Istoria Statelor Unite ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Jump to navigationJump to search

�Parin?ii fondatori�

George Washington, portret din 1796

Din preistorie ?i p�na �n perioada contemporana, istoria teritoriilor care fac
parte �n prezent din Statele Unite ale Americii poate fi divizata �n numeroase
perioade, cele mai multe �n func?ie de schimbarile politice, sociale ?i economice
care au avut loc �n aceste teritorii.

Pentru colonizarea Americii de Nord s-a dus o lupta acerba �ntre britanici ?i
francezi. Aceasta s-a �ncheiat cu victoria Marii Britanii �n estul Statelor Unite
ale Americii de astazi ?i cu cea a Fran?ei �n nord. �n nord-estul SUA, imigran?ii
puritani, proprietarii ?i companiile private au fondat coloniile Noii Anglii. �n
secolele XVII ?i XVIII acestea ?i-au c�?tigat independen?a culturala ?i �ncrederea
ca pot duce o politica proprie, refuz�nd �n cele din urma sa plateasca impozitele
impuse de Marea Britanie. Conflictul a declan?at un razboi intre 1775 ?i 1783,
marcat de Declara?ia de independen?a a Statelor Unite ale Americii din 1776 ?i de
redactarea unei noi constitu?ii federale. Statele Unite ale Americii, cu
puternicele tradi?ii spirituale europene, se straduiau sa-?i dezvolte propria
identitate. Prin Doctrina Monroe s-a implementat o politica de izolare pe plan
extern.

Pe parcursul secolului XIX, Statele Unite s-au extins prin cuceriri ?i anexari de
teritorii straine. Dupa 1828, diferen?ele dintre statele din Sud ?i statele din
Nord se accentuau tot mai mult �n problema de?inerii de sclavi. Razboiul de
Secesiune din 1861-1865, a traumatizat t�nara ?ara, �nsa Uniunea s-a men?inut
datorita victoriei unioni?tilor din nord. Dupa Razboiul de Secesiune, a �nceput
ascensiunea economica ?i tehnologica a ?arii.

Intrarea Statelor Unite ale Americii �n Primul Razboi Mondial �n 1917 a marcat
abandonarea izola?ionismului. Dupa Primul Razboi Mondial, SUA a revenit la izola?
ionismul sau tradi?ional. Aceasta perioada a cunoscut o puternica dezvoltare
economica, �nsa �ncrederea oarba �n progres a determinat o siguran?a exagerata ?i
euforica pe pie?ele financiare. C�nd baloanele de sapun ale specula?iilor au
explodat �n 1929, determin�nd prabu?irea bursei, economia lumii a intrat �n declin.
Politica de interven?ie a guvernului condus de Franklin Delano Roosevelt atenua
multe dintre efectele Marii Crize. �n 1939, SUA, oficial neutre, au sprijinit de
facto Anglia �n lupta �mpotriva Axei, iar �n 1941 au intrat �n razboi �mpotriva
Japoniei.

Statele Unite ale Americii au ie?it �ntarite economic din cel de-al Doilea Razboi
Mondial ?i au devenit liderul politic, economic, industrial, militar, tehnologic ?i
cultural al Vestului �n anii imediat urmatori, �n cadrul sistemului bipolar ce
�ncepea sa prinda contur. S-au opus Uniunii Sovietice �n timpul Razboiului Rece
care a durat p�na �n 1991. Pe plan intern, mi?carile pentru drepturi ?i liberta?i
civile ?i protestele �mpotriva Razboiului din Vietnam au dus la liberalizarea
societa?ii �n anii 1960. Ca superputere, SUA au oscilat din 1991 �ntre cooperarea
globala ?i tendin?e hegemonice. La �nceputul celui de-al treilea mileniu, SUA ?i
Occidentul s-au confruntat cu provocarile terorismului interna?ional ?i cu
obstacolele crizei economice globale.

Istoria Statelor Unite

Acest articol este parte a unei serii

Cronologie
Perioada precoloniala
1492�1776
1776�1789
1789�1860
1860�1865
1865�1900
1900�1945
1945�1991
1991�prezent
Tematica
Drepturile civile (1896�1954)
Drepturile civile (1955�1968)
Razboiul civil
Istoria culturala
Istoria demografica
Istoria diplomatica
Istoria economica
Istoriografia
Istoria militara
Istoria Sudului
Istoria grani?ei ?i a vestului
Istoria tehnologica ?i industriala
Evolu?ia teritoriala
Istoria feminismului
Portal Statele Unite ale Americii
v � d � m

Cuprins
1 Perioada precoloniala
2 Perioada coloniala
2.1 Colonizarea spaniola a Americilor (1492 - 1821)
2.2 Colonizarea britanica a Americilor (1492 - 1776)
3 Crearea na?iunii
4 Ascensiunea la rangul de putere mondiala
4.1 Anii de fondare
4.2 Reorientarea politica
5 Razboiul Civil
5.1 �nceputul Razboiului de Secesiune
5.2 Desfa?urarea razboiului civil
5.3 Victoria Uniunii ?i reconstruc?ia
6 Expansiunea
6.1 Cre?terea economica
6.2 Politica imperialista
7 Euforie ?i criza
7.1 Izola?ionism ?i prosperitate
7.2 Criza economica ?i intrarea �n razboi
7.3 Al Doilea Razboi Mondial
8 Superputere globala
8.1 O lume bipolara
8.2 �narmare ?i escaladare
8.3 Criza ?i reforma
8.4 Divizarea na?iunii
8.5 Consolidare ?i destindere
8.6 Anticomunism ?i dezarmare
9 Pax Americana
10 Marea Recesiune: din 2007 p�na �n prezent
11 Note
12 Lectura suplimentara
13 Legaturi externe
Perioada precoloniala
Articol principal: Amerindienii din Statele Unite ale Americii.

