Sunteți pe pagina 1din 7

INFLUENTA FACTORILOR SOCIOCULTURALI ASUPRA DEZVOLTARII

MEMORIEI SI INTELIGENTEI
O caracteristica esentiala a fenomenelor psihice este posibilitatea detasari lor in timp
de determinarile materiale imediate si continuarea lor ca procese ideale,ca evocari de
impresii si trairi reluate la o anume dstanta de conditiile si situatiile care le-au
produs.Aceasta continuitate a fortelor psihice se datoreaza memoriei,respectiv capacitati de
remonenta in structurile neurofunctionale si psihice ale experientei efectuate de individ.
Prin memori,in genral,intelegem capacitatea de a retine si conserva informatiile si a
le reactualiza in conditiile schimbate.Intr-un sens larg, H. Pieron considera memoria drept o
proprietate generala a intregi materii ,de unde ar exista: o memorie nevie(anorganica) si
meorie vie (biologica);apoi memoria animala(fiziologica) si memoria social-umana.
Memoria este una in functiile psihice ale persoanei ea realizand sinteza dintre trecut
si prezent si furnizand persoanei constiinta unitati si a cotinuitatitririlor
psihice.Psihologic,memoria consta in reflectatre realitatii sub forma intipariri, fixari,
recunoasterii si reproducerii experientei anterioare fie aceasta de natura conitiva ,motrica,
voluntara sau afectiva.Ea comporta, in general, trei faze:acluzitie,retinere,reactivare.Una din
cele mai importante caracteristici ale memoriei este selectivitatea.Nu exista o suprapunere
macanica intre trecutul persoanei si memorarea trecutului persoanei trecutuluide catre
persoana .Omul manifesta tendinta de a transforma trecutul si nu pur si simplu de al
repeta.El memoreaza mai repede ,pasreaza mai trainic,reproduce mai fide,uita mai greu tot
ceea ce pezina pentru el o anumita semnificatie,iar aceasta izvorastedin legatura memoriei
cu trebuintele,inclinatiile,sentimentele si atitudinile omului.Trebuintele si interesele dau un
sens situatieiin care se produce memorarea.
Geneza memoriei de tip umanla individ,inca de la cotactele sale rudimentare cu
natura si societatea,P.Janet o explica in felul urmator:La inceput,memoria despre un lucru a
fost alt lucru;omul,ca sa-si aminteasca pe unde a trecut a scrijelat piatra ,a pus deoparte un
trunchi de copac,a insemnat pe raboj cate animale a vanat.Toate aceste semne in aceeasi
ordine:nodul de la batista ,trecerea inelului de pe o mana pe alta,iar mai nou agenda de
insemnari zilnice,ne dovedesc nevoia de a memora,in legatura cu care trebuinta se
elaboreaza si actiunea practica de memorare,mijlocul decide a satisface trebuinta data.
In memorie ,semnificatia nu are numai o functie de grupare si organizare intr-un tot
semnificativ,inteligibil,a datelor perceptive,ci ea valorifica,da greutate situatiei.Memoria
individualase sprijina pe memoria altara,pe memoria colectiva a grupurilor sociale.Un
asemenea grup social cu o asemenea importanta influenta asupra memoriei indivizilor este
familia, cu cortegiul ei de evenimente: nasteri, aniversari casatori, (ex.plutonaniversari,reusite in activitate). Imprejurarile sunt evocate si traite prin intermediul
indivizilor, dar in calitatea lor de membri ai acestui grup mic.In romanul lui Thomas
Mann,"Casa Buddenbrock",reperele cele mai imporatnte din viata grupului de familie nu
numai ca se povestesc dar si se transmit pe cale orala,dar se si fixeaza pe hartie ,in

