Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
ŞCOALA ŞI FAMILIA
ŞCOALA ŞI POLIŢIA
ŞCOALA ŞI BISERICA
V. BIBLIOGRAFIE
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
Motto:
Prietenul, la nevoie se cunoaşte!
(proverb românesc)
Interogaţii pedagogice: Care este locul şcolii în contextul social în care funcţionează? Care
sunt acceptiunile termenulului de comunitate? Cum poate fi caracterizată o relaţie de parteneriat?
Care este specificul unui parteneriat educaţional? Este necesar parteneriatul dintre şcoală şi
comunitate locală? Cine ar trebi să se implice în acest parteneriat, care sunt problemele educative
majore pe care se poate baza parteneriatul şi care sunt blocajele care pot interveni?
Cuvintele/sintagme cheie: şcoala, comunitatea, comunitatea locală, binele comun,
parteneriat, parteneriat şcoală – comunitate locală.
I. I. Şcoala şi contextul social
Abordarea temei „Şcoala şi comunitatea locală – parteneriat pentru educaţie” îşi găseşte
legitimarea în tendinţele actuale ale extinderii câmpului educaţional de la organizaţia şcolară către alţi
agenţi educaţionali.
Şcoala este pe de o parte o instituţie care oferă un serviciu social, care este direct influenţată
de ceea ce se întâmplă în mediul social, transmite cunoştinţe, dezvoltă abilităţi, norme, valori
recunoscute şi acceptate social; pe de altă parte are o logică internă de dezvoltare, reproduce
propriile norme şi valori, are propriul sistem de organizare.
Privită dintr-o altă perspectivă, şcoala, este o instituţie care funcţionează într-o comunitate
alcătuită din mai mulţi factori de educaţie: familie, autorităţi, organizaţii guvernamentale şi
neguvernamentale, agenţi economici etc. care au la rândul lor o ofertă educaţională explicită şi/sau
implicită. Organizaţiile şcolare sunt astfel, supuse presiunii multiplilor factori: a grupurilor ideologice
care activează la nivel local, a sistemelor politice, a condiţiilor economice şi a diverselor tendinţe
manifestate în societate. Astfel, asupra şcolilor sunt manifestate influenţe de ordin: economic, politic,
culturale şi ideologice. Şcolile depind de mediul în care funcţionează în ceea ce priveşte: obţinerea
resurselor materiale, resursele umane, resursele financiare, resursele informaţionale etc.
Şcoala funcţionează într-un context social larg, complex alcătuit din societatea globală,
constitută ca sistem social global (naţional, statal). Influenţele contextului social global asupra
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
instituţiilor de învăţământ se materializează în: finalităţi ale educaţiei (scopuri şi obiective), conţinuturi
ale disciplinelor, modul de organizare al sistemului de educaţie şi al instituţiilor, reglementări de ordin
juridic şi administrative.
Pe de altă parte, şcoala funcţionează într-un context social imediat, într-o comunitate locală
şi zonală, care furnizează elevii dar care are un set de aşteptări cărora instituţia şcolară trebuie să le
răspundă.
I. II. Delimitări conceptuale
1. Şcoala – caracteristici generale
Şcoala este o organizaţie formală, care are ca scop furnizarea serviciului social de educaţie
în vederea educării, formării, socializării, profesionalizării tinerei generaţii. Şcoala funcţionează într-o
comunitate locală – dar are propriile reguli de funcţionare, prescrise, transmite valori acceptate local.
Pe de altă parte – şcoala „prelucrează material uman” din comunitatea locală, cadrele didactice şi
elevii sunt persoane care trăiesc în comunitate şi suportă influenţele acesteia.
2. Comunitatea
Abordările conceptuale ale termenului de comunitate au o lungă evoluţie în timp.
Sintetizând diversele abordări putem extrage câteva caracteristici ale comunităţii:
- comunitatea reprezintă o entitate socială globală în care legăturile dintre membri sunt foarte
strânse, iar sentimentul de ingrup este foarte puternic şi are rădăcini în tradiţii profunde;
- comunitatea este o entitate supraindividuală care are întâietate în raport cu individul izolat în
virtutea transcedenţei sale de ordin etic şi politic;
- comunitatea este: depozitara unui bine comun, este element de referinţă morală pentru
individ, promovează valori de bază (prin legile şi tradiţiile sale) şi de referinţă pentru individ.
În România comunitatea este percepută mai ales ca o noţiune geografică, ca un spaţiu fizic
delimitat. Deşi este un termen „la modă” şi se vorbeşte mult despre dezvoltarea comunitară ca soluţie
la rezolvarea problemelor locale, legăturile interumane bazate pe sprijinul reciproc se află, în cele mai
multe cazuri, la începutul cristalizării. Comunităţile din România trebuie să facă efortul de a deveni
comunităţi adevărate care să-şi descopere spaţiul comun în care oamenii trebuie să conlucreze
pentru a identifica ce nevoi specifice au şi care sunt lucrurile pe care le preţuiesc cel mai mult.
