a.

Ancheta-pilot
b. Ancheta pe bază de chestionar
1. Specificul anchetei pe bază de chestionar
2. Utilizarea anchetei pe bază de chestionar
2.1. Structura, formatul şi dimensiunea chestionarului

An II Metodologia cercetarii in stiintele educatiei II/

Semestrul 1 / Studii de licenta 2018-2019

Titular curs: Conf. Univ. Dr. Beatrice Manu

 De ce o ancheta-pilot?
Înainte de a declanşa cercetarea propriu-zisă, de teren, derulam o anchetă-„pilot”.

• În această fază cercetătorul testează mai întâi validitatea instrumentelor de cercetare.

Factori, cauze psihosociale care impun derularea anchetei-pilot:

• Mai mult decat experienta in cercetare si in redactarea chestionarelor (instrument de

recoltare a informaţiilor)

• Adresabilitatea catre populaţii diferite ( cu probleme, univers de interese, opinii, motivaţii

si aspiraţii diferite)

• Categorii / grupuri sociale sau de varsta diferite in capacitatea lor de a înţelege sensul
solicitărilor formulate de cercetător în chestionare, interviuri, teste etc.
 Verificare si erori detectate prin ancheta-pilot
Ce verificam?
• Daca problemele asupra cărora solicităm informaţii sunt şi problemele reale ale oamenilor,

1. Dacă: întrebările sunt formulate clar, raspunsurile predefinite sunt bine intocmite si au
corespondenta cu problema vizata si cu scopul cercetarii

• Dacă oamenii sunt efectiv interesaţi în a coopera cu noi

Tipuri de erori / distorsiuni

• Ale relaţiei dintre anchetator şi subiecţii implicaţi în cercetare,

• Ale modului de construire a tehnicilor şi instrumentelor (întrebări rigide, care pot influenţa
răspunsurile etc.)

În cazul în care apar erori, în legătură cu oricare dintre problemele menţionate, ele se corectează.

Abia apoi se realizeaza activitatea de recoltare a informaţiilor de la întreaga populaţie din eşantion
 ANCHETA propriu-zisa, cea care are loc in cercetarea de TEREN
 ANCHETA
propriu-zisa (in cercetarea de teren)
 Obiectul ANCHETEI in cercetarea de teren

• opiniile, atitudinile, comportamentele, aspiraţiile, trebuinţele, motivaţiile care stau la baza acţiunilor,
conduitelor, atitudinilor oamenilor sau cunostinţe si mărturii ale oamenilor despre fapte, fenomene,
evenimente adeseori trecute sau inaccesibile cercetătorului;

• caracteristici demografice - structuri familiale, structuri de vârstă, structuri socioprofesionale etc.

• caracteristicile mediului social si ale modului de viaţă al oamenilor - ocupaţii, venituri, condiţii de
locuit, servicii sociale şi, în general, factorii social-economici care influenţează viaţa şi activitatea lor.

• Primele categorii de fapte sociale constituie prin excelenţă obiect al anchetelor sociologice, asupra lor
neexistând documentaţii cu caracter statistic.

• Asupra ultimelor două categorii de fapte sociale informaţiile statistice existente (recensăminte, anuare
etc.) sunt adeseori prea generale şi nu satisfac cerinţele unei cercetări ştiinţifice.
INSTRUMENTE utilizate in cercetarea de teren
ANCHETA pe bază de CHESTIONAR
 Definiţii ale chestionarului
• „teste compuse dintr-un număr mai mare sau mai mic de întrebări prezentate în scris subiecţilor şi
se referă la opiniile, preferinţele, sentimentele, interesele şi comportamentele lor în circumstanţe
precise”(P. Pichot, apud, Traşă, 2011, p.12).

• „nu poate fi considerat decât o listă de întrebări” (R.Muchielli, 2002).

• ,,Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare

constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psiho-
logic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină
din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (S. Chelcea,
Meto-dologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti, 2001)

• itemii din instrument sunt reprezentaţi de o succesiune de întrebări sau imagini (desene, fotografii)
fixate în scris, sau grafic.

• ordinea itemilor este de la uşor la complex, dar nu ignorând criteriul importanţei

 Precizări ale definiţiei
• în chestionarul de cercetare ştiinţifică, întrebările au funcţia de indicatori, cu ajutorul cărora sunt
definite operaţional conceptele în care este reflectată realitatea socială supusă cercetării;

• spre deosebire de alte tipuri de chestionare (în administraţie, în practica medicală, în jurnalism
etc.), prin chestionarul de cercetare psihologică şi sociologică se urmăreste testarea ipotezelor
de cercetare, deci descrierea obiectivă a realităţii sociale.

• Fără testarea (confirmarea sau infirmarea) ipotezelor, chestionarul nu are nicio valoare în
stabilirea cauzalităţii sociale.