Columb descopera Lumea Noua

Indienii din tribul anasazi au construit ora?e cu mult �nainte de venirea lui
Cristofor Columb. Mesa Verde (Colorado).
Istoria Americii a �nceput cu sosirea primilor imigran?i din Asia peste str�mtoarea
Bering cu aproximativ 12.000 de ani �n urma urmarind grupe de animale pentru
v�natoare �n America. Ace?ti Indieni americani au lasat urme pentru existen?a lor
prin petroglife ?i alte artefacte. S-a estimat ca 2�9 milioane de oameni au locuit
pe teritoriul care astazi apar?ine Statelor Unite, �nainte de diminuarea lor
numerica ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infec?ioase care au sosit �n
America prin intermediul calatorilor europeni (de?i continua sa existe dubii despre
numarul lor exact). Au existat ?i societa?i avansate, de exemplu anasazi din sud-
vest, sau Indienii de Paduri (Woodland), care au construit centrul Cahokia,
localizat l�nga St Louis, care �n anul 1200 �.Hr. a avut o popula?ie de 40.000.

Perioada coloniala

�n sec. XVI, conchistadorul Coronado �ncepe cautarea aurului �n sud-vestul Statelor

Unite de astazi

Colonizarea Americilor. Situa?ia din 1750.

Primele contacte cu europenii au avut loc �n jurul anului 1000 prin venirea
vikingilor din Groenlanda ?i Islanda ating�nd coastele Labradorului. Exploratorul
norvegian Leif Ericson a ajuns �n America cu 400 de ani �naintea lui Cristofor
Columb, �ntemeind o a?ezare �n Vinland �n extremitatea nordica a insulei
Newfoundland, Canada.[1].

Dupa o perioada de explorari sponsorizate de marile na?iuni europene, prima a?ezare

a fost stabilita prin 1600[2]. Europenii aduceau americanilor cai, pisici, vite ?i
suine ?i �n schimb se �ntorceau �n Europa cu cartofi, curcani, tutun, fasole ?i
dovleci. Mediul nou �i expunea pe coloni?tii la diferite boli noi, necunoscute.
Nativii (amerindienii) erau ?i mai sensibili fa?a de bolile aduse de europeni, �n
special variola ?i rujeola. Amerindienii au pierit �n numar mare �nainte ca sa
�nceapa colonizarea la scara mare.[3][4]

Colonizarea spaniola a Americilor (1492 - 1821)

Articol principal: Colonizarea spaniola a Americilor.
Dupa circa cinci secole dupa vikingi au venit spaniolii. �nt�i Cristofor Columb,
apoi Ponce de Le�n. Vizitatori straini au sosit ?i �n trecut, dar doar dupa
calatoriile lui Cristofor Columb �n secolele XV ?i XVI au �nceput na?iunile
europene explorarea ?i colonizarea acestui continent. Expedi?iile spaniole au atins
repede Mun?ii Apala?i, Fluviul Mississippi, Grand Canyon[5] ?i Marile Podi?uri. �n
secolele al XVI-lea ?i al XVII-lea, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite ?
i Florida.

Prin 1540 Hernando de Soto a �ntreprins o expedi?ie mare a teritoriilor care

constituie azi SUA. �n acela?i an, Francisco V�squez de Coronado �mpreuna cu 2.000
spanioli ?i mexicani a traversat teritoriul care este azi Arizona ajung�nd p�na �n
centrul Kansasului de astazi.[1]. Al?i exploratori spanioli, ca Lucas V�squez de
Ayll�n, P�nfilo de Narv�ez, Sebasti�n Vizca�no, Juan Rodr�guez Cabrillo, Gaspar de
Portola, Pedro Men�ndez de Avil�s, �lvar N��ez Cabeza de Vaca, Trist�n de Luna y
Arellano ?i Juan de O�ate, au �ntreprins expedi?ii �n teritoriul Statelor Unite de
astazi.[6].

Spaniolii au creat primele colonii europene �n aceste teritorii: St. Augustine �n

Florida prin 1565 dar aceasta nu a atras prea mul?i coloni?ti care sa se
stabileasca. Au �nfiin?at apoi succesiv Santa Fe �n New Mexico, San Antonio,
Tucson, San Diego, Santa Barbara, Los Angeles ?i San Francisco[7]. Cea mai mare
parte a acestor localita?i au fost create de-a lungul coastei californiene ?i pe
l�nga fluviul Santa Fe �n New Mexico.[1]

Teritoriile explorate la sf�r?itul anului 1535 au fost �ncadrate sub Viceregatul

Noii Spanii, cu capitala �n Mexico City, extinz�ndu-se treptat ?i �n por?iunile
sudice ?i centrale ale Statelor Unite de azi.

