N II

r . 3, A
ăN
t ic
a
m
Te
a i
aţ
ic

AGRICULTURA SOCIALĂ
bl
Pu

REDUCEREA DISPARITĂŢILOR DINTRE REGIUNILE

EUROPEI PRIN CONSOLIDAREA COEZIUNII

ECONOMICE, SOCIALE ŞI TERITORIALE

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
 CUPRINS
A br e v i e r i 2

P r e z e nt a r e 3

I N T RODUC E R E 5

A g r i c u lt u r a s o c i a l ă ș i d e z v olt a r e a r u r a l ă 6

DE VOR B Ă C U SPE C I A L I Ș T I I 11

A g r i c u lt u r a s o c i a l ă î n It a l i a 12

AGR IC U LT U R A S O C I A L Ă , OP ORT U N I TAT E PE N T RU DE Z VOLTA R E A RU R A L Ă 15

D i v e r s i t at e a a g r i c u lt u r i i s o c i a le î n E u r o p a 16

A g r i c u lt u r a s o c i a l ă , pr e m i s ă a d e z v olt ă r i i e c onom i c e ș i a i nc lu z iu n i i s o c i a le î n me d iu l r u r a l r om â ne s c 19

B e ne f i c i i le a g r i c u lt u r i i s o c i a le a s upr a s ă n ăt ă ț i i , f or ț e i d e mu nc ă ș i a e duc aț i e i î n me d iu l r u r a l 22

PROMOVA R E A AGR IC U LT U R I I S O C I A L E Î N ROM Â N I A 25

I nc lu z iu ne a s o c i a l ă a p opu l aț i e i d e f a v or i z at e d i n me d iu l r u r a l , pr i n i nt e r me d iu l G A L - u r i lor 26

I nt e g r a r e a g r upu r i lor v u l ne r a bi le p e pi aț a mu nc i i d i n me d iu l r u r a l 28

A g r i c u lt u r a s o c i a l ă ș i b e ne f i c i i le s a le a s upr a a g r i c u lt or i lor a f l aț i î n s i t u aț i i d e r i s c 31

AGR IC U LT U R A S O C I A L Ă Î N P N DR 201 4 – 20 20 Ș I PAC 201 4 - 20 20 33

A g r i c u lt u r a s o c i a l ă , i n s t r u me nt d e bu n ă s t a r e , p e nt r u no u a p e r io a d ă d e pr o g r a m a r e 34

E X E M PL E DE PROI E C T E DE S UC C E S Î N D OM E N I U L AGR IC U LT U R I I S O C I A L E Î N SPAȚ I U L E U ROPE A N 37

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.
BI BL IO GR A F I E 40
Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

Copyright fotografii: © shutterstock.com

Fotografie copertă: © shutterstock.com

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

 ABREVIERI PREZENTARE

Agricultura socială reprezintă tema centrală a acestei publicaţii. Păstrăm tradiţiile, respectăm
moştenirea culturală a strămoşilor noştri și, în același timp, suntem deschişi spre inovaţie şi la
ideea adaptării de bune practici de la vecinii noştri europeni.
AFIR Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
Acest mod de a pune în practică agricultura combină în mod fericit creșterea animalelor și
AM-PNDR Autoritatea de Management pentru PNDR cultivarea plantelor cu activități sociale dedicate persoanelor dezavantajate din punct de vedere
CE Comisia Europeană social, cu dizabilități fizice, psihice sau emoționale. O mână întinsă reprezintă o şansă pentru cei
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală din jur, dar şi pentru cei care fac acest gest. Agricultura socială poate transforma mediul rural
chiar într-un loc prielnic oamenilor cu nevoi speciale și poate contribui din plin la punerea în
GAL Grupul de Acţiune Locală
practică a politicilor europene legate de sănătate, protecție socială și educație.
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
ONG Organizaţie non-guvernamentală În paginile care urmează vom oferi detalii și diferite noțiuni despre acest subiect, exemple
PAC Politica Agricolă Comună legate de proiecte de succes aplicate în țări din spațiul european, despre modul în care agricultura
socială poate fi implementată și adaptată în România, toate acestea reprezentând o modalitate de
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
atragere a potențialilor beneficiari din domeniu.
REDR Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală
RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
UE Uniunea Europeană
USR Unitatea de Sprijin a Reţelei

2 3
 introducere

4 5
 Agricultura socială rețea viabilă de susținere este important ca
aceasta să fie însoțită de sisteme de servicii
• alți termeni utilizați sunt „agricultură
pentru sănătate”, „agricultură pentru
şi dezvoltarea rurală sociale profesionale și să se bazeze pe o
bună comunicare la nivel local. Sistemele
îngrijire”, „îngrijire verde” sau chiar
„terapii verzi”.
de comunicare de la nivel local sunt menite
să contribuie la îmbunătățirea capacității de Toți acești termeni fac referire la diverse
Agricultura socială este, în acest sens, o integrare și să asigure oportunități pentru practici sau activități în domeniul îngrijirii, al
abordare care îmbină inovația cu activitățile grupurile dezavantajate. reintegrării sociale, al formării și al reabilitării
tradiționale din cadrul exploatațiilor agricole. persoanelor dezavantajate sau al formării
Aceasta se referă la toate activitățile care La nivel european nu există încă o definiție persoanelor cu nevoi specifice. Cu toate că
utilizează resurse agricole pentru a promova general valabilă a acestui termen. Fiind practicile din domeniul agriculturii sociale
ori pentru a genera servicii sociale în mediul vorba de un proces în continuă „rafinare”, în Europa prezintă numeroase similarități,
rural de tipul: reabilitare, terapie, crearea este dificil de plasat între anumite limite în sensul că sunt strâns legate de activități
de locuri de muncă la nivelul comunităților definitive. Există, însă, câteva încercări: tradiționale ale economiei rurale și au loc
rurale, educație pe tot parcursul vieții, ori • unii autori definesc generic ansamblul în întreprinderi agricole (ferme biologice,
alte activități care contribuie la incluziunea activităților socio-educaționale și de sănătate cu un grad ridicat de multifuncționalitate,
socială. Astfel, agricultura socială propune desfășurate în cadrul exploatațiilor agricole, o deschidere asupra teritoriului, o mare
dezvoltarea unei exploatații agricole, astfel denumindu-le „agricultură socială”; diversificare și flexibilitate), s-au semnalat
încât să se permită participarea, în activitățile
cotidiene ale fermei, a unor persoane cu nevoi
„Agricultura socială” este un termen
speciale și care să conducă la dezvoltarea
nou, derivat dintr-un concept tradițional,
acestor persoane. Pe de altă parte, agricultura
dezvoltat din sistemele de auto-ajutor
socială reprezintă și o oportunitate pentru
existente în mediul rural european încă
fermieri, de a oferi servicii suplimentare
dinaintea modernizării agriculturii și a
care duc la diversificarea domeniului
dezvoltării sistemului de protecție socială.
de activitate și la dezvoltarea rolului
Ca orice idee nouă, are nevoie de timp pentru
multifuncțional al exploatațiilor agricole în
a fi înțeleasă și implementată pe scară largă.
societate. Integrarea activităților sociale în
cadrul activității agricole curente asigură noi
Se poate vorbi despre niște pionieri în
surse de venit pentru fermieri. Paleta este
acest domeniu, fermierii italieni din Trentino
extrem de amplă, iar scopul absolut generos.
(Tirolul de Sud), care în 1990 au implementat
la nivel experimental un proiect de integrare
În zilele noastre, conceptul a fost radical
a serviciilor de îngrijire alternativă la
reformat, într-un mod inovator și în
domiciliu cu activitățile agricole curente. A
continuă schimbare. Pentru a construi o
fost un prim pas.

6 7
 diferențe în ceea ce privește abordările și a acesteia prin solidaritate, reciprocitate riscului de excluziune socială. Astfel, în
orientările statelor europene. Specificul local și elemente noi de coeziune, precum și în mod specific, mediul rural este caracterizat
influențează și acest concept, fiind astfel dezvoltarea economiei locale. prin decalaje importante față de mediul
posibil ca în final lucrurile bune din fiecare urban în ceea ce privește infrastructura de
zonă să se răspândească la nivel continental, Incluziunea socială bază și servicii, oportunitățile de angajare și
iar neajunsurile să fie eliminate. antreprenoriat, guvernanța locală, accesul
În zonele rurale din România există la credite pentru investiții. În plus, este din
Ca o primă și scurtă concluzie, având în o serie de decalaje majore în ceea ce ce în ce mai evidentă nevoia unei abordări
vedere practicile existente, se pot distinge privește calitatea vieții în mediul rural. locale integrate, participative, de jos în sus,
trei abordări principale: Acestea se reflectă prin prisma tuturor cu posibilitatea de a identifica nevoile locale
componentelor socio-economice: economie și de a găsi soluții viabile și inovatoare pe
• abordarea instituțională, în cadrul căreia rurală, servicii, infrastructură edilitară și care o abordare convențională de sus în jos
predomină instituțiile publice de sănătate recreațională, formare și educație, capacitate nu le poate realiza.
(frecvent întâlnită în Germania, Franța, administrativă, potențial demografic,
Irlanda, Slovenia); sănătate, cultură etc. Aceste nevoi evaluate Agricultura socială adoptă un caracter
• abordarea privată, bazată pe fermele cu ca un întreg, se materializează într-o nevoie multifuncțional. Produsele principale ale
scop terapeutic (predominant întâlnită în principală, cea de reducere a sărăciei și a acesteia sunt: suplimentarea produselor
Olanda și în Belgia);
• abordarea mixtă, bazată pe cooperative
sociale și ferme private (des întâlnită în
Italia).

