Definiția coachingului

Dacă este să luăm în considerare definiția oferită de Federația Internațională de Coaching (ICF),
coachingul reprezintă „un parteneriat care accelerează ritmul de învățare al clientului,
performanța și progresul acestuia pe plan personal și profesional”. De asemenea, Institutul
European de Coaching (ECI) adaugă în definirea termenului o informație esențială, respectiv
faptul că acest proces „îl ajută pe client să renunțe la ceea ce este acum pentru a deveni ceea ce
își dorește să devină”.

Așadar, ce este coachingul?

Un proces prin care se urmărește îmbunătățirea calității vieții unui individ sau grup de indivizi,
prin intermediul conștientizării realității și a concentrării asupra rezultatelor.

Istoria coachingului

Termenul „coaching” își are originea în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acesta a
fost asociat, în mare parte, profesiei sportive, prin formele sale variate. Tocmai din acest motiv
primul gând care ne apare atunci când auzim de coaching sau de coach are legătură cu acel
concept de coaching sportiv pe care l-am întâlnit cel mai adesea în filmele americane.

În limba română termenul de coach/coaching poate fi tradus prin antrenor/antrenament. El a

fost pentru prima dată utilizat la Universitatea Oxford, în 1830, sub forma unui jargon utilizat
pentru „îndrumător”.

Coachingul apare ca o revoluție a psihologiei, sociologiei,

filosofiei și managementului
Evoluția coachingului de-a lungul timpului

Precum am stabilit, coachul este un antrenor. Firesc că locul său în societate s-a dezvoltat
treptat, gradual și, desigur, lent. Există o serie de teorii care susțin că rădăcinile puternice ale
coachingului au fost observate de-a lungul generațiilor, în mai multe științe și abordări,
precum: psihologia, științele sociale întrutotul, mediul afacerilor, și nu numai.

Coaching-ul în secolul al XIX-lea

Prima abordare a coachingului se observă la finalul secolului al XVIII-lea și spre începutul

secolului al XIX-lea. Atunci filosofia apare ca o ramură separată a științelor sociale, și în acest fel
s-au efectuat studii exclusive pentru studierea complexității societății umane și ale indivizilor ca
atare. Psihologia a apărut în forma sa inițială în această perioadă. Tot acum s-au pus bazele
descrierii funcțiilor și percepțiilor mentale.

În 1879, Wilhelm Wundt și William James, considerați drept părinții psihologiei experimentale,
au efectuat lucrări deosebite asupra tradițiilor filosofice. În această perioadă psihologia s-a
confruntat cu același scepticism și aceeași reticență cu care se confruntă coachingul în ziua de
azi.

Tot în aceeași perioadă se plantează și rădăcinile business coachingului, prin dezvoltarea

ramurei contemporane a managementului modern. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, au fost
dezvoltate o serie de teorii cu privire la formarea, motivația și structura organizațională. Și bazele
gestionării personalului s-au pus tot în această perioadă, urmând ca în 1950 să apară prima
varietate de consultanți în management.

În alte discipline – precum sportul, artele spectacolului sau educația – nu s-au produs atât de
multe schimbări, motiv pentru care considerăm finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului
XX drept momentul de apariție a business coachingului sau a coachingului de afaceri.

Business coachingul are rolul de a identifica principalele cauze ale eșecului și a

 le transforma în succes!

Coaching-ul în primele decenii ale secolului XX

Secolul XX este marcat de progrese tehnologice, când perspectiva științifică a cunoscut un

moment de prim apogeu. Există surse care consideră că disciplinele de bază ale coachingului au
fost chiar fondate în această perioadă. Mai mult, industrializarea și descoperirea teoriei
relativității în fizică au avut un rol extraordinar în fundamentarea acestei noi practici.
Chiar Daniel Goleman – părintele inteligenței emoționale a observat că acesta a reprezentat un
moment important în istoria omenirii, moment în care s-a realizat trecerea de la un model
mecanic la un model organic  al lumii.

Mai mult, Freud a devenit interesat de psihologie, studiind și interpretând psihoterapia atât de

mult încât a obținut titlul de părintele psihanalizei.  Până la finele acestui secol, aveau să se
dezvolte cinci subdiscipline ale psihologiei, ceea ce reprezenta în sine o realizare uriașă.

Începând cu anii 1900, managerii au început să utilizeze teoriile științifice în activitatea lor. Acest
lucru poate fi considerat și un răspuns la Revoluția Industrială, care a solicitat specializarea
muncii, unitatea de comandă, lanțul ierarhic corespunzător și coordonarea activităților.

Acesta a reprezentat o nouă apropiere de perspectiva coachingului modern. Mișcările de

personal și relații umane apărute în anii 1910-1920 au determinat apariția unor studii celebre
care au pus bazele teoriilor și practicilor de afaceri. Din acest moment modelele psihologice au
fost adoptate în vederea conducerii afacerilor. Astfel se instaurează coachingul în afaceri.

În 1950, Abraham Maslow  alături de Carl Rogers, dezvoltă o nouă teorie umanistă în

psihologie care este cunoscută ca fiind a treia forță a acestui sector, în care aspectele
personale și fenomenologice ale experienței umane au primit o mare prioritate. Tot acum devin
populare și terapia Gestalt și Psihologia Cognitivă – ambele aflându-se la bazele coachingului.

Coaching-ul la finalul secolului trecut XX

În anii ’60, prin prisma mișcării umaniste, angajatorii au înțeles că oamenii trebuie să fie tratați
mai bine. Drept urmare, coachingul se bucură de o importanță predominantă în literatura de
afaceri. De fapt, referințele spre coaching au evoluat chiar din publicațiile de resurse umane,
urmând ca ulterior acestea să apară predominant în revistele de management.

Până în anii ’80 coachingul a cunoscut un avânt atât de mare, că 15 din 20 articole scrise pe
această temă erau publicate în revistele de specialitate. Coachingul a ajuns să capete o
importanță primară, motiv pentru care au început să se publice cărți de coaching. Principalul
subiect viza modul în care managerii pot utiliza coachingul pentru a îmbunătăți performanța.

Inițial companiile recrutau directori de consiliere, care erau de profesie psihologi, astfel
ca managerii să poată avea sesiuni unu la unu. Abordarea de coaching a fost ulterior
introdusă și acceptată în unanimitate în afaceri.