I. III. Parteneriatul şcoală - comunitate locală
Noţiunea de parteneriat are un câmp semantic vast.
Din punct de vedere juridic, parteneriatul se defineşte ca o înţelegere legală în care partenerii
definesc împreună scopul general al parteneriatului.
Din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o
modalitate eficientă în realizarea reformei managementului fie prin schimbarea practicilor
manageriale, fie prin schimbarea modului în care sunt abordate problemele publice, astfel încât
soluţionarea lor să devină fezabilă prin parteneriat.
Parteneriatul poate fi o soluţie pentru alocarea şi folosirea resurselor locale la nivel
comunitar, pentru atragerea altor resurse externe pentru rezolvarea problemelor comunitare.
Ideea de parteneriat între şcoală şi comunitate trebuie să se bazeze pe principiul
complementarităţii serviciilor sociale oferite de către diversele organizaţii care activează în
comunitate.
Construirea parteneriatului este un proces deliberat ce implică aptitudini specifice, strategii şi
cunoştinţe pe care părţile implicate trebuie să le cunoscă şi să le folosească.
Succesul parteneriatului şcoală – comunitate locală este bazat pe legătura permanentă,
constantă între agenţii comunitari şi reprezentanţii şcolii. Se realizează astfel un echilibru între
schimbare şi continuitate, între specific şi global, între împlinirea individuală şi exigenţele de ordin
social.
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
Şcoala ca şi organizaţie, pentru a-şi atinge obiectivele, are nevoie de un sistem managerial
adecvat definit prin funcţii specifice: proiectare, decizie, organizare, coordonare, evaluare etc.
Managementul şcolii trebuie să asigure funcţionarea şi dezvoltarea şcolii ca sistem deschis, aflat în
relaţie permanentă cu mediul său exterior, cu comunitatea în care funcţionează şi nu numai. Pentru
a-şi realiza obiectivele propuse şcoala este nevoită să atragă, aloce, folosească o gamă diversă de
resurse: materiale, financiare, umane, informaţionale şi de timp.
Şcoala şi familia
Parteneriatul şcoală – familie poate contribui la creşterea factorilor educogeni ai familiei, prin
activităţi specifice părinţii pot fi sprijiniţi să conştientizeze rolul pe care-l au în educaţia copiilor lor, să
conştientizeze şi să îndrepte comportamente şi atitudini greşite în familie, să fie sprijiniţi să se implice
în activităţi educative.
Fenomenele sociale care influenţează evoluţia familiei şi parteneriatul şcoală – familie sunt:
- evoluţia natalităţii;
- migraţia forţei de muncă;
- trecerea de la familia comunitară la familia societală.
Implicarea familiei în parteneriatul şcolii este condiţionat de gradul de interes al familiei
faţă de şcoală. Acesta este crescut dacă familiile au copii care frecventează şcoala.
Cu cât şcoala reprezintă o valoare a familiei cu atât gradul de implicare al familiei este mai
mare. Se constată că acei copii care sunt sprijiniţi de părinţi, care au în familie atitudini pro-şcoală
adecvate obţin performanţe şcolare ridicate şi au un grad de aspiraţie ridicat faţă de nivelul de
şcolarizare pe care doresc să-l atingă. Atitudinea familiei faţă de şcoală se transferă şi copiilor şi se
manifestă în gradul de interes faţă de activităţile şcolii, faţă de teme, faţă de rezultatele evaluării, faţă
de aprecierile cadrelor didactice etc.
Considerăm că şcolile din România nu sunt unitar dezvoltate în ceea ce priveşte colaborarea
şcolii cu familia. Dacă pregătirea cadrelor didactice pentru a susţine o relaţie corespunzătoare cu
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
familia este abordată în programele de pregătire iniţială şi continuă a cadrelor didactice, colaborarea
concretă este diferită de la o şcoală la alta.
Educarea părinţilor pentru un bun parteneriat şcoală - familie
Educaţia părinţilor poate fi etapizată pe două paliere mari:
- educaţia viitorilor părinţi prin: introducerea unor cursuri de educaţie sexuală, educaţie
pentru viaţa de familie etc.;
- educarea părinţilor care au deja copii în funcţie de nevoile acestora. Dacă pentru copiii mici
pot fi urmate cursuri privind îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic, aspecte medicale, juridice etc.
pentru părinţii copiilor adolescenţi pot fi introduse cursuri referitoare la caracteristicile psiholgice ale
adolescenţilor, riscuri şi modalităţi de comunicare cu adolescenţii etc. Informarea şi formarea
părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune, cel puţin, ca fiecare părinte să
cunoască: obligaţiile legale privind educaţia copilului, drepturile de care dispune pentru educaţia
copilului, importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului, metodele de colaborare cu şcoala.
