MANUAL DE BUNE PRACTICI

ÎN DOMENIUL
INCLUZIUNII SOCIALE
Proiectul Incluziune socială și îmbunătățirea condițiilor de viață a
romilor și a altor grupuri vulnerabile

Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul

Contribuțiaei Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.incluziune-sociala.faer.ro www.incluziune-sociala.faer.ro
 CUPRINS

I. PREZENTARE PROIECT
Prezentarea proiectului Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de 3
I PREZENTARE
viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile

Partenerii proiectului 5 PROIECT

Prezentarea proiectului Incluziune socială şi îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile
II. MODELE DE BUNE PRACTICI
1. EDUCAȚIE Acest material nu reflectă neapărat poziția guvernului
1.1. Prezentarea programului Şcoală după Şcoală 12 elvețian.
1.2. Modele de implementare a programului Şcoală după Şcoală 15 Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este
1.3. Rezultate obţinute 19 asumată în întregime de organizațiile partenere în
1.4. Impactul programului Școală după Școală 19
1.5. Standarde pentru asigurarea calității programului Școală după Şcoală 29
proiect.

2. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Rezultate obţinute 34

3. CALIFICARE, ANGAJARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA VENITURILOR

Rezultate obţinute 36

4. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE LOCUIT

Rezultate obţinute 40

Incluziunea
socialã
Procesul de incluziune socială reprezintă,
conform Legii Asistenţei Sociale 292/2011,
ansamblul de măsuri şi acţiuni multidi-
mensionale din domeniile protecţiei so-
ciale, ocupării forţei de muncă, locuirii,
educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării,
mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii,
destinate combaterii excluziunii sociale şi
asigurării participării active a persoanelor
la toate aspectele economice, sociale,
culturale şi politice ale societăţii.
3 4
Prezentarea proiectului
Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor1
şi a altor grupuri vulnerabile
Proiectul Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile este
implementat în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român prin “Fondul tematic pentru incluziunea
romilor şi a altor grupuri vulnerabile”.
Proiectul este co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă.
Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea şi Fundaţia Creştină Diakonia Cluj Napoca, alături
condiţiilor de trai şi incluziunea socială a comu- de partenerii de implementare Filantropia Ortodoxă
nităţilor de romi și a altor minorităţi vulnerabile din Alba, Diakonia Covasna, Caritas Alba şi partenerul de
regiunile judeţelor Mureş, Cluj, Bihor, Alba, Covasna, monitorizare - Fundaţia HEKS România.
Sălaj şi Harghita. Cu scopul de a atinge aceste obiective, s-a aplicat
Proiectul este implementat în perioada 2013 - 2018 o combinaţie de intervenţii în următoarele domenii:
de Consorţiul Româno – Elveţian din care fac parte Educaţie, Sănătate şi asistenţă socială, Calificare şi
Fundaţia HEKS/EPER Elveţia (aplicant), FAER Reghin angajare, Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
1
Remarcă pentru întregul document: prin formularea generală romi, ne referim întotdeauna la romi şi alte grupuri
vulnerabile, femei şi bărbaţi
O societate incluzivă se bazează pe
respect reciproc şi solidaritate,
asigură oportunităţi egale şi condiţii Localităţi partenere
decente de viaţă pentru toţi şi con-
sideră diversitatea o sursă de putere,
nu un motiv de dezbinare. Sărăcia Mureş Batoş, Beica de Jos, Dumbrăvioara, Ernei, Glodeni, Gorneşti, Iernut, Luduş, M. Niraj, Ogra, Periş,
este unul dintre principalele motive Reghin, Sângeru, Sg. de Mureş, Târnăveni, Ungheni, Vărgata, Vătava, Voivodeni
pentru care unele persoane se pot
simţi excluse. Lipsa accesului la ser- Cluj Bonţida, Cojocna, Cluj Napoca, Huedin, Mera, Răchitele, Suatu
vicii medicale şi sociale sau a opor-
tunităţilor profesionale contribuie la Bihor Cadea, Cherechiu, Cheşereu, Ciocaia, Cubulcut, Curtuiuşeni, Diosig, Galoşpetreu (Tarcea), Oradea,
adâncirea diferenţelor sociale. Petreu, Roşiori, Săcuieni, Sâniob, Sânnicolau de Munte
Alba Aiud, Alba Iulia, Baia de Arieş, Berghin, Cugir, Ighiel, Ighiu, Jidvei, Lunca Mureşului, Miraslău, Ocna
Mureş, Rădeşti, Războieni, Roşia de Secaş, Sântimbru, Şard, Sebeş, Silivaş, Ţelna, Unirea, Valea
Lungă, Vama Seacă, Zlatna
Covasna Arcuş, Baraolt, Boroşneu Mare, Cătălina, Cernat, Covasna, Ilieni, Malnaş, Micfalău, Reci, Sf Gheor-
ghe, Zagon, Zăbala
Sălaj Cehu Silvaniei, Deja, Fildu de Jos, Hereclean, Panic, Pericei, Şimleu Silvaniei
Harghita Atid, Corund, Eliseni, Ocna de Sus, Odorheiu Secuiesc, Ojdula, Porumbenii Mari, Şimoneşti, Zetea
Bugetul proiectului
BUGET TOTAL, din care: 7.010.448 CHF
Contribuţia Fondului Tematic Elveţian 4.600.000 CHF
Contribuţii proprii 2.410.448 CHF
 Partenerii de implementare ai proiectului
Fundaţia FAER
coordonator local şi responsabil implementare
Consorţiul de implementare
Strada Apelor nr 5, 545300 Reghin, România
FAER Coordonator proiect: Ioan Vlasa, e-mail: i.vlasa@faer.ro
Fundaţia HEKS www.faer.ro
(Zurich, Elveţia), agenţie lider/aplicant
Coordonator local şi responsabil pentru componentele: Educaţie (jud. MS, AB, CV, HR),
HEKS – Hilfswerk der Evangelischen Kirchen der Schweiz
Calificare, angajare şi îmbunătăţirea veniturilor (jud. MS, CJ) și Locuinţe (jud. MS).
(Fondul de întrajutorare al bisericii evanghelice)
Seminarstrasse 28, CH8042 Zurich, Elveţia
HEKS Programme Manager: Matthias Herren, e-mail: matthias.herren@heks.ch Fundaţia pentru promovarea Agriculturii şi Economiei Regionale FAER a fost înfiinţată în 1992 (SDC fi-
ind cofondator) cu scopul de a asista şi promova dezvoltarea rurală în judeţele Mureş, Bistriţa Năsăud şi
www.heks.ch Suceava. FAER a devenit o importantă agenţie pentru dezvoltare din regiunile mai sus numite, activităţile
sale principale fiind: cursuri profesionale pentru adulţi şi creditarea activităţilor generatoare de venit.
Fundaţia elveţiană HEKS este agenţia de întrajutorare şi dezvoltare a Federaţiei Bisericilor Protestante
Elveţiene şi parte a reţelei ecumenice de dezvoltare, ajutor de urgenţă şi apărarea drepturilor omului.
Experienţa FAER în domeniul incluziunii sociale pentru romi
Experienţa HEKS în România Experienţa HEKS în domeniul Vizând cooperarea cu populaţia de etnie romă, Societatea de Finanţare FAER IFN SA acordă sprijin pentru
comunităţi prin furnizarea de microcredite destinate iniţierii sau dezvoltării de mici activităţi generatoare de
incluziunii sociale pentru romi venit. În 2011, Fundaţia FAER şi-a extins cooperarea cu populaţia de etnie romă prin schiţarea şi implemen-
HEKS are o experienţă vastă în România. Încă În ultimii 10 ani, HEKS şi-a construit o expe- tarea unui proiect social în domeniul suportului pentru acces la educaţie.
dinainte de revoluţia din 1989, HEKS oferea rienţă solidă în implementarea proiectelor des-
sprijin social şi implementa proiecte pentru tinate etniei rome din Europa de Est. Momen-
ajutor de urgenţă (de exemplu după cutremurul tan HEKS implementează astfel de proiecte în
din 1977). După anul 1990, datorită contactelor Ungaria, Serbia (cofinanţate de SDC) şi Alba- Fundaţia Creştină Diakonia Cluj
deja formate, HEKS era în poziţia favorabilă nia. Proiectele punctează activităţi similare:
dezvoltării activităţilor sale; la început pro- promovarea educaţiei de bază prin programe
gramul era focusat pe ajutor umanitar (1990- Şcoală după Şcoală şi suport pentru preşco- Strada Zambilei nr 7, 400427 Cluj-Napoca, România
1991), apoi focusat pe dezvoltarea rurală lari sau burse, educaţie vocaţională, angajări DIAKONIA Coordonator proiect: Arthur Sarosi, e-mail: diakonia.cj.dezvoltare@gmail.com
(1992-2007) şi dezvoltarea serviciilor sociale şi îmbunătăţirea veniturilor, infrastructură şi www.diakonia.ro/cj
(1990 – prezent). îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
Responsabil pentru componentele: Educaţie (jud. CJ, BH, SJ) și Sănătate (jud. CJ, BH)
Fundaţia HEKS România
Misiunea Fundaţiei Creştine Diakonia este de a proteja viaţa, de a sprijini şi îngriji bolnavii şi persoanele
Strada Govora nr 10, Cluj Napoca, jud. Cluj cu dizabilităţi, de a întări simţul individual şi colectiv al responsabilităţii pentru comunitate. De asemenea,
Director: Ţapu Emanuel, e-mail: emanuel.tapu@heks-eper.org Diakonia implementează programe sociale, medicale şi educaţionale şi doreşte să iniţieze programe pentru
Partener pentru monitorizare, dezvoltare, sustenabilitate, advocacy persoanele cu dizabilităţi mentale.
www.heks-eper.ro
Experienţa Diakonia în domeniul incluziunii sociale pentru romi
Misiunea Fundaţiei este de a susţine persoanele din România care au nevoie de ajutor economic şi social. Diakonia asigură programe sociale pentru copiii romi din comunităţile din judeţul Cluj, Bihor și Sălaj,
Proiectele implementate se adresează grupurilor marginalizate şi vulnerabile. Pentru implementarea aces- supravegheaţi de asistenţi sociali, pedagogi şi voluntari. Aceste programe includ şi activităţi de creştere a
tora, HEKS colaborează cu diferite organizaţii non-guvernamentale partenere din ţară. Valorile creştine responsabilităţii părinţilor și asistență socială pentru familie, educație pentru sănătate și
HEKS/EPER presupun respect pentru oamenii de toate culturile şi religiile. HEKS/EPER ajută persoanele în Igienă (prin parteneriat cu medicii de familie). Mai mult, în județul Cluj, Diakonia oferă servicii de îngrijire la
nevoie, indiferent de rasă sau religie. domiciliu, inclusiv pentru persoanele neasigurate.