În perioada anilor ’70- ’80, Statele Unite a înțeles potențialul procesului de coaching în sectorul
de afaceri și a ajuns la concluzia că acesta este esențial pentru sprijinirea și ajutorarea
managerilor în vederea îndeplinirii cerințelor de performanță. Astfel, Dennis Kinlaw a subliniat că
toate formele de coaching au neapărat doup caracteristici principale, respectiv:

 Conversațiile unu la unu;

 Concentrarea asupra performanței sau a subiectelor legate de performanță.

În Marea Britanie, subiectul de coaching a primit o semnificație nouă: el avea în vedere procesul
în care se poartă discuții directe cu colegii de muncă în vederea rezolvării unor probleme și a
finalizării sarcinilor de lucru. Astfel, coachingul și consilierea erau adesea utilizate în mod
interschimbabil.

În anii ’80 coachingul a cunoscut, cu siguranță, o creștere atât de puternică încât a ajuns să
domine complet literatura de afaceri. Au apărut cărți, publicații în reviste… s-a recunoscut foarte
mult succesul antreprenorilor. Publicațiile numeroase cu privire la acest nou concept a dus la
acceptarea rolului coachingului în dezvoltarea leadershipului și a abilităților de învățare și
înțelegere în practica de manangement. Chiar și modelul colaborativ de consultare a fost
menționat ca având anumite asemănări cu acela al coachingului.
Coaching-ul în secolul XXI

Precum am arătat, conceptul de coaching s-a răspândit progresiv în timpul anilor ´90. În această
perioadă au fost realizate referiri continue cu privire la coaching, mai ales în reviste. Așa cum se
observă, dezvoltarea industriei coachingului a fost extraordinară. Astfel, în acest moment a fost
atins un nivel de maturizare în ce privește experiența acumulată de coaching, creșterea
numărului de profesioniști în diverse arii ale coachingului și creșterea exigențelor managerilor și
profesioniștilor în domeniul resurselor umane.

În ultimii ani, sfera de coaching a adaptat mai multe modele în care disciplinele de bază ale
coachingului pot fi aranjate în diferite sectoare de afaceri. Cele mai comune influențe au apărut
din domenii precum psihologia, sociologia, lingvistica și antropologia. În plus, relația coach-
client este studiată și monitorizată pe scară largă.

Fundamentele coachingului

Coachingul este format pe principii similare știintelor umaniste – din care s-a și dezvoltat. În
acest sens, considerăm că fundamentele coachingului sunt:

1. Ascultarea – pentru a deveni coach este necesar să știi să asculți, să poți opri vocile din
capul tău și să te poți conecta complet la moment, la client, la soluție. Ascultarea în coaching are
o importanță atât de mare tocmai datorită faptului că ea poate fi cel mai important cadou pe
care îl putem oferi unei alte persoane:  întreaga noastă atenție și prezență.  Totuși, ascultarea
în coaching trebuie să fie dinamică, întrucât are la bază liniștea, acceptarea și părerea bună
necondiționată. Această ascultare se bazează, totuși, pe dialog, pe co-crearea unor noi viziuni,
gânduri și idei. Ascultarea în coaching este puternică, dinamică și dificilă. Ea depășește barierele
„oglindirii” și acceptării, mergând până la identificarea cu clientul în vederea găsirii comune a
celei mai bune variante de acțiune.
2. Arta de a pune întrebări – În coaching este important să înveți să adresezi întrebările
corecte. Tony Robbins în Putere Nemărginită are capitole întregi în care explică modul în care
întrebările noastre ne afectează percepția asupra vieții. Tot în acest sens, nu există răspunsuri
greșite, ci doar întrebări greșite. În coaching întrebările sunt cele care fac diferența între eșec și
succes.
3. Feedback – arta de a oferi feedback include abilități ce se dezvoltă în timp și au legătură
cu lejeritatea, neprihănirea și curiozitatea de explorare. Vorbim despre lejeritatea în actul de a
oferi feedback, deținând, în același timp, pe deplin observațiile, gândurile, sentimentele,
perspectivele și poveștile care ne-au influențat. În ce privește neprihănirea, aceasta face referire
la faptul că feedback-ul oferit nu este singurul adevăr și, într-adevăr, se poate să nu fie absolut
deloc viabil pentru cealaltă persoană. În final explorarea se referă la explorarea în conversație, a
vedea unde se află acest feedback cu cealaltă persoană, cum se potrivește cu realitatea lor și ce
rol ar putea avea în crearea unei noi realități pentru aceasta.
4. Multiplicitatea – recunoașterea și utilizarea mai multor perspective este următorul pas
în dezvoltarea unei practici de coaching. Ce înseamnă multiplicitatea în coaching? Înseamnă pur
și simplu că există mai multe laturi ale fiecărei povești, multe lentile în fiecare caleidoscop, multe
moduri de a privi, vedea, interpreta și judeca realitatea. Recunoașterea acestui fapt elimină
nevoia – resimțită de mulți  – de a respinge orice alt punct de vedere, ca o modalitate de a-și
impune punctul de vedere.
5. Alegerile – principiul fundamental al alegerii (destul de dureros pentru unii coachi)
include chiar opțiunea clientului de a alege dacă să lucreze sau nu cu un anumit coach. Cu toate
că am auzit argumente conform cărora orice coach cu experiență poate lucra cu orice client,
sunt extrem de sigură că nu este așa. Tocmai din acest motiv oferim acele „ședințe de chimie”…
acea primă ședință gratuită despre care am mai vorbit în diverse rânduri pe blogul meu. La
această primă ședință clientul decide dacă a apărut sau nu chimia, dacă vrea sau nu să lucreze
cu noi. Și, în egală măsură, este și alegerea coachului. Și el are dreptul de a refuza un client
pentru care nu simte „scânteia”.
6. Încrederea – am pus abia acum încrederea în coaching pentru că ea necesită cel mai
mult timp pentru a se forma. Este exact la fel de importantă ca ascultarea, dar apare mai târziu.
7. Limite – aici vorbim despre cum trebuie să eviți să fii atras în istoria clientului (aceasta
nu mai este parte din coaching, ci din consiliere) sau cum să nu dai niciodată sfaturi, chiar dacă
știi ceva ce clientul nu face (acesta este rolul unui mentor). Vrei să te asiguri că nu vei fi niciodată
doar un umăr pe care să se plângă, un martor tăcut al suferinței clientului. Când îți impui singur
limite/granițe, atunci vei începe să descoperi ușile secrete ale coachingului, legăturile și
conexiunile cu diferitele discipline. Atunci granița devine poroasă, deschisă schimbului de
energie și povești. Dar acest lucru se întâmplă abia când ai suficientă încredere în tine.
8. Prezența – „Fii prezent!” îi îndemn mereu pe cursanții mei. De ce? Tocmai pentru că
prezența în coaching face posibilă acceptarea realității clientului la orice moment, dar totodată
păstrează potențialul dezvoltării și creșterii sale ulterioare.
9. Liniștea – acest principiu fundamental al coachingului trebuia, poate, după unele surse,
trecut odată cu ascultarea. Totuși, liniștea în coaching este mai mult decât o simplă pauză între
respirații sau idei, sau genul acela de liniște de tipul „număr până la 10”. Liniștea în coaching este
în strânsă legătură cu faptul de a fi prezent, a asculta, a alege și a avea încredere (atât în noi
înșine cât mai ales în cel din fața noastră).
Ce NU este coachingul

