Sunteți pe pagina 1din 10

CATOLICISMUL

SCURTA ISTORIE A CATOLICISMULUI IN SPATIUL ROMANESC

Catolicismul reprezinta una dintre marile confesiuni crestine ale lumii. In timpul
conflictelor romano-maghiare, misionarii bizantini “s-au retras dincoace de
Carpatisi au sprijinit organizarea vietii bisericesti si manastiresti”. Ramasi in
Transilvania, “misionarii catolici au instituit autoritatea papala”. Dupa 1231
bisericile catolice pot inregistra acte notariale si pot hotari asupra pamantului
nobililor romani, care pentru a-l pastra unii treceau la religia catolica.

Ordinele călugăreşti, militare şi misionare catolice aveau în Transilvania o intensă


activitate socială şi scopul de a catoliciza românii. ( ex. Benedictinii îşi încep
activitatea la început de secol XI, iar la 1062 înfiinţează Abaţia de la Cluj;
franciscanii minoriţi îşi fac apariţia în Transilvania între 1229-1239; dominicanii
apar în jurul anului 1220; teutonii şi iuaniţii tot în această perioadă de timp ).

După lupta de la Mohacs din 1526, protestantismul îşi face simţită prezenţă în
transilvania. În sud, luteranismul era prezent încă din 1524, iar la nord apar ideile
calviniste. Iezuitii îşi fac simţită prezenţa prin sec. XVI.

CE ESTE CATOLICISMUL?

D.p.d.v. teologic, cuv. catolic trimite la universalitatea Bisericii. Se referă şi la


vocaţia creştinismului de a primi toate rasele şi culturile. D.p.d.v. sociologic el
reprezintă un ansamblu de instituţii şi o mulţime de credincioşi legaţi de Roma şi
de jurisdicţia Papei.

Catolicismul ăşi face simţită prezenţa odată cu ungerea ca rege a lui Pepin cel
Scurt de către Papă şi cu anul 800 când a avut loc încoronarea lui Carol cel Mare
ca împărat roman de Apus. Europa- mai puţin bizantică s-a suprapus cu Roma-
simbioză între Biserică şi societate, având un singur scop: mântuirea oamenilor
după Evanghelie. Începând cu Grigore al VII-lea, sec XI, Papa devine Principele
Principilor, iar împăratul este excomunicat.

De-a lungul istoriei, puterea Bisericii Catolice a crescut şi s-a manifestat prin multe
evenimente precum : cruciadele sec. 11-13, apariţia Inchiziţiei- începând cu sec 12,
a ordinelor catolice de fraţi cerşetori ( franciscanii şi dominicanii),a univerităţilor şi
a cercetării teologice.

În 1492 are loc colonizarea Americii. Începând cu sec 16 apar Reforma şi


Contrareforma catolică. Urmează anul 1789 cu rev. Franceză şi presecuţia
Bisericii. În 1811 papalitatea este umilită de Napoleon şi deposedată de averile
sale. În 1859 Biserica Catolică condamnă evoluţionismul, iar în 1950 acceptă
poligenismul- rasele umane au apărut independent unele de altele pe pământ.

DOCTRINA CATOLICĂ

În punctele esenţiale ale creştinismului, catolicismul nu se deosebeşte fundamental


de ortodoxie. Acceptă cele şapte taine şi credinţa în Sfânta Treime. Dar se diferă
totuşi prin:

 Supremaţia în Biserică a Marelui Pontif- locţiitorul lui Isus pe pământ şi


urmaş al apostolui Petru.
 Dogma infailibilităţii Papei- proclamată în 1870 de Conciliul Vatican I.
Conform acestei dogme, cuvintele rostite de la amvon de către Papă sunt
infailibile.
 Filioque- Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul, în ortodoxism El
purcede doar de la Tatăl.
 Dogma Purgatoriului-un spaţiu misterios situat între cer şi pamânt unde
sufletele se purifică.
 Învăţătura despre iertarea păcatelor şi comerţul cu indulgenţe- indulgenţele
au fost introduse în sec 11. Existau indulgenţe complete- iertarea tuturo
păcatelor şi evitarea Infernului şi indulgenţe parţiale- obţinute cu sume de
bani mai mici şi priveau iertarea pacatelor pentru un număr fix de zile.
Indulgenţele au fost abolite prin reforma lui Martin Luther.

