Catedra Pneumoftiziologie

REFERAT
“Diagnosticul
diferential intre
tuberculoza pulmonara
si bronsiectaziile
pulmonare”

Realizat
Ababii Mihaela, medic rezident
Medicina de Familie
Gr.203

2017
Tuberculoza nu are simptome patognomice exclusive şi este caracterizată printr-un polimorfism
clinic, radiologic şi morfopatologic. Multitudinea manifestărilor clinice este condiţionată de
dereglările funcţionale ale diferitor sisteme şi se îmbină cu semnele locale, provocate de
modificările specifice şi paraspecifice, provocînd un tablou clinic pestriţ cu predominarea unor
sau altor semne clinice. Diagnosticul diferential in tuberculoza pulmonara trebuie efectuat atunci
cind exista stari patoilogice cu simtomatologie,semen,examinari biologice si radiologice foarte
asemanatoare dar in sputa pacientului nu se evidentiaza bacilul Koch

Maladia Tuberculoza pulmonara Bronsiectazia

Definitie Boală infecţioasă cauzată de
complexul M. tuberculosis,
transmisă pe cale aeriană,
mai rar digestivă şi în cazuri
extrem de rare transmisă
congenital, care poate afecta
toate organele
corpului, dar în primul rînd
plămânii.
Patologie caracterizata prin
reducerea grosimii peretelui si
dilatarea anormală permanentă a
lumenului
bronhiilor de calibru mare si
mediu cu leziuni destructive
ireversibile a peretelui
bronşic şi supuraţie bronşică
exprimată prin tuse şi
expectoraţie.Sunt datorate
infectiei si inflamatie transmurale
cu eliberare de mediatori .

Debut 1.Asimtomatic (20-40%) Asimtomatic, de regulă, primele

2.Brusc cu hemoptizie(30- semne apar pe fondal sau după
40%) sau cu o simtomatologie maladii respiratorii acute;
ce mimeaza alte afectiuni acute
:debut pseudogripal,
pseudopneumonic, pleuritic,cu
pneumothorax spontan
3.Insidios (40%),lent progresiv
cel mai des.
Tabloul Tuse Minimala la debut, seaca sau Frecventă, Exacerbate
clinic slab productive cu durata de cronică cu toamna si
cel putin 2-3 saptamini expectoraţii (în iarna prin
mediu 3-5 ani). suprainfectii
Matinală, la associate.
schimbarea
poziţiei după
somn (în
bronşiectazii
posterioare sau
anterioare) pe
parcursul zilei
(localizare
apicală), nocturnă
(localizare
centrală)
Expectoratie Redusa cantitativ, mucoasa Prezenta
apoi mucopurulenta, purulenta ,matinale(„toaleta
sau hemoptoica. bronşică”), la
schimbarea
 poziţiei, după
efort, drenaj
postural,
kineziterapie,
mucopurulente,
purulente, cu
miros fetid

