INTELEGEREA COMUNICARII NONVERBALE

CAP 1. VEDERE DE ANSAMBLU

Acest capitol este un rezumat al continutului cartii.El este realizat pentru a
prezenta cititorului cartii dimensiuinea si esenta expresiilor nonverbale .Fiecare
subiect va aparea intr-un anume fel,in capitolele ramase,tratat din perspective topicii
capitolului.
Daca cititorul doreste sa studieze orientarea Sibmolica Interactionista,inainte sa citeasca acest
capitol,ea sau el, ar trebui sa citeasca mai intai cap. 9 .Acesta ofera o perspactiva integrala asupra
studiului comunicarii nonverbale.
Desi exista unele neintelegeri despre esenta comunicarii
nonverbaleSoucie,!9"9#,exista adevaruri commune uneori deformate,este clar faptul
ca fiintele umene impartasesc interactive sensurile vietii lor cotidiene prin comunicare
verbala si nonverbala.$a%oritatea conversatiilor zilnice sunt purtate fata in fata, corpul
%ucand un rol spri%initor in comunicare.In multe cazuri oamenii folosesc expresii sau
gesture care vorbesc de la sine.&ricum,in cea mai mare parte a timpului oamenii
comunica intre ei combinand limba%ul verbal cu limba%ul corpului.'omunicarea
verbala si nonverbala sunt legate sincronizat intre ele (ird, )*istell, !9"+, !9",#
formand o prezentare copleta participantului sau observatorului la comunicare.
Aceasta interfata verbala si nonverbala trabuie sa existe pentru ca oamenii sa
comunice complet.'orpul este cel care de altfel,transmite intelesurile emotionale in
interactiunile comunicarii $e*rabian,!9-!#. .otentialul maxim al comunnicarii
umane este realizat numai atunci cand mesa%ele corpului si mesa%ele vorbite lucreaza
impreuna sincronizat si armonios.Disfunctia si confuzia rezulta atunci cand vorbele
sunt contrazise de mesa%ele corpului.
In situatiile fata in fata intregul corp este vizibil observatorului.In situatiile mediate
corpul este mascat.De exmplu cand folosesc e-mailul,oamenii inlocuiesc emotiile care
in mod normal sunt afisate in situatiile fata in fata ,cu emoticoane /erring, !990#.
Efectele emotionale si paralingvistice sunt produse artificial de utilizatorii de e-mail.
Doar in comunicarea fata in fata se poate exprima intragul repertoar comunicativ.In situatiile fata
in fata oamenii dezvaluie emotii si sensibilitate retorica,in timp ce construiesc legaturi si mesa%e
intersubiective nonverbale.Ei pot crea relatii sanatoase sau relatii disfunctionale.
Abilitatile si competentele nonverbale,desigur,se invata.Exista anumite patologii
precum autismul si sc*izop*renia care par a fi induse neuro-c*imic1alte boli ale
corpului precum anorexia sau bolile dismorfice par a afi rezultatul perceptiilor
senzuale deficitare..atologiile precum acestea sunt afisate in moduri particulare, ca
intr-un zambet ing*etat,o fixatie a privirii ce de reptile sau u corp foarte slab.De
altfel,in mod normal,indivizii invata cum sa-si foloseasca sis a-si afiseze corpurile
exact cum invata sa foloseasca limba%ul vorbit sau scris1 in prezent un numar de
specialisti in procesele invatatii arata ca limba%ul vorbit si comportamentul nonverbal
sunt procesate pe cai diferite in creier 2e Doux, !990#.
&amenii isi creaeaza un cadru social si traiesc in acesta1Atat mediul construit cat si
mediul natural sunt parti ale contextului care influeanteaza comportamentul
uman.Artefactele cum sunt cladirile,*ainele,te*nologiile comunicationale sunt create
de oameni1 aceste artefacte influenteaza la randul lor comportamentul oamenilor.
$ediul social include perec*ile,grupurile si situatiile publice cum sunt ceremoniile si
ritualurile in care se anga%eaza oamenii.$ediul construit include case si structuri
publice.$entalitatile culturale influenteaza modul cum sunt realizate constructiile.De
exemplu3 Fran4 2lo5d )rig*t un proeminent arc*itect American, a proiectat case
care se integreaza in mediul incon%urator1 indienii 6ava%o construiau hoganuri case#
in forma rotunde ca rezultat al avorilor,adevarurilor si practicilor lor.
Acest capitol este realizat pentru a da cititorului o vedere de ansamblu a materialului
conceptual care va fi inclus si folosit in restul cartii.'ititorul va fi introdus in intelesul
Interctiunii Simbolice,o cale integrate de studiere si aplicare a comunicarii
nonverbale.
ASPECTE ALE COMUNICARII NONVERBALE
'ercetare

'ititorul este prevenit ca exista mai multe cai de studiere a comunicarii
nonverbale.De exmplu37eoria 'onflictului Afiliat1 $odelul 'onduitei Asteptate1
$odelul 'atalogarii 8erificate1 $odelul 8alentelor 8erificate1si $odelul Secvential 9
Functional, sunt modalitati recente prin care cercetatorii au investigat comunicarea
nonverbala avand ::. In centrul atentiei.Andersen;Andersen, !9-<1 Andersen,
!999# Acete modele recente,din care am selectat doar cateva pentru a ilustra
idea,produc puncte de vedere unice si modele de cercetare.Aceste importante
modele,se concentraza de obicei pe limitatrea subietelor..rspectiva Interactiunii
Simbolice s-ar putea descrie mai mult ca o aproximare decat ca un model sau
teorie,este usor de inteles si poate include descoperiri ale altor modele fara sa-si
piarda integritatea.De altfel, cercetatorii din trecutul Interactiunii Simbolice au fost
tentati sa folosesca modele de cercetare calitative si etnografice Denzin, !9"!1
2ongmore, !99-1 .rus, !9901 =itzer, !99+# vezi capitolul 9 si !+#.Interactiuinea
Simbolica este compatibila cu un numer de alte aproximari.Desigur,povestea
comunicarii umane este lunga si comlexa Sc*ramm, !9--# si cercetatorii au
aproximat continul comunicarii umane in multiple feluri.
PERSPECTIVA INTERACTIUNII SIMBOLICE
.erspectiva Interactiunii Simbolice pune accentual pe actiunea umana,sau a grupului
sip e intersubiectivitate si interpretare.&amenii incearca sad ea sens comunicarii
nonverbale a altora sau a lor,atasand intelesuri comportamentului,&amenii isi
construiesc lumea lor in conformitate cu propriile experiente,propria identitate si
tiparele vietii lor.&amenii reactioneaza la situatii concrete,la lumile simbolice gasite
in literature,film,78 si carti.
Searle, !99,#>Ei creeaza intelesuri din ceea ce observa ca fac altii raportat la ceea ce
fac si ei insusi. Ei percep,gandesc,creeaza directii de actiune,interactioneaza si apoi
reflecteaza asupra intelesului evenimentelor sociale. Aproximarea Interactiunii
Simbolice ofera o cale de a privi lume plina de naturalete a comportamentului
!9,!9?!0!<t uman.
FUNDAMENTUL FAPTELOR PLINE DE INTELES
7oate fiintele umane creaza actiuni successive.$erg la scoala,conduc o
masina,citesc carti ,merg la filme,cauta,fac sport si asa mai departe.Aceste actiuni
successive au valoare simbolica, recunoscuta ca atribut al faptelor. Succesiunile de
actiuni sunt compuse din actiuni singulare1 de exemplu3 oamenii stiu cum sa conduca
masinile,dar ei au invatat sa controleze o actiune simpla apoi alta. In acest process
conducatorii auto creeaza sc*eme1 ei cunosc regulile procedurale, te*nicile s a s m d.
Avand suficienta practica ei conduc aproape inconstient mecanic#.
Actiunile successive sunt de obicei planificate in conversatii interioare sau cu sine
insusi
8allac*er;)egner, !9-,#. 'and au loc repetat ele devin rutina,necesitand putina
atentie Sunt activitati simbolice. 'onducatorii auto investesc inteles in ceea ce fac si
deriva intelesuri facand aceasta. Ei pot spune altora ce inseamna sa obtii un permos
de conducere, ei pot imparti bucuria lo de a fi in stare sa faca o calatorie. '*iar daca
actiunea este o simpla strangere de mana sau o afisare complexa de ritualuri
elaborate, actiuni cum ar fi conducerea unei masini, actele umane intotdeauna
insotesc un inteles s5mbolic ori din perspective actorului ori din perspective
observatorului. In acst sens studierea cimunicarii nonverbale esete comunicarea
faptelor umane.Sensurile actiunilor umane sunt impartasite intersubiectiv , formand
bazele comunitatii.(lumer, !909#.
