5odelele acestora au !utut fi
identificate de R- Bron- Dn !lus9 el a ar$tat c$ aceste reducţii ale fra;elor
rostite de adulţi la 5odele ori#inale ale co!iilor ascult$ de anu5ite e'i#enţe
funcţionale9 cu5 ar fi conservarea unui minimum de infor5aţie necesar şi
tendinţa de a 5aora acest minimum.
. Li$+a> (i 7n)i#e. Dn afar$ de aceste anali;e foarte !ro5iţ$toare
asu!ra relaţiilor dintre li5@aul co!ilului9 teoriile !ro!rii structuralis5ului
lin#vistic şi teoria infor5aţiei9 5area !ro@le5$ #enetic$ !e care o ridic$
de;voltarea acestui li5@a este aceea a relaţiilor lui cu #"ndirea şi9 ?n s!ecial9
cu o!eraţiile lo#ice- Dntr(adev$r9 e vor@a aici de dou$ !ro@le5e distincte9
deoarece dac$ fiecare ad5ite c$ li5@aul ?n;eceşte !osi@ilit$ţile #"ndirii ca
1
Pe de alt$ !arte9 la ci5!an;ei9 #$si5 un ?nce!ut de funcţie si5@olic$ care !er5ite9 de
e'e5!lu9 s$ !$stre;e ?n re;erv$ fişe datorit$ c$rora vor o@ţşine fructe dintr(un distri@uitor
auto5at <e'!eri5entul lui J- B- olfe= şi c>iar s$ le ofere ca dar unor ca5ara;i defavori;aţi
<N[ssen şi &raford=-
2
0 h e a c  u i s i t i o n o " L a n % u a % e, ed. =elluci et =ro7n , )onographs of the $ociet# for research
in child *evelopment, nr. 92R 19*4.

4*
?ntindere şi re!e;iciune9 !ro@le5a dac$ structurile lo#ico(5ate5atice sunt de
natur$ lin#vistic$ sau nu9 este 5ult 5ai controversat$-
Dntr(adev$r9 co5!ar"nd conduitele ver@ale cu cele sensori(5otorii9
o@serv$5 trei 5ari deose@iri ?n favoarea celor dint"i- Dn ti5! ce conduitele
sensori(5otorii sunt nevoite s$ ur5e;e eveni5entele f$r$ a !utea de!$şi
vite;a acţiunii9 !ri5ele9 datorit$ relat$rii şi evoc$rilor de tot felul9 !ot
introduce le#$turi cu o ra!iditate 5ult su!erioar$- Dn al doilea r"nd9 ?n ti5!
ce ada!t$rile sensori(5otorii se li5itea;$ la s!aţiul şi ti5!ul a!ro!iat9
li5@aul !er5ite #"ndirii s$ cu!rind$ ?ntinderi s!aţio(te5!orale 5ult 5ai
vaste şi s$ se eli@ere;e de a5@ianţa i5ediat$- Dn al treilea r"nd şi ca ur5are
a celor dou$ deose@iri !recedente9 ?n ti5! ce inteli#enţa sensori(5otorie
?naintea;$ !rin acte succesive şi din a!roa!e ?n a!roa!e9 #"ndirea aun#e9 ?n
s!ecial datorit$ li5@aului9 la re!re;ent$ri de ansa5@lu si5ultane-
ar tre@uie s$ ?nţele#e5 @ine c$ aceste !ro#rese ale #"ndirii
re!re;entative9 ?n ra!ort cu siste5ul de sc>e5e sensori(5otorii se
datorea;$9 ?n realitate funcţiei se5iotice ?n ansa5@lul ei- Toc5ai ea
detaşea;$ #"ndirea de acţiune şi creea;$ deci ?ntr(un fel9 re!re;entarea-
Tre@uie s$ recunoaşte5 ?ns$9 c$ ?n acest !roces for5ator9 li5@aul oac$ un
rol deose@it de i5!ortant9 deoarece9 contrar altor instru5ente se5iotice
<i5a#ini etc-=9 care sunt construite de individ !e 5$sur$ ce se de;volt$
tre@uinţele9 li5@aul este #ata ela@orat de societate şi conţine dinainte9
!entru u;ul indivi;ilor care ?l ?nvaţ$ ?nainte de a contri@ui la ?5@o#$ţirea lui9
un ansa5@lu de instru5ente co#nitive <relaţii9 clasific$ri etc-=9 !us ?n
serviciul #"ndirii-

c$/. Li$+a>
?ntruc"t (i loi%'.
li5@aul %r5ea;$
co5!ort$ oare de
o lo#ic$9 aici  aşa
aceast$ cu5inerent$
lo#ic$ au e'tra!olat unii 
siste5ului
li5@ii9 constituie nu nu5ai factorul esenţial sau c>iar unic al ?nv$ţ$rii lo#icii
de c$tre co!il9 sau de c$tre un individ oarecare <su!us constr"n#erilor
#ru!ului lin#vistic sau societ$ţii ?n #eneral=9 ci i;vorul oric$rei
lo#ici ?n ?ntrea#a u5anitate 0 Aceste !$reri  cu e'ce!ţia unor variante  sunt
acelea ale unui si5ţ co5un !eda#o#ic9 din !$cate !ersistent9 a!arţin"nd
vec>ii şcoli sociolo#ice a lui ur>ei5 şi ale unui !o;itivis5 lo#ic9
!racticat ?nc$ de lar#i cercuri ştiinţifice- Dntr(adev$r9 !otrivit acestuia din
ur5$9 c>iar şi lo#ica lo#icienilor nu re!re;int$ altceva dec"t o sinta'$ şi o
se5antic$ #enerali;ate <&arna!9 Tarsi etc-=-
+r9 e'ist$ dou$ surse de infor5are deose@it de i5!ortanteK co5!ararea
co!iilor nor5ali cu surdo(5uţii care n(au @eneficiat de li5@aul articulat9 dar
!osed$ sc>e5e sensori(5otorii intacte9 şi cu or@ii9 care se afl$ ?n situaţia
invers$ de ase5enea9 co5!ararea siste5atic$ a !ro#reselor li5@aului la
co!ilul nor5al cu eta!ele de construire a o!eraţiilor intelectuale-
Lo#ica surdo(5uţilor a fost studiat$ la Paris de c$tre )- incent 69 P- +lMronC
şi
alţii9 folosindu(se9 ?ntre altele9 unele !ro@e o!eratorii ale şcolii #eneve;e9
!recu5 şi la Geneva9 de c$tre F- Affolter- Re;ultatele au ar$tat c$ dac$ la
surdo(5uţi se o@serv$ o oarecare ?nt"r;iere 5ai 5ult sau 5ai !uţin
siste5atic$ a lo#icii9 nu se !oate vor@i de o carenţ$ !ro!riu(;is$9 deoarece cu
1
B i n c e n t-= o r e l l C, La naissance des opérations logi+ues chez les soudsmuets, -nfance, 1951 4,
222-39 şi /n"ance9 64X39 6(C7-
2
' l M r o n et ( e r r e n, L’ac+uisitions des conservations et le langage, -nfance, 19*1, 41, 21-219.

4+
o ?nt"r;iere de 6( C ani9 surdo(5uţii !re;int$ aceleaşi stadii de evoluţie ca şi
co!ilul nor5al- *erierea şi o!eraţiile s!aţiale sunt nor5ale <cu o
uşoar$ ?nt"r;iere ?n ca;ul celei dint"i=- &lasific$rile !re;int$ structurile lor
#enerale şi sunt doar ceva 5ai !uţin 5o@ile ?n ca;ul ?n care se su#erea;$
sc>i5@$ri de criterii9 dec"t la co!iii care @eneficia;$ de incitaţii datorate unor
sc>i5@$ri 5ulti!le- Dnv$ţarea arit5eticii este relativ uşoar$- Pro@le5ele de
conservare <indiciu al reversi@ilit$ţii=9 nu sunt re;olvate dec"t cu a!ro'i5ativ
6  C ani ?nt"r;iere9 ?n afar$ de conservarea lic>idelor9 care !rileuieşte
dificult$ţi te>nice !articulare ?n !re;entarea instrucţiunilor <?ntruc"t co!iilor
tre@uie s$ li se e'!lice c$ ?ntre@$rile !rivesc nu5ai conţinutul reci!ientelor şI
nu !urt$toarele conţinutului=-
Aceste re;ultate ca!$t$ o se5nificaţie cu at"t 5ai 5are cu c"t la co!iii
or@i studiaţi de ^- Hatell9 aceleaşi !ro@e relev$ o ?nt"r;iere de !atru ani şi
c>iar 5ai 5ult9 inclusiv acelea care se refer$ la c>estiuni ele5entare9 le#ate
de relaţiile de ordine <succesiune9 !o;iţia ?ntre etc-=- Totuşi9 la or@i9 serierile
ver@ale sunt nor5ale <A este 5ai 5ic dec"t B9 B este 5ai 5ic dec"t &9
deci\=- ar tul@urarea sen;orial$ !ro!rie or@ilor din naştere ?5!iedic"nd de
la @un ?nce!ut ada!tarea sc>e5elor sensori(5otorii şi ?nt"r;iind coordonarea
lor #eneral$9 coordon$rile ver@ale nu sunt suficiente !entru a co5!ensa
aceast$ ?nt"r;iere şi este necesar$ o ?nv$ţare 5ai ?ndelun#at$ a acţiunii
!entru a se aun#e la constituirea o!eraţiilor co5!ara@ile cu acelea ale
co!ilului nor5al sau c>iar ale surdo(5utului-

5. Li$+a> (i ope#a!ii. &o5!ararea !ro#reselor li5@aului cu acelea ale

o!eraţiilor inetelectuale cere o du@l$ co5!etenţ$9 de lin#vist şi de !si>olo#-
&ola@oratoarea
?ntre!rins ?n acestnoastr$ H- *inclair9
sens o serie care din
de cercet$ri9 ?ntruneşte a5@eleaici
care !re;ent$5 calit$ţi9
unul saua
dou$ eşantioane-
*e ale# dou$ #ru!uri de co!ii9 unii aflaţi evident la nivelul !reo!eratoriu9
adic$ neav"nd nici o noţiune de conservare9 ceilalţi acce!t"nd unele dintre
aceste noţiuni şi ustific"ndu(le !rin ar#u5ente de reversi@ilitate şi
co5!ensare- Pe de alt$ !arte9 acestor dou$ #ru!e de su@iecţi li se arat$
diferite !erec>i de o@iecte <unul 5are şi unul 5ic un #ru! de V  X @ile şi un
alt #ru! de dou$ @ile un o@iect ?n acelaşi ti5! 5ai scurt şi 5ai lat dec"t un
altul etc-= şi li se cere doar s$ descrie  dar f$r$ ca aceast$ descriere s$ fie
le#at$ de vreo !ro@le5$ de conservare  aceste !erec>i din care un o@iect
este oferit unui !ersona9 cel$lalt unui alt !ersona- *e constat$ c$ li5@aul
celor dou$ #ru!uri difer$ siste5atic- Dn ti5! ce !ri5ul #ru! foloseşte nu5ai
scal$ri < ?n sensul lin#vistic al cuv"ntului9 s!un"nd cutare are un o@iect
5are9 iar cel$lalt are unul 5ic cutare are 5ult9 iar cel$lalt nu are 5ult9 al
doilea #ru! foloseşte vectoriK acesta are un o@iect 5ai 5are dec"t
cel$lalt9 $sta are 5ai 5ult dec"t cel$lalt etc- Dn ti5! ce !ri5ul #ru! nu
consider$ dec"t o di5ensiune9 #ru!ul al doilea va s!une acest creion este
5ai lun# şi 5ai su@ţire etc- Pe scurt9 e'ist$ o corelaţie sur!rin;$toare ?ntre
li5@aul folosit şi 5odul de a raţiona- + a doua cercetare arat$ de ase5enea
o cone'iune str"ns$ ?ntre stadiile de de;voltare ale serierii şi structura
ter5enilor folosiţi-
ar ?n ce sens tre@uie inter!retat$ aceast$ relaţie0 Pe de o !arte9 co!ilul
de nivel !reo!eratoriu ?nţele#e @ine e'!resiile de nivel su!erior9 atunci c"nd
ele sunt inserate ?n ordine sau instrucţiuni <$(i vecinului t$u un creion 5ai

4
5are etc-=9 f$r$ s$ le foloseasc$ s!ontan- Pe de alt$ !arte9 c"nd este ?nv$ţat
s$ le utili;e;e !rin 5etode !ur lin#vistice9 el reuşeşte s$ o fac$9 deşi anevoie9
dar aceasta nu 5odific$ dec"t ?ntr(o 5$sur$ 5ic$ noţiunile sale de
conservare <a!ro'i5ativ ?ntr(un ca; din ;ece= di5!otriv$9 serierea
este ?ntruc"tva a5eliorat$9 deoarece ?n acest ca;9 ?nv$ţarea lin#vistic$ se
refer$ ?n acelaşi ti5! la actul ?nsuşi de co5!arare9 res!ectiv la conce!tul ?n
sine=-
Aceste re;ultate ad$u#ate la cele descrise ?n W I  29 !ar deci s$ arate c$
li5@aul nu constituie i;vorul lo#icii şi c$ di5!otriv$9 este structurat de ea-
&u alte cuvinte9 r$d$cinile lo#icii tre@uie c$utate ?n coordonarea #eneral$ a
acţiunilor <inclusiv conduitele ver@ale=9 ?nce!"nd cu acel nivel sensori(5otor
ale c$rui sc>e5e !ar a avea o i5!ortanţ$ funda5ental$ c>iar de la ?nce!ut-
Acest sc>e5atis5 continu$ a!oi s$ se de;volte şi s$ structure;e #"ndirea9
c>iar cea ver@al$9 ?n funcţie de !ro#resul acţiunilor9 !"n$ la constituirea
o!eraţiilor lo#ico(5ate5atice9 ?ncununarea autentic$ a lo#icii coordon$rilor
de acţiuni9 atunci c"nd acestea se afl$ ?n stare s$ se interiori;e;e şi s$ se
#ru!e;e ?n structuri de ansa5@lu- Aceast$ te5$ vo5 c$uta s$ o e'!une5 ?n
continuare-
4. Con%lu0ie. &u toat$ diversitatea ui5itoare a 5anifest$rilor sale9
funcţia se5iotic$ !re;int$ o unitate re5arca@il$- Fie c$ e vor@a de
i5it$ri a5"nate9 de ocul si5@olic9 de desen9 de i5a#ini 5intale şi
de a5intiri(i5a#ini sau de li5@a9 ea const$ ?n a !er5ite evocarea
re!re;entativ$ a o@iectelor sau a eveni5entelor care nu sunt
!erce!ute actual- ar9 reci!roc9 dac$ ea face astfel !osi@il$9
#"ndirea9 oferindu(i
li5itele restr"nse aleun c"5! sensori(5otorii
acţiunii de a!licaţie neli5itat9 ?n o!o;iţieeacunu
şi ale !erce!ţiei9
!ro#resea;$ dec"t su@ ?ndru5area şi datorit$ a!ortului acestei
#"ndiri sau al inteli#enţei re!re;entative- Nici i5itaţia9 nici ocul9 nici
desenul9 nici i5a#inea9 nici li5@aul9 nici c>iar 5e5oria <c$reia i s(ar
!utea atri@ui o ca!acitate de ?nre#istrare s!ontan$9 co5!ara@il$ cu
cea a !erce!ţiei= nu se de;volt$ şi nu se or#ani;ea;$ f$r$ autorul
constant al structurii !ro!rii inteli#en ţei- A venit deci 5o5entul s$
e'a5in$5 evoluţia acesteia9 ?nce!"nd cu nivelul re!re;ent$rii9 care
s(a constituit datorit$ acestei funcţii se5iotice-

49
 Capitolul IV

OPERA4IILE ?CONCRETE@ ALE GNDIRII

BI RELA4IILE INTERINDIVIDUALE

+ dat$ de;voltate !rinci!alele sc>e5e sensori(5otorii <ca!- I= şi o dat$

ela@orat$ de la 6 ( C ani funcţia se5iotic$ <ca!- III=9 ne(a5 !utea aşte!ta ca
aceasta s$ fie sufucient$ !entru a !er5ite o interiori;are direct$ şi ra!id$ a
acţiunilor ?n o!eraţii- &onstituirea sc>e5ei o@iectului !er5anent şi a sc>e5ei
#ru!ului !ractic al de!las$rilor <ca!- I9 W II= !refi#urea;$ ?ntr(adev$r
reversi@ilitatea şi conserv$rile o!eratorii a c$ror for5are a!ro!iat$ !ar s(o
anunţe- Tre@uie s$ aşte!t$5 ?ns$ !"n$ la Y  8 ani9 !entru ca aceast$
cucerire s$ se reali;e;e şi tre@uie s$ ?nţele#e5 5otivele acestei ?nt"r;ieri9
dac$ vre5 s$ sesi;$5 natura co5!le'$ a o!eraţiilor-

I. Cele t#ei niele )e t#e%e#e

)e la a%!iune la ope#a!ie
Dntr(adev$r9 !re;enţa ?ns$şi a acestei ?nt"r;ieri de5onstrea;$ e'istenţa a
trei nivele distincte şi nu nu5ai a dou$9 cu5 consider$ cei care9 ?5!reun$ cu
allon69 se li5itea;$ la succesiunea de la act9 la #"ndire- E'ist$9 ?n !ri5ul
r"nd9 nivelul sensori(5otor al acţiunii directe asu!ra realului e'ist$ nivelul
o!eraţiilor9 care ?nce!e la Y  8 ani9 orientate de ase5enea s!re transfor5$ri
ale realului9 dar !rin acţiuni interiori;ate şi #ru!ate ?n siste5e curente şi
reversi@ile <a reuni şi a disocia etc-= iar ?ntre acestea dou$ e'ist$ de la C  2
!"n$ la 3  Y ani un nivel care nu este nu5ai o si5!l$ trecere9 deoarece
dac$ el re!re;int$9 cu si#uranţ$9 un !ro#res faţ$ de acţiunea i5ediat$9 !e
care funcţia se5iotic$ ?i !er5ite su@iectului s(o interiori;e;e9 el e desi#ur
5arcat !rin o@stacole serioase şi noi9 fiind necesar un interval de X  3 ani
!entru a trece de la acţiune la o!eraţie- Aşadar9 care !ot fi aceste
o@stacole 0
Tre@uie s$ ave5 ?n vedere9 ?n !ri5ul r"nd9 c$ o reuşit$ ?n acţiune nu se
transfor5$ de la sine ?ntr(o re!re;entare adecvat$- Dnce!"nd cu v"rsta de
6 ( C ani9 co!ilul se afl$ deci ?n !osesia unui #ru! !ractic de de!las$ri
care ?i !er5ite s$ se re#$seasc$ ( cu reveniri şi ocoluri ( ?n a!arta5entul ?n
care locuieşte sau ?n #r$dina casei- A5 v$;ut9 de ase5enea9 co!ii de V  X
ani9 care !arcur# sin#uri9 ?n fiecare ;i9 un dru5 de ;ece 5inute9 de acas$ la
#r$diniţ$ şi ?na!oi- ar9 dac$ li se cere s$ re!re;inte acest dru5 folosind 5ici
o@iecte tridi5ensionale din carton <c$suţe9 @iseric$9 str$;i9 c>eiul unui r"u9
!$rculeţe etc-=9 sau s$ indice !lanul #r$diniţei9 aşa cu5 se vede ea de la
1
(. Nallon, *e l’acte 3 la pensée, Olaarion, 1942.

5
intrarea !rinci!al$ sau dins!re r"u9 ei nu reuşesc s$ reconstituie relaţiile
to!o#rafice !e care le folosesc !er5anent ?n cursul acţiunii- A5intirile lor au
un caracter oarecu5 5otor şi nu duc de la sine la o reconstituire si5ultan$
de ansa5@lu- Pri5ul o@stacol care se ridic$ ?n calea o!eraţiei este deci
necesitatea de a reconstrui !e acest !lan nou al re!re;ent$rii ceea ce a fost
dea do@"ndit !e !lanul acţiunii-
Dn al doilea r"nd9 aceast$ reconstrucţie co5!ort$ un !roces for5ativ
analo# celui !e care l(a5 descris <ca!itolul I9 W C= !e !lanul sensori(5otor-
Trecerea de la o stare iniţial$9 unde totul este centrat !e !ro!riul cor! şi !e
!ro!ria acţiune la o stare de decentrare9 ?n care acestea sunt situate ?n
relaţiile lor o@iective ?n ra!ort cu ansa5@lul o@iectelor şi eveni5entelor
re!erate ?n %nivers- +r9 aceast$ decentrare9 dificil$ c>iar şi ?n !lanul acţiunii
<necesit"nd cel !uţin 68 luni=9 este ?nc$ şi 5ai dificil$ !e !lanul re!re;ent$rii9
care !riveşte un univers 5ult 5ai vast şi 5ai co5!le'6-
Dn al treilea r"nd 9 ?ndat$ ce li5@aul şi funcţia se5iotic$ !er5it nu nu5ai
evocarea9 dar 5ai ales şi co5unicarea <li5@aul vre@al9 li5@aul #esturilor9
ocurile si5@olice cu !artici!area 5ai 5ultor co!ii9 i5itaţiile reci!roce etc-=9
universul re!re;ent$rii nu 5ai este for5at e'clusiv din o@iecte <sau din
!ersoane(o@iect= ca la nivelul sensori(5otor9 ci ?n acelaşi ti5! şi din su@iecţi
e'teriori şi analo#i cu eul9 ?5!reun$ cu tot ce co5!ort$ aceast$ situaţie ca
!ers!ective distincte şi 5ulti!le9 care vor tre@ui diferenţiate şi coordonate-
&u alte cuvinte9 decentrarea necesar$ !entru a se aun#e la constituirea
o!eraţiilor nu se va 5ai referi doar la un univers fi;ic9 cu toate c$ acesta este
dea considera@il 5ai co5!le' dec"t universul sensori(5otor9 dar de
ase5enea9 ?ntr(un 5od indisocia@il9 şi la un univers interindividual sau social-
*!re deose@ire
fiecare de 5aoritatea
dat$ o !osi@ilitate acţiunilor9 o!eraţiile
de co5unicare9 co5!ort$
de coordonare ?ntr(adev$r de
interindividual$9 ca
şi individual$9 iar acest as!ect coo!erativ este o condiţie sine !ua non a
o@iectivit$ţii coerenţei interne <ec>ili@ru= şi a universalit$ţii acestor structuri
o!eratorii-
Aceste consideraţii arat$ c$ toate construcţiile şi decentrarea co#nitiv$
necesare ela@or$rii o!eraţiilor sunt inse!ara@ile de construcţiile ca şi de
decentrarea afectiv$ şi social$- ar ter5enul de social nu tre@uie ?nţeles ?n
unicul sens9 !rea restr"ns deşi dea destul de lar#9 al trans5iterilor
educative9 culturale9 sau 5orale- Este vor@a9 ?ntr(o 5$sur$ 5ai 5are9 de un
!roces interindividual9 de sociali;are9 ?n acelaşi ti5! co#nitiv9 afectiv şi
5oral9 care !oate fi ur5$rit ?n linii 5ari9 sc>e5ati;"nd 5ult dar f$r$ a uita c$
5ereu condiţiile o!ti5e r$5"n ideale şi c$9 de fa!t9 o ase5enea evoluţie
este su!us$ la fluctuaţii 5ulti!le9 care afectea;$9 de altfel9 at"t aceste
as!ecte co#nitive c"t şi !e cele afective-
ac$ ?n ca!itolul de faţ$ consider$5 ?n felul acesta !eroada foarte lun#$
care durea;$ de la C  2 ani la 66  6C ani ?n loc s$ se!ar$5 o !erioad$
1
Pentru a nu cita dec"t un e'e 5!lu 5$runt de la V ( X ani9 co!ilul va ?nv $ţa s$ distin#$
5"na dra!t$ de 5"na st"n#$9 deşi !oate c$ aceast$ deose@ire o cunoaşte ?nc$ la
nivelul acţiunii_ dar ştiind s$ foloseasc$ aceste noţiuni !entru cor!ul s$u9 el va avea nevoie
de ?nc$ doi sau trei ani !entru a ?nţele#e c$ un co!ac ;$rit ?n !artea drea!t$ a dru5ului c"nd
5er#e ?ntr(o direcţie se va #$si la ?ntoarcere la st"n#a dru5ului9 sau c$ 5"na drea!t$ a unei
!ersoane aşe;at$ ?n faţa co!ilului se afl$ ?n st"n#a lui_ va fi nevoie de şi 5ai 5ult
ti5!!entru ca el s$ ?nţelea#$ c$ un o@iect B situat ?ntre A şi & se afl$ ?n acelaşi ti5! la
drea!ta lui A şi la st"n#a lui &-