Sputa În majoritatea cazurilor Abundenta purulenta

se constată în formele
distructive de TB pulmonară.
Cantitatea expectorată
oscilează de la cantităţi
neînsemnate pînă la 200 - 300
ml; cu caracter seros sau
purulent, cîteodată fetid;
Hemoptizii Prezenta in 30-40%. Rar (14%): apar tardiv în evoluţie
Sputa cu striuri de singe. pe fundal de episoade infecţioase
Febra Subfebrilitate cu caracter Febra intermitentă sau
intermitent (37 - 38°C) subfebrilitate în acutizările
maladive
Dispnee Prezenta, progresiva Prezenta(7 – 10%), progresiva .
,permanentă (în fiecare zi); în bronşiectazii extinse,în fazele
variază de la o senzaţie uşoară de acutizare
în timpul eforturilor fizice
marcate pînă la insuficienţă
respiratorie severă în repaus;
se intensifică la efort fizic,
infecţii respiratorii; survine
cîte odată din primele zile după
apariţia tusei
Durerea Are caracter pleuritic apare Prezenta in exacerbari. Durere
toracica uneori la pacienţi cu leziuni toracica de tip pleural. (20%):
parenchimatoase subpleurale, retenţii bronşice de secreţii,
dar mai poate fi o consecinţă a extinderea afecţiunii la pleură
suprasolicitării musculare
datorate tusei persistente.
Junghiul toracic este o durere
vie, localizata, acută si
superficială, exagerată de tuse
și de respirație profundă. Se
întâlnește în pleurite,
pleurezii, congestii pulmonare
etc. O durere vie, atroce, care
imobilizează toracele și
oprește respirația, însoțită de
stare de colaps, se întâlnește în
pneumotoraxul spontan și
în embolia pulmonară.
Starea “Sindrom de impregnatie Se mentine buna mult timp
generala bacilara”: astenie, Astenie,, retard staturoponderal,
 inapetenta,slabire,transpiratii
nocturne,
insomnia,nervozitate.
Examenul Inspectia -paliditatea tegumentelor;
fizic generala -subnutriţie;
-poziţia forţată este un
indicator al evoluţiei severe a
TB.
Cutia -participarea asimetrică a
toracica hemitoracelor în actul
respirator;
-amplituda redusă a cutiei
toracice în actul respirator;
- implicarea activă a muşchilor
respiratorii suplimentari în
actul respirator
Percutia Semne incomplete de
condensare parenchimatoasa :
- sonoritate pulmonară
diminuată;
- submatitate, iar în cazul
pleureziei - matitate;
-limitele inferioare ale ariilor
pulmonare deplasate în jos;
-excursia respiratorie
pulmonară diminuată, frecvent
asimetrică.
Auscultatia -atenuarea murmurului
vezicular de asupra proiecţiei
porţiunii pulmonare afectate;
- respiraţie bronşială;
- raluri* subcrepitante
evidenţiate după tuse pe un
spaţiu limitat (regiunile
interscapulovertebrale,
suprascapulară, supra- şi
subclaviculare, axilară –
„zonele de alarmă”).
- în cazul prezenţei unei
caverne mari poate fi:
hipersonoritate, timpanită,
suflu amforic. )
Biologic caverna tuberculoasă netratată
este o leziune intens baciliferă
(106 – 109 bacili),ce se
exteriorizează cvasiconstant
prin pozitivitate microscopică.
Hemoleucogramă:
-Ht >47% la femei şi >52%-
bărbaţi - reflectă o hipoxemie
cronică;
- leucocitoza cu devierea
cefalee, anxietate.
-cianoza
-hipocratism digitalic
-scadere ponderala
-wheezing
-torace normal sau malformat
-malformaţie sterno-costală,
cifoză, lordoză, scolioză, prezenţa
şanţului Harison
-vibraţii mari transtoracice la
palpare
Semne de condensare pulmonară
în pneumonie, fibroză
parenchimului peribronşiectatic
-matitate, submatitate pulmonară
localizată
-sindrom pleural (matitate, durere
toracică)
-sindrom cavitar (respiraţie
amforică, cavernoasă )
- diminuarea murmurului
vezicular, respiraţie suflantă,
bronhofonie
-raluri buloase de diferit calibru;
-raluri localizate subcrepitante, se
atenuează după tuse, tratamente
- sindrom cavitar (raluri buloase)
-sindrom pleural (abolirea
murmurului vezicular )
Investigatii normale in lipsa
exacerbarilor infectioase.
Hemograma :
leucocitoză, neutrofilie,
eozinofilie, VSH ↑
Bacteriologia sputei:
H.influenzae, St.pneumoniae,
S.aureus, germeni gram negativi
 formulei leucocitare spre
stînga;
- limfocitoză;
- majorarea nivelului VSH în
TB activă;
- sindrom policitemic
(creşterea numărului de
eritrocite;
viscozităţii sanguine,
majorarea nivelului
hemoglobinei şi
hematocritului, diminuarea
VSH).
Nivelul majorat al
transaminazelor, proteinei C-
reactive, glucozei