Termenul de „agricultură socială” a intrat
recent pe scena dezvoltării rurale de la
nivelul Uniunii Europene și cuprinde o paletă
foarte largă de practici care sunt în curs de
dezvoltare la nivel teritorial, experiențe care,
în multe cazuri, s-au dezvoltat, în timp, de
jos în sus. În contextul dezvoltării rurale,
agricultura socială este direct implicată într-
un număr mare de aspecte: în organizațiile
specializate, în prestarea de servicii sociale
la nivel local, în schimbarea atitudinii
fermierilor în raport cu comunitatea locală
și, respectiv, în dezvoltarea sustenabilă

8 9
 vandabile, contribuția la dezvoltarea
sănătății, terapia, educația și creșterea
numărului locurilor de muncă. Acest tip de
agricultură integrează activitățile legate de
creșterea animalelor și cultivarea plantelor
cu activități sociale dedicate persoanelor
dezavantajate social, cu dizabilități
fizice, psihice sau emoționale. Valoarea
adăugată a agriculturii sociale este dată de
posibilitatea persoanelor dezavantajate de
a fi integrate într-un context viu, abordabil,
unde capacitățile lor sunt apreciate
și îmbunătățite. Prezența fermierilor,
contactul și relațiile cu alte ființe vii (animale
și plante), asumarea unor responsabilități
specifice sunt câteva dintre caracteristicile
cheie ale practicilor de reabilitare generate
de agricultura socială.

Astfel, prin mecanismele proprii,

agricultura socială contribuie în mod direct la
incluziunea socială a grupurilor defavorizate
din mediul rural și joacă un rol important în
promovarea unei societăți mai cuprinzătoare
și transformarea regiunilor rurale într-un
spațiu mai bun de trai, contribuind și la
punerea în practică a politicilor la nivel
european și național privind sănătatea,
protecția socială și educația în contextul
dezvoltării rurale. Agricultura socială
reprezintă cu siguranță un drum de urmat,
un drum european, în care absolut toată
lumea are o șansă la integrare socială și la un de vorbă cu specialiştii
trai decent.