Pentru că tot am vorbit până acum despre evoluția coachingului, principiile sale și ce definește
această nouă artă a liderilor… cu alte cuvinte despre ce este coachingul, îți propun ca în
rândurile următoare să vorbim puțin despre ce NU este coachingul.

Coachingul nu are rol de monitorizare și îngrijire. Prin coaching înveți să fii real, autentic, nu să
te ascunzi în spatele unui scut, să fii intolerant cu greșelile și să îi pedepsești pe alții.

Coachingul nu este o formă de control sau de revendicare a unui rol în birou, nu este o sursă de
conflict. Prin coaching nu ești tratat ca un copil și nici nu înveți să îi tratezi pe ceilalți astfel. Nu
este terapie, nici un mediu în care să dezvolți frici (chiar și frica de eșec), ci este un loc unde îți
dezvolți încrederea în tine prin faptul că înveți cum să îți exprimi liber ideile.

Coachingul NU este consultanță – consultanții sunt angajați datorită expertizei lor specifice.
Adesea evaluează practicile unei companii și oferă soluții recomandate pentru îmbunătățire.
Coachingul, pe de altă parte, este un proces bazat pe descoperire, în care clientul este ghidat
astfel încât să poată identifica o soluție. Mai mult, el devine responsabil pentru implementarea
acesteia. Prin urmare, coachingul oferă o soluție pe termen lung întrucât pregătește clienții
pentru o confruntare cu provocări prezente și viitoare.

Coachingul  NU este terapie – Coachingul este orientat spre viitor, în timp ce terapia este cel
mai adesea concentrată pe durerile trecute sau pe provocările actuale. Terapia are ca obiectiv
vindecarea durerii, a disfuncțiilor și a conflictelor, iar rezultatele acesteia includ cel mai frecvent
stări emoționale ori sentimente. În timp ce sentimentele / emoțiile pozitive pot fi un rezultat
natural al coachingului, accentul principal este acela de a crea strategii acționabile pentru
atingerea obiectivelor specifice.
Coachingul NU este mentoring – mentoringul oferă îndrumări din propria experiență sau într-
un domeniu specific de dezvoltare a carierei. Cu toate că există mulți coachi care oferă îndrumări
ca parte a exercițiului lor, ei nu sunt în mod obișnuit mentori pentru clienții lor.

Coachingul NU este training – programele de formare au la bază însumarea anumitor

cunoștințe în baza unor obiective ce sunt, de obicei stabilite printr-un curriculum. Coachingul nu
are o astfel de bază ci este mai curând personalizat pentru clienți individuali și derivă de la orice
curs liniar.

Ce înseamnă coachingul pentru mine?

Pentru mine, personal, coachingul reprezintă o modalitate de a mă ajuta pe mine și pe cei cu

care interacționez să obținem cele mai bune rezultate. Eu privesc coachingul ca pe o artă care
înglobează toate științele umaniste, o modalitate de exprimare a unei iubiri necondiționate. Prin
coaching dezvoltăm un spațiu personal comun în care ideile tale pot fi exprimate, și în care
împreună conturăm cele mai frumoase, eficiente și practice aripi pentru ele.
Ce este un coach, ce face și cum te poate ajuta?

Un coach este un antrenor de viață.

Indiferent că îți dorești să fii cel mai bun în domeniul tău, sau vrei să fii un părinte extraordinar,
sau să ai o relație de cuplu reușită, un coach este un prieten, un confident, un alter ego care va fi
mereu de partea ta, care te va susține și va avea grijă să privească imaginea de ansamblu atunci
când tu ești prea aproape de ea.

Un coach te ajută să accepți durerea, să o îmbrățișezi și să vezi plăcerea.

Este un fel de duhovnic – dacă ești o persoană religioasă – doar că este unul care nu doar că va
păstra secretele și gândurile tale pentru sine, dar va avea grijă și să nu simți niciodată rușinea.
Căci un coach nu te judecă și nu consideră că există un adevăr suprem căruia trebuie să te supui.

Un coach este un prieten obiectiv care are exact rolul de a-ți spune acele lucruri mai puțin
comode și frumoase pe care ceilalți prieteni le evită. Dar evitându-le, te duc mai departe de
obiectivele tale… pentru că în minciună nu putem prospera.

Sigur, este un prieten pe care îl plătești. Dar, oare, cum ar fi ca atunci când mergem în vizită
la cineva să avem posibilitatea să vorbim numai despre noi, și cel din față chiar să asculte cu
interes pentru a ne ajuta să găsim cea mai bună soluție?

De ce este important coachingul?

Importanța coachingului este dată de nevoia de evoluție, de progres. Precum povesteam în

istoria coachingului, acesta a apărut în primul rând în organizații din dorința de evoluție, de
adaptare la nevoile tot mai evidente ale oamenilor. Astfel, coachingul este important pentru
asigurarea îndeplinirii obiectivelor – atât personale cât și profesionale – și, totodată,
pentru menținerea unui echilibru între viața personală și cea profesională.

Fiecare client știe cel mai bine unde vrea să ajungă, iar coach-ul are rolul de a-l ajuta să facă
acești pași. Coach-ul nu va face pașii în locul clientului, dar va avea grijă să îl țină pe drumul său
și să îi amintească de valorile și obiectivele pentru care luptă.

Când este recomandat să apelezi la serviciile unui coach?

