BISOUTH §p 5 EPTPALEOLITIO SAU MEZOLITIO, o PROBLEMA DE TERMINOLOGIE? eo Cercetivile gi descope on privire la t gi invepu de probleme, ihre 0 gua care 1 problema de terminiol le De 3 p Thenhe in tiooped din wei lanai Ce cate gi ee serial nfeloue Inca prin mexalltio® af mult san mai pufin ferieit", cum a fost folosit pentru prima 0 9 Huai cre ee 11 fnet dim L874. Mult mat i veche propuuere, term: i wuiturile care ant fost gipie intrs paleo Mezolitien!, termien, exprimal Murceline Boul deste Nikinson, de catre g aologul KiLedles tirziny wbia in 1900, a apeatenl dea fost Tolusit de Jacqued de Morgett De neni ocotite i repregents In vrenies ace litic gi neolt rmenul propus, gE aceephl uti , VBA! UML TORE 2 Dar iit utites decent de activitate arhe Hrenlitioniit & Font progres’ insemnate #7, s-ih simtit feeesitaten wunel sori intregi &e in peameral, core gpundad pe apmanel aTet pe 5 nitatelor piinutes jntuemita de ‘Adrien de Mortitlet malt tL wreme oF chee diamnmizi eispry #1 alvele agri tual sult 7 bite seu, din] Le, nm ararene u ; ute al eulturilor mpteriale aqwargiteadl orimibniril rite ay earl paleolitive In 14808 s lini, incured inpelegeres evolat ict a, Hucaregtl, LURE S00, tenviset MMi ate Ae MS iitZ DISC comunel primitive. Unele donumiri bite ginc au avut sorfi de rabine altele total nepotrivite au dispiiral: sau triieso arfilicial in virtmtea inerhi regolitic’’. em incepe Bi fie eagul cu terme Chum se miseut termen®? La inceputul cercetarilor arheologice din Apus pint spre sfirgitul “alui trecut, intre paloolitic gi neolitic — epoci mult; deoxebite intre cle ati din punctul de vedere al tehnicit pe © se obfmeau mneltele de munca, / Mai cu seama al stadiutni sociil-economic — nu se descoperise nimic care si ingidute arheologilor si vorbeasck despre o continitate de viayl. De aceea mu pupil wu fost i sau orem intr-un hiatus, un gol delocuire ce ar fi repr fi populatiilor magdaleniene din pestert, conv gere in iv multe dintre pesterile cereetate, intre ultimul strat de paleolitick —magdalemana — $1 neolitie 86 gisea obignuit un steril, Edouard Piette a déscoperit imtr-o pesterti, la Mas silor, in depart ntul Ariege din Franta, un strat cultural intermediar intre ultima. e a paleoliticuluy superior-magda- lenian neoliti fn aceasta directie, mai &poi si ali cere Abort au fii agsomenea descoperitt. nd vorba de o culturi deosebita care acoperes acel crezit hiatus, termenul ,mezolitic’ propus de Jacques de Morgan a prins, ai ca atare cultura de la Mas d'Agil a fost numita axiliana gi incadrata epoch mezolitice Tot creat nina a nu figura singura in aceast’ epocd, isa adaugat mil apoi si campignianul, care a rimas incadrat mezoliticului pint in 1924, desi G, de Motillet,inei din 1900, {mind seama de api ritia topoarclor @Axil, in poatele | glefuite in aceasti, culturs, socotea ea ca ur trebur ‘gi reprezinte im Franta imeeputul epocit i $-An treenl apoi la ,,mezolitic’” culturile desco- perite in Kjockkenmoedingurile daneze gi tardenoasiannl, Si astiel, treptat, treptat, ,,mezolitienl”” ayea sh imbrifijexe meeanic, firs wn prealabil discerniimint, o serie mtreag’ de eulturi, dintre care amintim : maglemo- sian, erfebolanal, hamburgianul, syiderianul, chyallibogovicianul, bac- soniunul, wiltonianul, smithfieldianwl, Kunda, Linngby gi altele, _ Cu vyremea inst, eercetinile an ar Wtit oh aciliannl, ahrensburgianul $i swiderianul nu reprezinta altceva decit ultimele faze de dezvoliare, noi condifii de viafa, ale magdalenianului. Tn cultura Maglomose apar topoarele eu inceputi de. glofuire gi ghion- gole de pintré giurite, preeum 9 domesticirea ciinilor; in Hrtebélle se cunogteau mcepuinl glefuirit pretiret st ceramica ; Kunds eunoagte cora- mi¢a, fay da Karim Shahir apar portl on tigul ylefuit, secera gi ineepu- tnrile domesticinli, [rd cunoasterea Ceranticiiy Tehmica gletuivii, eunoas- tere coramicii, inceputurile de domesticine x animalelor gi cultivarea primitiva a plantelor mu mai ing&duie atribuirea, acestor culturi amezoli- ticnlni. Intrucit s¢ admite existen(a unui neolitic firk coramica, ihoepe sh deving de nein{eles de ce o culturi en coramick ponte si ranind te cameo”. sai ramin 1TE teeta Tn sfirgit, neeste ¢ Nt TLS Lou bar pormen mult mai pot ae Lait eu vremen rivit — epipalentivienl™, a crenre Co este sf Hl Pe se Infolege prin eplpdleat Iealithe Acest ternien a fo: nS . @ fost propus i al a inlocui te Propus ined dinany veo Se Nejustifient TERR ft eelgrui sub immole generis ara Alec ceea iat ¢ in-ehip proprin se numese qs oe aes stAdenumire, dupa parer LIBS hoa ary A fi acceptatd numai dacd acest ra AML bate, jt naturatd ai transformarca 1 Scene sen an ee hile aX puledtition et i weit fel (oulil, pe intermed ¢ mene enlui, deo a le desemmnam ou mine pees rf sinmnlii final, tardenossiannini cu 1 Seen HG Aviad Loti eS ii sain nan gi uailionn! dintre care citiim pe H. Breuil si Raymond Se ja quictul de vede si puleontologica a mezolitioulni este dec pletata eu elemente sociologice, Populatiile 2 litute o continuare, la ineoputul timpurilor emigrate Tie in nuturile nelocuibile, fie in re Joptolitict indigeni pe yeniti i-an Inloewit sau. teeat, traind, asemenea lor, din viniitoare, peseuit ai cul De acean li s-n aplicat donumired de epip mind tocmei faptul noii veniti continual felul de ving auter departe si uutori 1 zorily timpurilor poste ind ,,conditiile so a posearilor gi vintorilor di Ls le nen } ifitorilor tal timparilor glaciare gi el acegtia saint ines Jeptolitiet prin ie lor” HL. Brenil, a carui ante’ nifificd mm poate { puad In inde be termenul mezolitic, aymige In al a a fond, aixii aint deci oamenil paleok ivakui de sfirgit 0 raigrayianis EH ee z apiuni s produs wnieor {nitinirea anor p migrajiun grupe de paleolitici venifi din Jocuri diferit®, dar care in eseish alt an “ore felul de viata anterior. De acces terme ual epiaiert re me 2 1927 de Obermaier, este imbrafigat 3! de Hireull, doy ' refer la culturile Mmesolibice citara st trebui mexolit) 7 Je spre Fe ee Daca acegti ‘gantori recumose ea popula fel det i vior'?, abunel despre bag ‘ ‘ cunts rad de nd at ps 08 CO eal altel 19 52a ingotegieo inevare de sintest fees iy itl in dewpiull vernon Deatines du Mounds) nt ‘an fost de 100 in ales (pia mij a inet dle pial alo) bermenitl pate ¥ a y virtated phignuiulol mezolitie urmatoarele ? jer tetune o8'8 vor i Titie), Din punet de veeer rin folostity Lam pastrit fiind consi