Olaru Daniel Roberto Subcontientul Subconstientul reprezint partea ascuns a creierului nostru i, n acelai timp, partea care ne influeneaz

n mod decisiv, pe tot parcursul vieii. Programarea lui pozitiv poate s fac adevrate minuni.

Capacitile subcontientului Exist mai mult de zece miliarde de celule n creierul omului, dintre care majoritatea se sesc n zona incontient. !iecare celul are posibilitatea de a nre istra n jur de "## ### de coduri, care corespund unor buci de informaie.

Subcontientul nostru captez n permanen informaiile din jurul nostru, emoiile, senzaiile, ima inile, sunetele i usturile, pentru ca apoi s le claseze i s le or anizeze. $ceste procese pun n continuu n joc miliarde de operaii cu un timp de rspuns foarte scurt. De exemplu, un om de treizeci de ani a acumulat n jur de trei trilioane de amintiri %majoritatea blocate de spiritul contient& care s'au nscris n subconstient.

Contientizarea acestei capaciti fenomenale a subcontientului de a stoca informaiile din viaa dumneavoastr i nele erea principiului su de funcionare permite nelegerea tehnicilor de dezvoltare personal cu mult mai mult eficacitate. ( norarea acestei etape nseamn a v lipsi de un ajutor preios i a risca s nu profitai pe deplin de ajutorul pe care vi'l poate aduce subcontientul.

)ubconstientul este o parte a fiinei umane, el v poate fi cel mai bun prieten, dar poate fi i duntor, dac nu contientizati care sunt funciile i capacitile sale.

* E ' tiine sociale

Olaru Daniel Roberto

Metode si tehnici experimentale in studiul REPRE E!"#R$$

+ia et si co nitivistii au demonstrat ca reprezentarile sunt accesibile experimentului si au propus metode specifice de investi are. $cestea sunt ori inale si usor accesibile si in demersurile investi ative ale studentilor sau ale unui tanar investi ator. ,u necesita aparatura complicata, ci doar putina ima inatie. Cercetarile lui Piaget. El a pus in evidenta rolul reprezentarilor in dezvoltarea structurilor operationale ale intelectului, acordandu'le o pozitie c-eie in trecerea de la senzorial la lo ic si inte randu'le in activitatea intelectuala. .ercetarile sale psi-o enetice asupra reprezentarii au evidentiat faptul ca evolutia si dezvoltarea reprezentarii tine de un anumit nivel de operativitate mentala intelectuala si diferitele forme de reprezentare sunt accesibile in raport cu un anumit nivel de dezvoltare al intelectului. (n mod obisnuit, cercetarile lui +ia et s'au realizat pe / rupuri de subiecti0 prescolari, scolari si adulti. 1aterialele utilizate au fost foarte simple %coli de -artie, tije metalice, cartonase, ima ini simple&. +rin urmare, variabila independenta era asi urata de utilizarea acestor instrumente simple si viza un anumit timp de expunere al informatiei. )ubiectul era apoi solicitat sa reproduca. 2ariabila dependenta a fost evaluata fie prin timpul necesar realizarii, fie mai ales prin corectitudinea reproducerii in raport cu ima inea ori inala. $u fost investi ate tipurile de erori specifice prescolarilor sau scolarilor. Experimentul nr% &% viza reperezentarea lun imii etalon. )ubiectilor li se prezenta o tija metalica desenata pe o coala de -artie. 3ija era prezenta in partea stan a a pa inii mai intai in pozitie verticala. $poi a fost translata in pozitie orizontala.

* E ' tiine sociale

Olaru Daniel Roberto

(ntr'o alta varianta, tija a fost luata din pozitia $ si asezata in pozitia 4. 5i s'a cerut subiectilor sa deseneze pozitia 4, incercand sa respecte lun imea tijei etalon. )e constata la prescolari tendinta de subevaluare. 3endinta scade la scolari si dispare la adulti. (n sc-imb, daca li s'a cerut sa reproduca lun imea tijei in pozitia $, subevaluarile sunt mai mici, iar daca li s'a cerut sa masoare tija cu compasul de etului, lun imea s'a reprodus cu putine erori. +ia et explica aceste subevaluari prin faptul ca in reprezentarile copiilor predomina factorul ordinal. .opiii sunt preocupati de redarea pozitiei se mentului in baza de sc-ite anticipative sau a unei preim ini care este perturbata prin rotatie sau tranzlatie. Ei reusesc sa stabileasca ordinea punctelor de sosire si nu intervalul dintre extremitati. Dupa +ia et, 6intentia de a imita lun imea model cere un proiect intre de executie, proiect ale carui le i sunt mult mai aproape de conceptualizare decat simpla perceptie6. Experimentul nr% '% ( referitor la rprezentarile cinetice si de transformare.

Drept material s'au utilizat 7 cartonase suprapuse si li s'a cerut subiectilor sa'si reprezinte o deplasare a cartonasului de deasupra de la stan a la dreapta. $dica sa deseneze cartonasele in aceasta varianta0 +rescolarii au facut urmatoarele erori0 3ranslatia cinetica nu era accesibila. (ata dificultatile, erorile aparute in desen0

Erorile scad la scolari si dispar la adulti.

* E ' tiine sociale

Olaru Daniel Roberto

Raspunsul va fi dat fie prin desen, fie prin prezentarea unor fi uri posibile, dintre care subiectul ale e raspunsul corect. $cesta poate fi dat la 8, 9 ani. +ana atunci apar erorile, deoarece prescolarii nu reusesc sa conserve relatia dintre cele 7 fi uri si dimensiunile lor in conditiile unei miscari ce le modifica doar partial raporturile. (ntre perceptia miscarii si reprezentarea ei secventiala si finala, exista o importanta deosebire. +ia et explica acest fenomen prin particularitatile preoperatorii ce nu permit decat pseudoconservari %limite&. .ercetarile lui +ia et au demonstrat stadialitatea evolutiei intelectului la copii.