5 6
 Partenerii de implementare Alţi parteneri naţionali implicaţi

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba

Ministerul Educaţiei prin Inspectoratele Şcolare din MS, CJ, BH, AB, CV, SJ, HR
Strada Mihai Viteazu nr 16, Alba Iulia, România Şcoli şi centre de zi din regiunea proiectului, asociaţii de părinţi
Coordonator: Ignat Nicolae Călin, e-mail: filantropia_ortodoxa@yahoo.com
Consiliile Locale şi Judeţene din regiunea proiectului
www.filantropiaortodoxa.ro
Responsabil pentru componenta: Educaţie (jud. AB) Reprezentanţi localităţilor partenere

Misiunea asociaţiei este de a dezvolta comunităţile din judeţele Alba şi Mureş. Scopul asociaţiei este de
Comunităţile rome şi reprezentanţi ai etniei rome, lideri ai comunităţii
a oferi servicii comunitare-sociale, medicale, culturale şi educaţionale, în spirit creştin, pentru rezolvarea Mediatori şcolari şi mediatori sanitari de etnie romă
problemelor comunităţilor. Beneficiarii asociaţiei sunt copiii cu risc crescut de abandon şcolar şi familial,
pentru care au fost instituite măsuri de protecţie de tip rezidenţial, care au suferit forme de abuz / neglijare, Casa Corpului Didactic
care provin din familii dezorganizate, copiii dotaţi.
Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă şi diverşi furnizori de calificare acreditaţi
Medici de familie din localităţile selectate
Fundaţia Creştină Diakonia Covasna ONG-uri care implementează proiecte similare – pentru coordonarea reţelei
Fonduri partenere naţionale sau internaţionale
Strada Grof Miko Imre nr 13, Sf.Gheorghe, România
Coordonator: Makkai Peter, e-mail: makkaip@yahoo.com
www.diakonia.ro/sfghe
Responsabil pentru componenta: Educaţie (jud. CV)

Organizaţie non-profit care are la bază sistemul de valori creștine. Acționează pentru întărirea simţului
civic, de răspundere individuală și colectivă şi urmăreşte dezvoltarea sistemului de servicii sociale și insti-
tuționale, reprezentând serviciul caritativ al Eparhiei Reformate din Ardeal.

Asociaţia “Caritas – Asistenţă socială”

ramură a organizaţiei Caritas Alba Iulia

Strada Trandafirilor nr 64, Târgu Mureş, România

Coordonator: Laszlo Ludescher, e-mail: laszlo.ludescher@caritas-ab.ro
www.caritas-ab.ro
Responsabil pentru componenta: Educaţie (jud. HR)

Misiunea organizaţiei Caritas Alba Iulia este promovarea carităţii şi dreptăţii sociale. Obiectivele sale
constau în promovarea de concepte şi orientări în politica socială, reintegrarea în societate a celor săraci şi
marginalizaţi, dezvoltarea comunitară, cooperarea cu autorităţile locale şi naţionale.

7 8
II. MODELE DE
BUNE PRACTICI
 1. EDUCAȚIE 1.1. Ce înseamnă programul „Şcoală după școală”
Obiectivul general: o mai bună integrare a copiilor romi în sistemul de educaţie, prin acordarea de sprijin Obiectivul general al programului „Şcoală după Şcoală” este acela de a favoriza incluziunea socială a
educaţional suplimentar prin intermediul unor programe precum “Şcoală după Şcoală”, “Grădiniţă Estivală”, copiilor romi prin creşterea performanţei academice, diminuarea fenomenului de abandon şcolar şi absen-
activităţi interculturale educaţionale, pregătiri pentru examinări și promovarea cooperării între şcoli şi teism nemotivat, integrare şi socializare.
părinţi.
Cifre iniţiale: Cifre după extensia proiectului: ETAPELE PENTRU DEMARAREA PROGRAMULUI