Şcoala şi poliţia
1. Roluri educative ale Poliţiei în comunitate
În comunitate, Poliţia reprezintă o instituţie de referinţă pentru locuitorii săi.
Rolurile Poliţiei în domeniul educaţional pot fi împărţite în două mari categorii:
- preventive;
- de intervenţie în situaţii speciale.
Parteneriatul dintre şcoală şi poliţie are la bază îndeplinirea obiectivelor comune.
În comunităţi, întâlnim practici ale parteneriatului diferite de la o şcoală la alta. În esenţă,
domeniile în care întâlnim parteneriatul şcoală – poliţie sunt următoarele:
- Asigurarea integrităţii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunităţii în
general;
- Prevenirea delincvenţei juvenile şi a criminalităţii;
- Violenţa în familie, stradală, în cadrul şcolii;
- Prevenirea consumului, a traficului de droguri;
- Educaţia rutieră;
- Prevenirea prostituţiei/proxenetismului, pedofiliei;
- Prevenirea cerşetoriei;
- Prevenirea exploatării prin muncă a copiilor;
- Promovarea respectului faţă de lege;
- Promovarea drepturilor omului şi ale copilului;
- Promovarea unui comportamnet civilizat în societate;
- Promovarea imaginii pozitive ale Poliţiei în comunitate şi creşterea încrederii în instituţie;
- Culegerea de informaţii şi date de interes în cazuri speciale;
- Menţinerea ordinii şi liniştii publice în unităţile de învăţământ, în afara acestora (perimetrul
şcolii, traseul de la şcoală – acasă al elevilor), în comunitate;
- Realizarea / proiectarea unor programe/proiecte de parteneriat;
- Stabilirea identităţii persoanelor şi educarea copiilor pentru utilizarea actelor care atestă
identitatea;
- Recrutarea viitoarelor cadre ale instituţiei.
Şcoala prin reprezentanţii săi, cadre didactice, elevi, personal administrativ trebuie să
identifice problemele de comportament ale elevilor, să colaboreze cu poliţia în cazul copiilor infractori
sau potenţial infractori. Desigur, nu numai şcoala şi poliţia trebuie să se implice în aceste situaţii, se
impune o colaborare cu reprezentanţii serviciilor sociale, cu asistenţii sociali, cu familia elevilor.
Este de menţionat faptul că pregătirea elevilor trebuie să îmbrace forme diferite, în funcţie de
nivelul de vârstă, de înţelegere al acestora, de potenţialele riscuri ale grupelor de vârstă. Formele de
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
parteneriat sunt multiple şi implică nu numai şcoala şi poliţia, ci şi alţi actori comunitari cu rol
educaţional: părinţii, organizaţiile neguvernamentale, autorităţile etc.
Şcoala şi biserica
1. Scurt istoric al parteneriatului şcoală – biserică
Una dintre instituţiile cu un mare rol comunitar este biserica. Şcoala şi biserica au colaborat
încă din cele mai vechi timpuri. Biserica a fost cea care a înfiinţat primele şcoli.
Biserica a avut un rol important în constituirea instituţiilor destinate învăţământului dar şi în
promovarea educaţiei de tip moral – religios.
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
Dezvoltarea şcolii către o şcoală comunitară presupune un efort de voinţă din partea celor
implicaţi dar şi o opţiune managerială. În opinia noastră nu putem vorbi de o dezvoltare adecvată a
şcolii în context comunitar fără a ţine seamă de toate aspectele enumerate. Deşi învestite cu aceleaşi
roluri sociale, şcolile funcţionează în comunităţi diferite, gradul de dezvoltare al acestora este
dependent de resursele comunităţii, de tipul de management adoptat de conducerea şcolii dar şi de
nevoile beneficiarilor de servicii educaţionale: copii, familii, adulţi etc.
O şcoală dezvoltată este aceea care răspunde adecvat unei game cât mai mari de nevoi ale
beneficiarilor săi, dispusă şi implicată în parteneriate, flexibilă şi cu oameni pregătiţi şi motivaţi.
I. OBIECTIVE:
1. Identificarea rolurilor agenţilor comunitari din perspectiva parteneriatului şcoală – comunitate;
2. Descrierea factorilor care contribuie la creşterea coeziunii din cadrul parteneriatului şcoală –
comunitate locală;
3. Identificarea posibilelor forme de organizare a parteneriatului şcoală – comunitate locală.
4. Identificarea blocajelor care pot apărea în parteneriatul şcoală – comunitate locală;
5. Identificarea unor soluţii de optimizare a parteneriatului şcoală – comunitate.
CONCLUZII
Şcolile au relaţii de parteneriat cu diverşi actori comunitari locali: familiile elevilor, autorităţi,
poliţie, unităţi sanitare, unităţi de asistenţă socială, biserică, agenţi economici, organizaţii
neguvernamentale. Parteneriatul şi colaborarea sunt diferenţiate. Cele mai strânse relaţii se
desfăşoară cu cei care sunt cei mai interesaţi de binele copiilor, cu familiile acestora. Colaborarea cu
ceilalţi agenţi comunitari: poliţie, biserică, autorităţi locale, unităţi sanitare ţin pe de o parte de
exercitarea obligaţiilor instituţionale ale acestor organizaţii şi pe de altă parte de calitatea resurselor
umane, de motivaţia celor implicaţi, de conştientizarea rolului comunitar pe care îl au.