Interactiunea Simbolica sugereaza ca actorul este intotdeauna in procesul actiunii
sau a deciziei de a actiona. &amenii sunt influentati in interactiune de altii, in grupuri,
institutii,societati sau cultura. Societatea nu este@afara@ mai degraba oamnii se
anga%eaza interactive pentru a produce societataea, anga%andu-se indiscutii interioare
sau discutii cu sine insusi pentru a interpreta comportamentele.&amenii %oaca roluri
multiple , intradevar, ei au mai multe versiuni despre ei, nu numai una, care sunt
observate de ei insisi sau de altii.&amenii evalueaza,negociazasi produc realitatea in
mod continuu '*aron, !99,1 Fine, !99+#
Actiunea nonverbala este de obicei asociata cu activitatea verbala desi se poate
exprima si singura. Este dinamica si creative dar poate fi copiata si oarecum
previzibila. Indivizii pot planui si creea directii de actiunel1 pe de alta parte ei pot
actiona sau reactiona spontan. Desi oamneii sunt intrepreti in interesul lor ei sunt de
asemeni si interpreti ai actiunii altora. .e scurt ei sunt %ucatori si spectatori
Aoffman, !90"1 2ear5, !990#.'orpul uman este prezent intotdeauna in situatiile
social-intercative. In situatiile mediate asa cum am discutat in capitolul - , cand
oamenii sunt la telefon, de exemplu,doar vocea este auzita1 totusi aceasta transmite
mesa%e nonverbale paralingvistice .ittam, !99<#. 'and este folosit e-mailul oamenii
construiesc imagini de sine pentru a le transmite celor care nu-i pot vedea.
In mod evident corpul uman este o entitate fizica dar intelesul simbolic pe cae
oamenii il ataseaza corpului este important(ent*rall ; .al*emus,!9",#. De exemplu
cand oamenii vor sa-si infrumuseteze corpul,ei lucreaza la imaginea pe care
societatea si cultura lor le-o prezinta.oamenii impartasesc intelesuri culturale asociate
cu frumusetea,care pot varia de la o cultura la alta (uss , !9-9 1 Ban4oCia4 ,!99D#.
In SEA media portretizeaza imaginea frumusetii in moduri nesfarsite pentru privitor,
c*iar daca observatorul accepta imaginile sau nu. .e scurt, participantul in
interactiunea sociala trebuie sa decida ce sa faca cu reprezentarile societatii, sa le faca
intelese.
CORPUL SI IDENTITATEA
Sensul caracteristicilor corpului sau identitatea corpului este inevitabil conectata cu
sensul caracteristicilor sociale. Desigur corpul este mereu prezent, comunicand
oricum,intentionat sau nu. Inevitabil oamenii trebuie sa construiasca sau sa creeze
intelesuri pentru corpurile lor, tinand cont de intelesurile care sunt impuse de
societate si cultura. &amenii sunt capabili sa faca declaratii exacte despre ei, despre
corpurile lor, desi ei pot de multe ori sa se insele.Declaratiile despre sine si corpul
propriu sunt realizate pentru a se incadra conditiilor date. De exemplu oamenii se
creaza pe sine imaginar pe internet, descriindu-se in felurile in care spera ca prind la
ceilalti.In acest text autorul se concentreaza pe felul in care oamenii dau sens
comunicarii nonverbale. &amenii se percep simbolic pe sine si pe
ceilalti,etic*etandu-si si corpurile.&amenii poarta conversatii cu sine, despre sine,
despre altii si despre evenimente..e scurt, este activitate simbolica,cognitiva,inclusa
in prezentarea altora.In acest text acest proces este denumit 3 F a da sens G, o expresie
care este creata pentru a sugera deseori o activitate simbolica ascunsa, care insoteste
comunicarea nonverbala.
CATRE O DEFINITIE A COMUNICARII NONVERBALE
Exista un numar insemnat de definitii si presupuneri pe care cercetatorii si oamenii
de stiinta le folosesc pentru a defeni comunicarea nonverbala. & astfel de definitie
spune ca, comunicarea nonverbala cunoaste toate mesa%ele, altele decat cele verbale
folosite de oameni in interactiune /ec*t; De 8ito, !99+#, o aproximare generala
folositoare, dar care se pare ca esueaza in explicarea felului in care oamenii folosesc
cuvintele paralingvistice sau cum creaza oamenii intelesuri in interactiunea lor..rin
extindere, fiecare definitie reflecta pregatirea si traditia fiecarui cercetator implicat.In
viata de zi cu zi, oamenii creaza intelesuri prin intermediu presupunerilor
inradacinate in experientele personale de viata 1de cealalta parte, in cercetarea
profesionala, oamenii de stiinta explica presupunerile lor in asa fel incat ele sunt
verificabile si folositoare.Sunt cateva elemente distincte implicate in comunicarea
nonverbala umana. Factorii culturali, sociali si psi*ologici influenteaza comunicarea
nonverbala in moduri complexe asa cum fac sexul,etnia,varsta si te*nologia. $ediul
intim sau contextul social, influenteaza comunicarea nonverbala deoarece aceste teme
sunt adanc imprimate in contextul vietii de zi cu zi. Fiecare din acesti termeni contin
coduri ascunse.Spatiul,timpul si mediul fizic influenteaza comunicarea nonverbala la
fel de mult. Acesti termeni sau factori de fond influenteaza inevitabil
comportamentul deoarece oamenii tin cont de contextul social in care actioneaza
ei.Directiile de actiune, pline de inteles, sunt cele mai bine create cand oamenii sunt
constienti de dinamica contextului social in care se gasesc. 'omunicarea nonverbala
este profund influentata de aceste elemente dinamice. &amenii sunt socializati in
lumile lor, dar in devenirea sociala a lor, ei insisi participa la dezvoltarea creativa,
nefiind pasivi 1copiii mici invata gradual sa-si foloseasca corpul in moduri potrivite.
.e masura ce oamenii se indreapta spre varste geontologoce sau c*iar centenare ei
invata sa construiasca noi feluri de a gandi si de a actiona pentru a-si modifica
identitatea proprie, sa modifice caile in care isi folosesc corpul. &amenii adopta
strategii de comportament care ii vor a%uta sa se adapteze si sa supravietuiasca intr-o
lume sociala complexa.
REALIZAREA UNEI DEFINITII PENTRU COMUNICAREA
NONVERBALA

'omunicarea nonverbala este un proces dinamic care anga%eaza mintea, corpul si
societatea ca entitati intersubiective. &amenii creaza intelesuri simbolice-si le
ataseaza de- pentru comportamentul propriu sau al altora. Ei sunt influentati de
contextul actiunii si de factorii sociali principali. In conversatiile interioare oamenii
propun si traseaza linii de actiune pentru a satisface cerintele situatiei sau asteptarile
altora. In aceata dramaturgie a comportamentului, oamenii invata sa-si modifice
comportamentele nonverbale pentru a rezolva cerintele unor noi situatii. Identitatea
umana aflata in interactiune este emotional aratata in prezentarea de sine.
COMPORTAMENT SI COMUNICARE
Distinctia dintre comportament si comunicare este deseori facuta de oamenii de
stiinta care studiaza comunicarea nonverbala. De exemplu se sugereaza ca vorbele
rostite reprezinta ceva simbolic, dar comunicarea nonverbala nu este reprezentativa
pentru nimic altceva. Se reprezinta pe sine./erc*t ; De 8ito, !99+# .entru motive
prezentate cu mai multa profunzime in capitolul !+, acest text foloseste termenii
comportament si comunicare nonverbala in moduri similare. 'ea mai buna exprimare
ar fi comunicarea comportamentala, rezultatul alipirii conceptelor de comportament
si comunicare. 'u exceptia momentului cand oamenii vorbesc cu ei insisi, ei
savarsesc acte de intelegere cu ceilalti. &amenii nu pot sa nu comunice.)atzlaCic4 ,
(eavin;Bac4son, !90"#
Interpretarea comportamentului !9,!9?!0!<t propriu si al altora este in esenta un
proces subiectiv,simbolic 1 Asadar a interpreta comportamente, indiferent daca sunt
proprii sau ale altora, necesita a gandi in termenii intelesi, in esenta, lingvistic.
