Scoala proces: Adepii acestei coli consider mesajul drept ceea ce se transmite prin procesul de

comunicare. Ei cred c intenia este un factor decisiv n ceea ce constituie mesajul. Ceea ce ne lovete
timpanul va fi un mesaj doar dac este ceva precontient ca semnal pentru un asculttor.
Intenia emitorului poate fi specificat sau nespecificat (anunat sau nu), contient sau nu, dar e
identificabil prin analia mesajului. !esajul este ceea ce emitorul pune nuntrul su, prin indiferent
care mijloace.
"reentm n continuare c#teva dintre modelele de anali n care comunicarea este abordat ca proces.
Ele au meritul de a ilustra, totodat, natura i scopul modelrii n cunoaterea
tiinific. $n model este un fel de %&art', care ne repreint caracteristici selecionate ale %teritoriului',
fr s fie atotcuprintoare.
i) scoala (proces( considera mesajul drept ceea ce se transmite prin procesul de comunicare. !esajul
este ceea ce s)a transmis de la A la *, ambalat corespunator si pre+atit pentru a afecta starea sau,si
modul de +#ndire al receptorului. $n alt efect dec#t cel urmarit sau un efect mai mic dec#t cel scontat
este considerat esec n comunicare.
Aceasta orientare considera comunicarea drept transmisie de mesaje. Este preocupata de modul n care
emitatorul si receptorul codifica si decodifica, de felul n care transmitatorii folosesc canalele si media.
-e intereseaa de aspecte cum ar fi eficienta si acuratetea. Considera comunicarea ca pe un proces ce
afecteaa comportamentul sau modul de +#ndire (starea intelectuala) a altcuiva. C#nd efectul este mai
mic dec#t cel scontat, aceasta scoala vorbeste despre esec n comunicare. ea urmareste sa stabileasca
etapele procesului pentru a depista unde a aparut esecul. Aceasta scoala poate fi numita scoala proces.

Ferdinand de Saussure : Ferdinand de Saussure (18), ca lin+vist, a fost interesat n primul r#nd de
limbaj. -pre deosebire de "eirce, pe el l)a preocupat mai mult modul n care semnele (sau, n caul su,
cuvintele) se corelea cu alte semne, dec#t de modul n care se corelea cu %obiectul'peirceean. El
i concentrea atenia mult mai direct asupra semnului nsui. "entru -aussure, semnul este un
obiect fiic cu semnificaie sau %un semn const#nd din semnificant i semnificat'.
Semnificantul este ima+inea semnului aa cum l percepem / urma pe &#rtie sau sunetele n aer.
semnificatul este conceptul mental la care se refer. Acest concept mental este cam acelai la toi
membrii aceleiai culturi, care vorbesc aceeai limb.
El este interesat n primul r#nd de relaia semnificantului cu semnificatul, precum i, cum am amintit
mai sus, de relaia unui semn anume cu celelalte. 0ermenul lui -aussure de %semnificat' are similariti
cu cel de %interpretant' folosit de "eirce, dar -aussure nu folosete niciodat termenul de %efect'
(urmare, consecin) pentru a relaiona semnificantul i semnificatul1 el nu manifest interes pentru
domeniul utiliatorului de semn. Analia semnului n maniera lui -aussure trimite ntr)un plan secund
problema semnificaiei, a relaiei dintre semnificat i realitate (sau a celei dintre %semnul' considerat
de "eirce i %obiect'). 2in+vistul elveian a fost mai puin preocupat de relaia cu %obiectul' sau cu
%realitatea e3tern'. 4up cum remarc 5is6e, atunci c#nd ajun+e la aceast relaie, -aussure o
numete %semnificare' i o e3pedia1
Semioza: -sistemele de semen declanseaza procesele de interpretare( ganduri despre ganduri).
-termenul de semenul apartine lui Umberto Eco.
-Lumea este unica ppt toti, dar traim in spatii culturale diferite si din aceste motive fiecare vorbeste in
culturi diferite.
Ex: in trecut omul gras era considerta sanatos, frumos, acum are conotatii negative si semnificat un
stil de viata defectos. rocesul de semioza este datorat rapiditatii cu care circula info stiintifica din
cercurile elitiste ale societatii si se propaga in public.
!ndex: semnul este conceput sa indice un referent sau sa puna referentii in legatura:
"e exemplu semen naturale,instrumente de masura, simtome medicale, adverbe si pronume.