10 11
 Agricultura socială în Italia
Diseminarea diferitelor practici în domeniu
a condus, în Italia, în ultimii ani, la apariţia
fenomenului denumit „agricultură socială”.
Conform estimărilor, în prezent, există aproximativ
1000 astfel de practici pe întreg teritoriul ţării, cu
particularităţi pentru fiecare regiune în parte. De
altfel, se constată că aceste practici sunt tot mai
numeroase, aflându-se în creştere constantă.
Termenul de „agricultură socială” indică
totalitatea practicilor, realizate în beneficiul
persoanelor cu contribuţie redusă în câmpul
muncii, cum ar fi cele cu handicap fizic, psihic,
psihiatric, dependenţii de alcool sau droguri,
deţinuţii sau ex-detinuţii, sau destinate grupurilor
sociale, cum ar fi copiii sau vârstnicii, în situaţiile
în care oferta de servicii publice este insuficientă.
Practic, este vorba despre activităţi şi servicii
care sunt proiectate şi realizate ca răspuns la
problematica şi cerinţele locale specifice. În acest
mod, prin intermediul activităţilor cu specific
agricol sau zootehnic, se realizează activităţi cu
scop terapeutic, educativ, recreativ, de incluziune
socială şi profesională, precum şi servicii utile
pentru buna desfăşurare a vieţii cotidiene.
Simplificând, se pot distinge o serie de activităţi
cu referire la agricultura socială, printre care
regăsim:
• integrarea profesională a persoanelor cu
dificultăţi temporare sau permanente (handicap
psiho-fizic, probleme psihiatrice, dependenţă
de alcool şi droguri, detenţie etc.) în societăţi
12
Doctor Mariella Santevecchi, Oficiul DISR II al programelor de
dezvoltare rurală, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
din Italia (Traducere din limba italiană)
din domeniul agriculturii sau cooperative
sociale agricole, cu forme contractuale diferite,
de la ucenicie la contract de muncă pe termen
nedeterminat, iar în cazul cooperativelor, ca
asociaţi în cadrul acestora;
• activităţi co-terapeutice, derulate în colaborare
cu serviciile socio-sanitare, pentru persoanele cu
dificultăţi temporare sau permanente (handicap
psiho-fizic, probleme psihiatrice, vârstnici etc.);
• servicii sociale destinate copiilor (creşe
agroturistice, activităţi recreative, tabere şcolare,
centre estivale, etc), pentru vârstnici (activităţi
destinate timpului liber, grădinărit colectiv etc.).
Toate aceste activităţi se derulează în cadrul
societăţilor din domeniul agricol (atât întreprinderi
familiale, cât şi societăţi comerciale); în orice caz,
este important ca aceste activităţi să fie conexate la
un proces productiv din domeniul agriculturii. În
toate situaţiile, agricultura socială porneşte de la
o viziune multifuncţională a acesteia şi stabileşte
legătura dintre procesele productive şi prestarea
de servicii, respectiv crearea unui climat favorabil
pentru persoanele implicate. Astfel, activităţile
comerciale care au posibilitatea de a deveni
profitabile sunt tot mai diversificate şi, în acelaşi
timp, populaţia beneficiază de servicii la preţuri
accesibile.
Desigur, pentru ca agricultura socială să prindă
contur, este necesară o prezenţă activă în teritoriu
a persoanelor care proiectează şi gestionează
13
 activităţile respective. Este esenţial, deci, să se
construiască parteneriate, chiar şi informale,
între diverse entităţi, cum ar fi societăţile din
domeniul agricol sau cooperativele sociale,
serviciile sanitare, primăriile, asociaţiile care
activează în domeniul social, fiecare contribuind
cu profesionalismul său şi propriile competenţe.
Programarea pentru dezvoltare rurală 2007
– 2013 a inclus, pentru prima dată în peisajul
instrumentelor supuse diversificării activităţilor
din domeniul agricol, componenta socială.
Aproape toate regiunile din Italia au aplicat în
vederea obţinerii finanţărilor prevăzute de Axa III,
măsura 311 – diversificarea către activităţi non-
agricole, 321 – servicii de bază pentru economie
şi populaţia rurală, 331- formare şi informare.
Într-o proporţie mai mică a fost utilizată şi
măsura 312 – sprijin pentru crearea şi dezvoltarea
de microîntreprinderi. Mai mult, prin intermediul
Axei Leader, unele GAL-uri au realizat chiar
activităţi din domeniul agriculturii sociale.
Reţeaua Rurală Italiană şi-a îndreptat
întotdeauna atenţia asupra proceselor care au
caracterizat agricultura socială, încercând să
monitorizeze evoluţia fenomenului în scopul
valorizării legăturii dintre aspectele privind
multifuncţionalitatea agricolă şi furnizarea de
servicii terapeutice şi de reabilitare a populaţiei.
Aşadar, a fost activat un grup de lucru, cu scop
de coordonare, din care fac parte reprezentanţi
ai Ministerului pentru Politici Agricole,
Alimentare şi Forestiere, ai Ministerului
Sănătăţii, ai Ministerului Dezvoltării Economice,
ai Ministerului Muncii şi Politicilor Sociale, ai
Institutului Superior pentru Sănătate și membri
ai unor universităţi. În plus, Reţeaua Rurală a
susţinut inclusiv activităţi media, organizând
14
competiţii, workshop-uri şi distribuind
publicaţii.
Noua perioadă de programare pentru fondurile
structurale deschide oportunităţi pentru
agricultura socială, având în vedere că printre
obiectivele formulate explicit în politicile de
acordare a fondurilor se regăsesc lupta împotriva
sărăciei, incluziunea socială şi diversificarea
activităţilor agricole. Prin intermediul noii
programări, agricultura socială poate utiliza
resurse financiare provenind din mai multe surse
de finanţare şi pe o perioadă mai îndelungată.
În ceea ce priveşte specificul dezvoltării rurale,
agricultura socială ar putea avea un rol important
atât datorită priorităţilor sale, incluziunea socială,
diminuarea sărăciei şi dezvoltarea economică în
zonele rurale, cât şi pentru transferul de cunoştinţe
şi inovaţie din domeniul agriculturii şi cel forestier,
pentru că în zonele rurale agricultura socială se
configurează întocmai ca o inovaţie socială. Şi, în
cele din urmă, agricultura socială ar putea deţine
un rol important în ceea ce priveşte obţinerea de
profit, contribuind la creşterea competitivităţii
sectorului agricol.
agricultura socială,
oportunitate pentru dezvoltarea rurală
15
 Diversitatea agriculturii sociale în
Europa
La nivelul statelor membre ale Uniunii
Europene, agricultura socială s-a dezvoltat sub
diferite forme, plecând de la istoria fiecărei țări,
a culturii sale, dar și a mediului economic și a
necesităților sociale. Astfel, agricultura socială
s-a adaptat condițiilor existente în fiecare țară,
răspunzând particularităților și îmbunătățind
treptat metodele de implementare ale proiectelor
dezvoltate. În aceeași măsură, diversitatea este
dată de tipul de actori implicați și de abordarea
acestora, de scopurile proiectelor, începând cu
16
terapia, integrarea pe piața forței de muncă sau
educația, dar și de modalitățile de finanțare.
Dacă agricultura socială este diversă în întreaga
Europă, datorită trăsăturilor caracteristice
ale fiecărei țări, la nivel structural, în toate
statele membre relevanța proiectelor este dată
de beneficiile părților implicate și anume de
incluziunea socială, de educația oferită în cadrul
acestor proiecte, de numărul locurilor de muncă
create și de terapia propriu-zisă de care trebuie să
beneficieze cei în cauză.
OLANDA
De-a lungul timpului, în Olanda s-au dezvoltat
ferme de asistență socială, acestea fiind orientate
spre agricultură și spre rezolvarea problemelor la
nivelul societății. Începând cu 1970, această țară
s-a caracterizat prin comunitățile sale religioase
și antropozofice. În ceea ce privește politicile din
domeniu, fermele sunt organizate la nivel regional
și național și își desfășoară activitatea în funcție
de cerințele pieței, fiind recunoscute din punct
de vedere instituțional, scutite de taxe pentru
serviciile oferite, rețeaua fiind structurată eficient
în organizații profesionale. Un alt mecanism
pentru care Olanda este cunoscută în domeniul
agriculturii sociale este colaborarea strânsă
dintre Ministerul Agriculturii și cel al Sănătății.
De asemenea, în Olanda, majoritatea fermelor
de asistență socială sunt private, existând o
diversitate de clienți, activitatea principală fiind
producția agricolă și mai apoi serviciile sociale.
ITALIA și FRANȚA
Italia se diferențiază în domeniul agriculturii
sociale prin reglementările sale în ceea ce
privește cooperativele sociale, a căror misiune
este educarea și apoi integrarea pe piața muncii.
Dacă în Olanda fermele private primează, în Italia
sunt întâlnite cu precădere fermele instituționale,
agricultura socială reprezentând o modalitate de
a completa necesitățile locale cu bunurile publice,
promovând responsabilitatea colectivă, justiția
socială și intervenția statului în vederea generării
de venituri. Franța este un alt exemplu în rândul
statelor pentru care obiectivul principal a fost
integrarea pe piața forței de muncă, cei angajați
fiind plătiți pentru munca prestată. Aceste
cooperative sociale beneficiază de reglementări
speciale și sunt inițiative cu caracter comunitar,
fiind integrate în mediul social. Din punct de
vedere al activității de bază, numărul restrâns
de ferme private existente se concentrează pe
agricultură.
BELGIA (FLANDRA)
Belgia este cunoscută pentru facilitățile fiscale
oferite fermelor private, pentru diversitatea
grupurilor de clienți, dar mai ales pentru impactul
pe care agricultura socială îl are în educație.
De asemenea, Flandra are structuri regionale
și naționale consolidate, având baze de date
elaborate, care comunică eficient și se implică
în elaborarea de politici publice, agricultura
socială din această țară fiind multifuncțională și
finanțată prin fonduri pentru dezvoltare rurală.
Flandra, ca și Olanda, are cel mai ridicat număr
de ferme private, majoritatea acestora fiind de
familie, fermierii demonstrând responsabilitate și
angajament în desfășurarea activităților agricole.
State europene precum Olanda, Norvegia, Italia,
Belgia, Slovenia, Irlanda, Germania, Austria sau
Franța s-au concentrat pe dezvoltarea fermelor
de asistență socială, Olanda și Belgia fiind axate
pe agricultură, Italia și Franța pe sectorul social,
iar Germania, Irlanda și Slovenia pe domeniul
sănătății. Germania, Irlanda și Slovenia reprezintă
exemple ale agriculturii sociale dezvoltate de
către grupuri religioase, comunități Camphill
sau diferite organizații. Regatul Unit al Marii
Britanii, Suedia și Franța sunt țări în care s-a