În general apelezi la un coach atunci când nu știi exact ce vrei – de la viață, de la carieră. Apar
acele momente în care simți că există ceva mai mult și mai bun pentru tine, dar nu știi unde și ce
ai de făcut. Alături de antrenorul tău personal afli exact ce vrei.

Apelezi la un coach când știi ce vrei, dar nu ai curaj să crezi sau să urmezi un anumit drum – se
întâmplă uneori să ai nevoie de o a doua opinie, să ai pe cineva care să știe exact ce întrebări să
îți pună pentru a te ajuta să înțelegi dacă ești sau nu pe drumul cel bun.

Apelezi la un coach când știi ce vrei, dar nu ai un plan – nu știi CUM să faci anumite lucruri. Aici
intervine un coach care NU va face planul pentru tine, în locul tău, ci te va ajuta pe tine să faci
găsești exact calea ta.
Apelezi la un coach atunci când știi ce vrei, știi ce ai de făcut, dar… te ține ceva. Pur și simplu nu
faci ce ai de făcut. Sigur, în acest moment vorbim deja despre o luptă pe care o va avea de dus
coach-ul cu tine, cu atât mai mult cu cât tu ai nevoie să fii convins să faci ce este bine pentru
tine. Probabil că știi care este calea bună însă la nivel subconștient ai emoții mixte cu privire la
acțiune sau la rezultate. Este ca atunci când vrei să te lași de fumat, știi exact toate beneficiile pe
care ți le-ar aduce acest fapt, știi exact ce ai de făcut pentru a renunța la fumat… și cu toate
astea nu găsești forța în tine să termini odată pentru totdeauna. Găsești mereu noi argumente
pentru care să mai iei încă o „ultimă țigară”.

Și, în general, când ai orice problemă, când ceva nu funcționează, când nu te poți concentra… un
coach te poate ajuta.

Cum știi că ai nevoie de un coach?

Exact cum spuneam și mai sus, dacă ai ajuns până aici, este posibil ca tu să știi deja că ți-ar fi
utilă o ședință de coaching. Știi că ai nevoie atunci când îți dai voie să realizezi că este ceva în
viața ta care nu funcționează chiar cum ți-ai dori. Indiferent că vorbim de greutate, de obiceiuri
nesănătoase ori dependențe, de carieră, afaceri sau relații… atunci când apare o problemă și nu
vrei pur și simplu să te plângi, ci vrei să găsești o soluție, atunci ai nevoie de un coach.

Cum te poate ajuta un coach?

Un coach te ajută să vezi noi perspective. El scoate la suprafață tot ce este mai bun în tine, îți
arată o lume în care există sprijin necondiționat.

Sigur, în funcție de problema ta și de nivelul de expertiză al coachului, el te poate ajuta să

depășești un impas personal sau profesional, te poate ajuta să găsești soluții și să evoluezi. 
Totuși, ceea ce eu personal consider cel mai interesant și deosebit la ajutorul pe care îl primești
de la un coach, constă în aceea că prin coaching devii o variantă mai bună a ta, evoluezi, te
îmbunătățești, crești. Și, chiar mai important de atât, înțelegi de ce se întâmplă anumite
lucruri și înveți atât să preîntâmpini anumite situații limită, dar și să tratezi. Un coach
adevărat te învață să fii proactiv și te ajută să ai viața pe care ți-ai dorit-o mereu.

Cum arată ședința de coaching?

Fiecare coach poate avea o altă structură, o altă modalitate de a ține ședința, și un alt mod de a
conduce discuțiile. Tocmai acesta este motivul pentru care insist mereu ca fiecare client să își
găsească un coach cu care să rezoneze, pe care să îl simtă pe gustul său.

În general coachii sunt specialiști din mai multe domenii, care îmbină cunoștințele teoretice și
practice ale meseriei cu pasiunile, cu credințele și valorile lor individuale care, de cele mai multe
ori se vor oglindi în tine. Cu toate acestea, doar pentru că ai fost la un coach care practică un
anumit stil, nu înseamnă neapărat că acesta se va regăsi și în următorul.

Life coaching
Ai auzit de conceptul de coaching și apoi te-ai lovit de termeni precum life  sau business
coaching și nu știi ce înseamnă? Ei bine, în cele ce urmează îmi propun să te ajut să înțelegi.

Life coachingul are ca obiectiv principal susținerea indivizilor în împlinirea dorințelor personale,

oferind sprijin și ghidaj în direcția bună. Aceasta reprezintă, într-adevăr, o formă de consultanță,
în condițiile în care îi ajută pe oameni să își vadă visurile împlinite

Life coachingul se desfășoară în sesiuni individuale ce nu este obligatoriu să aibă loc față în față,
ci se pot derula și prin intermediul telefonului/emailului. Acesta se bazează, așa cum spuneam și
mai sus, pe o serie de discipline, inclusiv psihologie, sociologie și numeroase forme de consiliere.

Precum arătam, coachingul a apărut în lumea afacerilor. Cu toate acestea, aici apare diferența
între business și life coaching, prin aceea că în life coaching clientul poate fi orice individ care
are o problemă/dilemă personală pe care dorește să obțină succesul. Obiective mari putem avea
în orice domeniu al vieții, nu doar acolo unde principala satisfacție o reprezintă banii și
indicatorii de afaceri.

Scopul coachingului de viață este de a ajuta oamenii să își rupă modelele de credințe negative,
să acționeze mai decisiv și să stabilească obiective clare pentru a realiza ceea ce își doresc de la
viață.

În general coachii se pregătesc asemenea medicilor – pentru a deveni generaliști. Însă, în aceeași
direcție mulți dintre ei aleg să se specializeze în domenii precum relații, stres, creștere personală,
afaceri, carieră, motivație, finanțe, creativitate, familie și multe altele.  

Coaching  personal

Coachingul personal nu este cu mult diferit de coachingul de viață (life coaching).

De fapt, în viziunea celor mai mulți teoreticieni și practicieni reprezintă unul și același lucru. Cu
toate acestea, diferența pe care o percep eu constă în aceea că în cazul coachingului personal
accentul cade asupra empatiei. Acesta este mult mai reflexiv, permițând introspecția și oferind
clientului posibilitatea de a-și dezvolta considerabil nivelul de autoînțelegere.

În acest sens, coachingul personal are mai mult rolul de a oferi sprijin moral și susținere.