Colaborările cu autorităţile, instituţiile, organizaţiile locale de orice tip ţin de cele mai multe ori
de manifestarea atribuţiilor legale ale acestora, de rolurile tradiţionale percepute de către cei din
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
comunitate. Manifestarea parteneriatului este dependentă de resursele umane implicate, de voinţa şi
disponibilitatea acestora de a se implica, de a găsi resurse care să răspundă nevoilor comunităţii.
Motivaţiile care stau la baza iniţierii parteneriatului sunt: rezolvarea unor probleme
instituţionale, administrative; rezolvarea unor probleme specifice beneficiarilor (elevi, părinţi, cadre
didactice), promovarea rolului educaţional al şcolii, satisfacţia celor implicaţi, „binele comun” etc.
Parteneriatul şcoală – comunitate locală se desfăşoară mai ales pe acele componente care
vizează copiii: educaţie, sănătate, siguranţă, instruire, petrecere a timpului liber, administrarea
spaţiului şcolar etc.
În localităţile în care există o mai mare diversitate de instituţii, şcoala poate colabora cu
acestea: biblioteci, palate ale copiilor, alte şcoli etc. Şcolile din mediul rural analizate au semnificativ
mai puţine forme de manifestare ale parteneriatului comparativ cu şcoala din mediul urban studiată.
Şcolile din mediul rural desfăşoară parteneriate mai degrabă tradiţionale ca forme de manifestare, în
şcoala urbană analizată întâlnim forme mult mai diverse şi creative.
Din analiza datelor obţinute în urma cercetării putem trage concluzia că există două tipuri de
iniţiative în ceea ce priveşte parteneriatul:
- iniţiative ale şcolii care vizează mai ales părinţii, apoi autorităţile;
- iniţiative ale celor interesaţi de programele educative ale şcolii: mai ales ONG-uri.
Şcolile sunt cele care, de cele mai multe ori, au iniţiativa parteneriatului.
Cu cât cei implicaţi sunt mai educaţi, au mai multe informaţii, au acces la mai multe resurse,
cu atât parteneriatul şi formele de manifestare ale acestuia sunt mai diverse. Important este ca
fiecare dintre cei implicaţi să-şi conştientizeze interesele (personale sau instituţionale), să vadă
avantajele parteneriatului. Acolo unde, şcoala vine cu oferte diverse pentru copii, familii, comunitate
şi face cunoscute aceste oferte, comunitatea, reprezentanţii acesteia pot fi mai implicaţi şi mai
conştienţi de avntajele parteneriatului.
Cumulând datele obţinute şi comparând şcolile din mediul rural cu şcoala din mediul urban
studiate putem concluziona:
- şcolile din mediul urban funcţionează într-un context social larg, au înscrişi copii de pe o
distanţă mai mare, copiii care o frecventază pot fi din cartiere / sectoare diferite;
- cei care au influenţe asupra şcolii sunt cei care au interese directe legate de aceasta;
- şcolile aflate pe raza de acţiune a unei autorităţi locale sunt într-o oarecare concurenţă,
atragerea susţinerii pentru diversele iniţiative ale şcolii depinde de cele mai multe ori de abilitatea
şcolii, a managerilor şcolari de a atrage sprijinul autorităţilor;
- în mediul urban oportunităţile de care pot beneficia şcolile sunt mult mai mari decât cele din
mediul rural: şcolile au acces la mai multe informaţii, copiii pot beneficia de multiple forme de
educaţie nonformală, cadrele didactice sunt mai motivate să funcţioneze în şcoli urbane;
- utilităţi şi serviciile din mediul urban sunt mult mai dezvoltate: şcolile sunt conectare la
reţeaua de internet, la reţeaua de apă şi canalizare, la reţeaua de transport în comun. În mediul rural,
managerii şcolari sunt nevoiţi să acopere nevoile de utilităţi, să manageriaze şi activităţi legate de
asigurarea utilităţilor;
- şcolile au imagini publice diferite, cele cu o imagine bună reuşesc să atragă elevi din familii
cu interes pentru şcoală, au bază materială mai bună, oferă programe extraşcolare diverse, au cadre
didactice pregătite şi cu rezultate etc.
