A). Mihai Eminescu este cunoscut în întreaga lume prin crearea poemului Luceafărul.

Citiţi-l în întregime şi identificaţi tablourile.

B). Arthur Schopenhauer, în Lumea ca voinţă şi reprezentare, susţinea că există
multiple diferenţe între omul de geniu şi omul comun. Care sunt acestea? Exemplifica ţi -
le făcând referire la poemul Luceafărul.
C). Personajul feminin din poem cunoaşte trei etape. Care sunt acestea şi în ce const ă
tranformarea fetei?
D). Analizaţi afirmaţia eminesciană referitoare la statutul geniului:
“Aceasta este povestea. Iar înţelesul alegoric ce i -am dat este că, dacă geniul nu
cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de alt ă parte aici pe
pământ nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte,
dar n-are nici noroc.”
E). Identifică în primul tablou elemente specifice lumii basmului; care crezi că este
rolul lor în text?
F). Găseşte versuri care conţin sugestii ale purităţii superlative ale fetei de împărat.
G). Versurile care se referă la Cătălin conţin frecvent diminutive: copilaş, obrăjei,
binişor. Care este rolul lor în conturarea portretului pajului?
H). “Iată aşadar că se întâmplă totuşi ceva deosebit în lumea de jos, pe care geniul n-a
putut-o salva în felul cum vroia el. Ba chiar se întâmplă ceva de necrezut: LUMEA
ACEASTA DE JOS VINE EA SĂ SALVEZE GENIUL... La capătul poemului
eminescian, un nelămurit sentiment de armonie îţi rămâne, în ciuda dizarmoniei dintre
cele două ordini, cea a generalului şi cea a individualului” (Constantin Noica)
Scrie un eseu despre condiţia geniului pornind de la afirma ţia de mai sus şi f ăcând
referire atât la poemul Luceafărul, cât şi la alte texte aparţinând liricii eminesciene.