Colonizarea britanica a Americilor (1492 - 1776)

Mayflower

Steagul celor Treisprezece Colonii

F�?ia de-a lungul coastei de est a fost colonizata prima data de coloni?ti englezi
�n sec. al XVII-lea cu participarea mult mai mica a olandezilor ?i suedezilor.
America coloniala era caracterizata prin lipsa masiva a m�inii de lucru, care a
condus la apari?ia sclaviei ?i m�inii de lucru angajata prin contract. De asemenea,
s-a practicat salutary neglect, adica �neglijarea salutara a coloniilor�, ideea
prim-ministrului britanic Robert Walpole �n privin?a unui control mai lax a
implementarii deciziilor parlamentului englez, �n scopul �nfloririi economice a
coloniilor. Peste jumatate dintre imigran?ii sosi?i �n acea perioada veneau pe baza
contractului de munca.[8]

Prima colonie engleza care a avut succes a fost Jamestown �n Virginia, �n 1607. La
sf�r?itul secolului al XVIII-lea valurile de noi coloni?ti au stabilit
agricultura ?i comer? pe baza de tutun. �ntre 1610 ?i Revolu?ie britanicii au
trimis �n coloniile americane aproximativ 50.000 condamna?i.[9] Au avut loc
numeroase conflicte cu amerindienii, printre care masacrul coloni?tilor din
Jamestown din 1622. Dintre cele treisprezece colonii, care au format apoi SUA
ultima a fost stabilita �n 1733. Fiecare colonie americana avea guvernare pu?in
diferita �n compara?ie cu celelalte. De obicei coloniile erau conduse de
guvernatori, care erau desemna?i de Londra. Noii coloni?ti erau mai boga?i dec�t
locuitorii din cea mai mare parte a Angliei ?i atrageau un constant flux de
imigran?i, ceea ce combinat cu mortalitatea scazuta a avut ca rezultat cre?terea
rapida a coloniilor. Pe parcursul urmatorilor decenii au aparut unele colonii
olandeze, ca New Amsterdam (predecesorul ora?ului New York), pe teritoriul ocupat
�n modernitate de New York ?i New Jersey. �n 1637, suedezii au creat o colonie
numita Christina (�n Delaware), �nsa au pierdut colonia �n favoarea Olandei �n
1655. Francezii au navigat �n amonte de r�ul Sf. Lawrence, catre interiorul
continentului. Spaniolii s-au mutat la nord de imperiul lor, �n Mexic. �n procesul
de colonizare s-au dus razboaie s�ngeroase �mpotriva popula?iilor de indieni, care
au fost extermina?i sau �mpin?i p�na �n Mun?ii Alegani. Aceste evenimente au fost
urmate de colonizarea intensiva a coastei de est de Marea Britanie. Colonizatorii
din Marea Britanie au fost lasa?i �n pace de catre patria lor p�na la Razboiul de ?
apte Ani, c�nd Fran?a a cedat Regatului Unit Canada ?i regiunea Marilor Lacuri.
Londra a impus atunci impozite asupra celor 13 colonii, pentru a str�nge fonduri
pentru razboi. Mul?i colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei nu erau
adecvat reprezenta?i �n Parlamentul britanic. Tensiunile dintre Marea Britanie ?i
colonizatori au crescut, ?i cele 13 colonii au �nceput o revolu?ie contra
controlului Marii Britanii.

Crearea na?iunii
Articol principal: Revolu?ia americana.