51
!reo!eratorie !"n$ c$tre Y  8 ani9 de !erioada ulterioar$ a o!eraţiilor
concrete9 5otivul este c$ !ri5a dintre aceste dou$ 5ari fa;e9 deşi durea;$ V
 X ani9 nu este de fa!t dec"t o !erioad$ de or#ani;are şi de !re#$tire9
co5!ara@il$ cu ceea ce sunt stadiile I  III <sau I= ale de;volt$rii sensori(
5otorii <ca!- I9 W 6=9 ?n ti5! ce !erioada dintre Y  8 ani şi 66  6C ani este
aceea a des$v"rşirii o!eraţiilor concrete9 co5!ara@il$ cu stadiile I sau  şi
I ale construcţiei sc>e5elor sensori(5otorii- A@ia du!$ aceasta9 o nou$
!erioad$ o!eratorie9 caracteristic$ !readolescenţei şi care ?şi atin#e !unctul
de ec>ili@ru !e la 6V  6X ani9 !er5ite des$v"rşirea construcţiilor ?nc$
li5itate şi !arţial lacunare9 !ro!rii o!eraţiilor concrete-

II. Gene0a ope#a!iilo# ?%on%#ete@

+!eraţiile9 cu5 ar fi reunirea a dou$ clase <taţii şi 5a5ele constituie o

nou$ clas$9 a !$rinţilor= sau adunarea a dou$ nu5ere sunt acţiuni9 !e care
le(a5 ales !rintre cele 5ai #enerale <actele de a reuni9 de a ordona etc-
intervin ?n toate coordon$rile acţiunilor !articulare=9 interiori;a@ile şi
reversi@ile <reunirii ?i cores!unde disocierea9 adun$rii9 sc$derea etc=- Ele nu
sunt niciodat$ i;olate9 ci sunt coordona@ile ?n siste5e de ansa5@lu <o
clasificare9 şirul nu5erelor etc-=- de ase5enea9 ele nu sunt !ro!rii cut$rui sau
cut$rui individ9 ci co5une tuturor indivi;ilor cu acelaşi nivel 5intal şi intervin
nu nu5ai ?n raţiona5entele lor !ersonale9 ci şi ?n sc>i5@urile lor co#nitive9
deoarece acestea constau de ase5enea9 ?n reunirea infor5aţiilor9 ?n !unerea
lor ?n relaţie sau
ce constituie ?n cores!ondenţ$9
noi o!eraţii9 ?n introducerea
i;o5orfe celor de care se reci!rocit$ţilor
serveşte fiecareetc-9 ceea
individ
!entru sine-
+!eraţiile sunt9 astfel9 nişte transfor5$ri reversi@ile9 aceast$ reversi@ilitate
!ut"nd s$ constea ?n invers$ri <A  A  7= sau ?n reci!rocitate <A cores!unde
lui B şi reci!roc=- +r9 o transfor5are reversi@il$ nu sc>i5@$ totul dintr(o dat$9
deoarece ?n acest ca; ar avea un sens unic- + transfor5are o!eratorie este
deci totdeauna relativ$ la un invariant9 acest invariant al siste5ului de
transfor5$ri fiind ceea ce a5 nu5it !"n$ acu5 o noţiune sau o sc>e5$ de
conservare <ca!- I9 W C9 ca!- II9 W V etc-=- *c>e5a o@iectului !er5anent este
s!re e'e5!lu invariantul #ru!ului !ractic al de!las$rilor etc- Noţiunile de
conservare !ot servi deci ca indicii !si>olo#ice ale des$v"rşirii unei structuri
o!eratorii-
1. No!iuni )e %on"e#a#e. Acestea fiind ;ise9 indiciul cel 5ai clar al
e'istenţei unei !erioade !reo!eratorii9 cores!un;$toare celui de(al
doilea dintre nivelele sta@ilite ?n ca!- I9 W 69 este a@senţa !"n$ la
v"rsta de Y  8 ani a unor noţiuni de conservare- *$ ree'a5in$59
!entru a ne da sea5a de aceasta9 e'!eri5entul conserv$rii
lic>idelor6 atunci c"nd sunt v$rsate dintr(un !a>ar A ?ntr(un !a>ar B
5ai ?n#ust sau !a>arul &9 5ai lat- ou$ fa!te tre@uie re5arcate ?n
5od deose@it ?n reacţiile o@işnuite la V  3 ani9 c"nd co!ilul s!une c$
1
J- P i a # e t şi A- * ; e 5 i n s  a , +a genése du nomre che l*en"ant9 elac>au' et
NiestlM9 64V6-

52
 lic>idul creşte sau descreşte cantitativ- Pri5ul este c$ 5icii su@iecţi
!ar s$ nu raţione;e dec"t asu!ra st$rilor sau confi#uraţiilor9 f$r$ s$
dea atenţie transfor5$rilor- A!a se afl$ ?n B la un nivel 5ai 5are
dec"t ?n A9 deci cantitatea ei a crescut9 deşi este vor@a de aceeaşi
a!$ !e care doar a5 turnat(o dintr(un !a>ar ?n altul etc- Al doilea
fa!t e c$ transfor5area9 care totuşi nu r$5"ne neo@servat$9 nu este
conce!ut$9 ca atare9 adic$ ca o trecere reversi@il$ de la o stare la
alta9 5odific$5 for5ele9 dar l$s$5 cantitatea invariant$- Ea este
asi5ilat$ cu o acţiune !ro!rie9 aceea de  a vărsa49 situat$ !e un alt
!lan dec"t acela al feno5enelor fi;ice şi constituind un i;vor de
re;ultate !ro!riu(;is incalcula@ile9 adic$ nededucti@ile ?n a!licaţia lor
e'terioar$- La nivelul o!eraţiilor concrete9 deci ?nce!"nd cu v"rsta de
Y sau 8 ani9 di5!otriv$9 co!ilul va s!uneK este aceeaşi a!$9 n(a5
f$cut dec"t s$ o turn$5 ?n alt !a>ar9 nu s(a luat 9 nici nu s(a
ad$u#at ni5ic <identit$ţi si5!le sau aditive= !ute5 s(o turn$5 la
loc <din B ?n A= şi s$ fie ca la ?nce!ut <reversi@ilitate !rin inversare=
?n sf"rşit9 co!ilul va s!uneK !a>arul este 5ai ?nalt9 dar 5ai ?n#ust9
?nsea5n$ c$ a r$5as tot at"ta <co5!ensare sau reversi@ilitate !rin
reci!rocitatea relaţiilor=- &u alte cuvinte9 st$rile sunt acu5
su@ordonate transfor5$rilor9 iar acestea9 fiind decentrate de !e
acţiunea !ro!rie9 !entru a deveni reversi@ile9 e'!lic$9 ?n acelaşi ti5!
5odific$rile ?n variaţiile lor co5!ensate c"t şi invariantul !e care(l
i5!lic$ reversi@ilitatea-
Aceste fa!te !ot servi ca e'e5!lu !entru sc>e5a #eneral$ a do@"ndirii
oric$rei noţiuni de conservare9 ?nce!"nd cu reacţiile !reo!eratorii de
6
nonconservare- Fie c$ e vor@a
!rile co!ilul va desco!eri de defor5$rile
conservarea unuila@oţ
su@stanţei de ar#il$
v"rsta de Y  9 8cuani9
carea
#reut$ţii la v"rsta de 4  67 ani şi a volu5ului la 66  6C ani <5$surat !rin
a!a de!lasat$ c"nd scufund$5 o@iectul=9 fie c$ e vor@a de conservarea
lun#i5ilor <o linie drea!t$ este co5!arat$ cu alta e#al$9 iniţial drea!t $ a!oi
fr"nt$ sau se co5!ar$ dou$ ver#ele dre!te şi concurente din care una este9
ulterior9 distanţat$ de cealalt$=9 a su!rafeţelor sau volu5elor < !rin de!las$ri
de ele5ente=9 de conservarea 5ulţi5ilor du!$ ce s(a sc>i5@at dis!unerea
s!aţial$ a ele5entelor etc-9 re#$si5 de fiecare dat$ la nivelele !reo!eratorii
reacţii centrate ?n acelaşi ti5! !e confi#uraţiile !erce!tive sau for5ate din
i5a#ini care la nivelele o!eratorii sunt ur5ate de reacţii @a;ate !e identitate
şi reversi@ilitate !rin inversare sau !rin reci!rocitateC-
1
J- P I a # e t şi B- I n > e l d e r9 +e developpement des !uantités physi!ues che
l*en"ant9 elac>au' et NiestlM9 64V6 şi 643C-
2
Aceste re;ultate care au fost confi r5ate de 5ai 5ulţi autori din diferi te ţ$ri9 au fost
sta@ilite de noi nu nu5ai cu autorul unor intero#$ri ?n s!ecial calitative şi a unor controale
statice- 2 5nhelder a reluat aceste !ro@le5e9 folosind 5etoda lon#itudinal$9 adic$
ur5$rind aceeaşI co!iila intervale re!etate9 ceea ce a !er5is9 !e de o !arte9 s$ se arate c$ e
vor@a de un !roces natural şi foarte #radual <f$r$ revenire la nivelele de!$şite= şi9 !e de
alt$ !arte9 s$ se verifice c$ cele trei feluri de ar#u5ente folosite !entru a ustifica
conserv$rile sunt interde!endente identitatea9 de !ild$9 nu !recede ?n 5od necesar
reversi@ilitatea9 ci re;ult$ din ea9 i5!licit sau e'!licit- e ase5enea9 au fost ?ntre!rinse o
serie de e'!erienţe !entru a anali;a factorii care intervin ?n desco!erirea conserv$rilor
funcţionarea 5ecanis5elor funda5entale ale reversi@ilit$ţii9 identit$ţii şi co5!ens$rii9
succesiunea strate#iilor de la cele 5ai si5!le la cele 5ai co5!le'e etc- *e o@serv$ ?n aceste
ca;uri ocuri ale re#l$rilor <cu @ucle sau feed(@acuri= care fac trecereas!re o!eraţie9 dar f$r$
ca ?nv$ţarea !e ter5en scurt s$ fie suficient$ !entru #enerarea structurilor o!eratorii şi9 5ai

53
 2. Ope#a!iile %on%#ete. +!eraţiile care a!ar ?n !ro@le5ele de acest
#en !ot fi nu5ite concrete9 ?n sensul c$ ele se refer$ direct la
o@iect şi nu ?nc$ la i!ote;e enunţate ver@al9 cu5 va fi ca;ul c"nd ne
vo5 ocu!a de o!eraţiile !ro!o;iţionale <ce vor fi studiate ?n ca!itolul
= - eci9 o!eraţiile concrete fac trecerea ?ntre acţiune şi structurile
lo#ice 5ai #enerale9 care i5!lic$ o co5@inatoric$ şi o structur$ de
#ru! care coordonea;$ cele dou$ for5e !osi@ile de reversi@ilitate-
&eea ce ?ns$9 nu ?nsea5n$ c$ aceste o!eraţii ?n for5are nu se
coordonea;$ c>iar ele ?n structuri de ansa5@lu9 dar 5ai s$race şi
care acţionea;$ ?nc$ din a!roa!e ?n a!roa!e9 ?n li!s$ de co5@inaţii
#enerali;ate- Aceste structuri sunt9 de !ild$9 clasific$ri9 serieri9
cores!ondenţe9 ?ntre un ter5en şi altul sau ?ntre un ter5en şi 5ai
5ulţi9 5atrici sau ta@ele cu du@la intrare etc- &aracteristica acestor
structuri9 !e care noi le vo5 nu5i #ru!$ri const$ ?n fa!tul c$ ele
constituie ?nl$nţuiri !ro#resive9 co5!ort"nd co5!uneri de o!eraţii
directe <de !ild$ o clas$ A9 unit$ cu clasa co5!le5entar$ Ag
for5ea;$ o clas$ total$ B a!oi BhBg & etc-=9 inverse <BAg A=9
identice <hAA  7=9 tautolo#ice <AhA  A= şi !arţial asociativeK <AhA
g=hBg Ah<AghBg= dar <AhA=  A ≠ Ah<AA=-
Pute5 ur5$ri ?n aceast$ !rivinţ$9 la diferite nivele !ro!eratorii9 sc>iţ$rile
succesive a ceea ce vor deveni #ru!$rileaditive şi 5ulti!licative de clase şi
de relaţii69 o dat$ atins$ 5o@ilitatea co5!let reversi@il$ şi9 !rin ur5are9
!osi@ilitatea de co5!unere deductiv$ coerent$9 ?ntruc"t se ?nc>ide ne?ncetat
!e ea ?ns$şi9 ?n !ofida e'tinderii indefinite a siste5ului-

/. Se#ie#ea. %n @un e'e5!lu al acestui !roces constructiv este serierea

care const$ ?n a ordona ele5entele du!$ 5$ri5ile lor cresc$toare sau
descresc$toare- E'ist$ sc>iţ$ri sensori(5otorii ale acestei o!eraţii9 c"nd
co!ilul de 6 ( C ani construieşte9 de !ild$9 un turn cu autorul unor !iese ale
c$ror diferenţe de 5$ri5e sunt i5ediat !erce!ti@ile- ac$ d$5 a!oi co!iilor
;ece re#lete ale c$ror diferenţe sunt sla@ !erce!ti@ile şi tre@uie co5!arate
dou$ c"te dou$9 se o@serv$ eta!ele ur5$toareK la ?nce!ut9 se al$tur$
!erec>ile sau 5ici 5ulţi5i <o re#let$ 5ic$9 una 5are etc-= dar
necoordona@ile ?ntre ele a!oi co!ilul trece la o construcţie !rin taton$ri
e5!irice9 care constituie re#l$ri se5ireversi@ile9 dar ?nc$ nu o!eratorii ?n
sf"rşit9 se desco!er$ o 5etod$ siste5atic$ care const$ ?n a c$uta !rin
co5!ararea re#letelor dou$ c"te dou$9 ?nt"i a celui 5ai 5ic ele5ent9 a!oi a
celui 5ai 5ic dintre cele care r$5"n etc- Dn acest ca;9 5etoda este
o!eratorie9 deoarece un ele5ent oarecare <E= este dinainte luat ca fiind ?n

acelaşi ti5! 5ai

ur5$toarele 5are
<E<F9 dec"tceea
G etc= cele !recedente
ce este o <E >9 &9de
for5$ B9 reversi@ilitate
A= şi 5ai 5ic dec"t
!rin
reci!rocitate- ar 5ai ales ?n 5o5entul c"nd structura se ?nc>ide ?n felul
ales9 !entru a atin#e des$v"rşirea lor su@ for5a ?nc>iderii unui ciclu co5!let care s$ fac$
!osi@il$ o 5"nuire deductiv$ !ro!riu(;is$-
1
&in !unct de vedere lo%ic, %ru!area este o structur$ de ansa5@lu cu co5!uneri li5itate <!rin
conti#uitate sau co5!unere din a!roa!e ?n a!roa!e=9 ?nrudit$ cu #ru!ul 9 dar f$r$
asocivitate co5!let$ <deci un #ru!oid= şi vecin$ cu reţeaua9 dar nu5ai su@ for5a unei
se5i(latice- *tructura lui lo#ic$ a fost for5ali;at$ de J- B- Gri;e < /tudes d*épistémologie
généti!ue9 vol- I= şi de c$tre G- G- Gran#er <+ogi!ue et analyse9 8 annMe 643X=-

54
acesta9 re;ult$9 i5ediat un 5od necunoscut !"n$ atunci de co5!unere
deductiv$K tran;itivitatea A< &9 dac$ A < B şi B < & <!entru aceasta ?i !une5
!e co!ii s$ co5!are !erce!tiv A şi B9 a!oi B şi &9 a!oi ?l ascunde5 !e A
!entru ca su@iectul s$ deduc$ ra!ortul dintre A şi &9 ceea ce nu sunt ?n stare
s$ fac$ co!iii la nivelul !reo!eratoriu=-
in aceast$ seriere o!eratorie9 care des do@"ndeşte !e la Y ani9 deriv$
cores!ondenţele seriale ?n cores!ondenţ$ cu nişte o5uleţi de ?n$lţi5i9
diferite @eţişoare9 de ase5enea diferite9 şi rucsac(uri seria@ile ?ntr(un 5od
asen$n$tor sau serierile cu dou$ di5ensiuni <aşe;area ca ?ntr(un ta@el cu
du@l$ intrare9 a unor frun;e ce difer$ at"t !rin 5$ri5ea c"t şi !rin culoarea
lor 5ai ?nc>is$ sau 5ai desc>is$=- Aceste siste5e sunt9 de ase5enea9
do@"ndite ?nce!"nd cu v"rsta de Y  8 ani-
5. Cla"i2i%a#ea. &lasificarea este şi ea o #ru!are funda5ental$9 ale c$rei
r$d$cini !ot fi c$utate ?n asi5il$rile !ro!rii sc>e5elor sensori(5otorii- ac$
d$5 unui co!il ?n v"rst$ de 2  6C ani un nu5$r de o@iect e9 cer"ndu(i s$ le
clase;e <s$ le !un$ ?5!reun$ !e acelea care sea5$n$ etc-=9 o@serv$5 trei
5ari eta!e6- &ei 5ai 5ici su@iecţi ?nce! !rin colecţii fi#urale9 adic$ dis!un
o@iectele nu nu5ai du!$ ase5$n$rile şi diefernţele lor individuale9 ci9 de
ase5enea9 al$tur"ndu(le ?n şiruri9 ?n !$trate9 ?n cercuri etc- ?n aşa fel ?nc"t
colecţia sa ca atare9 s$ ca!ete o fi#ur$ ?n s!aţiu9 servind ca e'!resie
!erce!tiv$ sau i5a#istic$ a e'tensiunii clasei < ?ntr(adev$r asi5ilarea
sensori(5otorie care are co5!re>ensiune9 nu co5!ort$ din !unctul de
vedere al su@iectului e'tensiunea=- Eta!a a doua este aceea a colecţiilor
nefi#uraleK 5ici 5ulţi5i f$r$ for5e s!aţiale9 care !ot fi diferenţiate la r"ndul
lor9 ?n su@5ulţi5i-
anali;$ &lasificarea
arat$ c$ 5ai !are
e'ist$ ?nc$ astfelale
lacune raţional$ < de laac$9
e'tensiunii- X ( 3deani=9 dar o
!ild$9
!entru o 5ulţi5e B de 6C flori9 cu!rin;"nd o s@5ulţi5e A de  viorele9 se
cere co!ilului s$ arate !e r"nd florile B şi viorelele A9 el r$s!unde corect9
deoarece !oate s$ dese5ne;e ?ntre#ul B şi !artea A- ac$ ?ns$ ?l ?ntre@$5K
sunt aici 5ai 5ulte flori saau 5ai 5ulte viorele 09 el nu reuşeşte s$
r$s!und$9 !rin includerea A< B9 deoarece atinci c"nd se #"ndeşte la !artea
A9 ?ntre#ul B ?ncetea;$ s$ se conserve ca unitate şi !artea A nu 5ai !oate fi
co5!arat$ dec"t cu !artea co5!şle5entar$ A ′- <e aceea9 co!ilul va
r$s!unde sunt tot at"tea sau9 dac$ sunt Y viorele9 va s!une c$ viorelele
sunt ?n nu5$r 5ai 5are-= aceast$ inclu;iune a claselor ?n e'tensiune
reuşeşte !e la o!t ani şi caracteri;ea;$ atunci clasificarea o!eratorieC-
9. Nu$'#ul. &onstruirea nu5erelor ?ntre#i se face la co!il ?n le#$tur$
direct$ cu serierea şi cu includerea claselor- Dntr(adev$r9 nu tre@uie s$
crede5 c$ un co!il 5ic cunoaşte nu5$rul nu5ai !entru c$ a ?nv$ţat s$
1
B- I n > e l d e r şi J- P i a # e t9 +a gen6se des structures logi!ues élémentaires
che l*en"ant9 elac>au' U NiestlM9 64X4-
2
e acesta sunt le#ate clas ific$rile du@le <ta@elele cu du@l$ intrare sau 5atricele=9 care
a!ar la acelaşi nivel de !ild$9 clasarea unor !$trate şi cercuri roşii şi al@e ?n !atru sert$raşe
#ru!ate du!$ dou$ di5ensiuni etc- Aceste structuri au fost folosite ca teste de inteli#enţ$
<7aven=9 dar tre@uie s$ deose@i5 cu 5ai 5ult$ #ri$ dec"t s(a f$cut !"n$ acu5 soluţiile
o!eratorii de cele !erce!tive9 @a;ate !e si5etrii fi#urale- e ase5enea9 s(au studiat detaliat
<8oldstein, 9cherer etc-= sc>i5@$rile de criterii ?n clasificare9 adic$ re#l$rile antici!atoare şi
retroactive care duc la 5o@ilitatea reversi@il$-

55
nu5ere ver@al- Evaluarea nu5eric$ este ?n realitate 5ult ti5! le#at$ !entru
el de dis!unerea s!aţial$ a ele5entelor9 ?n str"ns$ analo#ie cu colecţiile
fi#urale <ve;i 5ai sus !unctul V=- E'!eri5entul descris ?n ca!- III9 W V  X
scoate ?n evidenţ$ acest fa!t- Este suficient s$ de!$rt$5 ele5entele unuia
dintre cele dou$ şiruri !use la ?nce!ut ?n ceres!ondenţ$ o!tic$9 !entru ca
su@iectul s$ nu 5ai ad5it$ ec>ivalenţa lor nu5eric$- +r9 nu !ute5 vor@i9
fireşte9 de nu5ere o!eratorii9 ?nainte de a fi constituit o conservare a
5ulţi5ilor nu5erice9 inde!endent de aran$rile lor s!aţiale-
Acestea fiind ;ise9 a5 !utea s$ !resu!une59 ?5!reun$ cu cei care
de;volt$ teoria 5ulţi5ilor şi cu lo#icienii Fre#e9 ite>ead şi Russel9 c$
nu5$rul re;ult$ !ur şi si5!lu dintr(o sta@ilire a cores!ondenţei9 ter5en cu
ter5en9 ?ntre dou$ clase sau dou$ 5ulţi5i- ar e'ist$ dou$ structuri de
cores!ondenţeK cores!ondenţele de calificare9 @a;ate !e ase5$narea
ele5entelor <de e'e5!lu9 un nas cu un nas9 o frunte cu o frunte etc- ?n ca;ul
cores!onde5ţei dintre un 5odel şi co!ia sa= şi cores!ondenţele oarecare
sau de unul la unul- Nu5ai acestea din ur5$ conduc la nu5$r9 deoarece
ele i5!lic$ dea unitatea nu5eric$- R$5"ne deci s$ e'!lic$5 #enetic fa!tul
acesta9 f$r$ s$ co5ite5 un cerc vicios-
intr(un ase5enea !unct de vedere9 nu5$rul re;ult$ 5ai ?nt"i dintr(o
a@stra#ere a calit$ţilor diferenţiale9 ceea ce are ca re;ultat fa!tul c$ fiecare
ele5ent individual devine ec>ivalent cu fiecare dintre celelalteK 666etc-
du!$ ce a5 sta@ilit fa!tul acesta9 ele5entele devin clasa@ile ?n ra!ort cu
inclu;iunile <<= astfelK 6<<+6=<<+6+6= etc- ar ele sunt ?n acelaşi ti5! seria@ile
<→= şi sin#urul 5iloc de a le distin#e şi de a nu nu5$ra de dou$ ori acelaşi
ele5ent ?n aceste inclu;iuni const$ ?n a le seria <?n s!aţiu sau ?n ti5!= 6K 6 →6
→6 etc- Nu5$rul a!are astfel ca alc$tuind o si5!l$ sinte;$ dintre seriere şi
inclu;iuneK [<6=→6]→6 etc- in aceast$ cau;$ el se for5ea;$ ?n le#$tur$
str"ns$ cu aceste dou$ #ru!$ri <ve;i !unctele 2 şi V=9 dar ca o sinte;$
ori#inal$ şi nou$- i ?n acest ca;9 !si>olo#ia co!ilului l$5ureşte nişte
!ro@le5e care r$5"neau adesea o@scure ?n afara acestei !ers!ective
#enetice- Nu5eroase lucr$ri e'!eri5entale sau teoretice <for5ali;area
lo#ic$= se @a;ea;$ !e acest !unct de vedereC-

