Sunteți pe pagina 1din 23

MANUAL DE BUNE PRACTICI

ÎN DOMENIUL
INCLUZIUNII SOCIALE
Proiectul Incluziune socială și îmbunătățirea condițiilor de viață a
romilor și a altor grupuri vulnerabile

Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul


Contribuțiaei Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.incluziune-sociala.faer.ro www.incluziune-sociala.faer.ro
CUPRINS

I. PREZENTARE PROIECT
Prezentarea proiectului Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de 3
I PREZENTARE
viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile

Partenerii proiectului 5 PROIECT


Prezentarea proiectului Incluziune socială şi îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile
II. MODELE DE BUNE PRACTICI
1. EDUCAȚIE Acest material nu reflectă neapărat poziția guvernului
1.1. Prezentarea programului Şcoală după Şcoală 12 elvețian.
1.2. Modele de implementare a programului Şcoală după Şcoală 15 Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este
1.3. Rezultate obţinute 19 asumată în întregime de organizațiile partenere în
1.4. Impactul programului Școală după Școală 19
1.5. Standarde pentru asigurarea calității programului Școală după Şcoală 29
proiect.

2. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


Rezultate obţinute 34

3. CALIFICARE, ANGAJARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA VENITURILOR


Rezultate obţinute 36

4. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE LOCUIT


Rezultate obţinute 40
Prezentarea proiectului
Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor1
şi a altor grupuri vulnerabile

Proiectul Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile este
implementat în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român prin “Fondul tematic pentru incluziunea
romilor şi a altor grupuri vulnerabile”.
Incluziunea Proiectul este co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă.
socialã Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea şi Fundaţia Creştină Diakonia Cluj Napoca, alături
Procesul de incluziune socială reprezintă, condiţiilor de trai şi incluziunea socială a comu- de partenerii de implementare Filantropia Ortodoxă
conform Legii Asistenţei Sociale 292/2011, nităţilor de romi și a altor minorităţi vulnerabile din Alba, Diakonia Covasna, Caritas Alba şi partenerul de
ansamblul de măsuri şi acţiuni multidi- regiunile judeţelor Mureş, Cluj, Bihor, Alba, Covasna, monitorizare - Fundaţia HEKS România.
mensionale din domeniile protecţiei so- Sălaj şi Harghita. Cu scopul de a atinge aceste obiective, s-a aplicat
ciale, ocupării forţei de muncă, locuirii, Proiectul este implementat în perioada 2013 - 2018 o combinaţie de intervenţii în următoarele domenii:
educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, de Consorţiul Româno – Elveţian din care fac parte Educaţie, Sănătate şi asistenţă socială, Calificare şi
mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, Fundaţia HEKS/EPER Elveţia (aplicant), FAER Reghin angajare, Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
destinate combaterii excluziunii sociale şi
asigurării participării active a persoanelor 1
Remarcă pentru întregul document: prin formularea generală romi, ne referim întotdeauna la romi şi alte grupuri
la toate aspectele economice, sociale, vulnerabile, femei şi bărbaţi
culturale şi politice ale societăţii. O societate incluzivă se bazează pe
respect reciproc şi solidaritate,
asigură oportunităţi egale şi condiţii Localităţi partenere
decente de viaţă pentru toţi şi con-
sideră diversitatea o sursă de putere,
nu un motiv de dezbinare. Sărăcia Mureş Batoş, Beica de Jos, Dumbrăvioara, Ernei, Glodeni, Gorneşti, Iernut, Luduş, M. Niraj, Ogra, Periş,
este unul dintre principalele motive Reghin, Sângeru, Sg. de Mureş, Târnăveni, Ungheni, Vărgata, Vătava, Voivodeni
pentru care unele persoane se pot
simţi excluse. Lipsa accesului la ser- Cluj Bonţida, Cojocna, Cluj Napoca, Huedin, Mera, Răchitele, Suatu
vicii medicale şi sociale sau a opor-
tunităţilor profesionale contribuie la Bihor Cadea, Cherechiu, Cheşereu, Ciocaia, Cubulcut, Curtuiuşeni, Diosig, Galoşpetreu (Tarcea), Oradea,
adâncirea diferenţelor sociale. Petreu, Roşiori, Săcuieni, Sâniob, Sânnicolau de Munte

Alba Aiud, Alba Iulia, Baia de Arieş, Berghin, Cugir, Ighiel, Ighiu, Jidvei, Lunca Mureşului, Miraslău, Ocna
Mureş, Rădeşti, Războieni, Roşia de Secaş, Sântimbru, Şard, Sebeş, Silivaş, Ţelna, Unirea, Valea
Lungă, Vama Seacă, Zlatna
Covasna Arcuş, Baraolt, Boroşneu Mare, Cătălina, Cernat, Covasna, Ilieni, Malnaş, Micfalău, Reci, Sf Gheor-
ghe, Zagon, Zăbala
Sălaj Cehu Silvaniei, Deja, Fildu de Jos, Hereclean, Panic, Pericei, Şimleu Silvaniei

Harghita Atid, Corund, Eliseni, Ocna de Sus, Odorheiu Secuiesc, Ojdula, Porumbenii Mari, Şimoneşti, Zetea

Bugetul proiectului

BUGET TOTAL, din care: 7.010.448 CHF


Contribuţia Fondului Tematic Elveţian 4.600.000 CHF
Contribuţii proprii 2.410.448 CHF