Revolutia Americana

Boston Tea Party

Washington traverseaza raul Delaware inaintea Bataliei de la Trenton

Semnarea Declaratiei Independentei de cele 13 colonii ale Americii,1776

Predarea generalului Burgoyne dupa batalia de la Saratoga

Predarea generalului britanic Lord Cornwallis dupa asediul de la Yorktown

�n 1776, cele 13 colonii au declarat independen?a fa?a de Marea Britanie ?i au
format Statele Unite. A urmat Razboiul American pentru Revolu?ie (1775 - 1783). �n
timpul acestuia, a fost adoptata la 4 iulie 1776 �Declara?ia de independen?a�, care
a proclamat constituirea SUA (recunoscut de Anglia �n 1783, prin Tratatul de la
Versailles). Structura administrativa ini?iala a ?arii a fost o confedera?ie �n
1777 ?i �n 1781 a fost ratificata baza sa - Articles of Confederation. Dupa
dezbateri �ndelungate, acest document a fost �nlocuit de catre Constitu?ia Statelor
Unite �n 1789, unde un sistem politic mai centralizat a fost creat pentru SUA. �n
septembrie-octombrie 1774, la Congresul Continental din Philadelphia, delega?ii
celor 13 colonii americane decid sa nu mai accepte nicio taxa fara a avea
reprezentarea directa �n Parlament ?i solicita reinstituirea constitu?iei de la
Massachusetts. Ruptura definitiva dintre coloniile americane ?i metropola s-a
produs �n momentul �n care Parlamentul londonez a introdus noi taxe ?i restric?ii
comerciale, �n ciuda opozi?iei coloniilor. Decizia fatala a fost luata �n 1773,
c�nd coloni?tilor li se cere sa cumpere ceai numai de la Compania Indiilor
Orientale ?i sa plateasca o mica taxa directa asupra v�nzarilor de ceai �n America.
A?a s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16 decembrie 1773, c�nd un grup
de oameni deghiza?i �n indieni mohawk a urcat la bordul a trei vase din portul
Boston ?i au aruncat �n apele oceanului �ncarcatura de ceai. �n consecin?a, portul
Boston a fost �nchis de englezi, iar popula?ia obligata la �ntre?inerea trupelor
engleze ?i platirea ceaiului. De aceasta data, reac?ia coloni?tilor a fost mai
ferma. �n anul 1774, un prim congres al reprezentan?ilor celor 13 colonii a avut
loc la Philadelphia, deciz�ndu-se boicotarea produselor engleze?ti ?i respingerea
autorita?ii Parlamentului de la Londra. �n replica, Londra trimite trupe pentru a
restabili ordinea �n colonii. Dupa primele ostilita?i, cel de-al Doilea Congres al
coloni?tilor decide �n mai 1775 sa �nfiin?eze o armata mixta, sub comanda suprema a
lui George Washington, sprijinita apoi de marchizul de Lafayette al Fran?ei ?i de
baronul prusac von Steuben, care contribuie la organizarea profesionista a armatei.
�n primavara anului 1775, criza politica devine tot mai evidenta. �n fiecare din
cele 13 colonii se formeaza organiza?ii revolu?ionare ?i mili?ii �narmate, iar
Samuel Adams ?i John Hancock devin lideri ai rebelilor. Se cristalizeaza
perspectiva formarii unei na?iuni americane unite. �n acest context se produc
primele ciocniri armate �ntre coloni?ti ?i armata engleza. Prima batalie importanta
dintre coloni?ti ?i metropola a avut loc la Bunker Hill, �n 1775, �ncheiata cu
victoria englezilor. Independen?a era implementata �ntre timp la nivel politic: la
4 iulie 1776, cele 13 colonii (Massachusetts, New Hampshire, Rhode Island,
Connecticut, New York, New Jersey, Pennsylvania, Delaware, Maryland, Virginia,
Carolina de Nord, Carolina de Sud ?i Georgia) adoptata la Philadelphia Declara?ia
de independen?a sub forma unui acord �ntre popor ?i guvern, subliniind libertatea ?
i egalitatea tuturor oamenilor. Dupa aceasta, noile state ratifica o serie de
constitu?ii republicane. Redactata de Thomas Jefferson are la baza principiile
iluministe, afirm�nd: Sus?inem ca este de la sine �n?eles ca to?i oamenii sunt
egali, ca au fost �nzestra?i de la Creator cu anumite drepturi inalienabile, ca
printre acestea se numara Via?a, Libertatea ?i cautarea Fericirii. Con?ine ideea ca
regele Angliei a �ncalcat pactul social (guvernarea), ce trebuie sa asigure
apararea drepturilor ceta?enilor: via?a, libertatea ?i nazuin?a spre fericire.
Deoarece regele a �ncalcat pactul social, este datoria poporului sa �nlature
guvernarea devenita tiranica. Trupele americane slab �narmate ?i prost organizate,
�nsa entuziaste, ob?in o victorie importanta �n octombrie 1777, for?�nd capitularea
trupelor britanice �n Saratoga. Dupa aceasta, ambasadorul american la Paris,
Benjamin Franklin, reu?e?te sa negocieze o alian?a cu Fran?a �n februarie 1778. Cu
ajutorul unita?ilor navale franceze, Washington �nfr�nge �n final armata britanica
din sud, victorioasa �nainte, oblig�nd-o sa capituleze �n octombrie 1781, la
Yorktown. La 1 august 1783, francezii redacteaza Tratatul de la Paris care �ncheie
razboiul, acord�nd coloni?tilor condi?ii avantajoase. Londra era obligata sa
recunoasca independen?a SUA. �ntregul teritoriu de la est de r�ul Mississippi, de
la sud la Marile Lacuri (America de Nord) ?i din nordul Floridei revin na?iunii
proaspat fondate. Prin Articolele Confedera?iei, ratificate �n 1781, statele se
unesc �ntr-o liga relaxata, �n care statele individuale beneficiau de o larga
autonomie. Situa?ia se schimba �n 1787, dupa adoptarea constitu?iei, care �ntarea
guvernul federal. Dupa acesta, �n 1789, George Washington devine primul pre?edinte
al Statelor Unite ale Americii.

Ascensiunea la rangul de putere mondiala

Anii de fondare

Thomas Jefferson

Razboiul din 1812

�n anii de �nceput, exista o polemica intensa cu privire la orientarea socio-
politica a tinerei republici. Implicarea nefericita a SUA �n disputele europene a
condus la politica izola?ionista, formulata �n 1823 de pre?edintele James Monroe.

Dupa ce cele 13 state ini?iale ratifica �n 1787 constitu?ia SUA, la doi ani dupa ce
aceasta a fost formulata la Philadelphia, George Washington este ales pre?edinte,
iar John Adams vicepre?edinte, execut�nd un mandat din 1789 p�na �n 1797. �n primii
ani sunt explorate op?iunile politice deschise tinerei na?iuni. Se dezvolta doua
pozi?ii: o direc?ie catre o guvernare puternica na?ionala care ar promova industria
?i comer?ul, sus?inuta de Alexander Hamilton ?i de al?ii, adoptata ulterior de
Partidul Federalist; sau o America orientata spre agricultura, cu state
individuale, idee sprijinita de Partidul Democrat condus de Thomas Jefferson. �n
1794, fermierii sunt obliga?i sa accepte o acciza federala pentru Whisky. Daca
Washington promovase o politica de neinterven?ie, �n timpul pre?edintelui John
Adams (1797-1801) se pune �ntrebarea daca America trebuie sa se alieze cu Fran?a
sau cu Anglia ?i sa tolereze ca flota britanica sa debarce ?i sa caute nave ale
SUA, constr�ng�ndu-i pe marinarii americani, sa li se alature. �n 1803, pre?
edintele Thomas Jefferson (1801-1809) cumpara vastul teritoriu dintre r�ul
Mississippi ?i Mun?ii St�nco?i, asa-numita Achizi?ia Louisianei, de la Franta,
dubl�nd teritoriul SUA.

Pe plan extern, SUA se implica �n razboiul dintre Napoleon ?i Marea Britanie,

duc�nd la un razboi �mpotriva britanicilor sub pre?edintele James Madison.
Experien?a l-a facut pe James Monroe (1817-1825) sa proclame Doctrina Monroe la 2
decembrie 1823, �n care stipula ca SUA nu se vor implica �n conflicte europene ?i
nici nu vor tolera tentativele de colonizare din partea puterilor europene �n
America.

