TESTUL COPACULUI Suport de curs autor: psiholog Anca Preda Scurt istoric: A fost propus pentru prima oara

a de catre elvetianul Emile Jucker, consilier de orientare profesionala, care nu l-a folosit insa decit la modul intuitiv, fara a realiza si o analiza statistica. In 1934 Sc lie!e propune folosirea testului ar!orelui pentru un dia"nostic al personalitatii. #onsemnul folosit de el era$ -%deseneaza un ar!ore&' apoi$ - %deseneaza un ar!ore mort, in" etat, fericit, speriat, trist, pe moarte&. In interpretare, el compara primul ar!ore desenat de catre su!iect cu fiecare din cei desenati ulterior. #onsemnul folosit de Sc lie!e a pus in evidenta rolul monta(ului interior asupra traseelor folosite de catre su!iect )de e*emplu marea ma(oritate a su!iectilor au desenat un ar!ore pe moarte su! forma unui ar!ore cazut+. ,ot Sc lie!e atra"e atentia asupra faptului ca in cazul copiilor intre 4 si - ani nu desenul in sine este e*presiv, ci modul in care copilul deseneaza )tipul de linie folosit+. In 194., /uck propune testul %#asa-Ar!ore-0ersoana&. El este cel care sesizeaza faptul ca testul ar!orelui surprinde mai !ine aspecte profunde ale personalitatii, si aceasta din doua motive$ a+asociatiile constiente furnizate de su!iect pe tema ar!orelui sint mai rare decit cele furnizate pentru %casa& sau %persoana&' !+su!iectii au o tendinta mai sla!a de a recur"e la defensele lor vis-1-vis de ar!ore in comparatie cu celelalte doua teme )sint mai putin suspiciosi+. 2oc este cel care va impune testul ar!orelui in psi odia"noza' el este primul care realizeaza o serie de studii statistice folosind acest ar!ore, sta!ileste e*istenta formelor primare si recurenta acestora, si impune o serie de semnificatii le"ate de diferitele maniere de a desena ar!orele folosite de catre su!iect. In mare parte, aceste semnificatii au o !aza intuitiva, ele fiind mult le"ate de studiile intreprinse de catre 2oc asupra unor su!iecti aflati in stare de ipnoza carora le su"era diverse stari emotionale. Intructa(ele folosite de catre 2oc au variat in timp. In principal el cerea desenarea a doi ar!ori, incercind sa forteze su!iectul sa varieze maniera de a desena, tocmai pentru a putea inlatura erorile le"ate de stereotipiile scolare sau de lipsa de indeminare a su!iectului. 3enee Stora a dezvoltat ulterior testul folosind instrumente statistice ri"uroase si comparind semnificatia diverselor trasee cu informatiile reiesite din aplicarea anamnezei, precum si a altor teste proiective )in principal testul Szondi si testul %0ata 4ea"ra&+. Ea a adau"at in instructa( desenarea a inca doi copaci, folosind ideile lui S.Spielrein si 3. 5ontessori. 3elatia dintre ar!ore si personalitate nu este foarte clara. 6a nivelul desenului se o!serva de timpuriu o puternica antropomorfizare a ar!orelui, acesta fiind asimilat sc emei umane$ coroana reprezinta capul, frunzele 7 parul, trunc iul cu !aza desc isa su"ereaza corpul si picioarele, iar ramurile laterale sint asimilate !ratelor. 0roiectia

- Testul arborelui -

peronalitatii in desenul ar!orelui se realizeaza pro!a!il pe ideea staturii verticale asemanatoare. ,re!uie tinut cont de faptul ca in desenul ar!orelui nu vom intilni niciodata o proiectie totala a personalitatii su!iectului, c iar daca, teoretic, acest lucru nu este imposi!il. #a suport al proiectiei, ar!orele poate suscita ima"ini interioare mai mult sau mai putin complete. 0e de alta parte e*presia su!iectivitatii este strins le"ata de cea a realitatii o!iective$ su!iectul deseneaza un ar!ore conformindu-se astfel consemnului, dar modul in care il deseneaza depinde mult de a!ilitatile sale de desen, de influentele mai puternice sau mai sla!e ale mediului scolar, etc. Important insa, dupa cum su!linia si 2oc , este faptul ca %un dat material, in cazul de fata tema ar!orelui, este structurat de catre su!iect dupa linia individualitatii sale&. Aceasta si este de altfel !aza care permite folosirea desenelor ca metoda de cunoastere a personalitatii' la limita, orice e*presie "rafica a unui su!iect releva ceva din interioritatea acestuia. 5ai multi autori au remarcat e*traordinara sta!ilitate a testului ar!orelui$ in "eneral, desenele sint mult mai suscepti!ile de a evidentia trasaturi patolo"ice incipiens decit alte teste. Ele conserva aceste trasaturi pe durata terapiei, c iar atunci cind aceste trasaturi au disparut din alte teste. 0ractic, la nivelul individului, variatiile care pot apare intr-un interval de timp sint destul de reduse. S-a mai remarcat si faptul ca nu e*ista o trasee pato"nomice in testul ar!orelui. 8n traseu poate fi considerat %patolo"ic& doar in functie de importanta lui intr-o anumita constelatie de trasee. INSTRUCTAJ Instructa(ul propus de 3enee Stora )si la care ne vom referi in cele ce urmeaza+ este urmatorul$ Deseneaza un arbore, oricare, cum doresti, dar nu un brad. Apoi$ Deseneaza un alt arbore, oricare, cum doresti, dar sa nu fie brad. Deseneaza un arbore de vis, un arbore imaginar, un arbore care nu exista in realitate. Deseneaza un arbore, cum doresti, cu ochii inchisi. 9iecare ar!ore va fi desenat pe o coala al!a separata de format A4, oferita su!iectului in sensul inaltimii ei. Se va folosi un creion de duritate potrivita, nu foarte puternic ascutit. Este de preferat sa nu se foloseasca "uma' se poate totusi utiliza si varianta desenarii pe doua coli suprapuse intre care se afla o coala de indi"o, tocmai pentru a putea surprinde revenirile su!iectului si modificarile aduse de acesta desenului initial )lucru vala!il pentru toate testele de desen+. 4u se vor lasa la indemina su!iectului ri"le sau alte instrumente a(utatoare. Su!iectul tre!uie incura(at sa deseneze cit de !ine se pricepe, asi"urindu-l, la nevoie, ca nu a!ilitatile sale artistice ne intereseaza. Este de dorit sa nu fie folosite cuvinte care sa induca anumite maniere de a desena. # iar si in cazul su!iectilor an*iosi, care cer asi"urari repetate si precizari le"ate de instructa(, nu se vor da nici un fel de lamuriri suplimentare le"ate de tipul de ar!ore, de marimea acestuia, etc. 6e"at de felul in care deseneaza su!iectul, se poate o!serva ca unii intorc foaia pentru a desena pe sensul lun"imii ei. Acest lucru nu va fi corectat su! nici o forma, pentru ca el are semnificatia sa in interpretarea desenului. Instructa(ul propus de Stora elimina su"estia folosita de 2oc , aceea de a desena un ar!ore fructifer. # iar daca nu toti su!iectii se simt o!li"ati sa deseneze fructe, totusi

- Testul arborelui -

prezenta acestora in desen este semnificativ crescuta atunci cind se solicita in mod e*pres un ar!ore fructifer )ca o curiozitate, s-a o!servat ca cel mai frecvent ar!ore desenat in aceste conditii este marul, c iar si pentru su!iectii din tarile in care marul nu este un fruct o!isnuit+. 0e de alta parte, interzicerea desenarii unui !rad are menirea de a elimina o posi!ila influenta a stereotipiilor scolare )in care pomul de #raciun este frecvent solicitat+' in plus, desenul !radului comporta includerea unor forme ascutite ce su"ereaza a"resivitate, ceea ce in mod evident poate !ruia interpretarea. #el de-al doilea ar!ore poate fi identic cu primul sau poate fi foarte diferit. In opinia lui Stora, cerinta e*presa de a modifica desenul in raport cu primul ar!ore poate avea un important efect de su"estie. #uvintul %alt& induce o suficienta idee de diferenta, temperata de e*presia %cum doresti&, astfel incit ramine la ale"erea su!iectului daca va reproduce ima"inea initiala sau va ale"e sa deseneze o alta, diferita. 0rimul ar!ore investi" eaza comportamentul su!iectului plasat in fata unei sarcini neo!isnuite, la care tre!uie sa se adapteze fara sa fi fost pre"atit in preala!il. El presupune "ri(a pentru impresia facuta celuilalt, deci implicit un control al pulsiunilor. ;in acest motiv, el este interpretat ca reprezentind Eul social, Eul profesional al su!iectului. In cazul celui de-al doilea ar!ore, su!iectul este de(a familiarizat cu sarcina si e*aminatorul. 0rin urmare este mult mai rela*at, mai putin in i!at si cenzurat. Al doilea ar!ore reprezinta Eul intim al su!iectului, modul lui de a fi, de a se manifesta in medii familiare lui. #el de-al treilea ar!ore scoate la iveala dorinte nesatisfacute ale su!iectului si modul in care el opereaza compromisul intre aceste dorinte si realitate . Indicatia %ar!ore de vis& este menita tocmai sa reduca pe cit posi!il cenzura realitatii, lasind sa iasa la iveala straturi reprimate ale personalitatii' totusi, faptul ca in desenul sau su!iectul tre!uie sa respecte, mai mult sau mai putin, o sc ema "eneral vala!ila a ar!orelui )coroana, trunc i, ramuri, etc.+ il forteaza pe acesta sa-si modifice intr-o anumita masura tendinta initiala, realizindu-se astfel un compromis intre dorinta initiala si realitatea o!iectiva. 8n studiu realizat de #. # irol in 19<= asupra unui lot de :>> de adolescenti delicventi a scos la iveala faptul ca in :4? din cazuri ar!orele de vis nu difera semnificativ de ceilalti ar!ori, in :<? apareau diferente la nivelul structurii )ar!ori dedu!lati, ar!ori cu trunc i destructurat, etc.+ iar in =>? din cazuri apareau continuturi sim!olice. ;intre acestea, cel mai frecvent intilnite au fost$ -ar!ori antropomorfici 7 apar la su!iecti cu imaturitate si teama fata de ima"inea paterna' -ar!orii-!ani )monezi, etc.+ 7 la su!iectii non-a"resivi la care domina %un fel de adeziune pasiva la delicventa&' -ar!orii de #raciun 7 personalitati narcisice si a"resive' -ar!orele-casa 7 apare la u!iectii cu tendinte depresive si tentative suicidare. #el de-al patrulea ar!ore, desenat cu oc ii inc isi evidentiaza conflicte vechi sau traume arhaice care interfereaza inca cu trairile actuale ale su!iectului.

- Testul arborelui -

INTERPRETARE
Intepretarea testului ar!orelui presupune raspunsul la trei intre!ari$ a+ unde in pa"ina a desenat su!iectul )ceea ce corespunde interpretarii sim!olismului spatial+' !+ cu a desenat )tipul de linii folosite, eventuale asuri, corecturi, etc+' c+ ce anume a desenat su!iectul )dincolo de tema stricta, %ar!ore&, felul in care a inteles sa trateze partile componenete, raporturile dintre acestea, etc+ a+ SI5/@6IS5 S0A,IA6 /idimensionalitatea foii conserva sim!olismul spatial al crucii )stin"a-dreapta si sus-(os+$ !ratele crucii unesc intre ele contrariile suportind tensiunea constanta dintre acestea, virful crucii se indreapta catre cer, catre spiritual in vreme ce !aza sa este infipta in pamint. #rucea devine astfel sim!olul Sinelui$ %Sinele este telul omului$ omul tre!uie sa devina un tot, o fiinta completa, realizind plenar unitatea proprie creaturii umane, cea a instinctului si a spiritului. Iata sensul umano-mitic al crucii, acceptarea crucii, inseamna a accepta sa fii artuit intre carnal si spiritual. Sa fii solicitat pe rind de trup si de spirit, de cer si de pamint, de trecut si de viitor, de Eu si de #omunitate, asta inseamna crucea$ traim su! tensiunea acestor forte' luptam pentru a ec ili!ra aceasta multiplicitate, pentru a afirma opozitiile polare$ in armonia lor fecunda ne "asim noi telul, Sinele& )Ae! ard 9rei+. !i ensiunea "erticala a foii uneste prin urmare o zona inferioara, a instinctelor, a teluricului, a inconstientului, cu o zona superioara, a constiintei ela!orate, a spiritualului 9iecare din aceste contrarii are deopotriva un aspect pozitiv si unul ne"ativ. Astfel, plasarea in zona superioara a desenului poate indica relatia cu spiritualul, dezvoltarea constiintei, dar poate semnaliza si un deficit in relatia cu realitatea, prin indepartarea de spatiul inferior, teluric. Este ceea ce o!servam adesea, in mod sim!olic, in starile ipomaniacale ce apar o data cu pierderea o!iectului iu!irii )pierderea relatiei cu mama+. 0artea inferioara a foii se raporteaza la materie, la teluric, atit in sensul de spatiu fertil %0amintul 5ama+, cit si in sensul demonic )craniul lui Adam, primul pacatos, se afla in"ropat la picioarele #rucii+ Semnificatiile atasate di ensiunii ori#ontale pot fi mai !ine intelese prin raportare la actul scrierii. Atunci cind scriem, sensul miscarii este de la stin"a catre dreapta' mina care scrie dezvaluie, pe masura ce se deplaseaza catre dreapta, cele scrise. 0utem intele"e actul scrierii ca un act de dezvaluire$ dezvalui prin scris ceva despre tine dar te dezvalui si pe tine insuti, pentru ca mina care se misca spre dreapta se departeaza de corp inspre e*terior. 3evenirea la capatul rindului este o miscare de retra"ere, pentru ca mina se apropie de corp, !ratul pliindu-se asupra corpului. Este o miscare de defensa, de inc idere fata de e*terior, de aparare a ceea ce este propriu. #a atare, partea stin"a a desenului se raporteaza la su!iect, la retra"ere, introversie, trecut, istorie personala, iar partea dreapta, la mediul social, la lume, la interactiunea cu ceilalti ;ata fiind asocierea directa intre mediul intim, privat cu mama, respectiv al zonei pu!lice cu tatal, aceste trimiteri la relatia cu parintii se re"asesc inscrise in desenul ar!ore. ;upa ArunBald-2oc , sim!olistica spatiala poate fi sintetizata dupa cum urmeaza$

- Testul arborelui -

Aer Cid, neant 6umina Emer"enta in afara cosmicului ;orinta, retra"ere

Spirit Suprasensi!il ;ivin #onstient

9oc 0unct inalt Scop Sfirsit 5oarte

Dona pasivitatii Spatiul spectatorului vietii

Dona confruntarii active cu viata

;e!ut 7 3e"resie 7 9i*atie la un stadiu primitiv 7 Stare depasita

0ulsiuni, instincte, pamint 7 #onflicte. 4ostal"ia %mocirlei&

Apa Inceput 5aterie 4astere @ri"ine

5aterie 4on-constient, inconstient Inconstient colectiv

0amint Infern #adere ;emonic

Aceasta sc ema tre!uie totusi folosita cu precautie in interpretare, si in nici un caz considerata ad-literam. 5A3I5EA A3/@3E68I Aceasta re!uie interpretata prin raportare la "estica su!iectului, la spatiul lui vital, fiind in relatie directa cu spatiul pe care su!iectul intele"e sa-l ocupe in mediul sau de viata Astfel, persoanele an*ioase care in "eneral au tendinta sa se aseze %" emuiti& pe mar"inea scaunului, sa "esticuleze foarte putin si cu miscari reduse ca amplitudine, vor desena un copac de dimensiuni mici. 0ersoanele e*traverte, cele cu tendinte ipomaniacale, care de re"ula vor!esc foarte tare, "esticuleaza amplu, intra desc izind lar" usa, vor desena un ar!ore care sa umple intre"ul spatiu al foii. Inaltimea totala a copacului este masurata din virful radacinilor )eventual linia solului+ si pina in virful coroanei. 0a"ina este divizata in patru parti in sensul inaltimii. 9-. Inaltime1 ( 1! ;ependenta, puerilism, putina incredere in sine, eventual vise de putere compensatoare.

- Testul arborelui -

"#. Inaltime$ ( $! ;ependenta si timiditate mai putin accentuate. 99 Inaltime % ( %! /una adaptare la mediu. 1&&.Inaltime ' ( '! Crea sa fie remarcat, sa conteze pentru ceilalti, sa se afirme. ;orinta de putere, de afirmare, de a comanda. 1&&b!. (ontrast in inaltime ((ontr +$ Cariatii intre diferitii ar!ori ai aceluiasi su!iect. Am!ivalenta in sentimentul de sine. Sa se afirme sau sa treaca neo!servatE 0@DI,IA I4 0AAI4A A A3/@3E68I 0a"ina este divizata in patru parti in senul inaltimii si in sensul lar"imii. $). *ozitia stinga pura (*o!$ Ar!orele, in intre"ime, este situat in zona S. Acrosa( am!ivalent la trecut, fata de mama si fata de ceea ce reprezinta ima"inea ei. $+. *ozitia stinga tendinta centru (*o,tend(! ;u!la dorinta de protectie si independenta in cadrul unui antura( protector. $#. *ozitie centru tendinta stinga (*o(tend! $". *ozitie centru tendinta dreapta (*o(tendD! 0ozitia centrala traduce dorinta de a "asi un acord, un ec ili!ru intre sine si ceilalti, de a fi %ca si&, de a semana, de a prelua conceptiile antura(ului. 0entru intepretare tre!uie tinut seama de nuanta precizata prin inclinarea catre dreapta sau catre stin"a, conform sim!olismului de(a intilnit. 5iscarea pro"resiva de la stin"a spre dreapta corespunde unei directionari catre lumea e*terioara, catre viitor. $"b!. *ozitia centru strict (*o(! Atunci cind apare cu e*actitate o pozitionare in centrul pa"inii, avem de-a face cu nevoia de a sistematiza cu o anumita ri"oare si c iar ri"iditate, spri(inita de o!iceiuri, ritualuri. %&. *ozitia dreapta (*oD! 4evoie de a se spri(ini pe autoritate, dar de asemenea poate semnifica uneori o mama insecurizanta. %&b! *ozitia dreapta tendinta centru (*oDtend(! #onforma cu traseul 3>, presupune in plus o cautare a acordului cu mediul. %1. *ozitie sus (*o +$ Ar!orele este situat, in intre"ime, in sfertul superior al pa"inii. #ompenseaza depresia prin e*citatie. Insta!ilitate si cautare a stapinirii de sine. Am!itie, dorinta de a se impune celuilalt. %$. *ozitie -os (*o.!$ Ar!orele este situat, in intre"ime, in (umatatea inferioara a pa"inii. Impresie de a!andon cu depresie si auto-acuzare. Se simte insuficient. Impresie de nonvaloare. Impresia de a fi pierdut o!iectul iu!irii. Eventual, depresie. %%. *ozitie stinga si dreapta, mai multi arbori (*oD!. %'. *ozitie stinga, centru, dreapta, mai multi arbori (*o,(D! ;oua trasee care tre!uiesc interpretate in raport cu sim!olimul spatiului. 0oate semnifica ezitare asupra conduitei de urmat sau !o"atie a ima"inatiei, in functie de calitatea liniei si de ori"inalitatea formelor. %'b!. (entrul arborelui ((entru /rbore! 5od personal de cautare a ec ili!rului.

- Testul arborelui -

<

;E0ASI3I ;epasirile se refera la iesirea desenului in afara spatiului foii. 1$&0. 1runzis Depasind la stinga (1dep,! In acelasi timp atasament si opozitie a"resiva fata de o mama care din divere motive nu este satisfacatoare )de e*emplu foarte nervoasa, oprimanta prin neliniste sau printr-un zel nemasurat+. 1$1. 1runzis depasind la Dreapta (1depD! ;orinta de a actiona asupra altuia, ataca sau se apara. ;ificultati in contact. 1$$. Depasire ,us (Dep ! Crea sa compenseze un sentiment de insuficienta printr-o dorinta de putere. 1$%. 2runchi depasind .osul paginii (Dep.! #auta si"uranta pentru a alina o impresie de a!andon si a "asi un cadru sta!il. 4evoie de tandrete. 1$'. /rbore mic (13$ sfert! si depasind sus pagina E*ista concomitent sentimentul de a fi zdro!it si cautarea unei compensatii spectaculare. !+ SI5/@6IS5 A3A9I# 4e vom referi aici la tipurile de linii folosite de su!iect in tratarea temei, dar si la alte aspecte cum ar fi$ - asurarile )inne"ririle+' -alte semn "rafice )crucea, croseta+' -corecturile care intervin in desen' -simetrii. $% Tipuri de linii 1$40. 5inie maciuca in 1runzis (6ac1! A"resivitate care se decarca intr-un mod !rutal, mai mult in cuvinte decit in actiune. #elelalte trasee ne vor a(uta sa intele"em daca e*ista o constrin"ere sau, dimpotriva, o eli!erare a decarcarii. 1$). 5inie maciuca in trunchi (6ac2r! sau in sol (6ac,ol! ,re!uie evaluata in funtie de directia liniilor si de forma lor, pastrind sim!olismul le"at de trunc i, repectiv de sol. ;ar este vor!a intotdeauna de o a"resivitate, traita sau su!iacenta. 1$+. 5inie ascutita in 1runzis (/sc1! #ritica a"resiva, dar si culpa!ilitate posi!ila, in functie de directia ascutirii. 1$#. 5inie ascutita in trunchi sau in sol (/sc2r sau /sc,ol! ;eceptii in viata cotidiana si critici. Acuzatii contra celorlalti sau contra siesi. 1$"0. 1runzis ascutit catre dreapta si in sus. 1$"b!. 1runzis ascutit catre stinga. 1%&0. 1runzis ascutit catre partea de -os. ,oate aceste ascutiri tre!uiesc intelese ca a"resivitate,declarata sau ascunsa, si in functie de directia si forma liniei. 9iind plasate in frunzis, ele sint mai de"ra!a simtite decit traite in cotidian.

- Testul arborelui -

1%1. 5inie pastoasa in trunchi (*ast2r! Se lasa impre"nat de mediu, ii rezista foarte putin. 0e partea stin"a$ fi*atie afectiva la persoane si circumstante care au dominat viata trecuta a su!iectului. 1%$. 5inie pastoasa in trunchi si neta in frunzis (*as2r 1net! Senzatiile, importante si preocupante, impiedica activitatea. 1%%. 5inie usoara in trunchi (5u2r! 9rica de a se afirma si de a actiona li!er. 1%'. 5inie usoara in frunzis (5u1! Sensi!ilitate vi!ranta. Influenta!il. 1%4. 5inie dreapta si neta bordind trunchiul (D72r! ;ecizie, activitate, eficienta. 6inia dreapta are rolul de a re"la viata dar reprezinta si un principiu a"resiv. 1%)0. 5inie ondulata si rapida bordind trunchiul (8nd92r! Indeminatic, descurcaret. 4u intirzie prea mult asupra lucrurilor care il pot an"oasa. 1%+. 5inie ondulata si lenta bordind trunchiul (8nd52r! Activitate incetinita de an*ietate si de impresia ca o!stacolelele sint insurmonta!ile. 1%#. 5inie fideluta ,endinta la disimulare pentru a surprinde si a ataca intr-un mod imprevizi!il. 9urii ascunse. 1410. 5inie intrerupta bordind trunchiul (Intr2r! 9rica reactiva la o situatie traumatizanta reala. Atitudine imo!ila si muta asemanatoare unui soi de paralizie )a nu se confunda cu atitudinea im!ufnata si incapatinata+. 1'$0. 5inii diverse bordind trunchiul(5div2r! Caria!ilitate a comportamentului datorata unor opozitii interioare. A"resivitatea si pasivitatea se opun una alteia. 1'%0. 5inie apasata bordind trunchiul (5/p2r! Activitate si autoafirmare. ''. /rcade in frunzis (/rc1! Secretos, neincrezator. 1'4. 5inie dreapta si neta in trunchi (D72r! ;ecizie, activitate. 1'). 5inii geometrice in trunchi sau in frunzis (:eom2r sau 1! ,endinta de a sistematiza "indirea sau activitatea, in functie de locul in care aceste linii apar in desen. &%'asurari (innegriri): )"0. Innegrire (ripata 9efacuta in frunzis, in trunchi sau in radacina (7(9 +$ ,re!uie intepretata in functie de locul in care se afla inne"rirea. ,ensiune "eneratoare de an*ietate. +&0. Innegrire (rispata 9efacuta si ;arata (7(9;a! Accentuare a semnificatiei traseului <9 cu posi!ile accese de furie. +1. Innegrire (rispata, 9efacuta, 5imitata sau nu in trunchi (7(95i! 0ro!leme importante cu parintii care suscita o an*ietate manifestata sau nu. 3anc iuna acumulata, an"oasa de a!andon.

- Testul arborelui -

;e e*emplu$ 4#3 pe partea dreapta$ an*ietate de a!andon su!mer"enta. 0ro!leme cu tatal$ indepartat, dezama"itor, a!sent, sever. +$. Innegrire 8mogena (78! Importanta a senzatiei. ,raieste in vis si ima"ineaza pentru a se consola de o lipsa. Impresie de dependenta infantila. 0asivitate receptiva determinata de senzorialitate. 0ro!leme privind rana si !autura. +%. 7egru si /lb (7 si /! Atitudine putin ri"ida. Se revolta in fata atacului si in acelasi timp cauta sa se constrin"a in numele principiilor. #ulpa!ilitate. 0ro!lema morala !un-rau. ;orinta an*ioasa de a fi !un. +'. Innegrire in 5asou (7 5as! ;ependenta infantila, resemnare care il lasa descura(at. +4. Innegrire 9ectilinie (7 9ec! ;orinta de a anticipa. Ii place sa-si faca planuri. +). Innegrire 1iliforma (7 1ilif!$ Asemanatoare unui fir incurcat. ,eama de a nu-si putea contine propriile forte a"resive "eneratoare de an*ietate. 9uria poate atunci sa iz!ucneasca. ++. Innegrire in detalii mici (7 Dd! Cise repetitive care permit compensarea dar nu anuleaza tristetea. ++b!0. 1orme rotunde innegrite (9ond 7! 4esatifacere a nevoilor afective. 0ro!leme pe tema ranirii. *% Alte gra+e e:crucea si croseta :3F. (ruci in 9adacina ((r 9ad! :4F. (ruci in 2runchi ((r 2! :=F. (ruci in 1runzis ((r1! #rucea indica conflictul sau suferinta' pentru a putea interpreta semnificatia ei tre!uie tinut cont de locul pe care il ocupa in desen si forma pe care o afecteaza prin aparitia sa, tinindu-se cont si de ceea ce a fost relevat prin alte desene. (roseta indica nevoia de afectiune a su!iectului. ;irectia catre care se indreapta revendicarile afective este indicata de capul crosetei. ,% Corecturile: 1%"0. (orecturi prost facute in trunchi ((*12r! Isi pune in evidenta "reselile din nevoia de a fi pedepsit. Am!ivalente diverse. Judecata defavora!ila asupra propriei persoane. 1%"b! (orecturi prost facute in frunzis sau in radacina ((*11 sau (*19ad! Aceeasi semnificatie ca si 139, tinind cont de locul in care se situeaza corectura pentru a preciza ceea ce este resimtit sau ascuns. 1'&0. (orecturi bine facute in trunchi ((;12r! #autare a perfectiunii. ;orinta de a ascunde ceea ce ii este defavora!il cu scopul de a prezenta doar ceea ce are valoare in oc ii altuia.

- Testul arborelui -

)4d!. 1runzis refacut (1re! Crea sa-si ascunda si sa-si repare "reselile pentru a scapa de eventualele reprosuri.. -% Si etria: 1=. ,imetrie rectilinie in trunchi (,im 9ec 2!$ 3amurile formeaza un un" i drept cu trunc iul si sint plasate fata in fata de o parte si de alta. Se constrin"e pentru a pare in acord cu mediul. 1<. ,imetrie <nghiulara in 2runchi (,im <ng 2 +$ 3amurile formeaza cu trunc iul un un" i mai mult sau mai putin ascutit, dar sint fata in fata, de o parte si de alta. Efort tensionat pentru a-si controla a"resivitatea. 1-. /lternanta 9ectilinie in 2runchi (/lt 9ec 2!$ 3amurile formeaza cu trunc iul un un" i drept si sint dipuse alternativ la dreapta si la stin"a acestuia. Ezitare in ale"erea unei atitudini fata de afecte. Am!ivalenta care este sursa a conflictului interior. 1.. /lternanta <nghiulara in 2runchi (/lt <ng 2!$ Aceeasi dispunere ca la 1-, dar ramurile formeaza cu trunc iul un un" i mai mult sau mai putin ascutit. A"itatie posi!il urmata de !loca(. 0ro!lema morala. 19. ,imetrie 9ectilinie in 1runzis (,im 9ec 1! :>. ,imetrie <nghiulara in 1runzis (,im <ng 1! :1. /lternanta 9ectilinie in 1runzis (/lt 9ec 1! ::F. /lternanta <nghiulara in 1runzis (/lt <ng 1! 0entru aceste ultime patru trasee asemanatoare celor de mai sus se va tine seama de faptul ca, desenate in frunzis, ele corepund cu ceea ce este interiorizat, simtit sau ima"inat, dar nu trait in mod desc is.

c+ SI5/@6IS586 A3/@3E68I
Sc ema comuna a ar!orelui cuprinde radacina, trunc iul cu ramurile, si coroana, cu frunze si flori. ;intre acestea, radacinile se afla asezate su! pamint, fiind inaccesi!ile vederii, desi e*istenta lor nu poate fi pusa la indoiala. ,runc iul, laolalta cu ramurile, formeaza elementul sta!il, cel mai putin supus sc im!arilor. #oroana, spri(inita pe ramuri, este elementul perisa!il' ea poate sau nu sa includa in structura sa frunze, flori si fructe. 3adacina corespunde partii celei mai primitive si mai putin personale a personalitatii individului. Ele corespund nivelului instinctual, pulsional. ;esenarea lor arata curiozitatea pentru ceea ce este ascuns' marimea lor in raport cu trunc iul indica e*istenta unei an"oase care poate duce pina la patolo"ie. 6inia solului, plasata intre radacini si trunc i, nu apare intotdeauna in desen. Ea releva separarea intre sus si (os, intre viata constienta si viata inconstienta, prin urmare se lea"a de capacitatea de a accepta o anumita ordine. ;e remarcat faptul ca ea apare in desenele a -=? dintre su!iectii normali, in vreme ce doar 1.? dintre psi otici o deseneaza.

- Testul arborelui -

1>

,runc iul are un rol de intermediar. El reprezinta activitatea, sta!ilitatea, viata cotidiana, ceea ce este trait. #ontururile trunc iului reprezinta modul in care su!iectul a!ordeaza, se relationeaza cu lumea e*terna. #oroana )frunzisul+ semnifica zona intelectului 7 viata intelectuala, ratiunea, "indirea, capacitatea de a reflecta asupra e*perientelor traite Ea poate de aemenea semnifica ima"inatie, c iar trairi in vis )eventual cu rol compensator+. 9lorile sint elementul cel mai perisa!il din structura ar!orelui. ;upa Stora, ele indica tandrete, sentimentalism. 6a 2oc , ele poot indica si "ri(a pentru aparenta, narcisism. 9ructele, ca rezultat al cresterii, pot indica fie o atitudine pra"matica, fie o predominanta a principiului placerii )infantilism la adulti+. I% Se ni+icatiile atasate acestor elemente sint descrise mai (os. $% Radacinile 13. 9adacini dintr=o singura linie (9ad 1l!$ @ sin"ura linie pentru a fi"ura solul. #omportament infantil in dorinta de a cunoaste ceea ce ii este tinut secret. 14F. 9adacini $ linii (9ad $l!$ : linii pentru a fi"ura "rosimea radacinii. #apa!il de discriminare si de discernamint in aprecierea realului. Aceste forme diverse de radacini se pot intilni in diferite desene ale aceluiasi su!iect. ,re!uie sa tinem cont de celelalte trasee pentru a putea aprecia sensul profund revelat prin diferentele o!ervate. E*ista dorinte de a trai, a reprima, sau de a e*prima anumite tendinte si aceasta in mediu strain sau in mediul familiar. &% Solul <. ,ol dintr=o singura linie (,1l! Isi fi*eaza un scop, accepta o anumita ordine. -. ,ol Divers (, Div!$ Solul nu este format de o sin"ura linie, ci din mai multe linii de o forma personala. Isi impune o re"ula personala, nevoie de un ideal. -!. ,ol ,eriat (,,!$ 5ai multe linii ale solului, in serie, care atin" mar"inea pa"inii. #ontract spontan apoi retra"ere !rusca. Impulsiv. #apricii. .F. ,ol /scendent (, /sc!$ solul urca spre dreapta pa"inii. Ardoare, entuziasm. 9F. ,ol Descendent (, Des! A!atut, lipit de elan. *% Trunchiul a) Raportul trunchi sol #".2runchi separat de sol printr=o linie (2r ,epar , 1l! Se simte izolat si nefericit. ##. 2runchi supendat deasupra solului (2r ,us ,! 6ipsa de contact cu lumea. "%. 2runchi largit la baza (2r 5arg ;! #autare a unei pozitii solide in mediul sau. ")0. 2runchi ingustat la baza (2r Ing ;! Impresie de nesi"uranta intr-un mediu care nu-i aduce spri(inul dorit.

- Testul arborelui -

11

")b!0. 2runchi sudat la baza (2r ,ud ;! Se izoleaza si cauta sa-si consolideze Eul in fata unei lumi resimitite ca nelinistitoare. .) !esenul trunchiului #'0. 2runchi dintr=o singura linie (2r1l! 3efuz de a vedea realitatea si de a tine cont de ea. #4. 2runchi doua linii, 9amuri 1 linie (2r$l9am1l! Cede realitatea dar nu o "aseste conforma cu dorintele sale si incearca sa i se sustra"a prin vis sau prin (oc. c) !irectia trunchiului "&. 2runchi inclinat catre stinga (2r ,! /ate in retra"ere din teama de a nu fi atacat. "1. 2runchi inclinat catre dreapta (2r D! #auta un spri(in. "$. 2runchi cu diverse inclinatii (2r Div Incl! Ezitare tensionata. 0oate trece su!it de la un comportament la un altul care ii este opus. d) Ra uri pe trunchi +#. 9amura izolata pe trunchi la stinga (9am2r,! ;orinta de a semana mamei sau de a face ca si ea. +"0. 9amura izolata pe trunchi la dreapta (9am 2rD! ;orinta de a-i semana tatalui, de a-i e"ala forta. 6a copii$ dorinta de a fi puternic, viril, ca tata. 3ol protector vis-a-vis de mama. #ere spri(in si sfat din partea tatalui si doreste sa-i semene, simtindu-se totodata in rivalitate cu el. #&0. (icatrice in trunchi ((ic2r! #onstiinta esecurilor suferite care au lasat urme. e) Raportul trunchi/coroana #1. 2runchi separat de frunzis printr=o linie (2r ,epar 1 1l! 3esimte contrin"erea educativa, o respin"e sau o accepta. ;oreste in acelasi timp sa evite si sa-si insuseasca partial normele si e*i"entele antura(ului. Aceasta in scopul de a resimti mai putin presiunea e*terna. #$0. 2runchi in > intors (2r>I! @pozitie menita sa-i dovedeasca forta. #$b!. 2runchi in forma de dom strivit (2rDom! 3esimte puternic constrin"erile e*terioare si esueaza in dorinta de a li se opune. #%0. 1runzis care taie trunchiul printr=o curba scobita (1(u2r! 0asivitate, !lindete, acceptare. #). 2runchi deschis si legat de frunzis (2rD51! Inteli"enta !una, dezvoltare normala. #+. 2runchi intrind in 1runzis (2r intr1! ;orinta de a pastra ceea ce poseda dar de asemenea neliniste pe tema se*ualitatii. ##b! 1runzis suspendat deasupra trunchiului (1 ,us 2r! Ciata cotidiana si viata intelectuala prost conectate. ,% 0run#isul a) !irectia +run#isului %#0. 1runzis cazind sau cazut (1caz! Se simte a!andonat si deceptionat.

- Testul arborelui -

1:

%"0. 1runzis descendent (1 Desc! ;escura(are, a!andonare a efortului. '&. 1runzis ascendent (1 /sc!$ 3amurile sint orientate catre inaltul pa"inii. Ardoare. Entuziasm. Crea sa se impuna. '1. 1runzis in toate sensurile (1tt,ens! Isi cauta si"uranta prin contacte variate. Se imprastie, se a"ita. )). 1runzis orientat catre dreapta (1cD! ;oreste un spri(in solid si cauta contacte pozitive. )+. 1runzis orientat catre stinga (1c,! Intoarcere catre trecut si e*perientele copilariei. )#. 1runzis fara directie clara (1 fara Dir! ;ecizie dificila. '%b!. 1runzis care urmeaza forma paginii (1urm*! 0utin strin(enit de normele mediului in care traieste, dar incearca sa se acomodeze acestora. .) !eschidere / inchidere '$. 1runzis deschis (1D!$ 4eincercuit. Sensi!il la am!ianta, nu ii rezista. '%0. 1runzis in curbe dechise ((u 1D! 3eceptivitate, desc idere fata de celalalt intr-o maniera primitoare. ''. 1runzis inchis si deschis in acelasi desen (1ID! Stie sa primeasca si sa dea. #autare a o!iectivitatii. 4evoie de a (udeca si a evalua. '4. 1runzis inchis plin (1I*!$9runzisul este incercuit cu o linie continua. Crea sa-si conserve pulsiunile intr-o maniera infantila. A retine, a pastra, a se apara )mai ales in cazul raporturilor fraterne dificile+. '). 1runzis inchis vid (1I>!$ 8n cerc "ol. A"resivitate care nu se manifesta. Se apara, conserva, reprima. 3etine si pastreaza. c)0or a +run#isului %+0. 1orme rotunde in frunzis (9ond1! @ralitate. #autare a senzatiilor asi"uratoare si "ratifiante. '$b!. 1runzis 1iliform (1filif!$ ,raseu asemanator unui fir mai mult sau mai putin incurcat. 9u"a din fata pro!lemelor. )$0 1runzis feston (1fest! In defensiva, ramine politicos si nu provoaca limitele )%0. 1runzis 5asou (1 5as! Crea sa-si foloseasca farmecul pentru a convin"e. )'. 1runzis curbat in interior sau pe margini, fara deschideri multiple ((u 1! 0rudent si rezervat, ramine in "arda. )40. 1runzis 1iliform (1 1ilif! Indeminare in a scapa de ceea ce nu-i place. )4b!. 1runzis cu largire progresiva (15*! #auta sa pro"reseze ameliorind ceea ce se poate ameliora. )4c!. 1runzis analog (1 /nal!$ 5ica forma de frunzis contorsionata care se repeta pe ansam!lul ar!orelui. Aindire o!sedanta "eneratoare de an*ietate.

- Testul arborelui -

13

d)!etalii in +run#is )4e!. 1runzis cu flori in arbore sau in afara arborelui (1flori! /lindete, sentimentalism, tandrete. '+0. Detalii in frunzis care nu au legatura cu ansamblul (Dd! $ 5ici forme izolate, nele"ate si incercuite. Judecata infantila care face sa treaca un detaliu personal de importanta minora inaintea unui punct de vedere mai "eneral. '#. Detalii monotone in frunzis (Dd6onot1!$ ;etalii repetitive. ,endinta la repetitie un pic o!sesionala. '"0. Detalii variate in fruzis (Dd>1! Isi variaza cunostintele. #apa!il de discriminare. 5emorie. '"b!. Detalii in trunchi (Dd2r! Isi aminteste de detalii in viata cotidiana. 4&0. Detalii seriate sau organizate (Dd serie sau 8rg! ,endinta la or"anizare mai mult sau mai putin sistematica. e) 0or e in+antile 41. Infantil pur (Inf*+$ @ protu!eranta rotunda desenata in virful trunc iului de la care pleaca ramurile, in toate directiile. #autare a protectiei infantile. 4$0. Infantil 5arvar (Inf5+$ 5ai putin accentuat decit precedentul. )3otun(irea apro*imativa e*ista dar nu este accentuata+ 4evoie de spri(in. 4$b0. 6ormoloc infantil (Inf6!$ 8n cerc in virful trunc iului si ramuri dintr-o sin"ura linie care pornesc ca niste raze in toate directiile. 4ormal pentru copilul de pina la - ani. Semn de retard dincolo de aceasta virsta. +) 0or a ra urilor 4%0. 9amuri 1 linie (91l! 9u"e de realitatea deza"rea!ila, o infrumuseteaza sau o transforma. 4'0. 9amuri 1 sau $ linii in acelasi desen (9am1si$l! #auta sa vada corect. Apreciere nuantata. 44. 9amuri $ linii (9am$l! /una discriminare a realitatii. 44b!0 9amura taiata (9am taiata! ,raumatism afectiv. )4f!. 9amuri inchise care se ingroasa progresiv (9am Ingros! 9urii su!ite mai mult sau mai putin previzi!ile. g) Ro .uri 4). 9omb si ? romb 1 linie @ forme rotunde in frunzis (9omb1l@9ond! ;orinte nesatisfacute sint ne"ate de su!iect. 4+0. 9omburi si ? romburi 1 linie (9omb1l! 5ai putin pueril decit precedentul, su!iectul este mai constient de insatisfactia lui. 4#. 9omburi 1 si $ linii @forme rotunde (9omb 1 si $ @9ond! ;evine constient de ceea ce separa visul de realitate, dar reclama compensatii tandre. 4". 9omburi 1 si $ linii fara forme rotunde (9omb1 si $ l! 0lus de maturitate. Aceasta ii permite copilului sa suporte frustrarile. )&. 9omburi si ? romburi $ linii @forme rotunde (9omb $l@9ond!

- Testul arborelui -

14

Su!iectul este constient de lupta care se da intre doua dorinte opuse si cauta compensatii afective pentru a-si alina nelinistea. )10.9omburi si ? romburi $ linii fara forme rotunde (9omb $l! Stie mai !ine decit precedentul sa-si ascunda ezitarile in ale"erea pe care vrea sa o faca si vrea sa para si"ur pe el. II% Raporturi intre partile co ponente ale ar.orelui 1. Inaltimea frunzisului 0a"ina este impartita in opt parti in sensul inaltimii. "#. 1runzis inaltime 1 (1 1! 6ipsa de reflectie si de control. ,raseu normal pentru 4 ani. "". 1runzis inaltime $ (1 $! #apa!il de a reflecta asupra e*perientelor sale si de a-si amina reactiile. 1&&. 1runzis inaltime % (1 %! /un control si reflectie. 1&1. 1runzis inaltime ' (1 '! Interiorizare, aspiratii, vis compensator. 1&$. 1runzis inaltime 4 (1 4! Ciata intelectuala intensa. Accentueaza emnificatia lui 9G4. 1&%. 1runzis inaltime ) (1 )! 1&'. 1runzis inaltime + (1 +!. Inaltimea frunzisului este in directa le"atura cu dezvoltarea intelectuala si interesul pentru lucrurile spirituale. Atunci cind frunzisul acapareaza intrea"a pa"ina, ne putem "indi la o fu"a in vis. ,re!uie o!servata atunci relatia cu trunc iul si particularitatile desenului pentru a putea interpreta in acest sens. :. 6ar"imea frunzisului 0a"ina este impartita in patru parti in sensul lar"imii. 11%.1runzis largime 1 (151! Se indoieste de inteli"enta sa, ramine in defensiva intr-un mod tensionat si crispat. 11'.1runzis largime$ (15$! Inca putin si"ur de propria valoare. Isi pune la indoiala inteli"enta. 114.1runzis largime% (15%! Inteli"enta !una, dar pot e*ista dificultati in e*primare. ;ileme de contact. 11).1runzis largime ' (15'! Ii place sa vor!easca, sa atra"a atentia, sa se faca remarcat. 11+.1runzisul primului arbore larg, al celui de=al doilea ingust (5I! 0ro!leme de ale"ere. 3efuza sa ai!a incredere si in acelasi timp are nevoie sa depinda de ceilalti. #onstiinta morala "eneratoare de conflicte. 11#.1runzisul primului arbore ingust, al celui de=al doilea larg (I5! E incapatineaza si se opune. Isi ascunde sla!iciunea printr-o atitudine de forta,dar ramine tensionat si contractat. Se poate adau"a de asemenea cautarea autonomiei si a eficientei. 11"0. 1runzis ascutit (ingust spre virf! terminat printr=un > intors (1/!

