Memoria Sociala

www.referat.ro

MEMORIA SOCIALA

Memoria definete dimensiunea temporal a organizrii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal trecut, prezent, viitor. Aceasta se nt mpla intr!un conte"t social in care omul se afla. Societatea i pune amprenta at t asupra fizicului cat si psihicului, lucru care il face pe om sa se adapteze la mediul in care traieste. #n urmtoarele r nduri voi prezenta felul in care memoria sociala a fost a$ordata inca de la nceputuri, de ctre Maurice %al$wachs si &rederic' (. )artlett si voi face referire la teoriile acestora in legtura cu apariia si dezvoltarea memoriei sociale. *easmenea, se va lua in vedere organizarea si reorganizarea memoriei sociale, din punct de vedere al culturii romaneti dar si al altor culturi. Studiul propriu !zis al memoriei a de$utat odata cu cercetarile e"perimentale realizate in anul 1++, de psihologul german %erman -$$inghaus. -"perimentul realizat de el cerea su$iectilor sa memoreze liste de sila$e fara semnificatie, pe care le citea rapid si le repeta rapid pana cand acestia reuseau sa le reproduca fara greseala. .epetandu!se acesti stimuli el a o$servat anumite performante. /rin acest e"periment el a pus in evidenta e"istenta unei relatii liniare intre volumul informatiilor achizitionate si in timpul consacrarii memorarii. 0ot el a gasit aici procedee de optimizare a memoriei prin distri$uirea temporara a repetitiilor . Se accepta astazi de specialisti ca memoria reprezinta un sistem de stocare si recuperare a informatiilor, constand din trei etape strans legate intre ele si anume codificare, stocare si regasire a informatiilor. Se accepta de asemenea ca la om functioneaza o memorie implicita, diferentiata de memoria e"plicita 1 2.2.#aco$, M.*allas, 13+14, A$ordarea moderna a memoriei impune distinctia facuta de psihologul canadian, profesor la universitatea din 0oronto, -ndel 0ulving 113564, intre memoria semantica, prin intermediul careia cunoastem lumea si memoria episodica, in capacitatea de aducere in memorie de apel a evenimentelor specifice.

7n alt psiholog Alan *. )addelez, atrage atentia asupra faptului ca uitarea poate fi $enefica si nu numai catastrofala. -a ne permite sa ne de$arasam de informatiile fara utilitate. Aceste precizari anterioare au fost facute pentru a pregati conceptul cheie de memorie sociala. 8asterea conceptului de memorie sociala 2a o privire simplista asupra conceptului de memorie sociala, el ar parea o simpla asociere a socialului la memoria unui individ si astfel am putea spune ca asa cum posedam toti memorie, prin care suntem noi insine, tot astfel si societatile au memorie si anume memorie sociala. .aspunsul pertinent nu poate fi dat daca privim conceptual intr!o a$ordare psihosociologica, fapt care are si el anumite nea9unsuri. -ste greu de demonstrat si afirmat cum se trece de la memoria individuala la memorie sociala si ce mecanisme intervin. #n acelasi timp nu putem face comparatii mari intre memeoria sociala si cea colectiva si fara sa vrem acest studiu al memoriei sociale implica studii si e"perimente din punct de vedere cognitiv. #n acest sens psihologi ..(.At'inson si ..M. Shiffrin in anul 1351 fac o serie de studii si demonstreaza ca stocarea unei informatii permite realizarea de catre individ a o$iectivelor pe termen lung. -i se ocupa de sistemul de memorare de scurta si lunga durata, spunand ca memoria de lunga durata sau memoria de lucru reprezinta sistemul de stocare si tratatare a informatiilor din fazele invatarii rationamentului si intelegerii. -i afirma ca informatiile intra ca pe o usa in niste registre senzoriale prin diferite cai: 1.vizual; 6.auditiv; <.tactil;