Dupa cre?terea economica de dupa Razboiul din 1812, urmeaza dezvoltarea

teritoriilor centrale de catre fermieri care cautau terenuri noi. Aceasta a
determinat conflicte interminabile cu triburile de amerindieni care fusesera
�nghesuite spre nord sau mutate �n rezerva?ii. �n 1819, Florida este cumparata de
la spanioli.

Reorientarea politica

Andrew Jackson

James Polk
Sub pre?edintele Andrew Jackson, democra?ia populara ?i domina?ia partidelor �ncep
sa contureze sistemul politic american. Pre?edintele James Knox Polk anexeaza spa?
ii din vest, extinz�nd �n continuare teritoriile na?iunii, ale carei grani?e se
�ndreptau catre Pacific. Crizele economice din anii 1820, �n urma carora multi
fermieri au ramas datornici la banci, au fost urmate de o turnura politica, Andrew
Jackson (1829-1837), primul pre?edinte care nu facea parte din elita de est,
introduc�nd politica omului simplu. �n 1832-1836, a desfiin?at a doua banca
americana de mare importan?a ?i a dezvoltat un program de ajutorare a fermierilor ?
i coloni?tilor. Democra?ia jacksoniana marcheaza politica SUA p�na �n 1860. Aceasta
implica domina?ia clasei mijlocii asupra elitei economice, dezvoltarea sistemelor
de partide ?i domina?ia politica a par?ilor de vest ?i de sud asupra celei de nord-
est. Legile protec?ioniste de taxare vamala emise �n 1828, �n ciuda obiec?iilor
vehemente ale statelor din sud �naintate de John Calhoun, au condus la Criza
Nulificarii, o controversa cu privire la dreptul statului de a nesocoti legile
federale, consider�ndu-le nule. Jackson a amenin?at Sudul cu interven?ie armata,
salv�nd astfel Uniunea.

Batalia de la Alamo
Din 1830, Jackson desfa?oara o politica dura. Triburile amerindiene sunt expulzate
�n vest, �n teritorii pustii, sau colonizate �n rezerva?ii deplasate continuu din
cauza expasiunii permanente. Texas �?i declara independen?a fa?a de Mexic �n 1836.
Mexicul trimite imediat trupe �n scopul de a-?i restabili autoritatea. Dupa o serie
de �nfr�ngeri, �ntre care se numara masacrarea coloni?tilor americani de trupele
mexicane �n Batalia de la Alamo, �n San Antonio, �n martie 1836, texanii �i �nfr�ng
�n final armata mexicana la San Jacinto.

Andrew Jackson �n Batalia de la New Orleans

Aceasta perioada se �ncheie odata cu venirea pre?edintelui James Knox Polk (1845-
1849). Polk declara ca destinul manifest al ceta?enilor SUA este sa locuiasca pe
�ntregul continent, proclam�nd Texasul ca stat �n Congresul din martie 1845 ?i
provoc�nd cu buna ?tiin?a un razboi cu Mexicul, care �ncepe �n 1846 ?i se �ncheie
cu victoria SUA. �n februarie 1848, Mexicul este obligat sa �ncheie pacea cu SUA,
care anexeaza California ?i New Mexico. Guvernul american semnase Tratatul
Oregonului cu Marea Britanie, prin care �?i asigura teritoriul dintre Mun?ii
St�nco?i ?i Oceanul Pacific. Grani?a canadiana a fost stabilita la paralela 49.
P�na �n 1848, teritoriul american se mai dublase o data, iar �n California au fost
descoperite mine de aur. �n ora?ele din vest domnea legea pistolului.

Razboiul Civil
Articol principal: Razboiul civil american.

Abraham Lincoln

Jefferson Davis
Din perioada coloniala, a existat un deficit de lucratori, un fapt care a �ncurajat
sclavia. P�na �n mijlocul secolului al XIX-lea, conflicte despre drepturile
statelor ?i largirea sclaviei au continuat sa creasca �n for?a ?i au �nceput sa
domine politica interna a Statelor Unite.

Statele nordice au �nceput sa se opuna sclaviei, �nsa statele sudice considerau ca

acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazata pe
cultivarea bumbacului ?i doreau sa introduca sclavia ?i �n teritoriile de vest.
Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a ameliora conflictul, de
exemplu Compromisul Missouri ?i Compromisul din 1850.

Disputa a explodat �ntr-o criza �n 1861, c�nd ?apte state sudice au parasit Statele
Unite ?i au format Statele Confederate ale Americii, o ac?iune care s-a terminat cu
Razboiul Civil American. Imediat dupa �nceputul razboiului, �nca patru state sudice
au intrat �n confedera?ie.

�n timpul razboiului, Abraham Lincoln a proclamat independen?a tuturor sclavilor �n

statele rebele �n Proclama?ia de Emancipare, cu toate ca emanciparea completa a
sclavilor a avut loc doar �n 1865, dupa sf�r?itul confedera?iei, cu adoptarea
Amendamentului Nr. 13 al Consitu?iei SUA. Razboiul civil a hotar�t �n chestiunea
dreptului statelor de a parasi uniunea ?i este considerat un punct focal �n istoria
?arii, c�nd guvernul federal a capatat puteri noi ?i extinse.

�nceputul Razboiului de Secesiune

Razboiul Civil

Batalia de la Hampton Roads

�n semn de protest fa?a de alegerea �n 1860 a candidatului Abraham Lincoln, adept
al abolirii sclaviei, ca pre?edinte al SUA, 11 state sudice ies din Uniune. �n
consecin?a, �n 1861 izbucne?te un razboi civil s�ngeros. Problema nerezolvarii a
de?inerii de sclavi creeaza o prapastie ad�nca �ntre statele din Nord, �n care
predomina burghezia orientata catre comer?, ?i Sudul patriarhal agrar.