Coaching zi de zi

În general coachingul este bine să nu devină chiar o rutină. Pentru că nu este terapie și pentru că
vizează acțiunea și rezultatele este normal ca ședințele să aibă o oarecare perioadă de
asimilare între ele. Cu toate acestea, în momentul în care coach-ul și clientul stabilesc că ar fi în
avantajul superior al clientului o întâlnire zilnică, atunci se poate recurge și la această metodă.
Totuși, cel mai des întâlnit context pentru coachingul de zi cu zi este cel profesional. Acolo se
poate impune urmărirea rezultatelor zilnice și modul de evoluție a diferiților indicatori de
performanță.

Nu în ultimul rând, dacă tot suntem la acest subiect, eu recomand înțelegerea coachingului și
practicarea lui în fiecare zi… cu propria persoană! Mereu am considerat că un life coach are, la
un anumit nivel, rolul de a învăța clientul să devină autonom, să se descurce singur. El oferă
toate uneltele necesare înțelegerii de sine, unelte pe care să le utilizeze singur în fiecare zi
pentru a obține succes și când coach-ul său nu este prin preajmă.

Coachingul în școală

În unele țări dezvoltate coachingul reprezintă o disciplină de studiat în școli. În România însă,
această practică lipsește cu desăvârșire. Ea ar putea fi înlocuită, la un anumit nivel, de ora de
dirigenție și de alte opționale vocaționale. O altă funcțiune a coachingului în școală este
susținută de psihologul școlar care vine în ajutorul tinerilor și le oferă o direcție. Din păcate, însă,
în România există o problemă la nivel de mentalitate – există o înțelegere eronată a momentului
când ai nevoie de consiliere. Să mergi la psiholog ÎNCĂ înseamnă pentru mulți tineri să ai o
problemă rușinoasă ori, cum am auzit adesea de la adolescenții cu care lucrez, să fii nebun.

Ce ar trebui să înțeleagă cei ce gândesc astfel este că psihologul, terapeutul, consilierul, coach-ul
și chiar dirigintele la un anumit nivel are rolul de a te ajuta să devii cea mai bună versiune a ta.
DAR, nu acea versiune ideală a altora, ci aceea în care TU te simți cel mai bine, în care ai putea
atinge liniștea, fericirea și nivelul de energie pe care ți le dorești.

În general în activitatea mea eu suplinesc rolul unui coach în școală, lucrând alături de elevi
pentru împlinirea obiectivelor de viață și carieră. Așadar coachingul în școală poate fi numit și
coaching pentru tineri sau adolescenți.

Coaching in carieră

Intermediar între life și business coaching

Din punctul meu de vedere, coachingul de carieră este un produs intermediar, un liant între life
și business coaching, în condițiile în care ne concentrăm pe soluționarea unei probleme
personale, care implică trăiri emoționale intense (pentru că dacă nu ai norocul să îți alegi din
start o carieră potrivită, sau să știi de la început pentru ce ai fost lăsat pe pământ, riști să
experimentezi destul de multe emoții negative atunci când te gândești la cariera ta), dar care
totodată atinge sfera afacerilor și urmărește rezultate precise. Mai ales că, din momentul în care
direcția a fost identificată, discuțiile încep să fie mult mai tehnice și mai ieșite din sfera trăirilor
interioare.

Coachingul de carieră este indicat în cel puțin trei momente importante din viață:

1. Atunci când ești elev și nu ai nici cea mai vagă idee în ce direcție să mergi cu viața ta
profesională, când nu simți nicio înclinație deosebită spre nimic și îți faci griji că îți vei alege o
carieră greșită.
2. Atunci când te gândești la mai multe opțiuni în carieră și nu reușești să iei o decizie, când
te pregătești de admitere la o facultate sau când ai mai multe oportunități apărute și nu ești
sigur care ți-ar aduce cea mai multă împlinire.
3. În situația în care lucrezi de multă vreme într-un job și simți că poți mai mult, simți că
dacă mai rămâi în același domeniu te plafonezi, ai vrea să mai încerci și altceva și totuși nu ai
curajul să faci niciun pas, de frică să nu pierzi ceea ce ai acum.

Pot exista și alte situații în care coachingul de carieră să fie oportun. Oricând simți că vrei să faci
o reconversie profesională sau pur și simplu te stresează acest aspect al vieții tale, când vrei o
schimbare… coachingul de carieră este răspunsul pentru tine.

Uneori ai nevoie de mult curaj pentru a admite că un drum nu este cel bun și a o lua de la capăt.
Eu am făcut acest lucru de mai multe ori în viață și de fiecare dată am închis capitole uitându-mă
cu drag înapoi și bucurându-mă de experiența dobândită.

Business coaching

Business coachingul a devenit o necesitate în lumea corportativă. Companiile au ajuns să

înțeleagă că nu pot progresa într-o direcția corectă fără a include coachingul în dezvoltarea lor.
Psihologia organizației a consolidat și mai mult coachingul, oferind o varietate de strategii care
să sprijine consilierea în vederea dezvoltării personalului aflat la conducere.

Având în vedere evoluția mediului de afaceri din ultimul secol, și rolul extrem de important pe
care l-a jucat business coaching-ul în această direcție, putem spune cu lejeritate că acesta
reprezintă cea mai bună și mai eficientă metodă de dezvoltare personală și profesională a unui
antreprenor.

Prin intermediul acestui tip de coaching sunt identificate și stabilite cele mai eficiente strategii
de creștere și/sau de consolidare a afacerii. Tot în aceeași direcție, se lucrează în vederea luării
celor mai rapide, adecvate și garantate decizii referitoare la oameni și la afaceri.

Un alt obiectiv al business coachingului îl reprezintă dezvoltarea unei echipe cât mai
performante, formată din membri echilibrați, care găsesc armonia între job și viață personală.
Coaching pentru succes

Coaching în organizații – cui se adresează?

Business coachingul se adresează, în general, administratorilor de afaceri și celor ce gestionează

afacerile acestora. Din această categorie pot face parte antreprenorii, președinții de companii,
managerii generali și, la un anumit nivel chiar și alte tipuri de manageri (manager în marketing,
manager logistic, manager producție, manager resurse umane ș.a.).

Competențele business coachingului sunt: executive coaching, corporate coaching și leadership

coaching (considerată de cei mai mulți specialiști drept cea mai bună, complexă și aprofundată
metodă de coaching).

Când avem nevoie de business coaching?