- relaţiile dintre diverşii reprezentanţi ai comunităţii (părinţi, autorităţi, poliţie, agenţi sanitari
etc.) sunt mai formalizate în mediul urban decât în mediul rural unde relaţiile interpersonale sunt mai
frecvente, locuitorii comunităţii se cunosc între ei;
- şcolile din mediul urban sunt mai atractive pentru reprezentanţii organizaţiilor
neguvernamentale pentru a desfăşura activităţi în parteneriat, în mediul rural acestea şi activitatelor
lor sunt cvazinecunoscute, acestea au puţine proiecte/activităţi care se adresează mediului rural;
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
- cadrele didactice din mediul urban au acces mai facil la programe de formare continuă, au
posibilitatea să aleagă pe cele pe care le consideră cele mai potrivite;
- în mediul rural, relaţiile dintre reprezentanţii agenţilor comunitar sunt de cele mai multe ori
informale, oamenii se cunosc între ei, în activitatea de colaborare cu şcoala sunt implicaţi mai ales
cei care au interes direct, au copii care urmează şcoala. În mediul urban, relaţiile sunt formalizate,
relaţiile interpersonale sunt mai puţin întâlnite.
- fiecare dintre agenţii implicaţi în actul educaţional direct (elevi, cadre didactice, părinţi) şi
indirect (reprezentanţi ai autorităţilor, ai agenţilor economici, ai poliţiei, ai ONG-urilor, ai bisericii etc.)
au imagini proprii despre rolurile şcolii (în cele mai multe din cazurile anlizate acestea sunt
convergente), despre rolurile instituţiei/organizaţiei pe care o reprezintă le are faţă de şcoală, de
barierele şi soluţiile de optimizare a parteneriatului. Recomandăm managerilor şcolari crearea unui
sistem propriu de consultare publică. Cei interesaţi îşi pot comunica mai bine părerile, pot găsi căi de
parteneriat şi colaborare. Managerii şcolari trebuie să în privinţa parteneriatului şcoală – comunitate
şcolară şi să propună celor implicaţi forme viabile şi acceptate de către cei implicaţi în parteneriat.
- şcolile au atribuţii relativ limitate în ce priveşte gestionarea propriilor resurse, depind de
primărie şi consiliu local în ce priveşte alocarea resurselor materiale, financiare, angajarea
personalului administrativ, de inspectoratul şcolar în ce priveşte repartizarea cadrelor didactice. Sunt
unele şcoli care au găsit modalităţi prin care să atragă resurse către ele. Plasarea acestora într-o
comunitate dezvoltată a făcut posibil acest lucru. Unele şcoli însă, sunt plasate în comunităţi sărace,
cu slabe posibilităţi locale. Atribuirea diferenţiată a resurselor naţionale, în funcţie de necesităţile
locale, poate fi o soluţie pentru acestă problemă. Descentralizarea resurselor, a managementului
poate fi premisa unei bune dezvoltări a parteneritului local, de asemenea, atragerea de surse de
finanţare la nivel local (mai ales din fonduri structurale). Toate acestea se pot realiza însă, cu o bună
pregătire a resurselor umane.
Pe fondul schimbărilor accentuate ale socităţii contemporane, educaţia, învăţământul, şcoala
este principala instituţie care are rolul de refacere a identităţii sociale şi de valorizare a potenţialului
uman. Considerăm benefic pentru toţi cei analizaţi dezvoltarea parteneriatului între şcoală şi
comunitatea locală, ca răspuns la nevoi locale diverse.
În concluzie, putem afirma că parteneriatul dintre şcoală şi comunitate locală trebuie să aibă
în vedere crearea unei reţele comunitare. Funcţionarea optimă a acestei produce efecte benefice atât
asupra celor educaţi cât şi întregii comunităţi locale.
V. BIBLIOGRAFIE
1. *** Autoritate Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor - Ordinul nr. 219 /2006 privind
activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor
pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate
2. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului - Rolul şi responsabilităţile
asistenţilor sociali în protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei, 2006
3. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului - Rolul şi responsabilităţile
poliţiştilor în protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei, 2006
4. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Rolul preoţilor în protecţia şi
promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei, 2006
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
5. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Rolul şi responsabilităţile
personalului medical în protecţi şi promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei, 2006
6. *** Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile - Catalogul Asociaţiilor şi Fundaţiilor din
România, 1999
7. *** Guvernul României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul
Operaţional Regional, 2007
8. *** Institutul de Ştiinte ale Educaţiei, UNICEF - Violenţa în şcoală, Bucureşti, 2005,
http://arhiva.ise.ro/evaluare/VIOLENTA.studiu.TOTAL.FINAL.27.04.2005.pdf
9. *** Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Strategia descentralizării învăţământului preuniversitar
10. *** Programul de guvernare 2005-2008;
11. *** Proiectul John Hopkins de Studiere Comparativă a Sectorului Nonprofit: Globalizarea
Sectorului Nonprofit - o revizuire, Editura Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Bucuresti,
1999
12. *** Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române
13. *** Strategia actualizată a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia
publică 2004-2006 ( H.G. nr.699/2004);
14. *** Strategia post-aderare 2007–2013 a Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
15. *** Strategia privind Descentralizarea Sistemului Învăţământului Preuniversitar
16. *** UNICEF - Manual pentru implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
Drepturile Copilului, Bucureşti, Vanemonde, 2006
17. Alexiu, Teodor, Mircea; Teodora, Anastăsoaei - Dezvoltare comunitară, Editura Waldpress, 2001
18. Ausubel, David; Floyd R. - Învăţarea în şcoală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
19. Bandura, A., şi Walters, R. H. - Social learning and personality development, New York: Holt,
1963 în Davitz, J. R. şi Ball, S., Psihologia procesului educaţional, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşt, 1978