Acel comportament nonverbal poate accede in diferite zone ale creierului decat
limba%ul vorbit.Andersen , !999# =ezultatul final este ca oamenii creaza intelesuri in
interactiune. '*iar si atunci cand oamenii desfasoara activitati care nu sunt gandite sa
provoace semnificatia altora, observatorii iau nota de comportament si il interpreteaza
asa cum vad, comform proceselor neuronale desfasurate in interior..e scurt, oamenii
sunt intotdeauna pe F scena F fiind observati de altii. 'u exceptia cazurilor cand,
desigur, sunt pur si simplu ignorati . 2egatura dintre comunicare si comportament
este puternica si indestructibila. A se concentra doar pe comunicarea nonverbala
intentionata, fara a accentua latura F accidentala G inseamna a pierde ceea ce se
intampla in teatrul de actiuni.
&amenii actioneaza interactiv impartasind semnificatia comportamentelor cu ceilalti
oameni.&amenii sunt actori si observatori inveterati.
DIFERENTA INTRE COMUNICAREA VERBALA SI
NONVERBALA
En numar de oameni de stiinta au delimitat diferentele dintre comunivarea verbala
si nonverbala, unii sugerand ca ele sunt in principal localizate in diferite zone ale
creierului, comunicarea verbala in emisfera stanga si comunicarea nonverbala in
emisfera dreapta 1comunicareaverbala este in primul rand bazata pe cultura in timp ce
comunicarea nonverbala are in primul rand baze ideologice 1sau comunicarea verbala
este digitala in timp ce comunicarea nonverbala este analogica.$ai departe ele au
procesari diferite in creier comunicarea verbala este procesata discret in timp ce
comunicarea nonverbala este procesata ca F Aestalt G Andersson, !999#. 'ercetarile
continue, rafineaza cunostintele despre comunicarea nonverbala umana. De
exemplu 3se sugereaza ca limba%ul vorbit se bazeaza pe un fel de semantica
nonverbala corporala.Armstrong, Stro4e ; )icoux, !99, 1 Armstrog, !999 1 Ailro5,
!990 1 =ed*of, D+++# si ca natura fundamentala a proceselor corporale sunt
inseparabile de procesele verbale.Este clar ca unele aspecte ale comportamentului
nonverbal ce confera putere individuluii sunt nevazute,in timp ce altele sunt afisate
public. In comunicarea cu sine oamenii dau sens evenimentelor si planuiesc
activitatile ce intentioneaza sa la desfasoare. Aceste activitati de intelegere (runer ,
!99+#,publice sau private, sunt parti ale aceluiasi proce de semnificare.
REFLEXII ASOCIATE COMUNICARII NONVERBALE
Este omniprezenta . 7oate interactiunile fata in fata au o componenta nonverbala.
Este folositoare in diverse moduri. Astfel,oamenii folosesc semnificatiile nonverbale,
persuasiv pentru a controla pe altii, pentru a clarifica sau sublinia expresiile verbale
sau c*iar pentru ai insela pe altii. .oate fi folosita pentru a inlocui expresiile verbale
la fel dca si in folosirea emblemelor.
Este expresiv emotionala. Astfel oamenii din toate culturile zambesc, plang, isi arata
sau nu emotiile prin actiuni ale corpului sau actiuni faciale. $ulte expresii emotionale
par a fi pana la urma impartite minim si afisate universal.
Exprima deopotriva baze filogenetice si ontogenice. Astfel in dezvoltarea
comunicarii umane, comportamentul nonverbal a permis dezvoltarea comunicarii
verbale. Indivizii, dupa nastere, depind de comunicarea nonverbala pentru a se
exprima
Sunt bazele interactiunii 1 c*iar inainte ca propozitiile sa fie rostite, observatorii iau
note de comportamentul corpului, incercand sa inteleaga comportamentul actoruluii.
.are sa fie de incredere.Astfel oamenii sunt convisi ca activitatea nonverbala nu
minte. &amenii tind sa creada mesa%ul nonverbal atunci cand mesa%ul verbal il
contrazice (urgoon, (uller, )oodall, !99,#.
'omunicarea nonverbala poate accentua, completa,contrazice, indrepta, repeta sau
substitui comunicarea verbala. Edmond ; $c'ors5, !99D#
Aceasta este teza acestui text, urmand o apropiere de Interactiunea Simbolica, aceea
ca laturile comunicarii verbale si nonverbale sunt evenimentele pline de sens,
interpretate subiectiv de indivizi. .entru a interpreta un cuvant rostit se va folosi cu
precadere sistemul auditiv, pentru a interpreta un act nonverbal se va folosi cu
precadere sistemul vizual.2ucrul important scos in evidenta in aceasta carte este ca
activitatea indivizilor, de interpretare da sens comportamentelor altora rezultate din
comunicarea nonverbala.
COMPLEXITATEA COMUNICARII NONVERBALE
&amenii par a se folosi de corpurile lor aproape fara efort, aprope din rutina fara a
se gandi.Dar, desigur, lipsa efortului este rezultatul experientei lor. =utina zilnica este
rezultatul invatarii deprinderilor Sc*egloff, !9-0#. &data invatate unele
comportamente ale corpului sunt afisate in acelasi fel din nou si din nou fara a
necesita o atentie personala sau o constientizare. Intradevar, ar putea parea ca multe
comportamente sunt necontrolate de minte (ourgoon ; 2anger, !99, 1 2anger,
!9-9# 'ercetaril au aratat ca o retea complexa de factori influenteaza comportamenul
indivizilor. De ce sunt unele persoane atat de abile si competent nonverbal, in timp ce
altele sunt lipsite de inclinatii c*iar incompetente /argie, !9-0#. Abilitatea de a
coordona si prezenta pe sine variaza considerabil la ma%oritatea populatiei ca rezultat
al unei varietati de influente ascunse.
'omplexitatea comunicarii nonverbale umane poate fii ilustrata prin referire la
cercetarile cu privire la aspectul fizic al fetei si al oc*ilor. Fata fiind primul element
de exprimare al emotiilor avand trasaturi care par a avea un minim de unversalitate
E4man, &ster, !9"9#. Fata exprima emotiile primare in moduri unice. Studiul ocular
arat ca pupilele ocgiului uman raspund variat la diferite circumstante. .upila ori se
inc*ide ori se mareste in conditii de teama sau prietenesti./ess, !90,#
$iscarea oc*ilor este parte esentiala a comportamentului !9,!9?!0!<t facial,
directionand atentie altora sau aratand surpriza sau fericire sau alte afisari emotionale.
.rivirea oc*ilor sau intoarcerea privirii a%uta observatorii sa stie ceea ce actorul este
gata sa faca. Este un adevar comun ca atunci cand oamenii eviota sa se priveasca in
oc*ii sunt lipsiti de incredere sau mint. Sunt oc*ii o fereastra catre suflet H .robabil
nu.
=egulile culturale influenteaza modul in care oamenii folosesc fetele si oc*ii lor. De
exemplu copiii negri, asiatici si americani sunt invatati sa nu priveasca direct in oc*ii
unui adult. Inseamna ca ei mint H Stereotipurile trebuie excluse. &c*ii sunt invariabil
implicati in afisarea faciala.
Fata pare sa emita expresii emotionale contagioase /atfield, Iacioppo ; =apson,
!99<# de exemplu, o fata zambitoare necesita un raspuns spontan de la alta persoana.
Expresiile faciale arata altorsa aprobare, incura%are, prietenie sau deceptie E4man,
Friesen, !9"D,!9", 1 E4man ; &ster !9"9#.Din pacate cei mai multi oamenii nu sunt
terbil de buni sa detecteze deceptia (urgoon, (uller, )oodall, !990 1 E4man ;
Friesen, !909#.