În general consider că în orice etapă de evoluție a unei întreprinderi este nevoie de un coach
care să ajute la progres. Cu toate acestea, cele mai des întâlnite situații în care se apelează la
ajutorul specializat al acestuia sunt:

 când firma se află în stadiul de start up și are nevoie de coordonare;

 când ca antreprenor știi în ce direcție vrei să te dezvolți dar eșuezi în a identifica pașii pe care
îi ai de parcurs;
 când angajații sunt tot mai demotivați și nu reușesc să mai performeze;
 când ca antreprenor te simți blocat și ai impresia că nu mai poți ieși din situația în care te afli;
 când ești foarte stresat de viitorul companiei și de modul în care aceasta se dezvoltă;
 când simți că muncești fără rost.

! Atenție: Este foarte important ca business coachul să fie competent, să aibă rezultate, eventual
un portofoliu, pentru că altfel îți va livra lucruri generale și fără consistență.
Coaching de echipă (team coaching)

Coachingul de echipă este un proces de susținere a echipei în atingerea obiectivelor. Acesta

permite membrilor echipei să obțină cele mai bune performanțe, cu ajutorul unui coach. Esența
antrenării echipei este de a permite dezvoltarea personală și înțelegerea/învățarea membrilor
echipei.

Asemenea coachingului individual, antrenarea în echipă implică un fel de evaluare.

Ma mult, coachingul de echipă se concentrează în mod deosebit asupra dezvoltării indivizilor

care deja lucrează împreună, sau care urmează să lucreze împreună pentru o lungă perioadă de
timp.

Un tip de coaching similar acestuia este group coachingul sau coachingul de grup care are ca
deosebire faptul că membrii grupului nu lucrează neapărat împreună dar au obiective comune
sau se confruntă cu aceleași probleme.

Obiectivele coachingului de echipă

Cele mai importante și mai frecvente obiective ale acestui tip de coaching sunt:

 dezvoltarea echipei prin transmiterea unor valori comune solide tuturor membrilor acesteia;
 stabilirea unor obiective de echipă, precum și a unui plan de atingere a lor;
 depășirea conflictelor din cadrul echipei și dezvoltarea spiritului de echipă;
 creșterea nivelului de inteligență emoțională a echipei;
 înțelegerea membrilor dificili și integrarea acestora în colectiv;
 obținerea unor rezultate măsurabile precum creșterea productivității, îmbunătățirea
comunicării interne și externe, îmbunătățirea stimei de sine, etc.

Coaching pentru performanță

Coachingul oferă rezultate vizibile atât pentru manageri, cât și pentru angajați. Prin intermediul
acestuia clienții învață principiile coachingului sportiv, învață să lupte pentru obiective, să lucreze
în echipă și să stabilească ținte, dar în loc să se concentreze pe competiție, acest coaching este
bazat pe a ajuta indivizii să facă exact ceea ce este necesar pentru a îmbunătăți capacitățile
existente, a stabili obiective semnificative și, mai ales, a fi responsabili pentru rezultatele lor.

Coachingul de performanță reprezintă o modalitate excelentă de a realiza noi spații de

dezvoltare în sfera de acțiune a conducerii unei companii. În acest fel, stagiarul dobândește
abilitățile necesare pentru a-și atinge obiectivele și pentru a crește. El va ști cum să reacționeze
în fața provocărilor, precum și cum să își antreneze coechipierii, împărțind cu ei plăcerile
succesului profesional.

Până la urmă, coachingul de performanță reprezintă o formă de transformare a unei persoane

aflată într-o funcție de conducere în lider, mentor, coach. Coachingul de performanță are ca
obiectiv mobilizarea resurselor intelectuale, metodologice, organizaționale și relaționale în
cadrul echipelor din jurul unui proiect strategic. De asemenea el susține promovarea unei culturi
corporative transformatoare.
Tehnici de coaching

Tehnicile și instrumentele de coaching pot schimba vieți atunci când sunt utilizate corect. Astfel,
o sesiune eficientă trece dincolo de nivelul întrebărilor corecte adresate în ordinea potrivită. Un
coach trebuie să fie expert în ghidarea clienților lui prin procesul de schimbare.

Astfel, în cele ce urmează îți propun câteva tehnici și unelte de coaching pe care le utilizez și eu
și care dau rezultate:

Instrument de coaching – check-in-ul de 5 minute

De fapt folosesc acest tip de check in cel mai adesea și în traininguri. Acest instrument are un
impact pozitiv și asupra derulării ședinței de coaching întrucât are rolul de a ajuta atât clientul,
cât și coach-ul să recunoacă progresul și succesul sau blocajele apărute de la ultima sesiune. Mai
mult, această tehnică ajută clienții să se pregătească mental pentru viitoarea ședință și ajută la
eficientizarea sesiunii.

Tehnica de setare a obiectivelor SMART

Nu degeaba se zice că este o metodă SMART (inteligentă). Foarte mulți oameni iau în derâdere
această tehnică și consideră că este depășită sau mult prea scolastică. Totuși, experiența ne
învață că obiectivele SMART sunt mai ușor de îndeplinit pentru că oferă viziune și sunt realiste.

Ce înseamnă obiective SMART? Specific, Măsurabil, de Atins, Relevant, încadrat în Timp. Această
tehnică ajută un obiectiv vag de genul „vreau să fiu fericit” sau „vreau să cresc afacerea” să se
transforme în ceva mult mai concret, spre care să poată fi făcuți pași clari. Iar acest lucru se
realizează prin înțelegerea adecvată a termenilor implicați, prin definirea conceptelor și prin
delimitarea lor. Astfel, un obiectiv de genul vreau să fiu fericit poate fi transformat în vreau să fac
în fiecare zi un lucru care să mă facă să mă simt fericit.  Apoi, urmează definirea conceptului
de fericire pentru fiecare individ. Eu prefer să cer clienților să realizeze liste cu lucruri cât de
mărunte și insignifiante care, într-un anumit moment, le dau acest sentiment.
Tehnica eficinetă de coaching – notarea ideilor de aur

Uneori este extrem de util să încurajezi clienții să împărtășească ideile pe care le consideră a fi
cele mai valoroase din cursul ședinței. Acesta reprezintă un fel de check-aut care le lasă o
imagine clară despre câtă valoare au primit în timpul ședinței cu tine. Este ușor să îi ajutăm cu
întrebări de genul „ce simți că ți-a dat cel mai mult de gândit în această ședință de coaching?”.
Tehnica în sine ne ajută să aflăm care sunt momentele „aha” are clientului.