20. Bauman, Zigmunt – Comunitatea Căutarea siguranţei într-o lume nesigură – Editura Antet,
Bucureşti, 2001
21. Bădescu Ilie - Istoria sociologiei, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1994
22. Băran, Pescaru, Adina – Parteneriat în educaţie Familie – şcoală – comunitate, Editura Aramis
Print, Bucureşti, 2004
23. Bogard, G. - Éducation des adultes et mutations sociales. Rapport intérimaire (1989-1990).
Strasbourg, Conseil de l'Europe, Conseil de la Cooperation culturelle, 1991
24. Bolam, R., Wieringen, F., - Research on educational management in Europe, Waxmann Munster\
New York, Munchen, Berlin, 1999
25. Bontaş, Ioan - Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1997
26. Bunescu, Gheorghe - Democratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor,
http://www.1educat.ro/resurse/ise/educatia_parintilor.html
27. Cerghit, Ioan - Formele educaţiei şi interdependenţa lor, în Cergit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr,
coord., Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti, 1988
28. Cerghit, Ioan - Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri si strategii,
Editura Aramis, Bucuresti, 2002
29. Cergit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr., coord. - Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti, 1988
30. Chiriac Dumitru, Stănculescu Manuela Sofia, Humă Cristina - Dezvoltarea comunitară rurală a
zonei metropolitane Bucureşti, ICCV, Bucureşti, 2000 în www.iccv.ro
31. Constituţia României, Secţiunea a 2-a, art. 119 publicată în Monitorul Oficial nr. 233 din 21
noiembrie 1991
32. Coombs, Philip, H. - La crise mondiale de l’education, Presses Universitaires de France, Paris,
1968
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
33. Cosmovici A., Iacob L. (coord) - Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998
34. Cozma, Teodor - Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie, Editura Spiru
Haret, Iaşi, 1997
35. Cristea, Sorin - Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional, Chişinău, 2002
36. Cristea, Sorin - Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1998
37. Dakova Vera, Dreossi Bianca, Hyatt Jenny, Socolovschi Anca - O prezentare a sectorului ONG
românesc: Revigorarea strategiilor donatorilor, Septembrie 2000 în
http://www.donorsforum.ro/fdr.php?b=Publicatii&lg=ro
38. Delors, Jacques – Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al comisiei internaţionale pentru
educaţie în secolul XXI – Iaşi, editura Polirom
39. Diaconu Mihai, Sociologia educaţiei, Editura ASE, Bucureşti, 2004
40. Doise, W., Mugny, G. - Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 1998
41. Durkheim, Emile, Regulile metodei sociologice, Etitura Polirom, Iaşi, 2002
42. Fiszbein, Ariel – Descentralizing Education in Transition Societies. Case Studies from central and
Eastern Europe, Washington, The World Bank, 2001
43. Fred M. Cox, John L. Erlich, Jack Rothman, John E, Tropman – Strategies of Community
Organization
44. Fred M. Cox, John L. Erlich, Jack Rothman, John E, Tropman – Tachtics and techniques of
Community Practice – F. E. PEACOCK PUBLISHERS, INC., Ilasca, Illinois, 1989
45. Frege, X., - Descentralizarea, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991
46. Georgescu, Marin – Monografia Şcolii Generale Nr. 1, Bucureşti, 1992 – 1972
47. Gheţău, Vasile, Scăderea numărului populaţiei şi îmbătrânirea demografică – una din marile
sfidări ale României la începutul secolului XXI, „Populaţie & Societate”, supliment nr. 1, 2001.
48. Guthrie, J., Garnes, W., Pierce, L., - School finance and educational policy, Second edition, Allyn
and Bacon, 1998
49. Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004, prin care au fost nominalizate 8 judeţe pilot (Brăila, Cluj,
Dolj, Harghita, Iasi, Neamţ, Satu-Mare si Sibiu;
50. Hotărârea de Guvern nr. 2192/2004, privind aprobarea normelor metodologice de administrare si
finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţele pilot;
51. Hotărârea de Guvern nr. 224/2005 privind numirea şi salarizarea directorilor şi a directorilor
adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar;
52. Hotărârea Guvernului României nr. 1488/2004
53. Hotărârea Guvernului României nr.1432/2004
54. Illich, I. - Une societe sans ecole, Edition du Seuil, Paris, 1971
55. Iosifescu, S. (coord.) - Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Bucureşti, ISE
- MEC, 2001
56. Iosifescu, Şerban – Managementul în contextual descentralizării în Patru exerciţii de politică
educaţională, Editura Educaţia 2000+, Humanitas Educaţional, Colecţia Politici Educaţionale,