dezvoltat terapia prin horticultură, instituțiile
17
 care reglementează domeniul sănătății fiind
în strânsă colaborare cu comunitățile locale.
Germania prezintă un exemplu de agricultură
socială axată pe tratarea celor cu probleme psihice
sau a dependenților de droguri ori alcool, aceștia
lucrând în ateliere protejate. Finlanda reprezintă
exemplul cel mai sugestiv pentru terapia asistată
cu animale, mai ales cu cai, la care s-au alăturat
state precum Austria, Germania și Portugalia.
Agricultura socială în scop educațional este
întâlnită cu precădere în Franța, Norvegia, Belgia
18
și Olanda. State precum Slovenia, Cehia și Bulgaria
dețin statutul de „pionieri” în agricultura socială.
Slovenia este unul dintre exemplele orientate spre
sectorul social și spre ocuparea forței de muncă
pentru persoanele cu dizabilități, astfel, baza o
reprezintă serviciile sociale, principalele obiective
fiind creșterea calității vieții și incluziunea socială,
motiv pentru care programele din această țară au
fost dedicate tinerilor și adulților cu dizabilități
intelectuale și probleme de sănătate mintală.
Agricultura socială, premisă a
dezvoltării economice şi a incluziunii
sociale în mediul rural românesc
Agricultura socială are un impact important
asupra multor aspecte ale vieții rurale. Din punct
de vedere economic, agricultura socială poate fi
tratată ca o externalitate pozitivă a agriculturii
asupra capitalului social (construirea de noi
relații între diferite categorii de persoane, cum
ar fi fermierii, comunitățile locale, utilizatori,
consumatori).
Agricultura socială contribuie la dezvoltarea
economică a comunităţii, conform schemei de mai
sus.
Analiza de mai jos oferă o imagine
cuprinzătoare asupra perspectivelor percepute
cu privire la dezvoltarea viitoare a agriculturii
sociale ca serviciu socio-economic și instrument
de diversificare agricolă și de dezvoltare rurală:
o excelentă oportunitate pentru diversificarea
şi sustenabilitatea fermelor. Unul dintre
19
 principalele obiective ale agriculturii sociale
este oferirea de noi oportunităţi fermierilor în
vederea diversificării activităţii. Agricultura
socială adaugă valoare fermei, având potențialul
de a produce un nou flux de venituri, făcându-
le mai durabile din punct de vedere economic.
Agricultura socială poate conduce, de asemenea,
la sustenabilitatea fermelor de familie în cazul în
care această opțiune ar putea fi văzută ca deosebit
de atrăgătoare pentru agricultori și familiile
acestora, cu experiență în domeniul sănătății sau
care doresc să dezvolte activităţi în domeniu; o
soluţie integrată ce oferă un serviciu necesar şi
inovativ.
La nivel european, agricultura socială este văzută
ca un concept care poate aduce împreună diferite
sectoare: agricultură, sănătate, justiție și educație.
Acest tip de politică integrată, care funcționează
prin interconectarea tuturor sectoarelor, permite
oamenilor să abordeze colectiv problemele prin
implementarea de soluții specifice. Pe de altă
parte, agricultura socială este o temă inovatoare
deoarece oferă opțiuni de servicii atât de necesare
pentru grupurile vulnerabile, care se pot integra
în zonele rurale. Mai mult decât atât, agricultura
socială poate fi o soluție locală pentru o problemă
națională, având potențialul de a aduce într-
adevăr comunități împreună.
Agricultura socială contribuie la dezvoltarea
de noi abilitaţi, cunoştinţe şi a încrederii în sine
a grupurilor vulnerabile. Unul dintre principalele
beneficii pe care agricultura socială a demonstrat
că le are este abilitatea de a crește stima de sine și
starea de spirit pozitivă a persoanelor aparţinând
grupurilor vulnerabile. Cu toate acestea, în afară
de îmbunătățirea nivelului lor de încredere,
clienții de la fermele sociale capătă abilități și
20
cunoștințe reale din experiența lor la fermă prin
lucrul cu animalele, cultivarea legumelor și
participarea la alte activități. Comunitatea locală
este direct interesată ca pesoanele aparţinând
grupurilor vulnerabile să deprindă abilități care
să le poată ajuta să găsească în cele din urmă un
loc de muncă, în procesul de depășire a anumitor
probleme de sănătate, de învățare sau de
reabilitare penală. Noile competențe, cunoștințe
și încrederea dobândită prin agricultura socială
pot ajuta membrii grupurilor vulnerabile să se
reintegreze în societate.
Agricultura socială îmbunătăţește starea de
sănătate a persoanelor cu probleme mintale,
dizabilități fizice, de învățare, și/sau dependenţe
de alcool și de droguri, precum și a persoanelor cu
cazier judiciar. Studiile realizate au demonstrat
efectele pozitive pe care reabilitarea fizică prin
lucrul cu animalele și plantele le poate avea asupra
sănătăţii personale. Agricultura socială recunoaște
și promovează acest tip de terapie, „terapia
verde”. Acest concept de terapie s-a dovedit a
fi un tratament eficient din punct de vedere al
costurilor şi, de asemenea, se potrivește cu trendul
la nivel mondial către medicina personalizată,
care le permite pacienţilor să aleagă tipul de
tratament care li se potrivește cel mai bine, prin
utilizarea propriilor bugete aferente sănătăţii,
și ca o opțiune alternativă pentru furnizarea de
servicii de îngrijire.
Agricultura socială are potențialul de a
reconecta oamenii din zonele rurale. Aceasta va
servi drept mijloc de comunicare între autorităţile
centrale şi comunităţile locale în vederea punerii
în aplicare a politicilor de agricultură socială. Pe
lângă conectarea comunităţilor la nivel naţional,
agricultura socială va avea ca efect îmbunătățirea
coeziunii locale a comunităților rurale în care noii perioade de finanţare 2014-2020 prin FEADR.
aceasta se practică, prin integrarea membrilor
vulnerabili în societate și prin construirea de noi
infrastructuri rurale.
Agricultura socială creează noi oportunități
de angajare în zonele rurale. Conform studiilor
de specialitate, prin aplicarea conceptului de
„agricultură socială”, fiecare fermă ar putea
angaja, în medie, cinci persoane cu normă întreagă
și cinci cu normă redusă și ar putea colabora cu 12
voluntari. De asemenea, prin agricultura socială se
pot realiza cursuri de formare profesională pentru
persoanele angajate, pentru voluntari şi alte
persoane care aparţin comunităţii locale (şomeri,
tineri), cursuri în urma cărora, prin aptitudinile
căpătate, participanţii îşi pot găsi noi locuri de
muncă.
Agricultura socială ar putea include un
curriculum educațional pentru copii și alte
persoane interesate. Astfel, agricultura socială nu
trebuie limitată doar la servicii de reabilitare; ea
poate oferi un cadru pentru a li se preda copiilor
lecții despre natură, știință, agricultură, sănătate
personală și mediul înconjurător. Prin excursii
sau proiecte susținute, copiii şcolari şi preșcolari
ar putea primi noţiuni privind agricultura şi
activităţile desfăşurate într-o fermă socială.
Agricultura socială recunoaște valorile sociale
și terapeutice ale exploataţiilor agricole. Acest
punct de vedere holistic are corelații puternice cu
agricultura ecologică, în Europa existând legături
puternice între agricultura socială și fermele
ecologice. Fermele ecologice locale sunt doar o altă
oportunitate de dezvoltare a agriculturii sociale.
Sintetizând cele de mai sus, agricultura socială
poate fi o alegere bună pentru finanțare în cadrul
21
 Beneficiile agriculturii sociale asupra
sănătaţii, forţei de muncă şi a educaţiei
în mediul rural
Ultimii ani au marcat o dezvoltare a agriculturii
sociale în toate zonele rurale europene. Numărul
experienţelor şi al rezultatelor pozitive, ca urmare
a acestei practici sustenabile, nu a încetat să
crească. Cele mai importante beneficii aduse de
către agricultura socială vizează sănătatea, forța
de muncă și educația din mediul rural. Deşi
agricultura socială este percepută diferit în Europa,
efectele practicării ei sunt asemănătoare oriunde
Agricultura socială orientată spre sănătate
oferă servicii de „terapie” pentru diverse grupuri
de beneficiari: persoane cu dificultăți de învățare,
persoane cu probleme psihice, persoane în vârstă
22
agriculturii sociale asupra sănătăţii:
• stare de bunăstare, ameliorarea sănătăţii şi
oportunități pentru cei care nu au posibilitatea
să cunoască mediul rural din cauza vârstei lor,
incluziune socială a persoanelor;
• reducerea stresului și creşterea capacităţii de
a invalidității sau lipsei de oportunități. Ferma
se concentrează pe adaptarea activităților
concentrare;
• stimularea activității fizice, cu efecte pozitive
individuale pentru a ajuta oamenii să capete
abilități practice, de lucru în echipă și să facă
directe asupra sănătăţii; față mai bine provocărilor vieţii, fiind, totodată,
în lume. În Europa s-au semnalat îmbunătăţiri la
• reducerea comportamentului problematic și concepută în jurul nevoilor comunităţii.
nivelul comunităţilor, ce marchează dezvoltarea
creșterea stimei de sine în rândul tinerilor cu
acestora ca urmare a răspândirii acestui concept.
probleme de comportament; Agricultura socială are şi o componentă
• fermele care angajează persoane cu handicap le orientată spre educaţie. Aici putem vorbi şi de alte
În tabelul de mai jos, se prezintă rezumatul
oferă acestora un rol mai activ în viaţa de zi cu zi inițiative educaționale speciale, prin care se oferă,
avantajelor agriculturii sociale pentru beneficiarii
şi posibilitatea de a se integra în societate; la fermă, programe educaționale pentru copii
acestor servicii, conform Elings & Hassink, 2008:
• starea de spirit este mult îmbunătăţită. cu dificultăți de învățare, deficienţe, probleme
de incluziune socială sau de familie sau copii
Agricultura socială orientată spre ocuparea din centre de plasament. „Agricultura socială”
forţei de muncă are ca obiectiv integrarea pe piaţa orientată spre educaţie facilitează învăţarea
forţei de muncă şi/sau angajarea de persoane practică, îmbunătăţeşte părerea despre sine şi, în
sau grupuri care sunt marginalizate pe piața consecinţă, participarea la viaţa socială.
muncii. Mai concret, exploataţia agricolă prevede
care suferă de demență, tineri cu probleme de
comportament etc.
Menționăm câteva dintre beneficiile
23
 Pentru a asigura un nivel ridicat de calitate
şi de competenţe în activităţile din agricultura
socială, este necesar să se acorde o atenţie
deosebită formării persoanelor - atât în ceea
ce-i priveşte pe prestatorii acestor servicii, cât
şi pe beneficiarii lor.