*. Spa!iul. *tructurile o!eratorii des!re care a fost vor@a 5ai sus se

refer$ la o@iectele discontinue sau discrete şi sunt @a;ate !e diferenţele
dintre ele5ente şi ase5$n$rile sau ec>ivalenţele lor- E'ist$ ?ns$ un
ansa5@lu de structuri ?n toate !rivinţele i;o5orfe cu cele de 5ai sus9 ?n
afar$ de fa!tul c$ ele se refer$ la o@iectele continue şi se @a;ea;$ !e
vecin$t$ţi şi se!ar$ri- +r9 aceste o!eraţii9 !e care noi !ute5 s$ le nu5i5
infralo#ice <?n sensul c$ ele !rivesc un alt nivel al realit$ţii şi nu ?n sensul
c$ ele sunt anterioare=9 se construiesc !aralel cu o!eraţiile lo#ico(arit5etice
1
Adic$ nu du!$ relaţiile 5ai 5are9 ci nu5ai du!$ relaţiile ?nainte şi du!$-
2
Astfel P. 8reco9 care a studiat eta!ele ulterioare ale construirii nu5$rului a !utut s$ arate
c$ sinte;a nu5eric$ a claselor şi a ordinii seriale nu se efectuea;$ dec"t #radat !entru
nu5erele 5ai 5ari ?nce!"nd de la Y  8 ani sau de la 6V  6X ani- Pute5 vor@i astfel des!re
o arit5eti;are !ro#resiv$ a seriei de nu5ere- in !unctul de vedere al for5ali;$rii lo#ice9 J-
B- Gri;e a !utut s$ ela@ore;e o sinte;$ coerent$ a !ro@le5elor ar$t"nd felul ?n care dis!ar
li5it$rile !ro!rii #ru!$rilor9 atunci c"nd se contio!esc ?ntr(un ?ntre# toate #ru!$rile de clas$
şi relaţii. /tudes d*épistémologie, vol- III9 şi 9 6436(3C9 Presses %niversitaires de
France-

5*
şi conco5itent cu ele9 ?n s!ecial ?n ceea ce !riveşte o!eraţii le s!aţiale <ca şi
de altfel9 o!eraţiile te5!orale9 cine5atice etc-=-
%n e'e5!lu !re#nant este acela al 5$sur$rii s!aţiale 69 care se constituie
inde!endent de nu5$r9 dar ?n i;o5orfis5 str"ns cu el <cu un decala de cca-
3 luni9 deoarece ?ntr(un continuu5 unitatea nu este dat$ dinainte=-
)$sur$toarea ?nce!e ?ntr(adev$r !rintr(o ?5!$rţire a conţinutului şi
o ?ncadrare a !$rţilor9 ?n i;o5orfis5 cu inclu;iunea claselor- ar !entru a
constitui şi a folosi unitatea9 una dintre !$rţi tre@uie s$ fie a!licat$
succesiv ?ntre#ului !rintr(o de!lasare ordonat$ <f$r$ ?nc$lc$ri etc-=9 ceea ce
cores!unde unei serieri <5$surarea a!are9 astfel9 cao sinte;$ a de!las$rii şi a
adun$rii !artitive ?n acelaşi sens ?n care nu5$rul este sinte;a serierii şi a
inclu;iunii=-
ar 5$surarea nu este dec"t un ca; !articular al o!eraţiilor s!aţiale şi
dac$ acestea sunt considerate ?n ansa5@lul lor9 se o@serv$ la co!il o situaţie
care !re;int$ un 5are interes #eneral şi teoretic- Pe !lan istoric9 #eo5etria
ştiinţific$ a ?nce!ut cu 5etrica euclidian$9 a!oi a ur5at #eo5etria !roiectiv$
şi9 ?n sf"rşit9 to!olo#ia- Pe !lan teoretic9 di5!otriv$9 to!olo#ia constituie un
funda5ent #eneral din care !ot fi e'trase !aralel s!aţiul !roiectiv şi 5etrica
#eneral$ de la care !orneşte cea euclidian$- Este re5arca@il fa!tul c$ la
co!il de;voltarea intuiţiilor !reo!eratorii9 a!oi a o!eraţiilor s!aţiale este 5ai
a!roa!e de construcţia teoretic$ dec"t de filiaţiunile istoriceK structurile
to!olo#ice9 de ?5!$rţire9 de ordine <vecin$t$ţi9 se!ar$ri9 ?nv$luiri9 desc>idere
şi ?nc>idere9 coordonarea vecin$t$ţilor ?n ordinea linear$9 a!oi @i( sau
tridi5ensional$ etc-= le !recede destul de net !e celelalte9 a!oi9 de la aceste
structuri de @a;$ !ornesc si5ultan şi !aralel structurile !roiective <structura
!unctual$9
<de!lasarea9coordonarea
5$surarea !unctelor de vedere
coordonatelor etc= şi structurile
sau siste5ele 5etrice
de referinţ$ ca
#enerali;$ri ale 5$sur$rii cu dou$ sau trei di5ensiuni=- e;i9 de ase5enea9
ca!- III9 W III-
6. Ti$pul (i ite0a. Dn sf"rşit9 rea5inti5 o!eraţiile care intervin ?n
structurarea vite;elor şi a ti5!ului C- Dn ra!ort cu !ri5atul iniţial al
atructurilor to!olo#ice şi
*
ordinale9 noţiunea de vite;$ nu a!are ?n for5a sa 5etric$ ( =  ) 9 !e care
o
T
#$si5 de(a@ia la 67  66 ani9 ci su@ o for5$ ordinal$K un 5o@il este 5ai
ra!id dec"t altul dac$ ?l de!$şeşte9 adic$ dac$ s(a aflat ?n ur5a lui ?ntr(un
5o5ent anterior şi a auns a!oi ?n faţa lui ?ntr(un 5o5ent ulterior- La un
nivel !reo!eratoriu9 co!ilul ?n #eneral nu ţine sea5$ dec"t nu5ai de
!unctele de sosire <nu reuşeşte s$ o@serve se5ide!$şirea sau o si5!l$
aun#ere din ur5$=9 du!$ care el va structura ?ntr(un 5od o!eratoriu at"t
de!$şirile antici!ate c"t şi !e cele constatate- u!$ aceasta aun#e s$ ţin$
sea5a de 5$ri5ea cresc$toare sau descresc$toare a intervalelor <nivel
1
$. P i a % e t, =. C n h e l d e r, A.  ) e  i n s  a, La géometrie spontanée chez l’enfant, Presses
Universitaires de Orance, 194.
2
J- P i a # e t, +es notions de mouvement et de vitesse che l*en"ant9 Presses
%niversitaires de France9 64VX şi J- Pia#et9 +e dév6lopement de la notion du temps
che l*en"ant9 Presses %niversitaires de France9 64V3-

5+
>i!erordinal= şi9 ?n cele din ur5$9 sta@ileşte un ra!ort ?ntre durat$ şi s!aţiul
!arcurs-
&"t des!re noţiunea de ti5!9 ea se s!riin$ ?n for5a ei des$v"rşit$9 !e trei
feluri de o!eraţiiK 6= o seriere aeveni5entelor care constituie ordinea de
succesiune te5!oral$ C= o ?ncadrare succesiv$ a intervaleleor dintre
eveni5entele !unctuale9 care re!re;int$ i;vorul duratei 2= o 5etric$
te5!oral$ <care acţionea;$ dea ?n siste5ul unit$ţilor 5u;icale9 ?nainte de
orice ela@orare ştiinţific$=9 i;o5orf$ 5etricii s!aţiale- Nu5ai c$9 ?n ti5! ce
structurarea ordinal$ a vite;elor este inde!endent$ <de durat$9 dar9 fireşte
nu de ordinea te5!oral$= durata9 ca de altfel şi si5ultaneitatea9 de!inde de
vite;e- Dntr(adev$r9 o!eraţiile !recedente <6(2= r$5"n inde!endente de
ra!iditatea 5ai 5are sau 5ai 5ic$ a scur#erii ti5!ului şi nu(i s!un ni5ic
su@iectului ?n ceea ce !riveşte cadenţa acestei scur#eri 69 deoareceea
de!inde de conţinutul fi;ic sau !si>olo#ic al duratei de care cadenţa este
indisocia@il le#at$- &o!ilul ?nce!e !rin a a!recia durata nu5ai du!$ acest
conţinut9 uit"nd vite;a <ceea ce şi noi 5ai face5 adesea ?n evalu$rile
intuitive=- e aceea el va a!recia c$ un 5o@il s(a aflat ?n 5işcare 5ai 5ult
ti5!9 dac$ a auns 5ai de!arte etc- A!oi9 conţinutul este !us ?n ra!ort cu
vite;a desf$şur$rii sale9 ceea ce va constitui ti5!ul ca relaţie o@iectiv$ şi va
conferi o!eraţiilor 5enţionate !osi@ilitatea de a se a!lica la scur#erea
ti5!ului9 ca atare- Aceasta a!are evident ?n o!eraţiile de 5$surare a
ti5!ului <vite;a 5işc$rii ceasornicului=9 ?n ti5! ce la co!ii 5ici9 utili;area
unor ase5enea re!ere nu le serveşte la ni5ic deoarece ei ?şi ?nc>i!uie c$
ar$t$torul ceasornicului sau nisi!ul din cle!sidr$ se 5işc$ cu vite;e
varia@ile9 ?n funcţie de conţinutul care se 5$soar$-

III. Rep#e0enta#ea unie#"ului. Cau0alitate (i nt7$pla#e

Dn le#$tur$ cu acest 5ucleu o!eratoriu al #"ndirii9 se desf$şoar$ un 5are

nu5$r de cativit$ţi structurate ?n diverse #rade9 du!$ cu5 ele reuşesc cu o
uşurinţ$ 5ai 5are sau 5ai 5ic$ s$ asi5ile;e realul- &au;alitatea
şi ?nt"5!larea sunt doi !oli esenţiali ?ntre care se distri@uie ele-
e la circa trei ani9 co!ilul ?şi !une şi !une !ersoanelor din urul s$u serii
de ?ntre@$ri9 dintre care cele 5ai re5arca@ile sunt de ce(urile- Dn aceast$
!erioad$ !ute5 s$ studie5 cu5 sunt for5ulate aceste ?ntre@$ri9 deoarece
felul cu5 este ridicat$ o !ro@le5$ indic$ şi ce fel de r$s!unsuri sau soluţii
aştea!t$ s$ !ri5easc$ su@iectul- Pe de alt$ !arte9 este9 fireşte9 indicat s$
relu$5 aceleşi ?ntre@$ri sau altele analo#e ca te5e de intero#are9 la alţi
co!ii-
Dn le#$tur$ cu aceasta9 se i5!une o !ri5$ constatareK de ce(urile
co!ilului arat$ o !recau;alitate inter5ediar$ ?ntre eficienţ$ şi cau;a final$ şi
tind9 ?n s!ecial9 s$ #$seasc$ o raţiune din aceste dou$ !uncte de vedere
!entru feno5ene care ?n oc>ii noştri sunt ?nt"5!l$toare9 dar care ?n oc>ii
1
Kntr(adev$r9 dac$ o or$9 5$surat$ cu ceasornicul9 ar dura de ;ece ori 5ai 5ult sau de ;ece
ori 5ai !uţin9 o!eraţiile 6  2 ar conduce la aceleaşi re;ultate !entru aceleaşi eveni5ente-

5
co!ilului au cu at"t 5ai 5ult$ nevoie de o e'!licaţie finalist$- e ce e'ist$
doi 5unţi *alOve  unul 5are şi unul 5ic 0  ?ntrea@$9 de e'e5!lu9 un @$iat
de şase ani- A!roa!e toţi su@iecţii de v"rsta lui c$rora li s(a !us
aceast$ ?ntre@are r$s!undK Pentru c$ e nevoie de unul !entru !li5@$rile
5ari şi de cel$lalt !entru !li5@$rile 5ici-
%nul dintre autorii acestei lucr$ri a ?ncercat 5ai de 5ult s$ descrie
!rinci!alele as!ecte ale acestei !recau;alit$ţi de natur$ !reo!eratorie9 care
a!are la co!ii 6- Dn afar$ de acest finalis5 cvasiinte#ral9 el a !us ?n evidenţ$
un realis59 care se datorea;$ nediferenţierii !si>icului de fi;ic- enu5irile
sunt 5aterial5ente le#ate de lucruri9 visele sunt 5ici ta@louri 5ateriale9 !e
care le conte5!li ?n ca5er$9 #"ndirea este un fel de voce <o #ur$ care se
afl$ ?nd$r$t9 ?n ca!ul 5eu9 şi care vor@eşte #urii 5ele dinainte=- Ani5is5ul
se naşte din aceeaşi nediferenţiere9 dar ?n sens inversK tot ce se afl$ ?n
5işcare este viu şi conştient- "ntul ştie c$ sufl$9 soarele ştie c$
5er#e ?nainte etc- la ?ntre@$rile asu!ra ori#inii lor9 at"t de i5!ortante la cei
5ici9 fiind le#ate de !ro@le5a naşterii co!iilor9 tinerii su@iecţi r$s!und !rintr(
un artificialis5 siste5aticK oa5enii au s$!at un lac9 au !us a!$ ?n$untru şi
toat$ a!a aceasta vine din f"nt"ni şi din ţevi- Aştrii s(au n$scut c"nd ne(a5
n$scut noi9 s!une un @$iat de şase ani9 deoarece ?nainte n(a fost nevoie de
soare- *oarele s(a n$scut dintr(un 5ic @ul#$raş care a fost a;v"rlit ?n aer şi
care a crescut fiindc$ !oţi fi ?n acelaşi ti5! viu şi fa@ricat9 aşa cu5 sunt şi
co!iiiC-
+r9 aceast$ !recau;alitate !re;int$ un deose@it interes s!ecial fiind destul
de a!ro!iat$ de for5ele sensori(5otorii iniţiale ale cau;alit$ţii9 !e care noi le(
a5 nu5it 5a#ico(feno5eniste9 ?n ca!itolul I9 W II=- &a şi acestea9 ele re;ult$
dintr(un
ceea ce fel de asi5ilare
duce siste5atic$ a !roceselor
uneori <ad$u#"ndu(se structurilorfi;ice la acţiunea
cau;ale !ro!rie9
!e care le(a5
a5intit 5ai sus=9 la atitudini cvasi(5a#ice <de !ild$ nu5eroşi su@iecţi de V 
3 ani cred c$ Luna ?i ur5ea;$ sau c>iar c$ ei o o@li#$ s$(i ur5e;e=- ar9 du!$
cu5 !recau;alitatea sensori(5otorie face loc <?nce!"nd cu stadiile I  I din
W I şi II9 ca!- I= unei cau;alit$ţi o@iectivate şi s!aţiali;ate9 la fel
!recau;alitatea re!re;entativ$9 care este ?n esenţa ei asi5ilare la acţiune9 se
transfor5$ tre!tat9 la nivelul o!eraţiilor concrete9 ?ntr(o cau;alitate raţional$9
!rin asi5ilarea9 de data aceasta nu cu acţiunile !ro!rii ?n arientarea lor
e#ocentric$ şi cu o!eraţii9 ca fiind coordon$ri #enerale ale acţiunilor-
%n @un e'e5!lu al acestei cau;alit$ţi o!eratorii este acela al ato5is5ului
infantil9 care deriv$ din o!eraţii aditive şi din conservarea ce decur#e din
acestea- Dn le#$tur$ cu e'!erienţele de conservare9 a5 c>estionat 5ai de
5ult co!ii de X  6C ani9 cer"ndu(le s$ e'!lice ce se ?nt"5!l$ c"nd @uc$ţile

1
J- P i a # e t , +a caualité psyhi!ue che l*en"ant _ +a représentation du monde che
l*en"ant9 Alcan9 64CY-
2
Aceast$ !recau;alitate a fost cercetat$ din nou de un nu5$r de autori an#lo(sa'oni9 dintre
care unii au #$sit aceleaşi fa!te9 ?n ti5! ce alţii s(au o!us violent acestor inter!ret$ri- A
ur5at o !erioad$ de t$cere9 !"n$ recent de tot9 c"nd doi autori canadieni talen taţi .
+aurendeau $i 0.Pinart <+a pensée casuale, Presses %niversitaire de France9 643C= au reluat
!ro@le5a dintr(un !unct de vedere du@lu al fa!telor <!e o scar$ statistic$ lar#$= şi al
5etodei- +ri au re#$sit ?n linii 5ari aceleaşi fa!te- Kn ce !riveşte 5etoda9 ei au !utut s$
arate c$ autorii favora@ili !recau;alit$ţii au !relucrat re;ultatele lor ca şi noi9 co!il du!$
co!il9 ?n ti5! ce adversarii şi(au !relucrat re;ultatele9 o@iect du!$ o@iect9 f$r$ a ţine sea5a
de stadii şi de detaliile reacţiilor individuale-

59
de ;a>$r se di;olv$ ?ntr(un !a>ar de a!$ 6- Pentru co!iii su@ Y ani9 ;a>$rul
di;olvat dis!are şi #ustul s$u se iroseşte ase5enea unui 5iros co!iii de Y  8
ani s!un c$ ;a>$rul ?şi !$strea;$ su@stanţa dar nu şi #reutatea sau volu5ul
cei de 4  67 ani s!un c$ se !$strea;$ şi #reutatea9 iar cei de 66  6C ani
r$s!und c$ se !$strea;$ şi volu5ul <ceea ce se !oate recunoaşte datorit$
fa!tului c$ nivelul a!ei creşte !uţin atunci c"nd introduce5 @uc$ţile de ;a>$r
şi nu co@oar$ la nuvelul iniţial du!$ di;olvare=- &o!ilul e'!lic$ aceast$ tri!l$
conservare <!aralel cu ceea ce se constat$ cu !rileul 5odific$rilor unui @oţ
de ar#il$= !rin i!ote;a c$ #r$uncioarele de ;a>$r9 care se to!esc devin foarte
5ici şi indivi;i@ile şi ?şi !$strea;$ astfel la ?nce!ut su@stanţa9 f$r$ #reutate şi
volu59 a!oi #reutatea şi ?n cele din ur5$ volu5ul9 su5a acestor #r$uncioare
ele5entare fiind ec>ivalent$ cu su@stanţa total$9 a!oi cu #reutatea9 a!oi cu
volu5ul @uc$ţilor de ;a>$r care au e'istat ?nainte de to!ire- Ave5 deci9 ?n
acest ca;9 un fru5os e'e5!lu de e'!licaţie cau;al$ !rin !roiectare ?n real a
unei co5!uneri o!eratorii-
ar o@stacolul care se afl$ ?n calea caestor for5e o!eratorii de cau;alitate
<şi s(ar !utea cita 5ulte altele9 cu5 ar fi co5!unerile ?ntre ?5!in#eri şi
re;istenţe ?n 5işcarea tran;itiv$= const$ ?n fa!tul c$ realul re;ist$ deducţiei şi
co5!ort$ de fiecare dat$ o!arte 5ai 5are sau 5ai 5ic$ de ?nt"5!l$tor-
Interesul reacţiilor co!ilului faţ$ de aleatoriu const$ ?n fa!tul c$ el nu
sesi;ea;$ noţiunea de ?nt"5!lare sau de a5estec ireversi@il c"t ti5! nu se
afl$ ?n !osesia o!eraţiilor reversi@ile care ?i !ot servi ca referinţe- Acestea o
dat$ construite9 el ?nţele#e ireversi@ilul ca re;istenţ$ la deducti@ilitatea
o!eratorie-
%n e'!eri5ent si5!lu !e care l(a5 f$cut ?ntre 5ulte altele C ?n le#$tur$ cu
aceasta a constatdeo!arte
şi care conţinea ?n a !re;enta co!iilor
;ece @ile o cutie
al@e9 iar decare !utea!arte
cealalt$ s$ @ascule;e
;ece @ile?ncet
ne#re9 #ru!ate res!ectiv ?n 5ici sert$raşe- *e cerea co!iilor s$ antici!e;e
a5estecul lor !ro#resiv ?n ti5!ul @alans$rilor şi !ro@a@ilitatea redus$ a
re#ru!$rii se!arate a @ilelor al@e şi a @ilelor ne#re- +r9 la nivelul
!reo!eratoriu9 finalitatea ?nvin#e ?nt"5!larea- Fiecare @il$ ?şi va re#$si locul9
!revedea co!ilul de V  3 ani9 iar atunci c"nd constat$ c$ @ilele se a5estec$9
el afir5$ c$ se vor se!ara sau c$9 @ilele ne#re vor lua locul celor al@e şi
invers9 ?ntr(o succesiune alternativ$ şi re#ulat$- La 8  4 ani9 di5!otriv$9
co!ilul !revede c$ @ilele se vor a5esteca şi c$ revenirea la situaţia iniţial$
este i5!ro@a@il$-
*$ su@linie59 de ase5enea9 c$ dac$ la ?nce!ut9 ?nt"5!larea este
conce!ut$ nu5ai su@ as!ectul ei ne#ativ9 ca o@stacol ?n calea
deducti@ilit$ţii9 co!ilul aun#e ulterior s$ asi5ile;e aleatoriul la
o!eraţie9 ?nţele#"nd c$ ?n ti5! ce ca;urile individuale r$5"n ne!revi;i@ile9
5ulţi5ile !er5it !revi;i@ilitatea- Dn felul acesta se construieşte tre!tat
noţiunea de !ro@a@ilitate9 ca ra!ort ?ntre ca;urile favora@ile şi ca;urile
!osi@ile- ar des$v"rşirea acestei noţiuni !resu!une o co5@inatoric$ adic$
o structur$ care se va ela@ora de(a@ia du!$ v"rsta de 66  6C ani <ca!- 9 W
III  V=-

1
J- P i a # e t şi B- I n > e l d e r, +e développement des !uantités physi!ues che
l*en"ant9 elac>au' et NiestlM9 643C-
2
$. P I a # e t şi B- I n > e l d e r, +a gen6se de l*idée de hasard che l*en"ant9
Presses %niversitaires de France9 64X6-

*
 IV. Inte#a%!iunile "o%iale (i a2e%tie

Procesul evolutiv al c$rui as!ect co#nitiv l(a5 descris 5ai sus <ca!- I9 WW II
şi III= lea#$ astfel structurile unui nivel sensori(5otor iniţial cu acelea ale unui
nivel de o!eraţii concrete9 care se constituie ?ntre Y şi 66 ani9 dar trec"nd
!rintr(o !erioad$ !reo!eratorie <C  Y ani=9 caracteri;at$ !rintr(o asi5ilare
siste5atic$ la acţiunea !ro!rie <oc si5@olic9 nonconserv$ri9 !recau;alitate
etc-= care constituie un o@stacol şi9 ?n acelaşi ti5!9 o !re#$tire !entru
asi5ilarea o!eratorie- *e ?nţele#e de la sine c$ evoluţia afectiv$ şi social$ a
co!ilului ascult$ de le#ile aceluiaşi !roces #eneral9 deoarece as!ectele
afective9 sociale şi co#nitive ale conduitei sunt de fa!t indisocia@ile- u!$
cu5 s(a v$;ut 5ai sus <ca!- I9 W I=9 afectivitatea constituie ener#etica
conduitelor9 ale c$ror structuri cores!und funcţiilor co#nitive şi dac$
ener#etica nu e'!lic$ structurarea şi nici structurarea nu e'!lic$ ener#etica9
nici una dintre ele nu !oate funcţiona f$r$ cealalt$-