Ipoteza scaparii E4man, !909# sugereaza ca in mod Freudian corpul uman scapa
informatie c*iar cand actorii nu se tem de ea. Scuzorial, observatorii antrenati pot
cateodata sa demaste aceste sunsuri ascunse. Apare ca un interes public de mascare a
unor persoane de catre altele descoperind scapari nonverbale. De exemplu cerinta
profesionala de a fii capabili sa aleaga %uratii prin observarea comportamentului lor
nonverbal, cautand acele scaparii de informatii care ar putea indica potentialul %urat
calificat sa faca parte din %uriu. .robabil cei mai multi oameni sunt interesati in
aflarea secretelor ascunse ale celorlalti.Fast, !9"+#. .e scurt oamenii incearca sa dea
sens felului in care ceilalti isi folosesc oc*ii si fata in interactiune. Intregul corp, nu
numai oc*ii sau fata este implicat in comunicarea nonverbala.
COMPORTAMENTUL INCONSTIENT SI CEL MECANIC
'omportamentul inconstient se refera la faptele in care oamenii actoneaza nonverbal
, fara sa acorde atentie lor insile. &amenii nu-si poarta tot timpul de gri%a. 'uvantul
inconstient, folosit ca substitut de unii scriitori, se poate referi la persoane care literar
nu sunt treze, asa cum se spune despre un boxer care este I&. Folosirea cuvantului
inconstient se refera la fapte realizate atunci cand oamenii sunt tre%i dar nu observa
sau nu se ingri%oreaza de ceea ce li se intampla. Desigur actiunea umana poate opera
la un nivel inferior nivelului perceptiilor scuzoriale. De exemplu cercetarile arata ca
fata dezvaluie activitatile ascunse. 'a o problema practica orice cititor se va stradui
sa raspunda la urmatoarele intrebari 3 'ate riduri faciale ai H Au fata ta un zambet
incorporat sau o figura dezaprobatoare H Este o parte a fetei tale diferita de cealalta H
Este culoarea pielii de pe fata ta diferita de cea diferita de pe mainile sau picioarele
tale H .upilele oc*ilor tai sunt de marime normala sau sunt foarte mici H In ce conditii
se sc*imba ele H Enii observatori vor stii raspunsurile la aceste intrebari. Altii nu le
vor constientiza fara a fii preveniti despre aceasta.
Daca era necesar ca oamenii sa tina cont de modul de a respira al lor, de felul in care
merg, sau cum misca bratele, ei s-ar comporta putin altfel in viata. 'omportamentul
uzual ii face capabili pe oamenii sa strabata ziua fara o atentie deosebita asupra a ceea
ce fac. Imbracarea de zi, mersul catre scoala, servitul cafelei si asa mai departe,
activitati ce pot fii simple cau complexe pot fii desfasurate fara o atentie speciala. De
partea cealalta deoarece ei sunt anga%ati in rutina zilinica, ei pot pierde semnificatia
actiunilor intregului comportament uman, care au un potential maxim de intelesuri
asa cum sugereaza aceasta carte. Erving Aoffman, o figura proeminenta a istoriei
F Interactiunii Simbolice G a demascat comportamentele zilnice gasind intelesuri
unde altii au esuat.
COMUNICAREA NONVERBALA ACCIDENTALA SAU
INTENTIONATA
Spre deosebire de ma%oritatea celorlalte primate oamenii planifica activitatile, apoi
le pun in practica. Asadar ei se imbraca cu *aine pentru a se incalzi sau racori, dar,
depinzand de aspectul lor exterior ei pot deasemenea sa se imbrace pentru a deveni
mai atragatori. In discursul zilnic, oamenii folosesc corpurile lor pentru a sublinia, a
exprima, sau iliustra ceea ce spun. &amenii pot arata un deget in gest emblematic si
transmit un inteles definit, fara a fii necesare vorbele. .e scurt ei trimit mesa%e
intentionat. &amenii au strategii (erger, !99"# 1 ei %oaca roluri (erne, !90<# ei
incearca sa influenteze pe altii folosindu-si corpurile. 'and lucreaza impreuna cu altii
in activitati comune cum ar fii cantatul intr-o orc*estra oamenii isi folosesc corpurile
in feluri variate specifice abilitatilor 1 altfel ei nu pot canta partitura. &amenii
efectueaza acte semnificative intentionate in prezenta altora. Dar prezentarile
nonverbale pot fii ridicate de altii in feluri nedorite de actor 1 mesa%ele neintentionate
pot fii receptate si interpretate de observator. In aceste instante comunicarea este
accidentala. .e scurt oamenii sunt permanent pe scena indiferent daca ei aleg sa fie
sau nu. &amenii stralucesc si emit semnale si sugestii pe care nu intenioneaza sa la
transmita Aoffman, !90"#.
SEMN, SIMBOLURI, CODURI SI REGULI DE EXPRIMARE
Semiotica sociala este o stiinta a limba%ului, atat verbal cat nonverbal. Semioticienii
fac distinctia intre semne simboluri coduri si reguli de exprimare. Desi exista
diferente in exprimarea codurilor, pentru scopul acestei cartii, un semn este
denominat si specific.El nu atentioneaza despre ceva , asa cum fumul indica un foc.
& fata inrosita poate arata ca persoana este stan%enita sau extenuata fizic.
Interpretarea este de obicei gasita in context. Asadar, cand fata unei domnisoare se
inroseste din cauza efortului fizic se stie ca nu este emotionata. 'ontextul furnizeaza
legatura catre deslusirea inrosirii fetei ei.
Semnele si intrebuintarea lor variaza de la o cultura la alta. Ele au mai multe
intelesuri 1 asadar diferite persoane le pot interpreta in mod diferit fiind multe
intelesuri posibile. Semnele, desigur, exista in contextul care a%uta la interpretarea lor.
/odge ; Iress,!9-- 1 Iim, !990#
Simbolurile tind sa fie mai complexe decat semnele. &amenii creaza simboluri
arbritare pentru a reprezenta lucruri , oameni sau evenimente. Simbolurile pot fii
nespecifice, dar pline de intelesuri. De exemplu s-a spus ca vinul simbolizeaza
romantismul, sanatatea si viata buna. Similar un inel de nunta simbolizeaza daruirea
unuia catre altul 1 simbolizeaza valorile durabile si frumusetea. Simbolurile pot exista
intr-o forma principala ca $onalisa sau Statuia 2ibertatii, dar valoarea lor simbolica
se situeaza in interpretarea lor de catre observator, care are o conditie de referinta.
.e scurt simbolurile principale sunt gravate adanc in cultura, in societateDuncan,
!90-#. Indivizii nascuti in acea societate trebuie sa invete sa dea sens simbolurilor.
&amenii alcatuiesc societati (erger ; 2uc4mann, !90J# si elemente culturale 1 in
sc*imb ei trbuie sa se ibvete cum sa se conduca intr-un mediu familiar care este
incarcat de simboluri. 'a o parte a interactiunii simbolice oamenii invata despre
simboluri culturale, ei folosesc limba%ul simboli si ei simbolizeaza corpul
uman 8la*os, !9"9#. Ei dau sens lucrurilor, ei creaza intelesuri. De exemplu
cuvantul mama poate sugera comfort, ingri%ire si afectivitate 1 cuvantul tata poate
sugera tarie, controlul situatiei si asa mai departe. .entru copii abuzati cuvintele
mama si tata pot insemna ceva foarte infricosator. Interpretarea de altfel depinde de
context.
'odurile se refera la categorii mult mai largi decat semnele si simbolurile. Ele nu au
entitati fixe 1 de regula ele se modifica in timp in legatura directa cu sc*imbarile
sociale. Adanc inscrise intr-o societate data codurile fundamentale informeaza
oamenii cum ar trebui sa se poarte. De exemplu codurile fundamentale indica faptul
ca oamenii ar trebui sa-si stranga mainile sau sa puna in circulatie alte feluri de
saluturi agreabile cand se intalnesc prima data. 'odurile exista c*iar daca nu sunt
scrise 1 oamenii invata despre coduri prin socializare indirecta, pentru ca devin
constienti de asteptarile sociale. 'omportamentele, obiceiurile si credintele se invart
in %urul acestor coduri fundamentale sau reguli de exprimare
COMUNICAREA EMBLEMATICA SI A GESTURILOR

Emblemele sunt fapte corporale care nu cer acompaniament verbal pentru a fii
intelese. Semnele cu mana , cum ar fii facutul cu mana de la revedere, 8-ul pentru
semnul victorie, batutul palmei simbolizand victoria- toate sunt exemple de embleme.
Emblemele nonverbale pot fii suficient de ferme pentru a le impartii si etic*eta.