Prin activităţile sale care ţin de domeniul

terapiei, al inserţiei pe piaţa forţei de muncă, al
incluziunii sociale sau prin cele educaţionale,
agricultura socială oferă, neîndoielnic, servicii
publice de mare valoare, care contribuie
la dezvoltarea durabilă a comunităților.
Totodată, prin diversificarea activităţilor pe
care le generează şi prin dinamica rezultată
de aici, ea poate avea un impact substanţial
asupra dezvoltării locale.

promovarea agriculturii
sociale în românia

24 25
 incluziunea socială a populaţiei
defavorizate din mediul rural, prin
intermediul gal-urilor.
Un obiectiv fundamental al Uniunii Europene
este reprezentat de promovarea integrării tuturor
persoanelor în societate, mai ales a persoanelor
defavorizate. De altfel, competența transversală
a LEADER promovează îmbunătățirea
competitivităţii și a mediului natural, calitatea
vieții și diversificarea economiei din teritoriile
eligibile, precum și combaterea sărăciei și a
excluderii sociale.
Valoarea comună a coeziunii sociale este
reflectată la nivel european de sistemele de
asistenţă socială implementate până în momentul
de faţă. Cu toate acestea, există încă multe
persoane sau grupuri de persoane de pe întreg
teritoriul Uniunii Europene, marginalizate social
din diverse motive, cum ar fi lipsa calificărilor,
probleme medicale, dizabilități sau din cauza
faptului că locuiesc în zone defavorizate, cu acces
limitat la servicii şi informaţii. De asemenea, acest
fenomen de excluziune socială s-a extins şi pe
piaţa muncii şi, în special, în zona rurală, unde
majoritatea persoanelor întâmpină dificultăţi în
găsirea unui loc de muncă. Adesea, minorităţile
etnice, persoanele cu handicap (minor) sunt
supuse discriminării, ceea ce duce şi mai mult la
sporirea riscului de marginalizare socială.
Un factor principal în promovarea incluziunii
sociale este reprezentat de ocuparea forţei de
muncă, o prioritate bine definită a agriculturii
sociale, însă persoanele defavorizate şi mai ales
26
Într-o primă fază de abordare a acestei
perspective trebuie stabilit ce înseamnă populaţie
activitate principală reintegrarea persoanelor
defavorizate;
defavorizată, acest termen nelimitându-se doar
la minorităţi de etnie romă sau persoane cu
• amenajarea unei săli cu toate dotările necesare
pentru reintegrarea persoanelor, acestea având
handicap. Din grupul de persoane vulnerabile,
marginalizate social, pe lângă cei menţionaţi mai
astfel acces la infomaţii;
• promovarea angajării, prin proiectele
sus, fac parte şi tinerii peste 18 ani care părăsesc desfăşurate, de persoane din comunitatea unde
cele din mediul rural au nevoie de strategii de
sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului activează GAL-ul și persoane defavorizate;
sprijin mult mai ample, care pot cuprinde un
şi care se află în căutarea unui loc de muncă, • promovarea la nivel de comunitate locală a unei
sprijin personalizat, care să includă şi familiile lor.
persoanele aflate în detenţie care se pregătesc strategii de dezvoltare locală care să poată lua
pentru eliberare şi nu au suport din partea familiei, în considerare accesul grupurilor de persoane
Plecând de la importanţa lor în dezvoltarea
persoanele dependente de droguri care au urmat defavorizate la bunuri şi servicii publice la
comunității şi de la premisa că au capacitatea de
un tratament de dezintoxicare şi care au nevoie de acelaşi nivel cu populaţia majoritară și crearea
a întruni interesele comunităţii locale, GAL-urile
susținere pentru a se reintegra în societate. Prin de oportunităţi de reintegrare socială;
pot identifica soluţii la problemele întâmpinate
strategia lor de dezvoltare, GAL-urile pot include • asigurarea de formare profesională, pregătire
la nivel local. Incluziunea socială a populaţiei
şi activităţi de promovare a incluziunii sociale a antreprenorială şi dezvoltare personală pentru
defavorizate din mediul rural reprezintă una
grupurilor de persoane marginalizate, mai ales membrii grupurilor vulnerabile în vederea
dintre cele şase priorităţi de dezvoltare rurală, iar
că în zona rurală oportunitatea de reintegrare în integrării lor pe piaţa muncii.
GAL-urile pot juca un rol important în promovarea
societate a acestor persoane este mult mai redusă
acesteia, prin acţiunile desfăşurate la nivel local.
decât în mediul urban.
De ce pot promova GAL-urile incluziunea
Propuneri de abordare a tematicii de către GAL-
socială a populaţiei defavorizate?
uri:
• încurajarea beneficiarilor care depun proiecte
GAL-urile reprezentând parteneriate public –
în cadrul cărora vor favoriza persoanele
private (autorităţi publice locale, agenţi economici,
marginalizate, aceștia primind mai multe
ONG-uri dintr-o microregiune) au posibilitatea,
puncte la selecție (din şapte persoane angajate,
prin natura lor, să implementeze o strategie de
una defavorizată);
dezvoltare locală în funcţie de particularitatea
• încurajarea beneficiarilor ce depun spre finanţare
teritoriului unde activează. Acest lucru reprezintă
proiecte de agrement, care includ şi un program
un avantaj faţă de alte abordări deoarece decizia
special pentru persoanele cu dizabilităţi;
de finanţare şi prioritizare a proiectelor se ia la
• angajarea de persoane defavorizate pentru
nivel local prin consultarea comunităţii. Astfel,
funcţionarea efectivă a GAL-ului;
prin strategia lor de dezvoltare locală, GAL-urile
• organizarea de evenimente pentru reintegrarea
pot optimiza utilizarea fondurilor în favoarea
persoanelor defavorizate (conferinţe şi întâlniri
incluziunii sociale şi a reducerii sărăciei.
cu personalități abilitate);
• înființarea unui birou destinat oamenilor cu
Cum pot promova GAL-urile incluziunea socială
dizabilităţi în cadrul GAL-ului;
a populaţiei defavorizate?
• parteneriate cu ONG-uri care au deja ca
27
 integrarea grupurilor vulnerabile pe
piaţa muncii din mediul rural
Ceea ce caracterizează zonele rurale,
neurbanizate, într-o măsură mai mare decât marile
oraşe, este rata ridicată a şomajului. Majoritatea
serviciilor publice şi a celorlalte surse de angajare
funcţionează deficitar sau nu funcţionează deloc
în zonele rurale. Cele mai multe comunităţi mici
sunt de fapt localităţi monoindustrializate sau
biindustrializate, care depind de unele companii.
Bineînţeles, ocupaţia rurală de bază a fost şi este
agricultura şi în anumite zone, mineritul. Totuşi,
există şi alte tipuri de industrii dezvoltate în
comunităţile rurale: turism, agroturism, diferite
activitaţi ale pensionarilor, mici afaceri de familie,
bazate pe obiecte lucrate acasă şi apoi vândute.
Cele mai multe comunităţi mici nu au o ofertă
diversificată de angajări, deşi majoritatea tinerilor
pleacă să-şi găsească serviciu în alte locuri sau se
mulțumesc cu oferta limitată de surse de venit de
pe plan local, adaptându-se situaţiei de fapt. Chiar
şi pentru cei educaţi, aceste comunităţi nu pot
oferi serviciu decât în şcoli, eventual licee, biserici
şi agenţii de asistență în servicii. Cei mai mulţi
angajaţi din mediul rural fac naveta. Trenurile
şi autobuzele nu ajung în localităţile foarte
mici, de aceea naveta se face, de cele mai multe
ori, cu propriul automobil sau cu autostopul,
ambele având neajunsuri, fiind ori nesigure ori
costisitoare.
În vederea evitării excluziunii sociale,
marginalizării, discriminării şi riscului de sărăcie,
28
negativ de angajatori şi au probleme
integrarea sau reintegrarea pe piaţa
privind
muncii.
care în termen de trei ani de la data angajării
vor îndeplini, conform legii, condiţiile pentru
Acestea au nevoie de sprijin complex,
adecvate de incluziune şi asistenţă în
condiţii
ceea ce
a solicita pensia anticipată parţială sau pensia
pentru limită de vârstă);
priveşte depăşirea problemelor curente. • femei cu risc de marginalizare socială din punct
de vedere al inserţiei pe piaţa muncii (femei din
Trebuie dezvoltate şi implementate măsuri mediul rural, femei de peste 45 de ani, femei
soluţia optimă ar fi facilitarea accesului la ocuparea
active care să le permită să îşi dezvolte stima de victime ale violenţei domestice, ale traficului de
de locuri de muncă pentru persoanele care
sine, încrederea în propria lor putere de a depăşi persoane, cu HIV/SIDA, dependente de droguri,
aparţin grupurilor vulnerabile, dar prejudecăţile
obstacolele fizice şi psihologice şi, ca rezultat, care părăsesc sistemul de detenţie).
şi stereotipurile sunt unul dintre obstacolele pe
să crească nivelul de calificare profesională
care le întâmpină persoanele cu dizabilități în
şi experienţa profesională dobândită pe piaţa Din punctul de vedere al participării pe piaţa
obținerea unui loc de muncă. Familiarizarea
muncii. muncii, România prezintă o vulnerabilitate
angajatorilor atât cu soluţiile legale de sprijin
ridicată, având printre cele mai scăzute ponderi
pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi, cât
Există mai multe tipuri de grupuri vulnerabile: ale populaţiei de 20-59 de ani ocupate. Valoarea
şi cu problemele asociate condiţiei de dizabilitate
• grupuri defavorizate din punct de vedere al se plasează sub media europeană de 68,6%, doar
nu este suficientă. O schimbare în atitudinea
oportunităţilor ocupaţionale (romi, persoane cu Spania, Italia, Ungaria şi Malta înregistrând