3 4
Partenerii de implementare ai proiectului
Fundaţia FAER
coordonator local şi responsabil implementare
Consorţiul de implementare
Strada Apelor nr 5, 545300 Reghin, România
FAER Coordonator proiect: Ioan Vlasa, e-mail: i.vlasa@faer.ro
Fundaţia HEKS www.faer.ro
(Zurich, Elveţia), agenţie lider/aplicant
Coordonator local şi responsabil pentru componentele: Educaţie (jud. MS, AB, CV, HR),
HEKS – Hilfswerk der Evangelischen Kirchen der Schweiz
Calificare, angajare şi îmbunătăţirea veniturilor (jud. MS, CJ) și Locuinţe (jud. MS).
(Fondul de întrajutorare al bisericii evanghelice)
Seminarstrasse 28, CH8042 Zurich, Elveţia
HEKS Programme Manager: Matthias Herren, e-mail: matthias.herren@heks.ch Fundaţia pentru promovarea Agriculturii şi Economiei Regionale FAER a fost înfiinţată în 1992 (SDC fi-
ind cofondator) cu scopul de a asista şi promova dezvoltarea rurală în judeţele Mureş, Bistriţa Năsăud şi
www.heks.ch Suceava. FAER a devenit o importantă agenţie pentru dezvoltare din regiunile mai sus numite, activităţile
sale principale fiind: cursuri profesionale pentru adulţi şi creditarea activităţilor generatoare de venit.
Fundaţia elveţiană HEKS este agenţia de întrajutorare şi dezvoltare a Federaţiei Bisericilor Protestante
Elveţiene şi parte a reţelei ecumenice de dezvoltare, ajutor de urgenţă şi apărarea drepturilor omului.
Experienţa FAER în domeniul incluziunii sociale pentru romi
Experienţa HEKS în România Experienţa HEKS în domeniul Vizând cooperarea cu populaţia de etnie romă, Societatea de Finanţare FAER IFN SA acordă sprijin pentru
comunităţi prin furnizarea de microcredite destinate iniţierii sau dezvoltării de mici activităţi generatoare de
incluziunii sociale pentru romi venit. În 2011, Fundaţia FAER şi-a extins cooperarea cu populaţia de etnie romă prin schiţarea şi implemen-
HEKS are o experienţă vastă în România. Încă În ultimii 10 ani, HEKS şi-a construit o expe- tarea unui proiect social în domeniul suportului pentru acces la educaţie.
dinainte de revoluţia din 1989, HEKS oferea rienţă solidă în implementarea proiectelor des-
sprijin social şi implementa proiecte pentru tinate etniei rome din Europa de Est. Momen-
ajutor de urgenţă (de exemplu după cutremurul tan HEKS implementează astfel de proiecte în
din 1977). După anul 1990, datorită contactelor Ungaria, Serbia (cofinanţate de SDC) şi Alba- Fundaţia Creştină Diakonia Cluj
deja formate, HEKS era în poziţia favorabilă nia. Proiectele punctează activităţi similare:
dezvoltării activităţilor sale; la început pro- promovarea educaţiei de bază prin programe
gramul era focusat pe ajutor umanitar (1990- Şcoală după Şcoală şi suport pentru preşco- Strada Zambilei nr 7, 400427 Cluj-Napoca, România
1991), apoi focusat pe dezvoltarea rurală lari sau burse, educaţie vocaţională, angajări DIAKONIA Coordonator proiect: Arthur Sarosi, e-mail: diakonia.cj.dezvoltare@gmail.com
(1992-2007) şi dezvoltarea serviciilor sociale şi îmbunătăţirea veniturilor, infrastructură şi www.diakonia.ro/cj
(1990 – prezent). îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
Responsabil pentru componentele: Educaţie (jud. CJ, BH, SJ) și Sănătate (jud. CJ, BH)
Fundaţia HEKS România
Misiunea Fundaţiei Creştine Diakonia este de a proteja viaţa, de a sprijini şi îngriji bolnavii şi persoanele
Strada Govora nr 10, Cluj Napoca, jud. Cluj cu dizabilităţi, de a întări simţul individual şi colectiv al responsabilităţii pentru comunitate. De asemenea,
Director: Ţapu Emanuel, e-mail: emanuel.tapu@heks-eper.org Diakonia implementează programe sociale, medicale şi educaţionale şi doreşte să iniţieze programe pentru
Partener pentru monitorizare, dezvoltare, sustenabilitate, advocacy persoanele cu dizabilităţi mentale.
www.heks-eper.ro
Experienţa Diakonia în domeniul incluziunii sociale pentru romi
Misiunea Fundaţiei este de a susţine persoanele din România care au nevoie de ajutor economic şi social. Diakonia asigură programe sociale pentru copiii romi din comunităţile din judeţul Cluj, Bihor și Sălaj,
Proiectele implementate se adresează grupurilor marginalizate şi vulnerabile. Pentru implementarea aces- supravegheaţi de asistenţi sociali, pedagogi şi voluntari. Aceste programe includ şi activităţi de creştere a
tora, HEKS colaborează cu diferite organizaţii non-guvernamentale partenere din ţară. Valorile creştine responsabilităţii părinţilor și asistență socială pentru familie, educație pentru sănătate și
HEKS/EPER presupun respect pentru oamenii de toate culturile şi religiile. HEKS/EPER ajută persoanele în Igienă (prin parteneriat cu medicii de familie). Mai mult, în județul Cluj, Diakonia oferă servicii de îngrijire la
nevoie, indiferent de rasă sau religie. domiciliu, inclusiv pentru persoanele neasigurate.

5 6
Partenerii de implementare Alţi parteneri naţionali implicaţi

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba


Ministerul Educaţiei prin Inspectoratele Şcolare din MS, CJ, BH, AB, CV, SJ, HR
Strada Mihai Viteazu nr 16, Alba Iulia, România Şcoli şi centre de zi din regiunea proiectului, asociaţii de părinţi
Coordonator: Ignat Nicolae Călin, e-mail: filantropia_ortodoxa@yahoo.com
Consiliile Locale şi Judeţene din regiunea proiectului
www.filantropiaortodoxa.ro
Responsabil pentru componenta: Educaţie (jud. AB) Reprezentanţi localităţilor partenere

Misiunea asociaţiei este de a dezvolta comunităţile din judeţele Alba şi Mureş. Scopul asociaţiei este de
Comunităţile rome şi reprezentanţi ai etniei rome, lideri ai comunităţii
a oferi servicii comunitare-sociale, medicale, culturale şi educaţionale, în spirit creştin, pentru rezolvarea Mediatori şcolari şi mediatori sanitari de etnie romă
problemelor comunităţilor. Beneficiarii asociaţiei sunt copiii cu risc crescut de abandon şcolar şi familial,
pentru care au fost instituite măsuri de protecţie de tip rezidenţial, care au suferit forme de abuz / neglijare, Casa Corpului Didactic
care provin din familii dezorganizate, copiii dotaţi.
Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă şi diverşi furnizori de calificare acreditaţi
Medici de familie din localităţile selectate
Fundaţia Creştină Diakonia Covasna ONG-uri care implementează proiecte similare – pentru coordonarea reţelei
Fonduri partenere naţionale sau internaţionale
Strada Grof Miko Imre nr 13, Sf.Gheorghe, România
Coordonator: Makkai Peter, e-mail: makkaip@yahoo.com
www.diakonia.ro/sfghe
Responsabil pentru componenta: Educaţie (jud. CV)

Organizaţie non-profit care are la bază sistemul de valori creștine. Acționează pentru întărirea simţului
civic, de răspundere individuală și colectivă şi urmăreşte dezvoltarea sistemului de servicii sociale și insti-
tuționale, reprezentând serviciul caritativ al Eparhiei Reformate din Ardeal.

Asociaţia “Caritas – Asistenţă socială”


ramură a organizaţiei Caritas Alba Iulia

Strada Trandafirilor nr 64, Târgu Mureş, România


Coordonator: Laszlo Ludescher, e-mail: laszlo.ludescher@caritas-ab.ro
www.caritas-ab.ro
Responsabil pentru componenta: Educaţie (jud. HR)

Misiunea organizaţiei Caritas Alba Iulia este promovarea carităţii şi dreptăţii sociale. Obiectivele sale
constau în promovarea de concepte şi orientări în politica socială, reintegrarea în societate a celor săraci şi
marginalizaţi, dezvoltarea comunitară, cooperarea cu autorităţile locale şi naţionale.

7 8
II. MODELE DE
BUNE PRACTICI
1. EDUCAȚIE 1.1. Ce înseamnă programul „Şcoală după școală”
Obiectivul general: o mai bună integrare a copiilor romi în sistemul de educaţie, prin acordarea de sprijin Obiectivul general al programului „Şcoală după Şcoală” este acela de a favoriza incluziunea socială a
educaţional suplimentar prin intermediul unor programe precum “Şcoală după Şcoală”, “Grădiniţă Estivală”, copiilor romi prin creşterea performanţei academice, diminuarea fenomenului de abandon şcolar şi absen-
activităţi interculturale educaţionale, pregătiri pentru examinări și promovarea cooperării între şcoli şi teism nemotivat, integrare şi socializare.
părinţi.
Cifre iniţiale: Cifre după extensia proiectului: ETAPELE PENTRU DEMARAREA PROGRAMULUI