• Programele „Şcoală după Şcoală” şi „Grădiniţă
Estivală” (implementate inițial în judeţele Mureş,
Cluj, Bihor) au avut inițial un total de 15 - 20 de
grupe.
• Aproximativ 4.000 de elevi au beneficiat de spri-
jin educaţional direct (800 de elevi pe an).
• Mediatorii şcolari romi, educatorii, profesorii şi
alte cadre didactice au beneficiat de training (100
- 200 persoane).
• Prin acţiunile organizate în comun cu toţi elevii
şcolilor participante, între 3000 - 4000 elevi au
beneficiat de educaţie incluzivă - sprijin edu-
caţional.
*Aceste intervenţii se pot realiza prin construirea de alianțe cu instituţiile de stat relevante (inspectorate
școlare, Ministerul Educației, administraţii locale) și părțile interesate din societatea civilă, prin promovarea
schimbului de experiență, activităţi de advocacy, dar şi prin finanţări suplimentare (fonduri UE).
Programul „Şcoală după Şcoală” se extinde și este
reprodus în 7 județe (Mureș, Cluj, Bihor, Alba,
Covasna, Sălaj şi Harghita).
• Numărul de grupe planificate a fost extins la pes-
te 100, cu mai mult de 2400 de beneficiari anual.
• Proiectul oferă şi „Suport pentru promovarea
examenelor”, pentru elevii de clasele a 7-a şi a
8-a. Beneficiarii din şcolile partenere au fost spri-
jiniţi de profesori specializaţi, cu ajutorul consul-
taţiilor de grup, pentru a promova
Testarea Naţională de la sfârşitul gimnaziului.
• Mediatorii școlari, educatorii, învăţătorii, profe-
sorii și alți membri ai colectivului educațional au
beneficiat de cursuri de specialitate şi instruire
în metodele de predare interculturale și orientate
spre incluziune. Cursurile au fost realizate în
parteneriat cu diverşi furnizori, printre care și
Casa Corpului Didactic.
• Datorită activităților interculturale comune cu
școlile, toți copiii și profesorii din școlile
participante au beneficiat de activităţi educațio-
nale incluzive (minim 5000 de elevi / an şcolar).
• Un accent a fost pus pe incluziunea acestui pro-
gram la nivel de sistem educaţional, pe încura-
jarea implicării şi finanţării locale*.
Toate elementele educaţionale incluse în proiect au fost stabilite conform Legii Educaţiei nr.1/2011, a
Metodologiei de organizare a programului „Şcoală după şcoală” M.OF 738/2011, dar şi în urma discuţiilor
purtate cu reprezentanţii Inspectoratelor Şcolare din judeţele în care proiectul îşi desfăşoară activitatea.
În prima fază, s-a implementat o etapă pilot, pe parcursul căruia au fost identificate şi abordate cele mai eficiente me-
canisme de implementare, atât din punct de vedere educaţional cât şi organizatoric. Etapele pilot au constat în:
• organizarea a două sesiuni de „Grădiniţă Estivală” (în august 2011 şi august 2012) cu un număr total de 240 bene-
ficiari
• organizarea unui program „Şcoală după şcoală” (în perioada octombrie 2011- iunie 2012) cu 48 beneficiari.
• realizarea de studii sociale ale familiilor beneficiarilor precum şi a comunităţilor din care aceştia provin.
Cum s-au selectat localităţile unde s-a implementat programul
1. Definire criterii de selecţie şi financiară a consiliilor, disponibilitatea luării unui
S-au ales următoarele criterii de selecţie: procentul angajament pe termen lung. Mai mult decât atât,
populaţiei rome, eterogenitatea în cadrul comunităţii posibilitatea de continuare a activităţilor dincolo
rome, nivelul de trai, nevoia de programe edu- de finalul proiectului a fost un punct important al
caţionale, angajamentul administraţiilor locale şi al discuţiilor purtate, proiectul intenţionând să creeze
şcolilor, disponibilitatea pentru co-finanţare. modele durabile pentru astfel de activităţi educaţio-
nale.
2. Preselecţia localităţilor În cele din urmă, localităţile selectate au fost acelea
Pasul 1: evaluarea comunităţilor de romi prin analiza care:
recensământului naţional din 2002 şi 2011 şi prin
intervievarea reprezantanţilor comunităţii rome: • au prezentat un interes real pentru
primari, profesori, mediatori şcolari şi lideri ai comu- implementarea unor astfel de programe edu-
nităţilor cu scopul de a evalua nevoile şi nivelul de caţionale;
pregătire pentru o astfel de cooperare. • erau dispuse să contribuie financiar;
Pasul 2: trimiterea unei invitaţii de colaborare • şi-au luat angajamentul de a respecta pe deplin
fiecărui Consiliu Local prezent pe listă. şi de a sprijini proiectul, nu numai financiar ci şi
Scrisoarea conţine o scurtă prezentare a proiectului din punct de vedere al contribuţiei comunităţii şi
şi a programului „Şcoală după Şcoală”, menţionând al resurselor umane.
şi responsabilităţile părţilor contractante (Consorţiul
de implementare al proiectului, Consiliul Local şi 4. Încheiere acorduri de parteneriat
şcoala). Procesul de selecţie a fost încheiat cu Acorduri de
Parteneriat semnate între toţi partenerii interesaţi
3. Selecţia finală a localităţilor (administraţia locală, şcoala, reprezentanţii con-
S-au organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţii sorţiului), acord care descrie responsabilităţile,
Consiliilor Locale care şi-au exprimat interesul obligaţiile, precum şi gradul de implicare al fiecărui
pentru cooperare. Principalele puncte de discuţie au partener.
fost modul de colaborare, contribuţia organizatorică

