Subiecte pentru examen - Comunicare

1. Precizaţi în ce constă ambivalenţa conceptului de comunicare.

Comunicarea este omniprezentã, ea constituie substanța oricărei manifestări umane. Comunicarea îl
definește pe om în diferența sa specifică . „A trăi în societate înseamnã a comunica” . Omul este înainte de
orice, un locutor, o ființã care vorbește.

2. Care este etimologia cuvântului comunicare?

Comunicare, din latinescul COMMUNICO (punerea in comun a unor lucruri de orice natura). Pe filiera
religioasa CUMINECARE (a te impartasi).

3. În ce constă distincţia dintre a auzi şi a asculta?

A auzi se refera doar la faptul ca receptorul primeste cuvantul ca stimul fizic.
A asculta se refera la faptul ca receptorul transforma avantajul din stimul fizic in semnificat cu ajutorul
codului.

4. Enumeraţi elementele componente ale procesului de comunicare (modelul lingvistic al lui Roman
Jakobson).
Roman Jakobson afirma cã: „orice act de vorbire reunește un mesaj și patru elemente legate de acesta:
emițătorul, receptorul, tema mesajului și codul utilizat”

5. Definiţi codul ca parte a procesului de comunicare şi precizaţi de ce codificarea este considerată o

condiţie indispensabilă în procesul de comunicare.
Codul, din latina si inseamna ”tablita”. Pact semantic minimal - limbajul. Componanta extralingvistica
(varsta, gen, educatie, venit, religie etc). Codul este inchis, dat de DEX, nu se schimba.
Codul este explicit, prestabilit, imperativ

6. Explicați cu ajutorul distincțiilor cod – limbaj, denotație – conotație, limbaj – vorbire faptul că
dialogul dintre doi interlocutori se realizează uneori ca un dialog al surzilor în planul semanticii.
Dialogul dintre doi interlocutori poate fi un dialog al surzilor în planul semanticii dacă cei doi utilizatori au
înțelesuri diferite ale codului lingvistic sau au conotații diferite ale cuvintelor utilizate, ceea ce poate duce la
neînțelegeri sau interpretări greșite ale mesajului transmis

7. În ce constă caracterul arbitrar al semnului lingvistic şi care sunt consecinţele negative ale acestuia
în procesul de comunicare? Dar cele pozitive?
Caracterul arbitrar al semnului lingvistic: cuvântul ca semnal fizic (înlănțuire de foneme) – cuvântul ca semn
lingvistic
Poate fi inteles in mai multe feluri.
Este mai aproape de semn in timp ce in comunicarea nonverbala gesturile sunt mai aproape de simbol (au un
caracter arbirtar ,aimic). Limbajul nonverbal are caracter arbitrar mai mic decat cuvantul, pot fi incadrate
intr-o anumita tipologie (scoti limba la cineva = obraznicie). Un cuvant poate fi interpretat in mai multe
feluri.

8. De ce comunicarea verbală deține o poziție privilegiată față de celelalte forme de comunicare

(paraverbală și nonverbală)?
Comunicarea verbala utilizeaza cuvintele pentru a transmite un mesaj (oral sau scris). Comunicarea
nonverbala utilizeaza alte forme de expresie decat cuvintele pentru a transmite un mesaj (gesturi, mimica...)
iar in paraverbal depinde de modul in care cuvintele sunt rostite (tonul vocii, ritmul, mimica, pozitia
corpului etc)

9. Enunţaţi cele cinci baze ale influenţei sau de credibilitate pe care trebuie să le deţină emiţătorul ca
parte a procesului de comunicare.
Cele cinci baze ale puterii sau influenței sunt:
• Puterea recompensatoare (abilitatea de a răsplăti)
• Puterea coercitivă – (receptorul se așteaptă să fie „pedepsit” de către emițător dacă nu se conformează
încercării de influență a acestuia)
• Puterea referențială (receptorul se identifică cu emițătorul)
• Puterea legitimă (înțelegerea de ambele părți că cineva are dreptul să pretindă ascultare de la ceilalți, ex.
relația profesor-elev, părinte-copil)
• Puterea expertului - Credibilitatea

10. Care este cea mai importantă caracteristică a receptorului vis-a-vis de emițător și mesajul
transmis?
Capacitatea de a intelege si interpreta corect mesajul transmis de emitator. Abilitatea de a decoda limbajul si
capacitatea de a interpreta si nonverbal mesajul.