<

/rima etapa este stocarea acestei informatii pe termen scurt si formarea unei memorii de lucru temporara unde au loc procese de control cum ar fi: repetitie, codificare, decizie, recuperare. *in memoria de lucru temporara informatia ia doua cai: prima cale este stocarea pe termen lung si intrarea ei in memoria de lunga durata, acest aspect ducand la un feed!$ac' continuu, iar a doua cale este raspunsul. -volutia conceptului de memorie sociala. 0eorii Teoria cadrelor sociale ale memoriei Maurice %al$wachs 1.eim, 1+55!)uchenwald, 13=,4, a initiat studiul psihologic al memoriei, contri$uind fundamental la intelegerea faptului ca memoria, constituind cunoasterea actuala a trecutului nu reprezinta conservarea imaginilor, ci reconstituirea imaginilor. *upa el memoria este o functie sim$olica, amintirile depinzand de posi$ilitatea de a avea idei generale, ori societatea este cea care ne transmite mi9loacele de gandire,etc. &iecare cuvant este acompaniat de amintiri, si nu e"ista amintiri carora sa nu le corespunda cuvinte. Aceasta reprezinta prima acceptiune de memorie sociala ca memorie a societatii care ofera indivizilor lim$a si categoriile gandirii. 7n lucru este mai usor adus in memorie daca pentru el e"ista un termen lingvistic corespunzator. Semnificatia faptelor si sensul evenimentelor depind intotdeauna de grupurile umane, nu au un caracter universal. .econstituim trecutul cu a9utorul semnificatiilor din trecut. /rin fi"area evenimentelor, ne folosim de anumite repere care sunt legate de anumite circumstante sociale cum ar fi: a$solvirea scolii, satisfacerea serviciului militar, incadrarea in munca, etc. Astfel pentru un adult din .omania prima zi de scoala poate fi legata de un eveniment social 1cum ar fi a$dicarea regelui Mihai4.

*eci termenul de memorie sociala are si o alta acceptiune reiesita din lucrarile lui M. %al$waches si anume cea de memorie colectiva, de amintire a unor grupuri umane pentru care evenimentele din trecut au o smnificatie speciala. .aportata mecanic, memoria sociala este memoria individuala : aa cum toi posedam memorie, prin care suntem noi insine, tot astfel si societile au memorie, si anume memoria sociala. 8u se cunoate ndea9uns de $ine cum se face trecerea de la memoria individuala la cea sociala.

*upa acelasi autor atat stocarea cat si evocarea reprezinta procese mnezice datorate vietii sociale: do$andim cele mai multe informatii gratie societatii si evocam aceste amintiri in interactiune cu ceilalti mem$rii ai grupului din care facem parte. *eci nu individul ci grupul este depozitarul memoriei. Avem de!a face astfel cu o memorie sociala. Amintirile colective au caracteristici specifice, pentru ca societatea ii o$liga pe indivizi nu numai sa!si reamintesaca din cand in cand anumite evenimente din viata lor, dar si sa retuseze, sa reorganizeze si sa completeze aceste amintiri pentru a 9ustifica actiunile lor imediate. Autorul nu a insistat asupra functiei de identificare a individului cu grupul care e"erseaza amintirile colective, in schim$ a su$liniat puternic caracterul normativ, adica fiecare amintire colectiva este pentru un grup un model, un e"emplu sau o invatatura. #n lucrarea >2a 0ophografie legendaire des -vangiles en 0erre Saintre>113=14 M.%al$wachs localizand e"aminativ evenimentele descrise in scrierile in pelerina9, face o serie de o$servatii ingenioase asupra importantei spatiului pentru fi"area amintirilor, a9ungand la concluzia ca reperele geografice precum si constructiile umane au un rol capital pentru memoria colectiva. /e $aza analizei localizarilor crestine din /alestina si in mod special din ?erusalim, formuleaza legile care regleaza memoria grupurilor.

1.

2egea concentrarii: tendinta de a localiza in spatiu mai multe evenimente care nu au nici o legatura intre ele;

6.

2egea divizarii: fragmentarea unei amintiri in mai multe elemente, fiecare element fiind diferit localizat;

<.