11 12
 Acorduri de parteneriat - roluri şi responsabilităţi
1. Parteneriate cu Consiliile judeţene şi locale
Reprezentanți ai consorţiului de implementare și ai Consiliilor județene şi locale au avut diverse întâlniri cu
scopul punerii în aplicare a proiectului și a unei posibile colaborări. Sprijinul oferit de președinții Consiliilor
a fost unul direct - prin intermediul biroului specializat în problema minorităților și grupurilor vulnerabile, dar
și indirect, prin cooperare cu consiliile locale.
2. Parteneriate cu municipalități (consilii locale)
Consorţiul a semnat acorduri de parteneriat cu fiecare dintre Consiliile locale din localitățile unde proiectul
urma sa fie implementat. În aceste Acorduri au fost stipulate următoarele sarcini și responsabilități pentru
consiliile locale:
• de a oferi contribuții financiare (10 % anul 1, 25% anul 2, 40% anul 3 respectiv 50% în anii 4 şi 5);
• de a gestiona bugetul alocat pentru programul „Şcoală după Şcoală”;
• de a asigura un contact permanent cu reprezentanții Consorțiului și școlilor;
• de a contracta servicii de catering și achiziționarea de materiale didactice;
• de a colabora în campanii de publicitate și de strângere de fonduri, cu scopul de a crește finanțarea
viitoare pentru activități educaţionale suplimentare.
Opinie juridică privind organizarea şi finanţarea programului „Școală după Școală”
Odată cu implementarea şi punerea în practică a programului „Şcoală după Şcoală”, partenerii au
întâmpinat unele dificultăţi referitoare la formele de plată şi organizare. Cu scopul clarificării, s-a
apelat la specialişti din domeniul public şi juridic, care au emis următoarele concluzii în urma
analizei mai multor Ordine şi Metodologii ale Ministerului Educaţiei Naţionale, astfel:
I. O unitate administrativ teritorială (primărie) poate plăti cadre didactice în afara normei didactice
de 40 de ore pe săptămână pentru realizarea unui program „Şcoală după Şcoală” urmărind următorii
paşi:
1. Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local privind aprobarea finanţării din bugetul local a
proiectului „Şcoală după Şcoală” care să prevadă suma care se alocă precum şi ce anume se va
asigura din suma respectivă. Potrivit art 17 lit.a, din Ordinul nr 5349/2011, finanţarea programului
„Şcoală după Şcoală” se poate face din bugetul autorităţilor locale, iar resursele umane implicate în
derularea programului pot fi, potrivit art 13 alin 1 lit a, cadre didactice din şcoală.
2. În baza Hotărârii de Consiliu Local, Primăria poate face virament către unitatea şcolară prin for-
mularul Deschidere de Credite, în Trezorerie, document în baza căruia se alocă suma pentru plata
resurselor umane (cu specificaţia plată drepturi SDS conform HCL).
3. Unitatea şcolară fiind Ordonator terţiar de credite, virează ulterior sumele cuvenite fiecărui cadru
didactic.
13
II. O unitate administrativ teritorială (primărie) poate acoperi costurile unui program „Şcoală după
Şcoală”, altele decât cele legate de salariile personalului didactic, tot prin adoptarea unei Hotărâri
de Consiliu Local prin care se aprobă suma şi ce anume se va asigura din suma respectivă.
III. Cu privire la modalitatea legală prin care implementarea programului „Şcoală după Şcoală”
poate fi realizată în parteneriat de către Inspectoratul Şcolar, Primăria Locală şi un ONG, aceasta
este prevăzută de art 18 din Ordinul nr 5349/2011.
Concluzia arată că există cadrul legal pentru finanţarea integrală sau parţială din bugetul local al
unităţilor administrativ teritoriale, a tuturor cheltuielilor aferente programului „Şcoală după Şcoală”,
iar decizia alocării resurselor financiare în acest sens aparţine în exclusivitate autorităţilor locale
(consilii locale şi primari), în funcţie de voinţa acestora, strategia locală şi resursele financiare
disponibile.
3. Parteneriate cu Inspectoratele Şcolare Județene și școli
Principalele roluri și responsabilități ale Inspectoratelor Şcolare Județene constau în:
• Menține contactul permanent cu reprezentanții Consorțiului de implementare;
• Dezvoltă diferite campanii de informare cu privire la acțiunile de interes comun;
• Contribuie cu experiența și cunoștințele lor, în scopul de a ajuta echipele de lucru ale Consorțiului în
organizarea de diferite programe;
• Contribuie cu specialiști în domeniul educației - pentru cursuri de formare profesională organizate de
proiect - şi consultanţă în organizarea și desfășurarea de activități educaționale;
Principalele roluri și responsabilități ale școlilor, incluse în acordul de parteneriat:
• Organizează activitățile educaţionale ale programului “Şcoală după Şcoală”;
• Desemnează persoana de contact responsabilă de coordonarea activităților;
• Desemnează profesorul și mediatorul școlar / tutorele (echipă de 2 persoane pentru fiecare clasă), care
sunt responsabili de furnizarea programului „Şcoală după Şcoală” și de ghidarea beneficiarilor;
• Păstrează evidențe, portofoliul pentru fiecare elev, întocmește rapoarte, precum și alte lucrări necesare
pentru a monitoriza progresul copiilor;
• Desemnează activitățile beneficiarilor, în scopul de a preveni și / sau reduce abandonul școlar și pentru a
îmbunătăți rezultatele școlare și competențele sociale ale beneficiarilor;
• Organizează întâlniri periodice cu părinții beneficiarilor, cu scopul de a preveni orice abatere de la calea
de învățământ a elevilor;
• Menține legătură permanentă cu reprezentanţii Consorțiului;
14
1.2. Modele de implementare a programului “Şcoală după Şcoală”
MODEL 1
“Şcoală după Şcoală” în şcoli,
program implementat de şcoli
1. Selectarea localităţilor
• Prima etapă - culegerea de informații despre
situația socio-economică a romilor şi a grupurilor
vulnerabile din localităţile cu cel mai mare procent
de cetăţeni de etnie romă;
• Analiza de date şi preselecția localităților pentru
implementarea proiectului;
• Planificarea programului conform Metodologiei de
organizare a claselor de tip „Şcoală după Şcoală”
şi planificat în urma discuţiilor şi protocoalelor
de colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului
Şcolar Judeţean Mureş;
2. Organizarea programului
• Se vor organiza grupe – iar fiecare grupă va in-
clude 24 de beneficiari, de care se ocupă 2 cadre
didactice - un învăţător şi un mediator şcolar;
• Elevii rămân la program după orele de curs,
timp în care beneficiază de un prânz şi activi-
tăţi educaţionale (sprijin la efectuarea temelor,
aprofundare sau recuperarea unor chestiuni ale
materiei studiate), dar şi de activităţi ludice şi de
socializare;
3. Selecţia beneficiarilor
Etape de selecţie:
• Directorii și cadrele didactice responsabile cu ele-
vii din clasele 1 - 4 au întocmit o listă cu copii care
se confruntă cu probleme sociale și educaționale,
respectiv care provin din familii de romi cu un niv-
el de trai mai scăzut sau din grupuri vulnerabile;
15
• S-au realizat anchete sociale prin completarea
unor chestionare (privitor la condiţiile de tari,
locuire, venituri, nivel de studii) de către familiile
beneficiarilor;
• S-au evaluat anchetele sociale și s-a facut o ierar-
hizare în funcție de punctajul obținut;
• S-au completat fișe de evaluare de către cadrele
didactice;
• S-a stabilit punctajului final (anchetă socială + fișă
de evaluare);
• La final s-a obținut acordul familiei pentru inclu-
derea elevului în program (cerere de înscriere + şi
semnarea unui contract cu şcoala);
4. Demersuri pentru organizarea claselor
Aşa cum este menţionat şi în acordul cadru încheiat
între Consiliul Local – partener – şcoli:
1. Primăriile au avut responsabilitatea de a:
• contracta serviciile de catering şi achiziţiile de ma-
teriale didactice necesare unei bune desfăşurări a
programului educaţional
2. Şcolile au avut responsabilitatea de a:
• implementa programul
• asigura spaţiul necesar desfăşurării activităţilor
• desemna cadrele didactice responsabile pentru
acest proiect
5. Mecanismul financiar
Mecanismul financiar al proiectului este consituit pe
baza unor raportări şi viramente lunare.
• Şcolile şi primăriile partenere au obligaţia de a