RITUALURI ŞI REGULI CATOLICE

-câteva diferenţe dintre ritualurile catolice şi cele ortodoxe

 Botezul se face prin stropirea cu apă, şi nu prin scufundare


 Ungerea cu Sf Mir nu se aplică minorilor
 Celibatul întregului cler- la ortodocşi e valabil doar pt călugări
 Interdicţia clericilor de a deveni mireni
 Instituţia cardinalilor
 Recunoasterea a 21 de concilii ecumenice, în loc de 7 la ortodocşi
 Caracterul indisolubil al căsătoriei

STRUCTURA BISERICII CATOLICE

 Papa
 Cardinalii
 Arhiepiscopii
 Episcopii
 Prezbiterii
 Preoţii

PROTESTANTISMUL
IDEILE DE BAZĂ ALE LUTERANISMULUI

Imediat după reforma lui Martin Luther din sec. 16 , Biserica Luternă va cunoaşte
un succes social absolut remarcabil. Se va extinde în Germania şi pen. Scandinavă
devenind religia oficială într-un număr semnificativ de principate.

Idei de bază:

 Dreptatea lui Dumnezeu nu este aceea care îl judecă pe păcătos, ci aceea


care îl face drept
 Harul lui Dumnezeu îl obţinem nemotivat,nemeritat şi necondiţionat
 Crucea : principiu al recunoaşterii lui Dumezeu
 Refuzul categoric al Papalităţii- Papa îşi asumă autoritatea de la Hristos şi in
parte de la comunitatea creştină
 Sola Scriptura- contează doar textul relevat al Sfintei Scripturi
 Refuză ideea transubstanaţierii pâinii în trupul Mântuitorului- ele coexistă
 Acceptă numai 3 Taine- botezul, împărtăşania şi spovedania
 Raţiunea nu are nimic comul cu domeniul credinţei- în sensul că adevărurile
credinţei nu contrzic raţiunea, ci doar o transced

LUTERANISMUL ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

Această versiune originară a protestantismului a pătruns în Transilvania unde


exista un conglomerat de etnii. Puterea otomană le-a tolerat, dar a temperat
prozelitismul catolic impus de austrieci, care masca anumite interese politice şi
a dus o politică sibtilă contra Papei şi a împăraţilor de la Viena. Precursorii
reformei protestante din Transilvania au fost: anabaptiştii- cei care susţineau
ideea botezului la maturitate şi huşiţii- alungaţi din Moravia, s-au răspândit în
Moldova şi Transilvania.

FEMEILE LA CONDUCEREA BISERICII PROTESTANTE

De numele Bisericii Evanghelice Luterane din Germania anului 1976 se leagă şi


începuturile hirotonisirii femeilor. Intrarea acestora în rândurile preoţimii a fost
un fenomen compensat ulterior prin scăderea nr de bărbaţi candidaţi la
hirotonisire. Faptul în sine simbolizează credinţa profund înrădăcinată în
mentalul social crştin că bărbaţii sunt urmaşii apostolilor şi ai lui Isus.

Decizia de a hirotonisi femei a fost mai apoi asumată si de Sinodul Bisericii


Anglicane, în 1992. Cele două biserici protestante nu sunt singurele care admit
femei preoţi, cu sau fără funcţii de conducere. Din acest grup mai fac parte şi
Armata Salvării şi unele biserici afro-caraibiene, Biserica Reformată Unită şi
Biserica Metdistă, respectiv Biserica Scoţiei.

CALVINISMUL

Jean Calvin a fost iniţial preot catolic la Geneva. S-a născut în nordul Franţei şi
a devenit ulterior doctor în drept.

Idei reprezentative:

 Biblia este singura autoritate care decide în toate problemele de credinşă


şi de organizare a Bisericii
 Omul se justifică prin credinţă şi prin meritele faptelor sale
 Acceptă 2 Taine: botezul şi împărtăşania
 Instituie dogma predestinării: Iisus s-a jertfit doar pentru cei aleşi
 Ascetisul laic
 Obligativitatea frecventării bisericii
 Implicarea pastorilor în viaţa particulară
 Intoleranţă, stigmat, ardere pe rug pt cei de altă religie
 Reducerea nr sărbătorilor creştine
 Un cult sobru şi riguros- fără sfinţi, moaşte, icoane
NEOPROTESTANTISMUL
MORMONII

Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor de pe Urmă este prezentată în


documente ca fiind cel mai mare grup religios originar din America. Este a
4-a confesiune creştină ca mărime din SUA şi, totodată, credinţa cu cea mai
rapidă dezvoltare din lume.

