Maduva Spinarii(M.

S)

Reprezinta segmental SNC aflat la nivelul canalului rahidian.

Limite:-superior un plan transversal ce trece prin articulatia atlanto-occipitala.,sau un
plan ce trece pe sub decusatia piramidala
-inferior un plan transversal ce trece prin prin discul intervertebral L1-L2.
Dimensiuni:lungimea-45 cm la ♂
-40-43 cm la♀
diametrul-medie 12 mm(10-18 mm;18 la nivelul intumescentei cervicale)
Forma-cilindru usor turtit anteroposterior.Inferior se termina prin conul medular ,care
se prelungeste cu filum terminale(format din celule gliale),strabate portiunea inferioara a
canalului vertebral,canalul sacrat,terminandu-se la nivelul celei de-a doua vertebre
coccigiene.Fillum terminale este inconjurat de ultimii nervii rahidieni formand coada de
cal.In regiunea cervicala si lombara M.S.prezinta doua umflaturii numite intumescente:
-C3-T2-cervicala
-T10-L1-L2-lombara
Aparitia lor se datoreaza existentei membrelor superioare si inferioare si a dezvoltarii
plexurilor nervoase brahial respectiv lombar,ce au originea reala la nivelul
intumescentelor.
Din M.S. pornesc 31 perechi de nervi spinali cu origine metamerica si care impart M.S.
in mai multe regiuni: -cervicala-8 perechi(prima pereche iese la nivelul articulatiei
articulatiei atlanto-occipitale )
-toracala-12 perechi
-lombara-5 perechi
-sacrata-5 perechi
-coccigiana-1 pereche
Configuratie externa.
Fata anterioara –prezinta pe linia mediana fisura mediana anteriora(patrunde pia
mater).Pe lateral gasim santurile colaterale drept si stang prin care parasesc M.S.
radacinile anterioare ale n. spinali sub forma mai multor filete nervoase subtiri numite
fila radicularis.
Fata posterioara-prezinta pe linia mediana santul median posterior ce se continua in
profunzime cu septul median posterior.Deoparte si alta se gases
c santurile colaterale posterioare prin care patrund radacinile posterioare ale
n.spinali,deasemenea sub forma unor fila radicularis.In regiunea toracica superioara si
cervicala(intumescentei) intre santul median posterior si santul collateral posterior se
gaseste santul intermediar ce reprezinta linia de demarcatie a fasciculelor Goll si
Burdach.
Fata laterala-cuprinsa intre santul colateral anterior si posterior de aceasi parte.(vezi figI)

Radacinile n. rahidieni au o dispozitie variabila in drumul lor catre gaura intervertebrala

corespunzator si specific fiecarei regiuni medulare.La nivel cervical au o dispozitie
orizontala,in regiunea toracala un traiect din ce in ce mai oblic,in regiunea
lombara,sacrata si coccigiana sa aiba un traiect vertical dispus in jurul filum terminale