Sclavia fusese deja abolita �n toate statele de la nord de Maryland catre sf�r?itul
sec.XVIII, dar Sudul, cu economia sa bazata pe planta?ii extinse, nu putea
supravie?ui fara sclavi, principala for?a de munca. Disputa se �nte?ise din nou
dupa Razboiul mexicano-american din 1848, c�nd noile teritorii ob?inute -
California, New Mexico, Texasul-urmau sa fie incorporate �n Uniune ca state. Nordi?
tii doreau sa interzica sclavia �n toate statele, iar sudi?tii nu erau de acord,
pretinz�nd ca fiecare stat sa aiba putere de decizie individuala. Ne�n?elegerile
interne au slabit Partidul Democrat aflat la putere, �n timp ce la noul partid,
Partidul Republican aderau grupari politice diverse ce militau �mpotriva sclaviei.
�n 1860, pentru prima data, un candidat republican, Abraham Lincoln, c�?tiga
alegerile preziden?iale (1861-1865). �n semn de protest, Carolina de Sud iese din
Uniune, declar�ndu-?i independen?a. Alte 10 state (Mississippi, Florida, Alabama,
Georgia, Lousiana, Texas, Virginia, Arkansas, Tennessee ?i Carolina de Nord) se
alatura protestului, parasind Uniunea, iar �n februarie 1861, formeaza Statele
Confederative ale Americii, cu propria constitu?ie ?i propriul pre?edinte,
Jefferson Davis. Cele 11 state sudiste care formau Confedera?ia aveau poten?ial
militar slab, dar aveau avantajul unor generali buni ?i al unui spirit de lupta
�nflacarat. La 12 aprilie 1861, trupele din Carolina de Sud deschid focul asupra
nordi?tilor sta?iona?i �n fortul Sumter din Charleston, marc�nd �nceputul
Razboiului de Secesiune American. Dupa succesele ini?iale ale Confedera?iei, situa?
ia se schimba �n favoarea Uniunii �n 1863.

Desfa?urarea razboiului civil

Batalia de la Gettysburg
Ostilita?ile au �nceput la 12 aprilie 1861, c�nd for?ele confederate au atacat
postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a raspuns
chem�nd o armata de voluntari din fiecare stat ?i ordon�nd mobilizarea generala,
ceea ce a condus la declararea secesiunii a �nca patru state sclavagiste din Sud.
Ambele par?i ?i-au constituit armate de razboi, iar Uniunea a preluat controlul
statelor de grani?a �nca din prima perioada a razboiului ?i a efectuat o severa ?i
eficienta blocada navala de-a lungul �ntregului conflict.

The Peacemakers
�n septembrie 1862, Proclama?ia de emancipare a lui Lincoln a transformat desfiin?
area sclaviei din Sud �ntr-un scop al razboiului ?i i-a determinat pe britanici sa
nu intervina. Comandantul confederat Robert E. Lee a repurtat c�teva victorii pe
frontul estic, dar �n 1863 �naintarea sa spre nord a fost oprita la Gettysburg de
catre general-maior George Meade, �n cea mai s�ngeroasa batalie a razboiului,
considerata uneori ca fiind punctul de cotitura al razboiului, iar pe frontul
vestic Uniunea a preluat controlul r�ului Mississippi dupa Batalia de la Vicksburg,
separ�nd Confedera?ia �n doua. Avantajele materiale ?i numerice ale Nordului s-au
concretizat �n 1864 c�nd Ulysses S. Grant a macinat armata lui Lee �n mai multe
batalii de uzura, iar generalul unionist William Sherman a ocupat ora?ul Atlanta,
capitala statului Georgia, pentru ca apoi sa se deplaseze spre Oceanul Atlantic. �n
mai 1864, �n Batalia de la Spotsylvania, Virginia, unioni?tii au ob?inut una dintre
cele mai mari victorii. Rezisten?a Confedera?iei s-a prabu?it dupa ce Lee s-a
predat lui Grant la Appomattox pe 9 aprilie 1865. �n urma razboiului, au fost uci?i
peste 600 000 de solda?i din ambele tabere.