• Programele „Şcoală după Şcoală” şi „Grădiniţă Programul „Şcoală după Şcoală” se extinde și este Toate elementele educaţionale incluse în proiect au fost stabilite conform Legii Educaţiei nr.1/2011, a
Estivală” (implementate inițial în judeţele Mureş, reprodus în 7 județe (Mureș, Cluj, Bihor, Alba, Metodologiei de organizare a programului „Şcoală după şcoală” M.OF 738/2011, dar şi în urma discuţiilor
Cluj, Bihor) au avut inițial un total de 15 - 20 de Covasna, Sălaj şi Harghita). purtate cu reprezentanţii Inspectoratelor Şcolare din judeţele în care proiectul îşi desfăşoară activitatea.
grupe.
În prima fază, s-a implementat o etapă pilot, pe parcursul căruia au fost identificate şi abordate cele mai eficiente me-
• Aproximativ 4.000 de elevi au beneficiat de spri- • Numărul de grupe planificate a fost extins la pes- canisme de implementare, atât din punct de vedere educaţional cât şi organizatoric. Etapele pilot au constat în:
jin educaţional direct (800 de elevi pe an). te 100, cu mai mult de 2400 de beneficiari anual. • organizarea a două sesiuni de „Grădiniţă Estivală” (în august 2011 şi august 2012) cu un număr total de 240 bene-
• Mediatorii şcolari romi, educatorii, profesorii şi • Proiectul oferă şi „Suport pentru promovarea ficiari
alte cadre didactice au beneficiat de training (100 examenelor”, pentru elevii de clasele a 7-a şi a • organizarea unui program „Şcoală după şcoală” (în perioada octombrie 2011- iunie 2012) cu 48 beneficiari.
- 200 persoane). 8-a. Beneficiarii din şcolile partenere au fost spri- • realizarea de studii sociale ale familiilor beneficiarilor precum şi a comunităţilor din care aceştia provin.
• Prin acţiunile organizate în comun cu toţi elevii jiniţi de profesori specializaţi, cu ajutorul consul-
şcolilor participante, între 3000 - 4000 elevi au taţiilor de grup, pentru a promova
Cum s-au selectat localităţile unde s-a implementat programul
beneficiat de educaţie incluzivă - sprijin edu- Testarea Naţională de la sfârşitul gimnaziului.
caţional. • Mediatorii școlari, educatorii, învăţătorii, profe-
sorii și alți membri ai colectivului educațional au 1. Definire criterii de selecţie şi financiară a consiliilor, disponibilitatea luării unui
beneficiat de cursuri de specialitate şi instruire S-au ales următoarele criterii de selecţie: procentul angajament pe termen lung. Mai mult decât atât,
în metodele de predare interculturale și orientate populaţiei rome, eterogenitatea în cadrul comunităţii posibilitatea de continuare a activităţilor dincolo
spre incluziune. Cursurile au fost realizate în rome, nivelul de trai, nevoia de programe edu- de finalul proiectului a fost un punct important al
parteneriat cu diverşi furnizori, printre care și caţionale, angajamentul administraţiilor locale şi al discuţiilor purtate, proiectul intenţionând să creeze
Casa Corpului Didactic. şcolilor, disponibilitatea pentru co-finanţare. modele durabile pentru astfel de activităţi educaţio-
• Datorită activităților interculturale comune cu nale.
școlile, toți copiii și profesorii din școlile 2. Preselecţia localităţilor În cele din urmă, localităţile selectate au fost acelea
participante au beneficiat de activităţi educațio- Pasul 1: evaluarea comunităţilor de romi prin analiza care:
nale incluzive (minim 5000 de elevi / an şcolar). recensământului naţional din 2002 şi 2011 şi prin
• Un accent a fost pus pe incluziunea acestui pro- intervievarea reprezantanţilor comunităţii rome: • au prezentat un interes real pentru
gram la nivel de sistem educaţional, pe încura- primari, profesori, mediatori şcolari şi lideri ai comu- implementarea unor astfel de programe edu-
jarea implicării şi finanţării locale*. nităţilor cu scopul de a evalua nevoile şi nivelul de caţionale;
pregătire pentru o astfel de cooperare. • erau dispuse să contribuie financiar;
Pasul 2: trimiterea unei invitaţii de colaborare • şi-au luat angajamentul de a respecta pe deplin
fiecărui Consiliu Local prezent pe listă. şi de a sprijini proiectul, nu numai financiar ci şi
Scrisoarea conţine o scurtă prezentare a proiectului din punct de vedere al contribuţiei comunităţii şi
şi a programului „Şcoală după Şcoală”, menţionând al resurselor umane.
şi responsabilităţile părţilor contractante (Consorţiul
de implementare al proiectului, Consiliul Local şi 4. Încheiere acorduri de parteneriat
şcoala). Procesul de selecţie a fost încheiat cu Acorduri de
Parteneriat semnate între toţi partenerii interesaţi
*Aceste intervenţii se pot realiza prin construirea de alianțe cu instituţiile de stat relevante (inspectorate 3. Selecţia finală a localităţilor (administraţia locală, şcoala, reprezentanţii con-
școlare, Ministerul Educației, administraţii locale) și părțile interesate din societatea civilă, prin promovarea S-au organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţii sorţiului), acord care descrie responsabilităţile,
schimbului de experiență, activităţi de advocacy, dar şi prin finanţări suplimentare (fonduri UE). Consiliilor Locale care şi-au exprimat interesul obligaţiile, precum şi gradul de implicare al fiecărui
pentru cooperare. Principalele puncte de discuţie au partener.
fost modul de colaborare, contribuţia organizatorică

11 12
Acorduri de parteneriat - roluri şi responsabilităţi II. O unitate administrativ teritorială (primărie) poate acoperi costurile unui program „Şcoală după
Şcoală”, altele decât cele legate de salariile personalului didactic, tot prin adoptarea unei Hotărâri
de Consiliu Local prin care se aprobă suma şi ce anume se va asigura din suma respectivă.
III. Cu privire la modalitatea legală prin care implementarea programului „Şcoală după Şcoală”
poate fi realizată în parteneriat de către Inspectoratul Şcolar, Primăria Locală şi un ONG, aceasta
1. Parteneriate cu Consiliile judeţene şi locale este prevăzută de art 18 din Ordinul nr 5349/2011.

Reprezentanți ai consorţiului de implementare și ai Consiliilor județene şi locale au avut diverse întâlniri cu


scopul punerii în aplicare a proiectului și a unei posibile colaborări. Sprijinul oferit de președinții Consiliilor
a fost unul direct - prin intermediul biroului specializat în problema minorităților și grupurilor vulnerabile, dar
Concluzia arată că există cadrul legal pentru finanţarea integrală sau parţială din bugetul local al
și indirect, prin cooperare cu consiliile locale. unităţilor administrativ teritoriale, a tuturor cheltuielilor aferente programului „Şcoală după Şcoală”,
iar decizia alocării resurselor financiare în acest sens aparţine în exclusivitate autorităţilor locale
(consilii locale şi primari), în funcţie de voinţa acestora, strategia locală şi resursele financiare
2. Parteneriate cu municipalități (consilii locale) disponibile.