2egea dualitatii: acceptarea plasarii in doua localitati a unuia si aceluiasi eveninent desfasurat cu mult timp in urma;

2a noi in spatiul romanesc, daca ne raportam la memoria colectiva a romanilor, ne putem referi la legenda mit pentru 8egru!@oda. Amintirea lui se leaga de rauri si munti, de castelul unde isi avea scaunul domnitorul. *ar palatul in memoria colectiva este localizat atat la (etateni cat si la Stroenesti!dupa legenda duplicitatii. *upa legea fragmentarii, lupta voievodului are mai multe episoade, in acelasi loc geografic concentrandu!se si un alt element: $iruinta lui Mihai @iteazul. Aproape toti voievozii romani au un viclesug si anume ca Apotcovesc caii de!a!ndoaselea cu coltii potcoavelor inainte>, cu alte cuvinte, e"presie a legii similitudinii actiunilor. Teoria structurarii memoriei de catre cultura si interese Apartine lui &rederi' (. )artlett care a demonstrat prin studii riguroase ca

pierderea informatiilor in timp nu se datoreaza uitarii, ci restructurarii de sens a memoriei si anume organizarea unui anume fenomen amnezic in 9urul unui anume element semnificativ. (ultura, afirma )artlett, contri$uie la fi"area semnificatiilor, si prin aceasta la restructurarea memoriei. Amintirile actuale se reorganizeaza in functie de interesele actuale ale grupurilor si colectivitatilor. /rezentul isi pune amprenta asupra trecutuluui in acceasi masura in care trecutul marcheaza prezentul. /utem e"emplifica prin studiile realizate de ?./. @asilescu si #rina %oldevici din decem$rie 13+3 cu privire la distorsiunile amnezice ale acelei perioade.

-i au cerut la o saptamana dupa evenimente unui grup de 6+ de studenti participanti in ziua de 61 decem$rie 13+3 la manifestatia din /iata 7niversitatii din )ucuresti sa se relateze ce s!a strigat atunci. *upa zece luni ,in noiem$rie 133C, cei doi psihologi au contactat din nou grupul de su$iecti si au fost invitati sa!si reaminteasca ce s!a strigat in zilele de 61 si 66 decem$rie in /iata 7niversitatii. (oncluzie: lozincile amintite a doua oara nu au fost identice cu cele din prima reamintire deci reorganizarea amintirilor despre evenimentele revolutionare s!a produs in interesul social al momentului. Se presupune ca teoria lui &.(. )artlett e"plica datele investigatiei, influenta mi9loacelor de influentare in masa fiind o e"plicatie propusa de autorii citati. Drganizarea si reorganizarea sociala a memoriei Abordarea consructionismului social /sihosociologii care a$ordeaza aceasta pro$lema a$ordeaza memoria nu ca un proces de codare si stocare a informatiei, ci ca pe o activitate sociala care depinde de vor$ire si care se costruieste in relatie cu alti indivizi. Aceasta a$ordare se opune curentului cu orgine de la %ermann -$$inghaus si tendintei e"tra cognitiviste ,ea urmarind sa evidentieze modul in care noile informatii sunt filtrate de schema si cum intra in sistemul memoriei. #n am$ele perspective memoria este tratata individual facandu!se apel la procesele psihice interne. 0eoria se refera la faptul ca memoria nu se afla in creierul indivizilor izolata, numai omul isi poate aminti cea ce nu e"ista in e"perienta anterioara a lui, aceste fapte fiind transmise din generatie in generatie 1 sar$atori, parade, statui 4. Analiza lim$ii vor$ite constituie dupa M. )illing si *. -dwards 1133=4 placa turnanta a cercetatorilor constructionistilor sociali. Alegerea cuvintelor pentru descrierea unui eveniment infractional s!a dovedit a fi gri9a principala a celor implicati, deci ideea este ca memoria nu reprezinta un simplu depozit de informatii neutre ci ca lim$a9ul are un rol hotarator in organizarea si reorganizarea memoriei. 5

2im$a9ul transforma modul si continutul a cea ce ne amintim, sustin psihosociologii acestei a$ordari, fapt dovedit in interactiunea profesor elev in 13+5 de *ere', -dwards si 8eil Mercer; s!a constatat ca profesorii orienteaza constructia memoriei copiilor, controland lim$a9ul, selectia evenimentelor, modul de interpretare si aducere aminte a acestora deci si amintirile se invata. Reconstructia sociaa a memoriei /ro$lema principala a acestui demers o reprezinta faptul ca ar putea sa

functioneze o societate cu o memorie colectiva discordanta in raport cu prezentul si in discrepanta cu proiectul istoric. /sihologul /ierre @idal!8aEuet a realizat unele cercetari, a9ungand la o concluzie negativa referitoare la acest fapt. (oncluzia a fost ca prin intermediul memoriei sociale trecutul e"ista in forma de reprezentari. #nterferenta retroactiva face dificila o$tinerea unor imagini corecte asupra prezentului fapt ce duce la rescrierea istoriei de catre puterea e"istenta.