1
formand coada de cal. Aceasta dispozitie se datoreaza dezvoltarii disproportionate
incepand cu perioada fetala,a colanei vertebrale respective a M.S. pe de alta parte.Pana la
sfarsitul lunei a treia de viata intrauterine exista un paralelism intre dezvoltarea coloanei
si a maduvei spinale.Ca urmare vom avea un traiect orizontal in drumul lor catre gaura
intervertebrala corespunzatoare.Dupa luna a treia rata de dezvoltare a coloanei vertebrale
depaseste rata de crestere a M.S..In consecinta extremitatea inferioara a M.S. va ocupa o
pozitie din ce in ce mai ascensionata in canalul vertebral.Radacinile n.spinali:
toracali,lombari,sacrati,coccigieni vor avea un traiect din ce in ce mai oblic si vertical in
drumul lor spre gaurile intervertebrale corespunzatoare.Aceasta relatie vertebro-
medulara-Topografie vertebro-medulara se poate exprima prin formula lui
Chippault,care identifica neuromerul medular ce corespunde unei vertebre N:-in
regiunea cervicala vertebrei N ii corespunde neuromerul N+1.In regiunea T1-T3 ii
corespunde N+2;T4-T10 ii corespunde N+3;T11-ii corespunde L2,3,4;T12 si L1-
corespunde L5,sacrate si coccigiene.
Configuratie interna.
Pe sectiune transversala M.S apare formata din 2 portiuni distincte:una inchisa la culoare
situata la interior numita substanta cenusie(contine celule si fibre nervoase) si alta situate
la exterior deschisa la culoare numita substanta alba.(contine fibre nervoase)
Sustanta cenusie –este dispusa asemanator literei H sau fluture,I se descriu 2 coarne
posterioare ,2 anterioare si in regiune toracica 2 laterale,o comisura cenusie dispusa
transversal si care este strabatuta central de canalul ependimar.
Cornul posterior este subtire se alungit prezinta un cap,col si o baza,iar
d.p.d.v.functional este senzitiv.Aici fac sinapsa dendritele ganglionilor spinali de pe
traiectul n.rahidieni corespunzatori.
Cornul anterior este scurt si gros ,i se descriu un cap si o baza.D.p.d.v. functional
este motor,de aici pleaca axonii motorii ce intra in constitutia n.rahidian.
Cornul lateral este mic si apare doar in regiunea toracala intre baza coarnelor
anterioare si posterioare.Tot in regiunea toracica intre baza cornului anterior si cornul
lateral se gaseste o retea de fibre nervoase ce alcatuiesc procesul reticular a lui Deiters .
D.p.d.v microscopic substanta cenusie contine pericarioni care sunt aglomerati sub
forma de nuclei.Privit in sens longitudinal acesti nuclei strabat substanta cenusie pe
distanta mai lunga sau mai scurta alcatuind coloane.(fig.II)
Nuclei cornului posterior.Capul cornului posterior este inconjurat de o portiune de
forma semilunara numita stratul zonal a lui Waldayer.Acesta la randul lui este inconjurat
de o portiune de substanta cenusie cu rol de nucleu numit substanta gelatinoasa
Rolando.Aceasta la randul ei este inconjurata de o zona ingusta ingusta de substanta alba
numit stratul zonal a lui Lissauer si care separa cordonul posterior de cel lateral
medular(figIII).
Nucleii cornului posterior sunt:
1.Substanta gelatinoasa Rolando –reprezinta nuclei in care se termina si fac sinapsa
fibre ce conduc impulsuri sensitive,tactile protopatice,termice si dureroase.Axonii
neuronilor acestui nucleu(deutoneuronul)trece pe partea opusa si patrunde in cordonul
lateral medular formand fasciculul spino-talamic lateral
2.Nucleul propriu al capului(cornului posterior)-patrund si fac sinapsa axonii
protoneuronilor ce conduc impulsurile sensitive tactile grosiere ,protopatice.Axonii