Cultul mormon a apărut în urma unei revelaţii din 1830 a lui Joseph Smith,
profetul întemeietor american. Conform credinţei mormone, Smith ar fi
primit vizita unui înger care i-a înlesnit descoperirea unei cărţi misterioase
privind istoria poporului lui Dumnezeu în America, Cartea lui Mormon.

Joseph Smith- profetul întemeietor

A fost un lider religios domiant de multe idei, revelaţii şi viziuni stranii.


Incita credincioşii în a descoperii paradisul şi a se pregăti pentru a doua
venire a lui Hristos, Parousia.

Mormoni, îngerul trimis de Dumnezeu, i se arată lui Smith şi îl înştiinţrază


că va avea o misiune de îndeplinit. Ea constă în încercarea de restabilirea a
credinţei adevărate si de a pune bazele noii biserici creştine. J. Smith a
primit două plăci de aur de la Mormoni cu Evanghelia veşnică relevată.

Texte şi iedei de bază

Cultul mormon se bazează pe cele două testamente ale Bibliei la care se


adaugă alte texte de bază, cum ar fi Cartea lui Mormon, Perla de mare preţ şi
Doctină şi legăminte.

Idei de bază:

 Cel de-al treilea testament ( Cartea lui Mormon) susţine faptul că


omul a stat sub semnul unei ignoranţe destinale. Abia după apăriţia
noastră în lume, am acceptat să căpătăm forme asemănătoare lui
Dumnezeu
 Scopul venirii pe pământ este să fim asemănători tatălui divin, urmând
sa revenim la Dumnezeu
 Trupul omenesc este în mod inevitabil imperfect şi muritor, dar
preprezintă o treaptă spre mântuire
 Moartea este de neocolit, dar are un sens ultim, special: face parte din
planul mântuirii
 Căsătoriile religioase sunt eterne: dureză şi după moarte. Cele civile
sunt valabile până la moarte.
 Parousia va avea loc în SUA. Poporul american este noul popor ales şi
el se va mântui înaintea altora. Noul pământ va fi Missouri, unde s-au
stabilit Adam şi Eva după plecarea din Rai.
 Mormonii orginari, întemeietori ai cultului practică poligamia.
Aceasta se bazează pe anumite idei ale lui Joseph Smith. În poligamie,
un bărbat se poate căsători cu mai multe femei. Există însă obligaţii
speciale ale poligamiei. Puteai aduce în familie o nouă soţie doar cu
acordul celorlalte. Erau obligatorii locuinţele separate şi asigurarea
independenţei materiale a fiecărei soţii şi a copiilor. Din sec 19
poligamia se desfiinţează oficial.

ADVENTIŞTII DE ZIUA A ŞAPTEA

Mişcare religioasa protestanta cu origini în Sua, de unde s-a răspândit în


toată lumea. Începuturile tin de predictia falsă a predicatorului baptist
William Miller, referitoarea la întoarcerea Mântuitorului. A urmat Marea
Dezamăgire,dar unii credincioşi nu şi-au pierdut speranţa în iminenţa
celui de-al doilea advent. În 1860 şi-au luat numele de Adventişti de Ziua
a Şaptea- ziua a şaptea este Sabatul sau sâmbăta, a7 a zi de odihnă în
tradiţia iudeo-creştină

Caracteristici

 Fondatorul sustine că a primit inspiratie divină pt interpretarea


textelor sifnte
 Sustine apropiata intoarcere a lui Iisus
 Practica botezul adultilor prin imersiune in apa. Ritualul trebuie
practicat atunci cand omul este constient ca isi marturiseste public
pocăinţa şi credinţa-spre majorat
 Biblia este considerata autoritatea ultima in materie de credintă
 Respectă odihna in ziua de Sabat

PENTICOSTALII

METODISMUL