&amenii de stiinta au construit dictionare de embleme ilustrand interbuintarea
emblematica din toata lumea. $orris, !99<#. 6u toti oamenii stiu intelesurile
emblemelor la fel cum ei s-ar putea sa stie intelesurile unor cuvinte. En semn
emblematic intr-o cultura poate insemna ceva diferit in alta, la fel ca in folosirea
formei + facute de degete care in cultura americana face referinta la un lucru dar in
unele societati europene inseamna altceva, probabil %enant Axtell, !99!#. Insemnand
&I in enleza, poate fii o expresie F rea G in alte culturi , ceea ce nu este &I. Astfel o
emblema poate fii o expresie tabu. .antomima este o forma speciala de comunicare
emblematica 1 cateva, daca nici unul, cuvinte sunt folosite pentru a exprima ce un
pantomic vrea sa exprime.
CEREMONII SI RITUALURI
Artefactele sunt folosite in comunicarea umana nonverbala, mai ales in fundal.
&biectivele lumii sunt uneori folosite pentru a face referinta la artefacte. & barca, un
ceas sau parfumuri sunt artefacte pentru ca spun observatorilor ceva despre
intrebuintarile lor. Artefactele nu sunt simple obiecte fizice, fara viata 1 din contra,
oamenii investesc sens in ele. Ele sunt indicatoare semantice. Astfel, un ceas,
cumparat pentru a indica ora mai poate exprima statutul sau pozitia sociala a
posesorului fata de observator. Artefactele pot revela altora valorile posesorului lor .
ar*eologii sunt antrenati special pentru a citi artefactele, pentru a arata cum ele au
reprezentat culturile din trecut.
'omportarile ritualice si ceremoniale sunt de obicei evenimente colective. Datinile
si sarbatorile sunt sarbatorite prin implinirile sociale, manacrea speciala, %ocuri si alte
activitati Alexander, !9-- 1 Deegam, !9-9 1 7urner, !9-0#. Ele reflecta valorile
culturale si modul de a fii a oamenilor si ele exista separat de individul care ia parte
in ele. =itualurile sunt de obicei asociate cu activitatile religioase c*iar daca aproape
in fiecare zi comportamentarea poate fii ritualizata. =itualurile sunt evenimente
sociala, d obicei obtinute prin imitarea a ceea ce este nonverbal in natura. $ersul la
biserica, luatul parte la sinagoga, mersul la un meci de fotbal si tot asa poate deveni
ritualizat, de%a adanc umplut cu inteles. Ele sunt recunoscute activitati paterne care
exista in toate culturile in feluri diferite.
'eremoniile asemanatoare cu ritualurile sunt de obicei evenimente publice ce sunt
transformate in produse. 'eremonia nuntii, inmormantarea, ritualurile de trecere,
nasterile, si asa mai departe sunt sarbatorite conform obiceiurilor sociale. .entru
indivizii implicati, ele capata inteles in conformitate cu experientele, cu constiintele
vietii si imaginile de referinta ale indivizilor implicati. Intrebuintarile ceremoniilor,
ritualurilo si artefactelor au loc in toate societatile exprimand intelesuri adanci cu care
individul trebuie sa vina in contact. Evenimentele ceremoniale ar putea fii structurate
c*iar daca ele pot fii sc*imbate de la o generatie la alte 1 ele pot exprima bucuria,
legatura sau apropierea sau legiferarea sau infatisarea miturilor ce depinde de fnctia
lor in societate. 'eremoniile implica viata , moartea, si tot ceea ce ele includ. Ele pot
actiona ca ritualuri de trecere 7urner, !90"#
SIMTURILE
Enele texte despre comunicarea non-verbala includ parti care au legatura cu al 0-lea
simt 2eat*ers, !9"-#. 7otusi, au avut loc numeroase dezbateri de cercetatori daca
oamenii pot si c*iar comunica folosindu-si al 0-lea simt. Domeniul de studiu, numit
parapsi*ologia, a inspirat cercetarile din ambele parti, de la sceptici (lac4more,
!99+# la increzatori 7art, !9-9# , asa numitele capre si oi. &amenii care pretind sa
aiba abilitati extrasenzoriale sunt destul de numeroasi in cultura americana populara.
In alte culturi, puteri similare pot fi investite intr-un mag sau o vra%itoare doctor
'astaneda, !909# la fel ca in cultura din 6ava%o discutata in aceasta carte. '*air
daca exista motive bune pentru a discuta despre al 0-lea simt, dat fiind locul lui in
mintea populara si in mintea unor oamenii de stiinta , exista prea putina claritate
despre cercetarile parapsi*ologice cum exista despre cele , simturi care luate
impreuna alcatuieasc sistemul senzorial uman, cele
, simturi de baza care le au toate primatele.
Etologii, cei care studiaza comportamentul animalelor,de obicei din perspectiva
evolutionara, puncteaza diferentele gasite intre diferitele specii. 'ainii de exemplu, au
simtul mirosului bine dezvoltat, bufnitele au bine dezvoltat auzul si abilitatile vizuale.
7oate creaturile au un sistem neurologic, ele sunt capabile sa simta lucruri in mediul
lor.
Evolutionistii si etologii accentueaza faptul ca dezvoltarea acesata diferita a
simturilor este datoratanevoii fiecarei specii de a se adapta circumstantelor complexe
din mediu, asa incat sa supravietuiasca. Astfel, animalele care vaneaza noaptea au
nevoie de o vedere buna )ilson, !99D#.
Spre deosebire de celelate vietuitoare, oamenii care sunt deasupra vietuitoarelor pe
scara evolutiva, pot sa-si imbunatateasca intentionat folosinta simturilor lor. Ei pot
face unelte, sa-si dezvolte sensibilitatile, sa-si antreneze corpul, sa-si faca musc*i si
asa mai departe, toate acestea par sa le dea posibilitatea de a lua parte la propria lor
evolutie. 'a un exemplu zilnic, oamenii obisnuiti nu pot sa distinga intre nuantele
fine soiuri# si buc*etele gasite in mai multe vinuri, dar eulogii, antrenati sa faca asta,
gasesc si disting mii de mirosuri si gusturi asociate cu vinul. Intr-adevar, c*imistii au
creat un vocabular elaborat descriind in amanuntime nuante foarte fine de mirosuri si
gusturi, ce ste folositor specialistilor. 'ain, !99+#. '*iar daca un numar restrans de
animale pot crea unelte si sa faca planuri Eibl-Eibestadt, !9",#, nu este clar cat de
multa intelepciune impart acestea cu oamenii, c*iar daca dovezile recente sugereaza
ca maimutele au invatat vocabularul emblematic Sagan, !9""#. $irosul si gustulfac
referinta la simturile c*imicale. Adica sunt foarte bine asociate cu fiecare si intr-o
stransa apropiere cu creierul servind functiilor rudimentare. Ele se refera la procesele
olfactive si gustative. 'a in cazul tactilitatii, sau atingerii ele intra in %oc cand sunt in
contactul imediat cu mancarea sau cu alte lucruri. Simturile c*imicale se sc*imba
odata cu varsta omeneasca1 ele sunt afectate de sc*imbarile *ormonale la femei cand
sunt la menstruatie sau nasc. $irosul si gustul au importante funcii de baza. En
recent studiu international bazat pe miros, produs de 6ational Aeograp*ic Aillbert ;
)5soc4i, !9-"# a dezvaluit diferenta c*eia dintre femei si barbati intr-un index al
mirosurilor si cumcultura influenteaza perceptiile de miros si gust. .e surt, exista
nuclee culturale inactive in topul functiilor fizice ale mirosului. Alta linie de cercetare
sugereaza ca oamenii au semnale olfactive individualizate. Feromonii,activi la clasele
inferiore de animale in actul sexual, pot fi activi si in oameni, influentand
colegialitatea, ritualul curtii facute unei femei#. 'ercetarile stiintifice au nevoie sa
val4iodaze posibilitatea. .roducatorilor de parfum le-ar placea sa stie raspunsul la
intrebare. Ei au dat spre vanzare un parfum numit Phermone.