angajatorilor şi a angajaţilor fără dizabilităţi faţă
handicap, femei, tineri fără experienţă în muncă, niveluri mai scăzute. Economia socială are puncte
de cei cu dizabilităţi este una dintre condiţiile
şomeri de peste 45 de ani); comune cu agricultura socială, deoarece obiectivul
esenţiale ale procesului dezvoltării egalităţii de
• persoane dezavantajate pe piaţa forţei de amândurora este de a promova incluziunea socială
şanse şi a incluziunii profesionale şi sociale.
muncă (romi, persoane cu handicap, femei, a grupurilor aflate în dificultate, prin creşterea
tineri postinstituţionalizaţi, persoane de peste oportunităţilor de angajare. În acelaşi timp,
Posibilităţile de punere în practică a formelor de
45 de ani, părinți unici susţinători ai familiilor întreprinderile sociale oferă servicii personalizate,
angajare flexibile şi alternative şi sprijinul acordat
monoparentale, şomeri de lungă durată, asigurând tranziţia de la o stare de vulnerabilitate
în vederea iniţierii unei activităţi independente
persoane eliberate din detenţie); la o piaţă a muncii normală (Ministerul Muncii,
pot schimba situaţia dezavantajoasă a grupurilor
• persoane vulnerabile, aflate în risc de excluziune 2010, p. 17).
vulnerabile. În acest caz sunt necesare următoarele:
socială, grupuri vulnerabile (populaţie de etnie
-informare şi consiliere profesională;
romă, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul De asemenea, agricultura socială are elemente
-actualizarea calificărilor profesionale;
de stat de protecţie a copilului, persoane cu comune cu economia socială, privind finalitatea
-creşterea mobilizării profesionale;
dizabilităţi, unici întreţinători de familie, serviciului prestat, care se face mai degrabă în
-promovarea diferitelor forme alternative şi
persoane din mediul rural aflate în căutarea unui beneficiul membrilor sau al colectivităţii decât al
flexibile de angajare a persoanelor cu dizabilităţi;
loc de muncă, persoane eliberate din detenţie, profitului, adică, în ceea ce priveşte agricultura,
-identificarea modalităţilor prin care poate fi
persoane în vârstă aflate în căutarea unui loc de mulţi fermieri şi beneficiari muncesc din
dezvoltată capacitatea de ocupare a persoanelor
muncă); pasiune şi nu pentru un beneficiu financiar. Din
cu dizabilităţi, care din cauza deficienţelor lor ar
• categorii speciale de şomeri, din punct de perspectiva integrării pe piaţa muncii, experţii în
putea avea dificultăţi în adaptarea la organizarea
vedere al scutirilor acordate pentru angajatori domeniu consideră că aceste categorii sociale sunt
tradițională a muncii.
(şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri vulnerabile mai ales pentru că sunt discriminate
care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor de angajatori, iar discriminarea apare tocmai
Grupurile vulnerabile sunt adesea percepute
monoparentale, persoane cu handicap, şomeri datorită apartenenţei lor la un segment social
29
 asociat cu lipsa de oportunităţi şi de educaţie,
deci cu o capacitate redusă de a produce valoare
la locul de muncă. Totodată se pot identifica mai
multe aspecte problematice ale ocupării unui loc
de muncă:
• slaba dezvoltare a locurilor de muncă part-time,
care să dea posibilitatea armonizării muncii cu
viaţa de familie;
• flexibilitate redusă a programului de lucru
pentru femeile cu copii;
• insuficiente alternative de îngrijire a copiilor în
afara familiei;
• insuficiente servicii prin care să se poată externaliza
o parte a treburilor gospodăreşti;
• locuri de muncă inadecvate educaţiei şi calificării
categoriilor cu probleme.
Recomandări şi direcţii de acţiune pentru
promovarea incluziunii pe piaţa muncii:
dezvoltarea de servicii ocupaţionale integrate;
stimularea măsurilor active de combatere a
şomajului, cu accent pe crearea de locuri de muncă
şi, consecutiv, creşterea numărului de salariaţi,
care va duce şi la posibilitatea reechilibrării
rapide a raportului de dependenţă salariaţi/
pensionari; accent special pe crearea efectivă de
locuri de muncă mai ales acolo unde neocuparea
este foarte ridicată; susţinerea de locuri de muncă
şi activităţi aducătoare de venit în mediul rural şi
în zonele defavorizate pentru a reduce excluziunea
teritorială; accent pe creşterea ocupării în cadrul
populaţiei de romi prin creşterea oportunităţilor
de angajare prin programe de alfabetizare şi apoi
de consiliere şi calificare; stimularea angajării în
economia formală concomitent cu descurajarea
şi sancţionarea drastică a celor care lucrează în
economia subterană (în special a angajatorilor).
30
Agricultura socială și beneficiile sale
asupra agricultorilor aflați în situații
de risc
De cele mai multe ori, agricultorii se pot afla în
situații de risc din cauza condițiilor meteorologice
și acestea sunt riscuri legate de producție, din
cauza economiei instabile prin fluctuații de prețuri
sau diferențe între cerere și ofertă, din cauza lipsei
tehnologiilor de ultimă generație și neadaptarea
la noi metode și tehnici de producție, din cauza
capacității resurselor umane, a modificărilor
reglementărilor în vigoare sau a competitivității
existente. Situațiile de risc presupun anticiparea
unui eveniment nefavorabil și acționarea în
consecință, pentru a reduce posibilitățile ca acesta
să aibă loc. În diferite situații, agricultura socială
poate deveni o modalitate de redresare a activăților
agricole, prin abordarea pe care o au instituțiile
publice și factorii de decizie implicați față de
agricultură, educație, societate și economie.
La nivelul managementului riscurilor, în
agricultura socială, situațiile neașteptate pot
apărea oricând, mai ales atunci când resursele
umane implică persoane cu dizabilități fizice sau
psihice sau a căror stare de sănătate obligă la
desfășurarea activităților în anumite condiții. În
aceeași măsură, fermierii se pot afla în situații de
lipsă de personal, de fonduri insuficiente sau se
confruntă cu un mediu economic local neproductiv.
În multe dintre situații, stadiul economiei locale,
care presupune implementarea unor politici
diferite și promovarea educației în acest domeniu,
presupune existenţa unei continuităţi în timp a
proiectelor și a rezultatelor pozitive. Dezvoltarea
agriculturii sociale presupune, în același timp,
și aplicarea unor soluții cu privire la riscurile
menționate anterior. Promovarea unui stil de
viață sănătos și creșterea calității vieții reprezintă
două obiective pe termen lung ale agriculturii
sociale, dar cu efect asupra sănătății și longevității
populației. În aceeași măsură, dezvoltarea unor
ferme sociale determină atât scăderea șomajului
prin creșterea numărului locurilor de muncă,
cât și consolidarea economiei la nivel local,
regional, național și chiar european. Posibilitatea
obținerii unor finanțări prin fonduri europene,
creșterea nivelului de coeziune socială, inserția
pe piața muncii, potențialul de educare și mai ales
terapia de care persoanele vulnerabile se bucură,
reprezintă beneficiile concrete la nivel economic,
social și educațional în cadrul comunităților,
al regiunilor sau statelor care implementează
proiecte în acest domeniu. Cu alte cuvinte, există
nenumărate cazuri în care proprietarii de ferme
nu reușesc să identifice soluțiile eficiente pentru
a desfășura activități agricole și pentru a crește
nivelul productivității. De asemenea, au fost
identificate cazuri în care fermierii au fost nevoiți
să-și reducă activitățile din cauza unor taxe și
impozite ridicate în comparație cu producția pe
care au realizat-o sau chiar cazuri în care fermele
private nu au reușit să-și continue activitatea din
cauza lipsei de strategie în promovare.
Conștientizarea beneficiilor pe care agricultura
socială le creează determină, în cele din urmă,
solidaritate, dar și colaborare strânsă între
fermieri, cercetători, instituții publice și mai ales
31
 grupurile vulnerabile. Obiective principale precum
reabilitarea, terapia, incluziunea socială, educația
și integrarea pe piața muncii impulsionează
activitatea agricultorilor și eficientizează
administrarea fermelor, prin alocarea de resurse
financiare și umane, printr-o cooperare mai
strânsă cu instituțiile publice și mai ales prin
conectarea experților și a cercetătorilor cu factorii
de decizie politică. Altfel spus, agricultura socială
reușește să sincronizeze multitudinea de actori
implicați, fapt demonstrat de efectele pozitive la
nivel social, economic și instituțional, exemplu
fiind cazurile în care se observă o reconfigurare a
relațiilor din mediul sănătății, al agriculturii și al
economiei. Există state europene în care fermele
sociale sunt organizate în rețele, schimbând
informații, implicându-se în elaborarea politicilor
publice și fiind recunoscute din punct de vedere
instituțional la nivel regional, național și
european. Olanda, Italia, Norvegia sunt țări în
care agricultura socială este puternic dezvoltată,
aceasta reprezentând o sursă importantă de
generare a locurilor de muncă, de reabilitare a
celor bolnavi, dar și un potențial de venituri. În
ceea ce privește economia, există state precum
Belgia sau Italia care oferă facilități fiscale prin
reducerea taxelor și impozitelor fermierilor care
dezvoltă proiecte în domeniul agriculturii sociale.