Bucureşti, 2006
57. Isopescu, V., Raduleac, E. - Concluziile studiului comparativ privind structurile de decizie din
sistemul de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1994
58. Ivan,G., Brâncoveanu, R. - Descentralizarea reformei învăţământului, Revista de pedagogie, nr.
9\1991
59. Jinga Ioan, Istrate Elena - Manual de pedagogie, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2001
60. Kant, Imanuel - Tratat de pedagogie, Iaşi, Editura Agora, 1992
61. Legea Administraţiei Publice Locale, nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României nr.
204/23 aprilie 2001
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
62. Legea învăţământului nr. 84/1998
63. Legea nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii) publicată în
Monitorul Oficial nr. 27/6 feb. 1924
64. Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, publicată
în Monitorul Oficial nr. 305 din 9 mai 2002
65. Legea nr. 246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii, pubicată în Monitorul Oficial nr. 656/25 iul. 2005
66. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
67. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
68. Legea nr. 349/2004 de modificare si completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul Personalului
Didactic;
69. Legea nr. 354/2004 de modificare si completare a Legii învăţământului nr. 84/1995;
70. Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale
71. Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006
72. Macbeth, Al., (coordonator) şi colaboratorii, L'enfant entre l'école et sa famille. Rapport sur les
relations entre l'école et la famille dans les pays des Communautés Européennes. Bruxelles,
Comisia comunităţilor europene, Colecţia Studii, Seria Educaţie, nr. 13, 1984
73. Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Regulamentul şcolar
74. Miroiu, A., (coord.) – Învăţământul românesc azi – studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iaşi, 1998
75. Mitrofan I, Ciupercă C, - Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei, Editura Edit
Press, Bucureşti, 1998
76. Mitter, W., - The school in the local community: autonomy and responsibility, General raport,
Concil for cultural cooperation Strasburg, 1993
77. Monteil, J.-M.- Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi, 1997
78. Neacşu, I., (coord.) – Şcoala românească în pragul mileniului trei, Editura Paideia, Bucureşti,
1998
79. Niel, Mathilda - Drama eliberării femeii, Editura Politică, Bucureşti, 1994,
80. Novak, C., (coord.), - Cartea albă a reformei învăţământului, Ed. Alternative, Bucureşti, 1998
81. Oprea Crenguţa Lăcrămioara - Pedagogie. Alternative metodologice interactive interactive în
http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap1.pdf
82. Ordin al Ministrului Educaţiei Nr.4496 / 11.08.2004
83. Ordin de ministru comun Ministerul Educaţiei si Cercetării (nr. 5004/31.04.2006) si Ministerul
Administraţiei si Internelor (nr. 1423/31.08.2006), privind organizarea si derularea fazei-pilot a
proiectului “Managementul financiar si administrativ al scolii într-un mediu descentralizat”
84. Ordin de ministru nr. 157/15.01.2007, privind aprobarea Echipei de proiect la nivelul Ministerul
Educaţiei si Cercetării si a Echipelor de coordonare la nivel de judeţ, precum si Planul de acţiuni
al proiectului
85. Ordin de ministru nr. 5671, privind numirea Grupului de Coordonare pentru organizarea si
desfăsurarea fazei pilot „Managementul administrativ si financiar al şcolii într-un mediu
descentralizat”;