• chestionarul vizează nivelul conştiinţei, adresându-se capacităţii subiectului de autoevaluare şi

autoreflecţie, stimulii (intrebarile, ,,itemii”) având un grad ridicat de transparenţă raportat la
scopul pe care îl urmăresc, fără a solicita capacitatea proiectivă a conţinuturilor inconştiente la
care apelează unele teste psihologice de personalitate.
 Specificul anchetei pe bază de chestionar
• ancheta prin chestionar are un caracter standardizat: întrebările sunt formulate clar dinainte, ca şi numărul şi

ordinea acestora; este stabilit şi numărul persoanelor cu anumite caracteristici (sex, vârstă, nivel de

pregătire etc.), cărora li se adresează întrebările, fără a se putea interveni sau abate de la această schemă de

organizare a anchetei.

• spre deosebire de alte instrumente de cercetare (ghid de interviu, ghid de observaţie etc.), chestionarul are tehnici

specifice de construcţie, structurare, aplicare sau exploatare.

• ancheta pe bază de chestionar se realizează uzual pe un număr mare de persoane, deci pe eşantioane mari (sute

sau mii de subiecti)

• de aceea se impunându-se cerinţa de reprezentativitate a acestora în raport cu populaţia vizată de cercetare,

precum şi necesitatea utilizării unor metode statistice de prelucrare a datelor obţinute prin chestionar

• In acest sens face parte din categoria metodelor cantitative, şi nu calitative (cum este cazul interviului).

• Întrebările cuprinse într-un chestionar surprind aspecte şi probleme din viaţa oamenilor şi din mediul lor înconjurător,

si sunt relativ simple şi generale, în timp ce interviul merge în profunzimea tuturor acestor aspecte şi încearcă

descifrarea mecanismelor care dirijează acţiunile, comportamentele şi motivaţiile oamenilor.

 Structura şi formatul chestionarului
• stabilirea succesiunii întrebărilor (favorizează comunicarea şi stimulează
cooperarea subiectului, antrenează subiectul în dialog):

- în debutul chestionarului se recomandă folosirea uneia sau mai multor întrebări

„uşoare”, la care oamenii răspund cu plăcere.

- răspunsul la fiecare întrebare a chestionarului depinde de relatia cercetator-

subiect, de perceptia subiectului asupra relatiei (consecinte, etc.), de locul
intrebarilor in fisa-chestionar sau intr-o succesiune de intrebari din ea.

• dimensiunea chestionarului :

- un chestionar trebuie să aibă un număr cât mai mic de întrebări („regulă de aur”
DAR care nu trebuie să impieteze asupra calităţii cercetării sau asupra capacităţii de
acoperire a temei cercetate)

- pentru de a „acoperi” cât mai bine conţinutul conceptelor prin indicatori, tendinţa
cercetătorului este de a formula mai multe întrebări decât ar recomanda-o
condiţiile concrete de desfăşurare a anchetei.
 Dimensiunea chestionarului - factori determinanţi
în practică există chestionare compuse doar din câteva întrebări până la unele de sute de întrebări

– specificul temei studiate şi obiectivele cercetării (studii explorative –aspecte descriptive, fara
factori suplimentari-> chestionare mai simple şi studii explicative);

– finalitatea acesteia şi beneficiarul rezultatelor (anchete în scop pur ştiinţific -> articole
ştiinţifice,cărţi, şi anchete aplicative şi pragmatice comandate de o instituţie, un ziar etc.);

– tehnica de anchetă şi felul întrebărilor (utilizarea întrebărilor închise ->creşte nr. de întrebări);

– timpul de care se dispune (la stabilirea numărului de întrebări din chestionar se va evalua timpul
mediu pentru completarea lui efectivă);
Exemple:
- un chestionar aplicat „în picioare” pe stradă nu poate dura mai mult de 5- max. 15 minute; - -
o anchetă desfăşurată la domiciliu: o jumătate de oră-max. 45 de minute în anumite
circumstanţe speciale, când subiecţii sunt stimulaţi să coopereze folosindu-se diferite
recompense;
- ancheta prin telefon: câteva minute, sau mai mult dacă subiectul a fost contactat în prealabil
şi s-a fixat un moment de timp la care să poată fi sunat);

– resursele materiale ale cercetătorului;

– calitatea şi numărul operatorilor;

– tipul de populaţie căreia i se adresează chestionarul.

 Criterii de construcţie a întrebărilor(Becker, apud Traşă, 2011, p.15)

• relevanţa – conţinutul întrebărilor să fie corelat cu tema şi să aibă

relevanţă pentru obiectivele cercetării;

• simetria – fiecare întrebare să se refere la un anumit aspect particular

şi unic al cercetării;

• claritatea şi simplitatea – întrebările să fie clare, simple, precise, să

reflecte consistent sensul itemului la care se face referire;

• adaptarea limbajului – să fie înţeles de persoanele supuse anchetei.