2
deutoneuronilor din acesti nuclei trec de partea opusa in cordonul anterior medular
formand fasciculul spino-talamic anterior.
3.Nucleul dorsal a lui Clarke-Stilling-se gaseste la baza cornului posterior ,se intinde
aproape pe intreaga lungime a substantei cenusii ,intre C7-L2,luand denumirea de
coloana Clarke-Stilling.Aici vin si fac sinapsa terminatiile nervilor periferici pentru
sensibilitatea proprioceptiva inconstienta .Axonii lor trec in cordonul lateral de aceasi
parte formand fasciculul spinocerebelos direct(posterior)-Flechsing.
4.Nucleul lui Bechterew(intermedio-medial)-nucleu mic situat la baza cornului
posterior ,aici vin si fac sinapsa impulsuri ale sensibilitati proprioceptive si
viscerosenzitive .Axonii deutoneuronilor trec in cordonul lateral de partea opusa formand
fascicolul spinocerebelos indirect(anterior)-Gowers
Nucleii cornului lateral.
1.Nucleul intermedio-lateral –se intinde ca o coloana intre C8-T1 respectiv L3
reprezentand centrul spinal al simpaticului .
2.Nucleul intermedio-lateral sacral se intinde intre S2-S4 reprezentand centrul spinal al
parasimpaticului
Nucleii coarnelor anterioare.
1.Nucleul medio-dorsal-participa la inervatia motorize a muschilor dorsali ai
trunchiului.
2.Nucleul medio-ventral-inerveaza m.anteriori ai trunchiului.
3.Nucleul latero-dorsal-inerveaza la nivelul intumescentei cervicale m.extensori a
membrelor superioare iar la nivelul intumescentei lombare-m.extensori ai membrelor
inferioare.
4.Nucleul latero-ventral-inerveaza m. flexori la nivelul membrelor superioare si
inferioare
5.Nucleul central-la nivelul C3-C4-reprezinta centrul motor al diafragmului (nucleul
frenicului).La nivel S3-S4 este centrul motor pentru diafragma pelvina.
Substanta alba.
Este impartita in trei perechi de cordoane datorita prezentei santurilor de la periferia
maduvei spinale precum si datorata coarnelor substantei cenusii.
Cordonul posterior delimitat intre santul median posterior, care atinge prin
extremitatea sa anterioara comisura cenusie medulara,cornul posterior medular si stratul
zonal a lui Lissauer.Contine fascicule ce conduc impulsuri a sensibilitatii proprioceptive
constiente si tactile epicritice fine:fasciculul Goll si Burdach(Gracilis si Cuneatus) sau
fasciculul spinobulbare posterioare ,fasciculul spinotalamic posterior.
Cordonul lateral-delimitat de coarnele anterioare si posterioare precum si de santul
colateral anterior si posterioare.Contin fascicule nervoase cu traiect ascedent :
-fasciculul spino-cerebelos direct Fleching
- fasciculul spino-cerebelos indirect Gowers
-fasciculul spino-talamic lateral
-fascicule descendente(motorii) care raspund pentru :
-motilitatea voluntara–fasciculul piramidal incrutisat (cortico-spinal
lateral)
-motilitatea involuntara–care apartin cailor extrapiramidale
motorii:fascicolul vestibulo-spinal lateral,reticulo-spinal lateral,tecto-spinal
lateral,rubrospinal .

3
 Cordonul anterior –este cuprins intre fisura mediana anterioara ,baza si capul
cornului anterior.Contine :fibre cu traiect ascendent (spinotalamic anterior)si fibre cu
traiect descendent :-motilitatea voluntara –piramidal direct;motilitatea involuntara –
tectospinal anterior,reticulospinal anterior,vestibule-spinal anterior,olivo-spinal(fig.IV)
Cai ascendente medulare.
Sensibilitatea proprioceptiva constienta.Protoneuronul se gaseste in ganglionul
spinal.Axonii acestora patrund prin santul colateral,posterior direct in cordonul posterior
medular.
Fibrele ce transmit influxuri proprioceptive constiente de la membrele inferioare si
jumatatea inferioara a trunchiului se grupeaza in fasc Goll .Acestea urca pina la nivelul
bulbului unde fac sinapsa cu deutoneuronul in nuclei omonimi.De aici axonii
deutoneuronilor formeaza panglica lui Reil(lemnisc medial)care se incrutiseaza trecand
de partea opusa urmand sa faca sinapsa cu al 3 neuron al cai in talamus.Axonii acestuia
se proiecteaza la nivelul scoartei lobului parietal.
Fibrele ce transmit influxuri proprioceptive constiente de la membrele superioare si
jumatatea superioara a trunchiului se grupeaza in fasc Burdach.Acesta va ocupa o pozitie
laterala in cadrul cordonului posterior .Aceste fibre urca pana la nivelul nucleului
cuneatus din bulb unde fac sinapsa cu deutoneuronul cai .De la acest nivel traiectul este
identic mergand pe calea panglicii lui Reil-talamus-scoarta lobului parietal.
Sensibilitatea propriceptiva incostienta.Protoneuronul se gaseste la nivelul
ganglionului spinal si patarunde in nucleul dorsal a lui Clarke-Stilling.Axonii
deutoneuronilor patrund in cordoanele lateral de aceasi parte unde formeaza fasc
spinocerebelos direct a lui Flechsig.Alti protoneuroni vor face sinapsa la nivelul nucleului
Bechterew.Axonii deutoneuronilor trec de partea opusa in cordonul lateral si formeaza
fasc spino cerebelos indirect-Gowers.Proiectia acestor impulsuri se face la nivelul
cerebelului.
Sensibilitatea tactila protopatica.Protoneuronul se gaseste la nivelul gangl spinal,face
sinapsa cu deutoneuronul in nucleul propriu al cornului posterior ,axonii deutoneuronilor
trec in cordonul anterior de partea opusa grupandu-se in fasciculul spinotalamic
anterior.Urca prin trunchiul cerebral si face sinapsa in thalamus cu cel de-al 3 neuron al
sensibilitati –scoarta lobului parietal.
Sensibilitatea tactila termica si dureroasa.Protoneuronul in gangl spinal ,face sinapsa
cu substanta gelatinoasa a lui Rolando cu deutoneuronul cai.Axonii acestuia trec in
cordonul lateral de partea opusa grupandu-se in fasc spinotalamic lateral(fasc durerii).Fac
sinapsa si se proiecteaza cortical
Sensibilitatea tactila epicritica.-fasc Goll si Burdach.
Cai descendente.
a)Motilitatea voluntara –cai piramidale
Prezinta centri nervosi la nivelul scoartei cerebrale frontale(girul precentral in arii motorii
4,6) unde se gaseste motoneuronul central reprezentat de celula piramidala Betz.Axonii
coboara prin capsula interna descinde prin trunchiul cerebral iar la nivelul bulbului o
parte din ele se incrutiseaza formand decusatia piramidala(aprox 80%)-fibrele motorii
care se incrutiseaza patrund in cordonul lateral al maduvei formand fasc piramidal
incrutisat (corticospinal).Fibrele care nu decuseaza (19%),patrund in cordonul anterior
medular unde formeaza fasc piramidal direct(corticospinal anterior).1% din fibrele
piramidale nu se decuseaza nici la nivel bulbar nici la nivel medular se vor forma tractul