Baciloscopie Pozitiva Negative

În evoluţia clasică – sputa la
BAAR pozitivă;
-coinfecţia TB/HIV - sputa la
BAAR pozitivă;
- TB MDR - sputa la BAAR
pozitivă;
- în TB EP – lichidele
biologice pozitive la BAAR.
Radiologic Aspectul radiologice nu oferă
certitudinea diagnosticului de
tuberculoză, indiferent de
experienţa medicului care
interpretează radiografiile.
Suspiciunea de tuberculoză
este crescută de
următoarele argumente:
• localizarea preferenţială
pentru tuberculoza
• asocierea de leziuni diferite
pe aceeaşi radiografie;
• asocierea de leziuni la
distanţă, în doi lobi sau chiar în
ambii plămâni;
• dinamica lentă în timp a
leziunilor radiologice.
Leziunile caracteristice din
punct de vedere radiologic sunt
“infiltratul” şi “caverna”.
Infiltratul asociază în proporţii
variate opacităţi de intensitate
redusă (“moi”), rău delimitate,
cu opacităţi nodulare de regulă
multiple, mai dense radiologic,
izolate sau parţial confluente,
Radiografia pulmonară
(modificări sugestive)
- accentuarea segmentară şi
diminuarea desenului pulmonar
- diminuarea volumului pulmonar
(condensarea interstiţiului)
- dilataţii bronşice chistice, uneori
cu nivele hidroaerice
- aspect alveolar„în fagure” al
dilataţiilor chistice (forme severe)
- hiperinflaţie compensatorie
-ingrosari ale peretelui bronsic
-imagini chistice cu nivel de lichid
Computer tomografie
pulmonară
- bronhii periferice dilatate, zone
bronşiectatice
- caracteristica bronşiectaziilor
(cilindrice, moniliforme,
ampulare, sacciforme)
- îngroşarea pereţilor bronşici
- zone pulmonare inflamatorii,
aglomerări de chisturi
- sectoare de de fibroză, scleroză
pulmonară
Scintigrafia pulmonară (test
 bine delimitate sau cu “halou” screening pentru bronşiectazie)
infiltrativ în jur. - reducerea sau lipsa perfuziei
Caverna tuberculoasă este, ca pulmonare în zonele afectate
leziune elementară radiologică,
o hipertransparenţă
circumscrisă cu contur clar şi
periferie opacă . Cavernele pot
fi unice sau multiple, uni-sau
bilaterale, constituite în
“sisteme policavitare”.
Volumul este variabil,
mergând de la microulceraţii,
până la caverne gigante cu
evidări lobare sau chiar
pulmonare; cel mai obişnuit au
1-4 cm diametru. Forma lor
este rotundă sau ovalară
(aspectul comun), iar cavernele
cronicizate sunt anfractuoase,
multiloculare .
Sediul afectarii segmentele apico-dorsale ale Medio-inferior
pulmonare lobilor superiori, segmentul
apical al lobului inferior,
segmentul supero-extern al
lobului mediu; localizarea
dominantă în jumătăţile
inferioare se întâlneşte doar în
15% din cazuri;
Alte investigatii Tuberculoza pulmonară: Spirografia
- FBSD: identifică extinderea modificări obstructive,restrictive
(difuză sau parţială) şi gradul reducerea CV,majorarea VR
procesului Bronhoscopie
inflamator: caracteristicele endobronşitei
Gradul I – mucoasa bronşică sectoarelor bronşiectatice
pal-roză, acoperită cu mucus, Analiza gazelor sanguine
nu alcaloză respiratorie, hipoxemie
sîngerează, submucos se Examen ORL (Ro sinusurilor,
vizualizează desenul vascular nazofaringelui) sinuzită, polipoză
evidenţiat; nazală
Gradul II – mucoasa bronşică
hiperemiată, îngroşată,
sîngerează,
este acoperită de secret
purulent sau mucopurulent;
Gradul III – mucoasa bronşică
şi a traheei este îngroşată,
violacee,
uşor sîngerează, este acoperită
parţial, iar unele bronşii sunt
pline de
conţinut purulent.
- IDR la copii 0-18 ani;
 - HRCT OCT : semne de
procese infiltrative, diseminate
sau destructive în
ţesutul pulmonar;
Tuberculoza extrapulmonară:
- USG: OA, rinichilor, OBM;
- Investigaţia a lichidelor
biologice: lichidul cefalo-
rahidian, lichidul pleural. în
cazul
suspecţiei meningitei,
pleureziei TB prin metode
molecular genetice.
- HRCT organelor interne,
coloanei vertebrale,
articulaţiilor (în cazul TB EP):
-majorarea GL intratoracici;
- semne de pleurezie;
- semne de leziuni ale
aparatului locomotor, tractului
digestiv,
sistemului genito-urinar,
sistemului nervos.
Consilierea și testarea la
marcherii la HIV.
Testul Elisa la HIV pentru
determinarea anticorpelor și
antigenelor
p 24 - pozitiv