&ftalmologia,mentionata mai sus, este un domeniu de studiu care se refere la
folosinta oc*iului si la miscarile oc*iului, incluzand intr-un anumit punct, procesul de
perceptie )ebbint*, !9-0#.De la primele studii axate pe ce se intampla cand o pisica
vede un soarece 9irisul se mareste automat /ess,!9",#, pana la studiile recente
despre culoarea oc*iului, atractia oc*iului, privirea fixata, cercetarile despre oc*i
indica faptul ca oamenii au trasaturi diferentiate 1 adica oamenii ii pot influenta pe
altii numai prin modul cum isi folosesc oc*ii lor. 'and un vorbitor se uita deodata
intr-o parte a camerei, observatorii lui s-ar putea uita tot acolo. &amenii pot incura%a
afirmatia sau pot descura%a contactul, numai prin modul cum isi folosesc oc*ii lor.
Exista diferente culturale,genetice si etnice printre oameni, influentand modul cum isi
folosesc oc*ii si cum acea folosinta este interpretata de observatori. /olbatul este o
activitate comuna nonverbala, gasite printre clasele inferioare de animale. &ralitatea
se refera la abilitatea oamenilor de a auzi, o abilitate care difera mult printre culturi.
Este relatata si la varsta. 7inerlor le place muzica zgomotoasa, batranilor le place
muzica usoara. Auzul poate fi imbunatatit prin antrenament. De exemplu un studiu
recent a aratat ca diri%orii pot auzi sunete orc*estrale pe care altii din orc*estra nu le
pot identifica 6eC Kor4 7imes, !f ebruarie,D++!#. 7otusi, mecanismul auditiv uman
nu le permite sa auda la fel de bine precum claselor inferioare de animale. In cateva
clade inferioare de animale, folosinta mecanismului auditiv le a%uta deoarece ele
vaneaza, colaboreaza si se misca in teritoriul fizic.
7acilitatea se refera la abilitatea unora de a atinge si a simti, pielea fiind cel mai
mare organ senzitiv in corpul uman. Atinsul a fost asociat cu abilitatea si legatura atat
la oameni cat si la alte vietuitoare $ontangu, !9"!# si la atitudini despre
acusibilitatea corpului Bourard, !900 1 Bones !99<# si la increderea de sine Bones
;(roCn, !990#. .ielea omeneasca est edestul de sensibila ca indivizii sa desluseasca
scriind exemple reprezentate in spatele lor, fara sa vada. Abilitatea de a atinge sau de
a apuca difera intre speciile inferioare si superioare 1 de exemplu este clar ca un
*ipopotam nu poate apuca o frunza de copac asa cum poate un>>>>>>>>>>>. In cazul
oamenilor, folosinta degetelor,a degetului mare si a mainii are loc in domeniul
inc*ipuirii, o mai mare sporire a abilitatilor tactile umane. Atinsul, imbratisatul,
impinsul, apucatul sau aruncatul intra repede in obisnuinta oamenilor. &amenii
privesc aceste activitati si posibilitati ca mostenite. $a%oritatea claselor inferioare de
animale nu dispun de acete sarcini.
Etalarea regulilor sugereaza ca felul in care oamenii se ating unii pe altii exprima
intelesuri importante si specifice. Intrebarea a fost pusa daca exista cumva o atingere
corecta Bones, !99<#. Exista atingeri puternice, atingeri profesionale, atingeri intime
si asa mai departe, fiecare avand atasate coduri sociale. 2egile prote%eaza cetatenii de
atingerile inoportune, la fel ca la rapire sau violenta. .e scurt, atingerea trebuie sa fie
acceptata si corespunzatoare . .e de o parte minciunile ating aversiunea 1 adica, unii
oameni se tem de atingerile altora, fapt bazat pe o experienta negativa de a lor. .e de
alta parte, exista atingeri sustinatoare. Se zice ca anumite culturi promoveaza foamea
de , atingere, adica nativii par a fi infometati de afectiune, pe care ei nu o primesc din
situatiile interpersonale Burard ,!900#.
In concluzie cercetarile despre cele cinci simturi si felul in care interactioneaza in
viata zilnica a fiintelor umane sunt in crestere. 'ercetarile arata cum aceste
mecanisme senzoriale, uneori considerate ca niste canale nonverbale, muncesc
impreuna , cum au fost folosite de catre sexe, cum au variat intre culturi si grupuri
etnice si asa mai departe. Este stiut ca fiintele umane trebuie sa stie cate putin despre
aceste mecanisme c*iar daca ei se bizuie pe ele pentru informare. 'ercetarile
sugereaza ca in lumea din vest in special, oc*ii ocupa primul loc $c 2u*an, !90<,
&ng, !9-D# fara a fi surprinzator in varsta televiziunii sau a filmului1 nu este
surprinzator nici faptul ca inginerii au creat masini carea aud, vorbesc, asculta si
trimit mirosuri.
DELIMITAND AL SASELEA SIMT
6e intoarcem la subiectul al saselea simt. Exista al saselea simt H stiu oare oamenii
alte lucruri decat cele percepute prin uzul simturilor corporaleH 'ercetari
considerabile au fost realizate pe oameni subiecti in speranta de a determina daca
telepatia, cititul nonvizual, preconizarile, clarviziunea, vazul de departe, miscarea
obiectelor prin energie cinetica si alte fenomene sunt aspecte legitime ale
experientelor umane1 daca e asa cum ar trebui sa fie interpretateH Domeniul
parapsi*ologiei are numerosi oameni de stiinta care cerceteaza si lucreaza in mai
multe probleme ce le implica. Inca o data, multi oameni de stiinta alunga complet
pretentiile parapsi*ologiei.
& problema ma%ora este daca rezultatul experimentelor poate fi copiat 1 o alta
problema ma%ora are legatura cu natura experimentelor 1 subiectii care sunt banuiti a
avea abilitati telepatice, de obicei numiti persoane cu puteri paranormale, denumiti
adesea senzitivi, termen care adesea este folosit peiorativ, deplang faptul ca situatia
laboratoarelor restrictioneaza performantele lor. De exemplu, experimentele lui
Aanzfeld cer ca subiectul sa fie lipsit de senzori prin plasarea unor fasii la oc*i in
timp ce oc*ii sunt tinuti desc*isi. Sunete usoare sunt folosite ca o masca de-a lungul
experimentului. Subiectului i se cere sa receptioneze un mesa% telepatic de la un
emitator din afara camerei,in timp ce aceste impedimente senzoriale sunt active.
Aceasta bizara metoda experimentala pare a fi daunatoare fetei deoarece subiectii
sustin ca interfereaza si cu simturile lor fizice. 'um poate cineva sa acceseze starea
alfa cand masinariile il impiedica si interfereaza H .oate o persoana cu puteri
paranormale, ori alt subiect, sa se relaxeze in aceste conditii ale laboratorului H
& a treia problema pare a fi centrata pe efectul credintei. Daca cineva este
increzator, probabil ea sau el, este acceptabil sa pretinda ca experimentele neobisnuite
sunt experimente fizice. 'ercetarile despre fenomenul persoanelor cu puteri
paranormale par a fi interesante pentru ma%oritatea oamenilor 1 inca al saselea simt nu
pare a fi destul de clar stabilit pentru a i se da etic*eta de al saselea simt. 6u trebuie
spus ca cei care practica fenomenul paranormal ar trebui sa fie desconsiderati. Intr-
adevar, cercetarile din viitor putea dezvalui mult mai mult decta stim in prezent.
.oate ca cercetarile noi vor produce rezultate mai bune 1modelele folosite inainte par
sa esueze.
ATRIBUTE FIZICE SI KINETICE
&amenilor le place sa-si priveasca unii altora $oriss, !9-,# corpul, desigur,
apartinand celor doua sexe. /olland ; Atc4ins,!990# Femeia si barbatul se prezinta
celorlalti, indiferent daca actiunea corpului lor este limitata la oc*i, la cap, la trunc*i
sau la intregul corp. 'omportamentului corpului i s-a acordat o considerabila atentie
in literatura de specialoitate, cum ar fi somatica, ideea ca forma si marimea corpului
sunt corelate cu moduri clare de comportament. Formele endomorfe , mesomorfe si
ectomorfe au fost descrise S*eldon, !9,9# in cercetarile timpurii, se credea ca
ectomorfele, oamenii inalti si slabi au personalitati delicate 1 oamenii de marime
mi%locie, mesomorfii, erau in general prietenosi sau atletici. Endomorfii , oamneii
foatre grasi erau crezuti ca langurosi si inceti.