!con: semnul este conceput sa reprezinte referentul prin asemanare, imitare sau simulare si poseda
unele dintre calitatile acestuia. Ex: desenul #artilor, diagrame, portrete.
Simbolul: este conceput sa codifice un referent prin conventie si acceptare. Ex simboluri matematice.
Cum funcionea, totui, semioza, adic relaia de semnificare7 "entru a o ilustra, 5is6e
optea pentru semnele %89'. "use pe &#rtie, cele dou semne pot s nsemne primele dou
mutri la un joc de %3 i ero', ca n care rm#n doar semne pe &#rtie. 4ar dec le citim ca pe un
cuv#nt, obinem cuv#ntul ox (n en+le, %bou'). :n acest ca, avem un semn compus din
semnificant (cele dou litere) i un semnificat, adic un concept mental pe care l avem despre
aceast cate+orie de animale. ;elaia dintre concept i realitatea fiic (e3terioar) este o semnificare,
este modalitatea noastr ca fiine umane de a da semnificaie lumii, adic de a o nele+e.
2. COALA SEMIOTIC
"entru coala semiotic, mesajul este o construcie de semne care, prin interaciune cu
receptorul, produce nelesul. Accentul nu se pune at#t pe comunicarea ca proces, c#t pe
comunicarea ca +enerator de semnificaii. Emitorul (transmitor de mesaj) scade n importan.
Atenia se ndreapt asupra %te3tului' i a modului n care este %citit' acesta. %2ectura' este procesul
de descoperire de sens ce apare atunci c#nd %cititorul' interacionea sau negociaz cu %te3tul'.
<e+ocierea are loc c#nd %cititorul' filtrea mesajul, prin sita modelului cultural, n ceea ce privete
semnele i codurile care compun mesajul20. Cu c#t mprtim aceleai coduri i acelai sistem de
semne, cu at#t mai apropiate vor fi cele dou semnificaii atribuite mesajului.
Aadar, mesajul nu este ceva trimis de la A spre *, ci element ntr)o relaie structurat ce include
printre alte elemente i realitatea e3tern, i productorul,cititorul. "roducerea i lectura te3tului sunt
privite ca paralele (dac nu c&iar identice). n cadrul acestor procese, relaia este structurat astfel nc#t
ele ocup acelai loc.
-tudiind comunicarea din aceast perspectiv, a semnificaiei, va trebui s ne obinuim cu un nou set
de termeni, cum ar fi1 semiotic, semn, semnificaie, icon, index / toi referindu)se la ci diferite
de creare de neles. Astfel, modelele de comunicare vor diferi de cele deja amintite prin aceea c nu
sunt lineare i nu conin s+ei care s indice flu3ul mesajului. Ele sunt modele structurale, i orice
s+ei, atunci c#nd apar, indic relaii ntre elemente n cursul crerii de semnificaii.
a. Semiotica21. :n centrul preocuprilor sale se afl semnul. -tudiul semnelor i al modului n care
acestea funcionea este denumit semiotic sau %semiolo+ie'. -emiotica are trei arii majore de studiu1
i. semnul nsui.
ii. codurile sau sistemele n care sunt or+aniate semnele.
iii. cultura n care operea aceste semne i coduri.
-emiotica i concentrea atenia asupra %te3tului' i acord receptorului sau %lectorului' un rol
mult mai activ dec#t n majoritatea modelelor comunicrii proces. "entru semiotic, mesajul transmis
este o construcie de semne care, n urma interaciunii cu receptorul, produce nelesul. Acesta se nate
sau este %descoperit' n procesul %lecturii', care este un proces de negociere ntre %lector' i %te3t'.
"rimul constribuie cu e3periena sa cultural referitoare la semnele i codurile celui de)al doilea.
b. Semn i semnificaie. 0oate modelele ce urmresc semnificaia au cam aceeai form. 5iecare dintre
acestea urmrete trei elemente, care sunt implicate n orice studiu al semnificaiei. Acestea sunt1
semnul, la ce se refer semnul i cei care l utilizeaz (consumatorii de semn). $n semn este
ceva fiic, perceptibil pentru simurile noastre, e3terioriata sau ima+inata.
-emnele sunt intentionate1 e3peditorul si receptorul comunica usor si efficient in baa conventiei si a
faptului ca ambii cunosc si recunosc ce anume este codat prin semn.-emnul este persistent in cultura
timp de +eneratii. !odelul binar1
)semnificatul care se refera la conceptual pe care il repreinta.