1. Eolu!ia. A!ariţia re!re;ent$rii9 care se datorea;$ funcţiei se5iotice

este9 ?ntr(adev$r9 tot at"t de i5!ortant$ !entru de;voltarea afectivit$ţii şi a
relaţiilor sociale ca şi !entru de;voltarea funcţiilor co#nitive- +@iectul afectiv
sensori(5otor nu este dec"t un o@iect de contact direct9 care !oate fi re#$sit
?n ca;ul unei se!ar$ri 5o5entane dar care nu !oate fi evocat ?n ti5!ul
se!ar$rii- + dat$ cu a!ariţia i5a#inii 5intale9 a 5e5oriei de evocare9 a
ocului si5@olic şi a li5@aului9 o@iectul afectiv este9 di5!otriv$9 ?ntotdeauna
!re;ent şi ?ntotdeauna
acesta funda5ental activ9
duce c>iar ?n ti5!ul
la for5area a@senţei
unor noi afecte9 lui
su@fi;ice9
for5$iar
defa!tul
si5!atii
şi anti!atii dura@ile faţ$ de alţii şi9 ?n ceea ce !riveşte eu(l9 su@ for5a unei
conştiinţe sau a unei valori;$ri trainice de sine-

*1
 Re;ult$ de aici o serie de ?nnoiri al c$ror a!o#eu se conturea;$ !e la trei
ani9 o dat$ cu ceea ce &>- BS>ler a nu5it cri;a de o!o;iţie şi este 5arcat
!rin tre@uinţa de afir5are şi de inde!endenţ$ !recu5 şi !rin tot felul de
rivalit$ţi de ti! oedi!ian sau9 ?n 5od 5ai #eneral9 rivalit$ţi faţ$ de cei 5ai
5ari- Toate acestea se traduc ne ?ncetat !rin ela@oratele ocului si5@olic şi
as!ectele sale afective9 c"t şi ?n conduitele afective şi neludice- ar9 dac$
aceast$ conştienti;are de sine9 care constituie o valori;are ?ntr(o 5$sur$
c>iar 5ai 5are dec"t o desco!erire intros!ectiv$9 ?l conduce !e co!il s$ se
o!un$ faţ$ de !ersoana altuia9 tot ea ?l ?5!in#e9 ?ntruc"t e vor@a ?n esenţ$
de valori;$ri9 s!re cucerirea afecţiunii şi sti5ei !ersoanei altuia 6-
2. Problema. – Aceast$ situaţie dialectic$ ?nc$ insta@il$ şi ec>ivoc$
do5in$ ?ntrea#a !erioad$ a 5icii co!il$rii şi ?ntre#ul co5!orta5ent social al
co!ilului ?n aceast$ !erioad$9 ceea ce e'!lic$ controversele şi c"te o dat$
dialo#urile ca ?ntre sur;i ale autorilor care au insistat ?n s!ecial asu!ra unuia
sau altuia dintre !olii vieţii sociale caracteristic acestei !erioade-
+@serv$59 ?n !ri5ul r"nd9 c$ ter5enul social !oate cores!unde la dou$
realit$ţi c"t se !oate de distincte din !unct de vedere afectiv9 aşa cu5 a5
su@liniat 5ai sus ?n ceea ce !riveşte !unctul de vedere co#nitiv e'ist$9
5ai ?nt"i relaţii ?ntre co!il şi adult9 care constituie o surs$ de trans5iteri
educative şi lin#vistice ale a!orturilor culturale ?n !ers!ectiva co#nitiv$ şi
sursa de senti5ente s!ecifice şi ?n !articular de senti5ente 5orale <ve;i
ca!- I9 W = ?n !ers!ectiva afectiv$- )ai e'ist$ ?ns$ şi relaţiile sociale ?ntre
co!ii şi9 !arţial9 ?ntre co!ii şi adulţi9 dar ca !roces continuu şi constructiv de
sociali;are şi nu !ur şi si5!lu de trans5itere ?n sens unic-
+r9BS>ler
<&>- 5ai ales
C acest !roces
9 GrSn@au59 de sociali;are
Bu[tendi 2 a fost
9 allon V studiat- Pentru unii autori
şi elevul acestuia Za;;o X =9
co!ilul !re;int$ ma%imumul de interacţiuni sau cel !uţin de interde!endenţe
sociale ?n cursul 5icii co!il$rii <aceea ce noi nu5i5 nivelul !reo!eratoriu=9 ?n
ti5! ce du!$ aceasta do@"ndeşte o !ersonalitate individuali;at$ !rintr(un fel
de retra#ere9 de recule#ere sau de eli@erare faţ$ de aceste interde!endenţe
iniţiale- Pentru alţi autori9 !rintre care ne nu5$r$5 şi noi9 di5!otriv$9 e'ist$
un !roces de sociali;are care este !ro#resiv şi nu re#resiv9 ?n aşa fel ?nc"t ?n
!ofida a!arenţelor9 individuali;area co!ilului de Y ani şi 5ai 5are9 deşi tinde
1
.  u e #, Les conditions intellectuelles et affectives de l’adipe, Eevue "ranjaise de !sJchanalJse, nr. 2,
1949, !. 25+ F 2+*.
u!$ G- Gue' sta@ilirea de relaţii o@iectuale la nivelul sensori(5otor se datoreşte ?nainte
de toate unei tre@uinţe de securitate9 ?n ti5! ce la nivelul de 2  X ani9 !redo5in$ cucerirea
sti5ei altuia- Nu5ai c$ 8. 8ue % vor@eşte aici des!re autono5ie şi se 5ir$ c$ ea
a!are ?nainte de nivelul coo!er$rii9 care ?nce!e at"t de clar la Y sau 8 ani <adic$ ?n relaţii
str"nse cu de;voltarea o!eraţiilor concrete_ a5 v$;ut şi vo5 vedea de ce=- ar9 ?n realitate9
nu e vor@a ?n nici un ca; ( ?n ti5!ul cri;ei de o!o;iţie9 ( de o autono5ie ?n sens ulterior9
adic$ de o su!unere a eului la nişte re#uli <no5ie= !e care co!ilul şi le d$ sin#ur <auto=9
sau !e care le ela@orea;$ li@er9 ?n coo!erare cu cei de o sea5$ cu el- Nu e vor@a dec"t de o
inde!endenţ$ <ano5ie şi nu autono5ie= 5ai e'act de o!o;iţie9 adic$ de acea situaţie
co5!le'$ şi !oate c>iar contradictorie9 ?n care eul se vrea totodat$ li@er şi sti5at de alţii-
2
H. = S h l e r , indheit und /ugend, ed. A CCC-a, (ir)el Lei!)i%, 1931.
3
$. $. = u J t e n d i : , 0esen und $inn des $piels , =erlin, 934 Nol"".
4
(. N a l l o n, L’étude ps#chologi+ue et sociologi+ue de l’enfant, >ahiers internationau# de sociolo%ie,
194+, vol. CCC, !. 3-23.
5
H. S a ) ) o, Les jumeau!, Presses Universitaires de Orance, 19*.

*2
s!re autono5ie9 este 5ai socia@ili;at$ dec"t eul co!ilului 5ic aflat ?n
interde!endenţ$ şi9 ?n !ofida tuturor a!arenţelor9 aceste interde!endenţe
sociale iniţiale din !erioada dintre C şi Y ani sunt ?n realitate 5$rturia unui
minimum de sociali;are9 fiind insuficient structurate <deoarece structura
intern$ a relaţiilor este aici 5ult 5ai i5!ortant$ dec"t feno5enolo#ia
#lo@al$ asu!ra c$reia se !une accentul=-
E'a5in"nd aceast$ de;@atere dintr(o !ers!ectiv$9 ast$;i !osi@il$9 !are cu
t!tul evident c$ autorii care a!arţin celor dou$ tendinţe s!un ca5 aceleşi
lucruri9 deose@indu(se 5ai 5ult !rin voca@ular dec"t !rin soluţie- Este
i5!ortant deci s$ efectu$5 o anali;$ relaţional$ şi nu conce!tual$ şi s$
aun#e5 s$ distin#e5 !unctele de vedere ale su@iectului şi ale
o@servatorului9 ?n cadrul unui relativis59 ?n aşa fel ca unele cone'iuni s$
!oat$ fi inter!retate ?n acelaşi ti5! ca interde!endenţe sociale şi ca
instru5ente de sociali;are-

/. So%ia+ili0a#ea. - Dn acest ca;9 ?ntruc"t fiecare acce!t$ caracterul

indisocia@il şi !aralel al de;volt$rii co#nitive şi al celei afective sau sociale9
5etoda cea 5ai si#ur$ const$ ?n folosirea ca fir conduc$tor a re;ultatului
cercet$rilor asu!ra atitudinilor intelectuale !ro!rii nivelului !reo!eratoriu-
Precau;alitatea <ca!- I9 W III= constituie9 ?n aceast$ !rivinţ$9 un e'e5!lu
re5arca@il de situaţie ?n care su@iectul are convin#erea de a fi atins
5ecanis5ele e'terioare şi o@iective ale realit$ţii9 ?n ti5! ce9 din !unctul de
vedere al o@servatorului este li5!ede c$ el se li5itea;$ la asi5ilarea lor la
un anu5it nu5$r de caractere su@iective ale acţiunii sale !ro!rii- +r9 ceea ce
este evident ?n ca;ul !recau;alit$ţii9 este tot at"t de adev$rat9 deşi uneori
5ai !uţin a!arent9
!reo!eratorii- ?n ca;ul
Dn #eneral9 non(conserv$rilor
se !oate şi esenţial$
s!une c$ diferenţa al tuturor reacţiilor
dintre nivelul
!reo!eratoriu şi cel o!eratoriu const$ ?n fa!tul c$9 ?n ca;ul !ri5ului do5in$
asi5ilarea la acţiunea !ro!rie9 ?n ti5! ce ?n ca;ul al doilea !recu5!$neşte
asi5ilarea la coordon$rile #enerale ale acţiunii9 deci la o!eraţii-
ede5 deci i5ediat analo#ia !osi@il$ cu fa;ele !rocesului de sociali;are-
Ast$;i este a@solut clar9 c$ ?ntr(adev$r coordonarea #eneral$ a acţiunilor9
care caracteri;ea;$ nucleul funcţional al o!eraţiilor9 ?n#lo@ea;$ ?n aceeaşI
5$sur$ acţiunile interindividuale ca şi acţiunile intra(individuale9 ?n
ase5enea 5$sur$ ?nc"t este li!sit de sens s$ ne ?ntre@$5 dac$ o!eraţiile
individuale sunt #enerate de coo!erarea co#nitiv$ <sau de co(o!eraţiile
co#nitive= ori invers- Este deci evident c$ la nivelul o!eraţiilor concrete se
constituie noi relaţii interindividuale9 de natur$ coo!erativ$9 şi nu e'ist$ nici
un 5otiv ca ele s$ se li5ite;e la sc>i5@uri co#nitive9 deoarece as!ectele
co#nitive şi afective ale coduitei sunt indisocia@ile-
ac$ lucrurile stau astfel9 este foarte !ro@a@il ca sc>i5@urile sociale
!ro!rii nivelului !reo!eratoriu s$ ai@$ un caracter !recoo!erativ9 dac$ se
!oate s!une aşa9 adic$ s$ fie ?n acelaşi ti5! sociale9 din !unctul de vedere al
su@iectului9 şi centrate !e co!ilul ?nsuşi şi !e !ro!ria sa activitate9 din
!unctul de vedere al o@servatorului- Este toc5ai ceeace unul dintre noi a
vrut s$ s!un$ ?ntr(o lucrare 5ai vec>e vor@ind des!re e#ocentris5ul
co!ilului9 dar aşa cu5 s(a v$;ut 5ai sus <ca!- III9 W II9 nota C=9 acest ter5en
a fost adesea #reşit ?nţeles9 cu toate c$ a5 insistat ne?ncetat asu!ra
se5nificaţiei lui oarecu5 e!iste5ice <dificultatea de a ţine sea5a de

*3
deose@irile de !uncte de vedere ?ntre interlocutori9 adic$ dificultatea de a fi
ca!a@il de decentrare= şi nu asu!ra se5nificaţiei curente sau 5orale-
+r9 fa!tele sunt ast$;i destul de clare9 ?n trei do5eniiK ocurile cu re#uli9
acţiunile ?n co5un şi sc>i5@urilever@ale-
6- Jocurile cu re#uli sunt instituţii sociale9 ?n sensul !e5anenţei lor9 ?n
cursul trans5iterilor de la o #eneraţie la cea ur5$toare9 şi al caracterului lor
inde!endent de voinţa indivi;ilor care le acce!t$- %nele dintre aceste ocuri
sunt trans5ise cu !artici!area adultului9 ?n ti5! ce altele r$5"n s!ecific
co!il$reşti cu5 este ocul cu @ile la @$ieţi9 care la Geneva durea;$ !"n$ la 66
 6C ani- Aceste din ur5$ ocuri !re;int$ deci situaţia cea 5ai favora@il$9 ?n
du@la lor calitate de activitate ludic$ şi e'clusiv infantil$9 !entru a constitui
un i5!uls al vieţii sociale ?ntre co!ii-
ar9 ?n ti5! ce du!$ Y ani !artidele de @ile sunt @ine structurate9 toţi
!artenerii res!ect"nd re#ulile cunoscute de ei9 cu su!rave#>erea reci!roc$ a
acestei res!ect$ri ?ntr(un s!irit colectiv de co5!etiţie onest$9 ?n aşa fel ?nc"t
unii c"şti#$ iar alţii !ierd ?n confor5itate cu re#ulile ad5ise9 ocul co!iilor
5ai 5ici !re;int$ caractere cu totul diferite- Dn !ri5ul r"nd9 fiecare a !reluat
de la cei 5ai 5ari re#uli 5ai 5ult sau 5ai !uţin diferite9 ansa5@lul lor fiind
!rea co5!licat9 aşa ?nc"t co!ilul ?nce!e !rin a reţine nu5ai o !arte a lor-
A!oi9 ceea ce este 5ai se5nificativ9 nu e'ist$ control9 adic$ fiecare oac$
cu5 ?nţele#e9 f$r$ s$ se !reocu!e de alţii- Dn sf"rşit9 ceea ce este deose@it de
i5!ortant9 ni5eni nu !ierde şi toţi c"şti#$ ?n acelaşi ti5!9 deoarece sco!ul
const$ ?n a se a5u;a uc"nd fiecare !entru sine9 deşi9 ?n acelaşi ti5!9 fiecare
co!il este sti5ulat de !re;enţa #ru!ului şi !artici!$ la a5@ianţa colectiv$-
Fa!tic9 acestea !re;int$ deci un caracter cu totul nediferenţiat ?ntre conduita
social$ şi c>iar
coo!er$ri9 centrarea !e !lan
!e acest acţiunea
ludic- !ro!rie9 f$r$ s$ e'iste ?nc$ verita@ile

C- Dntr(un studiu interesant asu!ra activit$ţii ?n co5un a co!iilor de diverse

v"rste9 R- Fro[land Nielsen 6 a !rocedat fie !rin o@servarea direct$ a
activit$ţilor s!ontane9 fie i5!un"ndu(le co!iilor dis!o;itive care recla5$ un
minimum de or#ani;areK co!iii erau !uşi s$ lucre;e c"te doi la 5ese !rea
5ici9 li se d$dea doar un sin#ur creion !entru a desena9 sau creioane le#ate9
foloseau un5aterial co5un etc- Ea a o@ţinut astfel dou$ feluri de re;ultate-
Pe de o !arte9 se o@serv$ o evoluţie 5ai 5ult sau 5ai !uţin re#ulat$ se la
5unca solitar$ la cola@orare9 5unca solitar$ eventual$ a celor 5ari neav"nd
aceeaşi se5nificaţie neintenţional$ şi9 ca s$ s!une5 aşa9 neconştient$ ca
5unca solitar$ a co!iilor care9 acţion"nd fiecare !entru sine9 se si5t ?n
co5uniune şi ?n siner#ie cu vecinii lor9 f$r$ a se !reocu!a ?ns$ ?n detaliu de
ceea ce fac aceşti vecini- Pe de alt$ !arte9 se constat$ o dificultate iniţial$9
5ai 5ult sau 5ai !uţin siste5atic$ ?n #$sirea şi c>iar c$utarea 5odurilor de
cola@orare9 ca şi cu5 aceasta n(ar constitui un sco! s!ecific care tre@uie
ur5$rit !entru el ?nsuşi şi cu 5etode adecvate-
2- Dn sf"rşit9 studiile 5ai vec>i ale unuia dintre noi asu!ra funcţiilor
li5@aului ?n sc>i5@urile dintre co!ii au condus la re;ultate foarte
ase5$n$toare9 care s(au aflat de altfel şi la ori#inea altor cercet$ri
5enţionate9 dar care au dat loc la 5ult 5ai 5ulte discuţii- Fa!tul @rut
1
E. O.  i e l s e n, Le développement de la sociabilit é chez l’enfant, &elachau# U iestlM, 1951.

*4
const$ ?n aceea c$9 ?n anu5ite 5edii şcolare9 unde co!iii lucrea;$9 se oac$ şi
vor@esc li@er9 e'!ri5$rile su@iecţilor de V  3 ani nu sunt destinate9 toate9 s$
furni;e;e infor5aţii sau s$ !un$ ?ntre@$ri etc < li5@a socia@ili;at=9 ci
constau adesea ?n 5onolo#uri sau 5onolo#uri colective9 ?n cursul c$rora
fiecare vor@eşte !entru sine9 f$r$ a(i asculta !e ceilalţi <li5@a e#ocentric=-
A5 ar$tat ?ns$ c$ !rocentaul e'!ri5$rilor e#ocentrice de!inde de
5ediu- Dn sc>i5@urile dintre !$rinţi şi co!ii - şi R- Qat; au #$sit foarte !uţine
e'!ri5$ri de acest fel9 ?n ti5! ce A- Lei;in#er9 ?n acelaşi ti5! 5a5$ şi
!rofesoar$ a co!ilului studiat9 a #$sit un !rocenta 5ai 5are acas$ dec"t la
şcoal$9 şi ?n contactul cu adultul dec"t ?ntre co!ii <ceea ce este le#at de
!ro@le5a educaţiei intervenţioniste sau neintervenţioniste=- *- Isaacs a #$sit
!rea !uţine e'!ri5$ri e#ocentrice ?n ca;ul unei 5unci şcol$reşti atr$#$toare
şi 5ult 5ai 5ulte ?n ca;ul ocului <ceea ce se !otriveşte foarte @ine cu ceea
ce a5 v$;ut e'a5in"nd ocul si5@olic= 6- Esenţialul const$9 ?n acest
do5eniu9 ?n a nu ne li5ita la toatlitatea e'!ri5$rilor s!ontane ale
co!iilor9 ?ntruc"t e'!erienţa arat$ c$ inter!retarea lor @u este totdeauna
uşoar$9 ci9 du!$ cu5 a şi f$cut unul dintre noi9 ?n a ad"nci anali;a celor dou$
situaţii ti!ice ?n care !ute5 e'a5ina ?ndea!roa!e ?n ce 5$sur$ un co!il
reuşeşte sau nu s$ reali;e;e o acţiune asu!ra altua !rin li5@aK e'!licaţie de
la co!il la co!il şi discuţia ?ntre co!ii- Dn aceste dou$ ca;uri9 o@servaţia arat$
dificultatea siste5atic$ a co!iilor de a se situa !e !unctul de vedere al
!artenerului9 de a(l face s$ sesi;e;e infor5aţia dorit$ şi de a(i 5odifica
5odul iniţial de ?nţele#ere- e a@ia !rintr(un e'erciţiu lun#9 co!ilul aun#e <la
nivel o!eratoriu= s$ vor@easc$ nu !entru el9 ci din !ers!ectiva altuia-
&ritic"nd li5@aul e#ocentri c9 R- Za;;o a auns la conclu;ia c$9 ?n ase5enea
situaţii9
li5tele şico!ilul nu vor@eşte
!osi@ilit$ţile sale- !entru
Nu !ute5sine ci du!$
dec"t s$ fi5sine9 adic$su@liniind
de acord9 ?n funcţie ?ns$9
de
din nou9 re5arcile f$cute la ?nce!utul !unctului 2 al acestui !ara#raf IK ?n
!ers!ectiva sa !ro!rie9 su@iectul voe@eşte !entru interlocutor şi nu !entru
sine9 dar ?n !ers!ecti va o@servatorilor9 care ?l co!ar$ cu ceea ce el va !utea
face ?n continuare9 el vor@eşte din !unctul s$u de vedere şi nu reuşeşte s$
asi#ure un contact o!erativ-

V. Senti$ente (i >u)e%'!i $o#ale

%nul din re;ultatele esenţiale ale relaţiilor afective dintre co!il şi !$rinţii
s$i sau adulţii care au rolul acestora este naşterea senti5entelor 5orale
s!ecifice datoriei de conştiinţ$- Freud a lansat noţiunea de su!ra(eu sau de
interori;are a i5a#inii afective a tat$lui sau a !$rinţilor9 care devine surs$
a ?ndatoririlor9 a 5odelelor de constr"n#ere9 a re5uşc$rilor şi uneori c>iar a
auto!ede!sirii- ar aceast$ conce!ţie este de dat$ 5ai vec>e şi #$si5 o
1
&"t des!re inter!retarea li5@aului e#ocentric9 !entru  ?#otsi <:hought and +anguage9
ile[ U *ons- 643C= care a constatat aceleaşi fa!te ?n %-R-*-*-9 aceste e'!ri5$ri sunt la
co!il un ec>ivalent funcţional şi i;vorul li5@aului interior al adultului9 ceea ce ?nsea5n$ c$
ar fi vor@a de o utili;are indi vidual$ şi nu necesar e#ocentric$ a vor@irii- Aceats$
inter!retare este c"t se !oate de acce!ta@il$9 dar cu condiţia de a se !reci;a c$ ea nu
e'clude nici e#ocentris5ul < ?n sensul !recis indicat=-

*5
de;voltare re5arca@il$ a ei ?nc$ ?n o!era lui J- )- Baldin- Atri@uind i5itaţiei
c>iar şi for5area eului <deoarece i5itaţia este necesar$ !entru a furni;a
5ai ?nt"i o i5a#ine co5!let$ a cor!ului9 a!oi o co5!araţie ?ntre reacţiile
#enerale ale altuia şi ale eului=9 acesta a ar$tat c$ dincolo de o anu5it$
frontier$9 care se contirea;$ cu !rileul unor conflicte de voinţ$ c"t şi din
!ricina !uterilor #enerale 5ai 5ari ale adultului9 eul !$rinţilor nu !oate fi
i5itat şi devine deci un eu ideal9 surs$ a 5odelelor de constr"n#ere şi deci
a conştiinţei 5orale-
1. Gene;a datoriei- P- Bovet6 a dat o anali;$ 5ai detaliat$ şI 5ai e'act$
a acestui !roces- u!$ el9 for5area senti5entului de o@li#aţie este
su@ordonat$ la dou$ condiţii necesare şi suficienteK 6= intervenţia
unor conse5ne date din e'terior9 adic$ a unor ordine cu ter5en
nedeter5inat <s$ nu 5inţi etc= şi C= acce!tarea acestor conse5ne9
acre9 !resu!une e'istenţa unui senti5ent sui(#eneris al celui care
!ri5eşte conse5nul !entru cel care ?l d$ <c$ci co!ilul nu !ri5eşte
conse5ne de la oricine9 de !ild$ de la un alt co!il 5ai 5ic sau de la
un !ersona care ?i este indiferent=- u!$ Bovet9 acesta este
senti5entul res!ectului9 co5!us din afecţiune şi tea5$K afecţiunea
sin#ur$ nu ar fi suficient$ !entru a deter5ina o o@li#aţie9 iar tea5a
sin#ur$ nu !rovoac$ dec"t o su!unere 5aterial$ sau interesat$9 ?n
ti5! ce res!ectul i5!lic$ totodat$ afecţiune şi un fel de tea5$ de
situaţia de inferior faţ$ de
su!erior şi este suficient !entru a deter5ina acce!tarea conse5nelor şi deci
senti5entul de o@li#aţieC-
ar res!ectul descris de @ovet nu constituie dec"t una dintre cele dou$
for5e
lea#$ un!osi@ile
inferiordederes!ect- Kl vo5
un su!erior9 nu5i res!ect
considerat unilateral9
ca atare9 deoarecedeel
şi ?l vo5 distin#e
res!ectul 5utual9 fondat !e reci!rocitate ?n a!reciere-
+r9 acest res!ect unilateral9 fiind i;vorul senti5entului datoriei9 #enerea;$
la co!il o 5oral$ a ascult$rii9 caracteri;at$ ?n esenţa ei !rin eteronomie care
se va atenua ?n continuare !entru a face loc9 cel !uţin !arţial9 autono5iei
caracteristice res!ectului 5utual2-

. Ete#ono$ia. Aceast$ eterono5ie se traduce !rintr(un anu5it nu5$r

de reacţii afective şi !rin anu5ite structuri re5arca@ile9 !ro!rii udec$ţii
5orale a co!iilor 5ai 5ici de Y  8 ani-
in !unct de vedere afectiv9 tre@uie s$ ar$t$5 5ai ?nt"i <aşa cu5 a f$cut
unul dintre noi9 !recu5 şi unii cola@oratori ai lui Lein=9 c$ forţa conse5nelor
este iniţial le#at$ de !re;enţa 5aterial$ a celui care le(a datK ?n a@senţa lui9

1
P. = o v e t, Les conditions de l’obligation de conscience, AnMe !sJcholo%iue, 1912.
2
Aceast$ anali;$9 ?nte5eiat$ !e !si>olo#ia co!ilului se o!une ?n acelaşi ti5! anali;ei lui
Qant şi anali;ei lui ur>ei5- Qant vedea ?n res!ect un senti5ent de ti! unic9 care nu se
refer$ la o !ersoan$9 ca atare9 ci nu5ai ?n 5$sura ?n care ea ?ncarnea;$ sau re!re;int$ le#ea
5oral$- ur>ei5 #"ndea la fel9 ?nlocuind ?ns$ le#ea !rin societate- Pentru a5"ndoi
res!ectul era deci un efect al o@li#aţiei9 ulterior acesteia9 ?n ti5! ce !entru Bovet el este
cau;a !reala@il$ şi este incontesta@il c$9 ?n ceea ce(l !riveşte !e co!il9 Bovet are dre!tate
co!ilul nu(şi res!ect$ tat$l ca re!re;entant al le#ii sau al unui #ru! social9 ci ca individ
su!erior9 i;vor de constr"n#eri şi de le#i-
3
$. P i a % e t, Le jugement moral chez l’enfant, Alcan, 1932, Presses Universitaires de Orance.