4
piramidal a lui Dejarine.Un compartiment merge la centri motorii ai nervilor cranieni-
fasc geniculat(corticonuclear).
b)Motilitatea involuntara-cai extrapiramidale
1)Fasc rubrospinal von Monakow-originea in nucleul rosu din mezencefal.Axonii se
decuseaza la acest nivel formand decusatie lui Forel,descinde prin punte si bulb
,patrunde in cordonul lateral de partea opusa
2)Fasc vestibulospinal Held,are originea in nucleul vestibular de la nivelul ariei
vestibulare.Uni axoni se decuseaza alti raman pe aceasi parte formand fasc
vestibulospinal lateral sau anterior.
3)Fasc reiculospinal –origine la nivelul formatiuni reticulare de la nivelul trunchiului.
Uni axoni se decuseaza alti raman pe aceasi parte formand fasc reticulospinal lateral
respectiv anterior.
4)Fasc tectospinal Lowenthal.Are originea in tectumul mezencefalic(coliculi
cvadrigeminali superiori pentru calea reflexa optica,respectiv coliculi inferiori pentru
calea reflexa auditiva).O partese decuseaza formand decusatia lui Meynert , coborand la
nivelul cordoanelor laterale medulare.Fibrele nedecusate patrund in cordonul ant medular
de aceasi parte cu nucleul .
5)Fasc olivospinal Helweg cu origine in nucleul olivar inferior .Fibrele descind direct in
cordonul anterior medular sub forma tractului olivospinal.
Ca si concluzie axonii tracturilor motilitatii voluntare sau involuntare parasesc tractul de
origine pentru a patrunde in cornul anterior medular de aceasi parte cu tractul daca
fibrele sau incrutisat la nivel bulbar,respectiv in cordonul lateral medular de partea opusa
tractului incrutisandu-se la nivel medular via comisura alba .Vor face sinapsa in cornul
anterior medular cu motoneuronul periferic al carui axon reprezinta calea finala motorize
comuna a lui Sheringhton.
Nervul rahidian-nerv mixt ce contine fibre motorii,sensitive si vegetative.Este format
din radacini,trunchi si ramuri.
Radacina posterioara(mai groasa si mai mare decat anterioara)prezinta pe traiectul ei
ganglionul spinal .Aici se gasesc protoneuronul diferitelor sensibilitati.Este situat la
nivelul gaurii intervertebrale .Radacinile posterioare patrund in M.S la nivelul santului
colateral posterior,este d.p.d.v functional senzitiva
Radacina anterioara este formata axonii motoneuronilor periferici situati in cornul
anterior medular.Este d.p.d.v functional motorize.Se indreapta spre gaura de conjugare
alaturandu-se rad sensitive.
Trunchiul se afla la nivelul gaurii intervertebrale intre locul de unire a celor 2 radacini si
nivelul de diviziune a ramurilor terminale.
Intre nerv si lantul ganglionar simpatic se gaseste ramura comunicanta alba-fibre
vegetative preganglionare,iar intre lantul ganglionar si nerv ramura comunicanta cenusie
–fibre vegetative postganglionare.
Ramuri terminale-ramurile anterioare se unesc cu rad anterioara a nervilor supra si
subjacente formand plexuri(exceptie reg toracica-formeaza n. intercostali):C1-C4-plex
cervical;C5-T1-plex brahial;L1-L4-plex lombar;L5-S3-plex sacrat;S4-CC 1-plex
coccigian.Inerveaza muschii ventrali ai trunchiului toti muschii membrelor ,senzitiv
regiunile corespunzatoare.Ramurile posterioare-se divid intr-un ram medial si unul lateral
prin care inerveaza motor si senzitiv tegumentele si muschii trunchiului –fata
post.Exceptie C1 are numai ramuri motorii,C2 doar senzitiv-n Arnold.