Folosește întrebările deschise

Întrebările deschise ajut clienții să includă mai multe informații în discuție, precum sentimentele,
atitudinile și ceea ce ține de înțelegerea subiectului. Acest lucru permite coach-ului să acceseze
mai bine gândurile și sentimentele adevărate ale clienților.

Utilizarea feedback-ului în ședință

Acest lucru presupune realizarea unor chestionare de evaluare la finele fiecărei ședințe pentru a
observa, a monitoriza și evalua eficacitatea antrenamentului. În acest mod clientul înțelege că ție
îți pasă și îi ajută să înțeleagă că nu sunt singuri cu provocările lor.

Temele de coaching

Deși mulți adulți se bucură să scape de școală pentru că sunt sătui de teme… în coaching (la fel
ca și în educația formală de altfel) temele sunt extrem de utile. Indiferent că le spui teme, fișe de
lucru, chestionare sau obiecte de acțiune, toate au rolul de a susține munca pe care o efectuezi
în cadrul unei sesiuni de coaching și, de ce nu, de a ajuta clientul să proceseze informația chiar și
atunci când este acasă. Mai mult, acestea îi ajută să vadă dacă și cum sunt aplicate planurile din
fiecare sesiune.

Modelul GROW (creștere)

Modelul Grow este o metodă simplă pentru stabilirea obiectivelor și rezolvarea problemelor în
coaching. Acest model include patru etape, fiecare fiind abreviată conform semnificației
cuvântului în limba engleză. Astfel, G – goal (obiectiv) și reprezintă acel obiectiv specific pe care
clientul dorește să îl atingă. Eu recomand în general combinarea modelului GROW cu modelul
SMART pentru definirea obiectivelor. R – reality (realitate): acum definim locul în care se află
clientul acum. Totodată, observăm și cât de departe se află de obiectiv. O – obstacles and
options (Obstacole și Opțiuni). În această etapă observăm care sunt obstacolele (blocajele) care
țin clientul pe loc sau îl împiedică să facă un lucru important pentru el. Odată identificate aceste
obstacole este mai ușor să lucrați pentru a le depăși. W – way forward (drum înainte): odată ce
ați reușit să identificați atât obstacolele cât mai ales opțiunile, convertiți informațiile în pași de
acțiune care cu siguranță vor duce clientul pe un drum potrivit îndeplinirii obiectivului.
 Coaching-ul te poate ajuta să îți recâștigi energia

Coaching sistemic

Există extrem de multe viziuni diferite cu privire la ce este coachingul sistemic. În general acesta,
precum o prezintă și numele, este un tip de coaching inspirat de o serie de alte aplicații
sistemice. Acestea pot proveni din medicină, biologie, economie, științe fixe, fizică, familie, șamd.
Este legat în mod cert de cercetarea sistematică din alte domenii.

Coachii sistemici nu sunt nici experți într-un nou domeniu de coaching, nici teoreticieni
academici care promovează un set de informații care să stimuleze intelectul. Din calitatea de
coachi ei însoțesc simplu și practic oameni, echipe și organizații.

Pentru un antrenor sistemic, modelele de rezonanță partajate care ies la suprafață în timp ce
lucrează cu un client dat sunt considerate a transmite forme de sens noi, pertinente,
fundamental coerente și sincronizate. Acesta este cazul chiar și atunci când o varietate de
preocupări și expresii ale clienților privind problemele și ambițiile par inițial să fie independente
sau întâmplări incoerent distribuite în timp și spațiu.

O astfel de perspectivă unitară și incluzivă face ca antrenamentul sistemic să fie îndeosebi

performant, permițând clienților să accelereze prin scurtăturile procesului.

De exemplu, un cadru de referință sistemic al antrenorului ajută la evitarea unei analize

supradetaliate care necesită mult timp, axată pe simptome incrementale, tehnice sau relaționale
mai puțin importante, mai imediate sau mai locale. În consecință, antrenarea sistemică permite
clienților să se concentreze imediat pe o mai bună înțelegere strategică a cauzelor principale
care duc la apariția unor probleme și apoi pe soluții virale coerente, dinamice, la nivelul
întregului sistem.
Întâmpinând complexitatea situațională, antrenamentul sistemic oferă în mod obișnuit clienților
informații pertinente, strategice și globale, precum opțiuni și soluții complete. Adesea cu viteza
fulgerului.
Pregătirea sistemică a coachilor
Pentru a atinge un nivel ridicat de performanță măsurabilă și a avea rezultate cât mai rapide,
antrenorii sistemici sunt intens pregătiți pentru a-și dezvolta abilitățile perceptuale și de
comunicare.

Coachii sistemici învață să perceapă structuri holografice sau fractale și modele de proces care
ies din faldurile paradigmei coachului și clientului comun. Aceste modele de coach-client
conectat sunt percepute ca o formă complexă de realitate comună care răsună sau rezonează pe
parcursul detalierii problemelor personale. Se urmăresc tipare comportamentale, gestionarea
timpului și a spațiului, a mediilor fizice și sociale, etc. Pentru un coach sistemic, fiecare relație
client-antrenor este percepută ca un ansamblu coerent interactiv.

Ruperea tiparelor în coaching

Coachii sistemici învață să întrerupă rapid obiceiurile emoționale, informative, comportamentale,

de gândire, emoționare, repetitive ale coachului-client, pentru a răspunde imediat cu o
interogare puternică adecvată sau o partajare personală. Acest tip de contribuții pot viza
percepții etice, emoționale, comportamentale sau de mediu ale coachului, alegându-le
întotdeauna pe cele mai pertinente pentru a ajuta la realizarea rezultatelor clientului. De fapt, pe
măsură ce lucrează pentru a însoți dezvoltarea clientului, antrenorii sistemici adesea provoacă în
mod deschis propriile procese de transformare și împărtășesc elemente actuale pertinente ale
dezvoltării lor personale cu clienții. Dezvoltarea antrenorului și a clientului devine astfel
un proces și parteneriat împărtășit admis, deși în mod formal mai concentrat pe munca și
rezultatele clientului.

Pentru a-și consolida abilitățile perceptuale și de comunicare în mod continuu, antrenorii

sistemici participă adesea la programe de supraveghere sistemică de coaching. În consecință,
pregătirea pentru a deveni antrenor sistemic implică mult mai mult decât o achiziție profesională
de instrumente intelectuale și strategii informaționale.