transmite toate deconturile finaciare şi documen-
tele aferente, dar şi rapoarte de activitate ale
cadrelor didactice, liste de prezenţă ale elevilor la
program şi orice alte documente relevante;
• Partenerul de implementare virează o rată lunară,
conform contractului şi documentaţiei de rapor-
tare depuse de parteneri;
• În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii de-
partamentului financiar al Inspectoratului Şcolar
Judeţean, angajarea de către şcoli şi plata cadre-
lor didactice cu ora, prin sistemul de salarii deja
existent a fost stabilită drept cea mai convenabilă
metodă pentru toate părţile implicate.
MODEL 2
‘Şcoală după Şcoală” în şcoli,
program implementat de
ONG local
1. Selecţia locaţiilor
• Această etapă a început în faza de concepere a
proiectului, când au fost culese informații legate
de situația socio-economică a romilor din județele
partenere;
• După semnarea contractului de finanțare cu au-
toritatea finanțatoare și a acordului tripartit, lista
a fost revizuită și actualizată în conformitate cu
informațiile obținute de la Consiliile Județene și
de la Inspectoratele Școlare Județene;
• Următorul pas a fost negocierea cu autoritățile
publice locale și cu școlile locale.
2. Încheierea acordurilor de parteneriat
• Parteneriat cu autorități publice locale
Potrivit proiectului, programele socio-educative de tip
afterschool și centre de zi, pot fi demarate în locațiile
selectate doar în condițiile în care autoritățile publice
se angajează să cofinanțeze o parte din cheltuieli pe
toată durata de desfășurare.
În zonele rurale, mai puțin dezvoltate, unde necesi-
tatea unor astfel de programe este evidentă și bine
justificată, acest lucru s-a dovedit destul de dificil
întrucât bugetul autorităților publice locale este mult
mai redus decât în zonele urbane. Procesul de nego-
ciere cu autoritățile publice locale s-a desfășurat pe
parcursul primelor luni de implementare a proiectului
și a constat în întocmirea de către partener a unei pro-
puneri de colaborare la care a fost anexată descrierea
proiectului, dar și în susținerea ulterioară a acestei
propuneri în fața Consiliilor Locale.
• Parteneriat cu școlile locale
După obținerea sprijinului din partea autorităților
publice locale, a fost inițiat dialogul cu reprezentanții
școlilor locale în vederea încheierii de colaborări. În
cazul programelor de afterschool, aceste colaborări
prespun asigurarea spațiilor necesare derulării
activităților cu copii, acoperirea costurilor de întreți-
nere a acestor spații, medierea relației cu părinții
și colaborări cu cadrele didactice pentru selecția și
evaluarea copiilor.
În cazul programelor de tip centru de zi, colaborările
cu școlile locale presupun sprijin în selecția și re-
crutarea grupului țintă, medierea relației cu părinții
și colaborări cu cadrele didactice pentru evaluarea
copiilor participanți.
• Parteneriat cu instituții publice locale
Pentru buna desfășurare a proiectului au fost
atrase instituții publice relevante precum Inspectorate
Școlare Județene (ISJ), Direcția de Asistență Socială
și Medicală (DASM), Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Acestea au
rolul de a sprijini și controla activitatea Fundației,
asigurându-se că beneficiarii primesc serviciile la
standardele stipulate de lege.
• Parteneriat cu alte ONG-uri
Acolo unde a fost posibil dialogul cu alte ONG-uri cu
profil similar, s-a încercat încheierea de colaborări cu
acestea în vederea maximizării rezultatelor.
De exemplu, în localitatea Bonțida, Fundația World
Vision a fost de acord să se implice în implementarea
proiectului, oferindu-se să sprijine financiar încă 10
copii pe lângă cei 24 sprijiniți de Fundația Creștină
Diakonia prin proiect. În alte localităţi au fost impli-
cate ONG-uri locale cu profil educaţional-cultural sau
asociaţii de părinţi. Pe lângă sprijinul adus organizării,
aceste ONG-uri au facilitat şi mecanismul de co-fi-
nanţare şi angajare a resurselor umane.
3. Recrutarea resursei umane
Recrutarea personalului din cadrul echipei de imple-
mentare s-a realizat în funcție de tipul de program,
respectiv afterschool sau centru de zi. Pentru pro-
gramele de tip afterschool au fost angajați câte un
pedagog pentru fiecare locație și un mediator școlar
(unde a fost posibil) sau un îngrijitor copii.
16
În principiu, echipele de la fiecare locație au fost
selectate în funcție de specificul comunității: vorbitori
de limba română, maghiară sau romă. Acolo unde co-
munitatea este mixtă (ex. Huedin), s-a decis angajarea
a doi pedagogi în cadrul programului afterschool,
unul pentru grupa română și unul pentru grupa
maghiară.
4. Etapele de selecţie a beneficiarilor
• Obținerea unei liste de propuneri din partea direc-
torilor și cadrelor didactice din cadrul școlilor lo-
cale cu copii din clasele 1 - 4, care se confruntă cu
probleme sociale și educaționale, respectiv care
provin din familii de romi, cu situație financiară
precară și/sau cu mai mult de 2 copii în întreținere,
copii care provin din familii monoparentale sau
care au părinții plecați la muncă în străinătate și
sunt lăsați în grija bunicilor sau a fraților mai mari,
copii proveniți din familii care trăiesc din venituri
sub venitul minim garantat, copii care trăiesc
în condiții necorespunzătoare pentru buna lor
dezvoltare, copii ai căror părinți au un nivel foarte
scăzut de educație (inclusiv analfabeți) și copii
care sunt în risc de a abandona școala;
• Realizarea de anchete sociale prin completarea
unui chestionar de către familiile de unde provin
copiii propuși de școală;
• Evaluarea anchetelor sociale și ierarhizarea aces-
tora în funcție de punctajul obținut;
• Completarea fișelor de evaluare de către cadrele
didactice din școli din clasa cărora provin copii
anchetați și stabilirea punctajului final (anchetă
socială + fișă de evaluare);
• Obținerea acordului familiei pentru includerea co-
pilului în program (cerere de înscriere + contract
de prestări servicii);
• Alcătuirea grupelor de copii pentru fiecare locație.
17
MODEL 3
“Şcoală după Şcoală” în
centre de zi
• Procesul de selecţie şi organizare este similar cu
modelul “Şcoala după Şcoală” implementat de
ONG-uri locale.
• La centrele de zi, programul cu copii se des-
fășoară zilnic, suprapunându-se cu semestrele
școlare, de L - V, între orele 12.00 – 17.00 și începe
diferențiat pentru fiecare grupă de vârstă școlară,
imediat după ce copiii termină cursurile de la
școală.
• Programul constă în 15 - 20 de minute de activi-
tăți recreaționale; spălatul mâinilor; servirea unei
mese calde; spălatul dinților; rezolvarea temelor și
alte activități didactice; activități creative.
Întrucât implicarea părinților în educația copiilor
este crucială pentru obținerea rezultatelor aștep-
tate și pentru creșterea eficienței serviciilor
furnizate, programul include:
• Activități extra pentru părinți - ședințe, seminarii
tematice și vizite la domiciliu prin care se ur-
mărește dezvoltarea unei relații de bună comuni-
care cu aceștia și acordarea de sprijin în creșterea
și educarea copiilor.
• Pentru a evita crearea unei relații de dependență
de asistență, părinții sunt stimulați să depună
eforturi pentru funcționarea programului ce
constau în ore de voluntariat. Astfel, rând pe rând
părinții participă la activitățile programului, fie prin
supravegherea copiilor sau curățarea spațiilor, fie
prin participarea la organizarea unor evenimente
pentru copii.
• Pentru a crește șansele de integrare ale copiilor în
comunitatea școlară, anual sunt organizate activi-
tăți împreună cu ceilalți copii de la școlile de unde
provin – joint activities. Aceste tipuri de activități
le oferă oportunitatea de a interacționa cu grupul
nevulnerabil și în alte contexte decât școala.
18
 În ceea ce privește categoria copiilor evaluați la un nivel “mediu”, care reprezintă majoritatea beneficiarilor
1.3. Rezultate obţinute în cadrul liniei Educaţie (până în decembrie 2017) din proiect, se poate observa o creștere a procentului aferent acestei categorii și de la anul școlar 2015-2016
la anul școlar 2016-2017:

De la 58.58% la 60.57% pentru competențe sociale;

Grădiniţa Estivală 2475 beneficiari
COMPETENȚE SOCIALE 2015-2016
Şcoală după Şcoală 7795 beneficiari
Activităţi interculturale 18.000 beneficiari
EDUCAŢIE
Cursuri cadre didactice 125 beneficiari
58,58%
Cursuri personal non-didactic 68 beneficiari
Consultaţii promovare examene 237 beneficiari 47,83%
Parteneri 94 localităţi
32,43%
22,72% 15,28% 17,93%
4,47%
1.4. Impactul programului “Școală după Școală” 0,78%
AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

În anul școlar 2013-2014 În anul școlar 2016-2017 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

21,5 grupe cu 516 copii 102,5 grupe cu 2.426 copii

COMPETENȚE SOCIALE 2016-2017

60,57%
• Analizând chestionarele completate de personalul angajat în școlile și centrele de zi incluse în program,
la începutul și finalul fiecărui an școlar, pentru ultimii doi ani școlari (2015-2016 și 2016-2017) s-au obser- 47,83%
vat rezultate similare privind impactul programului și chiar o îmbunătățire a unor indicatori în anul școlar
2016-2017.
33,12%
Pentru competențe evaluate (sociale, de învățare, exprimare orală, citire, vocabular, matematică și scriere) în 20,61%
fiecare an s-au putut observa următoarele: 14,53% 18,46%
• Numărul copiilor care “au nevoie de sprijin intensiv” și al celor care “au nevoie de sprijin” scade de la 4,51%
evaluarea inițială (septembrie) până la evaluarea finală (iunie);
• Numărul copiilor evaluați la un nivel “mediu” sau “bun” crește de la evaluarea inițială (septembrie) până 0,36%
la evaluarea finală (iunie). AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
• Doar în cazul competențelor de integrare socială, procentul copiilor evaluați la un nivel “mediu” rămâne SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN
constant, la 50%, în fiecare an, dar procentul celor care “au nevoie de sprijin intensiv” scade și în acest
caz, de la 2.98% în septembrie 2015 la 0.31% în iunie 2017.
Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

19 20
 De la 56.05% la 60.44% pentru competențe de învățare; De la 54.56% la 57.98% pentru exprimare orală;

COMPETENȚE DE ÎNVĂȚARE 2015-2016 EXPRIMARE ORALĂ 2015-2016

56,05%
54,56%
39,03% 36,50%

34,17% 38,19%
24,08% 24,79%
18,64% 17,86% 19,42%
11,91% 12,56%
9,77%
1,23% 1,23%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN

SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

COMPETENȚE DE ÎNVĂȚARE 2016-2017 EXPRIMARE ORALĂ 2016-2017

60,44% 57,98%

40,46% 39,70%
35,72% 37,24%

24,05%
21,59% 17,52% 17,48%
13,28% 10,55% 14,04%
9,03%
0,45% 0,49%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN

SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017 Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

21 22
 De la 53.66% la 55.01% pentru citire; De la 55.28% la 57.34% pentru vocabular;

CITIRE 2015-2016 VOCABULAR 2015-2016

55,28%
53,66%
38,38% 34,11%
32,94% 34,24% 24,72%
18,77% 25,05% 14,05% 19,42% 14,76% 17,99%
12,75%
1,88% 2,01%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN

SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

VOCABULAR 2016-2017
CITIRE 2016-2017

55,01% 57,34%

35,55% 40,23% 37,24%

33,68%
24,62%
17,58% 25,02% 19,07% 17,41%
13,19% 11,76% 10,77%
0,90% 0,63%
AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017 Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

23 24
 De la 52.33% la 57.78% pentru matematică; De la 52.40% la 57.42% pentru scriere;

MATEMATICĂ 2015-2016 SCRIERE 2015-2016

52,40%
52,33%
36,76% 34,56% 34,56%

25,97% 30,42% 27,01%

20,52% 19,43% 17,15% 13,72% 17,81%
12,30%
2,27% 2,78%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN

SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

SCRIERE 2016-2017
MATEMATICĂ 2016-2017

57,78% 57,42%

40,18% 31,81% 34,64% 38,67%

25,50% 24,74%
17,90% 15,73% 14,17% 16,90%
10,11% 12,52%
0,99% 0,94%
AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017 Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

25 26
 Impactul programului “Școală după Școală” este reflectat foarte bine și de evoluția copiilor din catego-
ria celor care “au nevoie de sprijin intensiv”. Procentul copiilor din această categorie a scăzut atât de la
evaluarea inițială până la cea finală din același an școlar, cât și în anul școlar 2016-2017, comparativ cu anul
școlar 2015-2016:
• De la 4.47% în septembrie 2015 la 0.36% în iunie 2017 pentru competențe sociale;
• De la 11.91% în septembrie 2015 la 0.45% în iunie 2017 pentru competențe de învățare;
• De la 9.77% în septembrie 2015 la 0.49% în iunie 2017 pentru exprimare orală;
• De la 18.77% în septembrie 2015 la 0.90% în iunie 2017 pentru citire;
• De la 14.76% în septembrie 2015 la 0.63% în iunie 2017 pentru vocabular;
• De la 20.52% în septembrie 2015 la 0.99% în iunie 2017 pentru matematică;
• De la 17.15% în septembrie 2015 la 0.94% în iunie 2017 pentru scriere.
În ceea ce privește copiii de gimnaziu incluși în programul “Școală după Școală”:
• Procentul celor cu note între 4 și 5 a scăzut de la 10% în 2015-2016 la 8% în 2016-2017;
• Procentul celor cu note între 5 și 6 a scăzut de la 4% în 2015-2016 la 3% în 2016-2017;
• Procentul celor cu note între 6 și 7 a scăzut de la 24% în 2015-2016 la 20% în 2016-2017;
• Procentul celor cu note între 7 și 8 a crescut de la 28% în 2015-2016 la 31% în 2016-2017;
• Procentul celor cu note între 8 și 9 a scăzut ușor, de la 25% în 2015-2016 la 24% în 2016-2017;
• Procentul celor cu note între 9 și 10 a crescut de la 9% în 2015-2016 la 14% în 2016-2017.
NOTE 2015-2016 NOTE 2016-2017

Impactul programului “Școală după Școală” este reflectat și de notele copiilor. În clasele primare, copiii nu
primesc note, ci calificative: “FB” (foarte bine), “B” (bine), “S” (satisfăcător) “I” (insuficient). În anul șco-
10% 8%
lar 2015-2016, aproape 4% aveau “I”, dar rezultatele lor s-au îmbunătățit, în anul școlar 2016-2017 doar 1% 9% 14%
primind acest calificativ. Aproximativ 30% primesc “S” (27% în 2015-2016, respectiv 32% în 2016-2017), 40% 4% 3%
“B” (42% în 2015-2016, respectiv 40% în 2016-2017) și în jur de 27% “FB”.

CALIFICATIVE 2015-2016 CALIFICATIVE 2016-2017

4% 1%
20%
25% 24% 24%

27% 27% 27% 32%

28% 31%

9 spre 10 9 spre 10
8 spre 9 8 spre 9
7 spre 8 7 spre 8
6 spre 7 6 spre 7
5 spre 6 5 spre 6
42% 40% 4 spre 5 4 spre 5