11. Precizaţi întrebările la care trebuie să răspundem atunci când concepem un mesaj.
- ce retin destinatarii comunicarii noastre in urma contactului cu acel mesaj (beneficiul?)
- in virtutea căror rațiuni destinatarii isi vor schimba opinia (de ce)?
- textul mesajului si tonalitatea lui
- sa nu avem mai mult de 1 sau 2 mari idei principale
- partea de natatiune (introducere, cuprins, incheiere)
- gradul de implicare al receptorului
- dezvoltarea creativitatii in mesaj
- a convinge, a demonstra, a incanta (cele 3 verbe ale lui Cicero)

12. Precizaţi care sunt cele două bariere în comunicare, cel mai greu de combătut.
-omniprezența zgomotului
-necoincidența dintre codul/limbajul emițătorului și cel al receptorului

13. Enumeraţi mai multe forme ale comunicării precizând criteriul de clasificare folosit.
 după cod: comunicare verbală, paraverbală, nonverbală;
 dupa numarul celor care participa: monolog, comunicare intrapersonala, de grup, publica
 dupa mijlocul de comunicare: directa, indirecta, multipla, colectiva

14. Enumeraţi care sunt cele patru moduri de comunicare după Bernard Voyenne şi precizaţi care
sunt caracteristicile fundamentale ale comunicării directe.
Bernard Voyenne consideră că există patru moduri de comunicare:
 comunicare directă;
 comunicare indirectă;
 comunicare multiplă;
 comunicare colectivă.
Comunicarea directă : doar in cazul ei gasim comunicarea bidimensionala. Este forma completa
de comunicare, se realizeaza pe deplin (bidirectionalitate)

15. Enumeraţi câteva căi prin care se realizează comunicarea umană non-verbală şi definiţi gestul în
sens larg.
Comunicarea umană non-verbală se realizează prin utilizarea altor forme de expresie decat cuvintele pentru
a transmite un mesaj (gesturi, mimica, expresii faciale, pozitia corpului, proxemica etc)
Caracteristica importanta pentru toate formele de comunicare se refera la un caracter arbitral mai mic decat
cuvantul. Semnificatia gesturilor difera de le o civilizatie la alta. (”a scoate limba” lipsa de respect in Europa
sau placere, bucurie in Tibet)

16. La ce se referă proxemica şi care sunt cele patru zone de distanţe interpersonale după Allan
Pease?
Proxemica este modul in care omul percepe si isi structureaza spatiul:
 Zona intima: 15-46 cm
 Zona personala: 46 – 1,22 m
 Zona sociala: 1,22 – 3.6 m
 Zona publica ˃ 3,6 m
Distantele sunt determinate cultural.
17. Enumeraţi câteva funcţii importante ale comunicării vizuale.
Privirea: cea mai importanta forma non-verbala. Durata medie a privirii este de 1,18 sec. Functia principala
a privirii: functia emotiva (Pupilometria studiaza privirea)

18. Explicați expresia tonul face muzica.

Tonul vocii poate indica emoțiile sau atitudinea vorbitorului și poate influența cum este interpretat mesajul.
Expresia "tonul face muzica" subliniază importanța modului de transmitere a mesajului, nu doar continutul
acestuia, in realizarea unei comunicari eficiente

19. Precizaţi caracteristicile importante ale comunicării indirecte, consecinţele pozitive ale scrierii
pentru procesul de comunicare.
Comunicarea indirecta: SCRISUL . Scrierea inseamna un cod cat mai precis, solicita ochiul si dezvolta
ratiunea.
Avantaje: se foloseste codul cel mai bun-scrisul;se ajunge la un mesaj cat mai putin deformat.
Dezavantaje: poti influenta in rau, poti jigni pe cineva, se dezvolta individualismul

20. Enunţaţi definiţia comunicării publice (Martial Pasquier).

Comunicarea publică este definită de Martial Pasquier drept: ansamblul activităților instituțiilor și
organizațiilor publice vizând transmiterea și schimbul de informații cu scopul principal de a prezenta și
explica deciziile și acțiunile publice, de a promova legitimitatea, de a apăra valorile recunoscute și de a
contribui la menținerea liantului social”.

21. Enumeraţi funcţiile centrale și complementare ale comunicării publice.

Funcții centrale:
- informarea cetatenilor,
- explicarea și argumentarea deciziilor,
- apărarea valorilor și promovarea de comportamente responsabile,
- asigurarea dialogului între instituții și cetățeni.
Funcții complementare:
- relationarea cu cetateanul
- promovarea legitimitatii organizatiilor si a actionilor publice

22. Enumeraţi principiile comunicării publice.

- Identificarea clară a emițătorului;
- Separarea de mizele electorale sau ale valori
- Continuitatea în comunicare și transmiterea informațiilor în timp util;
- Transparența în finanțare;
- Absența discriminării destinatarilor;
- Un conținut obiectiv, complet și adaptat grupurilor țintă;
- Comunicare coerentă și coordonată între serviciile administrației și nivelurile guvernării;
- Comunicare proporționata în raport cu obiectivele și grupurile țintă;
- Comunicare axată pe dialog.