documente speciale.Astfel se poate vorbi de amintiri colective ,care sunt comune grupului
scolar ,grupului de vacanta, de petrecere,grupului culturalsi national.
Amintiri comune au si studentii militari ca membri ai unui grup social mic: pluton,
companie sau batalion. Amintirile comune ale acestora sunt legate de exemplu de tragerile
pe care le au semestrial in poligonul Poplaca sau marsurile lungi in Daia sau tabara Crintu.
De exemplu pentru un student militar sunetul unui fluier va avea intotdeauna o semnificatie
aparte, si anume ii va aminti intotdeauna de comandant si de marsurile in care trebuia sa tina
mereu cadenta.
Deoarece imperjurarile sunt evocate prin intermediul indivizilor intotdeauna cand
doi sau mai multi colegi militari se vor intalni chiar dupa terminarea studiilor, ei isi vor
aminti de prima perioada petrecuta in academie si mai ales de comandantii lor cu obiceiurile
si ticurile acestora.
Date etnologice si experimentale care pun in evidenta fenomenul modelari memoriei
prin normele sociale.
Bartlett consemneaza un fapt interesant pentru psihologia sociala a memoriei.Seful
unei populati din sudul Africii se deplaseaza,impreuna cu mai multi insotitori,in Anglia
pentru a reglementa unele chestiuni teritoriale.La intoarcere ,membri delegatiei au fost
rugati sa relateze care erau ,printre impresiile din Anglia,cele de care isi amintesc mai
bine.Imaginea care sa fixat mai bine a fost aceea a agntului care regla circulatia, cu mana
ridicata. Explicatia consta in aceea ca membri populatiei respective saluta un prieten sau un
vizitator printr-un gest analogsi ei au fost frapati de efectul remarcabil pe care il avea
utilizarea acestui gest intr-o tara straina.Acesta era unul dintre lucrurile rare care intrau in
cadrele sociale ale tribului si care ,in consecinta, isi aminteau mai bine.
Semnificativ este i stadiul lui Zilling care prezinta unui numar de subieci ,barbai i
femei, o list de judecati emise in epoci diferite, asupra femeilor. Unele dintre ele erau
favorabile,altele erau net defavorabile.Dupa o saptamana li se cere subiectilor sa reproduca
din memorie frazele prezentate mai inainte.Se constata ca femeile manifestau constant
tendinte de asi aminti un numar mai mare de unitati de exprimare care erau in favoarea
lor,iar barbati un numar mai mare de unitati care erau in defavoarea femeilor.
W.Stern intreprinde o serie de experiente asupra zvonului si marturiei. Influentele
sociale au fost studiate prin metoda reproduceri in lant.Ca material material experimental se
folosea o povestire care era transmisa pri mijlocirea a numerosi subiecti,dintre care fiecare
se straduia sa repete povestirea pe care io spusese predecesorul din lant.Rezultatele arata
ca relatarea devine foarte infidela.ea este progresiv prescurtata,iar frazele devin din ce in ce
mai generale si mai putin precise.Erorilecare se produc cel mai frecvent sunt erori prin
confuzie , substitutie,modificarea cadrului temporar si spatial ,modificarea numelor si a
datelor.Intro alta experienta s-a facut o comparatie intre gradele de fidelitate ale marturiei
cand subiectul face o relatare neintrerupta ,bine legata si cand era supus unui
contrainterogatoriu.Exactitate marturiei era mai mare in cazul al doilea.Cand subiectul nu
dispune de un raspuns bun ,el prefera sa dea un raspuns inexact decat sa admita ca nu stie.