5
Actul si arcul reflex.
Arc reflex-MS este si un centru nervos cu functie proprie,unele reflexe se inched la acest
nivel.Stimul –influx nervos-fibre sensitive-gangliono spinali-rad post –corn posterior sau
anterior—rad anterioare-efector(contractie musculara)=arc reflex.Participa 2 neuroni-
motor si senzitiv
Reactia de raspuns la stimul se numeste act reflex.Sunt reflexe noconditionate sau
conditionate(Pavlov),proprioceptive sau exteroceptive (fig V) .
Invelisurile maduvei.(meningele spinal)
Este format din 3 foite concentrice numite
1)duramater –foita externa ,groasa,fibroasa,elastica,culoare alb-sidefie,bogat
vascularizata;
2)arahnoida-foita mijlocie subtire,avasculara,transparenta.
3)piamater-foita interna subtire ce captuseste intim substanta nervoasa patrunzand in
fisura medulara ant ,este bine vascularizata
Arahnoida si piamater formeaza componenta moale a meningelui numita leptomeninge.
Intre dura si canalul medular se delimiteaza spatial epidural ce contine plex venos si
tesut grasos cu rol protector .Intre dura sin arahnoaida –spatiul subdural .Intre
arahnoida si piamater spatiul subarahnoidian-se gaseste LCR si ligamentele dintate ale
MS..Duramater se termina inferior in forma de sac inconjurand filum
terminale,inserandu-se la nivelul vertebrei coccigiene 2.
Canalul ependimar.Este situat in interiorul substantei cenusii,fiind captusit cu celule
ependimare si contine LCR.Superior se continua cu ventriculul IV iar inferior cu
ventriculii Krause si Arantius..Forma sa variaza cu regiunea topografica.
Vascularizatia .
Arteriala.Gasim 2 sisteme arteriale
1)longitudinal-origine in arterele vertebrale(originea lor in a.subclaviculare)
Artera vertebrala tranverseaza canalul arterei vertebrale ,patrunde in canalul rahidian
strabatind membrane atlanto-occipitala urmand traiect ascnedent sioblic pe fata anterioara
a bulbului,unindu-se cu cea de partea opus ape fata ant a punti formand trunchiul
basilar.In portiunea intrarahidiana se desprind o artera spinala anterioara ce se uneste cu
cea de partea opusa la nivel C5-C6-formand artera spinala anterioara cu traiect prin fisura
mediana anterioara. Artera spinala posterioara care descinde la nivelul santului colateral.
2)tranversal-totalitatea arterelor radiculare ce patrun in canalul rahidian insotind n.spinal.
Ramuri transversale si longitudinale formeaza ramuri circimferentiale din care se
desprind ramuri intramedulare.
Venoasa.Este reprezentat de venele longitudinale mediale anterioara si posterioara,2 vene
anterolaterale si 2 posterolaterale,un system transversal reprezentat de venele
intervertebrale.Intre ele se dezvolta numerose anastomoze.Dreneaza fie in plexul venos
vertebral intern si de aici in venele radiculare,fie in trunchiurile venoase de la baza
craniulu(sinusul pietros inferior) .