FB FB
B B
S S
I I

27 28
1.5. Asigurarea calității programului “Școală după Şcoală”
Pentru a monitoriza calitatea programelor educaţionale de sprijin și a programelor de instruire pentru
personal, proiectul colaborează cu Centrul pentru Proiecte Internaționale în Educație de la Universitatea din
Zurich, Elveţia. Institutul are competenţe în formarea cadrelor didactice, colaborare, schimb de experienţă –
instrumente folositoare pentru îmbunătăţirea calităţii suportului educaţional.
• Începând cu anul 2016, reprezentanţi ai Centrului de proiecte Internaționale din cadrul Universității de
Pedagogie din Zurich au evaluat trei dimensiuni ale programului “Școală după Școală”: implementarea
programului, aspecte pedagogice și didactice, precum și asigurarea calității. Pe baza recomandărilor
primite, au fost implementate o serie de măsuri pentru asigurarea calității programului:
• Utilizarea unui chestionar ca instrument de monitorizare a calității programului, formarea de grupuri de
sprijin pentru personalul didactic implicat în program (“peer support groups”);
• Pregătirea unui portofoliu al profesorilor;
• Identificarea standardelor minime necesare pentru asigurarea calității programului “Școală după
Școală”.
Chestionarul folosit pentru monitorizarea calității programului a fost completat lunar de către personalul
implicat in programul Școală după școală din județul Mureș, în perioada februarie-mai 2017.
Prin intermediul acestui chestionar, au fost evaluate patru dimensiuni ale muncii personalului didactic impli-
cat: colaborarea și schimbul de informații cu învățătorii și profesorii din școală, utilizarea resurselor, auto-re-
flecția și prevenirea epuizării (“burnout”). Principalele rezultate obținute analizând datele colectate au fost:
• Toți profesorii consideră utilă colaborarea și schimbul de informații cu alți profesori sau angajați ai școlii,
privind copiii incluși în program;
• Principalele subiecte de colaborare sunt: temele copiilor (91%), activități libere/jocuri (53%), organizarea
de evenimente (49%), rezolvarea unor situații (43%);
• 84% consideră resursele materiale disponibile ca fiind suficiente pentru desfășurarea activităților din
cadrul programului “Școală după Școală”;
• Profesorii consideră ca aspectele sensibile care trebuie îmbunătățite sunt: abilitățile emoționale și so-
ciale ale copiilor, abilitățile profesorilor în ceea ce privește anumite competențe (de exemplu, munca cu
copii cu cerințe educaționale speciale), comportamentul copiilor, educația părinților;
• Cu privire la factorii care îi împiedică să-și atingă obiectivele, profesorii au menționat și timpul, mediul
social din care provin copiii, indiferența părinților, comportamentul copiilor;
• Majoritatea profesorilor consideră că nivelul ridicat al stresului nu afectează calitatea activității lor și
aproximativ jumătate au menționat că recurg la diverse metode pentru a reduce epuizarea (“burnout”).
29
Cum asigurăm calitatea programului “Școală după Școală”
1. Standarde minime privind implementarea programului
1. Activităţile programului “Școală după Școală” se desfăşoară într-o școală sau un centru de zi.
2. Există o formă de cooperare formală agreată între consiliul local și ONG.
3. Procesele financiare sunt agreate și formulate.
4. Directorii școlilor sau directorii centrelor de zi implică propriul personal administrativ.
5. Programul cuprinde trei activități principale: servirea mesei, sprijin pentru activități de învățare și
activități recreative.
6. Selecţia copiilor se face pe baza criteriilor de selecție stabilite.
7. În cadrul programului, sunt oferite alimente sănătoase și nutritive.
8. Prezența copiilor este monitorizată zilnic.
9. Diferitele activităţi oferite în cadrul programului se pot desfășura confortabil și în siguranță în spațiul
disponibil și/sau spațiul poate fi rearanjat pentru a satisface diferitele nevoi ale programului (de ex.
Spații pentru jocuri, arte creative, muncă individuală/în linişte și mâncare/socializare).
10. Se creează un mediu primitor, sigur din punct de vedere emoțional și confortabil pentru copii.
11. Programul oferă spațiu de depozitare adecvat și convenabil pentru echipamente, materiale și lucrurile
personale ale copiilor și ale personalului.
12. Programul furnizează produsele necesare și facilități pentru spălarea mâinilor. Personalul îi învață
pe copii și promovează practicile de sănătate și de igienă, inclusiv spălarea mâinilor, mai ales după
folosirea toaletei sau înainte de servirea mesei.
13. Există truse de prim ajutor, disponibile în orice moment.
14. Nu este permisă utilizarea de tutun, alcool sau droguri în cadrul programului.
15. La includerea în program, personalul pregătește un dosar pentru fiecare copil, care conține cel puțin
următoarele documente: Documentele de identitate ale copilului și ale membrilor familiei; Solicitarea
părintelui/reprezentantului legal privind includerea în program; Contractul între familie și scoala / cen-
tru de zi; Evaluarea școlară realizată de către învățător/profesor; Evaluarea psihologică.
2. Standarde privind calificarea personalului
1. Existența a cel puțin 2 profesori/îngrijitori pentru un grup de 24 de copii.
2. Personalul are calificarea și experiența corespunzătoare pentru a lucra cu copiii și poate
intracționa eficient cu persoane provenind din diferite culturi și medii socio-economice. Se
recomandă ca cel puțin una din cele 2 persoane care se ocupă de o grupă să aibă calificare
pedagogică, iar cealaltă să aibă cel puțin studii liceale.
3. Existenţa unei fișe de post pentru personal, care include competențe, aptitudini, atitudini.
4. Existența unui psiholog care are cel puțin activități săptămânale cu copiii. (recomandare).
30
 3. Standarde privind calitatea procesului de predare - învățare

1. Se recomandă elaborarea unui plan de activitate lunar (întocmit la începutul fiecărei luni) cu
privire la modul în care sunt implementate activitățile programului. Raportul lunar de activitate ar
trebui să includă informații despre nivelul de realizare al activităților menționate în planul lunar de
activitate (activități de învățare, comportament și deprinderi de viață).
2. Se utilizează un instrument de monitorizare pentru a colecta informații despre progresul copiilor,
atât în ceea ce privește procesul de învățare, cât și comportamentul.
3. Nevoile de formare sunt evaluate anual și training-urile sunt organizate conform nevoilor
identificate.
4. Există un program de formare de bază disponibil pentru noii angajați.
5. Constituirea unei rețele informale, care cuprinde personalul implicat în program, cu acces la
documente comune (bază de date cu materiale utilizate în training-uri, fișe de activităţi, materiale
de la psihologi, din cadrul grupurilor de sprijin, activităţi din portofoliul profesorilor, idei de
activități etc.).
6. Există suficiente materiale pentru copiii incluși în program. Materialele sunt potrivite pentru
intervalul de vârstă al copiilor din program.
7. Personalul programului “Școală după Școală” comunică cu învățătorii/profesorii și administrația
școlii pentru a identifica nevoile copiilor și pentru a monitoriza progresul acestora.

4. Standarde privind colaborarea cu părinții

1. Întâlniri regulate cu părinții (minim 2/ an) pentru a dezvolta o relație de încredere cu familiile și
pentru a împărtăși realizările copilului cu familia sa.
2. Evenimente informale cu părinții (minim 2/ an), în cadrul cărora se pot discuta diverse subiecte (de
ex. alimentația sănătoasă, comportamentul social).
3. Programul promovează oportunități de implicare a familiilor și a copiilor în comunitate.
4. Programul comunică în timp util cu familiile despre orice problemă academică, fizică, socială,
emoțională sau comportamentală.

31 32
 2. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ETAPELE PENTRU DEMARAREA PROGRAMULUI

Obiectivul principal al acestui domeniu de intervenție este acela de a îmbunătăţi accesul la serviciile so-
ciale şi de sănătate pentru grupul ţintă.

• O precondiţie pentru accesul la asistenţa igienei, a alimentaţiei corecte, prevenirea sar-

socială şi serviciile de sănătate este înregistra-
rea personală adecvată. Prin urmare, în primă
instanţă, proiectul sprijină persoanele de etnie
romă să se înregistreze în mod corespunzător
(certificate de naştere şi cărţi de identitate).
• Cu scopul de a îmbunătăţi această situaţie,
proiectul şi-a propus să implementeze un
model inovativ de Servicii de îngrijire la domi-
ciliu oferite de romi pentru romi. Pentru a putea
realiza acest lucru, primul pas este de a pregăti
profesional romii şi de a-i integra în sistemul de
îngrijire la domiciliu.
• Cea de-a treia componentă a acestei linii
vizează diverse servicii de consiliere şi sensi-
bilizare cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor
şi îmbunătăţirea stării de sănătate, promovarea
cinilor, planificare familială, îngrijirea copiilor,
precum şi îmbunătăţirea accesului la servicii
sociale şi medicale. Toate aceste servicii vor fi
oferite de către Diakonia (asistenţă socială şi
îngrijire la domiciliu), medici generali şi doctori
de familie, precum şi alţi experţi din domeniu.
Grupul ţintă îl constituie aproximativ 2500 de
romi din 10 locaţii ale judeţelor Cluj şi Bihor.
Asistenţa la domiciliu va fi practicată în 5 lo-
caţii, pentru 1000-2000 persoane.
• Serviciile de consiliere, asistență socială și
îngrijire la domiciliu sunt prestate sub formă
integrată, prin metoda managementului de caz
și sunt adresate cu precădere familiilor din care
provin copiii incluși în componenta educaționa-
lă.