Metoda de electie in Metoda microscopica de CT ce precizeaza tipul

diagnostic examinare a sputei ( 2probe, bronsiectaziei si localizarea.
frotiuri colorate Ziehl-Neelson
(sau fluorocromi)) si
GeneXpert MTB/RIF( 1 probă,
de obicei cea matinală)

Tratament Tratamentul antituberculos se Măsuri igieno-dietetice

realizează în două faze:
intensivă și de continuare
Faza intensivă - durează 2-3
luni:
-se administrează 4-5 preparate
antituberculoase în funcţie de
regimul de tratament
indicat pacientului.
- se poate realiza în condiții de
ambulator și/sau în staționar
(în dependență de criteriile
de internare și externare).
- scopul tratamentului în faza
intensivă este: nimicirea rapidă
regim general cruţător
- realizarea tratamentului la
domiciliu (în forme uşoare)
- în condiţii de staţionar (în
recrudescenţe maladive moderate,
severe, complicaţii, patologii
asociate grave)
evecţiunea factorilor iritanţi
inhalatorii (tabagism, gaze şi
fumuri industriale, habituale, noxe
ecologice)
regim alimentar hipercaloric,
hiperproteic, ape minerale
sulforoase
a M. tuberculosis și Fluidificarea secreţiilor bronşice
prevenirea apariției rezistenței mucolitice, expectorante
la medicamentele regim hidric optimal
antituberculoase. Redresarea permeabilităţii
- după finalizarea fazei bronşice
intensive, pacientul cu - bronhodilatatoare (β2agonişti,
tuberculoză, de regulă devine anticolinergice) inhalator, oral
necontagios. Drenaj postural, kineziterapie
- în cazul cînd rezultatul respiratorie,
bacteriologic rămîne pozitiv tapotament toracic, gimnastică
după 2/3 luni, faza intensivă se respiratorie,
va tuse asistată - se efectuează
continua cu o luna de sistematic, zilnic
tratament.
· Faza de continuare - durează
4-5 luni:
-se administrează 2-3
medicamente antituberculoase
în funcţie de regimul de
tratament indicat.
- se efectuiază preponderent de
către serviciul de asistență
medicală primară, în
municipii și în centerele
raionale poate fi efectuată de
către serviciul de
ftiziopneumologie,
-se efectuiază preponderent
după locul de trai al
pacientului
- scopul tratamentului în faza
de continuare este: acţiunea
asupra formelor persistente de
MBT, sanarea focarului în
organul afectat.
- Durata de tratament – de
regulă 6-8 luni, în unele cazuri
poate fi prelungită pînă la 12
luni în dependență de
localizarea afecțiunii.
Caz nou:
- TB pulmonară
- Toate formele TB
extrapulmonare cu
exceptia meningitei
tuberculoase/
tuberculozei osteoarticulare :
Faza intensive : 2 HRZE(S)
Faza de continuare: 4 HR
Meningita tuberculoasă / TB
osteoarticulară
Faza intensive 2 HRZE(S)
Faza de continuare : 10 HR
Caz de retratament:
- Recidivă
- Pierdut din supraveghere
- Eşec
Faza intensive: 2HRZES /
1HRZE Faza de continuare :5
HRE