* E ' tiine sociale

Olaru Daniel Roberto

Senzatiile de echilibru )enzatiile de ec-ilibru semnalizeaza accelerarea sau incetinirea miscarilor cat si modificarile pozitiei corpului in raport cu centrul de reutate. Stimulii sunt reprezentati de modificarile starii de ec-ilibru. Receptorii se afla in urec-ea interna. !ervul acustico(vestibular transmite impulsurile nervoase la diferite se mente ale sistemului nervos. )enzatiile de ec-ilibru au rol in mentinerea ec-ilibrului in timpul mersului si redresarea pozitiei de ec-ilibru in cazul unor alunecari %Rosca, ":8;, p. 7"#&. Senzatiile interne )enzatiile interne %or anice& semnalizeaza modificarile care au loc in interiorul or anismului. Stimulii sunt reprezentati de modificarile compozitiei c-imice a san elui si tesuturilor. Receptorii numiti interoceptori se afla in peretii vaselor, in or anele si tesuturile interne. (mpulsurile nervoase ajun la diferite etaje ale sistemului nervos. Dintre senzatiile interne fac parte foamea, setea, reata, senzatia de sufocare etc. )pre deosebire de senzatiile produse prin stimularea exteroceptorilor, stimularea interoceptorilor nu duce la senzatii clare si precis localizate. )enzatiile or anice au un rol vital deoarece semnalizeaza deficitul in anumite substante necesare pentru mentinerea vietii si determina omul sa actioneze pentru restabilirea ec-ilibrului. $ceste senzatii stau la baza trebuintelor or anice %Rosca, ":8;, p. 7#8&. Senzatiile de durere )algice* )enzatiile de durere semnalizeaza tulburarile in functionarea unor or ane sau distru erile de tesuturi. ,u au un stimul specific. Orice stimul care depaseste o anumita intensitate poate sa produca durere %un sunet foarte puternic, lumina foarte intensa, temperatura ridicata, contractiile musculare puternice&. )enzatiile al ice au un rol deosebit de mare in apararea or anismului deoarece ele determina omul sa actioneze pentru ca sa indeparteze cauzele durerii %+opescu',eveanu, "::8, p. /"&.

* E ' tiine sociale

Olaru Daniel Roberto

Percepiile

)untem in statia de metrou a <as-in ton D. din )=$, intr'o dimineata de ianuarie 7##8. =n om cu o vioara a cantat ; piese de 4ac- in decurs de circa >? minute. (n acest rastimp, circa 7### oameni au trecut prin metrou, probabil majoritatea in drum spre serviciu. Dupa circa / minute, un barbat de varsta mijlocie si'a dat seama ca cineva canta la vioara. $ incetinit, a ascultat cateva secunde, apoi a rabit pasul, urmandu'si pro ramul zilnic. Dupa inca > minute, violonistul a primit primul dolar, daruit de o doamna, care i'a aruncat banii fara a se opri din mers. $u trecut inca ; minute si un tanar s'a sprijinit de un perete din apropiere si l'a ascultat pret de cateva minute, apoi s'a uitat la ceas si si'a reluat drumul. 5a distanta de "# minute, un baiat de circa / ani s'a oprit in fata violonistului, dar mama sa l'a rabit. .um copilul nu voia sa plece, mama l'a @luat pe susA si si'au continuat drumul, in timp ce copilul a intors de cateva ori capul dupa violonist. $lti cativa copii s'au comportat similar, dar toti parintii, fara nicio exceptie, i' au @luat pe susA si au plecat. (n cele >? de minute, doar ; oameni s'au oprit sa'l asculte pe muzician si circa 7# i'au dat bani, fara sa se opreasca. (n total a strans /7 de dolari. Dupa " ora, violonistul s'a oprit si lucrurile au reintrat in normal in metrou. ,imeni n'a stiut, dar B anonimul C era Dos-ua 4ell, unul dintre cei mai buni violonisti ai lumii. El a cantat unele dintre cele mai rele si frumoase piese compuse vreodata, folosindu'se de o vioara valorand circa /,? milioane de dolari.. .u 7 zile inainte, la un concert sustinut de Dos-ua 4ell la 4oston, biletele se vandusera cu Ein medie' "## dolari bucata. $cesta e un fapt real. B Evenimentul C cu Dos-ua 4ell cantand inco nito intr'o statie de metrou a fost or anizat la initiativa ziarului <as-in ton +ost, ca parte a unui experiment social despre perceptie, usturi si prioritatile oamenilor. $ntrebarile la care incerca sa raspunda experimentul sunt+ intr(un loc obisnuit, la o ora nepotrivita, reusim sa percepem -rumusetea. !e oprim sa o apreciem. Recunoastem talentul in ciuda unui context ne-avorabil. /na din concluziile la care au a0uns initiatorii experimentului ar -i+ daca nu gasim un moment sa ne oprim din graba noastra zilnica, pentru a asculta pe unul dintre cei mai buni violonisti ai lumii, cantand unele dintre cele mai -rumoase piese compuse vreodata, cu unul din cele mai -rumoase instrumente -abricate 1oare cate alte lucruri pierdem.

* E ' tiine sociale

Olaru Daniel Roberto

* E ' tiine sociale