**
le#ea ?şi !ierde acţiunea sau violarea ei nu este le#at$ dec"t de o en$
5o5entan$-
)ai t"r;iu9 acest senti5ent devine dura@il şi se !roduce atunci un oc de
asi5il$ri siste5atice9 la care se refer$ !si>analiştii c"nd voe@esc des!re
identific$ri cu i5a#inea !$rintelui sau cu i5a#inile autorit$ţii- ar9 ?n vederile
acestora9 su!unerea nu !oate fi total$9 iar aceste i5a#ini #enerea;$ o
a5@ivalenţ$ 5ai 5ult sau 5ai !uţin siste5atic$9 de la ca; la ca;- &u alte
cuvinte9 co5!onentele res!ectului se disocia;$ şi aceast$ disociere
#enerea;$ a5estecuri de afecţiune şi ostilitate9 de si5!atie şi a#resivitate9
de #elo;ii etc- Este !ro@a@il c$ senti5entele de cul!a@ilitate9 acre fac uneori
rava#ii ?n ti5!ul co!il$riei şi c>iar 5ai t"r;iu9 sunt le#ate9 cel !uţin ?n for5ele
lor cvasinevrotice de aceste a5@ivalenţe 5ai 5ult dec"t de acţiunea si5!l$
a conse5nelor şi a res!ectului iniţial6-

/. Reali"$ul $o#al. in !unctul de vedere al udec$ţii 5orale9

eterono5ia conduce la o structur$ destul de siste5atic$9 !reo!eratorie din
dou$ !uncte de vedereK al 5ecanis5elor co#nitive relaţionale şi al
!roceselor de socia@ili;are- Acesta este realismul moral du!$ care o@li#aţiile
şi valorile sunt deter5inate de le#e sau de conse5n9 ?n sine9 inde!endent de
conte'tul intenţiilor şi al relaţiilor-
%nul dintre noi a o@servat9 de e'e5!lu9 un co!il 5ic9 care era su!us de
o@icei unui conse5n 5atern9 li!sit de orice i5!ortanţ$ 5oral$ <s$ 5$n"nce
tot ce i se d$dea= şi care9 ?ntr(o ;i c"nd acest conse5n a fost ridicat de
5a5a sa !entru 5otive udicioase şi vala@ile <co!ilul se si5ţea r$u=9 nu
!utea s$ nu se 5ai considere o@li#at !rin acest conse5n şi se si5ţea vinovat
deDna do5eniul
nu(l res!ecta-
evalu$rii res!onsa@ilit$ţilor9 realis5ul 5oral conduce la acea
for5$ @ine cunoscut$ ?n istoria dre!tului şi a 5oralei9 carea fost nu5it$
responsailitatea oiectivă& actul este evaluat ?n funcţie de #radul s$u de
confor5itate 5aterial$ cu le#ea şi nu ?n funcţie de relele intenţii de a viola
le#ea9 sau de intenţia @un$9 care se #$seşte f$r$ voia su@iectului ?n conflict
cu le#ea C- Dn do5eniul 5inciunii9 de e'e5!lu9 co!ilul !ri5eşte adesea
conse5nul de a s!une adev$rul ?nainte de a ?nţele#e valoarealui social$9
datorit$ socia@ili;$rii insuficiente9 şi uneori ?nainte de a !utea
deose@i ?nşelarea intenţional$9 de defor5area realului9 datorit$ ocului
si5@olic sau unei si5!le dorinţe re;ult$9 de aici9 c$ re#ula res!ect$rii
adev$rului r$5"ne oarecu5 e'terioar$ !ersonalit$ţii su@iectului şi d$ loc la o
situaţie ti!ic$ de realis5 5oral şi de res!onsa@ilitate o@iectiv$9 5inciuna
1
inov$ţia #enerea;$ senti5ente de an#oas$ studiate ?n s!ecial de &>- +dier <+*angoisse
de la pensée magi!ue, elac>au' U NiestlM9 64VY= şi A- Freud ;+e moi et les
mécanismes de dé"ense 9 Presses %niversitaires de France= ?5!reun$ cu 5ecanis5ele de
a!$rare !e care le !rovoac$ aceste an'iet$ţi co!ilul si5te9 de !ild$9 o cul!a@ilitate !entru
c$ a fost ostil9 iar an#oasa #enerat$ de si5ţ$5"ntul de cul!a@ilitate conduce la
auto!ede!sire9 sacrificii etc- şi se co5@in$9 uneori9 du!$ cu5 a ar$tat +dier9 cu unele for5e
cvasi(5a#ice de !recau;alitate <ca!- I9 W III= av"nd rolul de instru5ente de a!$rare şi de
!rotecţie <ceea ce nu este de altfel s!ecific an#oaselor 5orale un @$iat9 viitor
5ate5atician9 ?şi sc>i5@$ dru5ul !e care 5er#ea la dentist c"nd9 ?n cursul vi;itei
!recedente ?l duruse !rea tare ca şi cu5 durerea ar fi de!ins de dru5ul !arcurs=-
2
Kn istoria dre!tului !ri5itiv9 un o5or este considerat cri5inal c>iar dac$ s(a !rodus
accidental9 f$r$ s$ se datore;e ne#lienţei_ atin#erea arcei sfinte este o violare a ta@u(ului9
c>iar dac$ locuinţa este ?n !ri5edie-

*+
!$r"nd #rav$ nu ?n 5$sura ?n care coes!unde unei intenţii de a 5inţi9 ci ?n
5$sura distanţ$rii 5ateriale de adev$rul o@iectiv- %nul dintre noi a cerut de
!ild$ co!iilor s$ co5!are o 5inciun$ real$ <un şcolar a s!us acas$ c$ a luat o
not$ @un$ la şcoal$9 deşi ?n realitate nici nu fusese ascultat de !rofesor=9 cu o
si5!l$ e'a#erare <un @$iat s(a s!eriat de un c"ine şi a !ovestit c$ era 5are
c"t un cal sau c"t o vac$=- *(a constatat c$ !entru co!ii <fa!t verificat şi de
caruso la Louvain etc= !ri5a 5inciun$ nu era ur"t$9 deoareceK 6= @$iatul a
luat de 5ulte ori şi note @une şi 5ai ales C= 5a5a l(a cre;ut ] )inciuna a
doua9 di5!otriv$9 este foarte ur"t$ !entru c$ niciodat$ nu s(a v$;ut un
c"ine at"t de 5are\

5. Autono$ia. + dat$ cu de;voltarea coo!er$rii sociale ?ntre co!ii şi cu

!ro#resele o!eratorii corelative9 co!ilul aun#e la relaţii 5orale
noi9 ?nte5eiate !e respectul reciproc, şi conduc"nd la o anu5it$ autonomie,
f$r$ ?ns$ s$ e'a#er$59 @ine ?nţeles9 rolul acestor factori ?n ra!ort cu acţiunea
!relun#it$ a factorilor anteriori- Tre@uie s$ re5arc$ totodat$ dou$ a5$nunteK
Pe de o !arte9 ?n ocurile cu re#uli9 co!ii de su@ Y ani9 care !ri5esc re#ulile
#ata for5ate din !artea v"rstnicilor <!rintr(un 5ecanis5 derivat din
res!ectul unilateral=9 le consider$ ca sacre9 intan#i@ile şi de ori#ine
transcendent$ <!$rinţii9 do5nii din #uvern9 u5ne;eu etc-=- &o!iii 5ai
5ari9 di5!otriv$9 v$d ?n re#ul$ !rodusul unei ?nţele#eri ?ntre conte5!orani şi
ad5it c$ ea !oate fi 5odificat$ din 5o5ent ce e'ist$ un consens sta@ilit ?n
5od de5ocratic-
Pe de alt$ !arte9 un !rodus esnţial al res!ectului 5utual şi al reci!rocit$ţii
este senti5entul dre!t$ţii9 adesea c"şti#at ?n detri5entul !$rinţilor < c"nd
co5it o nedre!tate
dre!t$ţii ca!$t$ o involuntar$ etc-=- dec"t
forţ$ 5ai 5are La Y  o@edienţa
8 ani şi9 5ai
şi t"r;iu9
devinesenti5entul
o nor5$
central$9 ec>ival"nd !e t$r"5 afectiv cu ceea ce sunt nor5ele de coerenţ$
!e t$r"5ul o!eraţiilor co#nitive < ?n ase5enea 5$sur$9 ?nc"t la nivelul
coo!er$rii şi al res!ectului 5utual e'ist$ un !aralelis5 i;@itor ?ntre aceste
o!eraţii şi structurarea valorilor 5orale=6-

VI. Con%lu0ii

&eea ce sur!rinde ?n cursul acestei lun#i !erioade de !re#$tire9 a!oi de

constituire a o!eraţiilor concrete este unitatea funcţional$ < ?n fiecare
su@!erioad$= care lea#$ unitar toate reacţiile co#nitive9 ludice9 afective9
sociale şi 5orale- Dntr(adev$r9 dac$ vo5 co5!ara su@!erioada o!eratorie9
1
*$ not$59 ?n sf"rşit9 c$9 studiind !e un #ru! de co!ii ale#erile socio5etrice ?n sensul lui J-
L- )oreno <Fondaments de la sociometrie9 Presses %niversitaires de France9 64XV= <dar
inde!endent de teoriile !uţin ca5 aventuroase ale acestui autor=9 B- re[5ond(Rivier <<hoi%
sociométri!ues et motivations9 elac>au' U NiestlM9 6436= a !utut ar$ta o evoluţie
destul de evident$ a 5otivelor invocate !entru a ale#e liderii ?n ti5! ce co!iii 5ici
invoc$ ar#u5ente !arţial eterono5e <a!recierea !rofesorilor9 locul !e care(l ocu!$ ?n şcoal$
etc-=9 cei 5ari recur#9 di5!otriv$9 la criterii care ţin evident de #ru!ul al doilea de valori
tre@uie s$ fii dre!t9 s$ nu !"r$şti9 s$ ştii s$ ţii un secret < ?n ca;ul fetiţelor= etc-

*
care ?nce!e la C ani şi ţine !"n$ la Y  8 ani9 cu su@!erioada final$9 care ţine
de la Y  8 !"n$ la 66  6C ani9 constat$5 de;voltarea unui 5are !roces de
ansa5@lu9 care !oate fi caracteri;at ca trecerea de la centrarea su@iectiv$ ?n
toate do5eniile9 la o decentrare9 ?n acelaşi ti5! co#nitiv$9 social$ şi 5oral$-
Acest !roces este cu at"t 5ai i5!resionant cu c"t el re!roduce şi de;volt$ ?n
5are9 la nivelul #"ndirii9 ceea ce se constat$ dea9 !e scar$ redus$9 la nivelul
sensori(5otor <ca!- I9 W II şi I=-
Dntr(adev$r9 inteli#enţa re!re;entativ$ ?nce!e !rintr(o centrare siste5atic$
!e acţiunea !ro!rie a su@iectului şi !e as!ectele fi#urative 5o5entane ale
sectoarelor realului la care se a!lic$- Ea trece a!oi s!re o decentrare9 @a;at$
!e coordon$rile #enerale ale acţiunii şi care !er5ite constituirea siste5elor
o!eratorii de transfor5are şi a invarianţilor sau conserv$rilor9 care eli@erea;$
re!re;entarea realului de a!arenţele sale fi#urative ?nşel$toare-
Jocul9 do5eniu de interferenţ$ !entru interesele co#notive şi cele afective9
a!are ?n cursul su@!erioadei dintre C şi Y  8 ani9 !rintr(o cul5inare a ocului
si5@olic9 care constituie o asi5ilare a realului la eu şi la dorinţele !ro!rii9
!entru a evolua a!oi ?n direcţia ocurilor de construcţie şi a ocurilor cu re#uli9
care 5arc>ea;$ o o@iectivare a si5@olului şi a socia@ili;$rii eului-
Afectivitatea9 centrat$ 5ai ?nt"i !e co5!le'ele fa5iliale ?şi l$r#eşte
re#istrul !e 5$sur$ ce se ?n5ulţesc ra!orturile sociale9 iar senti5entele
5orale9 le#ate la ?nce!ut de o autoritate sacr$9 dar care fiind e'terioar$9 nu
!oate s$ i5!un$ dec"t o o@edienţ$ relativ$9 evoluea;$ ?n sensul unui res!ect
5utual şi al unei reci!rocit$ţi9 ale c$rei efecte de decentrare sunt 5ai
!rofunde şi 5ai dura@ile ?n societ$ţile noastre-
Dn sf"rşit9 sc>i5@urile sociale9 care ?n#lo@ea;$ ansa5@lul reacţiilor
!recedente9
la un !roces fiind toate ?n acelaşi
de structurare ti5!sau
#radual$ individuale şi interindividuale9
socia@ili;are- &are trece de dau
la o loc
stare de necoordonare sau nediferenţiere relativ$ ?ntre !unctul de vedere al
su@iectului şi acela al altor oa5eni9 la o stare de coordonare a !unctelor de
vedere şi de coo!erare ?n acţiuni şi ?n infor5aţii- Acest !roces le ?n#lo@ea ;$
!e toate celelalte9 ?n sensul c$9 atunci c"nd9 de !ild$9 un co!il de V  X ani nu
ştie c$ el ?nsuşi este fratele surorii9 sau sora fratelui sau surorii sale <ceea ce
se ?nt"5!l$ adesea=9 aceast$ ilu;ie de !ers!ectiv$ este le#at$ ?n aceeaşi
5$sur$9 de lo#ica relaţiilor ca şi de conştiinţa de sine şi atunci c"nd co!ilul
va aun#e la nivelul o!eraţiilor9 el va fi !rin ?nsuşi acest fa!t a!t !entru
coo!erare9 f$r$ s$ !ute5 disocia ?n acest !roces de ansa5@lu care este
cau;a şi care este efectul-

*9
+
 Capitolul V
PREADOLESCENTUL
BI OPERA4IILE PROPO3I4IONALE

Aceast$ unitate a conduitei se re#$seşte ?n !erioada dintre 66  6C ani şi

6V  6X ani9 c"nd su@iectul aun#e s$ se de#ae;e de concret şi s$ situe;e
realul ?ntr(un ansa5@lu de transfor5$ri !osi@ile- Aceast$ din ur5$
decentrare funda5ental$9 care se !roduce la sf"rşitul co!il$riei9 !re#$teşte
adolescenţa9 al c$rei caracter !rinci!al este9 f$r$ doar şi !oate9 eli@erarea de
concret ?n favoarea unor interese orientate s!re inactual şi s!re viitorK este
v"rsta 5arilor idealuri şi a ?nce!utului teoriilor9 !e l"n#$ si5!lele ada!t$ri
!re;ente ?n real- ar dac$ aceast$ de;voltare afectiv$ şi social$ !ro!rie
adolescenţei a fost adeseori descris$9 nu totdeauna s(a ?nţeles c$ o condiţie
!reala@il$ şi necesar$ a ei este o transfor5are asu!ra !ro!o;iţ iilor detaşate
de constatatrea concret$ şi actual$-
Aceast$ structur$ nou$ a #"ndirii se construieşte ?n ti5!ul !readolescenţei
şi este i5!ortant s(o descrie5 şi s(o anali;$5 ca structur$9 ceea ce autorii
testelor uit$ de !rea 5ulte ori9 nesocotind caracteristicile co5une şi
#enerale ?n favoarea diversit$ţilor individuale- i nu e'ist$ dec"t un sin#ur
5iloc de a cerceta structurile ca atare9 acela de a le de;v$lui as!ectele
lo#ice9 ceea ce nu ?nsea5n$ s$ c$de5 ?n lo#icis59 ci !ur şi si5!lu9 s$ ne
servi5 de o al#e@r$
a recur#e #eneral$ şi calitativ$9
la cantificarea statistic$-5aiAvantaul
cur"nd dec"t <sau ?nainte=
acestei de
al#e@re
const$9 ?ndeose@i9 ?n fa!tul c$ ea ne ofer$ un ta@lou al !otenţialit$ţilor de
care dis!une un su@iect nor5al9 c>iar dac$ nu fiecare su@iect le reali;a;$ !e
toate şi c>iar dac$ actuali;area lor este su!us$ unor acceler$ri sau
unor ?nt"r;ieri9 ?n funcţie de 5ediile şcolare sau sociale-
E'a5inarea acestei structuri sau a acestor su@structuri !ro!rii
!readolescenţei este cu at"t 5ai necesar$9 !entru un ta@lou de ansa5@lu al
!si>olo#iei co!ilului9 cu c"t ele constituie de fa!t o ?5!linire fireasc$ a
de;volt$rii structurilor sensori(5otorii <ca!- I= şi a #ru!$rilor de o!eraţii
concrete <ca!- I=- eşi aceste noi transfor5$ri duc ?ntr(un sens la ca!$tul
co!il$riei9 este totuşi de o i5!ortanţ$ esenţial$ s$ le anali;$5 aici9 deoarece
desc>i;$nd noi !ers!ective !entru v"rstele ulterioare9 ele re!re;int$ ?n
acelaşi ti5! o des$v"rşire ?n ra!ort cu !erioadele !recedente- Dntr(adev$r9 nu
e vor@a de un si5!lu eta care se su!ra!une unui edificiu9 f$r$ a fi o !arte
indis!ensa@il$ a acestuia9 ci de un ansa5@lu de sinte;e sau de structuri care9
deşi noi9 !relun#esc ?n 5od direct şi necesar structurile !recedente9
co5!let"nd unele lacune e'istente ?n cadrul lor-

+1
 I. G7n)i#ea 2o#$al' (i %o$+inato#i%'

&aracteristica o!eraţiilor concrete este de a se a!lica direct la o@iecte sau

la reuniunile lor <clase=9 la relaţiile dintre ele sau la enu5erarea lor- Foe5a
lo#ic$ a udec$ţilor şi a raţiona5entelor nu se or#ani;ea;$ ?n acest ca;
dec"t ?n le#$tur$ 5ai 5ult sau 5ai !uţin indisocia@il$ cu conţinuturile lor9
ceea ce ?nsea5n$ c$ o!eraţiile funcţionea;$ nu5ai ?n le#$tur$ cu constat$ri
sau cu re!re;ent$ri considerate adev$rate şi nu ?n le#$tur$ cu si5!le
i!ote;e- )area noutate a nivelului de care vo5 vor@i ?n cele ce ur5ea;$
const$ di5!otriv$9 ?n fa!tul c$9 !rintr(o diferenţiere a for5ei şi a conţinutului9
su@iectul devine ca!a@il s$ raţione;e corect9 des!re !ro!o;iţiuni ?n care nu
crede sau nu crede ?nc$9 adic$ !e care le consider$ dre!t si5!le i!ote;e- El
devine devine deci ca!a@il s$ tra#$ conclu;iile necesare din adev$ruri care
nu sunt dec"t !osi@ile9 ceea ce constituie ?nce!utul #"ndirii i!otetico(
deductive sau for5ale-
1. Co$+inato#i%a. Pri5ul re;ultat al acestei des!rinderi a #"ndirii de
o@iecte const$ ?n eli@erarea relaţiilor şi a clasific$rilor de le#$turile lor
concrete sau intuitive- P"n$ aici aceste relaţii şi clasific$ri erau
su!use condiţiei9 de natur$ esenţial5ente concret$- A unei
desf$şur$ri din a!roa!e ?n a!roa!e9 ?n funcţie de ase5$n$ri #raduale9
şi c>iar ?ntr(o clasificare ;oolo#ic$ <clasific$rile de acest fel r$5"n"nd
la nivelul #ru!$rii= nu !ot fi e'trase dou$ clase care s$ nu fie
conti#ue9 cu5 ar fi stridia şi c$5ila9 !entru a face din ele o nou$
clas$
devinenatural$- +r9 odat$ cu
!osi@il s$ construi5 eli@erarea
orice relaţii şi for5ei de conţinutul
orice clase9 ei9
reunind unul
c"te unul9 sau dou$ cu c"te dou$9 sau trei cu c"te trei etc- ele5ente
oarecare- Aceast$ #enerali;are a o!eraţiilor de clasificare sau a
relaţiilor de ordine duce la ceea ce se nu5eşte o co5@inatoric$9
<co5@in$ri9 !er5ut$ri etc9=9 ?n cadrul c$reia cea 5ai si5!l$ o!eraţie
const$ din co5@in$ri !ro!riu(;ise9 sau din clasificarea tuturor
clasific$rilor-
Aceast$ co5@inatoric$ are o i5!ortanţ$ !ri5ordial$ ?n l$r#irea şI
?nt$rirea !osi@ilit$ţilor #"ndirii9 deoarece de ?ndat$ ce s(a constituit9 ea
!er5ite s$ co5@in$5 ?ntre ele o@iecte sau factori <fi;ici etc= sau c>iar idei ori
!ro!o;iţiuni <ceea ce #enerea;$ o nou$ lo#ic$=9 şi !rin ur5are9 s$ raţion$5 ?n
fiecare ca; asu!ra realit$ţii sale <un sector al realului fi;ic9 sau o e'!licaţie
@a;at$ !e factori9 sau9 ?n sf"rşit9 o teorie ?n sensul si5!lu al unui ansa5@lu
de !ro!o;iţiuni le#ate ?ntre ele=9 ne 5ai consider"nd aceast$ realitate ?n
as!ectele ei li5itate şi concrete ci ?n funcţie de un nu5$r oarecare sau de
toate co5@in$rile !osi@ile9 ceea ce ?nt$reşte considera@il !osi@ilit$ţile
deductive ale inteli#enţei-

2. Co$+in'#i )e o+ie%te. Dn ceea ce !riveşte co5@in$rile de o@iecte9

!ute5 cere9 de !ild$9 co!ilului9 s$ co5@ine dou$ c"te dou$9 c"te trei
etc- etoane colorate sau s$ le !er5ute ?ntr(o ordine !osi@il$-
&onstat$5 c$9 dac$ aceste co5@in$ri etc-9 r$5"n t!tdeauna
inco5!lete la nivelul o!eraţiilor concrete9 deoarece su@iectul ado!t$
o 5etod$ din a!roa!e ?n a!roa!e f$r$ a #enerali;a9 el reuşeşte cu

+2
 uşurinţ$ <la 6C ani !entru co5@in$ri şi ceva 5ai t"r;iu !entru
!er5ut$ri= s$ #$seasc$ o 5etod$ e'>austiv$ la nivelul !e care(l
consider$5 acu59 f$r$ a desco!eri9 @ine"nţeles9 for5ula <ceea ce nu
i se cere=9 dar9 de#a"nd un siste59 care ţine sea5a de toate
!osi@ilit$ţile6-