Rezultate obţinute în cadrul liniei Sănătate și asistență socială

(până în decembrie 2017)

Obținere de documente de identitate 111 beneficiari

Acces la servicii sociale și medicale 3200 familii
Consiliere pentru dobândirea unor drepturi 2500 vizite la domiciliu
Asistență socială
Servicii integrate furnizate prin metoda 327 cazuri
managementului de caz
Parteneri 18 localități

Instruire îngrijitori bolnavi la domiciliu 8 persoane

Campanii de sănătate 155 evenimente
Vaccinare 138 copii
Sănătate
Contracepție și planning familial 123 femei
Program îngrijire la domiciliu 369 beneficiari
Servicii de îngrijire la domiciliu 5835 vizite
Parteneri 18 localităţi

33 34
 3. CALIFICARE, ANGAJARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA
VENITURILOR

ETAPELE PENTRU DEMARAREA PROGRAMULUI

Obiectivul principal: de a creşte veniturile familiilor participante prin îmbunătăţirea abilităţilor lor profe-
sionale, promovarea spiritului antreprenorial şi al microîntreprinderilor, stimularea antreprenoriatului şi
ocuparea de locuri de muncă.

Cifre iniţiale:

• Anual, aproximativ 100-200 de persoane din 10 locaţii beneficiază de pe urma acestui capitol.
• Anual, 50-60 de persoane beneficiază de cursuri de pregătire profesională vocaţională.
• 10-30 de familii pe an, din judeţele Mureş şi Cluj, vor avea acces la piaţa de microcredite, cu scopul
de a realiza investiţii generatoare de venit. În acest fel, va fi creat un model de sprijin al accesului la
microcredite pentru persoanele din grupul țintă.

Această linie a beneficiat de o extensie, obiectivele fiind:

• Calificare

Scopul principal este de a favoriza capacitatea de inserție profesională a grupului țintă. În afară de
formarea profesională pe termen scurt, proiectul facilitează accesul la diferite stagii la companii și sprijin
pentru învățământul profesional pe termen lung (în școli profesionale, școli tehnice și școli secundare).
Aproximativ 300 de persoane îşi vor îmbunătăţi calificarea profesională în urma acestor intervenţii.

• Ocuparea forței de muncă

Scopul este de a conecta beneficiarii de afaceri locale și sectorul public, pentru a facilita integrarea lor pe
piața muncii. Principalele activități constau în crearea de rețele cu companii private și instituții publice și
medierea de locuri de muncă. Cu scopul de a răspunde mai bine cerințelor de pe piața locurilor de muncă,
nevoile sectorului de afaceri sunt evaluate și legate de învățământul profesional. În plus, o cartografiere
a romilor șomeri calificați din regiunea proiectului va facilita inserţia profesională. Proiectul va oferi cel
puțin 100 – 200 de medieri pentru obţinerea de locuri de muncă.

35 36
 Procedura detaliată pentru activitatea de mediere: • Lanțul valoric de dezvoltare a pieţei muncii creat cu scopul unei mai bune integrări a romilor în lanțuri-
le valorice existente - ca sub-furnizori sau prestatori de servicii.

În baza unei analize, vor fi proiectate cooperări formale și/sau informale care să conducă la noi oportu-
ÎNREGISTRAREA BENEFICIARILOR nități generatoare de venituri pentru romi.
ÎNTOCMIREA BAZEI DE DATE CU
CA PERSOANE ÎN CĂUTAREA UNUI LOCURILE DE MUNCĂ VACANTE
LOC DE MUNCĂ Acest lucru se întâmplă prin mediere și prin susținerea financiară a cooperării între sectorul de afaceri și
romi (de exemplu, obţinerea de co-finanțare pentru diverse investiții).

• Ocuparea forței de muncă, antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor cu scopul de a promova afacerile

ANALIZA OPȚIUNILOR PROFESIONALE CONTACTAREA POTENȚIALILOR conduse de romi, oportunitățile de auto-angajare prin asistarea romilor, care pot demonstra resursele
ALE BENEFICIARILOR ANGAJATORI și aptitudinile necesare pentru a opera activități agricole, meșteșugărești și/ sau servicii.

Proiectul facilitează acestui grup de beneficiari accesul la microcredite şi suport tehnic. Principalele
criterii de selecție se bazează pe potențialul de afaceri, capacitățile individuale și experiența familiilor care
aplică.
STABILIREA CONCORDANȚEI DINTRE
OPTIUNILE BENEFICIARILOR ȘI CERINȚELOR DE
Ținta este ca 30-50 de antreprenori romi vor beneficia de această oportunitate, susținând la rândul lor 50-
OCUPARE A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE
100 de noi locuri de muncă.

PREGĂTIREA BENEFICIARILOR
PENTRU PARTICIPAREA LA PROGRAMAREA INTERVIULUI DE Rezultate obţinute în cadrul liniei Calificare, angajare şi îmbunătățirea veniturilor
INTERVIUL DE ANGAJARE ANGAJARE (până în decembrie 2017)

Cursuri 317 participanţi

PREGĂTIREA BENEFICIARILOR
PENTRU PARTICIPAREA LA ACORDAREA SUPORTULUI PENTRU Medieri 475 participanţi
ANGAJARE
BURSA LOCURILOR DE MUNCĂ Locuri de muncă 121 noi angajaţi
Credite 50 credite
Suma 559.000 CHF

ASISTAREA BENEFICIARILOR
PENTRU ÎNTOCMIREA
FORMALITĂȚILOR DE ANGAJARE

MONITORIZAREA INSERȚIEI
BENEFICIARILOR LA LOCUL DE
MUNCĂ

37 38
 4. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE LOCUIT

Obiectivul principal este de a demonstra eficacitatea şi eficienţa costurilor modelului de lucru prin care
familiile beneficiare sunt implicate/ responsabilizate în a-și îmbunătăţi propriilor condiţii de locuit.

Modelul propus de proiect presupune oferirea de:

• asistență tehnică și materiale de construcții, pentru romii care îşi îmbunătăţesc în mod individual
condiţiile de locuit;
• programul lucrează cu un buget redus și vizează îmbunătățirea condițiilor de locuit în așezările de
romi care nu corespund standardelor. Aproximativ 25-30 de familii/ an beneficiază de acest program;
• activitățile de lobby la nivel local asigură accesul egal la infrastructura publică, cum ar fi: drumuri, apă
curentă, electricitate, canalizare și autorizaţii.

Rezultate obţinute în cadrul liniei: Îmbunătățirea condițiilor de locuit

Case integrale 22
Construire/renovare + băi 41
Băi 21

39 40
 Parteneri

Fundaţia HEKS

Fundaţia HEKS România

Fundaţia FAER

Fundaţia Creştină Diakonia Cluj

Fundaţia Creştină Diakonia Covasna

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba

Asociaţia “Caritas – Asistenţă socială”

ramură a organizaţiei Caritas Alba Iulia

41 42
MANUAL DE BUNE PRACTICI
ÎN DOMENIUL
INCLUZIUNII SOCIALE

Proiectul Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor

grupuri vulnerabile, implementat în cadrul Fondului tematic pentru Incluziunea
Romilor și a altor grupuri vulnerabile din Programul de Cooperare Elvețiano-Român.

Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul

Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.incluziune-sociala.faer.ro