De o deosebita sunt cercetarile intreprinse de Allport si Postman asupra


zvonului.Autorii pornesc de la o ipoteza ca,in interiorul unui grup , propagarea zvonului
privind un subiect determinat este in raport direct cu natura ambigua si cu importanta
acestui subiect pentru fiecare din membri grupului .Metoda de cercetare consta in
urmatoarele:se proiecta pe un ecran o imagine reprezentind o scena mai mult sau mai putin
dramatica,bogata in detalii.Un numar de studenti care nu au vazut imaginea asteapta intr-o
camera vecina. Este introdus primul subiect care este asezat in asa maniera incat sa nu
poata vedea ecranul.Cercetatorul ii descrie imaginea,dandu-i un anumit numar de
detalii.Este introdus un al doilea subiect caruia,primul ii relateaza tot ceea ce stie despre
imagine.In continuare ,se procedeaza la fel cu un lant de 6-7 subiecti,fiecare dintre ei
ascultind povestea celui care il precede si relatind.o celui care urmeaza.In camera
experimentala este prezent un public in masura sa observe deteriorarea
mesajului,comparand versiunile date de subiecti cu stimulul imagine, care ramane pe ecran
de la inceput pana la sfarsit.
Rezultatele arata ca imaginea sufera o distorsiune complexa, remarcandu-se trei
tendinte mai importante:
1.REDUCTIA: - pe masura ce circula, un zvon tinde sa devina mai scurt,mai esor
de inteles de povestit.Versiunile succesive contin din ce in ce mai putine detalii.
2.ACCENTUAREA: - dintr-un context mai larg sunt percepute , retinute si
reproduse selectiv un numar limitat de detalii.In jurul detaliului accentuat se organizeaza
intreaga povestire.
3.ASIMILAREA: - este de mai multe tipuri:
a. asimilarea la tema principala (complectarea imaginii incomplete, deformarea si
crearea unei noi configuratii mentale , mai coerente)
b. asimilarea prin condensare (memoria pare a merge adesea pe linia celui mai mic
efort posibil).
c. asimilarea prin anticipare (detaliile iau forma mentalitatii de gandire a subiectului
care transmite).
d. asimilarea la stereotipuri verbale preexistente.
Reductia , accentuarea , asimilarea sunt procese interdependente. Ele actioneaza
simultan si exprima un fenomen de subiectivizare. In procesul memorari ceea ce are
obiectiv devine subiectiv , ceea ce era exterior devine interior.
O seama de cercetari din ultimul deceniu au fost indreptate spre analiza bazelor
biochimice ale memoriei. Sunt cunoscute in acest sens experimentele care fundamenteaza
ipoteza stocarii informatiilor memoriale in structura acizilor ribonucleici (ARN) si
dezoxiribonucleici (ADN) din organism.
N.Hyden ,elaborand reflexe conditionate simple (de orientare spre lumina ) la o
specie de viermi de rau Plonaria ,care prin autonomie se regenereaza , a sectionat corpul
animalelor in doua. El a constatat ca ambele segmente ale corpului pastreaza reflexul, iar
noile fiinte regenerate, dispun de asemenea de reflexe achizitionate respective. Daca insa ,
unul din segmentele animalului , sa zicem cel cefalic, este pus spre regenerare in mediul sau