Astfel, agricultura socială se transformă într-un

factor esențial de dezvoltare, ajungând să reducă
riscurile pe care agricultorii le pot întâmpina, cu
precădere la nivelul capacității resurselor umane
și al profitului. Mai mult decât atât, la nivelul
comunităților, agricultura socială produce și o
solidarizare cu grupurile vulnerabile și mediul
Agricultura socială în pndr
agricol în genere, dar și o conexiune permanentă
cu instituțiile publice, care practic se adaptează la
2014-2020 şi pac 2014-2020
nevoile fireşti ale societății.

32 33
 Agricultura socială - instrument de
bunăstare pentru noua perioadă de
programare
Agricultura socială este considerată de
mulți specialiști unul dintre cele mai inovative
instrumente capabile să combine cerințele de
revitalizare rurală cu nevoia de dezvoltare a
agriculturii multifuncționale și moderne, fiind
utilizată pe scară largă în următoarea perioadă
de programare. La nivelul UE, perioada
de programare 2014-2020 alocă un spațiu
amplu intervențiilor care vizează incluziunea
socială și durabilitatea, cu scopul de a asigura
competitivitatea societății rurale și, în primul
rând, de a reduce gradul sărăciei. În această
perspectivă, agricultura socială poate juca un rol
important în Programele de Dezvoltare Rurală,
putând sprijini dezvoltarea de întreprinderi
rurale care sunt angajate în co-terapie, dezvoltare
socială și incluziune pe piața muncii, servicii
pentru persoanele dezavantajate, folosind resurse
din agricultură.
Mai mult decât bune intenții
Agricultura socială este o practică întâlnită în
exploatațiile europene unde activitățile agricole
sunt oferite sub formă de serviciu social. În
agricultura socială, ferma își păstrează activitatea
de bază și în plus față de agricultura convențională,
invită persoanele din grupuri defavorizate să
participe la activitățile agricole. În schimbul
acestui serviciu, fermierul este recompensat.
Serviciile agriculturii sociale oferă persoanelor din
grupuri dezavantajate posibilitatea de incluziune,
34
servicii publice care depășesc simpla producție a
alimentelor – și pe capacitatea economiei rurale
căror schemă de sprijin va fi simplificată.
de a crea noi surse de venit și locuri de muncă,
protejând în același timp moștenirea culturală, de
La nivel național, PNDR 2014-2020 conține
măsuri ce vizează dezvoltarea rurală în România,
mediu și patrimonială a lumii rurale. ţinând seama atât de realităţile socio-economice
ale ţării noastre şi implicit ale spațiului rural,
PAC reprezintă răspunsul Europei la nevoia cât şi de PAC 2014-2020. De asemenea, PNDR
ajută la creșterea stimei de sine, îmbunătățirea
de a avea standarde decente de viaţă pentru 12 contribuie la consolidarea dezvoltării pe termen
condiției fizice, a sănătății și a bunăstării. Aceasta
milioane de fermieri şi o ofertă stabilă, variată mediu şi lung a sectorului agricol şi a mediului rural,
are potenţialul de a oferi soluții pentru furnizarea
şi sigură de produse alimentare pentru cei 500 începută odată cu aderarea României la Uniunea
serviciilor publice sociale în comunitățile rurale și
de milioane de cetăţeni ai săi. Ea consolidează Europeană şi susţinută prin PNDR 2007-2013.
de a reconecta fermierii cu comunitatea din care
competitivitatea şi sustenabilitatea agriculturii În cadrul PNDR 2014-2020 vor exista măsuri și
fac parte.
din UE, prin acordarea de plaţi directe fermierilor submăsuri dedicate diversificării activităţilor din
prin măsuri de piaţă şi finanţează programele zonele rurale şi creării de noi alternative de venit
Atât Politica agricolă comună 2014-2020
de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. În care vor asigura în mod sinergic un nivel de viaţă
(PAC) cât și Programul Național de Dezvoltare
următorii şapte ani, PAC va investi aproape 20 mai ridicat, creşterea gradului de incluziune pe
Rurală 2014-2020 (PNDR) au în vedere
de miliarde de euro în sectorul agricol şi în zonele piaţa muncii şi dezvoltarea economică în mediul
promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei
rurale din România. Priorităţile politice esenţiale, rural. Alegerea şi combinarea acestor măsuri
şi a dezvoltării economice în zonele rurale.
definite la nivelul UE, includ: locuri de muncă, vor crea sinergiile necesare prin care structura
Politica agricolă și rurală joacă un rol primordial
sustenabilitate, modernizare, inovare si calitate. ocupaţională a populaţiei rurale va tinde să se
în coeziunea teritorială, economică și socială a
PAC 2014-2020 propune revitalizarea zonelor echilibreze, se vor îmbunătăți condiţiile de viaţă
Uniunii, pe de o parte, și în protecția mediului, pe
rurale şi a comunităţilor rurale prin: ale populaţiei rurale, revitalizându-se economia
de altă parte. Trebuie să se țină seama de faptul
• creşterea numărului de fermieri din Europa rurală românească.
că agrosilvicultura este un sector caracterizat
făcând profesia mai atractivă pentru tineri.
prin legăturile sale cu resursele naturale.
Tinerii fermieri cu vârsta sub 40 de ani vor fi Economia rurală și stilul de viață rural
Agrosilvicultura acoperă 78% din teritoriul UE.
eligibili pentru un sprijin financiar suplimentar depind de agricultură
Suprafața agricolă utilizată ocupă mai mult de
de 25% în primii cinci ani de activitate în
170 de milioane de hectare. Agricultura este, de
domeniu; Aproximativ jumătate din populația UE
asemenea, cel mai mare utilizator de terenuri
• stimularea ocupării forţei de muncă şi a locuiește în zone rurale. Fără agricultură ar
și de apă, precum și primul producător de
antreprenoriatului prin sprijinirea activităţilor exista puține elemente care să mențină vitalitatea
biomasă în scopuri energetice. Pe lângă măsurile
rurale în vederea dezvoltării altor sectoare, și unitatea multor comunități rurale. Dacă ar
de piață (primul pilon), politica de dezvoltare
pe lângă sectorul agroalimentar, de exemplu dispărea agricultura, în multe zone terenul ar fi
rurală (al doilea pilon) a devenit un element
procesarea alimentelor sau turismul rural; abandonat. Cu toate că agricultura este principala
esențial al modelului agricol european, fondat
• asigurarea unei mai bune distribuiri a sprijinului activitate economică în majoritatea zonelor rurale,
pe multifuncționalitatea activității agricole.
financiar în vederea stimulării creşterii şi a agricultorii fac mai mult decât să cultive plante și
Obiectivul major al acesteia este de a implementa
ocupării forţei de muncă. Numai fermierii „activi” să crească animale. De multe ori, ei prelucrează
un cadru coerent și durabil care să garanteze
vor beneficia de plăţi. Persoanele care lucrează aceste produse și le vând direct consumatorilor.
viitorul zonelor rurale, bazându-se, în special,
în zone mai puţin favorizate se califică pentru Pe lângă aceste servicii pot fi dezvoltate servicii
pe capacitatea acesteia de a furniza o gamă de
fonduri suplimentare, la fel şi micii fermieri a conexe, care să contribuie la dezvoltarea durabilă
35
 a zonei, prin incluziunea socială a grupurilor
defavorizate sau cu nevoi speciale.
EXEMPLE DE PROIECTE DE SUCCES ÎN
PNDR 2014-2020 va acorda agricultorilor
DOMENIUL AGRICULTURII SOCIALE ÎN
asistență financiară pentru a se asigura că
aceștia continuă să lucreze pământul și să
SPAȚIUL EUROPEAN
creeze locuri de muncă suplimentare prin
reamenajarea satelor și protejarea peisajului
sau prin proiecte privind patrimoniul cultural
și multe alte sarcini asociate în mod direct
sau indirect cu agricultura și economia rurală.
Aceasta contribuie la prevenirea depopulării
zonelor rurale, cauzată de oportunitățile
limitate de ocupare a forței de muncă și de rata
crescută a șomajului. Serviciile publice (precum
școlile și unitățile medicale) sunt menținute și
îmbunătățite, oferind localnicilor un bun motiv
pentru a rămâne în zonele rurale și pentru a-și
crește copiii aici. În următoarea perioadă
de programare, agricultura socială poate deveni Studiu de caz : 1. Marea Britanie în aer liber, ale creşterii şi îngrijirii animalelor şi
un instrument folosit în exploatațiile agricole ale culturilor agricole. Grupul ţintă al fermei a fost
românești care să contribuie la dezvoltarea Future Roots - crearea şi dezvoltarea de noi iniţial format din tineri cu probleme psihice şi
economiei rurale. Pentru a se dezvolta, servicii şi suport în domeniul incluziunii tulburări de comportament, urmând ca, ulterior,
agricultura socială are nevoie de un mediu sociale pentru oameni cu nevoi speciale proiectul să se adreseze întregii comunităţi.
propice, de o mai mare implicare a societăţii Ferma are o suprafaţă de 12 hectare şi deţine
civile şi de o cooperare fructuoasă între diversele Beneficiar: Ferma Rylands bovine, ovine, caprine, găini şi suine, putând fi
domenii politice şi administrative (sănătate/ Localizarea proiectului: Dorset, Marea Britanie practicate şi activităţi de horticultură. Ferma
afaceri sociale/agricultură/ocuparea forţei de Finanţare: Măsura 312 – Suport pentru crearea este susținută cu ajutorul angajaţilor şi a câtorva
muncă) la nivel european, naţional, regional şi şi dezvoltarea afacerilor prin intermediul unui voluntari cu experienţă în domeniul social. În
local. Astfel, pentru dezvoltarea acestui concept Grup de Acţiune Locală (LEADER) anul 2009, ferma a primit fonduri şi asistenţă din
la nivel național, se impune o abordare graduală, Surse de finanţare: 100 % finanţat prin Axa 4 partea FEADR (Fondul European Agricol pentru
de sus în jos, care să includă toți factorii Dezvoltare Rurală) pentru dezvoltarea planului de
interesați și care să identifice soluții viabile și Proiectul a fost iniţiat de Julie Plumley şi afacere. Fondurile obţinute au fost utilizate pentru
inovative pentru nevoile locale, contribuind partenerul ei, James O’Brien pe o mică exploataţie a compensa costurile testelor de fezabilitate ale
astfel la dezvoltarea economiei rurale și a satului de familie din West Dorsey, Marea Britanie. Julie modelului de fermă socială şi pentru a acoperi
românesc într-un mod sustenabil. a crescut într-o familie de fermieri şi a urmat o cheltuielile de marketing şi personal.
carieră în sănătate şi asistenţă socială. Ideea de a
înfiinţa o fermă socială a venit din capacitatea de a Obiectivele de bază ale proiectului s-au
recunoaşte efectele terapeutice benefice ale muncii axat pe crearea de competenţe profesionale la