Consorţiul a semnat acorduri de parteneriat cu fiecare dintre Consiliile locale din localitățile unde proiectul
urma sa fie implementat. În aceste Acorduri au fost stipulate următoarele sarcini și responsabilități pentru 3. Parteneriate cu Inspectoratele Şcolare Județene și școli
consiliile locale:
Principalele roluri și responsabilități ale Inspectoratelor Şcolare Județene constau în:
• de a oferi contribuții financiare (10 % anul 1, 25% anul 2, 40% anul 3 respectiv 50% în anii 4 şi 5);
• de a gestiona bugetul alocat pentru programul „Şcoală după Şcoală”; • Menține contactul permanent cu reprezentanții Consorțiului de implementare;
• de a asigura un contact permanent cu reprezentanții Consorțiului și școlilor; • Dezvoltă diferite campanii de informare cu privire la acțiunile de interes comun;
• de a contracta servicii de catering și achiziționarea de materiale didactice; • Contribuie cu experiența și cunoștințele lor, în scopul de a ajuta echipele de lucru ale Consorțiului în
• de a colabora în campanii de publicitate și de strângere de fonduri, cu scopul de a crește finanțarea organizarea de diferite programe;
viitoare pentru activități educaţionale suplimentare. • Contribuie cu specialiști în domeniul educației - pentru cursuri de formare profesională organizate de
proiect - şi consultanţă în organizarea și desfășurarea de activități educaționale;
Opinie juridică privind organizarea şi finanţarea programului „Școală după Școală”
Principalele roluri și responsabilități ale școlilor, incluse în acordul de parteneriat:
Odată cu implementarea şi punerea în practică a programului „Şcoală după Şcoală”, partenerii au
întâmpinat unele dificultăţi referitoare la formele de plată şi organizare. Cu scopul clarificării, s-a • Organizează activitățile educaţionale ale programului “Şcoală după Şcoală”;
apelat la specialişti din domeniul public şi juridic, care au emis următoarele concluzii în urma • Desemnează persoana de contact responsabilă de coordonarea activităților;
analizei mai multor Ordine şi Metodologii ale Ministerului Educaţiei Naţionale, astfel: • Desemnează profesorul și mediatorul școlar / tutorele (echipă de 2 persoane pentru fiecare clasă), care
I. O unitate administrativ teritorială (primărie) poate plăti cadre didactice în afara normei didactice sunt responsabili de furnizarea programului „Şcoală după Şcoală” și de ghidarea beneficiarilor;
de 40 de ore pe săptămână pentru realizarea unui program „Şcoală după Şcoală” urmărind următorii • Păstrează evidențe, portofoliul pentru fiecare elev, întocmește rapoarte, precum și alte lucrări necesare
paşi: pentru a monitoriza progresul copiilor;
1. Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local privind aprobarea finanţării din bugetul local a • Desemnează activitățile beneficiarilor, în scopul de a preveni și / sau reduce abandonul școlar și pentru a
proiectului „Şcoală după Şcoală” care să prevadă suma care se alocă precum şi ce anume se va îmbunătăți rezultatele școlare și competențele sociale ale beneficiarilor;
asigura din suma respectivă. Potrivit art 17 lit.a, din Ordinul nr 5349/2011, finanţarea programului • Organizează întâlniri periodice cu părinții beneficiarilor, cu scopul de a preveni orice abatere de la calea
„Şcoală după Şcoală” se poate face din bugetul autorităţilor locale, iar resursele umane implicate în de învățământ a elevilor;
derularea programului pot fi, potrivit art 13 alin 1 lit a, cadre didactice din şcoală. • Menține legătură permanentă cu reprezentanţii Consorțiului;
2. În baza Hotărârii de Consiliu Local, Primăria poate face virament către unitatea şcolară prin for-
mularul Deschidere de Credite, în Trezorerie, document în baza căruia se alocă suma pentru plata
resurselor umane (cu specificaţia plată drepturi SDS conform HCL).
3. Unitatea şcolară fiind Ordonator terţiar de credite, virează ulterior sumele cuvenite fiecărui cadru
didactic.

13 14
1.2. Modele de implementare a programului “Şcoală după Şcoală”

• S-au realizat anchete sociale prin completarea • Parteneriat cu școlile locale


unor chestionare (privitor la condiţiile de tari, După obținerea sprijinului din partea autorităților
locuire, venituri, nivel de studii) de către familiile publice locale, a fost inițiat dialogul cu reprezentanții
beneficiarilor; școlilor locale în vederea încheierii de colaborări. În

MODEL 1 MODEL 2
• S-au evaluat anchetele sociale și s-a facut o ierar- cazul programelor de afterschool, aceste colaborări
hizare în funcție de punctajul obținut; prespun asigurarea spațiilor necesare derulării
• S-au completat fișe de evaluare de către cadrele activităților cu copii, acoperirea costurilor de întreți-
“Şcoală după Şcoală” în şcoli, didactice; ‘Şcoală după Şcoală” în şcoli, nere a acestor spații, medierea relației cu părinții
program implementat de şcoli • S-a stabilit punctajului final (anchetă socială + fișă program implementat de și colaborări cu cadrele didactice pentru selecția și
de evaluare); ONG local evaluarea copiilor.
• La final s-a obținut acordul familiei pentru inclu- În cazul programelor de tip centru de zi, colaborările
derea elevului în program (cerere de înscriere + şi cu școlile locale presupun sprijin în selecția și re-
semnarea unui contract cu şcoala); crutarea grupului țintă, medierea relației cu părinții
și colaborări cu cadrele didactice pentru evaluarea
1. Selectarea localităţilor 4. Demersuri pentru organizarea claselor 1. Selecţia locaţiilor copiilor participanți.

• Prima etapă - culegerea de informații despre Aşa cum este menţionat şi în acordul cadru încheiat • Această etapă a început în faza de concepere a • Parteneriat cu instituții publice locale
situația socio-economică a romilor şi a grupurilor între Consiliul Local – partener – şcoli: proiectului, când au fost culese informații legate Pentru buna desfășurare a proiectului au fost
vulnerabile din localităţile cu cel mai mare procent de situația socio-economică a romilor din județele atrase instituții publice relevante precum Inspectorate
de cetăţeni de etnie romă; 1. Primăriile au avut responsabilitatea de a: partenere; Școlare Județene (ISJ), Direcția de Asistență Socială
• Analiza de date şi preselecția localităților pentru • contracta serviciile de catering şi achiziţiile de ma- • După semnarea contractului de finanțare cu au- și Medicală (DASM), Direcția Generală de Asistență
implementarea proiectului; teriale didactice necesare unei bune desfăşurări a toritatea finanțatoare și a acordului tripartit, lista Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Acestea au
• Planificarea programului conform Metodologiei de programului educaţional a fost revizuită și actualizată în conformitate cu rolul de a sprijini și controla activitatea Fundației,
organizare a claselor de tip „Şcoală după Şcoală” 2. Şcolile au avut responsabilitatea de a: informațiile obținute de la Consiliile Județene și asigurându-se că beneficiarii primesc serviciile la
şi planificat în urma discuţiilor şi protocoalelor • implementa programul de la Inspectoratele Școlare Județene; standardele stipulate de lege.
de colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului • asigura spaţiul necesar desfăşurării activităţilor • Următorul pas a fost negocierea cu autoritățile
Şcolar Judeţean Mureş; • desemna cadrele didactice responsabile pentru publice locale și cu școlile locale. • Parteneriat cu alte ONG-uri
acest proiect Acolo unde a fost posibil dialogul cu alte ONG-uri cu
2. Organizarea programului 2. Încheierea acordurilor de parteneriat profil similar, s-a încercat încheierea de colaborări cu
5. Mecanismul financiar acestea în vederea maximizării rezultatelor.
• Se vor organiza grupe – iar fiecare grupă va in- • Parteneriat cu autorități publice locale De exemplu, în localitatea Bonțida, Fundația World
clude 24 de beneficiari, de care se ocupă 2 cadre Mecanismul financiar al proiectului este consituit pe Potrivit proiectului, programele socio-educative de tip Vision a fost de acord să se implice în implementarea
didactice - un învăţător şi un mediator şcolar; baza unor raportări şi viramente lunare. afterschool și centre de zi, pot fi demarate în locațiile proiectului, oferindu-se să sprijine financiar încă 10
• Elevii rămân la program după orele de curs, selectate doar în condițiile în care autoritățile publice copii pe lângă cei 24 sprijiniți de Fundația Creștină
timp în care beneficiază de un prânz şi activi- • Şcolile şi primăriile partenere au obligaţia de a se angajează să cofinanțeze o parte din cheltuieli pe Diakonia prin proiect. În alte localităţi au fost impli-
tăţi educaţionale (sprijin la efectuarea temelor, transmite toate deconturile finaciare şi documen- toată durata de desfășurare. cate ONG-uri locale cu profil educaţional-cultural sau
aprofundare sau recuperarea unor chestiuni ale tele aferente, dar şi rapoarte de activitate ale În zonele rurale, mai puțin dezvoltate, unde necesi- asociaţii de părinţi. Pe lângă sprijinul adus organizării,
materiei studiate), dar şi de activităţi ludice şi de cadrelor didactice, liste de prezenţă ale elevilor la tatea unor astfel de programe este evidentă și bine aceste ONG-uri au facilitat şi mecanismul de co-fi-
socializare; program şi orice alte documente relevante; justificată, acest lucru s-a dovedit destul de dificil nanţare şi angajare a resurselor umane.
• Partenerul de implementare virează o rată lunară, întrucât bugetul autorităților publice locale este mult
3. Selecţia beneficiarilor conform contractului şi documentaţiei de rapor- mai redus decât în zonele urbane. Procesul de nego- 3. Recrutarea resursei umane
Etape de selecţie: tare depuse de parteneri; ciere cu autoritățile publice locale s-a desfășurat pe
• În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii de- parcursul primelor luni de implementare a proiectului Recrutarea personalului din cadrul echipei de imple-
partamentului financiar al Inspectoratului Şcolar și a constat în întocmirea de către partener a unei pro- mentare s-a realizat în funcție de tipul de program,
• Directorii și cadrele didactice responsabile cu ele-
Judeţean, angajarea de către şcoli şi plata cadre- puneri de colaborare la care a fost anexată descrierea respectiv afterschool sau centru de zi. Pentru pro-
vii din clasele 1 - 4 au întocmit o listă cu copii care
lor didactice cu ora, prin sistemul de salarii deja proiectului, dar și în susținerea ulterioară a acestei gramele de tip afterschool au fost angajați câte un
se confruntă cu probleme sociale și educaționale,
existent a fost stabilită drept cea mai convenabilă propuneri în fața Consiliilor Locale. pedagog pentru fiecare locație și un mediator școlar
respectiv care provin din familii de romi cu un niv-
metodă pentru toate părţile implicate. (unde a fost posibil) sau un îngrijitor copii.
el de trai mai scăzut sau din grupuri vulnerabile;