'orelatie nu este cauzala, desi este adesea interpretata ca sia cauzala. Strusctura
biologica poate influenta actiunile dar nu le poate predetermina. Atitudinile sunt
create de proprietarul corpului care la randul lui este influentat de societate.
Importanta perceptiilor si stereotipurilor, asociate cu marimea si forma corpului nu
pot fii exagerate in special in tarile vestice unde idealul de corp este promovat de
media, o forta puternica in societatile vestice. &ricine stie, vorbind in general, cum ar
trebui sa arate $iss America1 c*iar daca criteriile de castigare a titlului se sc*imba
peste timp niciodata nu ar trebui sa fie prea scunda sau prea grasa.
'omunicarea corpului a fost studiata sub numele general F 4inetica G. &amenii
asociaza adesea ideea de comunicare a corpului Arg5le, !9-J# exclusiv prin utlizarea
gesturilor dar terenul de studiu este acum mult largit. En lexicon al corpului folosit
pentru a descrie comportamentul corpului a fost creat in fiecare cercetare incluzand
cuvinte ca L 4ine@ , Lmorfo@, Lconstructie 4inemorfa L si alte cuvinte create pentru a
dezvolta studiul comportamentului non-verbal (ird ,)*istell, !9"+#. & L4ina@ este
cea mai mica unitate a expresiei corpului cum ar fii o miscare faciala. & F morfa G
poate exprima miscarea a doua sau mai multe parti ale corpului si o F constructie
4inomorfa G se poate referi la miscarea partii superioare a corpului in mod sincron cu
sensul verbal. Folosind acest sistem al limba%ului corpului cercetatorii au reusit sa
aratae cum sensurile verbale si nonverbale lucreaza sincronizat impreuna. Dansul, de
exemplu, releva integrarea corpului Farnell, !99,# si cum acesta manifesta semnele
actiunii.
PARALIMBAJUL

Semioticienii se concentreaza pe felul in care limba%ul vorbit este legat de
comportamentul uman 2uds-/urCitz, !99J# si ei sunt capabili sa faca diferenta intre
limba%ul masculin si cel feminin$ulac, 2udell ; (radoc, !9-0#. In interiorul
limba%ului vorbit sunt facilitati paralingvistice. Studiile paralingvistice se
concentreaza asupra felului in care oamenii folosesc limba%ul mai mult decat ceea ce
spun de fapt. Elemente emotionale sunt exprimate in conversatia zilnica 1
caracteristicile sexului si a clasei sociale pot fi gasite acolo. De exemplu, oamenii in
varsta barbati sau femei si membrii diferitelor grupuri etnice folosesc diferite tonuri
vocale. Femeile au o vorce tipic mai ridicata decat barbatii, dupa cum toata lumea
observa. Aceasta diferenta, desigur, nu este absoluta. .rin extindere este diferenta
invatata.
'uvantul F AE6DE=2E'7 G a fost folosit pentru a distinge modurile in care
barbatii si femeile se expprima ei insisi pe timpul socializarii lor. Femeile si barbatii
difera nu numai in tonalitatea sunetelor vocale ci ei tind sa foloseasca diferite fraze,
diferite stiluri conversationale, incluzand si diferite stiluri de intoarcere a conversatiei
.ittom,!99<#.
8ocalizarea animata a fost asociata cu personalitatile extrovertite in timp ce
discursul intrerupt a fost asociat cu disturbari mentale si emotionale $a*l, !9-"#.
Au fost facute incercari de a asocia caracteristicile psi*ologice si de personalitate cu
modele vocale si cu diferite stiluri paralingvistice Arg5le, !9-J#. Asa cum oricine
poate auzi ca vocea unui batran este foarte diferita de cea a unui copil.
&amenii din America 2atina pot diferii substantial in calitatile lor vocale comparativ
cu albii sau negrii din America de 6ord. 'ubanezii si americanii nativi pot diferi
sunstantial intre grupuri. Acestea sunt diferente invatate si practicate etnic. Baponezii
conduc nivelul conversatiei diferit de americani.
INFLUENTELE MEDIULUI INCONJURATOR
Este evident ca oamenii circula 1 mai putin evident este modul lor de miscare care
variaza considerabil, bazandu-se pe felul in care au fost socializati Sommers, !909,
!9"<#. 'u corpurile mai mici, femeile au nevoie de mai putin spatiu, vorbind in
general, decat barbatii. $odul in care britanicii , %aponezii, arabii sau altii din diferite
zone folosesc spatiul, difera cateodata substantial. Americanii tind sa se simta
aglomerati cand oamenii intra in spatiul lor personal mai aproape de trei picioare,
conform regulilor dorite. Arabii, de partea cealalta, se simt perfect normal cand sunt
aproape unul de altul in perec*i sau grupuri.
S-a spus ca modurile in care oamenii folosesc spatiul sunt generate de un limba%
ascuns /all, !900,!9"J# 1 coduri ascunse exista, g*idand oamenii desi ei nu sunt
constienti de ele. &amenii devin constienti de regulile de spatiu cand spatiul a fost
violat. Monele spatiale de interactiune au fosrt delimitate diferit de culturi. De
exemplu zona intima, zona personala, zona sociala si zona publica variaza
considerabil /all , !900, !9"J#. 'onceptul de proximitate zero implica faptul ca nu
exista spoatiu intre corpuri, o conditie, care in ma%oritatea cazurilor face pe oamenii
sa se simta incomfortabil. In situatiile de dragoste desigur se asteapta sa fie atinsi
corp langa corp. & mama care nu-si atinge copilul se spune ca este rece si rezervata.
De partea cealalta , in alte situatii violarea spatiului duce la rapiri , abuzuri fizice sau
alte activitati %osnice. In general apropierile extreme intre corpuri sunt tratate diferit
de la o cultura la alta.
'onceptul teritorialitatii, un concept imprumutat de la studiile etologice asupra
animalelor Ardre5, !900#, sugereaza puternic ca oamenii ca celelate specii
impartasesc asteptarile despre modul in care-si reclama spatiul. &amenii marc*eaza
spatiile lor punand un obiect pe masa in absenta lor sau punand bariere intre ei si
vecinii lor. Speciile de ordin inferior, in contrast , isi marc*eaza teritoriul prin urinare
sau scormonind. 'and studenitii intra in clasa ei tind sa aleaga locurile lor in
conformitate cu perceptia lor de comfort, ignorand alte motive, asa cum au aratat
sociologii. Folosirea spatiului variaza enorm de la o situatie la alta de la o cultura la
alta 1 in ciuda faptului ca oamenii urmeaza reguli neafisate si coduri de
comportament, doar ei determina cum vor folosi spatiul.

'ronologia este studiul inventarii si folosirii timpului de catre oameni. In unele
societati este clar ca oamenii au facut un adevarat cult al timpului 1 ei urmeaza un cult
al ceasului. 'ercetatorii sugereaza ca oamenii au incorporate ceasuri psi*ologice si
ceasuri sociale (runeau, !9"9 1 Aonzales ; Mimbardo, !99+# 1 au rimtmuri biologice
care pot varia in functie de varsta si sex. De exemplu unii oameni lucreaza cel mai
bine dimineata in timp ce altii lucreaza cel mai bine noaptea, ca pasarile de zii si cele
pradatoare de noapte.
7impul desigur este un concept uman. 6u are dimensiuni fixe. 6ativii americani
timpurii atribuiau notiunea de timp sc*imbarii anotimpurilor, la fel cum faceau
membrii traditilor culturale din diferite parti ale globului. Astazi cativa moderni
indieni 6ava%o pot trai departe de rezervatie, lucrand intr-o industrie care este
guvernata de ceasul orar, intorcandu-se noaptea in =ezervatie unde sunt folosite
intelesuri diferite pentru timp.
Sensul timpului este relationat c*iar si emotional sau la starea de sanatate a
corpului. 7ulburarile Afective Sezoniere, o forma de depresie, au fost raportate in
legatura cu lunile intunecate de iarna ESA 7oda5, Ban. J. !999#. 8iteza de mers pe
%os discutiile sau comportamentul difera intre si de-a lungul regiunilor din SEA in
functie de codurile ascunse ale regiunilor.
Enele culturi sunt orientate catre trecut, altele sunt orientate spre prezent sau viitor.
Se spune ca tineretul american tinde sa fie orientat catre viitor in timp ce cetatenii in
varsta tind sa fie orientati catre trecut. Aceste generalizari par a avea ceva valabilitate
dar, desigur, oamenii sunt liberi sa-si sc*imbe modul de a gandi sau comportamental.