)semnificant care se refera la forma pe care o imbraca semnul la ima+inea acustica.
ii) scoala semiotica abordeaa comunicarea ca producere si sc&imb de ntelesuri. Ea este preocupata de
rolul te3tului (mesajului) ntr)o cultura, precum si de rolul diferentelor culturale n cadrul interactiunilor
dintre mesaj si indivii. 8rice individ sau or+anism viu are capacitatea de a produce semne.
Aceasta orientare concepe comunicarea ca pe producere sau sc&imb de ntelesuri (semnificatii). Ea este
preocupata de modul n care mesajele (sau te3tul) interactioneaa cu oamenii pentru a produce ntelesuri
(semnificatii), ceea ce nseamna ca este preocupata de rolul te3tului n cultura noastra. 5oloseste termeni
cum este cel de semnificatie si nu considera neaparat nentele+erea ca semn evident al esecului n
comunicare. aceasta nentele+ere poate sa apara ca reultat al diferentelor culturale dintre emitator si
receptor. "entru aceasta scoala, studiul comunicarii este studiul te3tului si al culturii. "rincipala metoda
de studiu este semiotica.
Semificant si semnificat Saussure -emnificatul si semnificantul
5erdinand de -aussure postulea, din punct de vedere lin+vistic, arbitrarul semnului1 %2e+tura ce
unete semnificantul de semnificat este arbitrar sau, pentru c nele+em prin semn ntre+ul ce reult
din asocierea unui semnificant cu un semnificat, putem spune, mai simplu, c semnul lin+vistic este
arbitrar'=. -emnul lin+vistic poate fi repreentat, cu cele dou aspecte psi&ice pe care le implic /
semnificant i semnificat /, printr)o dia+ram1
-emnificantul este latura acustic a semnului, ceea ce receptorul aude, planul perceptiv al e3presiei, n
vreme ce semnificatul este conceptul la care trimite semnificantul / planul conceptualirii, al +#ndirii.
Cuvintele auite, scrise, rostite, citite sunt semnificani, iar conceptele, ca repreentri mentale ale
acestor cuvinte, sunt semnificaii. -emnul fiind arbitrar este considerat %e3presia conveniei sociale' i,
prin procesul numit referin, este asociat obiectelor (concrete sau abstracte). Astfel apare al treilea
element numit referent. 4ar semnul nu este sin+ura convenie cu care operea >tiina comunicrii. ?om
urmri mpreun, n capitolele urmtoare, cum operea c#teva dintre conveniile cele mai frecvent
nt#lnite. - spunem aici doar c, de fapt, conveniile constituie nsi baa comunicrii dintotdeauna.
Este o c&estiune de convenie colectiv stabilirea re+ulilor care lea+ conceptele de nelesurile lor.
-aussure a adus n tiina comunicrii elemente indispensabile analiei coerente i complete a actului
comunicaional. Identificarea corect a noiunilor utiliate n domenii cone3e, precum n semiotic,
lin+vistic, psi&osociolo+ie, face posibil emer+ena unor noi teorii, mai comple3e, mai pertinente. 2ui
-aussure i se datorea una dintre distinciile cele mai importante cu care aceste tiine operea cu
re+ularitate1 distincia ntre limb, limbaj, vorbire. - le analim pe r#nd.
0ipolo+ia semnelor1 -emnul permite oamenilor sa recunoasca tipare din lucruri sis a reactionee
conform cu aceste +&iduri1
Cerul innorat) semn de ploaie. pisica nea+ra) semn de +&inion.
-emnul lin+vistic compus din doua entitati psi&olo+ice1 un concept si o ima+ine acustica.
C&arles !orris1
Este unul din semioticieni de marca, ideile sale au influentat in mod decisive istoria semioticii in
anii @A, BA.
4istin+e @ niveluri ale semioticii lin+vistice1
)sintactica1 se refera la setul de re+uli structurale +ramaticale dupa care se ordoneaa fiecare limba.
)semantica1se ocupa cu studierea semnificatiilor e3presiilor verbale si sensurilor connotative si
denotative pe care le pot avea.
)pra+matica1cerceteaa intre cente3tul comunicational( actul vorbirii, interactiunea, dialo+ul) si felul
in care acestia influenteaa actul comunicational.