15 16
În principiu, echipele de la fiecare locație au fost
selectate în funcție de specificul comunității: vorbitori
de limba română, maghiară sau romă. Acolo unde co-
munitatea este mixtă (ex. Huedin), s-a decis angajarea
a doi pedagogi în cadrul programului afterschool,
unul pentru grupa română și unul pentru grupa MODEL 3
maghiară.
“Şcoală după Şcoală” în
centre de zi
4. Etapele de selecţie a beneficiarilor

• Obținerea unei liste de propuneri din partea direc-


torilor și cadrelor didactice din cadrul școlilor lo-
cale cu copii din clasele 1 - 4, care se confruntă cu
probleme sociale și educaționale, respectiv care
provin din familii de romi, cu situație financiară
precară și/sau cu mai mult de 2 copii în întreținere, • Procesul de selecţie şi organizare este similar cu Întrucât implicarea părinților în educația copiilor
copii care provin din familii monoparentale sau modelul “Şcoala după Şcoală” implementat de este crucială pentru obținerea rezultatelor aștep-
care au părinții plecați la muncă în străinătate și ONG-uri locale. tate și pentru creșterea eficienței serviciilor
sunt lăsați în grija bunicilor sau a fraților mai mari, • La centrele de zi, programul cu copii se des- furnizate, programul include:
copii proveniți din familii care trăiesc din venituri fășoară zilnic, suprapunându-se cu semestrele
sub venitul minim garantat, copii care trăiesc școlare, de L - V, între orele 12.00 – 17.00 și începe • Activități extra pentru părinți - ședințe, seminarii
în condiții necorespunzătoare pentru buna lor diferențiat pentru fiecare grupă de vârstă școlară, tematice și vizite la domiciliu prin care se ur-
dezvoltare, copii ai căror părinți au un nivel foarte imediat după ce copiii termină cursurile de la mărește dezvoltarea unei relații de bună comuni-
scăzut de educație (inclusiv analfabeți) și copii școală. care cu aceștia și acordarea de sprijin în creșterea
care sunt în risc de a abandona școala; • Programul constă în 15 - 20 de minute de activi- și educarea copiilor.
• Realizarea de anchete sociale prin completarea tăți recreaționale; spălatul mâinilor; servirea unei • Pentru a evita crearea unei relații de dependență
unui chestionar de către familiile de unde provin mese calde; spălatul dinților; rezolvarea temelor și de asistență, părinții sunt stimulați să depună
copiii propuși de școală; alte activități didactice; activități creative. eforturi pentru funcționarea programului ce
• Evaluarea anchetelor sociale și ierarhizarea aces- constau în ore de voluntariat. Astfel, rând pe rând
tora în funcție de punctajul obținut; părinții participă la activitățile programului, fie prin
• Completarea fișelor de evaluare de către cadrele supravegherea copiilor sau curățarea spațiilor, fie
didactice din școli din clasa cărora provin copii prin participarea la organizarea unor evenimente
anchetați și stabilirea punctajului final (anchetă pentru copii.
socială + fișă de evaluare); • Pentru a crește șansele de integrare ale copiilor în
• Obținerea acordului familiei pentru includerea co- comunitatea școlară, anual sunt organizate activi-
pilului în program (cerere de înscriere + contract tăți împreună cu ceilalți copii de la școlile de unde
de prestări servicii); provin – joint activities. Aceste tipuri de activități
• Alcătuirea grupelor de copii pentru fiecare locație. le oferă oportunitatea de a interacționa cu grupul
nevulnerabil și în alte contexte decât școala.

17 18
În ceea ce privește categoria copiilor evaluați la un nivel “mediu”, care reprezintă majoritatea beneficiarilor
1.3. Rezultate obţinute în cadrul liniei Educaţie (până în decembrie 2017) din proiect, se poate observa o creștere a procentului aferent acestei categorii și de la anul școlar 2015-2016
la anul școlar 2016-2017:

De la 58.58% la 60.57% pentru competențe sociale;


Grădiniţa Estivală 2475 beneficiari
COMPETENȚE SOCIALE 2015-2016
Şcoală după Şcoală 7795 beneficiari
Activităţi interculturale 18.000 beneficiari
EDUCAŢIE
Cursuri cadre didactice 125 beneficiari
58,58%
Cursuri personal non-didactic 68 beneficiari
Consultaţii promovare examene 237 beneficiari 47,83%
Parteneri 94 localităţi
32,43%
22,72% 15,28% 17,93%
4,47%
1.4. Impactul programului “Școală după Școală” 0,78%
AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

În anul școlar 2013-2014 În anul școlar 2016-2017 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

21,5 grupe cu 516 copii 102,5 grupe cu 2.426 copii


COMPETENȚE SOCIALE 2016-2017

60,57%
• Analizând chestionarele completate de personalul angajat în școlile și centrele de zi incluse în program,
la începutul și finalul fiecărui an școlar, pentru ultimii doi ani școlari (2015-2016 și 2016-2017) s-au obser- 47,83%
vat rezultate similare privind impactul programului și chiar o îmbunătățire a unor indicatori în anul școlar
2016-2017.
33,12%
Pentru competențe evaluate (sociale, de învățare, exprimare orală, citire, vocabular, matematică și scriere) în 20,61%
fiecare an s-au putut observa următoarele: 14,53% 18,46%
• Numărul copiilor care “au nevoie de sprijin intensiv” și al celor care “au nevoie de sprijin” scade de la 4,51%
evaluarea inițială (septembrie) până la evaluarea finală (iunie);
• Numărul copiilor evaluați la un nivel “mediu” sau “bun” crește de la evaluarea inițială (septembrie) până 0,36%
la evaluarea finală (iunie). AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
• Doar în cazul competențelor de integrare socială, procentul copiilor evaluați la un nivel “mediu” rămâne SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN
constant, la 50%, în fiecare an, dar procentul celor care “au nevoie de sprijin intensiv” scade și în acest
caz, de la 2.98% în septembrie 2015 la 0.31% în iunie 2017.
Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