- Testul arborelui -

1=

Se apara impotriva unui pericol, adevarat sau presupus, resimtit ca un atac personal. 3. 3aporturi intre trunc i si radacina 1>. 9adacini mai mici decit trunchiul (9adA2r! Crea sa vada ceea ce ii este ascuns. 11. 9adacini egale in inaltime cu trunchiul (9adB2! #uriozitate mai mare care ii face pro!leme. 1:. 9adacini mai mari decit trunchiul (9adC2! #uriozitate intensa care poate provoca an"oasa. 4. 3aporturi intre trunc i si frunzis )coroana+ 1&4. 2runchi mai inalt decit 1runzisul (2rC1! ,raieste in momentul prezent, interes pentru lucruri concrete. 4evoie de miscare si a"itatie. 1&). 2runchi mult mai inalt decit 1runzisul, de exemplu de doua sau de trei ori (2rCC1! 9oarte dependent de antura(, se opune acestuia printr-o a"resivitate sustinuta de an*ietate. E*cita!ilitate, impulsivitate care sint "reu de controlat. 11&.2runchi egal in inaltime cu frunzisul (2rB1! #autare a ec ili!rului. Crea sa se conformeze cerintelor antura(ului. 111.1runzis mai mare decit trunchiul (1C2r! 3eflectia a(uta in cautarea autonomiei si a autocontrolului. 0osi!ilitatea de a-si intirzia reactiile. 111.1runzis mult mai mare decit trunchiul (1CC2r! 4ivel intelectual superior, interese artistice. 8neori, in functie si de alte trasee, poate semnifica o evaziune intr-o lume ima"inara, ma"ica, ce poate duce pina la delir. III Co porta ente in raport cu conse nul 1.F 6ai multi arbori (/ 6ult! )5ai multi ar!ori pe aceeasi foaie, care nu au un sol comun.+ #omportament infantil, nu urmeaza consemnele date. :. /rbori multipli (doar doi arbori! 0oate sim!oliza %el si celalalt&. Cezi pozitia in pa"ina si traseele utilizate pentru a putea interpreta. 3. (ontinuturi Diverse ((bnt Div!$ @!iecte adau"ate desenului ar!orelui. Ima"inatie, isi urmeaza afectivitatea. 4F. *eisa- (*ei!$ 8n peisa( incon(oara ar!orele. Sentimentalism. =. Intoarcerea foii (Int!$ 9oaia oferita in sensul inaltimii este intoarsa de su!iect pe latimea ei. Spirit independent, semn de inteli"enta, discernamint. 1'+. <mbra proiectata de arbore pe sol (<mbra /! 3eprima anumite tendinte. ,re!uie o!servata structura liniilor si directia lor pentru a putea preciza ce anume este respins.

- Testul arborelui -

1<

1'#. 5ipsa ramurilor ;ificultate de a sta!ili contacte. Atitudine de refuz sau defensiva. 1'". (erc la baza trunchiului. ;orinta de a se simti prote(at pentru a-si "asi securitatea intr-un mediu in"ust si !ine delimitat. Particularitati de "irsta 3areori vom intilni desene intentionate ale ar!orelui inaintea virstei de patru ani. ;upa aceasta virsta, pina spre --. ani, copilul va parcur"e o serie de etape de-a lun"ul carora modalitatea de a desena se va rafina pro"resiv si va capata individualitate. ;esenele realizate in acest interval de virsta corepund asa-numitelor forme primare, forme care dispar in mod normal odata cu de!utul scolaritatii, dar care reapar in cazul unor stari nevrotice care implica mecanisme de re"resie. Aceste forme se mentin pina tirziu in cazul de!ililor mental si c iar toata viata la im!ecili. 6ista urmatoare cuprinde aspecte frecvent intilnite pina la - ani$ ,runc i dintr-o sin"ura linie )uniliniar+' 9orma-floare sau discul eliotrop' 3amuri implantate pina (os, la !aza )asemenator !radului+' Inaltimea trunc iului mai mare decit inaltimea coroanei' #oroana !alon' 3amuri in un" i drept )%in vinclu&+' Stereotipii . Apecte frecvent intilnite intre - - 11 ani$ 3amuri dintr-o sin"ura linie' 3amuri rectilinii )drepte+' /aza trunc iului pe mar"inea foii' Inaltimea trunc iului e"ala cu inaltimea coroanei' Inne"rirea trunc iului' #olorarea in ne"ru a frunzelor si fructelor pentru evidentierea lor.

0ersistenta oricaror dintre aceste forme primare dincolo de virsta normala poate indica un retard in dezvoltarea intelectuala siHsau afectiva sau re"resia de virsta a su!iectului.

Nota$ numerele care preced fiecare traseu corespund numerelor atri!uite acestora in
varianta Stora. #ele insotite de asterisc se re"asesc in ar!orele de referinta. ,ipurile de linii$ massueImaciuca accereIascutita pateu*Ipastoasa pateu* a !ord netIpastoasa cu mar"ine dreapta appuJeIapasata le"erIusoara rapideIrapida lentIlenta

- Testul arborelui -

1-

- Testul arborelui -

1.