Ulysses S. Grant

Robert E. Lee

Victoria Uniunii ?i reconstruc?ia

Ku Klux Klan

Inagurarea Caii Ferate Transcontinentale

De la victoria din 1865 a Uniunii ?i p�na �n 1877, politica americana a fost
dominata de dispute referitoare la reconstruc?ia Sudului distrus la �nceputul
Razboiului de Secesiune. Construc?ia caii ferate transcontinentale a adus o cre?
tere economica. La �nceputul anului 1864, Lincoln �l nume?te pe generalul Ulysses
S. Grant comandant suprem al for?elor nordiste. La 9 aprilie 1864, la Appomattox,
Virginia, Grant �l obliga pe generalul Confedera?iei, Robert E. Lee sa capituleze
�ncheind astfel razboiul. Cinci zile mai t�rziu, Lincoln era �mpu?cat la Washington
de actorul Booth, un sudist fanatic. La 18 decembrie 1865, sclavii sunt elibera?i
prin cel de-al 13-lea amendament. La fel ca Lincoln, succesorul sau, Andrew Johnson
(1865-1869) pleda pentru o politica de reconstruc?ie ?i reconciliere cu Sudul
patriarhal, care era at�t de �napoiat, �nc�t, p�na �n 1870, produc?ia sa agricola
nu avea sa ajunga nici la jumatatea celei din 1860. Majoritatea republicanilor
radicali din Congres insistau �nsa asupra demontarii totale a structurilor
guvernamentale ?i sociale ?i pentru instalarea administra?iilor militare pentru a
controla statele din sud. Biroul Oamenilor Liberi, instalat �n 1867 pentru
protejarea sclavilor elibera?i-aproape jumatate din toata popula?ia statelor din
Sud. Atitudinile sociale din Sud aveau sa se schimbe treptat, cu privire la
drepturile civile ale fo?tilor sclavi. O mi?care rasista care cuprindea numeroase
societa?i secrete, cea mai mare fiind Ku Klux Klan, �i teroriza pe sclavii elibera?
i. Reformarea fundamentala a societa?ii sudice a e?uat �n stadiul incipient, sub
Grant, ca pre?edinte (1869-1877), Grant nu a avut succes la fel de mare ca atunci
c�nd a fost general. Cel de al doilea mandat al sau a fost umbrit de scandaluri de
corup?ie. Dupa retragerea trupelor din Sud �n 1870 ?i dupa �ncheierea oficiala a
Reconstruc?iei, vechile sisteme de discriminare aveau sa revina rapid pe planta?ii,
de?i nu sub forma de sclavie deschisa. La sf�r?itul secolului XIX, s-a introdus
segregarea rasiala stricta, care afecta ?colile, transportul �n comun ?i
restaurantele. Dupa Razboiul de Secesiune, Nordul a cunoscut o cre?tere economica
puternica, �ndeosebi datorita construirii caii ferate transcontinentale. �n jurul
anului 1893 au fost terminate primele linii de cale ferata, deschiz�nd drumul spre
Vestul slab colonizat.

Expansiunea

Panama Canal

Grup de cowboy
Pe parcursul secolului al XIX-lea, na?iunea s-a extins rapid, adaug�nd multe state
noi, fie prin cumparari de regiuni �ntregi (Louisiana de la francezi �n 1803;
Florida de la spanioli �n 1819; Alaska de la ru?i �n 1867), fie prin cuceriri
(Texasul de la Mexic �n 1845, mai mult de jumatate din teritoriul Mexicului �n urma
razboiului americano-mexican din 1846-1848). Destinul Manifest a fost o filozofie
care a �ncurajat extinderea Statelor Unite �nspre vest: deoarece popula?ia statelor
din est cre?tea ?i imigran?i noi intrau �n ?ara, mul?i oameni continuu se mutau
�nspre vest.

Ca urmare la acest proces, SUA a ocupat teritoriile Indienilor americani. Aceste

ac?iuni continua sa aiba implica?ii politice astazi deoarece unele triburi cer
aceste pam�nturi �napoi. �n unele locuri, popula?iile indigene au fost distruse sau
grav reduse de boli infec?ioase aduse de catre europeni ?i astfel colonizatori din
SUA u?or au acaparat aceste teritorii goale. �n alte instan?e, Indienii americani
au fost muta?i for?at de pe teritoriile lor tradi?ionale. Cu toate ca unii declara
ca Statele Unite nu a fost o putere coloniala p�na ce a acaparat teritorii straine
�n Razboiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pam�nturilor �n America de
Nord de catre SUA esen?ial a fost de o natura coloniala.

�n aceasta perioada, ?ara a devenit o putere industriala ?i un centru pentru inova?

ie ?i dezvoltare tehnologica.

Achizi?iile teritoriale americane �ntre anii 1810-1920. �n verde teritoriile

americane; cu portocaliu statele federale ale Uniunii
Coloni?tii din Europa se �ndreptau spre vest, poposeau peste noapte �n tabere,
sper�nd sa-?i faureasca o via?a noua �n ceea ce ei numeau "?ara celor liberi".
Economia americana a luat av�nt, ceea ce a dus la dezvoltarea ora?elor din est,
unde se construiau fabrici ?i se gaseau centre de afaceri. Estul era coloana
vertebrala a SUA, iar vestul-imperiul lor. Un stat nou era primit �n Uniune daca
avea o popula?ie de 60 000 de locuitori, iar �n 1821 Uniunea cuprindea 23 de state.

Sitting Bull

Batalia de la Little Bighorn-ultima rezisten?a a generalului Custer

Expedi?iile conduse de Meriwether Lewis ?i William Clark, au dus la explorarea
vestului, traversarea Mun?ilor St�nco?i ?i atingerea coastei de vest �n Oregon, �n
1805, fiind �ndruma?i de o femeie nativa din tribul shoshone ulterior.

Deschiderea Vestului de catre coloni?ti, mineri �n cautare de aur ?i calea ferata

s-a realizat �n detrimentul ba?tina?ilor americani.

"Razboaiele cu amerindienii sub guvernul SUA au fost peste 40 la numar. Aceste

razboaie au costat via?a a peste 19.000 barba?i albi, femei ?i copii, inclusiv cei
uci?i �n lupte individuale, ?i via?a a peste 30.000 de indieni."[10]