19 20
De la 56.05% la 60.44% pentru competențe de învățare; De la 54.56% la 57.98% pentru exprimare orală;

COMPETENȚE DE ÎNVĂȚARE 2015-2016 EXPRIMARE ORALĂ 2015-2016

56,05%
54,56%
39,03% 36,50%

34,17% 38,19%
24,08% 24,79%
18,64% 17,86% 19,42%
11,91% 12,56%
9,77%
1,23% 1,23%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN


SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

COMPETENȚE DE ÎNVĂȚARE 2016-2017 EXPRIMARE ORALĂ 2016-2017

60,44% 57,98%

40,46% 39,70%
35,72% 37,24%

24,05%
21,59% 17,52% 17,48%
13,28% 10,55% 14,04%
9,03%
0,45% 0,49%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN


SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017 Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

21 22
De la 53.66% la 55.01% pentru citire; De la 55.28% la 57.34% pentru vocabular;

CITIRE 2015-2016 VOCABULAR 2015-2016

55,28%
53,66%
38,38% 34,11%
32,94% 34,24% 24,72%
18,77% 25,05% 14,05% 19,42% 14,76% 17,99%
12,75%
1,88% 2,01%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN


SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

VOCABULAR 2016-2017
CITIRE 2016-2017

55,01% 57,34%

35,55% 40,23% 37,24%


33,68%
24,62%
17,58% 25,02% 19,07% 17,41%
13,19% 11,76% 10,77%
0,90% 0,63%
AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017 Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

23 24
De la 52.33% la 57.78% pentru matematică; De la 52.40% la 57.42% pentru scriere;

MATEMATICĂ 2015-2016 SCRIERE 2015-2016

52,40%
52,33%
36,76% 34,56% 34,56%

25,97% 30,42% 27,01%


20,52% 19,43% 17,15% 13,72% 17,81%
12,30%
2,27% 2,78%

AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN


SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016 Inițial - sept. 2015 Final - iunie 2016

SCRIERE 2016-2017
MATEMATICĂ 2016-2017

57,78% 57,42%

40,18% 31,81% 34,64% 38,67%


25,50% 24,74%
17,90% 15,73% 14,17% 16,90%
10,11% 12,52%
0,99% 0,94%
AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN AU NEVOIE DE AU NEVOIE DE MEDIU BUN
SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN SPRIJIN INTENSIV SPRIJIN

Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017 Inițial - sept. 2016 Final - iunie 2017

25 26
Impactul programului “Școală după Școală” este reflectat foarte bine și de evoluția copiilor din catego- În ceea ce privește copiii de gimnaziu incluși în programul “Școală după Școală”:
ria celor care “au nevoie de sprijin intensiv”. Procentul copiilor din această categorie a scăzut atât de la
evaluarea inițială până la cea finală din același an școlar, cât și în anul școlar 2016-2017, comparativ cu anul • Procentul celor cu note între 4 și 5 a scăzut de la 10% în 2015-2016 la 8% în 2016-2017;
școlar 2015-2016: • Procentul celor cu note între 5 și 6 a scăzut de la 4% în 2015-2016 la 3% în 2016-2017;
• Procentul celor cu note între 6 și 7 a scăzut de la 24% în 2015-2016 la 20% în 2016-2017;
• De la 4.47% în septembrie 2015 la 0.36% în iunie 2017 pentru competențe sociale; • Procentul celor cu note între 7 și 8 a crescut de la 28% în 2015-2016 la 31% în 2016-2017;
• De la 11.91% în septembrie 2015 la 0.45% în iunie 2017 pentru competențe de învățare; • Procentul celor cu note între 8 și 9 a scăzut ușor, de la 25% în 2015-2016 la 24% în 2016-2017;
• De la 9.77% în septembrie 2015 la 0.49% în iunie 2017 pentru exprimare orală; • Procentul celor cu note între 9 și 10 a crescut de la 9% în 2015-2016 la 14% în 2016-2017.
• De la 18.77% în septembrie 2015 la 0.90% în iunie 2017 pentru citire;
• De la 14.76% în septembrie 2015 la 0.63% în iunie 2017 pentru vocabular;
• De la 20.52% în septembrie 2015 la 0.99% în iunie 2017 pentru matematică;
• De la 17.15% în septembrie 2015 la 0.94% în iunie 2017 pentru scriere. NOTE 2015-2016 NOTE 2016-2017

Impactul programului “Școală după Școală” este reflectat și de notele copiilor. În clasele primare, copiii nu
primesc note, ci calificative: “FB” (foarte bine), “B” (bine), “S” (satisfăcător) “I” (insuficient). În anul șco-
10% 8%
lar 2015-2016, aproape 4% aveau “I”, dar rezultatele lor s-au îmbunătățit, în anul școlar 2016-2017 doar 1% 9% 14%
primind acest calificativ. Aproximativ 30% primesc “S” (27% în 2015-2016, respectiv 32% în 2016-2017), 40% 4% 3%
“B” (42% în 2015-2016, respectiv 40% în 2016-2017) și în jur de 27% “FB”.

CALIFICATIVE 2015-2016 CALIFICATIVE 2016-2017

4% 1%
20%
25% 24% 24%

27% 27% 27% 32%


28% 31%

9 spre 10 9 spre 10
8 spre 9 8 spre 9
7 spre 8 7 spre 8
6 spre 7 6 spre 7
5 spre 6 5 spre 6
42% 40% 4 spre 5 4 spre 5

FB FB
B B
S S
I I

27 28
1.5. Asigurarea calității programului “Școală după Şcoală” Cum asigurăm calitatea programului “Școală după Școală”