2a noi in tara acest lucru a fost foarte evident, incepand de la emiterea unui manual de istorie falsificat pana la a schim$a denumirile unor strazi si orase sau chiar stergera unor cladiri prin demolare cum ar fi case memoriale, $iserici, statui,etc. *ar dupa revolutia din decem$rie 13+3 adaugat si reconstructia sau ridicarea de noi $iserici. .eorganizarea sociala a memoriei impune stocarea unor nume de personalitati politice persecutate in regimul comunist, de accea intalnim astazi strazi cu nume evocand personalitati politice sau ale culturii romanesti care la un moment dat nici nu puteau fi rostite in pu$lic, si cu atat mai putin elogiate. *e asemenea, unele strazi poarta nume ce readuc in memorie harta .omaniei in granitele ei firesti. Damenii astazi, scapand de prizoneratul comunismului au reprezentari legate de trecut iar memoria sociala se $ucura din plin de ele. + au fost din nou schim$ate numele

$isericilor care marcheaza ruptura cu ateismul ca ideologie de stat. 2a acestea s!au

Maurice %al$wachs afirma , in acest sens, ca amintirile se adapteaza

in

ansam$lul perceptiilor noastre actuale, ca apeland la propria memorie, la amintirile noastre, noi nu evadam din societate pentru a ne inchide in propriul eu. -l mai afirma ca muzeele au un rol fundamental in reconstructia trecutului, cum de altfel enciclopedii, statui etc. 2a noi in tara s!au ridicat statui oamenilor politici pe $aza ordinelor de sus. Astazi unele din ele sunt demolate iar altele preamarite, astfel fiecare grup isi poate alege evenimentul pe care sa!l planga, putandu!se identifica cu un tip de personalitate a eroului preferat, dar mai mult s!a afirmat ca nu numai spatiul si timpul intervin in procesul memorarii dar si o$iceiurile si cutumele, ceremoniile care evoca anumite evenimente, spre a nu fi uitate, pentru a reactiva memoria colectiva. Aici /aul (onnerton face distinctie intre ceremoniile comemotrative si celelalte ritualuri prin caracterul lor oficial si de spectacol, indiferent daca acestea sunt intelese ca avand o e"istenta mitologica sau istorica. #n ultimii zece!cinsprezece ani interesul cercetatorilor pentru studiul memoriei sociale a cunoscut un adevarat riviriment. #n psihosociologia din .omania acest su$iect privind organizarea si reorganizarea memoriei sociale nu a mai fost a$ordat cu o singura e"ceptie, dar deose$it de relevanta, si anume profesorul %.%.Sthal in 133<, cand a analizat fenomenul amneziei sociale si mecanismele memoriei grupale. #mportant este si mecanismul prin care grupurile, de la familie la natiune si chiar omenirea in intregul ei, evenimentele care le!au marcat trecutul. 0ot la fel de important este ca studiul memoriei sociale tre$uie realizat cu instrumente 1concepte, teorii4 moderne, puse la dispozitie de cercetari actuale, fapt ce face ca memoria sa nu fie considerata ca un fapt singular, facand a$stractie de interactiunile individ!individ, individ!societate, negli9andu!se dimensiunea psihosociologica a fenomenului. e"ista

)i$liografie: Adrian 8eculau 1133B4 /sihologie Sociala, -ditura /olirom, #ai. March, ?.F. si Dlsen, ?./., 13+3, .ediscovering #nstitutions. 0he Drganizational )asis of /olitics, 8ew Gor', 0he &ree /ress

.otariu, 0. ! #lut, /.: Sociologie, (lu9!8apoca: -ditura Mesagerul, 133B. Valade, B., Schimbarea social, in Tratat de sociologie, coord. Boudon, R., Humanitas, 1997 Hanna, M./. si .empel, ?.I., 13++, Attitudes: A 8ew 2oo' at an (oncept, in )ar!0al, *. si Iruglans'i, A.J. 1editori4, 0he Social /sKchologK of Inowledge, (am$ridge, (am$ridge 7niversitK /ress.
1C