23. Enumeraţi tipurile de comunicare publică şi caracterizaţi unul dintre ele.

Tipuri de comunicare publică:
- Comunicarea guvernamentală:
- Comunicarea legată de drepturile și obligațiile cetățenilor;
- Comunicarea – în calitate de instrument al politicilor publice;
- Comunicarea instituțională (nivel al organizației);
- Comunicarea cu privire la servicii;
- Comunicarea de proiect;
- Comunicarea internă;
- Comunicarea de criză.
Comunicarea de proiect
Comunicarea cu privire la servicii: educationale, medicale etc. Serviciile isi propun sa faciliteze viata
cetatenilor. (Ex digitalizarea)
Comunicarea legată de drepturile și obligațiile cetățenilor: obligatia de a pune la dispozitia mass-mediei
comunicate, dosare, conferinte, intreviul, vizita precum si informarea civica: reamintirea drepturilor si
obligatiilor cetatenilor (dezbatere publica)

24. Definiţi manipularea şi enumeraţi câteva forme ale ei.

Manipularea este acea acţiune de a determina un receptor să gândească şi să acţioneze compatibil cu
emitatorul si nu cu interesele sale prin utilizarea unor tehnici care distorsioneaza intentionat adevarul lasand
insa impresia libertartatii de gandire si de decizie a receptorului. forme de manipulare: minciuna, zvonul,
intoxicarea, dezinformarea, publicitatea, propaganda.

25. Argumentați de ce mass media rămâne o media de bază pentru comunicarea publică.
Mass-media ramane o media de baza pentru comunicarea publica deoarece niciun alt suport de comunicare
nu permite sa atingem atat de rapid un numar mare de persoane la un pret atat de mic.

26. Enumerați instrumentele de lucru cu media.

Instrumente de lucru cu media : comunicatul, dosarul, conferinţa, briefingul, interviul, articolul,
mediatizarea eletronică, etc. Între instituţia publică şi mass media trebuie să existe relaţii de colaborare şi nu
conflictuale, să existe relaţii profesioniste, bazate pe respect reciproc.

27. În funcție de ce factori alegeți un suport media pentru a trata un subiect?

- Audienta (depinde cui ne adresam si pe ce canale)
- Costul (publicitatea la radio si tv e mai scump decat pe un site web)
- Accesibilitate (sa fie usor de accesat de audienta)
- Impactul (sa aiba un impact mare asupra grupului tinta)
- Durabilitate (sa fie durabil in timp si relevant)

28. Care sunt factorii de care ține cont mass media atunci când tratează un subiect sau altul, atunci
când creează un produs mediatic („logica jurnalistică”)?
Mass media acorda prioritate subiectelor importante pentru grupul tnta. (evenimente, stiri, subiecte). Au in
vedere accesibilitatea la informatii si surse si capacitatea de a pune in evidenta un subiect intr-un mod
interesant si captivant.

29. Ce cuprinde planificarea detaliată într-un plan de comunicare.

Planificarea detaliata intr-un plan de comunicare cuprinde:
- scopul si obiectivele
- publicul tinta
- mesajul si canalul de comunicare
- monitorizarea si evaluarea

30. Enumerați obiectivele comunicării publice vis-a-vis de cele două obiective ale comunicării în
organizația privată.
Obiective comunicare publica:
- Informare de baza
- Explicarea si justificarea deiziilor
- Instaurarea unui climat de incredere intre cei 2 poli ai comunicarii
- Schimbarea de comportament, opinie, atitudine
Obiective organizatie privata:
- notorietate
- imagine
- schimbare a atitudinilor
31. Enumerați criteriile în funcție de care alegem instrumentele de comunicare atunci când concepem
un plan de comunicare.
- Viteza de transmitere
- Acoperirea

32. Evidențiați acele caracteristice ale Internetului care duc la reducerea distanței dintre
administrație și cetățeni.
Creează posibilitatea de a transmite mesaje instant, fără a ține cont de barierele distanței.
• Diseminarea rapidă a informațiilor către o masă mare de receptori (cetățeni și funcționari publici)
• Scutirea unor costuri substanțiale
• Scurtarea procesului administrativ (timpul petrecut la ghișee)
• Degrevarea funcționarilor publici de o serie de activități de rutină

33. Precizați scopul identității vizuale într-o organizație și enumerați instrumentele cu ajutorul cărora
construim identitatea vizuală.
Scopul identității vizuale este necesitatea de a fi cunoscut de un număr cât mai mare de cetățeni, cât mai
repede posibil.
Instrumentele cu ajutorul cărora se construiește identitatea vizuala:
- Numele instituției și sigla;
- Semnătura organizației;
- Logo-ul;
- Identitatea caracterelor;
- Simbolismul culorilor;
- Carta grafică.