/. Co$+in'#i p#opo#!ionale. o5 vor@i des!re co5@inarea factorilor ?n

!ara#raful I- Dn ceea ce !riveşte ideile sau !ro!o;iţiunile9 este indis!ensa@il
s$ ne referi5 la lo#ica si5@olic$ sau al#orit5ic$ 5odern$9 care este 5ult
5ai a!roa!e de activitatea real$ a #"ndirii9 dec"t silo#istica lui AristotelC-
1
&e e'e5!lu9 s$ !re;ent$5 co!ilului X !a>are AE care conţin lic>ide incolore- in acestea
A9 & şi E fiind a5estecate face s$ a!ar$ culoarea #al@en$9 B este un decolorant9 iar  este
a!$ !ur$ <B- In>e lder şi J- Pia#et9 De la logi!ue de l*en"ant 3 la logi!ue de l*adolescent 9
Presses %niversitaires de France9 64XX= -
Pro@le5a !us$ < ?5!reun$ cu 8. oelting= co!ilului du!$ ce a v$;ut culoarea9 dar nu
5odul cu5 a fost o@ţinut$ const$ ?n re#$sirea culorii !rintr(o co5@inare adecvat$ şi ?n
!re;icerea rolului !e care(l au lic>idele B şi - La nivelul de Y  66 ani9 co!ilul !rocedea;$9 ?n
#eneral9 !rin co5@in$ri de dou$ c"te dou$ a!oi sare la ?ncercarea de a le a5esteca !e toete
cinci- &a5 de la v"rsta de 6C ani el !rocedea;$ 5etodic9 ?ncerc"nd toate asociaţiile !osi@ile9
cu 69 C9 29 V şi X ele5ente şi reuşeşte s$ re;olve !ro@le5a-
2

Oie ! o !ro!o;iţie9 ! ne#aţia ei9 b o alt$ !ro!o;iţie şi b ne#aţia ei- Le !ute5 #ru!a
5ulti!licativ9 ceea ce ne d$ ! k b <de e'e5!lu acest ani5al este o le@$d$ şi aste al@=_

!  b <nu este o le@$d$9 dar este al@= şi nou

!  b <este o le@$d$9 dar nu este al@$= şi

m m
!  b <nu este nici le@$ d$9 nici al@=- Aceasta nu este ?ns$ o co5@inatoric$ ci o si5!l$
#ru!are 5ulti!licativ$9 accesi@il$ la Y sau 8 ani <ca!- I9 W 6  V=- in aceste asociaţii
5ulti!licative se !ot o@ţine ?ns$ 63 co5@in$ri9 lu"ndu(le 796 cu 6 sauC cu C9 2 cu 2 sau toate
V deodat$- ac$ se5nul <= e'!ri5$ conuncţia şi <= disuncţia9 vo5
m m m m m m m m
avea ?ntr(adev$r 6= !  b_ C= !  b_ 2= !  b_ V= !  b_ X= !  b  !  b_ 3= !
 b  !  b_ Y= !  b  !  b_
m
8= !  b  !  b etc- res!ectiv o asociaţie cu 79V cu 693 cu C9V cu 2 şi 6 cu V asociaţii-
&onstat$5 c$ aceste 63 co5@in$ri <sau CX3 ?n ca;ul a trei !ro!o;iţiuni etc= constituie
o!eraţii noi9 cu totul distincte9 !e care le !ute5 nu5i !ro!o;iţionale9 deoarece ele
constau ?n a co5@ina !ro!o;iţiuni nu5ai din !unctul de vedere al adev$rului sau al falsit$ţii
lor - e e'e5!lu9 dac$ cele !atru asociaţii indicate sunt toate adev$rate9 ?nsea5n$ c$ nu
e'ist$ un ra!ort necesar ?ntre le@ede şi culoarea al@$- ar ?nainte de a fi fost desco!erite
le@edele ne#re din Australia5 se !utea
afir5a c$ asociaţia ! b  este fals$ Kn acest ca; r$5"nea ! ⋅ b sau ! k b sau ! k 
b9 adic$ o i5!licaţie <le@$da i5!lic$ al@ul 9 deoarece dac$ este i le@$d$9 ea eate al@$_ dar
un o@iect !oate fi al@ f$r$ a fi o le@$d$ <! k b= sau s$ nu fie nici le@$d$9 nici al@ <! k b =-
Re5arc$5 c$ aceste o!eraţii !ro!o;iţionale nu se reduc c"tuşi de !uţin doar la o nou$
5anier$ de a nota fa!tele- i5!otriv$9 ele constituie o adev$rat$ lo#ic$ a su@iectului şi
anu5e o lo#ic$ 5ult 5ai @o#at$ dec"t cea a o!eraţiilor concrete- Kntr(adev$r9 !e de o !arte9
nu5ai ele !er5it un raţiona5ent for5al9 care ia ?n considerare i!ote;ele enunţate ver@al9
cu5 este ca;ul ?n orice discuţie 5ai ad"ncit$ sau ?n orice e'!unere coerent$- Kn al doilea
r"nd9 ele !ot fi a!licate datelor e'!eri5entale şi fi;ice9 aşa cu5 vo5 vedea ?n WW III şi I9 şi
nu5ai ele !er5it o disociere a factorilor <o co5@inatoric$=9 deci e'cluderea i!ote;elor false
<WI= şi construcţia sc>e5elor e'!licative co5!le'e <W III=- Kn al treilea r"nd9 ele constituie de
fa!t o !relun#ire şi o #enerali;are a o!eraţiilor concrete9 fiind ele ?nsele inco5!lete9
deoarece o co5@inatoric$ nu este altceva dec"t o clasificare de clasific$ri9 iar #ru!ul a dou$

+3
 *e ?nţele#e de la sine c$ la 6C 6X ani co!ilul nu des!rinde ?nc$ din aceste
co5@in$ri !ro!o;iţionale le#ile du!$ cu5 nici nu caut$ for5ula co5@in$rilor
!entru a co5@ina nişte etoane- Este ?ns$ re5arca@il fa!tul c$9 la nivelul la
care devine ca!a@il s$ co5@ine o@iectele !rintr(o 5etod$ e'>austiv$ şi
siste5atic$9 el se dovedeşte a fi a!t s$ co5@ine idei sau i!ote;e su@ for5$
de afir5aţii şi ne#aţii şi s$ utili;e;e astfel o!eraţii !ro!o;iţionale9 !e care
!"n$ atunci nu le(a cunoscutK i5!licaţia <dac$\atunci=9 disuncţia
nee'clusiv$ <sau\sau\a5"ndou$=9 disuncţia e'clusiv$ <sau\sau= sau
inco5!ati@ilitatea <sau\sau\sau nici una nici cealalt$=9 i5!licaţia reci!roc$
etc-

II. ? G#upul@ %elo# )ou' #ee#"i+ilit'!i

Eli@erarea 5ecanis5elor for5ale ale #"ndirii ?n ra!ort cu conţinutul ei9 nu

duce nu5ai la constituirea unei co5@inatorici9 aşa cu5 a5 v$;ut ceva
5ai ?nainte9 dar la ela@orarea unei structuri destul de funda5entale9 care
5arc>ea;$ ?n acelaşi ti5! sinte;a structurilor anterioare ale #ru!urilor şi
!unctul de !ornire al unei serii de noi !ro#rese-
Gru!$rile de o!eraţii concrete des!re care a5 a5intit ?n linii 5ari ?n W II9
ca!- I9 sunt de dou$ feluri şi atest$ e'istenţa a dou$ for5e esenţiale de
recersi@ilitate9 care la acest nivel de Y  66 ani constituie dea re;ultatul unei
lun#i evoluţii
re#l$rile av"nd dre!t
re!re;entative !unct de !lecare sc>e5ele sensori(5otorii şi
!ro!eratorii-
Pri5a dintre aceste for5e de reversi@ilitate este inversarea sau ne#aţia9 a
c$rei caracteristic$ este fa!tul c$ o!eraţia invers$ ?5!reun$ cu o!eraţia
direct$ cores!ondent$ are ca re;ultat o anulareK hA  A  +- +r9 ne#aţia ?şi
are o@"rşia !rintre for5ele cele 5ai !ri5itive de conduit$K un su#ar !oate s$
!un$ ?n faţa lui un o@iect9 a!oi s$(l ia- Dndat$ ce va vor@i9 va fi ca!a@il s$
s!un$ nu9 c>iar ?nainte de a s!une da etc- La nivelul !ri5elor clasific$ri
!reo!eratorii9 el va şti dea s$ reuneasc$ un o@iect cu altele sau s$ le se!are
etc- Toc5ai #enerali;area şi 5ai ales structurarea e'act$ a unor ase5enea
conduite de inversare vor caracteri;a toate o!eraţiileiniţiale cu
reversi@ilitatea lor strict$- Dn aceast$ !rivinţ$9 inversarea caracteri;ea;$ fie
#ru!$ri de clase9 fie aditive <su!ri5area unui o@iect sau a unuiansa5@lu
de o@iecte=9 fie 5ulti!licarea <inversa 5ulti!lic$rii a dou$ clase este
a@stracţia sau su!ri5area unei intersecţii=6-
A doua for5$ de rever;i@ilitate este9 di5!otriv$9 reciprocitatea9 sau
si5etria9 a c$rei caracteristic$ este fa!tul c$ o!eraţia iniţial$9 co5!us$ cu
reci!roca ei9 conduce la o ec>ivalenţ$- ac$9 de !ild$9 o!eraţia iniţial$
const$ ?n a introduce o diefernţ$ ?ntre A şi B su@ for5a A < B şi dac$ o!eraţia
reci!roc$ const$ ?n a anula aceast$ diferenţ$ sau ?n a o !arcur#e ?n sens
reversi@ilit$ţi <W II= nu este altceva dec"t sinte;a tuturor #ru!$rilor o!eraţiile !ro!o;iţionale
re!re;int$ deci9 de fa!t9 o!eraţii la !uterea a doua9 dar referindu(se la o!eraţii concrete
<deoarece fiecare !ro!o;iţie constituie dea ?n conţinutul ei re;ultatul unei o!eraţii concrete=-
1
e e'e5!lu9 5ierlele al@e9 a@stracţie f$c"nd de culoarea al@$9 r$5"n totuşi 5ierle-

+4
contrar9 se aun#e la ac>ivalenţa A = A <sau dac$ A ≤B şi B ≥A9 o@ţine5 A =B=-
Reci!rocitatea este for5a de reversi@ilitate care caracteri;ea;$ #ru!$rile de
relaţie9 dar şi ea ?şi are i;vorul ?n conduite 5ult anterioare9 su@ for5$ de
si5etrii- E'ist$ astfel si5etrii s!aţiale9 !erce!tive sau re!re;entative9 si5etrii
5otorii etc- La nivelul re#l$rilor re!re;entative !reo!eratorii9 un co!il va
s!une c$ un @oţ de toc$tur$ transfor5at ?ntr(un c"rn$cior conţine 5ai 5ult$
!ast$9 deoarece c"rn$ciorul este 5ai lun#9 dar dac$ lun#i5 c"rn$ciorul din
ce ?n ce 5ai 5ult9 el va aun#e !rin reci!rocitate <re#latoare şi nu o!eratorie=
la ideea c$ totuşi c"rn$ciorul conţine 5ai !uţin$ !ast$9 deoarece este 5ai
su@ţire-
ar9 la nivelul #ru!$rilor de o!eraţii concrete9 aceste dou$ for5e !osi@ile
de reversi@ilitate #uvernea;$ fiecare do5eniul s$u9 siste5ele de clase sau
siste5ele de relaţii9 f$r$ construirea unui siste5 de ansa5@lu care s$
!er5it$ trecerea deductiv$ de la un ansa5@lu de #ru!$ri9 la un alt ansa5@lu
şi co5!unerea ?ntre ele a transfor5$rilor inverse şi reci!roce- &u alte
cuvinte9 structurile de o!eraţii concrete9 oricare ar fi !ro#resele lor ?n ra!ort
cu re#l$rile !reo!eratorii9 r$5"ninco5!lete sau ne?nc>eiate şi a5 v$;ut dea
cu5 inventarea co5@inatoricii !er5ite ?nl$turarea uneia dintre lacunele lor-
+ ac>i;iţie analo#$ şi9 ?n treac$t fie s!us9 solidar$ cu cea de 5ai sus are
loc şi ?n ceea ce !riveşte #ru!area ?ntr(un sin#ur siste5 a invers$rilor şi a
reci!rocit$ţilor-
Pe de o !arte9 des!rinderea 5ecanis5elor for5ale9 care se eli@erea;$ de
conţinuturile lor9 conduce ?n 5od natural şi la eli@erarea de #ru!$rile care o
acţionea;$ din a!roa!e ?n a!roa!e şi la ?ncercarea de a co5@ina invers$rile
şi reci!rocit$ţile- Pe de alt$ !arte9 co5@inatorica duce la su!ra!unerea !este
o!eraţiile ele5entare aunui
o!eraţii !ro!o;iţionale nouconţinut
<al c$ror siste5 de o!eraţii
const$ asu!ra cu
?n o!eraţii o!eraţiilor
clase9 cusau
relaţii
sau cu nu5ere9 ?n ti5! ce for5a lor constituie o co5@inatoric$ care le
transcende re;ult$ de aici c$ noile o!eraţii9 fiind de natur$ co5@inatoric$9
conţin toate co5@in$rile9 inclusiv9 ?n s!ecial9 invers$rile şi reci!rocit$ţile-
ar9 fru5useţea noului siste5 care se i5!une ?n acest 5o5ent şi care ?şi
de5onstrea;$ caracterul de sinte;$ sau de des$v"rşire <aşte!t"nd9
@ine?nţeles9 s$ fie inte#rat ?n siste5e 5ai lar#i=9 const$ ?n fa!tul c$ nu are loc
!ur şi si5!lu o u'ta!unere a invers$rilor şi reci!rocit$ţilor9 ci o conto!ire
o!eratorie ?ntr(un tot unic9 ?n sensul c$ fiecare o!eraţie va fi de
acu5 ?ncolo ?n acelaşi ti5! inversa unei alte o!eraţii şi reci!roca unei a treia9
ceea ce face şi transfor5$ri direct$9 invers$9 reci!roc$ şi invers$ celei
reci!roce fiind ?n acelaşi ti5! corelativa <sau duala= !ri5ei o!eraţii-
*$ lu$5 de e 'e5!lu i5!licaţia ! ⊃ b şi s(o a!lic$5 la situaţia
e'!eri5ental$ ?n care un co!il de 6C  6X ani caut$ s$ ?nţelea#$ le#$turile
dintre
autorulfeno5enele
o!eraţiilor !e care nu le cunoaşte9
!ro!o;iţionale dar
noi de care !e care
dis!une şi le
nuanali;ea;$ cu
!rin taton$ri
f$cute la ?nt"5!lare- *$ !resu!une5 c$ el asist$ la un anu5it nu5$r de
5işc$ri şi de o!riri ale unui 5o@il9 o!ririle !$r"nd s$ fie ?nsoţite de
a!rinderea unui @ec- Pri5a i!ote;$ !e care o va face co!ilul va fi c$ lu5ina
este cau;a <sau indiciul cau;ei= o!ririlorK fie ! ⊃ b <lu5ina i5!lic$ o!rire=-
Pentru a controla i!ote;a nu e'ist$ dec"t un 5ilocK su@iectul tre@uie s$
verifice dac$ e'ist$ sau nu a!rindere f$r$ o!rire fie ! ⋅b <o!eraţia invers$
sau ne#area i5!licaţiei ! ⊃ b=- ar el se !oate ?ntre@a9 de ase5enea9 dac$

+5
a!rinderea ?n loc s$ !rovoace o!rirea9 nu este declanşat$ de aceasta9 adic$ b
⊃ !9 ceea ce este de data aceasta reci!roca şi nu inversa i5!licaţiei ! ⊃ b-
Pentru a controla i!ote;a b ⊃ ! <o!rirea i5!lic$ lu5ina=9 el va c$uta un
contrae'e5!lu adic$ o o!rire f$r$ a!rindere ! ⋅ b <inversa i!ote;ei b ⊃ ! !e
care o va e'clude9 dac$ e'ist$ o!rire f$r$ a!rindere- +r9 ! ⋅ b9 care este
inversa lui b ⊃ !9 este ?n acelaşi ti5! corelativa lui ! ⊃ b9 deoarece dac$ de
c"te ori are loc o a!rindere are loc şi o a!rire < ! ⊃ b=9 !ot e'ista şi o!riri f$r$
a!rindere- e se5enea ! ⋅ b care este inversa lui ! ⋅ b este şi corelativa lui b
⊃ !9 deoarece dac$ ori de c"te ori are loc o o!rire are loc şi o a!rindere <b ⊃
!=9 !ot e'ista ?n acest ca; şi a!rinderi f$r$ o!riri- e ase5enea9 dac$ b ⊃ !
este reci!roca lui ! ⊃ b9 atunci şi ! ⋅ b este9 de ase5enea reci!roca lui ! ⋅b-
o5 vedea astfel c$9 dac$ f$r$ a cunoaşte vreo for5ul$ lo#ic$ sau for5ula
#ru!urilor9 ?n sens 5ate5atic <aşa cu5 su#erul nu o cunoaşte c"nd
desco!er$ #ru!ul !ractic al de!las$rilor=9 !readolescentul de 6C  6X ani va
fi ?n stare s$ 5ani!ule;e transfor5$rile !otrivit celor !atru !osi@ilit$ţi-
I <treansfor5area identic$=9 N <invers$=9 R <reci!roca= şi & <c!relativ$=9
res!ectiv ?n ca;ul lui ! ⊃ bK

I = ! ⊃b N = ! ⋅b R = b ⊃ ! şi & = ! ⋅b

+r9 N =R& R =)& & = NR şi I = NR&69

ceea ce constituie un #ru! de !atru transfor5$ri sau o cvaternalitate9 care

uneşte ?ntr(un sin#ur siste5 invers$rile şi reci!rocit$ţile9 reali;"nd astfel
sinte;a structurilor !erţiale construite !"n$ acu5 la nivelul o!eraţiilor
concrete-

III. S%&e$ele ope#ato#ii 2o#$ale

Pe la 66  6C ani a!are o serie de cs>e5e o!aratorii noi9 a c$ror for5$
a!roa!e sincron$ !are s$ indice c$ ?ntre ele e'ist$ o le#$tur$9 f$r$ ?ns$ s$ se
!oat$ constata ?nrudirealor structural$9 dac$ ne uit$5 !e !unctul de vedere
al conştiiţei su@iectuluiK acestea sunt noţiunile de !ro!orţie9 siste5ele du@le
de referinţ$9 ?nţele#erea ec>ili@rului >idrostatic9 ani5ite for5e de
!ro@a@ilitate etc-
Anali;a arat$ c$ fiecare dintre aceste sc>e5e co5!ort$ fie o
co5@inatoric$ <rare ori sin#ur$= fie9 5ai ales un siste5 de !atru transfor5$ri9
care ţine defoosirii
#eneralitatea #ru!ul detoate
lui9 cu cvaternalitate
c$ su@iectul !recedent şi de5onstrea;$
nu are9 @ine"nţeles9 conştiinţa
e'istenţei unei ase5enea structuri ca atare-

1. P#opo#!iile. Relaţia dintre #ru!ul 5ate5atic de cvaternalitate şI

!ro!orţiile nu5erice sau 5etrice este @ine cinoscut$9 dar ceea ce se
1
Aceatsa ?nsea5n$ c$ N = <! ⋅ b= este reci!roca R a lui & = <! ⋅ b=_ c$ R = <b ⋅ != este
inversa N a corelativei
<! ⋅ b= ş-a-5-d-

+*
cunoaşte 5ai !uţin ?nainte de cercet$rile referitoare la de;oltarea lo#icii la
co!il este !e de o !arte9 #ru!ul de cvaternalitate ca structur$
inter!ro!o;iţional$ iar9 !e de alt$ !arte9 fa!tul c$ noţiunea de !ro!orţie
a!are totdeauna su@ o for5$ calitativ$ şi lo#ic$ ?nainte de a se structura
cantitativ-
La v"rsta de 66  6C ani9 vede5 a!$r"nd noţiunea de !ro!orţie ?n do5enii
foarte diferite şi de fiecare dat$ su@ aceeaşi for5$9 iniţial calitativ$- Aceste
do5enii sunt9 ?ntre alteleK !ro!orţiile s!aţiale <fi#uri ase5enea=9 vite;ele
5etrice <st = nenr= !ro@alit$ţile <'[ = n'n[=9 relaţiile dintre #reutatea şi
lun#i5ea @raţelor unei @alanţe etc-
Dn ca;ul @alanţei9 de e'e5!lu9 su@iectul aun#e 5ai ?nt"i s$ constate !e o
cale ordinal$ c$9 cu c"t creşte #reutatea9 cu at"t @raţul se ?nclin$ şi se
de!$rtea;$ de linia de ec>ili@ru- Aceste constat$ri ?l conduc la desco!erirea
unei funcţii liniare şi la ?nţele#erea unei !ri5e condiţii a ec>ili@rului
<e#alitatea #reut$ţilor la distanţe e#ale de 5iloc=- El desco!er$ tot !e o cale
ordinal$9 c$ aceeaşi #reutate G face s$ se ?ncline @alanţa9 cu at"t 5ai 5ult
cu c"t o de!$rt$5 de !unctul 5edian al @raţelor- El deduce de aici de
ase5enea o funcţie liniar$ şi constant$ c$ !entru dou$ #reut$ţi e#ale se
o@ţine ec>ili@rul dac$ se 5enţin e#ale distanţele lor L9 oric"t de 5ari ar fi
acestea- esco!arirea !ro!orţionalit$ţii inverse dintre #reutate şi lun#i5e se
o@ţine atunci de ase5enea !rintr(o sta@ilire a relaţiei calitative ?ntre aceste
dou$ funcţii iniţiale ordinale- Dnţele#erea a!are atunci c"nd co!ilul ?şi d$
sea5a c$ are loc ec>ivalenţa de re;ultate de fiecare dat$9 c"nd !e de o
!arte9 el 5$reşte #reutatea f$r$ s$ sc>i5@e lun#i5ea9 iar !e de alt$ !arte9
5$reşte lun#i5ea9 f$r$ s$ sc>i5@e #reutatea- e aici el deduce a!oi i!ote;a
<!e carelaoaceeaşi
situate verific$distanţ$
!e cale de
ordinal$=9
centru9 c$
se !ornind deec>ili@rul-
!$strea;$ la dou$ #reut$ţi e#ale9
ac$ 5icşor$5
una din #reut$ţi dar o de!$rt$59 şi 5$ri5 cealalt$ #reutate dar o a!ro!ie5
de centru- e(a@ia ?n acest 5o5ent co!ilul aun#e la !ro!orţia 5etric$
si5!l$ PL = C PC etc-9 dar el nu desco!er$ aceste !ro!orţii dec"t !ornind de
la !ro!orţia calitativ$ !recedent$9 care !oate fi e'!ri5at$ du!$ cu5
ur5ea;$K 5icşorarea #reut$ţii o dat$ cu 5$rirea lun#i5ii este ec>ivalent$ cu
5$rirea #reut$ţii o dat$ cu 5icşorarea lun#i5ii6-