ALTE INFLUENTE DE FUNDAL ASUPRA COMUNICARII
NONVERBALE
$ediul natural influenteaza comunicarea nonverbala. 'ulorile din fundal se crede ca
influeneaza sentimentele si comportamentul. De exemplu culoarea verde desc*is este
de obicei pictata pe peretii bibliotecilor furnizand un context linistit si odi*nitor.
=osul stralucitor pare sa distruga sentimentul de liniste. Din nefericire, studiul
culorilor si al influentei lor asupra comportamentului uman abia a inceput sa fie
cercetat cu atentie. Acum din punct de vedere practic se pare ca oamenii aleg culorile
pentru *aine, case, masini pentru ca le plac sau se simt comfortabil cu ele. 6u orice
culoare le-ar comveni.
&amenii poarta *aine calduroase iarna si scurte vara. 'lar oamenii isi creaza
comportamente care sunt influentate de variatiile fundalului. $ediul fizic ca si
mediul social influenteaza puternic comportamentele umane desi cercetarile nu sunt
substantiale.
&amenii creaza mediul ar*itectural care reflecta valorile lor culturale. Asa cum am
mentionat, faimosul Fran4 2lo5d )rig*t a proiectat case care se integreaza in mediul
intins creind stilul de preerie. 'asele lui au fost proiectate sa invite inauntru, cu
ferestre mari, intensificand lumina, lumina cerului si avand structura suprapusa.
'ulorile pamantii au fost folosite pentru a ascunde cladirile in peisa%. Aceste renumit
ar*itect american a influentat generatiile urmatoare de ar*itecti. El a construit casele
pentru a se incadra in mediul incon%urator, asa cum nu a reusit nici un alt ar*itect,
aratand americanilor cum sa locuiasca cu mai multa gri%a pentru mediul incon%urator.
.e latura mai putin ceruta, ar*itectura americana se refera in mod special la cladirile
publice, denumita ca si ar*itectura grea Sommer, !9"<# insemnand ca se
comformeaza prea putin folosirii comfortabile, fiind proiectate pentru publicul
anonim. 'aile ferate, inc*isorile, bancile si alte cladiri trebuie sa fie solide nu usoare,
sa restrictioneze decat sa desc*ida orizontul. Ar*itectura moderna si ergonomica
incearca sa construiasca structuri mai bune cu mai multe facilitati pentru comfortul
utilizatorilor.
8ariatiile ar*itecturale de-a lungul globului reflecta valorile constructorilor lor.
'urtile desc*ise ale structurilor de constructii spaniole, sitate in America de Sud si
Spania, reflecta dorinta de spatiu, foloind curtile. Indienii 6ava%o aveau un simt al
locului si al spatiului care folosea scene pastorale desc*ise care incorporau vederi
traditionale asupra celor patru mri directii, care orientau pe localnici prin fenomenele
naturale cum ar fi soarele si luna. Strcturile si modelele ar*itecturale se inspira din
intelesul simbolic al spatiului, timpului si locurilor aflate in fiecare cultura.
SURSELE DE INFORMATII DESPRE COMUNICAREA
NONVERBALA
Etologia, (iologia si Evolutia
DarCin , parintele evolutiei, a fost interesat de modul in care fiintele umane au
emers si cum s-au exprimat pe ei insisi DarCin, !-09, !90"# . In anii recenti,
etologistii inca pastreaza acest interes. (iologii au rezolvat problema codului genetic.
'artea vietii. Acum s-ar parea ca omul are mai multe apropieri in structura genetica
de alte specii cum ar fii cimpanzeii, decat se credea.
$arele 2ant Al Evolutiei, o vedere teoretic religioasa amplseaza toate speciile
inclusiv cea umana pe o scara ierar*ica in functie de importanta. & specie amplasata
pe un nivel superior fiind mai importanta decat una de un nivel mai %os. Aceste sistem
de credinte este astazi erodat. Este cunoscut astazi ca soarecele si maimuta au multe
gene comune cu oamenii si unele gene umane sunt originare de la bacterii , greu de
crezut pentru oamenii de stiinta timpurii.
Se credea odata ca barbatii albi erau situati mai sus pe $arele 2ant al Evolutiei
decat erau situate femeile , negrii, sau alti oameni de culoare. Acum s-a inteles ca
exista diferente foarte mici intre aceste grupuri 1 nimic nu %ustifica superioritatea unei
culori sau a unui sex in fata celuilalt. Studiile de genetica au oferit etologistilor noi
intelesuri despre inter-relativitatea speciilor in special a primatelor superioare
Agassiz , !-,+, Aould, !9-!, )ilson, !99D#
'onstiinta de sine si autovalidarea par a fii caracteristici pe care oamenii le impart
cu cimpanzeii, de altfel acest lucru nu este clar. Este de asemenea aprig dezbatut.
Abilitatea de a %uca un rol sau altul, un concept imoptant in Interctiunea Simbolica ,
este o parte a constiintei de sine a creaturilor perceptive cum sunt oamenii, care s-a
dezvoltat. Agresiunea umana pare sa ie impartasita de ma%oritatea speciilor indiferent
daca sunt primate sau nu. De exemplu, conceptul suprematiei albe, discutat in
articolul sase , a fost suportul agresiunii albilor impotriva oamenilor colorati, negrii,
c*inezi si americani nativi. Albii se refereau adesea in trecut la cei cu culoare mai
intunecat numindu-i colorati.
Etologistii sunt evolutionisti care studiaza atat oamenii cat si alte specii mai %oase de
animale. Etologistii umani sunt interesati de comportamentele universale cum ar fii
atasamentul infantil, emotia, dominatrea, comportamentul nonverbal si ritualul.
Studiile comparative a comportamentului !9,!9?!0!<t animal furnizeaza intelesul
pentru a pune comportamentul uman in context. De exemplu cercetarea
comportamentului !9,!9?!0!<t cimpanzeilor, in care staruri au fost 2uc5, )as*oe si
Io4o sugereaza ca oamenii si cimpanzeii nu sunt atat de indepartati in dezvoltarea lor
evolutiva desi sunt cateva diferente importante. Este recunoscut ca cimpanzeii pot
avea vocabulare substantiale nonverbale cand sunt provocati de-a lungul
antrenamentelor. S-a aratat ca cimpanzeii pot folosii unelte de lucru sau de gasire a
*ranei Eibl-Eibestadt, !9",# si aceasta privind la cei mai batrani 1 cimpanzeii tineri
pot invata sa faca ceea ce fac parintii lor. 'impanzeii, papagalii si alte animale par sa
invete lucruri, intr-un fel asemanator copiilor, oamenilor.
'omunicarea animala, ca obiect de studiu, este acum predata in universitati.
.apagalii sunt aratati a avea abilitati remarcabile de a F gandi G 1 unele pasari
cantatoare ca privig*etoarea pot invata cantece noi ca rezultat al unui mediu plin de
melodii.
Enele probe arata ca delfinii si cimpanzeii se pot recunoaste in oglinda, probabil
primul pas in realizarea constiintei de sine. Din nefericire suboiectele devin confuze
din cauza persistentului si inevitabilului antropormificism al descoperirilor prin care
oamenii de stiinta interpreteaza comportamentul animal folosind modele si prezumtii
umane.
Fiintele umane sunt capabile sa fie obiectul propriei gandiri, spre deosebire de
ma%oritatea celorlalte animale. =ezultatul acestei abilitati este acela ca oamenii pot
sa-si creeze un sens si o identitate. Ei pot vorbi despre ei insisi , despre altii si pot
construi relatii pline de inteles. Ei pot da sens lumilor lor sociale.
Sociobiologii si antropologii fizici sunt interesati de modul cum comportamentul
este transmis. Este el inscris in codurile genetice H Este invatat H 'um poate varia in
functie de context H Sunt animalele socializate H 'are animale par sa gandeasca H
'um difera oamenii de celelalte primate de ordin superior H 'ampul general al
etologiei furnizeaza informatii care pot fii folosite pentru a compara conportamentul
uman si animal. .robabil ca este mai sigur sa spunem ca exista un ec*ilibru intre
natura si elementele ereditare, care furnizeaza ma%oritatea cresterilor fizice si sociale
umane.

Dan =aluca
Anul I, Arupa a II-a, (rasov