86. Ordonanţa de Guvern nr. 26 din 30 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 39/31 ian.
2000
87. Osterrieth, P., Copilul si familia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973
88. Pârnuţă, Gh. – Istoria învăţământului şi gândirea pedagogică din Ţara Românească Secolul XVII
– XIX, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971
89. Păun, Emil - Şcoala – o abordare sciopedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 1999
90. Popescu, Ion; Bondrea, Aurelian; Constantinescu Mădălina – Dezvoltarea durabilă O perspectivă
românească, Editura Economică, Bucureşti, 2005
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
91. Potolea Dan (coord.) - Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura
Polirom, Iaşi, 2002
92. Rădulescu Eleonora, Tîrcă Anca – Şcoală şi comunitate Ghid pentru profesori, Colecţia educaţia
2000+, editura Humanitas Educaţional, Bucureşti 2002
93. Sandi, A., (coord.) - Analiza structurilor de decizie în vederea descentralizării sistemului
românesc de învăţământ, Institutul de ştiinţele educaţiei, Bucureşti, 1992-1994
94. Sandu, Dumitru - Dezvoltare comunitară Cercetare Practică Ideologie, Editura Polirom, Iaşi, 2005
95. Sandu, Dumitru (coord.) – Practica dezvoltării comunitare, Editura Polirom, Iaşi, 2007
96. Simion Maria - Profilul demografic al României în
http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2004.1-2.a03.pdf
97. Stanciu, I. Gh. - Şcoala şi doctrinele pedagogice în secolul XX, Bucureşti, E.D.P., 1995
98. Stăiculescu, Camelia – Solicitarea cu success a fondurilor europene, Forum Media Publishing,
Bucureşti, 2003
99. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – familie”, în volumul Managementul
grupului educat, Editura ASE, Bucureşti, 2007
100. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – organizaţii neguvernamentale,
în volumul Schimbarea Paradigmei în Teoria şi Practica Educaţională, volumul II, Chişinău,
Republica Moldova
101. Stăiculescu, Camelia, Râşnoveanu Adriana - Managementul proiectelor cu finanţare externă
în domeniul educaţional, în Pleşanu, T.,I., Kraft L. (coord.), Managementul cunoaşterii: proiecte,
sisteme, tehnologii, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007
102. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – comunitate, în Spaţiul sud-est
european în contextul globalizătii, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,
2007
103. Stăiculescu, Camelia - Premise teoretice şi practice ale descentralizării sistemului de
învăţământ în Lefter V., Râpan F., Maloş G., Ciobanu O (coord.), Educaţie şi instruire - calitate,
etică, descentralizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2006
104. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – familie în Jinga I., Ciobanu O.,
Managementul grupului educat, Editura ASE, Bucureşti, 2006
105. Stănciulescu, Elisabeta - Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 1996
106. Străinescu, Ioan; Ardelean, Ben-Oni – Managementul ONG, Editura Didactică şi Pedagogică,
R. A., Bucureşti 2007
107. Toth Georgiana, Toth Alexandru, Voicu Ovidiu, Mihaela Ştefănescu - Efectele migratiei: copiii
rămaşi acasă, www.soros.ro, Bucureşti, 2007
108. Văideanu, George - Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică, Bucureşti, 1998
109. Vlăsceanu Mihaela – Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2003
110. Vlăsceanu Mihaela – Sectorul non-profit. Contexte, organizare, conducere, Bucureşti, Editura
Paideea, 1996
111. Voiculescu, Florea - Analiza resurse – nevoi şi managementul strategic în învăţământ,
Editura Aramis, 2004
112. Zamfir C., Vlăsceanu L. – Dicţionar de sociologie, Editura Babal, Bucureşti, 1993
113. Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coord.) – Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom,
Iaşi, 2007
114. Zani, Bruna; Palmonari Augusto (coordonatori) - Manual de psihologia comunităţii, Editura
Polirom, Iaşi, 2003
Webgrafie:
115. http://arhiva.ise.ro/evaluare/VIOLENTA.studiu.TOTAL.FINAL.27.04.2005.pdf
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Număr de identificare al contractului: 4037
Nr. de înregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2
116. http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC12/06%20beguni.pdf
117. http://edu.ro
118. http://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate
119. http://www.1educat.ro
120. http://www.afaceriagricole.net/localitate/2135-Balesti.html
121. http://www.beclocale2008.ro/documm/
122. http://www.brasov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1012&lacas=true
123. http://www.copii.ro/
124. http://www.corectonline.ro/stiri.php?id_meniu=1&&id_stire=3515
125. http://www.crestinortodox.ro/
Festivalul_oratoric_Sf__Ioan_Gura_de_Aur_si_a_desemnat_castigatorii-135-6569.html
126. http://www.donorsforum.ro/fdr.php?b=Publicatii&lg=ro
127. http://www.edu.ro
128. http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_8263/Dosar-
Natalitatea-in-cadere-libera-in-Romania-si-in-lume.html
129. http://www.europa.eu.int/comm/education/elearning/
130. http://www.fundatia-smb.ro/gradinita-si-scoala.php
131. http://www.guv.ro/obiective/mec/program-educatie-sanatate.pdf
132. http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2004.1-2.a03.pdf
133. http://www.just.ro/MeniuStanga/PersonnelInformation/tabid/91/Default.aspx
134. http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf
135. http://www.patriarhia.ro/ro/opera_social_filantropica/relatia_cu_ong_urile_2.html
136. http://www.politiaromana.ro/Prevenire/programe_in_derulare.htm
137. http://www.primariasector1.ro
138. http://www.recensamant.ro/datepr/tbl6.html
139. http://www.resurse-ortodoxe.ro/ortodox/scurt-istoric-al-bisericii-ortodoxe-romane/biserica-din-
tara-romaneasca-si-moldova-in-evul-mediu/
140. http://www.see-educoop.net/portal/id_workshop_bukaresta.html
141. http://www.unesco.org/education/portal/e_learning/index.shtml
142. http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap1.pdf
143. http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap1.pdf
144. https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SAN101A
145. www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=4564
146. www.fdsc.ro
147. www.iccv.ro
148. www.soros.ro