. Si"te$ele )u+le )e #e2e#in!'. La fel se !etrec lucrurile ?n ceea ce

!riveşte siste5ele du@le de referinţ$- ac$ un 5elc se de!lasea;$ !e o
!lanşet$ ?ntr(un sens sau ?n altul9 iar !lanşeta ?ns$şi se 5işc$ ?nainte
sau ?na!oi ?n ra!ort cu un !unct de referinţ$ e'terior9 co!ilul aflat la nivelul
o!eraţiilor concrete ?nţele#e @ine aceste dou$ !erec>i de o!eraţii directe şi
inverse9 dar nu reuşeşte s$ le co5!un$ ?ntr ele şi s$ antici!e;e de e'e5!lu9
1
e constat$ astfel c$ sc>e5a de !ro!orţionalitate este dedus$ ?n 5od direct din #ru!ul de
cvaternalitate- *u@iectul !orneşte de la dou$ transfor5$ri9 fiecare co5!ort"nd o
transfor5are invers$ 5$rirea sau 5icşorarea #reut$ţii sau a lun#i5ii <deci +G şi +L=9 a!oi el
desco!er$ c$ inversarea uneia <5icşorarea #reut$ţii G= !oate fi ?nlocuit$ !rin inversarea
celeilalte <5icşorarea lun#i5ii − L=9 care nu este deci identic$ cu !ri5a invers$9 dar duce la
acelaşi re;ultat !rin co5!ensare şi nu nu5ai !rin anulare dac$ +G este o!eraţia iniţial$ I şi
−G9 o!eraţia invers $ N9 atunci −L este reci!roca < R = lui +G9 iar +L este corelativa < & =- Prin
si5!lul fa!t c$ ne afl$5 ?n !re;enţa a dou$ cu!luri de transfor5$ri directe şi inverse şi a
unei relaţii de ec>ivalenţ$ <dar nu de identitate=9 siste5ul de !ro!rţii ţine de cvaternalitatea
su@ for5a IR = &N <de unde !rodusele 5ediilor şi e'tre5elor dau IN = R& =-

++
fa!tul c$ 5elcul9 ?n ti5! ce ?naintea;$9 !oate s$ r$5"n$ totuşi ne5işcat ?n
ra!ort cu !unctul e'terior9 deoarece 5işcarea !lanşetei co5!ensea;$9 f$r$
s$ anule;e9 5işcarea ani5alului- Dndat$ ce se reali;ea;$ structura
cvaternalit$ţii9 soluţia devine uşoar$9 !rin intervenţia acestei co5!ens$ri
f$r$ anulare9 care este reci!rocitatea < R =- Ave5 deci şi de data aceasta I ⋅ R
= N ⋅ &- <unde <I= este9 de !ild$9 de!lasarea 5elcului s!re drea!ta9 < R =
de!lasarea !lanşetei s!re st"n#a9 <N= de!lasarea 5elcului s!re st"n#a şi < &=
de!lasarea !lanşetei s!re drea!ta=-

/. E%&ili+#ul &i)#o"tati%. Dntr(o !res$ >idraulic$ su@ for5$ de % se

introduce ?n una din ra5uri un !iston a c$rui #reutate !oate fi 5$rit$ sau
5icşorat$9 ceea ce 5odific$ nivelul lic>idului ?n cealalt$ ra5ur$- Pute59 !e
de alt$ !arte9 s$ 5odific$5 #reutatea s!ecific$ a lic>idului <alcool9 a!$ sau
#licerin$=9 care se ridic$ la o ?n$lţi5e cu at"t 5ai 5are9 cu c"t este 5ai uşor-
Pro@le5a const$ aici ?n a ?nţele#e c$ #reutatea lic>idului acţionea;$ ?n sens
contrar#reut$ţii !istonului9 ca reacţie la acţiunea lui- Este interesant de notat
c$9 !"n$ la 4  67 ani9 aceast$ reacţie sau re;istenţ$ a lic>idului nu
este ?nţeleas$ ca atare9 ci #reutatea lic>idului este conce!ut$ ca ceva ce se
adau#$ #reut$ţii !istonului şi acţionea;$ ?n acelaşi sens- i de data aceasta
5ecanis5ul aun#e s$ fie ?nţeles nu5ai ?n funcţie de structura de
cvaternalitate dac$ <I= este creşterea #reut$ţii !istonului şi N 5icşorarea
acestei #reut$ţi9 atunci creşterea #reut$ţii s!ecifice a lic>idului este o
reci!roc$ R ?n ra!ort cu I9 iar descreşterea este o corelativ$ < & =-

5. No!iunile p#o+a+ili"te. %n ansa5@lu funda5ental de sc>e5e

o!eratorii care devine de ase5enea !osi@ilasi5ilare
!rin o!eraţii for5ale este
!rinacela
al
noţiunilor !ro@a@iliste care re;ult$ dintr(o a ?nt"5!l$rii aceste
o!eraţii- Dntr(adev$r9 !entru a udeca9 de e'e5!lu9 des!re !ro@a@ilitatea unei
!erec>i sau a unor tri!lete e'trase la ?nt"5! lare dintr(o urn$ ?n care se afl$
6X @ile roşii9 67 @ile al@astre9 8 @ile ver;i etc-9 co!ilul tre@uie s$ fie ca!a@il de
o!eraţii dintre care cel !uţin dou$ sunt !ro!rii nivelului actualK o
co5@inatoric$9 care !er5ite s$ se ţin$ cont de toate asocierile !osi@ile ?ntre
ele5entele ?n oc şi un calcul de !ro!orţii9 oric"t de ele5entar ar fi el9 care
s$ !er5it$ su@iectului s$ sesi;e;e ceva <care sca!$ co!iilor la nivelele
anterioare= şi anu5e9 c$ !ro@a@ilit$ţile de #enul 24 sau C3 etc- sunt
e#ale ?ntre ele- Iat$ de ce a@ia ?n stadiul care ?nce!e la 66  6C ani9
sunt ?nţelese aceste !ro@a@ilit$ţi co5@inatorii sau noţiuni caK fluctuaţia9
corelaţia sau c>iar aceea de co5!ens$ri !ro@a@ile o dat$ cu creşterea
nu5erelor- Dn le#$tur$ cu aceasta9 este i;@itor caracterul tardiv al ?nţele#erii
le#ii nu5erelor 5ari 5icii su@iecţi nu !rev$d unifor5i;area distri@uţiilor
dec"t
5ari=-!"n$ la o anu5it$ li5it$ < care ar !utea fi nu5it$ a 5icilor nu5ere

I- In)u%!ia leilo# (i )i"o%ie#ea 2a%to#ilo#

+
 +!eraţiile !ro!o;iţionale sunt ?n 5od natural le#ate ?ntr(o 5$sur$ 5ai
5are dec"t o!eraţiile concrete de o 5"nuire suficient de !recis$ şi 5o@il$
a li5@aului9 deoarece !entru a !utea 5ani!ula !ro!o;iţiuni şi i!ote;e9
su@iectul tre@uie s$ fie ?n stare s$ le co5@ine ver@al- Ar fi ?ns$ #reşit s$ ne
?nc>i!ui5 c$ !ro#resele intelectuale ale !readolescentului şi ale
adolescentului sunt acelea !e care le invederea;$ aceast$ !erfecţionare a
vor@irii- E'e5!lele alese ?n !ara#rafele !recedente arat$ de !e acu5 c$
efectele co5@inatoricii şi ale du@lei reversi@ilit$ţI se fac si5ţite ?n cucerirea
realului9 c"t şi ?n cucerirea for5ul$rii-
ar e'ist$ un as!ect re5arca@il al #"ndirii ?n aceast$ !erioad$9 asu!ra
c$ruia s(a insistat !rea !uţin9 deoarece instrucţia şcolar$ u;ual$ ne#liea;$
a!roa!e total cultivarea lui <?n !ofida celor 5ai evidente cerinţe ştiinţifice şi
te>nice ale societ$ţii 5oderne=- Este vor@a de for5area s!ontan$ a unui
s!irit e'!eri5ental care nu se !oate constitui la nivelul o!eraţiilor concrete9
dar !e care co5@inatorica şi structurile !ro!o;iţionale ?l fac accesi@il acu5
co!iilor dac$ li se ofer$ oca;ia-

6- Ela"ti%itatea. Procedeul te>nic folosit de B- In>elder const$ ?n a

!re;enta co!iilor dis!o;itive fi;ice cer"ndu(le s$ desco!ere le#ile !e @a;a
c$rora funcţionea;$ dar situaţiile alese sunt de aşa natur$ c$ ?n funcţionarea
lor interferea;$ 5ai 5ulţi factori9 dintre care tre@uie aleşi aceia care au un
rol efectiv- + dat$ ce co!ilul s(a an#aat !e calea acestei inducţii9 5ai 5ult
sau 5ai !uţin co5!le'e9 i se cere s$ fac$ ?n 5od a5$nunţit dovada
afir5aţiilor sale şi anu5e dovada rolului !o;itiv sau nul al fiec$ruia dintre
factorii enu5eraţi s!ontan- Pute5 astfel s$ a!recie5 direct9 o@serv"nd
succesiv
aun#e laco5!orta5entul inductiv şi
o 5etod$ e'!eri5ental$ conduita de verificare9
satisf$c$toare dac$ factorilor
!rin disocierea su@iectulşi
varierea res!ectiv$ a fiec$ruia dintre ei9 o dat$ cu neutrali;area celorlalţi-
e !ild$9 !re;ent$5 su@iectului 5ai 5ulte ver#ele 5etalice9 !e care le
!oate fi'a sin#ur la una dintre e'tre5it$ţile lor9 !ro@le5a const"nd ?n a #$si
e'!licaţia diferenţelor fle'i@ilit$ţii lor- Factorii care acţionea;$ ?n aceast$
e'!erienţ$ suntK lun#i5ea ver#elelor9 #rosi5ea lor9 for5a secţiunii şi
5aterialul din care sunt f$cute < ?n s!eţ$9 oţel şi ala5$ care au 5odule de
elasticitate net diferite=- La nivelul o!eraţiilor concrete9 su@iectul nu ?ncearc$
s$ alc$tuiasc$ un inventar !reala@il al factorilor9 ci trece direct la caţiune !rin
5etoda serierii şi a coes!ondenţei serialeK e'a5inea;$ ver#elele din ce ?n ce
5ai lun#i şi vede dac$ ele sunt din ce ?n ce 5ai fle'i@ile etc- Dn ca;ul
interferenţei a doi factori9 cel de al doilea este anali;at la r"ndul s$u !rin
aceeaşi 5etod$9 dar f$r$ o disociere siste5atic$-
La nivelul dove;ii ?ns$şi se 5ai vede cu5 co!iii de 4  67 ani ale# o ver#ea
lun#$ şi su@ţire9 a!oi una scurt$ şi #roas$9 !entru a de5onstra rolul lun#i5ii9
deoarece9 cu5 ne s!une un co!il de 4 ani9 ?n felul acesta se vede 5ai
@ine diferenţa] i5!otriv$9 ?nce!"nd de la v"rsta de 66  6C ani <cu un nivel
de ec>ili@ru de 6V  6X ani=su@iectul9 du!$ c"teva taton$ri9 face o list$ a
factorilor i!otetici9 a!oi ?i studia;$ unul c"te unul9 dar disociindu(i ?ntre ei9
adic$ face s$ varie;e un sin#ur factor la un 5o5ent dat9 toate celelalte
condiţii r$5"n"nd nesc>i5@ate- El va ale#e9 de e'e5!lu9 dou$ ver#ele de
aceeaşi #rosi5e9 av"nd aceeaşi for5$ !$trat$9 dre!tun#>iular$ sau rotund$
a secţiunii9 f$cute din aceeaşi su@stanţ$ şi va face s$ varie;e nu5ai
lun#i5ea lor- Aceast$ 5etod$ care se #enerali;ea;$ la 62  6V ani este cu

+9
at"t 5ai re5arca@il$ cu c"t co!iii e'a5inaţi !"n$ acu5 nu
o ?nv$ţaser$- Dntruc"t ea nu a fost trans5is$ !rin 5etode şcolare <şi c>iar
dac$ ar fi fost astfel trans5is$ 5ai tre@uia s$ fie asi5ilat$ !rin instru5ente
lo#ice necesare= constat$5 c$ ea re;ult$ direct din structurile !ro!rii
o!eraţiilor !ro!o;iţionale- Pe de o !arte9 ?n #eneral vor@ind9 disocierea
factorilor !resu!une o ci5@inatoric$K tre@uie s$(i face5 s$ varie;e c"te unul
<ceea ce este sufieient ?n acest ca;9 unde toţi factorii oac$ un rol !o;itiv=9
c"te doi etc-
Pe de alt$ !arte9 !entru un siste5 co5!le' de influenţe9 o!eraţiile
concrete de clasific$ri9 serieri9 cores!ondenţe9 5$sur$ri etc- nu sunt
suficiente şi este necesar s$ introduce5 le#$turi noi de i5!licaţie9 disuncţie9
e'cluderi9 etc-9care ţin de o!eraţii !ro!o;iţionale şi !resu!un ?n acelaşi ti5!
o co5@inatoric$ şi coordon$ri ale invers$rii şi reci!rocit$ţii <cvaternalitate=-

/. Pen)ulul. %n al doilea e'e5!lu ne va !er5ite s$ ?nţele#e5 aceast$

inevita@il$ co5!le'itate lo#ic$9 care a!are de ?ndat$ ce e'!eri5entul
face s$ intervin$ un a5estec de factori reali şi factori aparenţi <nu
este ?nt"5!l$tor fa!tul c$ fi;ica e'!eri5ental$ a fost ti5! de vreo
dou$;eci de secole ?n ur5a de;volt$rii 5ate5aticii şi a lo#icii=- Este
vor@a de un !endul c$ruia ?i !ute5 varia frecvenţa oscilaţiilor9
5odific"nd lun#i5ea firului9 ?n ti5! ce #reutatea sus!endat$ la
e'tre5itatea firului9 ?n$lţi5ea de c$dere şi i5!ulsul iniţial nu au nici
un rol- i ?n acest ca; co!iii aflaţi la nivelul o!eraţiilor concrete fac s$
varie;e toţi factorii deodat$9 şi fiind convinşi c$ variaţia #reut$ţii are
rol <#reşal$ !e care de altfel o fac şi toţi adulţii nefi;icieni=9 ei nu
reuşesc
5odific"ndde?nloc sau ti5!
acelaşi reuşesc foartefirului
lun#i5ea #reuşi s$ e'clud$9ei deoarece
#reutatea9 #$sesc ?n
#eneral raţiuni suficiente9 du!$ !$rerea lor9 !entru a ustifica
acţiunea #reut$ţii- i5!otriv$9 disociind factorii9 aşa cu5 s(a v$;ut <W
6=9 !readolescentul constat$ c$ #reutatea !oate s$ varie;e f$r$ a
5odifica frecvenţa oscilaţiilor şi invers9 ceea ce antrenea;$
e'cluderea factorilor #reutate- La aceeaşi conclu;ie se aun#e şi ?n
ceea ce !riveşte ?n$lţi5ea de c$dere şi i5!ulsul i5!ri5at 5o@ilului
la !ornire6-
1
<onservarea mi$cării. Este de !risos s$ cit$5 alte fa!te analo#e dar !oate c$ nu este
li!sit de interes s$ se5nal$5 c$ ?nce!uturile inducţiei e'!eri5entale conduc9 !$str"nd
!ro!orţiile9 la raţiona5entele ase5$n$toare celor le#ate de ?nce!uturile fi;icii #alineene-
Aristotel conce!ea inducţia ca o si5!l$ #enerali;are a5!lificatoare9 ceea ce nu i(a !er5is s$
de;volte fi;ica sa at"t de de!arte ca şi lo#ica <el a r$5as9 ?n ceea ce !riveşte noţiunea de
vite;$9 la o!eraţii !ur concrete=- E5!iriştii l(au ur5at9 v$;"nd ?n inducţie o !ur$ ?nre#istrare
a datelor e'!erienţei9 f$r$ a ?nţele#e rolul funda5ental al structurii realului !e care ?l oac$
o!eaţiile lo#ico(5ate5atice şi ?n s!ecial structurile for5ale9 caracteristice nivelelor de care
ne ocu!$5 aici- +r9 aceast$ structurare9 5er#e de la @un ?nce!ut at"t de de!arte9 ,nc"t
!er5ite unor su@iecţi <nu !ute5 s!une tuturor9 dar9 aşa cu5 au ar$tat o@servaţiile noastre9
unui nu5$r destul de 5are=9 s$ ?ntrevad$ acea for5$ de conservare i5!osi@il de
constatat9 ?n stare !ur$9 ?n fa!te9 care este !rinci!iul inerţiei9 5odel de inter!retare
deductiv$ şi teoretic$- Anali;"nd 5işc$rile !e un !lan ori;ontal ale diferitelor @ile9 de
#reut$ţi şi de volu5e varia@ile9 aceşti su@iecţi constat$ c$ o!ririle lor au loc ?n funcţie de
re;istenţa aerului9 de frecare etc- dac$ !este afir5area o!ririi9 f9 r9 s- - - afir5area
factorilor de acţiune şi  si5@olul disuncţiei ave5 <!= <b9  r9  s=- - - e aici su@iecţii
conc>id c$ du!$ su!ri5area acesto factori9 nu va 5ai avea loc o o!rire < !9r9s - - - = ⊃!-
Aici ave5 deci un ?nce!ut de intuiţie a 5işc$rii inerţiale9 datorat si5!lei reversi@ilit$ţi a


 - Transfor5$rile afective
Noile feno5ene afective !ro!rii adolescenţei şi care se !re#$tesc ?nce!"nd
cu fa;a de 6C  6X ani au fost 5ult ti5! considerate ca le#ate ?n !ri5ul r"nd
de 5ecanis5e ?nn$scute şi cvasiinstinctive9 ceea ce 5ai ad5it ?nc$ adesea
!si>analiştii9 atunci c"nd ?şi centrea;$ inter!ret$rile referitoare la aceste
nivele !e i!ote;a unei reedit$ri a co5!le'ului +edi!- Dn realitate9 rolul
factorilor sociali < ?n sensul du@lu al sociali;$rii şi al trans5iterilor culturale=
este 5ult 5ai i5!ortant şi este favori;at9 ?ntr(o 5$sur$ 5ai 5are dec"t s(a
@$nuit9 de transfor5$rile intelectuale des!re care a5 vor@it 5ai sus-
Dntr(adev$r9 diferenţa esenţial$ dintre #"ndirea for5al$ şi o!eraţiile
concrete const$ ?n fa!tul c$ acestea sunt centrate !e real9 ?n ti5! ce
#"ndirea for5al$ atin#e transfor5$rile !osi@ile şi nu asi5ilea;$ realul
dec"t ?n funcţie de aceste desf$şur$ri i5a#inate sau deduse- +r9 aceast$
sc>i5@are de !ers!ectiv$ este tot at"t de funda5ental$ din !unct de vedere
afectiv c"t şi din !unct de vedere co#nitiv9 deoarece lu5ea valorilor !oate s$
r$5"n$ şi ea interioar$ frontierelor realit$ţii concrete şi !erce!ti@ile sau9
di5!otriv$9 !oate s$ se desc>id$ s!re toate !osi@ilit$ţile interindividuale sau
sociale-
Adolescenţa <6X  68 ani=9 fiind 5ai ales v"rsta intr$rii individului ?n
societatea celor v"rstnici ?ntr(o 5$sur$ 5ai 5are dec"t v"rsta !u@ert$ţii
<ast$;i9 la a!ro'i5ativ 6C ani la fete şi 6X ani la @$ieţi=9 !readolescenţa este
caracteri;at$
so5atice şi !rin?n acelaşi ti5! !rintr(o
acea sensi@ilitate accelerare
la valori a ?ntre
desc>ise creşterii
noilefi;iolo#ice
!osi@ilit$ţişi
!entru care su@iectul se !re#$teşte dea9 deoarece !arvine s$ le antici!e;e
datorit$ noilor sale instru5ente deductive-
Este i5!ortant9 ?ntr(adev$r9 s$ re5arc$5 c$ fiecare structur$ 5intal$
nou$9 inte#r"nd structurile !recedente9 reuşeşte ?n acelaşi ti5! s$
eli@ere;e ?n !arte individul de trecutul s$u şi s$ inau#ure;e activit$ţi noi9
care9 la nivelul de care vor@i59 sunt ele ?nsele orientate esenţial5ente s!re
viitor- +r9 !si>olo#ia clinic$ şi 5ai ales !si>anali;a care este la 5od$ acu59
nu v$d adesea ?n afectivitate dec"t un oc de re!et$ri sau de analo#ii cu
trecutul <reeditarea co5!le'ului +edi! sau a narcisis5ului etc-=-
A. Freud6 şi E- Erison C au insistat asu!ra identific$rilor succesive cu
adulţii luaţi dre!t 5odel9 care eli@er"ndu(i de ale#erile infantile9
!re;int$ de altfel !ericolul unei difu;iuni de identitate <Erison=9
dar ceea ce au v$;ut ?ntr(o 5$sur$ redus$ este rolul autono5iei
concrete
5ai do@"ndite
ales rolul ?n ti5!ulco#nitive9
construcţiilor celei de(acare
doua co!il$rii
!er5it <ca!- antici!are
aceast$ I9 W = şi
a viitorului şi aceast$ orientare s!re valorile noi des!re care a5
vor@it ceva 5ai ?nainte-
Autono5ia 5oral$9 care a!are !e !lan interindividual la nivelul v"rstei de
Y ani la 6C ani9 do@"ndeşte ?ntr(adev$r9 o dat$ cu #"ndirea for5al$9 o

o!eraţiilor !ro!o;iţionale !e cale de a!ariţie-

1
A. O r e u d , Le moi et les )écaniosmes de défense, Presses Universitaires de Orance.
2
6. 6 r i  s o n, -nfance et société, &elachau# U iestlM.