Pentru a monitoriza calitatea programelor educaţionale de sprijin și a programelor de instruire pentru 1. Standarde minime privind implementarea programului
personal, proiectul colaborează cu Centrul pentru Proiecte Internaționale în Educație de la Universitatea din
Zurich, Elveţia. Institutul are competenţe în formarea cadrelor didactice, colaborare, schimb de experienţă – 1. Activităţile programului “Școală după Școală” se desfăşoară într-o școală sau un centru de zi.
instrumente folositoare pentru îmbunătăţirea calităţii suportului educaţional. 2. Există o formă de cooperare formală agreată între consiliul local și ONG.
3. Procesele financiare sunt agreate și formulate.
4. Directorii școlilor sau directorii centrelor de zi implică propriul personal administrativ.
5. Programul cuprinde trei activități principale: servirea mesei, sprijin pentru activități de învățare și
• Începând cu anul 2016, reprezentanţi ai Centrului de proiecte Internaționale din cadrul Universității de activități recreative.
Pedagogie din Zurich au evaluat trei dimensiuni ale programului “Școală după Școală”: implementarea 6. Selecţia copiilor se face pe baza criteriilor de selecție stabilite.
programului, aspecte pedagogice și didactice, precum și asigurarea calității. Pe baza recomandărilor 7. În cadrul programului, sunt oferite alimente sănătoase și nutritive.
primite, au fost implementate o serie de măsuri pentru asigurarea calității programului: 8. Prezența copiilor este monitorizată zilnic.
• Utilizarea unui chestionar ca instrument de monitorizare a calității programului, formarea de grupuri de 9. Diferitele activităţi oferite în cadrul programului se pot desfășura confortabil și în siguranță în spațiul
sprijin pentru personalul didactic implicat în program (“peer support groups”); disponibil și/sau spațiul poate fi rearanjat pentru a satisface diferitele nevoi ale programului (de ex.
• Pregătirea unui portofoliu al profesorilor; Spații pentru jocuri, arte creative, muncă individuală/în linişte și mâncare/socializare).
• Identificarea standardelor minime necesare pentru asigurarea calității programului “Școală după 10. Se creează un mediu primitor, sigur din punct de vedere emoțional și confortabil pentru copii.
Școală”. 11. Programul oferă spațiu de depozitare adecvat și convenabil pentru echipamente, materiale și lucrurile
personale ale copiilor și ale personalului.
12. Programul furnizează produsele necesare și facilități pentru spălarea mâinilor. Personalul îi învață
pe copii și promovează practicile de sănătate și de igienă, inclusiv spălarea mâinilor, mai ales după
Chestionarul folosit pentru monitorizarea calității programului a fost completat lunar de către personalul folosirea toaletei sau înainte de servirea mesei.
implicat in programul Școală după școală din județul Mureș, în perioada februarie-mai 2017. 13. Există truse de prim ajutor, disponibile în orice moment.
14. Nu este permisă utilizarea de tutun, alcool sau droguri în cadrul programului.
Prin intermediul acestui chestionar, au fost evaluate patru dimensiuni ale muncii personalului didactic impli- 15. La includerea în program, personalul pregătește un dosar pentru fiecare copil, care conține cel puțin
cat: colaborarea și schimbul de informații cu învățătorii și profesorii din școală, utilizarea resurselor, auto-re- următoarele documente: Documentele de identitate ale copilului și ale membrilor familiei; Solicitarea
flecția și prevenirea epuizării (“burnout”). Principalele rezultate obținute analizând datele colectate au fost: părintelui/reprezentantului legal privind includerea în program; Contractul între familie și scoala / cen-
tru de zi; Evaluarea școlară realizată de către învățător/profesor; Evaluarea psihologică.
• Toți profesorii consideră utilă colaborarea și schimbul de informații cu alți profesori sau angajați ai școlii,
privind copiii incluși în program;
• Principalele subiecte de colaborare sunt: temele copiilor (91%), activități libere/jocuri (53%), organizarea 2. Standarde privind calificarea personalului
de evenimente (49%), rezolvarea unor situații (43%);
• 84% consideră resursele materiale disponibile ca fiind suficiente pentru desfășurarea activităților din
1. Existența a cel puțin 2 profesori/îngrijitori pentru un grup de 24 de copii.
cadrul programului “Școală după Școală”;
2. Personalul are calificarea și experiența corespunzătoare pentru a lucra cu copiii și poate
• Profesorii consideră ca aspectele sensibile care trebuie îmbunătățite sunt: abilitățile emoționale și so-
intracționa eficient cu persoane provenind din diferite culturi și medii socio-economice. Se
ciale ale copiilor, abilitățile profesorilor în ceea ce privește anumite competențe (de exemplu, munca cu
recomandă ca cel puțin una din cele 2 persoane care se ocupă de o grupă să aibă calificare
copii cu cerințe educaționale speciale), comportamentul copiilor, educația părinților;
pedagogică, iar cealaltă să aibă cel puțin studii liceale.
• Cu privire la factorii care îi împiedică să-și atingă obiectivele, profesorii au menționat și timpul, mediul
3. Existenţa unei fișe de post pentru personal, care include competențe, aptitudini, atitudini.
social din care provin copiii, indiferența părinților, comportamentul copiilor;
4. Existența unui psiholog care are cel puțin activități săptămânale cu copiii. (recomandare).
• Majoritatea profesorilor consideră că nivelul ridicat al stresului nu afectează calitatea activității lor și
aproximativ jumătate au menționat că recurg la diverse metode pentru a reduce epuizarea (“burnout”).

29 30
3. Standarde privind calitatea procesului de predare - învățare

1. Se recomandă elaborarea unui plan de activitate lunar (întocmit la începutul fiecărei luni) cu
privire la modul în care sunt implementate activitățile programului. Raportul lunar de activitate ar
trebui să includă informații despre nivelul de realizare al activităților menționate în planul lunar de
activitate (activități de învățare, comportament și deprinderi de viață).
2. Se utilizează un instrument de monitorizare pentru a colecta informații despre progresul copiilor,
atât în ceea ce privește procesul de învățare, cât și comportamentul.
3. Nevoile de formare sunt evaluate anual și training-urile sunt organizate conform nevoilor
identificate.
4. Există un program de formare de bază disponibil pentru noii angajați.
5. Constituirea unei rețele informale, care cuprinde personalul implicat în program, cu acces la
documente comune (bază de date cu materiale utilizate în training-uri, fișe de activităţi, materiale
de la psihologi, din cadrul grupurilor de sprijin, activităţi din portofoliul profesorilor, idei de
activități etc.).
6. Există suficiente materiale pentru copiii incluși în program. Materialele sunt potrivite pentru
intervalul de vârstă al copiilor din program.
7. Personalul programului “Școală după Școală” comunică cu învățătorii/profesorii și administrația
școlii pentru a identifica nevoile copiilor și pentru a monitoriza progresul acestora.

4. Standarde privind colaborarea cu părinții

1. Întâlniri regulate cu părinții (minim 2/ an) pentru a dezvolta o relație de încredere cu familiile și
pentru a împărtăși realizările copilului cu familia sa.
2. Evenimente informale cu părinții (minim 2/ an), în cadrul cărora se pot discuta diverse subiecte (de
ex. alimentația sănătoasă, comportamentul social).
3. Programul promovează oportunități de implicare a familiilor și a copiilor în comunitate.
4. Programul comunică în timp util cu familiile despre orice problemă academică, fizică, socială,
emoțională sau comportamentală.

31 32
2. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ETAPELE PENTRU DEMARAREA PROGRAMULUI

Obiectivul principal al acestui domeniu de intervenție este acela de a îmbunătăţi accesul la serviciile so-
ciale şi de sănătate pentru grupul ţintă.

• O precondiţie pentru accesul la asistenţa igienei, a alimentaţiei corecte, prevenirea sar-


socială şi serviciile de sănătate este înregistra- cinilor, planificare familială, îngrijirea copiilor,
rea personală adecvată. Prin urmare, în primă precum şi îmbunătăţirea accesului la servicii
instanţă, proiectul sprijină persoanele de etnie sociale şi medicale. Toate aceste servicii vor fi
romă să se înregistreze în mod corespunzător oferite de către Diakonia (asistenţă socială şi
(certificate de naştere şi cărţi de identitate). îngrijire la domiciliu), medici generali şi doctori
• Cu scopul de a îmbunătăţi această situaţie, de familie, precum şi alţi experţi din domeniu.
proiectul şi-a propus să implementeze un Grupul ţintă îl constituie aproximativ 2500 de
model inovativ de Servicii de îngrijire la domi- romi din 10 locaţii ale judeţelor Cluj şi Bihor.
ciliu oferite de romi pentru romi. Pentru a putea Asistenţa la domiciliu va fi practicată în 5 lo-
realiza acest lucru, primul pas este de a pregăti caţii, pentru 1000-2000 persoane.
profesional romii şi de a-i integra în sistemul de • Serviciile de consiliere, asistență socială și
îngrijire la domiciliu. îngrijire la domiciliu sunt prestate sub formă
• Cea de-a treia componentă a acestei linii integrată, prin metoda managementului de caz
vizează diverse servicii de consiliere şi sensi- și sunt adresate cu precădere familiilor din care
bilizare cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor provin copiii incluși în componenta educaționa-
şi îmbunătăţirea stării de sănătate, promovarea lă.