obisnuit ,iar celalalt segment .intr-un mediu tratat cu ribomcleoza, o enzima care dedradeaza
ARN, atunci aceasta parte nu mai pastreaza reflexul anterior format .Mai mult, se constata
ca noua fiinta nu mai poate elabora reflexe noi.
L.Cook si apoi E.Jacobson injecteaza introperitonal unor soareci acid ribonucleic
(ARN) , inainte de invatare si in timpul invatarii lor sa sara peste un tarus. Rezultatul a fost,
ca animalele injectate invata mai repede reactia data in comparatie cu animale carora nu li
sa administrat ARN,tot aceste animale injectate retineau mai bine miscarile fixate , iar
stingerea lor se efectua mai lent.
N.Hyden si E. Jacobson invata ,dupa metoda reflexului conditionat pavlovian ,
grupe de hamsteri sa reactioneze la stimuli sonori,ori la lumina.apoi, ei au extras din creierul
acestor animale exersate substanta proteica, continand deci ARN,in care se presupune ca se
stocheza informatiile,injectand produsul in meningele sau peretele abdominal ale unor
animale neexersate,nave.S-a putut constata ca animalele dobandesc astfel, intr-un timp
de doua ori mai scurt reflexele respective.
Norman Munn isi pune urmatoarea problema: care poate fi semnificatia constatarilor
efectuate in domeniul conditionarii animalelor atunci cand cautam sa ne explicam memoria
umana?Ce importanta poate avea stocarea informatiilor in formula ARN din celulele
creierului uman? El face urmatorul experiment: unui copil mic de la 15 pana la 36 luni i se
citesc texte intr-o limba necunoscuta , de o multime de ori, pana le reproduce pe dinafara.
La 8,5 ani ,cand copilul nu-si mai aminteste deloc de acest material i se cvere sa il invete pe
de rost , dupa care experienta este de tot parasita, pentru ca la 14 ani sa se reia acelas text ,
pentru a fi insusit materialul pe de rost. Se constata ca la 8 ani reluand invatarea , copilul
face mai multe repetitii(317) , dar realizeaza o economie de 27% din numarul necesar de
repetiti pentru un copil de aceeasi varsta , insa neexperimentat. Pentru un material nou
acelas copil exersat inainte a avut nevoie de 435 repetitii. La 14 ani , economia sa fata de un
novice este de numai 8%. In consecinta s-a constatat o reducere de randamentmemorial in
timp ce cantitatea acizilor ribinucleici creste de la o varsta la alta. Astfel s-a emis ipoteza ca
nu cantitatea de ARN conteaza pentru memorie , ci anume modul de organizare intima a
acidului in molecula , care comporta fenomene de meta, orto, para structurate.
INFLUENTA FACTORILOR SOCIOCULTURALI ASUPRA GANDIRII SI
INTELIGENTEI
Sub raport strict psihologic ,gandirea reprezinta reflectarea mijlocita si generalizata
a insusirilor si raporturilor esentiale , necesare si cauzale ale obiectelor si fenomenelor din
realitate. In acelas timp , Jean Stoetzel sublineaza ca gandirea nu este numai un proces
psihic ,ci si o mentalitate , unmod de a reactiona a persoanei , o trasatura a acesteia. A te
compara inteligent, rational reprezinta o regula a conduitei sociale si diversele faze de
interactiune sociala , de comunicare si cooperare , de conflict ,se desfasoara in conditii, fie
cat de minimale , de rationalitate. In cazurile cand conduita umana apare ca neglijenta

demonstreaza influenta dominanta a unor componente biologice primare, care nu tin de