Este un proces care schimbă viața, care transformă fundamental cursanții sistemici, ajutându-i să
își modifice mai întâi ființa de bază, paradigma, percepțiile, comportamentele, definițiile și
limitele aparente ale realității.

Alte caracteristici ale coachingului sistemic

Nu este o noutate faptul că foarte mulți oameni privesc coachingul, în general, ca pe o meta-
profesie: una care poate însoți în mod indiferent toate celelalte profesii sau toate treburile vieții
în ceea ce privește activitatea umană. Mai mult, coachingul sistemic abordează simultan toate
fațetele realității – atât a coachului cât și a clientului – ca un singur ansamblu coerent sau un
sistem complex.

Cele mai des întâlnite întrebări cu privire la coaching:

Poate coachingul să reducă stresul de la locul de muncă?

Atât business coaching-ul cât și life coaching-ul au puterea de a reduce stresul de la locul de
muncă, prin faptul că aceste practici aduc o mai bună înțelegere asupra vieții și a relațiilor pe
care le dezvoltăm cu cei din jur. Mai mult, atunci când se realizează coaching de echipă se
lucrează extrem de mult asupra factorilor perturbatori, și asupra tuturor aspectelor de lucru care
contribuie la reducerea eficienței angajaților. Iar stresul este, cu siguranță, un astfel de factor.

Pot fi motivați angajații prin coaching?

Coachingul în sine are ca obiectiv motivarea. Sigur, există voci care spun că separat de life și
business coaching mai există o categorie specială care se ocupă de motivație. La un anumit nivel
și eu caut să mă specializez în această direcție (mai exact în tot ce ține de coachingul
motivațional), tocmai pentru că înțeleg cât este de important să dezvoltăm resursa umană a unei
organizații și să avem angajați motivați. Și, în general, viața este mai frumoasă atunci când avem
obiective clare și facem pași productivi în acea direcție.

Cum poate coachingul să îmbunătățească performaneța la locul de muncă?

Precum aminteam anterior, coachingul poate îmbunătăți performanța la locul de muncă prin:

 dezvoltarea echipei prin transmiterea unor valori comune solide tuturor membrilor acesteia;
 stabilirea unor obiective de echipă, precum și a unui plan de atingere a lor;
 depășirea conflictelor din cadrul echipei și dezvoltarea spiritului de echipă;
 creșterea nivelului de inteligență emoțională a echipei;
 înțelegerea membrilor dificili și integrarea acestora în colectiv;
 obținerea unor rezultate măsurabile precum creșterea productivității, îmbunătățirea
comunicării interne și externe, îmbunătățirea stimei de sine, etc.

Poate fi măsurată eficiența coachingului?

Da, eficiența coachingului se măsoară prin tehnicile și instrumentele pe care le aminteam

anterior. Prin chestionare de feedback, prin fișe de progres, printr-un jurnal. De asemenea,
fiecare coach are propria lui metodă de a observa evoluția clinetului în funcție de problema
exactă pentru care se caută soluții. În business coaching indicatorii de performanță sunt cei care
vorbesc de la sine.

Pot face o carieră din coaching?

Sunt foarte mulți oameni la ora actuală care trăiesc o viață la care alții nici nu îndrăznesc să
viseze. Și sunt coachi. Deci răspunsul ar fi hotărât DA. Și încă o carieră foarte frumoasă. Totul
este să nu pornești în minte cu gândul la bani ci să fii atras de valoarea cu care vei contribui activ
la îmbunătățirea vieții celorlalți.

Life coachingul mă poate scăpa de depresie?

Da, cu siguranță. Și eu utilizez tehnicile din NLP ale lui Tony Robbins care s-au dovedit a fi
extrem de eficiente în combaterea depresiei. Ideea este să învățăm, prin coaching, nu doar să
eliminăm efectele, ci să vindecăm cauza – sau măcar să învățăm cum să lucrăm cu ea atunci
când apare.
Ce stil de coaching funcționează cel mai bine?

Ca practician, cel mai bun stil de coaching pentru tine este evident, cel care ți se potrivește, cel
în care te simți cel mai comod. Pe vremea când participam la cursurile pentru a deveni coach am
observat extrem de des adresată această întrebare. Mai mult, se nășteau diverse discuții destul
de aprinse cu privire la stilurile de coaching. Unii erau mai agresivi, alții prea moi. Alți coachi
erau empatici, alții prea cerebrali. Și ghici ce? Asta este extraordinar, pentru că noi în lume
suntem zeci de arhetipuri umane care se repetă, într-o oarecare măsură, ceea ce înseamnă că
dacă ești tu însuți și abordezi cea mai comodă tehnică pentru tine, cu siguranță vor exista
oameni care să rezoneze cu tine și care să fie atrași de lejeritatea cu care îți exerciți meseria.

Dacă, pe de altă parte, tu ești un coach stresat, care se chinuie să urmeze un plan, o structură
clară (cum am văzut adesea că au tendința cursanții) riști să te axezi prea mult pe tehnica de
coaching și prea puțin pe problema clientului. În acest caz vei ajunge să te întrebi ce se întâmplă
de nu vrea nimeni să treacă de prima ședință.

În același fel, dacă ești client și participi la o ședință de coaching, și te întrebi care stil de
coaching este cel mai bun, nu pot decât să te întreb tu pe care îl preferi? Pe același principiu, că
fiecare din noi reacționează la altceva, ceea ce eu prefer, e posibil ca ție să îți displacă profund,
să nu rezoneze cu tine. Așa că sfatul meu este să încerci să găsești o persoană cu care să
rezonezi, un coach care simți că înțelege, că vorbește o limbă apropiată de a ta, și să îl lași să
aplice orice tehnică va considera utilă.

Ce te învață coachingul?

Prin coaching înveți să ai mai multă încredere în tine. Adesea descoperi puteri despre care nu
știai că le ai, dezvolți competențe care credeai că sunt imposibile și crești. De fapt, personal
consider coachingul drept o formă de redobândire a sinelui, a echilibrului, a esenței vieții.

Coachingul te învață să te accepți așa cum ești.

Coachingul îți arată cât ești de grozav.

Coachingul te învață ce trebuie să faci pentru a avea succes.

Coachingul te învață să îți definești valorile personale.

Coachingul te învață să ai mai multă răbdare cu oamenii din jur, să asculți mai mult, să înțelegi
mai bine și să îi judeci mai puțin pe cei din jur.

Coachingul te învață cum să fii propriul tău coach.