Rezultate obţinute în cadrul liniei Sănătate și asistență socială


(până în decembrie 2017)

Obținere de documente de identitate 111 beneficiari


Acces la servicii sociale și medicale 3200 familii
Consiliere pentru dobândirea unor drepturi 2500 vizite la domiciliu
Asistență socială
Servicii integrate furnizate prin metoda 327 cazuri
managementului de caz
Parteneri 18 localități

Instruire îngrijitori bolnavi la domiciliu 8 persoane


Campanii de sănătate 155 evenimente
Vaccinare 138 copii
Sănătate
Contracepție și planning familial 123 femei
Program îngrijire la domiciliu 369 beneficiari
Servicii de îngrijire la domiciliu 5835 vizite
Parteneri 18 localităţi

33 34
3. CALIFICARE, ANGAJARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA
VENITURILOR

ETAPELE PENTRU DEMARAREA PROGRAMULUI

Obiectivul principal: de a creşte veniturile familiilor participante prin îmbunătăţirea abilităţilor lor profe-
sionale, promovarea spiritului antreprenorial şi al microîntreprinderilor, stimularea antreprenoriatului şi
ocuparea de locuri de muncă.

Cifre iniţiale:

• Anual, aproximativ 100-200 de persoane din 10 locaţii beneficiază de pe urma acestui capitol.
• Anual, 50-60 de persoane beneficiază de cursuri de pregătire profesională vocaţională.
• 10-30 de familii pe an, din judeţele Mureş şi Cluj, vor avea acces la piaţa de microcredite, cu scopul
de a realiza investiţii generatoare de venit. În acest fel, va fi creat un model de sprijin al accesului la
microcredite pentru persoanele din grupul țintă.

Această linie a beneficiat de o extensie, obiectivele fiind:

• Calificare

Scopul principal este de a favoriza capacitatea de inserție profesională a grupului țintă. În afară de
formarea profesională pe termen scurt, proiectul facilitează accesul la diferite stagii la companii și sprijin
pentru învățământul profesional pe termen lung (în școli profesionale, școli tehnice și școli secundare).
Aproximativ 300 de persoane îşi vor îmbunătăţi calificarea profesională în urma acestor intervenţii.

• Ocuparea forței de muncă

Scopul este de a conecta beneficiarii de afaceri locale și sectorul public, pentru a facilita integrarea lor pe
piața muncii. Principalele activități constau în crearea de rețele cu companii private și instituții publice și
medierea de locuri de muncă. Cu scopul de a răspunde mai bine cerințelor de pe piața locurilor de muncă,
nevoile sectorului de afaceri sunt evaluate și legate de învățământul profesional. În plus, o cartografiere
a romilor șomeri calificați din regiunea proiectului va facilita inserţia profesională. Proiectul va oferi cel
puțin 100 – 200 de medieri pentru obţinerea de locuri de muncă.

35 36
Procedura detaliată pentru activitatea de mediere: • Lanțul valoric de dezvoltare a pieţei muncii creat cu scopul unei mai bune integrări a romilor în lanțuri-
le valorice existente - ca sub-furnizori sau prestatori de servicii.

În baza unei analize, vor fi proiectate cooperări formale și/sau informale care să conducă la noi oportu-
ÎNREGISTRAREA BENEFICIARILOR nități generatoare de venituri pentru romi.
ÎNTOCMIREA BAZEI DE DATE CU
CA PERSOANE ÎN CĂUTAREA UNUI LOCURILE DE MUNCĂ VACANTE
LOC DE MUNCĂ Acest lucru se întâmplă prin mediere și prin susținerea financiară a cooperării între sectorul de afaceri și
romi (de exemplu, obţinerea de co-finanțare pentru diverse investiții).

• Ocuparea forței de muncă, antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor cu scopul de a promova afacerile


ANALIZA OPȚIUNILOR PROFESIONALE CONTACTAREA POTENȚIALILOR conduse de romi, oportunitățile de auto-angajare prin asistarea romilor, care pot demonstra resursele
ALE BENEFICIARILOR ANGAJATORI și aptitudinile necesare pentru a opera activități agricole, meșteșugărești și/ sau servicii.

Proiectul facilitează acestui grup de beneficiari accesul la microcredite şi suport tehnic. Principalele
criterii de selecție se bazează pe potențialul de afaceri, capacitățile individuale și experiența familiilor care
aplică.
STABILIREA CONCORDANȚEI DINTRE
OPTIUNILE BENEFICIARILOR ȘI CERINȚELOR DE
Ținta este ca 30-50 de antreprenori romi vor beneficia de această oportunitate, susținând la rândul lor 50-
OCUPARE A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE
100 de noi locuri de muncă.

PREGĂTIREA BENEFICIARILOR
PENTRU PARTICIPAREA LA PROGRAMAREA INTERVIULUI DE Rezultate obţinute în cadrul liniei Calificare, angajare şi îmbunătățirea veniturilor
INTERVIUL DE ANGAJARE ANGAJARE (până în decembrie 2017)

Cursuri 317 participanţi


PREGĂTIREA BENEFICIARILOR
PENTRU PARTICIPAREA LA ACORDAREA SUPORTULUI PENTRU Medieri 475 participanţi
ANGAJARE
BURSA LOCURILOR DE MUNCĂ Locuri de muncă 121 noi angajaţi
Credite 50 credite
Suma 559.000 CHF

ASISTAREA BENEFICIARILOR
PENTRU ÎNTOCMIREA
FORMALITĂȚILOR DE ANGAJARE

MONITORIZAREA INSERȚIEI
BENEFICIARILOR LA LOCUL DE
MUNCĂ

37 38
4. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE LOCUIT

Obiectivul principal este de a demonstra eficacitatea şi eficienţa costurilor modelului de lucru prin care
familiile beneficiare sunt implicate/ responsabilizate în a-și îmbunătăţi propriilor condiţii de locuit.

Modelul propus de proiect presupune oferirea de:

• asistență tehnică și materiale de construcții, pentru romii care îşi îmbunătăţesc în mod individual
condiţiile de locuit;
• programul lucrează cu un buget redus și vizează îmbunătățirea condițiilor de locuit în așezările de
romi care nu corespund standardelor. Aproximativ 25-30 de familii/ an beneficiază de acest program;
• activitățile de lobby la nivel local asigură accesul egal la infrastructura publică, cum ar fi: drumuri, apă
curentă, electricitate, canalizare și autorizaţii.

Rezultate obţinute în cadrul liniei: Îmbunătățirea condițiilor de locuit

Case integrale 22
Construire/renovare + băi 41
Băi 21

39 40
Parteneri

Fundaţia HEKS

Fundaţia HEKS România

Fundaţia FAER

Fundaţia Creştină Diakonia Cluj

Fundaţia Creştină Diakonia Covasna

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba

Asociaţia “Caritas – Asistenţă socială”


ramură a organizaţiei Caritas Alba Iulia

41 42
MANUAL DE BUNE PRACTICI
ÎN DOMENIUL
INCLUZIUNII SOCIALE

Proiectul Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor


grupuri vulnerabile, implementat în cadrul Fondului tematic pentru Incluziunea
Romilor și a altor grupuri vulnerabile din Programul de Cooperare Elvețiano-Român.

Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul


Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.incluziune-sociala.faer.ro