1
di5ensiune ?n !lus ?n 5"nuirea a ceea ce s(ar !utea nu5i valorile ideale sau
su!raindividuale- %nul dintre noi9 studiind 5ai de 5ult9 cu A- )- eil 6
de;voltarea ideii de !atrie a constatat c$ ea nu ca!$t$ o valoare afectiv$
adecvat$ dec"t de la 6C ani ?n sus- Acelaşi lucru se !oate s!une des!re ideea
de ustiţie social$9 sau des!re idealurile raţionale9 estetice sau sociale- Dn
funcţie de ase5enea valori9 deci;iile care tre@uie luate ?n o!o;iţie sau ?n
acord cu adultul şi ?n s!ecial ?n viaţa şcolar$9 au o anver#ur$ cu totul alta
dec"t ?n 5icile #ru!uri sociale la nivelul o!eraţiilor concrete-
&"t des!re !osi@ilit$ţile !e care le desc>id aceste valori noi9 ele sunt clare
la adolescent9 care9 ?n co5!araţie cu co!ilul9 !re;int$ du@l$ diferenţ$9 de a fi
ca!a@il s$ construiasc$ teorii şi s$ se !reocu!e de ale#erea unei cariere care
s$ cores!und$ unei vocaţii şi care s$(i !er5it$ s$(şi satisfac$ nevoile de
refor5are social$ şi de creare de idei noi- Preadolescentul nu atin#e acest
nivel9 dar nu5eroase indicii arat$ ?n aceast$ fa;$ de tran;iţie a!ariţia acelui
oc al construcţiilor de idei sau al structurii valorilor le#ate de !roiecte de
viitor- in !$cate asu!ra acestui su@iect e'ist$ !uţine studii C

CONCLU3IE
:ACTORII DE3VOLT;RII MINTALE

e;voltarea
5ari 5intal$
construcţii9 fiecareadintre
co!ilului
ele a!are9 ?n conclu;
continu"nd(o !e ie9
ceaca o succesiune
!recedent$9 5aia ?nt"i
trei
reconstruid(o !e un nou !lan9 !entru a o de!$şi a!oi ?ntr(o 5$sur$ din ce ?n
ce 5ai 5are- Aceast$ afir5aţie este adev$rat$ c>iar !entru !ri5a fa;$9
deoarece construirea sc>e5elor sensori(5otorii continu$ şi de!$şeşte
construcţia structurilor or#anice reali;ate ?n cursul e5@rio#ene;ei- A!oi9
construirea relaţiilor se5iotice9 a #"ndirii şi a cone'iunilor interindividuale
interiori;ea;$ aceste sc>e5e de acţiune reconstruindu(le !e !lanul nou al
re!re;ent$rii şi le de!$şeşte !"n$ la construirea ansa5@lului o!eraţiilor
concrete şi a structurilor de coo!erare- Dn sf"rşit9 ?nce!"nd cu nivelul de 66 
6C ani9 #"ndirea for5al$ ?n curs de a se naşte9 restructurea;$ o!eraţiile
concrete9 su@ordon"ndu(le structurilor noi9 a c$ror de;voltare va continua ?n
1
J- P i a # e t9 şi A- )-  e I l9 +e développement che l*en"ant de l*idée de patrie
et des relations avec l*étranger- Bull- infor5ational des *ciences sociales %NE*&+9 t- II9
64X69 !- 37X(3C6-
2
E'!licaţia9 este dat$9 ?ntre altele9 de fa!tul c$ şti5 ast$;i @ine ?n ce 5$sur$ sunt relative
la societ$ţile noastre @a c>iar la anu5ite clase sociale9 re;ultatele studiilor cunoscute asu!ra
adolescenţei <*tanle[ Hall9 )endousse9 *!ran#er9 &>- BS>ler9 e@esse etc-= astefl ?nc"t
!ute5 s$ ne ?ntre@$5 dac$ cri;ele adesea descrise nu sunt un fel de artefacte sociale. .
ead ?n *a5oa şi )alinovsi la Tro@ienii din Noua Guinee nu au #$sit aceleaşi 5anifest$ri
afective9 iar *c>ls[ ?n anc>eta sa des!re Die skaptische 8eneration <Generaţia sce!tic$=
arat$ transfor5$rile !e care le sufer$ 5anifest$rile afective ?n !ro!riile noastre societ$ţi- %n
factor sociolo#ic esenţial este9 !e de alt$ !arte9 valori;area de c$tre societatea adult$ ?ns$şi
a adolescentului şi a !readolescentului cantit$ţi ne#lia@ile ?n societ$ţile conservatoare9
adolescentul sau !readolescentul re!re;int$ o5ul de 5"ine ?n ţ$rile ?n !lin$ evoluţie şi este
de la sine ?nţeles c$ aceşti factori9 ad$u#"ndu(se la valori;$rile fa5iliale9 au un rol esenţial ?n
aceast$ evoluţie co5!le'$-

2
ti5!ul adolescenţei şi a ?ntre#ii vieţi ulterioare <o dat$ cu 5ulte alte
transfor5$ri=-
Aceast$ inte#rare de structuri succesive9 dintre care fiecare conduce la
construirea ur5$toarei9 !er5ite s$ se ?5!art$ de;voltarea ?n 5ari !erioade
sau stadii şi ?n su@!erioade sau su@stadii9 care res!ect$ ur5$toarele criteriiK
6= ordinea succesiunilor este constant$9 cu toate c$ v"rstele 5edii care le
caracteri;ea;$ !ot varia de la un individ la altul9 !otrivit #radului s$u de
inteli#enţ$9 sau de la un 5ediu social la altul- e;voltarea stadiilor !oate da
deci loc la acceler$ri sau la ?nt"r;ieri9 dar ordinea de succesiune r$5"ne
constant$9 ?n do5eniile <o!eraţiile etc-= ?n care se !oate vor@i des!re
ase5enea stadii C= fiecare stadiu este caracteri;at !rintr(o structur$ de
ansa5@lu9 ?n funcţie de care !ot fi e'!licate !rinci!alele reacţii !articulare-
Nu !ute5 deci s$ ne 5ulţu5i5 cu o referire la acestea sau s$ ne li5it$5 s$
face5 a!el la !redo5inarea cut$rui sau cut$rui caracter <ca ?n ca;ul stadiilor
lui Freud sau allon= 2= aceste structuri de ansa5@lu sunt inte#rative şi nu
se su@stituie unele celorlalteK fiecare re;ult$ din cea !recedent$9 inte#r"nd(o
ca structur$ su@ordonat$ şi !re#$teşte !e ur5$toarea9 inte#r"ndu(se ?n ea
5ai devre5e sau 5ai t"r;iu-
)area !ro@le5$ !e care o ridic$ e'istenţa unei ase5enea de;volt$ri şi
direcţia inte#rativ$ care !oate fi recunoscut$ ?n ea a posteriori, const$ ?n a
?nţele#e 5ecanis5ul acestei de;volt$ri- Aceast$ !ro@le5$ este o continuare
aceleia !e care şi(o !un e5@riolo#ii atunci c"nd se ?ntrea@$ ?n ce 5$sur$
or#ani;area onto#enetic$ re;ult$ dintr(o !refor5are sau dintr(o e!i#ene;$ şi
care sunt !rocesele de ordin cau;al ale acestei de;volt$ri- *e !oate s!une c$
ne afl$5 deoca5dat $ ?n fa;a soluţiilor !rovi;orii şi c$ teoriile e'!licative ale
viitorului
totalitate nu vor fi satisf$c$toare
ar5onioas$ dec"t
inter!ret$rile dac$ vor reuşi
e5@rio#ene;ei9 ale s$ inte#re;e
creşterii ?ntr(o şi
or#anice
ale de;volt$rii 5intale-
P"n$ atunci tre@uie s$ ne 5ulţu5i5 cu e'a5inarea celor !atru factori
#enerali9 !e sea5a c$rora a fost !us$ !"n$ acu5 evoluţia 5intal$-
1. &reşterea or#anic$ şi ?n s!ecial 5aturarea co5!le'ului for5at de
siste5ul nervos şi siste5ele endocrine- Dntr(adev$r9 este ?n afar$ de
?ndoial$ c$ un anu5it nu5$r de conduite de!ind9 5ai 5ult sau 5ai
!uţin direct9 de ?nce!uturile funcţion$rii anu5itor a!arate sau
circuite- Este ca;ul coordon$rii vederii şi a a!uc$rii !e la !atru luni şi
u5$tate <Tourna[=- &ondiţiile or#anice ale !erce!ţiei nu sunt !e
de!lin reali;ate dec"t ?n fa;a adolescenţei9 ?n ti5! ce funcţionarea
retinian$ este foarte !recoce <ca!- II9 W I9 ?n not$=- )aturarea are un
rol ?n tot cursul creşterii 5intale-
ar care este ace st rol0 Tre@uie s$ ar$ t$59 ?n !ri5ul r"n d c$9
deoca5dat$9 ?n aceast$ !rivinţ$ cunoaşte5 ?ntr(o foarte 5ic$ 5$sur$
a5$nunte şi ?n s!ecial nu şti5 a!roa!e ni5ic des!re condiţiile de 5aturare
care fac !osi@il$ constitu irea 5arilor structu ri o!eratori- Dn al doilea r"nd9 ?n
5$sura ?n care sunte5 infor5aţi9 vede5 c$ 5aturarea const$ ?n esenţ$ ?n
desc>iderea unor !osi@ilit$ţi noi şi constituie deci o condiţie necesar$ a
a!ariţiei anu5itor conduite dar f$r$ a asi#ura condiţii suficiente9 deoarece
r$5"ne ?n e#al$ 5$sur$ necesar ca !osi@ilit$ţile astfel desc>ise s$ se
reali;e;e9 iar !entru ca aceasta s$ se ?nt"5!le9 5aturarea tre@uie s$ fie
du@lat$ de un e'erciţiu funcţional şi de un minimum de e'!erienţ$- Dn al
treilea r"nd9 cu c"t ac>i;iţiile se de!$rtea;$ de ori#inea lor sensori(5otorie

3
cu at"t cronolo#ia lor este 5ai varia@il$ nu ?n ordinea succesiunii9 ci ?n ceea
ce !riveşte datele a!ariţiei fa!tul acesta este suficient !entru a ar$ta c$
5aturarea este din ce ?n ce 5ai !uţin unicul factor care acţionea;$9 deoarece
creşte i5!ortanţa influenţelor 5ediului fi;ic şi social-
Pe scurt9 dac$ 5aturarea or#anic$ constituie desi#ur un factor necesar9
av"nd f$r$ ?ndoial$ un rol indis!ensa@il ?n s!ecial ?n ordinea invariant$ a
succesiunii stadiilor9 ea nu e'!lic$ ?ntrea#a de;voltare şi nu re!re;int$ dec"t
un factor !rintre alţii-
C- %n al doilea factor funda 5ental este rolul e'erciţiului şi al e'!erienţ ei
do@"ndite ?n acţiunea efectuat$ asu!ra o@iectelor ?n o!o;iţie cu e'!erienţa
social$- Acest factor este de ase5enea esenţial şi necesar !"n$ la for5area
structurilor lo#ico(5ate5atice- ar aceasta este un factor co5!le' şi care nu
e'!lic$ totul9 orice ar s!une e5!iriştii- El este co5!le' de!arece e'ist$ dou$
ti!uri de e'!erienţ$K a= e'!erienţa fi;ic$9 care const$ ?n a 5"nui o@iec te
!entru a a@stra#e !ro!riet$ţile lor <de e'e5!lu9 co5!ararea a dou$ #reut$ţi
inde!endente de volu5ele lor= @= e'!erienţa lo#ico (5ate5atic$9 care
const$ ?n a 5"nui o@iectele !entru a cunoaşte re;ultatele coordon$rii
acţiunilor <de e'e5!lu9 e'!erienţa !rin care un co!il de X  3 ani desco!er$
e5!iric c$ su5a unei 5ulţi5i este inde!endent$ de ordinea s!aţial$ a
ele5entelor sau de enu5erarea lor=- Dn acest din ur5$ ca;9 cunoaşterea este
a@stras$ din acţiune <care ordonea;$ sau uneşte= şi nu din o@iecte9 ?n aşa fel
?nc"t e'!erienţa constituie !ur şi si5!lu fa;a !ractic$ şi cvasi(5otorie a ceea
ce va fi deducţia o!eratorie ulterioar$K aceasta nu 5ai are nici o le#$tur$ cu
e'!erienţa9 ?n sensul unei acţiuni a 5ediului e'terior9 fiind vor@a9 di5!otriv$9
de o acţiune constructiv$ e'ercitat$ de su@iect asu!ra o@iectelor e'terioare-
&"t des!re
datului9 ci e'!erienţa
constituie ofi;ic$9 ea nu are
structurare ni5ic fiind
activ$9 co5un cu si5!lao?nre#istrare
totdeauna a
asimilare la
cadrele lo#ico(5ate5etice <astfel9 co5!ararea a dou$ #reut$ţi !resu!une o
sta@ilire de relaţii9 deci construirea unei for5e lo#ice=- +r9 ?ntrea#a noastr$
lucrare de5onstrea;$ o dat$ 5ai 5ult c$ ela@orarea structurilor lo#ico(
5ate5atice <de la nivelul sensori(5otor !"n$ la #"ndirea for5al$= !reced$
cunoaşterea fi;ic$K o@iectul !er5anent <ca!- I9 II= este dea solidar cu
#ru!ul de!las$rilor9 aşa cu5 variaţia factorilor fi;icii <ca!- 9 I= este
solidar$ cu o co5@inatoric$ şi cu #ru!ul de cvaternalitate- *tructurile
lo#ico(5ate5atice se datorea;$ coordon$rii acţiunilor su@iectului şi
!resiunilor e'ercitate de o@iectul fi;ic-
2- Al treielea factor funda5ental9 dar la r"ndul s$u insuficient dac$ e luat
sin#ur9 este acela al interacţiunilor şi trans5iterilor sociale- eşi necesar şi
esenţial9 acest factor este insuficient din aceleaşi 5otive !e care le(a5
e'!us ?n le#$tur$ cu e'!erienţa fi;ic$- Pe de o !arte9 socia@ili;area este o
structurare la care individul contri@uie ?n aceeaşi 5$sur$ ?n care o !ri5eşte-
e aici solidaritatea şi i;o5orfis5ul dintre o!eraţii şi coo!eraţie <scris
?ntr(un cuv"nt sau dou$=- Pe de alt$ !arte9 c>iar ?n ca;ul trans5iterilor ?n
care su@iectul !are ?n cel 5ai ?nalt #rad rece!tiv9 cu5 este trans5iterea
şcolar$9 acţiunea social$ este ineficient$ f$r$ o asi5ilare activ$ a co!ilului9
ceea ce !resu!une instru5entele o!eratorii adecvate-
V- ar cei trei factori di!araţi nu dau naştere unei evoluţii diriate şi av"nd
o direcţie at"t de si5!l$ şi re#ulat$ ca aceea a celor trei 5ari structuri
succesive ale noastre- at fiind rolul su@iectu lui şi al coordon$rilor #enerale
ale acţiunii9 ?n aceast$ evoluţie9 ne(a5 !utea #"ndi la un !lan !resta@ilit ?ntr(

4
un fel a !riori sau du!$ o finalitate intern$- ar un !lan a !riori nu s(ar !utea
reali;a ?n do5eniul @iolo#ic dec"t !rin 5ecanis5ele caracterelor ?nn$scute şi
ale 5atur$rii- +r9 a5 v$;ut c$ ele sunt insuficiente !entru a e'!lica toate
fa!tele- &"t des!re finalitate9 ea este o noţiune su@iectiv$ şi o evoluţie
diriat$ <adic$ una care ur5ea;$ o direcţie9 at"t şi ni5ic 5ai 5ult= nu
!resu!une ?n 5od necesar un !lan !resta@ilitK un e'e5!lu este 5ersul s!re
ec>ili@rul entro!iei ?n ter5odina5ic$- Dn ca;ul de;volt$rii co!ilului9 nu ave5
de(a face cu un !lan !resta@ilit ci o construcţie !ro#resiv$9 de ase5enea
natur$ ?nc"t fiecare inovaţie nu devine !osi@il$ dec"t ?n funcţie de cea
!recedent$-
*(ar !utea s!une c$ !lanul !resta@ilit este dat de 5odelul #"ndirii adulte9
dar co!ilul nu o ?nţele#e ?nainte de a o fi reconstruit9 şi ea ?ns$şi este
re;ultanta unei construcţii ne?ntreru!te9 datorate unei succesiuni a
#eneraţiilor9 care cu toate au trecut !rin co!il$rieK e'!licarea de;volt$rii
tre@uie s$ ţin$ deci sea5a de aceste dou$ di5ensiuni9 una onto#enetic$ şi
cealalt$ social$9 ?n sensul trans5iterii o!erei succesive a #eneraţiilor9 dar
!ro@le5a se !une ?n ter5eni !arţial analo#i ?n a5@ele ca;uri9 deoarece
şi ?ntr(un ca; şi ?n cel$lalt c>estiunea central$ este aceea a 5ecanis5ului
intern al oric$rui constructivis5-
+r9 un ase5enea 5ecanis5 intern <dar f$r$ !osi@ilitatea reducerii nu5ai
la caracterele ?nn$scute şi f$r$ !lan !resat@ilit9 deoarece are loc o
construcţie real$=9 este ?ntr(adev$r o@serva@il$ cu !rileul fiec$rei construcţii
!arţiale şi a fiec$rei treceri de la un stadiu la cel ur5$torK acesta este un
!roces de ec>ili@ru9 nu ?n sensul unei si5!le @alanţe a forţelor9 ca ?n
5ecanic$ sau al unei creşteri a entro!iei ca ?n ter5odina5ic$9 ci ?n sensul9
ast$;i !reci;at datorit$
de co5!ens$ri ci@erneticii9
active ale su@iectului9al ca
autore#l$rii9
r$s!uns laadic$ al unei succesiuni
!ertur@aţiile e'terioare
şi ?n sensul unui re#la ?n acelaşi ti5! retroactiv <siste5e cu @ucle sau cu
"eed-ack(uri= şi antici!ator9 constituind un siste5 !er5anent9 de ase5enea
co5!ens$ri-
*(ar !utea crea i5!resia c$ aceşti !atru factori 5ari e'!lic$ esenţa
evoluţiei intelectuale şi co#nitive a co!ilului şi c$ acu5 n(ave5 dec"t s$
consider$5 se!arat de;voltarea afectivit$ţii şi a 5otivaţiei- %nii vor susţine
c>iar9 !oate9 c$ aceşti factori dina5ici ofer$ c>eia ?ntre#ii de;volt$ri 5intale
şi c$9 ?n ulti5$ instanţ$9 nevoia de a creşte9 de a se afir5a9 de a iu@i şi de a fi
!reţuit constituie 5otoarele inteli#enţei ?ns$şi ca şi ale conduitelor ?n
totalitatea lor şi ?n co5!le'itatea lor cresc"nd$-
u!$ cu5 a5 v$;ut ?n re!etate r"nduri9 afectivitatea constituie ener#etica
conduitelor9 al c$ror as!ect co#nitiv se refer$ nu5ai la structuri- Nu e'ist$
deci nici o conduit$ oric"t de intelectual$ ar fi ea9 care s$ nu ai@$ dre!t
5o@iluri factori afectivi dar9 reci!roc9 nu !ot e'ista st$ri afective f$r$
intervenţia !erce!ţiilor sau a ?nţele#erii care constituie structura lor
co#nitiv$- &onduita este deci unitar$9 c>iar dac$9 invers9 aceasta din ur5$ nu
e'!lic$ structurileK cele dou$ as!ecte  afectiv şi co#nitiv  sunt inse!ara@ile
şi ireducti@ile-
Toc5ai aceast$ unitate a conduitei face ca factorii evoluţiei s$ fie co5uni
celor dou$ as!ecte9 co#nitiv şi afectiv9 şi ireducti@ilitatea lor nu e'clude de
loc un !aralelis5 funcţional9 destul de i;@itor c>iar ?n a5$nunte <a5 v$;ut
aceasta c"nd ne(a5 ocu!at de relaţiile o@iectuale9 de le#$turile
interindividuale sau de aenti5entele 5orale=- *enti5entele co5!ort$ ?ntr(

5
adev$r indiscuta@ile r$d$cini ereditare <sau instinctive= su!use 5atur$rii- Ele
se diversific$ ?n cursul e'!erienţei tr$ite- Ele se ?5@o#$ţesc funda5ental !rin
sc>i5@ul interindividual sau social- ar9 dincolo de aceşti factori9 ele
co5!ort$ cu si#uranţ$ conflictele sau cri;e şi resta@iliri ale
ec>ili@rului9 ?ntrea#a for5are a !ersonalit$ţii fiind do5inat$ de c$utarea unei
anu5ite coerenţe şi a unei or#ani;$ri a valorilor care e'clude sf"şierile
interioare <sau care le caut$ doar !entru a e'tra#e din ele noi !ers!ective
siste5atice ca acea a a5@i#uit$ţii . a altor sinte;e su@iective 1=- Aşadar9
f$r$ a tre@ui s$ rea5inti5 funcţionarea senti5entelor 5orale9 cu ec>ili@rul
lor nor5ativ at"t de ?nvecinat cu structurile o!eratorii9 este e'clus s$
inter!ret$5 de;voltarea vieţii afective şi a 5otivaţiilor l$s"nd de o !arte rolul
ca!ital al autore#l$rilor9 a c$ror i5!ortanţ$ au relevat(o de altfel toate
şcolile9 deşi su@ denu5iri diferite-
Aceast$ inter!retare ne !er5ite s$ !$trunde5 destul de ad"nc ?n
5ulţi5ea fa!telor cunoscute9 ?n !ri5ul r"nd9 deoarece o ec>ili@rare este
necesar$ !entru a ?5@ina contri@uţiile 5atur$rii9 ale e'!erienţei cu o@iectele
şi ale e'!erienţei sociale- A5 v$;ut a!oi ?n !ara#raful III al ca!it- I c$
structurile sensori(5otorii se de;volt$ trec"nd de la rit5urile iniţiale la re#l$ri
şi de la acestea la o sc>iţ$ de reversi@ilitate- +r9 re#l$rile ţin direct de
5odalitatea considerat$ aici9 şi orice evoluţie ulterioar$ <fie c$ e vor@a de
#"ndire sau de reci!rocitate 5oral$ fie de ec>ili@rarea !ro!rie coo!er$rii=
este un !roces continuu9 care conduce de la re#l$ri la reversi@ilitate şi la
e'tinderea ne?ntreru!t$ a acesteia din ur5$- &"t des!re reversi@ilitate9 ea nu
este altceva dec"t un siste5 co5!let9 adic$ ?n ?ntre#i5e ec>ili@rat de
co5!ensaţii9 ?n aşa fel c$ fiec$rei transfor5$ri ?i cores!unde !osi@ilitatea
unei transfor5$ri!rin
Ec>ili@rarea inverse sau reci!roce-
autore#lare re!re;int$ aici !rocesul for5ator al
structurilor !e care le(a5 descris9 iar !si>olo#ia co!ilului ne !er5ite s$
ur5$ri5 !as cu !as constituirea lor nu ?n 5od a@stract9 ci ?n dialectica vie şi
tr$it$ a su@iecţilor9 care sunt confruntaţi ?n fiecare #eneraţie cu !ro@le5e
ne?ncetat re?nnoite9 !entru a aun#e uneori9 !"n$ ?n cele din ur5$9 la soluţii
care !ot fi ?ntruc"tva 5ai @une dec"t acelea ale #eneraţiilor !recedente-

<I<LIOGRA:IE SUMAR;

*
:raité de psychologie e%périmentale 9 !ar P- Fraisse et J- Pia#etK
Fascicule I9 +a perception, Presses %niversitaires de France9
64329 Fascicule II9 +*intelligence, Presses %niversitaires de France9
6432-
L- & a r 5 i c > a e l9 anuel de psychologie de l*en"ant, !rMface p la
traduction fanjaise9 R- Za;;o9 Presses %niversitaires de France9 64XC
A- F r e u d9 +e moi et les mécanismes de dé"ence 9 Presses
%niversitaires de France9 64V4-
T >- G o u i n   M c a r i e9 5ntelligence et a""ectivité che le (eune
en"ant9 elac>au' U NiestlM9 643C-
B- I n > e l d e r et J- P i a # e t9 De la logi!ue de l*en"an t 3 la logi!ue
de l*adolescent, Presses %niversitaires de France9 6432-
)- L a u r e n d e a u et A- P i n a r d9 +a pensée causale che
l*en"ant9 Presses %niversitaires de France9 643C-
G-(H- L u b u e t9 +e dessin en"antin9 Presses %niversitaires de France9
64CY-
J- P i a # e t9 +e (ugement moral che l*en"ant 9 642C9 Ce Md-9 Presses
%niversitaires de France9 64XY-
+a construction de réel che l*en"ant 9 642Y9 elac>au' U NiestlM9 Ce
Md- 64X7-
+a "ormation du symole che l*en"ant 9 64VX9 elac>au' U Niestle9 Ce
Md-9 643V-
et B- I n > e l d e r9 +e développement des !uantités physi!ues che
l*en"ant9 elac>au' U NiestlM9 64V69 Ce Md-9 au#5antMe9 643C-
et B-%niversitaires
I n > e l d de ,
e rFrance9 +*image mentale che l*en"ant 9
6433- Presses
R- * ! i t ;9 +a premi6re année de la vie de l*en"ant& 8en6se des
premi6res relations o(ectales9 Presses %niversitaires de France9
64X8-
H-  a l l o n9 +es srcines du caract6re 9 Presses %niversitaires de
France9 Ce Md-9 64V4-

+
 &%PRIN*%L
Introducere- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
<apitolul 5.
Nielul "en"o#i-$oto# . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I- Inteli#enţa sensori(5otorie - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
II- &onstruirea realului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
III- As!ectul co#nitiv al reacţiilor sensori(5otorii - - - -
I- As!ectul afectiv al reacţiilor sensori(5otorii - - - - -
<apitolul 55.
De0olta#ea pe#%ep!iilo# . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I- &onstanţa şi cau;alit$ţi !erce!tive - - - - - - - - - - - - -
II- Efecte de c"5! - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
III- Activit$ţile !erce!tive - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
I- Perce!ţii9 noţiuni şi o!eraţii - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
<apitolul 555.
:un%!ia "e$ioti%' "au "i$+oli%' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I- Funcţia se5iotic$ şi i5itaţia - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
II- Jocul si5@olic - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
III- esenul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
I- I5a#inile 5intale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- )e5oria şi structura a5intirilor(i5a#ini - - - - - - - - - - - - -
I- Li5@aul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
<apitolul 5=. ?%on%#ete@ ale 7n)i#ii (i #ela!iile inte#in)ii)uale . . .
Ope#a!iile
..
I- &ele trei nivele de trecere de la acţiune la o!eraţie - - - - - -
II- Gene;a o!eraţiilor concrte - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
III- Re!re;entarea universului- &au;alitate şi ?nt"5!lare - - - -
I- Interacţiunile sociale şi afective - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- *enti5ente şi udec$ţi 5orale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
I- &onclu;ii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
<apitolul =.
P#ea)ole"%entul (i ope#a!iile p#opo0i!ionale . . . . . . . . . . . . . . . .
..
I- G"ndirea for5al$ şi co5@inatorica - - - - - - - - - - - - - - - - - -
II- Gru!ul celor dou$ reversi@ilit$ţi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
III- *c>e5ele o!eratorii for5ale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
I- Inducţia le#ilor şi disocierea factorilor - - - - - - - - - - - - - - -
- Transfor5$rile afective - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
:a%to#ii )e0olt'#ii $intale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...
Bilio#rafie su5ar$ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