esenta umana si care , ca atare, inadaptarea sociala a individului.
Sursa si modelul proceselor intelectuale se gasesc in societate. Influenta acesteia se
exercita in trei directii:
a. asupra caracterului evolutiv al gandirii;
b. asupra variatilor nivelului proceselor intelectuale in raport cu conditiile sociale ale
subiectului;
c. asupra variatilor culturale ale proceselor intelectuale.
Privite sub primul aspect , procesele gandirii apar ca o atitudine , ca o capacitate ,
ca o forta a prsoanei, care patrund in toate celelalte tipuri de procese si comportamente
umane , configurandu-le un caracter inteligent. Asemenea altor trasaturi generale ale
persoanei (ex. caracterul) , inteligenta este o valoare sociala si ea nu poate fi inteleasa de
individ decat in raport cu un anumit model , cu o anumita definitie sociala a acestei valori.
Nuantele valori inteligent variaza de la un popor la altul. Faptul se reflecta si in
intelesurile lingvistice ale termenului. De exemplu , in franceza ,a fi inteligent inseamna a
intelege repede si clar;iar in engleza a fi informat. Dar chiar in franceza exista o serie de
nuante , exprimate prin termenii:spirit clar , net , lucid, deschis , penetrant, perspicace, fin
,profund, cu fler ,inventiv, ingenios , cu tact.
Inteligenta trebuie privita prin prisma psihologiei de grup. Brevetul de inteligenta
sau de prostie se decerne sub titluri diferite de la tara , la oras, la tineri ,la batrani, in uzina
,in universitate. In opera Theetete, Platon sublineaza relativitatea inteligentei: in mijlocul
multimi ,intr-un tribunal , stangacia filozofului ii da o figura de prost , iar nu un om obisnuit
in compania filozofilor , care ar incerca sa abordeze probleme de filozofie , ar apare un
imbecil.
In ceea ce priveste variatiile sociale si culturale ale inteligentai trebuie subliniat
faptul ca fiecare cultura defineste in maniera sa proprie valoarea numita inteligenta
,stimuland in chip preferential dezvoltarea si afirmarea anumitor laturi ale intelectului , in
detrimetrul altora. Unii cercetatori au considerat faptul ca prin teste surprid factori
intelectuali invariabili, innascuti care fac ca indivizii unui grup sa fie superiori indivizilor
altor grupuri. Testele de inteligenta utilizeaza frecvent viteza ca unitate de masura a
capacitatilor mentale. Dar aceasta nu este justificata in raport cu anumite grupuri care nu
acorda aceeasi valoare criteriului rapiditati in executarea unor sarcini. Prin urmare exista
factori psihosocioculturali care pot cauza reactii diferite, lipsind de valoarea stiintifica
compararea grupurilor culturale dupa criteriul innascutului. Un grup dat poate fi handicapat
prin insuficiente lingvistice , altul prin deficiente de pregatire scolara , altul prin absenta
motivatiei. De aceea cand supunem unor teste de inteligenta, populati care privesc altfel
talentele, aptitudinile si valorile, in functie de care au fost construite testele respective , si
constatam la acestea un nivel de inteligenta cantitativ mai mic, concluzia noastra trebuie sa
fie aceea ca populatiile sunt diferite si nu aceea ca sunt superioare celorlalte.

Studiile de lingvistica compara, pun in evidenta faptul ca diversele limbi ii conduc


pe cei care le vorbesc la maniere de a gandi foarte diferte. Prin faptul limbii,
contemporanele noastre inteligente se desfasoara in contexte culturale concrete.
Din acest punct de vedere se poate spune ca nu exista rationamente valabile intr-un
mod neconditionat si ca logica gandirii, pe langa coordonatele ie universale, are si un
caracter situativ, functional, varibila in functie de trecerea individului de la un grup la altul,
de la o activitate la alta.
Inteligenta se refera la capacitatea de a sesiza si intelege raporturile spatiotemporale si cele de devenire a evenimentelor, si de ale reorganiza in vederea unei cat mai
mare adaptari. Inteligenta apare astfel ca o atitudine speciala si superioara a gandirii
directionata spre o utilizare cat mai eficienta a datelor, spre o integrare cat mai adecvata in
mediul inconjurator.
In concluzie, memoria realizeaza legatura dintre trecut si prezent, fiind capacitatea
de a retine si conserva informatiile si a le reactualiza in conditiile schimbate. Atat memoria
cat si gandirea apar astfel ca o aptitudine, ca o capacitate sau forta a persoanei, care patrund
in toate celelalte tipuri de procese si comportamente umane, conferindu-le un caracter
inteligent.
Se observa astfel ca atat memoria cat si gandirea suporta infuente sociale, chiar daca
acest lucru este insesizabil, sau cel putin noi, oamenii nu realizam acest lucru.
Eu personal consider ca memoria si gandirea sunt doua procese foarte importante in
viata individului, in toate planurile in care se desfosoara aceasta. Individul are nevoie de
memorie, de exemplu in activitatea de a invata, dar in aceeasi activitate are nevoie si de
gandire pentru a realiza o memorare eficienta. Deci cele doua procese sunt intr-o stransa
legatura si confera individului un caracter inteligent, din acest punct de vedere fiind apreciat
de membrii grupului social din care face parte.

BIBLIOGRAFIE

1. Pantelimon Golu Psihologie sociala, Ed. Didacatica si Pedagogica, Bucuresti, 1974


2. Ana Tuciov Bogdan Psihologie generala si psihologie sociala, vol. II, Ed. Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1973