36 37
 nivelul tinerilor (munca în echipă, comunicare,
rezolvarea problemelor, planificare), deprinderi
pentru o viaţă sănătoasă prin îngrijirea şi hrănirea
animalelor, întreţinerea fermei şi participarea
activă la cultivarea legumelor şi fructelor.
Ferma pune la dispoziţie o gamă largă de
activităţi în horticultură, creşterea animalelor,
precum şi training în dezvoltarea de abilităţi
practice în domeniul rural. Toate programele
fermei sunt conturate pornind de la nevoile
sociale şi au fost adaptate în acest sens. De
exemplu, animalele au fost pregătite pentru ca
tinerii şi copiii să interacţioneze cu ele. Totodată,
horticultura învaţă copiii ce înseamnă hrană şi de
unde provine, să înţeleagă conceptul de cultură
şi muncă agricolă, cu scopul de a face cunoscută
viaţa în mediul rural şi importanţa agriculturii în
viaţa de zi cu zi. Una dintre activităţile proiectului
a constat în prepararea de către tineri de supe şi
sucuri naturale din produsele cultivate şi îngrijite
personal pentru a fi distribuite în şcolile din
apropiere.
Ferma „Future Roots“ se adresează în principal
tinerilor şi are ca scop învăţarea continuă
(învăţarea experimentală) şi practicarea de
activităţi de dezvoltare personală în vederea
creşterii încrederii, a stimei de sine, a dezvoltării
abilitaţilor de angajare şi integrare pe piaţa
muncii.
Părinţii, îngrijitorii şi profesorii tinerilor
care au participat la programele fermei „Future
Roots” au observat o îmbunătăţire notabilă a
comportamentului acestora, precum şi în ceea
ce privește încrederea de sine şi interacţiunea
socială. Beneficiile proiectului finanţat prin
FEADR au fost evidente încă din anul 2011 şi au
38
dus la extinderea serviciilor de incluziune socială
prin intermediul „Future Roots” către un nou
grup ţintă. La ora actuală, ferma are capacitatea şi
resursele necesare pentru a primi în jur de 50-80
de tineri pe săptămână, din categorii defavorizate.
Ferma a fost adaptată pentru organizarea de
vizite şi programe de lucru pentru persoane
cu boli psihice şi de comportament (demenţă,
Parkinson, autism, Asperger) – unu/luna, precum
şi programe pentru preşcolari şi şcolari (o zi pe
săptămână în timpul vacanţelor şi în timpul verii).
Înţelegerea proiectului şi suportul acordat
pentru dezvoltarea şi aplicarea în domeniul
agriculturii sociale s-au dovedit a fi semnificativ
mai bune prin intermediul Grupului de Acţiune
Locală – LEADER - decât prin finanţarea
normală în cadrul Programului de Dezvoltare
Rurală. Dezvoltarea de relații de muncă apropiate
cu departamentele de servicii sociale din
sectorul public a fost esențială pentru a asigura
durabilitatea inițiativei.
Studiu de caz: 2. Italia
Ateliere pentru tineret
Beneficiar: Oaza Agroturistică „Baugiano”
Localizare: Italia, Toscana
Finanţare: Măsura 121 (Modernizarea exploataţiilor
agricole) şi Măsura 311 (Diversificare către activităţi
non-agricole)
Surse de finanţare: Modernizarea/Renovarea
infrastructurii – 35% măsura 121 şi 65% fonduri
private
Înfiinţarea atelierului pentru tineret: 25% măsura
311 şi 75% fonduri private
Activităţile de agricultură socială la Oaza
Agroturistică Baugiano au început în 2005 şi
s-au dezvoltat rapid în 24 de proiecte de instruire
şi pregătire, acoperind teme ca arheologia, viaţa
rurală, mediul şi cultura, proiecte în care sunt
implicaţi 12 000 de copii anual. Bazele atelierului
pentru tineret au fost puse de un grup de copii
care au participat la activităţile organizate la
fermă pe perioada unei vacanţe şcolare, timp în
care au deprins multe abilităţi agricole, inclusiv
fabricarea iaurtului. Afacerea a fost dezvoltată
în parteneriat cu ferma care le asigura tinerilor
suportul tehnic şi infrastructura necesară.
Această activitate a dat tinerilor posibilitatea de
a-şi pune amprenta asupra activităţii zilnice a
fermei.
Scopul principal al fermei este să pregătească
generaţii viitoare de fermieri bine instruiţi.
Obiectivul „Atelierului pentru Tineret” este de
a înzestra copiii cu abilităţi antreprenoriale
care derivă din înfiinţarea unei afaceri, munca
efectivă la fermă şi diversificarea activităţilor
acesteia.
Activităţile Atelierului pentru Tineret include
producerea iaurtului care se vinde la punctul
propriu de desfacere („White Bar”) şi la cantinele
şcolilor din apropiere, organizarea „Zilei Anuale
a Laptelui”, în cadrul căreia sunt prezentate
activităţile legate de producţia şi prelucrarea
laptelui, pregătirea unui curs despre mulgere,
administrarea cafenelei „White Bar”, organizarea
„Săptămânii Antreprenorilor”, menită să dezvolte
abilităţile de conducere ale copiilor.
Atelierul pentru tineret este condus de 20
de copii cu vârste cuprinse între 11 şi 16 ani şi
produce 2 400 de recipiente de iaurt lunar, iaurt
care este distribuit în cadrul şcolilor locale şi, de
curând, în cadrul a doua târguri săptămânale ale
fermierilor. Copiii au dezvoltat un simţ puternic
al proprietăţii faţă de fermă, faţă de produsele
pe care le produc şi faţă de afacerea pe care au
dezvoltat-o.
Dezvoltarea antreprenorială practicată în
cadrul unei ferme îi învaţă pe copii aspecte greu de
însuşit în mediul educaţional tradiţional: abilităţi
de conducere, independenţă, încredere în sine,
asertivitate, lucrul în echipă şi managementul
unei afaceri. Prin implicarea copiilor din
regiune şi prin dezvoltarea unui produs care
este recunoscut pe plan local, ferma, împreună
cu celelalte grupuri de clienţi, contribuie la
consolidarea comunităţii extinse şi creează noi
modele de învăţare aplicabile la nivel mai larg.
Finanţarea RDP poate fi folosită în mod eficient
pentru a aduce valoare adăugată activităţilor
de agricultură socială deja existente, pentru a
extinde tipul de servicii oferite sau pentru a crea
noi oportunităţi adresate grupurilor de clienţi.
39
 BIBLIOGRAFIE
- Deirdre O Connor (2010) Linking Rural Development & Social Farming - Introduction to Social Farming. University College Dublin, Ireland.
- Asociația C$C (2012) Raport asupra bunelor practici naționale privind integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii.
- European Network for Rural Development (2010) Case studies – Overview of Social Farming and Rural Development Policy in Selected EU Member
States.
- Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică (2011) – Grupurile vulnerabile și economia socială. Romi și femei în dificultate. Manual de
intervenție.
- http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/themes/social-aspects/social-farming/ro/social-farming_ro.html.
- Report conference “Linking rural development and social farming”, 30/9-1/10/2010.
- Ministerul Muncii (2010), Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectiva europeană comparată, http://www.mmuncii.
ro/pub/imagemanager/images/file/Ra poarteStudii/301210Raport%20de%20cercetare_ES.pdf. Hoogeveen, Johannes; Tesliuc, Emil; Vakis, Renos;
Dercon, Stefan, A Guide to the Analysis of Risk, Vulnerability and Vulnerable Groups, World Bank, http://siteresources.worldbank.org/ INTSRM/
Publications/20316319/RVA.pdf.
- Adam Harbison (2010) Social Farming: An Opportunity for Northern Ireland. Department of Agriculture and Rural Development.
- European Commission (2008) The EU Rural Development Policy: Facing the Challenges.
- Arsia (2009) Supporting Policies for Social Farming in Europe – Progressing Multifunctionality in Responsive Rural Areas.
- http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/fms/pdf/A9746FA3-0D7E-1772-5CC7-11217C8EC059.pdf.
- http://www.futureroots.net/
-http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/policy-in-action/cap-towards-2020/rdp-programming-2014-2020/rural-development-priorities/en/social-
inclusion_en.html.
Contact:
- http://www.umb.no/statisk/greencare/sofarbookpart1.pdf
- Francesco Di Iacovo, Deirdre O’Connor. Suport for Social Farming in Europe Progressing Multifunctionality in Responsive Rural Areas, SoFar project: Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
supporting EU agricultural policies.
- Francesco Di Iacovo. Social Farming: Dealing with Communities Rebuilding Local Economy. Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
- Overview of Social Farming and Rural Development Policy in Selected EU Member States, Case Studies, September 2010.
- Marjolein Elings. Effectsof carefarms. Scientific research on the benefits of care farms for clients.Plant Research International,Wageningen UR. Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
- Ben Edwards, Matthew Gray and Boyd Hunter. Social and economic impacts of drought on farm families and rural communitiesJosiane WILLEMS
E-mail: info@rndr.ro
(2012) „Agricultura socială: îngrijire ecologică şi politici sociale şi de sănătate”. Bruxelles. Comitetul Economic şi Social European.
- Comisia Europeană, Direcția Generală Comunicare Publicații, Bruxelles (2014), Un parteneriat între Europa și agricultori Internet: www.rndr.ro
- Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020, versiunea oficială 1 – 1 iulie 2014
- Dessein, J. and Bock, B.B. eds. (2010). The Economics of Green Care in Agriculture, COST 866, Green Care in Agriculture. Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea
- Di Iacovo F. (2011), Social farming:re-connecting economy with social needs in rural areas -Contribution of Rural Development policies to social
inclusion Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.
- Di Iacovo F. (2011), La governance dell’innovazione nelle aree rurali: il caso dell’agricoltura sociale, INEA.
- Di Iacovo F., O’ Connor D. (2009), Supporting policies for social farming in Europe: Progressing multifunctionality in responsive rural areas, Firenze 2014
- ENRD (2010), Overview of Social Farming and Rural Development Policy in Selected EU Member States
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
- Committee on Twenty-First Century Systems Agriculture USA; National Research Council (2010), Toward Sustainable Agricultural Systems in the 21st
Century Se distribuie gratuit.
- Carbone A., Gaiţo M., Senni S (2006, Consumers’ Attitude Toward Ethical Food: Evidence from Social Farming în Italy, Tuscia University, Italy
- Di Iacovo F. (ed) (2008), Agricoltura sociale: quando le campagne coltivano valori, Franco Angeli, Milano.
- Di Iacovo F. (2008) Social farming: charity work, income generation - or something else, pp 55-70, în: Dessein J. (ed) Proceedings. of the Community
of Practice Farming for Health Ghent. ILVO Belgium
- Di Iacovo F., Ciofani D. (2005), Le funzioni sociali dell’agricoltura: analisi teorica ed evidenze empiriche, REA, 1: 78-103.
- The European Network for Rural Development (ENRD), http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/themes/social-aspects/social-farming/en/social-
farming_en.html.
- Wymann von Dach S, Romeo R, Vita A, Wurzinger M, Kohler T (eds) (2013). Mountain Farming Îs Family Farming: A contribution from mountain areas Departamentul Publicaţii USR
to the Internaţional Year of Family Farming 2014. Rome, Italy: FAO, CDE, BOKU, pp. 100.

40


Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale