CAP. 12.

MANAGEMENTUL LOGISTICII FORMALE A TRANSPORTURILOR

NAVALE
12.1. Elemente introductive
Transporturile navale au ca obiectiv principal transportul de mărfuri şi călători pentru
beneficiarii interni şi externi, în condiţii stabilite prin contracte comerciale.
De asemenea, navele româneşti pot fi utilizate şi pentru activități:
 de pescuit;
 de construcții hidrotehnice;
 de cercetări;
 de exploatare a resurselor mării, a fundului mării sau a subsolului acesteia;
 auxiliare: remorcaj, întreţinere a căilor de comunicaţie pe apă, pilotaj, ramfluarea
navelor, salvare, depoluarea etc.
Autoritatea de stat în domeniul navigației civile din România o are Ministerul
Transporturilor. Activitatea de navigaţie civilă constă în:
 transporturile publice de călători şi mărfuri pe apă, precum şi prestații auxiliare în
apele naționale efectuate de către persoane fizice sau persoane juridice;
 transportul pe apă, în interes propriu, efectuate de persoane fizice, persoane juridice
sau instituţii de stat, care utilizează transportul pe apă numai ca activitate accesorie
obiectivului lor de activitate sau de către persoane fizice pentru satisfacerea cerinţelor
proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;
 activităţi de încărcare/descărcare, reparații, agenturare, aprovizionare, asigurare cu
echipaje şi navlosire a navelor şi alte asemenea.
Aceste activităţi se efectuiază de persoane fizice sau persoane juridice autorizate de
Ministerul Transporturilor.
Din cele arătate mai înainte, rezultă că activitatea de transport naval are două mari
componente:
 activități specifice navigației propriu-zise;
 activități specifice portuare.
Studierea în amănunt a activităţilor de transport naval face obiectul disciplinei Tehnologia
transporturilor. Pentru acest motiv ne vom rezuma numai la acele aspecte care fac obiectul
managementului referitor la navigația civilă.
12.2. Personalul de navigație
12.2.1. Noțiuni, definiții.
Personalul care participă la realizarea activităţii de navigație civilă este alcătuit din (fig.
12.1.):
 personalul navigant (marinari);
 personalul de uscat.
 Marinar de navigaţie civilă este considerat orice persoană care îndeplineşte condițiile de
calificare profesională cerute pentru prestarea unui serviciu la bord, posedă carnet de marinar
şi este înscris ca personal navigant în registrele matricole ale unei căpitănii de port.
Persoanele fizice care exercită activităţi de navigaţie pe ambarcațiuni de agrement sau pentru
transport în interes propriu, trebuie să posede un permis de conducere de ambarcaţiune. Pentru
aceştia, Ministerul Transporturilor stabileşte porţiuni din apele naționale navigabile pentru
care cei în cauză să îndeplinească unele din condiţiile prevăzute pentru personalul navigant de
pe navele comerciale, tehnice sau servicii necomerciale.
Personalul de specialitate al şantierelor care participă la efectuarea probelor navelor nou
construite sau ieşite din reparații poate fi îmbarcat pe perioada probelor fără a poseda carnet
de marinar.
Echipajul unei nave este format aşa cum se arată în fig. 12.2.

Structura ierarhică şi atribuţiile functiilor la bordul navelor se stabilesc de Ministerul

Transporturilor prin regulamentul serviciului la bordul navelor. Regulamentul serviciului la
bordul navelor se completează cu circulare şi instructiuni emise de armatori şi operatori, în
măsuura în care acestea nu contravin regulamentului serviciului de bord.
Pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a activităţilor la bord şi pentru siguranța
navigației, toate navele trebuie să aibă la bord personalul menționat în certificat pentru
echipajul minim de siguranță.
În brevete şi certificate de capacitate sunt mentionate functiile care pot fi îndeplinite.
Pentru obtinerea brevetelor şi certificatelor de capacitate, este necesar ca cei intersați să
treacă un examen susținut în fața unei comisii stabilită de Ministerul Transporturilor.
Marinarii care au întrerupt serviciul de bord pe o perioadă mai mare de 5 ani pot fi
ambarcati numai după reconfirmarea brevetului sau a certificatului, acordată de unitatea
emitentă pe baza procedurii stabilită de Ministerul Transporturilor.
Inscrierea la examenul pentru obtinerea brevetului sau certificatului de capacitate se
poate face numai după absolvirea cursurilor de pregătire şi perfectionare.
Echipajul navelor sub pavilion român se formează, de regulă, din marinari români.
În cazul unor situaţii deosebite, când armatorul sau operatorul nu poate asigura
completarea echipajului cu marinari români, poate ambarca marinari străini care îndeplinesc
conditiile de capacitate profesională cerute de legea română. Aceştia sunt obligați să respecte
legislația română şi au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi marinarii cetăţeni români.
Marinarii cetăţeni români, posesori ai unui certificat de capacitate sau brevet eliberat de
autoritățile române, se pot angaja pe nave sub pavilion străin numai prin agenții de echipaje
autorizate de Ministerul Transporturilor şi cu notificarea celei mai apropiate căpitănii de port
cu privire la data începerii contractului, numele armatorului sau operatorului, numele navei şi
portul de ambarcare. Dacă cele de mai înainte nu sunt îndeplinite, verificarea stagiilor de
îmbarcare este imposibilă şi nu se mai poate face înscrierea la examenele de brevet sau
certificat de capacitațe.
12.2.2. Drepturile şi obligaţiile personalului navigant
Încheierea, modificarea şi desfacerea contractului de muncă al personalului navigant se
face în conformitate cu legislația muncii.
Dacă desfacerea contractului de muncă a intervenit în afara porturilor româneşti,
operatorul sau armatorul navei, au obligaţia repatrerii pe proprie cheltuială a personalului
navigant al cărui contract de muncă a fost desfăcut.
Personalul navigant are dreptul la cazare gratuită pe navă, la hrană şi diurnă în valută pe
timpul cât se află ambarcat, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă şi prin
contractul individual de ambarcare.
Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcării, din cauza
serviciului sau a unui eveniment de navigaţie şi fără culpa sa, personalul navigant are dreptul
la o despăgubire stabilită (sacul marinarului) prin contract colectiv de muncă şi/sau prin
contractul individula de ambarcare.
12.2.3. Functia de comandă pe navă
Comanda pe navă este exercitată de comandantul navei, care este investit cu autoritate asupra
persoanelor ambarcate şi îndeplineşte atribuţiile ce-i revin, potrivit dispozițiilor legale şi
convențiilor internaționale la care statul român este parte.
În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se află în imposibilitatea de a exercita
comada navei, aceasta trece de drept, asupra secundului şi apoi asupra ofiterilor de punte, în
ordine ierarhică, făcându-se mențiuni despre aceasta în jurnalul de bord de către acela care
preia comanda navei.
La navele fluviale şi la alte nave de navigație interioară care nu au secund sau ofiţer de
navigație la bord, comanda navei trece asupra pilotului.
Funcţiile care pot avea şi atribuție de secund se stabilesc prin regulamentul serviciului la bord.
Comandanții navelor sunt obligați să aducă la cunoştinţa căpităniei portului în care se află şi a
celui căruia îi aparține nava orice eveniment petrecut pe navă în timpul cât acestea se află în
port sau în navigație ca: abordaj, avant, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la bord
şi alte asemenea.
Raportul privind evenimentele produse pe o navă aflată în staționare sau în navigatie, cum
sunt abordajele, avariile, sinistrele şi naufragiile, interesând nava, încărcătura, pasagerii şi
echipajul, se depun de către comandantul navei astfel:
a) pentru orice navă, indiferent de pavilion:
 la căpitănia portului în a cărui zonă teritorială s-a produs evenimentul, dacă acesta a
avut loc în apele naționale române;
 la căpitănia primului port român de intrare în ţară, unde nava opreşte, dacă
evenimentul s-a produs în marea liberă sau în apele fluviale, între primul port străin şi
primul port din apele naționale române;
b) pentru navele sub pavilion român aflate în marş:
 la autoritatea locală competentă, dacă evenimentul s-a produs în apele unui stat străin
unde nava se află în navigație sau staționare, înştiinţându-se şi oficiul consular sau
sectia consulară a misiunii diplomatice române;
 la autoritatea locală competentă din primul port de oprire, dacă evenimentul s-a produs
în marea liberă sau între porturile fluviale străine, informându-se şi oficiul consular
sau secția consulară a misiunii diplomatice române.
Raportul se depune în cel mult 24 ore de la sosirea ori adăpostirea navei în port sau de la
producerea evenimentului, când acesta a avut loc în timpul staționării în port.
În cazul în care raportul se depune peste acest termen, comandantul răspunde de
dispariţia probelor sau de imposibilitatea conservării lor, din cauza acestor întrâzieri.
12.2.4. Piloții
Piloții fac parte din personalul navigant. Pilotul asistă pe comandantul navei şi este
obligat să furnizeze acestuia informațiile complete şi corecte pentru efectuarea în siguranţă a
manevrei.
Comandantul este obligat să pună la dispoziția pilotului datele necesare asupra
caracteristicilor de manevră a navei.
Pe timpul cât este la bord, pilotul nu înlocuieşte pe comandant la comanda navei, acesta
continuând să fie răspunzător de manevra navei sale şi de orice daune rezultate din operațiile
de manevră.
Pilotul nu poate părăsi nava decât după ce a fost amarată ori legată la locul destinat, iar
la plecarea din port, până ce nava nu a ieşit din zona de pilotaj. · în timpul serviciului la
bordul navei pe care a fost însărcinat să o piloteze, pilotul are drept la hrană precum şi la
cazare, dacă este cazul, în aceleaşi condiţii ca şi ofiţerii de la bord.
Pilotul nu face însă parte din echipajul navei pilotate.
Ministerul Transporturilor este cel care stabileşte modul de recrutare, şcolarizare şi
brevetare a piloților.
 Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementărilor unor convenții
încheiate între statul român şi statele riverane interesate, condiţiile se stabilesc potrivit acestor
convenții.
Piloții fluviali care prestează serviciul permenent la bordul navelor fluviale fac parte din
echipajul navei şi li se aplică prevederile legale referitoare la echipaj.
12.3. Managementul şi managerul de navă
Managementul de navă se realizează prin angajarea navei în contract de management. În
acest sens, armatorii stabilesc managerii, iar aceştia sunt de acord să actioneze ca manageri ai
navei, prin prestarea de servicii de management în interesul armatorilor şi în concordanţă
(sound practice) al navei.
12.4. Managementul sigurantei navei
12.4.1. Generalități - definiții
În scopul asigurării unui standard internațional pentru mangementul siguranței
exploatării navelor şi pentru prevenirea poluării, Organizația Maritimă Internațională prin
Rezoluția A741 (18) a adoptat " Codul international de management pentru exploatarea în
siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării"(Codul ISM), care devine obligatoriu
începând cu 1 iulie 1998.
Acest cod devine capitolul IX al Convenţiei pentru ocrotirea vietii omeneşti pe mare -
SOLAS 1974, aplicat din mai 1994.
Codul ISM stipulează ca:
 fiecare companie să stabilească obiectivele de siguranță;
 să dezvolte, implementeze şi menţină un sistem de management al siguranţei (SMS)
care să includă cerinţe funcționale, aşa cun sunt listate în secțiunea 14 a din Codul
ISM
Aplicarea Codului ISM susţine şi încurajează dezvoltarea unei culturi şi mentalităţi
privind siguranța navigației. Factorii de succes pentru dezvoltarea unei culturi privind
siguranta navigației sunt printre alții:
 angajarea;
 valorile;
 convingerile.
Intrarea efectivă în vigoare se va face prin grija guvernului şi include ca sistemul de
management al siguranţei să fie în conformitate cu cerintele stipulate în Codul ISM cât şi
verificarea concordanţei cu regulile şi reglementările obligatorii.
Răspunzător de luarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea corectă şi la
termen a prevederilor Codului ISM este Ministerul Transporturilor, în calitatea ce o are de
Administrație, prin Direcţia Porturilor şi Navigației Maritime. În acest scop, se va verifica
modul în care companiile de navigație se conformează cerintelor Codului ISM şi se va elibera
documentul de conformitate (DOC) companiilor şi certificatul de management al sigurantei
(SMC) pentru nave.
Aceste documente sunt eliberate pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Transporturilor,
iar pentru o înţelegere mai bună a metodologiei s-au adoptat definiţiile prezentate în tabelul
12.2.
12.4.2. Procedura privind certificarea companiilor şi a navelor conform Codului
internaţional de management pentru exploatarea în siguranta a navelor şi pentru
prevenirea poluării
12.4.2.1. Dispozitii generale
Toate companiile de navigație, persoane juridice române, sau filiale în România ale
unor persoane juridice străine care sunt proprietare de nave sau care admistrează nave purtând
pavilionul României, trebuie să obtină de la Ministerul Transporturilor - Directia Porturilor şi
Navigatiei Maritime, documentul de conformitate pentru companie şi certificatul de
management al siguranţei pentru fiecare navă.
Compania de navigație trebuie să pună în funcţiune cu forţe proprii sau cu ajutorul unei
companii de consultanță autorizată de Ministerul Transporturilor Direcția Porturilor şi
Navigației Maritime un sistem propriu de management al siguranței conform prevederilor
Codului ISM, iar în momentul când acesta urmează să fie certificat, va prezenta la Ministerul
Transporturilor următoarea documentaţie:
 Cererea de certificare tip;
 Setul de acte doveditoare asupra legalității funcţionării companiei;
 Lista navelor - tip, caracteristici, situația certificatelor şi inspecţiilor statutare;
 Manualul managementului companiei;
 Manualul procedurilor conforme managementului companiei;
 Manualul managementului la bordul navelor;
 Manualul procedurilor conforme managementului la bordul navelor;
 Raportul auditului intern;
 Chitanța privind achitarea taxelor.
Pe baza cererii primite, Direcţia Porturilor şi Navigației Maritime împreună cu
compania de navigatie vor stabili auditorul din lista auditorilor autorizați. Acesta va fi
independent faţă de compania de navigaţie şi cea de consultanţă.
12.4.2.2. Verificarea conformității cu Codul internațional pentru exploatarea în siguranță a
navelor şi pentru prevenirea poluării
Pentru a fi în conformitate cu cerinţele Codului internațional de management pentru
exploatarea în siguranță a navelor şi pentru prevenirea poluării, companiile trebuie să
elaboreze, să implementeze şi să menţină un sistem de management al siguranţei în vederea
asigurării că este aplicată politica companiei privind siguranţa şi protecţia mediului. Politica
companiei trebuie să includă obiectivele definite de Codul ISM.
Administratia va verifica conformitatea cu cerintele Codului ISM prin determinarea:
 conformității sistemului de management al siguranţei realizat de companie cu cerinţele
Codului ISM;
 felului în care sistemul de management al siguranţei asigură îndeplinirea obiectivelor
definite în paragraful 1.2.3. al Codului ISM.
Determinarea conformitătii elementelor sistemului de management al siguranţei pus la
punct de companie cu cerintele specificate de Codul ISM se va face de către Administraţie pe
baza rapoartelor de audit extern, întocmite de auditori autorizați.
 Criteriile principale care vor sta la baza interpretărilor necesare pentru evaluarea
conformității cu cerintele Codului ISM, a unui sistem de management al siguranței, vor fi
determinate de eficiența acestuia în realizarea obiectivelor specifice ale Codului ISM.
Deasemenea, va fi avut în vedere gradul de satisfacere a cerințelor Codului ISM în
termeni de standard specifici ai siguranţei şi protecţiei mediului.
Standardele specifice ale siguranţei şi protecţiei mediului specificate de Codul ISM sunt:
 conformitatea cu regulile şi reglementările obligatorii:
 Convenția Internațională pentru Ocrotirea Vieții omeneşti pe Mare -
(SOLAS 1974);
 Conventia Internațională privind Prevenirea Poluării de către Nave -
(Marpol 73/78);
 Conventia Internațională asupra Standardelor de Pregătire, Certificare,
Brevetare, Atestare şi Efectuare a Serviciului de Cart (STCW/1978);
 Convenția Internațională asupra liniilor de Încărcare 1966 şi Protocolul din
1988 (LOAD LINE);
 Convenția Internațională pentru Prevenirea Coliziunilor pe Mare -
(COLREG 1972) cu Amendamente din 1981, 1987, 1989.
 codurile, liniile directoare şi standardele aplicabile recomandate de Organizația
Maritimă Internațională, Administratie, societăți de clasificare şi alte organizaţii din
industria maritimă care au fost luate în considerație.

Codul ISM identifică obiectivele generale ale managementului siguranţei.

Aceste obiective sunt:
 de a asigura securitatea exploatării navei şi a mediului de lucru;
 de a stabili practici împotriva tuturor riscurilor identificate;
 de a îmbunătăți continuu abilitățile privind managementul sigurantei
personalului de la țărm şi de la bord, inclusiv pregătirea situaţiilor de
urgenţă atât în ceea ce priveşte siguranța cât şi protecția mediului
înconjurător.
Toate dovezile obiective care au potenţialul de a facilita verificarea conformității cu
Codul ISM trebuie să fie accesibile investigației. Compania va prezenta auditorilor documente
statutare şi de clasificare relevante pentru măsurile luate de acesta în vederea asigurării
menținerii conformității cu regulile şi reglementările obligatorii. În acest sens dosarele trebuie
să fie puse la dispoziție pentru a putea fi examinate.
Pentru verificarea activităților de întreţinere şi funcţionare a navelor, care nu fac
obiectul inspecțiilor statutare, companiile vor prezenta la inspecție dovezi obiective, cum ar fi:
 proceduri şi instrucţiuni;
 documentele privind verificările efectuate de către ofiţerii superiori angajați în
activitatea zilnică de exploatare a navei.
Verificarea conformității cu regulile şi reglementările obligatorii, care reprezintă o parte a
certificării conform Codului internațional de management pentru exploatarea în siguranţă a
navelor şi pentru prevenirea poluării, nu dublează şi nici nu înlocuiesc expertizele pentru alte
certificate maritime. Verificarea conformității cu Codul international de management pentru
exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării nu absolvă compania,
comandantul sau orice altă persoană fizică sau juridică implicată în managementul sau în
exploatarea navelor, de responsabilităţile lor.
Raportul de audit prezentat Adminstrației va cuprinde evaluarea:
 felului în care compania a luat în considerare recomandările menţionate la 1.2.3.2. din
Codul ISM, la stabilirea sistemului de management al siguranței;
 prevederile elaborate pentru asigurarea că aceste recomandări sunt puse în practică la
țărm şi la bordul navei.
Auditorii trebuie să încurajeze companiile să adopte măsurile necesare pentru punerea
în aplicare a codurilor, liniilor directoare şi standardelor recomandate de către Organizația
Maritimă Internațională, Administrație, societăţile de clasificare şi alte organizaţii din sectorul
maritim, atunci când aceste recomandări sunt potrivite companiei şi navelor sale, chiar dacă
sunt obligatorii în virtutea Codului ISM.
12.4.3. Eliberarea şi valabilitatea documentului de conformitate şi a certificatului de
management al sigurantei
12.4.3.1. Eliberarea şi valabilitatea documentului de conformitate (DOC)
Documentul de conformitate se eliberează unei companii ca urmare a unei verificări
inițiale a conformității cu cerinţele Codului ISM.
Documentul de conformitate se eliberează ca urmare a verificării faptului că sistemul de
management al siguranţei pus la puct de companie concordă cu cerinţele Codului ISM şi cu
determinarea dovezii obiective, demonstrând că acesta este efectiv pus în aplicare. Verificarea
trebuie să includă dovada obiectivă care demonstrează că sistemul de management al
siguranţei pus la punct de companie a funcţionat cel puțin 3 luni şi că un sistem de
management a functionat la bord pentru cel puţin o navă, de fiecare tip, exploatată de către
companie timp de cel puțin 3 luni. Dovada obiectivă trebuie, printre altele, să includă rapoarte
de la auditul intern anual realizat de companie la bord şi la tărm.
Documentul de conformitate este valabil pentru tipurile de nave pe care se bazează
verificarea iniţială. Pentru navele noi introduse de companie în exploatare după data eliberării
DOC se va proceda astfel:
 Dacă navele sunt de acelaşi tip, DOC rămâne neschimbat, auditul va fi făcut numai la
nava nou introdusă care va primi un SMC după finalizarea cu rezultate satisfăcătoare a
auditului;
 Dacă navele sunt de alte tipuri decât cele pentru care este eliberat DOC-ul, atunci se
va elibera un DOC Interimar valabil 6 luni, timp în care compania face auditul extern.
Valabilitatea unui document de conformitate poate fi extinsă pentru a cuprinde tipurile
de nave suplimentare, după verificarea capacității companiei de a fi în concordanță cu
cerinţele Codului ISM pentru aceste tipuri de nave. În acest context, tipurile de nave sunt
acelea la care se referă capitolul IX al Conventiei SOLAS 74.
Extinderea valabilității DOC pentru alte tipuri de nave nu este motiv de prelungire a
termenului de valabilitate a DOC-ului inițial. Documentul de conformitate este valabil pentru
o perioadă de 5 ani.
Valabilitatea documentului de conformitate este supusă verificării anuale, în perioada de
3 luni înainte sau după data aniversară (anuală) pentru a confirma functionarea efectivă a
sistemului de management al siguranţei. Acesta trebuie să includă examinarea şi verificarea
corectitudinii documentelor statutare şi de clasificare prezentate pentru cel puțin o navă de
fiecare tip la care se aplică documentul de conformitate. Actiunile corective şi modificările
aduse sistemului de management al siguranţei, efectuate după verificarea anterioară, trebuie
de asemenea verificate.
Pentru verificarea anuală, compania trebuie să depună o cerere la Administratie
(DPNM) la o dată care să permită efectuarea auditului în termenul precizat in paragraful
anterior.
Ca şi la verificarea iniţială Administrația (DPNM) va nominaliza auditorul.
Raportul de audit, ca urmare a verificării anuale, va fi prezentat de companie la
Adminstrație (DPNM), însoțit de DOC şi fişa de consemnare a verificărilor anuale.
Consemnarea verificării anuale se va face, după caz, cu precizarea termenelor de
soluţionare a nonconformităților majore înscrise în raportul de audit.
Termenele de soluţionare a nonconformităților nu vor trebui să depăşească trei luni de la
data împlinirii de verificare anuală.
Reinoirea documentului de conformitate pentru perioada ulterioară de 5 ani trebui să
includă evaluarea tuturor elementelor sistemului de management al sigurantei privind
eficienta sa în satisfacerea obiectivelor specificate în Codul ISM.
Pentru o companie care se va înfiinţa după 01.07.1998, dacă acesta are un sistem de
management al sigurantei care satisface cerintele paragrafului 1.2.3. al Codului ISM, acesta
va putea cere Administrației (DPNM), emiterea unui document de conformitate intermediar.
Administraţia (DPNM) poate emite un document de conformitate intermediar valabil cel
mult 12 luni. În cadrul termenului de valabilitate compania trebuie să demonstreze că
planurile de implementare a sistemului de management al sigurantei satisfac în totalitate
cerinţele Codului ISM, astfel încât Adminstrația să poată emite DOC pentru un termen de 5
ani.
Un document de conformitate Interimar se va putea elibera şi în cazul în care o
companie, care deţine un DOC, preia în exploatare un nou tip de navă.
Documentul de conformitate interimar se eliberează şi în acest caz tot de Administrație,
după prezentarea raportului de audiere favorabil, care va consemna că sistemul de
management al siguranţei a fost adoptat astfel încât să satisfacă şi cerinţele specufice noului
tip de navă.
Documentul de conformitate poate fi retras numai de către Administrația care la
eliberat. Administraţia poate să retragă documentul de conformitate, dacă nu se solicită
confirmarea anuală sau dacă există non-conformități majore faţă de Codul ISM.
În acest caz şi certificatele de management al siguranței asociate cu documentul de
conformitate vor fi invalidate şi retrase.
12.4.3.2. Eliberarea şi valabilitatea certificatului de management al sigurantei (SMC)
Certificatul de management al siguranţei se va elibera unei nave în urma verificării
initiale a conformității cu cerintele Codului ISM. Acesta in că DOC-ul pentru compania
responsabilă cu exploatarea navei este aplicabil acestui tip specific de navă, şi verificarea că
sistemul de management corespunde Codului ISM si că este pus în aplicare. Dovezile
obiective care să demonstreze că sistemul a funcționat efectiv pentru cel putin 3 luni la bordul
navei trebuie să fie disponibile, inclusiv rapoartele auditului intern realizat de companie.
Certificatul de management al siguranţei este valabil pentru o perioad de 5 ani.
 Valabilitatea SMC este supusă la cel puțin o verificare intermediară, care să confirme
funcţionarea eficientă a sistemului de management al siguranţei şi că orice modificări
efectuate de la verificarea anterioară sunt în conformitate cu Codul ISM. În anumite cazuri,
mai ales în timpul perioadei inițiale de exploatare al sistemului de management al siguranţei,
Administraţia poate să sporească frecvența verificărilor intermediare, dacă consideră necesar.
Reînoirea SMC pentru o nouă perioadă de 5 ani va include o evaluare a tuturor
elementelor sistemului de management al siguranţei, care aparţin acelei nave, în satisfacerea
obiectivelor specifice în Codul ISM.
Certificatul de management al siguranţei poate fi retas doar de Administraţia care l-a
eliberat. Adminstratia poate să retragă certificatul de management al siguranţei dacă nu se
cere verificarea intermediară sau dacă există dovada unei non-conformități
majore față de Codul ISM, sau dacă documentul de conformitate al companiei care
exploatează nava nu mai este valid.
12.4.3.3. Documentul de conformitate interimar şi certificatul de management al sigurantei
Documentul de conformitate interimar poate fi emis pentru a facilita implementarea
iniţială a Codului ISM şi aplicarea, acolo unde o companie este nou stabilită, sau unde noile
tipuri de nave sunt adăugate, la un document de conformitate existent.
Administraţia poate emite un document de conformitate interimar, valabil nu mai mult
de 12 luni, unei companii ca urmare a demonstrării că respectiva companie are un sistem de
management al siguranţei care satisface obiectivele mentionate în paragraful 1.2.3. ale
Codului ISM. Administarția va cere companiei să prezinte planurile de implementare ale
sistemului de management al siguranţei care să satisfacă cerintele complete ale Codului ISM
în termenul de valabilitate al documentului de conformitate interimar.