TESTUL DRAW-A-PERSON

Suport de curs psiholog Anca Preda

I. APLICAREA TESTULUI In aplicarea acestui test se vor folosi, ca in oricare alt test proiectiv de desen, coli de hirtie A4 si un creion de duritate medie. Pentru acest test nu este importanta pozitia colii; asadar hirtiile sint asezate la indemina subiectului astfel incit acesta le poate aseza cum doreste. Instructajul este simplu: va rog sa desenati o persoana. Nu se va da nici o indicatie referitor la sexul persoanei, virsta sau orice alt atribut. La orice intrebare a subiectului se va raspunde: faceti cum doriti. Dupa ce a terminat de desenat, se ia coala si i se cere: acum desenati o persoana de sex opus primeia. Din nou, se va evita orice sugestie de tipul barbat sau femeie, astfel incit subiectul sa-si poata defini singur sexul primei persoane desenate. In cazul in care prima figura este ambigua, i se va cere subiectului sa precizeze sexul ei. Daca subiectul nu se poate decide, i se va cere sa deseneze o alta persoana, si apoi se va continua testarea. Pentru copii, instructajul trebuie adaptat nivelului de virsta si inteligenta. Unii copii nu cunosc termenul persoana; in acest caz i se poate preciza: un om, ce doresti tu. Nu intotdeauna este usor de evitat folosirea unor termeni pe care copilul sa-i inteleaga intr-un anumit sens. Pentru unii copii om inseamna in primul rind sexul masculin, data fiind modalitatea comuna de folosire a termenului (spui: era si un om acolo, rareori subintelegind prin aceasta o femeie). Indiferent de virsta subiectului, daca acesta deseneaza o figura stilizata, i se va cere sa deseneze o alta, mai detaliata. Acest aspect este important mai ales in privinta trasaturilor fetei. De asemenea este important ca figura desenata sa nu se limiteze la cap sau bust; daca subiectul deseneaza doar atit i se va cere sa faca un alt desen cu persoana in intregime. Multi subiecti incep prin a se scuza cu privire la calitatile artistice ale desenului. Vor fi incurajati, spunindu-li-se ca testul nu vizeaza aptitudinea lor pentru desen ci ca ajuta la intelegerea gindirii si afectivitatii lor. Orice alta discutie cu privire la scopul si rezultatele testarii va fi aminata pentru finalul testarii. In cadrul acestui test se poate folosi guma cu conditia ca examinatorul sa observe indeaproape zonele in care aceasta este folosita. Este mult mai indicat totusi sa se foloseasca o coala de indigo pentru a se putea pastra liniile initiale in scopul compararii celor doua variante. Zonele in care apar modificari sint zone de preocupare sau conflict pentru subiect. Este important deci daca, de exemplu, modificarea merge in sensul imbunatatirii controlului sau in sensul rigidizarii acestuia.

Dupa terminarea testarii propriu-zise, in functie de scopul urmarit prin testare, se poate aplica ancheta, mai sumara sau mai detaliata. Un minimum de ancheta trebuie sa indice virsta personajelor desenate. Se pot pune intrebari cum ar fi: Ce virsta are personajul desenat? Seamana cu cineva cunoscut? Cu cine? (sint importante informatiile despre persoana respectiva si relatiile subiectului cu aceasta) Va place persoana desenata? Cum este ea? Ce va place/dispace la ea? Ce-i place/displace acestei persoane? Ce calitati/defecte are ea? Cum se intelege cu familia? Are prieteni? Ce anume o supara cel mai tare? Ce anume isi doreste, ce planuri de viitor are? Desi nu este obligatorie, ancheta poate oferi informatii pretioase mai ales in privinta interpretarii de continut a testului. Personajele desenate releva informatii cu privire la imaginea de sine a subiectului, dar in egala masura ele pot include aspecte ale Eului Ideal sau imaginea unei persoane semnificative din viata subiectului (parinte, partener, etc.). Uneori aceste aspecte sint dificil de separat intre ele, pentru ca anumite calitati ale unui parinte pot fi incluse in Eul Ideal al subiectului, acesta tinzind sa se identifice cu calitatea respectiva. Foarte rar personajul poate corespunde unei imagini arhetipale (vrajitoarea cea buna, batrinul cel intelept, etc.).

II. INTERPRETAREA TESTULUI DRAW-A-PERSON O prima etapa in interpretare pleaca de la impresia de ansamblu a figurilor desenate de subiect. Acestea pot fi tinere sau batrine, frumoase sau urite, triste sau vesele, active sau rigide, intepenite, etc. Aceasta prima impresie poate fi coroborata cu descrierile pe care insusi subiectul le face personajelor desenate de el, ca raspuns la intrebarile anchetei, rezultind primele ipoteze interpretative. Unii subiecti isi manifesta de exemplu direct admiratia fata de unul sau altul din personajele desenate, identificindu-l spontan cu o figura importanta din viata lor. Apare in acest moment problema identificarii figurii desenate. Ce anume reprezinta ea? Uneori, dupa cum am spus, ea este identificata chiar de subiect (seamana cu bunicul meu pe care l-am iubit foarte mult, seamana cu fosta mea profesoara de franceza, o femeie aspra dar foarte corecta) caz in care investigarea relatiilor subiectului cu persoana in cauza poate scoate la iveala aspecte importante. Persoana identificata de subiect poate constitui o parte a Eului Ideal al subiectului prin trasaturile sale de personalitate care l-au impresionat pe subiect (intelepciune, corectitudine, devotament, curaj, capacitate de a se impune in fata celorlalti, etc.). Este vorba despre caracteristici pe care subiectul si-ar dori sa le aiba, uneori in puternic contrast cu ceea ce este de fapt (punct in care intervine discrepanta
2

dintre Eul real al subiectului si Eul Ideal). Alteori persoana respectiva poate semnifica pentru subiect o anumita stare sau situatie dupa care el tinjeste (protectia oferita de bunic, tandretea si grija oferite de mama, etc.). Nu intotdeauna ne aflam insa in situatia in care personajele desenate sint identificate de subiect cu o persoana cunoscuta. In aceasta situatie virsta pe care subiectul o atribuie personajelor desenate devine importanta. Sint cu mult mai tinere? Este posibil sa avem de-a face cu o stare regresiva sau cu incapacitatea subiectului de a renunta la prerogativele unei virste pe care a depasit-o de mult (de exemplu o femeie de 45 de ani care deseneaza o adolescenta de 16 ani). Daca sint mai in virsta, ele pot reprezenta imagini parentale care influenteaza subiectul mai mult sau mai putin constient sau pot fi imagini ideale ale subiectului proiectate in viitor (cum poate fi cazul cu un copil de 12 ani care deseneaza un tinar adult de 25 de ani). De cele mai multe ori insa, personajul de acelasi sex cu subiectul este o reprezentare a imaginii de sine a acestuia. Se pune atunci intrebarea ce anume reprezinta personajul de sex opus. Este de presupus ca acesta reprezinta imaginea subiectului despre persoanele de sex opus. Aceasta imagine se formeaza la confluenta imaginilor parentale cu cele rezultate din experienta curenta de viata a subiectului. Uneori ele pot insa reprezenta si proiectii ale unor insusiri pe care subiectul nu si le accepta (de exemplu un personaj feminin depreciat reprezentind insusiri feminine ale subiectului pe care acesta si le reprima). Se poate presupune asadar ca personajul de sex opus este o reprezentare a animusului/animei subiectului care deseneaza (in sensul jungian). Prin urmare si aceasta imagine este invariabil purtatoare a unor informatii importante privind capacitatea de relationare a subiectului si gradul lui de maturitate psihica. Este important in interpretare sa se analizeze comparativ cele doua personaje desenate. Este importanta pentru identificarea sexuala a subiectului care dintre cele doua sexe este desenat primul. Este important de asemenea daca exista mari diferente ca detaliere, armonie, acuratete, conflictualitate. Dupa aceasta etapa a identificarii personajelor desenate si a conturarii unor prime ipoteze pornind de la impresia de ansamblu lasate de acestea, se trece la interpretarea analitica a desenelor. Aceasta presupune o analiza detaliata a celor patru zone majore ale desenelor: 1. Capul este sediu al conceptiei despre sine, al controlului rational si al contactului cu lumea inconjuratoare. Zona capului este zona privilegiata a perceptiei si a relationarii cu ceilalti, aceasta fiind zona in care este acceptata, respinsa sau ignorata lumea inconjuratoare. Aici se afirma de asemenea aspiratii si frustrari intelectuale. Zona gurii vorbeste despre acceptarea, respingerea sau ignorarea nevoilor de dragoste, dupa cum ochii pot exprima ura, dispretul sau ostilitatea. Detalierea neobisnuita si infrumusetarea capului pot arata narcisismul subiectului, vanitatea, dorintele de stralucire. 2. Miini, brate, umeri si piept constituie o unitate functionala care executa comenzile primite din zona capului sau impulsurile corporale. Aici sint importante marimea, gradul de extensie in exterior, agresivitatea si semnele de conflict. In principal puterea, capacitatea de a domina fizic si social, ca si nevoia de ceilalti, mergind pina la dependenta si slabiciune, se pot analiza plecind de la aceasta zona. 3. Torsul (trunchiul) implica trasaturi de putere similare cu zona bratelor. In plus, aici poate fi analizata imbracamintea personajelor, cu caracteristicile ei de rigiditate,

formalism sau lejeritate. In acest sens se poate analiza acceptarea sau respingerea impulsurilor corporale, gradul de control asupra acestora, dezinhibitia sau constringerea nevrotica in raport cu pulsiunile. 4. Picioarele si labele picioarelor indica autonomia, autodirectionarea si echilibrul persoanei. In plus, picioarele suporta prin deplasare o puternica investitie erotica, ele putind releva informatii importante cu privire la acceptarea / respingerea propriei sexualitati. Analiza fiecarei zone se va face pornind de la zonele de conflict. Indicatorii conflictului sint: Hasurarea; Omisiunea; Stersaturile; Modificarea linei (de exemplu o linie slaba, tremurata, intr-un desen cu linie clara); Asimetriile; Discrepantele de marime. Se poate face astfel o lista de ipoteze interpretative care vor fi confruntate ulterior pentru a se realiza o sinteza a rezultatelor. Nu trebuie uitat faptul ca aproape nu exista desen in care sa nu apara indicatori de conflict, mai mult sau mai putin importanti. Accentul insa nu trebuie sa cada pe identificarea cu orice pret a unei patologii, ci mai cu seama pe modul in care subiectul compenseaza diverse frustrari sau defecte cu mecanisme de adaptare la viata sociala. Persoane din cele mai banale, bine adaptate social, pot furniza desene spectaculoase ca si grad de bizarerie, desene care trebuiesc insa intelese prin prisma conditilor de viata ale subiectului si a istoriei sale personale. Tendintele patologice sugerate de acest test trebuiesc confirmate prin utilizarea altor instrumente, in special atunci cind nu exista semne clinice care sa le ateste. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Raportul final de interpretare trebuie sa cuprinda: Descrierea situatiei de testare si reactia subiectului la testare; Atitudinea subiectului fata de test si examinator (atitudinea lui putind fi ea insasi interpretata in termeni de mecanisme de aparare); Impresia generala oferita de desenele realizate de subiect; Tratarea diferentiata a personajelor masculine si feminine; Discutarea ipotezelor interpretative; Rezumat.

In cele ce urmeaza, am regrupat sub titlul de simbolism corporal principalele ipoteze interpretative in testul persoanei umane. Posibilele interpretari au fost regrupate pornind de la ideea ca ele pot semnifica in cadrul testului: O expresie directa a unei caracteristici sau dorinte a subiectului (de exemplu un cap mare poate semnifica tendinte intelectuale puternice sau dorinta subiectului de a se realiza pe acest plan, deci ambitii intelectuale); O expresie compensatoare pentru ceea ce subiectul resimte ca o lipsa sau defect (acelasi cap mare poate semnifica un sentiment de inadecvare intelectuala);

O expresie a conflictului legat de zona respectiva atunci cind exista probleme deosebite legate de acea zona (de exemplu cap mare la subiectii cu migrena sau urechi mari la subiectii surzi); uneori acest conflict se exprima ca urmare a deplasarii (de exemplu hasurarea intensa a barbii poate semnifica dubii privind propria maculinitate); O expresie defensiva indicind direct caracteritici ale subiectului ce apar ca urmare a functionarii mecanismelor de aparare (de exemplu: ochii mici pot indica retragere, inchidere fata de lume).

Aceasta regrupare a indicatorilor poate fi discutabila in unele situatii si suporta imbunatatiri; scopul ei principal insa este acela de a sublinia dinamica psihica a individului si manifestarea acestei dinamici in cadrul testului persoanei umane.

III. SIMBOLISM CORPORAL CAPUL Capul este elementul care umanizeaza personajul. Este considerat centru al Eului si centru al gindirii, al spiritului. El include puterea de a rindui, a conduce, a lamuri. Fata de trup, care este o manifestare a materiei, el simbolizeaza totodata spiritul manifestat. Pe de alta parte el nu poate fi disociat in interpretare de expresia fetei, astfel incit prin pozitia lui el poate releva un anumit tip de relationare interpersonala. Prin urmare, zona capului ofera informatii cu privire la: Preocuparile intelectuale; Controlul rational asupra emotiilor; Relationarea cu cei din jur; Conceptia despre sine a subiectului. 1. Capul mare - expresie directa a tendintelor intelectuale puternice sau a unei activitati imaginative bogate devenita sursa de satisfactie; - mod de a compensa sentimente de inadecvare intelectuala sau grandoare si atitudini egocentrice bazate pe sentimente de inadecvare; - expresie directa a conflictului legat de zona capului (migrena, handicapuri de lectura, etc.) 2. Capul mic - ca expresie defensiva: negare a controlului intelectual ce impiedica satisfacerea pulsiunilor corporale, negare a gindurilor defensive si a culpabilitatii la obsesivicompulsivi; -expresie a conflictului: sentimente de inadecvare intelectuala. 3. Capul detaliat sau accentuat excesiv ca expresie directa: imaginatie activa 4. Cu privirea intoarsa de la privitor (eventual profil): - retragere (introversie), evaziune, sentimente de vina; - respingere a testarii.

PARUL Parul are in primul rind o puternica conotatie sexuala. La barbati, parul (ca si barba, mustata) poate avea conotatii legate de putere si virilitate (pornind de la legenda lui Samson si Dalila). La femei, parul despletit sau lung si abundent poate indica disponibilitatea ei sexuala; in mod traditional femeile casatorite isi acopera parul cu o basma iar in biserica toate femeile trebuiesc sa-si acopere parul. Pe de alta parte parul poate constitui un element determinant al functiei sociale sau spirituale Razboinicii niponi au o tunsura anume, preotii ortodocsi poarta in mod traditional barba, etc. In acest sens parul despletit poate indica si o renuntare la limitarile si conventiile vietii obisnuite si ale ordinii sociale (asa cum s-a inimplat de exemplu in miscarea hippie). Pe de alta parte, celor exclusi din ordinea sociala li se taie parul, ca semn de penitenta in cazul celor condamnati (simbolic, pe linga aspectul legat strict de igiena) sau ca semn de canonire in cazul calugarilor. A lasa parul sa creasca (mai ales barba) poate reprezenta un semn de doliu (prin conventie sociala). Parul este considerat in anumite traditii arhaice si un sediu al sufletului. La incasi odata cu luarea motului copilul devine foarte vulnerabil; el este intarcat si primeste un nume, ceea ce inseamna ca el devine o persoana forta lui proprie preluind stafeta fortei primite de la mama sa. Prin urmare, parul poate capata in desenul persoanei umane conotatii legate de: sexualitate; putere, virilitate; acceptare / refuz al ordinii sociale. 1. Parul accentuat prin hasura: -expresie directa: senzualitate excesiva, eventual sexualitate delincventa (la barbati). - expresie a conflictului: anxietate privind sexualitatea; anxietate privind controlul mental, gindirea sau imaginatia excesiva. 2. Parul nehasurat (lipsit de accentuare): - expresie directa: depresie, libidou scazut. 3. Parul lung si nehasurat (accentuat doar prin lungime): - ambivalenta privind sexualitatea. 4. Parul abundent, liber - expresie directa: femei atractive sexual. 5. Coafura elaborata - la femei: narcisism (normal la adolescente); eventual femei sociopate carora le place sa se afiseze. - la barbati: narcisism, eventual homosexualitate. 6. Parul ciufulit la personajul feminin: - neincredere masculina in femei la paranoici; - impulsivitate, mai ales sexuala, la adolescenti.

FRUNTEA poate reprezenta o expresie a ratiunii, a inteligentei. 1. Accentuare a proeminentei frontale: - expresie directa: scopuri sau ambitii puternic intelectualizate. 2. Intarita: - expresie a compensarii: preocupari privind controlul mental; - expresie a conflictului: migrene. BARBIA asociata traditional cu virilitatea si dominanta sociala. 1. Barbie puternica: - dorinta de dominanta sociala, de ascendenta (expresie directa sau compensatoare); 2. Barbie slaba: - sentimente de slabiciune, mai ales in situatii sociale. NASUL constituie un simbol al sexualitatii dar si al luptei pentru putere; probabil o mai mare accentuare apare ca simbol al puterii si nu al sexualitatii. Apare frecvent ca echivalent falic, deformat in cazul unor probleme sexuale (de exemplu: foarte lung in cazul angoasei de castrare). 1. Nasul lung: - expresie a compensarii: angoasa de castrare; - expresie directa: cautare a ascendentei, chiar si in sens agresiv; persoana activa social. 2. Nasul accentuat prin hasura: - expresie a conflictului: trairi de castrare la barbati infantili; este foarte posibil prin urmare ca acestia sa proiecteze puternic negativ asupra personajelor feminine. 3. Nasul turtit: lupte pentru putere in care a fost pedepsit. 4. Nasul accentuat (prn marime sau hasura): - expresie a conflictului: preocupari falice, teama de castrare. 5. Nasul ascutit: - expresie directa: tendinta spre dominatie, posibil cu agresivitate. 6. Nasul cirn: - sexualitate infantila; - dependenta copilaroasa. 7. Nasul triunghiular: - dorinte de putere; - sexualitate infantila. NARI 1. Nari evidente: agresiune primitiva; masura agresivitatii depinde de marime si gradul de hasurare. Literal spus: freamata de minie.

GURA Simbolismul gurii se leaga de functiile indeplinite de aceasta: de hranire, respectiv de articulare a sunetelor. Hranirea trimite, in forma ei initiala (supt), la relatia cu mama, relatie pe care se intemeiaza capacitatile relationale si emotionale ale oricarei persoane. Gura (si buzele) are de asemenea o puternica conotatie erotica, stiut fiind faptul ca, dupa freudieni, suptul constituie cea dintii placere erotica a copilului (faza orala a dezvoltarii psihoexuale) In testul persoanei umane, desenul gurii poate trimite la probleme legate de: Vorbire (comunicare); Alimente, hrana ceea ce poate trimite la relatia primara cu mama; Erotism. 1. Gura accentuata: - expresie directa: erotism oral, nevoie de dependenta, imaturitate. Poate apare de asemenea la alcoolici (dependenta orala) si gurmanzi. - expresie a conflictului: subiecti cu probleme gastrice. 2. Gura inchisa rigid: - expresie directa: refuzul autorevelarii (comunicarii), refuzul nevoii de dependenta, mergind pina la o atitudine ostila. 3. Gura concava: - expresie directa: dependenta orala, nevoie de atentie si aprobare. Imaturitate psihoexuala. Este un indicator frecvent intilnit la copii. 4. Gura larg concava (cu colturile in sus): - expresie defensiva: prezinta o fatada pozitiva care ascunde trairi mai putin acceptabile. Afinitate fortata. 5. Crestatura (accentuare a inchiderii): agresivitate orala (hipercritic, sadic verbal, ostil). 6. Gura mica: - expresie defensiva: respingere / negare a nevoii de dependenta. 7. Gura omisa: - expresie defensiva severa: repingere a nevoii de afectiune, a nevoilor orale. - expresie a conflictului: sentimente severe de culpabilitate. 8. Gura in curba cupida: accent pe erotimul oral: exhibitionism, narcisim, erotism adolescentin. 9. Dinti vizibili: dintii au o puternica conotatie de agresivitate primitiva, pentru ca functia lor principala este de a musca (faza oral-sadica a dezvoltarii psihosexuale). Aparitia lor in desen indica agresivitate orala la subiecti infantili (expresie directa) sau sadism verbal (sarcasm, critica exagerata). Uneori pot apare compensator pentru sentimente de slabiciune ale subiectului. 10. Buze pline (accentuare): pot indica: - senzualitate - dependenta; - narcisism, vanitate. La barbati (in desenul personajului masculin): efeminare.

11. Limba probleme sexuale prost rezolvate. OCHII Desenul ochilor vorbeste despre conceptia subiectului cu privire la lumea din jurul lui. Expresia lor poate fi ostila, banuitoare, sau dimpotriva, deschisa, curioasa, pot privi pe furis sau drept in fata fara retineri. Traditional se spune despre ochi ca ar fi ferestre ale sufletului, ei relevind trairile interioare ale subiectului. Pe de alta parte privirea are o incarcatura magica: prin ea se pot transmite sau primi influente ochii pot fermeca (seduce) sau pot transmite o incarcatura malefica (deochi). Pentru ca ochiul este organul privilegiat al perceptiei, principalul mod de a intra in contact cu exteriorul si a cunoaste realitatea, deschiderea ochilor constituie o deschidere spre cunoastere. Gradul de deschidere a ochilor este asadar in direct raport cu dorinta de a cunoaste si a fi cunoscut. Pe de alta parte ochiul poate fi cel care urmareste si cenzureaza, la copii putind apare o adevarata patologie a privirii. In plan transpersonal, Ochiul Divin este un simbol al lui Dumnezeu, el aparind in aceasta ipostaza in unele biserici ortodoxe, dar si in alte religii. Prin urmare, semnificatiile legate de ochi in testul persoanei umane pot fi: contact cu exteriorul (organ perceptiv); autorevelare, autoexprimare; transmitere a influentei, pozitive sau negative; control (Ochiul Divin), care poate induce culpabilitate. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Ochi foarte mici: expresie defensiva: retragere, inchidere fata de lume. Ochi care nu vad: expresie directa a egocentrismului, imaturitatii, dependentei, lipsei de discernamint. Ochi inchisi, ascunsi sau cu cearcane accentuate: expresie defensiva: retinere in contactul cu ceilalti, mergind pina la a avea o atitudine ostila fata de ceilalti; expresie directa: tendinta de a evita situatiile neplacute (inchide ochii la ceva) Ochi mari, accentuati: ostilitate, amenintare (expresie directa); seductie ca indicator al tendintelor exhibitioniste sau al homosexualitatii masculine. Ochi strapungatori indica o stare paranoida, de alerta in raport cu lumea exterioara, respectiv de suspiciune fata de intentiile celor din jur. Ochii crucisi: gindire confuza (expresie directa). Orbita mare cu ochi mici (ambivalenta a accentuarii): curiozitate vizuala (eventual voyeurism) marcata de culpabilitate.

SPRINCENE - ca si parul, au conotatii sexuale, atentuate insa de investitia estetica sociala. 1. Sprincene ingrijite reflecta un stereotip social al rafinamentului si ingrijirii propriului corp.
9

- narcisism corporal , femei cu dorinta de stralucire (expresie directa); - atitudine critica fata de exprimarea directa a trairilor. 2. Sprincene ridicate: atitudine de superioritate, eventual atitudine interogativa (expresie directa). 3. Sprincene stufoase primitivism, lipsa a inhibitiei, eventual agresivitate. 4. Ochii mari cu sprincene bine trasate pot indica tendinte homosexuale. URECHILE Urechile sint importante in masura in care culeg informatii din exterior (participarea la conversatii) si asigura feed-back-ul in relatiile cu alte persoane. Lipsa lor in desen nu are insa o semnificatie neaparat patologica. Includerea lor in desen apare oricum la virste mai mari. 1. Accentuarea urechilor: - expresie directa: senzitivitate fata de lumea exterioara (tendinte paranoide, mai ales la subiectii care se simt criticati, atacati: nevrotici, homosexuali); - expresie a conflictului la subiectii surzi sau cu halucinatii auditive. 2. Lipsa accentuarii urechilor: - expresie defensiva: refuzul criticilor din partea celorlalti, negarea halucinatiilor auditive. FATA Fata personajelor desenate constituie cel mai de incredere indicator in privinta starii de spirit a subiectului. Ea stabileste tonul desenului prin expresia sa emotionala. Simbolic, fata reprezinta fatada sociala a subiectului. 1. Accentuare a fetei: - expresie directa: dorinta deafirmare sociala, preocupare pentru relatiile sociale si aparentele exterioare; - expresie compensatoare: lipsa afirmarii sociale, sentimente de inadecvare. 2. Fata vaga sau omisa: - expresie defensiva: evaziv fata de conflictele interpersonale, retragere din relatiile sociale. 3. Desenata la urma: dificultati in relatiile sociale sau dorinta de a evita autorevelarea. 4. Forma fetei: - ovala: forma feminina, estetica, sensibila; - colturoasa, patrata: putere, dorinta masculina de putere (expresie directa sau compensatoare). BARBA Simbolizeaza putere, virilitate, barbatie, ea combinind aspectul de substitut falic cu cel de simbol social al statutului.

10

1. 2.

Barba puternic hasurata: expresie directa: dorinta de virilitate; expresie a conflictului: dubii privind masculinitatea. Barba de tap: nevoia de a-si demonstra masculinitatea intr-un mod neobisnuit (poate indica elemente artistice, antisociale, schizoide).

MUSTATA Ca si parul, are conotatii sexuale, dar poate indica si acceptarea sau neacceptarea cerintelor sociale in privinta cotrolului sexualitatii. 1. 2. Mustata puternic hasurata: expresie a conflictului: straduinte pentru o sexualitate masculina matura. Mustata mica, ingrijit desenata: sexualitate controlata dar si preocupare pentru sine. Poate apare la homosexualii controlati, inteligenti. PALARIA Palaria ascunde parul, deci implicit sexualitatea masculina. expresie directa: (la femei) ascunderea impulsivitatii sexuale si prezentarea unei fatade acceptabile social; expresie a conflictului: trairi de impotenta la barbati, eventual cu fantasme compensatorii de virilitate.

GITUL pentru ca leaga capul de corp, el furnizeaza un indice al coordonarii controlului mental cu impulsurile fizice. Apare in desen dupa virsta de opt ani. 1. Gitul lung si subtire: -expresie directa: necoordonare a controlului pulsional de tip schizoid. 2. Gitul lat, gros: - expresie directa: incapatinare, rigiditate; sau: buna asimilare a pulsiunilor. 3. Gitul unidimensional: - expresie directa: lipsa infantila de control asupra pulsiunilor. 4. Omiterea liniei de baza la profile: flux liber al tendintelor bazale, cu un control pulsional inadecvat (expresie directa). 5. Accentuare prin cravata, colier etc.: - expresie a conflictului: accentueaza controlul intelectual asupra pulsiunilor fizice. CRAVATA poate apare ca simbol falic, exprimind preocuparea pentru sexualitatea masculina, dar poate de asemenea sa intareasca controlul sexualitatii si al impulsurilor fizice.
11

GULER intareste semnificatia gitului. 1. Guler inalt, scobit accentueaza stapinirea intelectuala asupra impulsurilor fizice; 2. Guler accentuat: - expresie directa: control intelectual rigid asupra pulsiunilor sexuale, ostile, fiziologice (eventual cu atitudine de superioritate); - expresie a compensarii: fantasme de auto-apreciere la un subiect care nu-si poate coordona controlul mental asupra pulsiunilor. TRUNCHI constituie originea pulsiunilor fizice. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Trunchi omis: expresie defensiva: respingere a pulsiunilor fizice; expresie directa (patologic): pierderea imaginii corporale. Trunchi foarte mic: expresie defensiva: negare a pulsiunilor sexuale; expresie directa: sentimente de inferioritate si slabiciune fizica. Trunchi foarte mare: expresie directa: lupta pentru dominanta fizica; expresie directa: multe pulsiuni fizice nesatisfacute. Hasurarea trunchiului sexului opus: ostilitate fata de sexul opus. Trunchi lung si ingust: tip schizoid (expresie directa). Esec de inchidere a trunchiului: preocupari sexuale.

SINI Sinii constituie un simbol al feminitatii, mai ales in varianta sa materna. Prin urmare ei pot avea in desen conotatii erotice, dar pot de asemenea indica aspecte privind relatia cu imaginea materna. Pentru ca trimit la mama, ei constituie un indicator al dependentei, avind legatura mai degraba cu faptul de a lua decit cu a da.

1. Sini accentuati prin hasura si marime: - expresie directa: dependenta, imaturitate, eventual la subiecti cu supraprotectie materna; - la femei: identificare cu imaginea materna, productiva; - la barbati: cautare a dragostei, dependenta de figura materna. 2. Sini josi, cazuti: - dependenta materna (proiectie a imaginii materne).

12

3. Sini mici: - expresie directa: avaritie in oferirea afectiunii catre copii; sentimentul de a fi fost respins de propria mama (proiectie a imaginii materne); - expresie defensiva: teama de sexualitatea feminina matura; respingere a rolului feminin (atunci cind sint desenati de femei). 4. Sini inalti si fermi: - expresie directa: femeie tinara cu nevoi sexuale tinere; - expresie defensiva: respingere a sexualitatii feminine mature in favoarea iubirii libere.

BURTA Burta constituie locul de tranzit al alimentelor, dar in egala masura are o incarcatura de estetica sociala. Pe de alta parte la femei burta poarta copilul. Burta este partea corpului cea mai susceptibila la conversia somatica a anxietatii (aceasta exprimindu-se mai ales prin simptome gastrice: greata, voma, diaree, dureri de stomac, etc. si mai putin prin simptome cardiace, respiratorii, s.a.). Stomacul plin este asociat cu sentimente de bunastare, cel gol cu singuratate si gol. Schizofrenii, depresivii se simt adesea goi pe dinauntru. 1. Burta mare, larga, destinsa: - expresie directa: sentimente de slabiciune fizica sau preocupari somatice la barbatii deprimati; nevoia de gravidie la femei; dorinta lacoma de a lua cit mai mult. 2. Stomac gol sau lipsa burtii: indicator bizar, posibil schizofrenie, dezintegrare a imaginii corporale (traducere directa a sentimentului de gol interior). LINIA DE MIJLOC Accentuare a liniei de miloc: expresie directa: preocupari somatice, sentimente de inferioritate corporala; expresie directa: dependenti isterici (proiectie: conversia agresiva a conflictelor). Nasturi de-a lungul liniei mediene: dependenta materna, cautare a femeii pentru putere si sfatuire (proiectie a relatiei cu mama). Imaturitate emotionala. 3. Linie de mijloc vaga: - expresie a compensarii: preocupari privind declinul fizic (mai ales la persoanele in virsta). 1. 2. TALIA Linia ei taie originea pulsiunilor fizice. In plus ea prezinta, mai ales pentru femei, o incarcatura de estetica sociala. 1. Accentuare a taliei: - expresie directa: control sexual. 2. Hasura puternica: - expresie a conflictului: control al sexualitatii determinat de sentimente de vinovatie sau de sentimente de pierdere a controlului sexual.
13

3. Refuz sau aminare a desenarii sub talie: - blocaj al sexualitatii. 4. Talie foarte ingusta: - expresie directa: control precar al sexualitatii, tip temperamental sau narcisism. PELVIS constituie sediul sexualitatii feminine, inclusiv in varianta sa materna. 1. Inchidere incompleta: - expresie a conflictului: conflicte sexuale, eventual tendinte homosexuale. 2. Pelvis mare: - expresie directa: dependenta materna (la subiectii barbati); preocupari privind graviditatea (la femei). FESE, RECT Apar rar in test. Atunci cind sint accentuate prin marime, stersaturi sau hasuri ele pot indica o fixatie la stadiul anal (si implicit o imaturitate psihosexuala) si/sau homosexualitate. Mai pot apare la paranoici (conform teoriei psihanalitice care explica paranoia printr-o proiectie a unei feminitati respinse, deci strins legata de homosexualitatea latenta). MEMBRELE SUPERIOARE In desen, bratele apar ca instrumente pentru minuirea lumii, indicind capacitatea subiectului de a face fata mediului sau. Pe de alta parte, ele pot indica prin gradul de deschidere cautarea / respingerea celuilalt, iar prin forma lor pot sugera exprimarea furiei sau apararea propriului Eu. UMERII asigura forta si putere. Impreuna cu brate, miini si picioare formeaza un complex care indica dorinta de putere. Ca indicator al normalitatii, ei apar bine proportionati si rotunjiti, semnificind o expresie usoara, flexibila si bine controlata a puterii. 1. Umerii mari: - expresie directa: sentimente de forta sau preocupari privind puterea; - expresie a compensarii (la femei): protest antimasculin, dorinta de forta si putere asupra barbatului. 2. Umerii mici: - expresie directa: sentimente de inferioritate, eventual cu interese intelectuale compensatorii. 3. Umerii patrati: impreuna cu alti indicatori de ostilitate si rigiditate, accentueaza semnificatia acestora. 4. Stersaturi sau intariri in zona umerilor: - expresie a conflictului: preocupari pentru dezvoltarea corpului ca expresie a puterii.
14

BRATELE In testul persoanei umane ele pot indica: minuirea lumii; respingerea / cautarea celuilalt; exprimarea furiei; apararea propriului Eu; obtinerea a ceea ce se vrea. Atunci cind apar ca zona de conflict, ele pot indica ambivalenta privind modul de a face fata mediului, dorinta de putere, eventual ostilitate sau probleme legate de sexualitate. Deschiderea lor catre mediu indica sociabilitatea subiectului, nevoia lui de atentie si suport din partea celorlalti ca si gradul de extensie in mediu a subiectului. 1. Bratele omise: - expresie a conflictului: trairi de culpabilitate cu privire la agresivitate sau sexualitate (eventual masturbare); - expresie defensiva: refuzul lumii mergind pina la o retragere schizoida sau depresiva. 2. Brate scurte: - expresie directa: sentimente de slabiciune in fata vietii, lipsa ambitiei. 3. Brate slabe, subtiri: - expresie directa: sentimente de slabiciune, inadecvaree sau sentimentul lipsei de realizare (nu pot face nimic, sint un incapabil). 4. Brate indoite la piept: - expresie directa: respingerea lumii; indepartarea celorlalti din cauza suspiciunii si a ostilitatii; - expresie a conflictului: control rigid asupra manifestarilor violente, a pulsiunilor in general. 5. Brate la spate: - expresie directa: culpabilitate; - expresie a conflictului: nevoia de a controla agresivitatea. 6. Brate mult hasurate: - expresie a conflictului: culpabilitate. 7. Bratele larg dechise: - expresie directa: dorinta de putere fizica; sau: cauta afectiune si interactiune sociala. 8. Brate lungi: - expresie directa: ambitie, nevoia de succes; sau: cere atentie din partea celorlalti. 9. Brate prea lungi: - expresie a compensarii: ambitie la subiecti cu sentimente de inadecvare. 10. Brate ca aripile: - contact slab, schizoid, cu ceilalti. Apare frecvent la copii. 11. Brate mai largi la miini decit la umar: lipa autocontrolului, impulsivitate.

15

MIINI Perturbarile in tratarea miinilor sint frecvente; ele pot indica lipsa de incredere in realizari si contacte sociale. Bine tratate, ele indica sociabilitate. Pot fi absente (bagate in buzunare sau chiar mutilate) daca exista probleme sexuale (masturbare) sau sociale (delicventa). 1. 2. 3. 4. 5. 6. Miini omise: expresie a conflictului: culpa privind agresivitatea sau sexualitatea; expresie directa: sentimente de inadecvare in relatie cu ambianta; sens posibil de complex de castrare (proiectie). Miinile desenate la urma: expresie directa: sovaie in a se descurca cu ambianta, din cauza unor sentimente de inadecvare. expresie a conflictului: negarea unor dorinte de putere. Miini mari: expresie directa sau compensatoare: dorinta de putere (eventual cu sentimente de slabiciune); expresie a compensarii: adapatari rafinate in relatiile sociale pentru a compensa sentimente de inadecvare sau impulsivitate. Miini ascunse (in buzunare sau la spate): expresie defensiva: evaziune, nu vrea sa se ocupe de situatie; psihopatie (proiectie). Miini foarte hasurate: expresie a conflictului: vina privind o actiune reala sau fantamatica: masturbare, atac, furt. Miini linga organele genitale: expresie a conflictului: preocupari sexuale; vina privind masturbarea; aparare contra unei apropieri sexuale.

DEGETE Degetele constituie unelte de manipulare a mediului. Ele apar ca puncte de contact social, pot include un potential de agresivitate sau, dimpotriva, de comunicare. 1. Degete mari, ascutite, sau in forma de gheara: - expresie directa: ostilitate, agresivitate deschisa. 2. Degete taiate: - expresie a conflictului: eforturi puternice pentru a suprima pulsiunile agresive. 3. Degete bat: - expresie directa: agresivitate infantila. 4. Degete ca petalele: - expresie directa: abilitate manuala slaba. 5. Degete mult hasurate: - expresie a conflictului: vina privind agresivitatea si/sau sexualitatea. 6. Pumnii strinsi: delicventi si adolescenti rebeli.

16

7. 8. -

Degete inmanusate: expresie defensiva: reprimarea agresivitatii cu posibilitatatea unor izbucniri. Mai mult de cinci degete: expresie directa: foarte ambitios, acaparator.

9. Detaliere excesiva a degetelor (unghii, incheieturi etc.): - expresie defensiva: incercare obsesional-compulsiva de a mentine controlul asupra agresivitatii. 11. Degetul mare rigid: posibil sa indice masturbare.

MEMBRELE INFERIOARE Principala functie a picioarelor este aceea e a asigura locomotia, deplasarea. Pin urmare ele trimit la autonomia fiintei umane (inteleasa fundamental ca posibilitate de a se deplasa oriunde si oricind doreste) sau, dimpotriva, la dependenta ei. In acest fel, picioarele vorbesc si despre capacitatea subiectului de a se impune, ca si despre nevoia lui de securitate. In plus, picioarele suporta si o puternica investitie erotica, ele putind apare, prin deplasare, ca substitut falic (laba picioarelor). PICIOARELE 1. Picioare omise: - expresie directa: constringere si dependenta patologice (proiectie); - expresie defensiva: negare a dorintelor sexuale; - expresie directa: castrare (proiectie). 2. Picioare lungi: - expresie directa: lupta pentru autonomie. 3. Picioare scurte: - expresie directa: sentimente de imobilitate, lipsa a autonomiei. 4. Picioare incrucisate sau strins lipite: - expresie defensiva: respingere a sexualitatii, rigiditate. 5. Picioare mici, atrofiate: - expresie directa: sentimentul pierderii puterii si autonomiei, eventual datorita degenerarii fizice la batrini. 6. Picioare mult hasurate: - expresie a conflictului: conflicte privind autodirectionarea; preocupari reprimate privind sexualitatea la femei. Poate insemna uneori panica homosexuala. 7. Baza de sustinere larga: - expresie directa: sfidare a autoritatii; sau: nevoie de stabilitate; - expresie compensatoare: negare a insecuritatii. 8. Picioare desenate la inceput: descurajare, depresie. SOLDURI (COAPSE)

17

 simbolim sexual, dar si matern. 1. Solduri accentuate: - homosexualitate sau infantilism pihosexual la barbati (proiectie). 2. Solduri cu hasurare excesiva: - expresie a conflictului: panica homosexuala, mai ales la paranoici. 3. Confuzie la linia coapsei: posibil preocupari privind sexualitatea feminina. GENUNCHI 1. Accentuare a genunchilor: tendinte homosexuale (proiectie). LABELE PICIOARELOR In special labele picioarelor pot semnifica in acest test: Autonomie; Mobilitate psihica sau fizica; Simbol sexual (mai ales falic). Ca simbol falic sint importante mai ales in desenele adolescentilor si ale barbatilor virstnici cu preocupari sexuale. Pot fi prea traumatizante pentru a fi desenate de catre fetele adolescente. In unele desene, expresia lor poate fi controlata printr-o detaliere de tip obsesiv-compulsiv. 1. Omise: - expresie directa: lipsa a mobilitatii, autonomiei; depresie. - expresie defensiva: conflicte privind sexualitatea la adolescente. 2. Foarte mici: - expresie directa: dependenta de ceilalti; - expresie a conflictului: control rigid asupra sexualitatii (proiectie). 3. Foarte mari: - expresie directa: nevoie de securitate. 4. Foarte lungi: - expresie directa: preocupari privind sexualitatea masculina. Nevoie de independenta. 5. Foarte ascutite: - expresie directa: ostilitate (mai ales cind apar si alti indicatori ai agresivitatii). 6. Silueta pe virfuri: - expresie directa: nevoie de evadare dintr-un mediu frustrant; sau: ambitie puternica. 7. Labele picioarelor in directii opuse: - expresie a conflictului: ambivalenta privind dorinta de independenta. 8. Ca niste bete: - expresie directa: imaturitate, lipsa securitatii in mers. 9. Tocuri inalte: la femei narcisism; la barbati: homosexualitate. CALCII: 1. Accentuare a calciiului: imaturitate psihosexuala; posibil tendinte homosexuale la barbati.

18

IV. ATITUDINEA FIGURILOR DESENATE 1. Persoane care se clatina: sentiment de dezechilibru. Poate indica stari preschizofrenice sau personalitati instabile. In general, echilibrul figurii indica gradul de armonie mentala sau de conflict psihic al subiectului. 2. Persoana in alergare: nivel inalt de energie directionata primar spre iesirea dintr-o situatie neplacuta. Poate indica si impulsivitate isterica. 3. Transparenta (corpul vazut prin haine): ruptura, fisura in judecata, in apreciere. Este frecvent intilnita la copii pina in 8-10 ani. 4. Vedere din profil: rezistenta la autorelevare. Poate indica un control matur al sentimentelor cu refuzul de a se exhiba. Perspectiva profil este mai matura si mai sofisticata decit vederea din fata; pe de alta parte, disproportia profilului indica o judecata slaba. 5. Figura intreaga din profil (tot corpul): subliniaza tendintele de retragere, nepatologice daca nu exista si alti indicatori de retragere. La subiectii echilibrati arata refuzul autorevelarii. 6. Profil ambivalent (o parte a corpului intoarsa in alta directie decit cealalta): indica o situatie de ambiversie (intro- si extraversie) care produce confuzie. Mai poate apare in situatia unei frustrari expreme din care persoana incearca sa scape.

V. IMBRACAMINTEA De regula, imbracamintea desenata de subiecti este vaga, neprelucrata. Un accent prea mare pus pe imbrcaminte poate indica narcisism, vanitate. Sint situatii in care subiectul pare nesigur daca este sau nu cazul sa-si imbrace personajul; aceasta poate indica o puternica constientizare corporala care tulbura subiectul. Bijuteriile, folosirea cosmeticelor, accentuarea parului, alti indicatori de stralucire si narcisism, pot indica o adaptare de tip psihopat la femeile tinere, mai ales daca se accentueaza trasaturile sexuale ale imbracamintii. Urmatoarele detalii ale imbracamintii pot fi semnificative pentru unele tendinte ale subiectului: BUZUNARE atunci cind sint accentuate, mai ales la barbati, pot indica dependenta de figura materna, infantilism. Ele pot fi compensate prin indicatori ai dorintei de virilitate la adolescentii pentru care dependenta de figura mamei intra in conflict cu nevoia de

19

autonomie. Uneori ele pot indica deprivari emotionale primare care formeza fundalul unor adaptari psihopate. La femei ele pot sublinia dorinta de independenta. CORDON apare ca simbol al controlului intelectual asupra expresiei sexuale. O hasura excesiva arata preocupare pentru controlul sexualitatii. Absenta lui nu este neobisnuita, aratind fluiditate in exprimarea emotiilor. Daca nu exista indicatori contrari, arata flexibilitate si acceptare a sexualitatii. NASTURI devin importanti din momentul in care pun o bariera dorintelor de independenta ale copilului, deoarece copilul depinde de ajutorul mamei in manipularea lor, mult timp dupa ce a obtinut independenta in ariile sfincteriene. Accentuarea lor indica dependenta, imaturitate, inadecvare. Mai ales cind apar desenati sub linia taliei, ei pot indica dependenta continua fata de mama sau regresie la stadiul de dependenta orala. Desenarea lor clara la manseta poate indica o acccentuare stereotipa, formala, a controlului, de tip obsesiv-compulsiv. PANTOFI chiar daca nu sint foarte clar figurati, rareori vom intilni totusi personaje desculte. Ei preiau semnificatia detinuta de labele picioarelor: pot indica preocupare obsesiva pentru sexualitatea masculina la adolescente, mai ales cind sint foarte detaliati sau puternic hasurati. Pantofii ascutiti pot indica agresivitate. Decorarea lor deosebita apare, impreuna cu alti indicatori de stralucire, la subiecti exhibitionisti, narcisici. Lipsa pantofilor poate indica agresivitate si sexualitate primitive, neinhibate. Imbracamintea in desenele copiilor apare in jurul virstei de 5-6 ani; dupa zece ani, lipsa lor indica o patologie: deficit mental, comportament asocial. Copii isi imbraca personajele asa cum doresc si le depreciaza sau valorifica in functie de sentimentele sale profunde, chiar inconstiente. Ei isi pot deprecia personajele desenindu-le dezbracate sau cu haine peticite, gaurite. Pe de alta parte hainele pot exprima si nevoia de afectiune a copilului: hainele groase, calduroase, pot apare la copiii depresivi, care nu se simt iubiti. Copiii, mai des decit adultii, pot desena in testul persoanei umane diverse figuri cum sint: 1. Marinarul indica o fuga din fata realitatii, mai ales la copiii care nu se simt bine in pielea lor, o anumite forma de dezadaptare legata uneori de delicventa. 2. Cow-boy-ul personaj agresiv: arata dorinta de a fi mare, puternic, de a se impune. De fapt, cu cit exista mai multe arme, cu atit mai puternica este anxietatea si insecuritatea copilului. 3. Politist si el personaj agresiv. In unele situatii poate traduce un sentiment antisocial. 4. Clovnul pentru ca permite accentuarea in diferite sensuri, poate indica mai bine o anumita problema (urechi prea mari, ochi sasii, etc). Poate indica si tendinte depresive. 5. Batrinul apare frecvent la copiii agresivi sau antisociali, ca mijloc simbolic de a inlatura mai repede un pesonaj nedorit. Apare mai ales la fete care isi reprezinta astfel sentimentele agresive fata de tata. Dezvoltarea psihosexuala in desenul persoanei umane nu poate fi intotdeauna decelata clar. Fixatiile la stadiul oral pot fi eprimate prin desenarea unor personaje cu buze groase, eventual cu mincare in mina. Stadiul anal poate fi mai clar remarcat atunci cind se folosesc culori pentru ca subiectul are tendinta de a folosi culori inchise si a trasa contururi neregulate. Stadiul genital se caracterizeaza prin prezenta a numeroase obiecte falice (bete, palarie ascutita, arme, etc.), prin imagini ale masturbarii resimtite ca

20

culpabila (absenta miinilor, miini mutilate sau in buzunare, brate prea scurte, centura lata care izoleaza trunchiul de picioare, etc.). In acest stadiu se poate contura si o tendinta homosexuala, indicata de dificultatea sau refuzul de a desena personaje de sex opus si printr-o excesiva utilizare a simbolurilor sexuale exclusiv masculine sau feminine.

VI. CARACTERISTICI ALE DESENULUI LA COPII Cap mare; Miini slabe, cu degete inexistente sau subtiri, eventual degete-petale; Gura accentuata, eventual concava; Ochi care nu vad; Transparente Imbracaminte vaga sau inexistenta.

VII. INDICATORI AI NORMALITATII / PATOLOGIEI INDICATORI AI NORMALITATII LA ADULT Aproape toti subiectii normali prezinta zone patologice care sint insa compensate in desen. In general, normalitatea se exprima prin urmatorii indicatori: Marimea desenului: 15-17 cm (cam trei sferturi din coala A4); personajul feminin este mai mic decit cel masculin; Plasare in centru, cu usoara tendinta in sus; Timpul de desen (pentru ambele peronaje) nu depaseste 10-12 minute; Proportionare realista, cu distorsiuni minore; omisiunile sint minore; Desenarea incepind cu capul; Silueta flexibila, nerigida, simetrica; Stersaturile sint putine si atunci cind apar imbunatatesc desenul; Linie cu presiune constanta, sigura; Frecvent se deseneaza mai intii personajul de acelasi sex cu subiectul; acesta este de regula personajul mai detaliat si mai bine desenat; Caracteristicile sexuale sint evidente: la femei apar sini, solduri rotunde, parul mai lung decit cel al peronajului masculin; la barbat apar umeri si pieptul mai largi, par mai scurt dar mai puternic hasurat, solduri plate; Virsta personajelor este aproximativ aceeasi cu virsta subiectului; Imbracaminte formala (indicator al controlului formal); la barbati trebuie sa fie prezenta cureaua; Ochii prezinta pupile care nu sint accentuate intunecat; Nari absente; Picioare neaccentuate.
21

INDICATORI AI AGRESIVITATII Degete-gheare; Degete-bat; Brate mai mari la incheietura decit la umar; Gura-crestatura; Gura cu dinti; Ochi strapungatori; Nari accentuate; Ochii ascunsi; Par puternic hasurat; Labele picioarelor foarte ascutite; Nas turtit; Sprincene stufoase. Controlul agresivitatii este indicat prin: 1. Controlul formal: imbracaminte corecta, mai ales mansete, fara indicatori de conflict; 2. Control compulsiv: detaliere excesiva in zona bratelor, miinilor, labelor picioarelor; 3. Reprimare constienta / inconstienta a furiei: miini inmanusate, ascunse, taiate; pumni strinsi; brate indoite la piept; brate la spate. INDICATORI AI DEPENDENTEI Dependenta orala infantila este indicata prin: Accentuare pe linia mediana, evenutal cu nasturi; Acccentuarea gurii, gura concava; Figura feminina mare, dominatoare, cu sini si pelvis accentuati; Ochi goi; Accentuarea buzunarelor; Trasaturi faciale infantile, eventual cu lipsa detaliilor sexuale. INDICATORI AI DEPRESIEI 1. Trasaturi generale ale desenului: Detaliere saraca, figuri goale, schitare; Picioare desenate la inceput; Linie slaba; Desen foarte mic; Plasare in jumatatea inferioara a paginii. 2. Atitudinea personajelor: Nivel scazut de activism; postura aplecata sau asezata; Umeri cazuti; Expresie faciala acra. 3. Indicatori in desen: Accentuare orala; Frunte incretita;

22

Par nehasurat, chelie; Conflicte la nas si picioare (preocupari privind sexualitatea); Ochi-orbi; Brate si miini omise; Rezistenta in desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor (aratind un nivel redus de activism, preocupari privind autonomia, neacceptarea pulsiunilor fizice).

INDICATORI LEGATI DE SEXUALITATE 1. Sexualitatea normala este indicata de: Desenarea initiala a sexului propriu; Prezenta caracteristicilor sexuale evidente: la silueta feminina apar sini, solduri rotunde, par mai lung; la cea masculina: piept si umeri mai largi, par mai scurt dar mai puternic hasurat, solduri plate Imbracaminte formala: curea la pantaloni, la femei linia taliei poate lipsi cu conditia sa nu existe alti indicatori de conflict. Silueta masculina poate prezenta cravata, barba si mustata aranjate, fara accentuari importante. 2. Accentuarea sexualitatii este indicata de hasura intensa a parului, barbii, mustatii, ca si de prezenta simbolurilor falice. 3. Controlul inadecvat al sexualitatii (control rigid, nevrotic): Silueta rigida; Brate indoite; Accentuarea gulerului (control intelectual); Accentuarea gitului prin colier, guler, etc. Labele picioarelor foarte mici; Lipsa picioarelor, picioare incrucisate sau strins lipite, picioare mult hasurate; Linia taliei mult hasurata; Refuzul sau aminarea in a desena sub talie. Culpabilitate legata de sexualitate: brate omise, degete mult hasurate, miini omise, miini foarte hasurate, miini in zona genitala. INDICATORI AI HOMOSEXUALITATII 1. Indicatori ai confuziei de rol sexual: deseneaza initial personajul de sex opus, inverseaza caracteristicile sexuale (deseneaza barbati efeminati / femei masculinizate), lipsa de diferentiere intre sexe. 2. La barbati: Figura masculina infrumusetata: ochi mari cu gene lungi, gura senzuala, sprincene arcuite, coafura elaborata; Talie de viespe la personajul masculin; tocuri inalte la personajul masculin; Accentuarea feselor, rectului, genunchilor, coapselor, calciielor; Hasurarea picioarelor personajului masculin sau a trunchiului personajului feminin..

23

24