�n 1787, americanilor nativi li s-au promis ca pe pam�nturile lor stramo?e?ti se

vor putea stabili coloni?ti albi numai cu acordul lor. Patru ani mai t�rziu, George
Washington s-a razg�ndit ?i teritoriile lor au fost expropriate cu brutalitate,
fiind for?a?i sa traiasca �n rezerva?ii. Na?iunea delaware fusese deja alungata �n
anii 1760. �n anii 1830, poporul seminolilor a fost izgonit din Florida, iar 50 000
de cherokee au fost expulza?i din Georgia. Vreo 400 000 de americani nativi au fost
for?a?i sa se mute �n vest, pierz�ndu-?i via?a pe "D�ra de lacrimi". Dupa
cumpararea Lousianiei ?i traversarea coloni?tilor dincolo de Mississippi, multi
americani nativi au fost obliga?i sa se stabileasca �n Oklahoma, iar prin 1820 nu
mai erau primi?i la est de Mississippi. Treptat, Oklahoma i-au fost reduse
dimensiunile teritoriale din 1854. Triburile care ?i-au aparat teritoriile erau
tratate violent, chiar anihilate. Printre cele mai ample conflicte se numara
Batalia de la Little Bighorn din 1876, unde indienii sioux condu?i de capetenia
Sitting Bull au nimicit expedi?ia de atac condusa de George Armstrong Custer. �n
1890, a existat o tentativa de a-l aresta pe Sitting Bull, �n timpul careia a fost
ucis. La 29 decembrie 1890, cavaleria SUA a masacrat 200 de indieni sioux la
Wounded Knee, Dakota de Sud.

Cre?terea economica

Standard Oil Company.

�mparatul Rockefeller-caricatura
�ntre 1877-1897, dezvoltarea rapida a ora?elor din SUA, produsa de for?a de munca a
imigran?ilor ?i de muncitorii din industrie a fost �nso?ita de probleme sociale ?i
economice. Ridicarea SUA la rangul de putere mondiala �ncepe prin progresul sau
economic rapid. Dupa construc?ia de cai ferate, descoperirea petrolului a condus la
continuarea expansiunii economice ?i la sporirea puterii financiare, precum ?i a
capitalului de investi?ii economice. John D. Rockefeller �nfiin?eaza Standard Oil
Company �n 1870, cre�nd primele trusturi din SUA: prin 1911, acesta controla 90%
din afacerile cu petrol. Chiar ?i la �nfiin?area trusturilor, guvernul american a
�ncercat sa le interzica, pentru a asigura competi?ia libera, dar cel mai adesea
succesul acestuia a fost moderat. Printre legile antitrust din SUA s-au numarat
Actul Sherman, Actul Elkins, Comisia de Comer? federal ?i Actul Clayton.

�n 1873, Andrew Carnegie �ncepe construc?ia industriei o?elului. Dezvoltarea rapida

a ora?elor ?i cre?terea permanenta a numarului de imigran?i nevoia?i din Europa ?i
Asia a condus la dezvoltarea cartierelor etnice �n marile ora?e ?i la o cre?tere
uria?a a numarului de muncitori din industrie. Nu existau reglementari pentru
condi?iile de munca. Grevele neautorizate ?i actele de violen?a erau la ordinea
zilei, iar sindicatele se organizau local.

Revolta de la Haymarket
Rebeliunea din pia?a Haymarket din mai 1886 a demonstrat urgen?a solu?iilor
sociale. �n timpul unei demonstra?ii �n masa, 12 oameni, printre care ?i politi?ti,
sunt uci?i dupa un atac cu bomba. �n consecin?a, patru anarhi?ti sunt sp�nzura?i,
de?i nu exista nicio dovada a vinova?iei lor. Evenimentele din pia?a Haymarket au
inspirat �n mod direct sarbatorirea pe plan interna?ional a zilei muncii pe data de
1 mai. �n timp ce sindicatele �?i consolidau organizarea, clasa de mijloc cerea
introducerea unor masuri care sa dezvolte economia ?arii. O problema controversata
a fost cea a taxelor vamale la cote protec?ioniste, care favorizau v�nzarea
produselor americane �n ?ara, �n defavoarea celor europene, dar amenin?au
sectoarele care erau dependente de articole importante. Pre?edintele Grover
Cleveland (1885-1889, 1892-1897), un oponent al taxelor vamale prohibitive, nu a
reu?it sa-?i �mpiedice succesorii sa impuna taxe vamale pentru bunurile exportate -
Tariful McKinley �n 1890 ?i Tariful Dingley �n 1897. Prin 1909, taxele vamale
atingeau 57%. �n 1893, caderea pie?elor straine ?i specula?iile riscante de la
bursa determinau declan?area unei crize economice grave �n SUA.

Politica imperialista

Afis electoral

Batalia de la San Juan Hill

�ntre 1897-1898, William McKinley ?i Theodore Roosevelt au intensificat expansiunea
imperialista a SUA �n America Latina ?i �n regiunile din Caraibe. Dupa 1913, pre?
edintele Woodrow Wilson s-a concentrat asupra politicii interne, dar contextul
extern l-a for?at ca �n 1917 sa intre �n Primul Razboi Mondial de partea Antantei.

Republicanul William McKinley (1897-1901) este primul pre?edinte modern american.

El a �ntarit autoritatea personala a pre?edintiei, a instituit taxe vamale de
import, a introdus standardul de aur pentru dolar ?i a �ntarit �ncrederea �n guvern
a comercian?ilor, a industria?ilor ?i a sindicatelor. �n 1898, McKinley intervine
�n Razboiul Hispano-American de eliberare a Cubei de sub domina?ie spaniola.
Interesul guvernului era �ndreptat catre noile pie?e ?i surse de materie prima din
America Latina ?i din regiunea Pacificului p�na �n Orientul �ndepartat. Cuba devine
republica prin Tratatul de la Paris, iar Filipinele, Guamul ?i Puerto Rico sunt
cedate de Spania Statelor Unite, fapt care genereaza �n 1899 constituirea ligii
antiimperialiste �n cercurile democratice.

Theodore Roosevelt
Dupa asasinarea lui McKinley �n septembrie 1901, succesorul sau, Theodore Roosevelt
(1901-1909), intensifica politica expansionista. Pe plan intern, realizeaza un
control mai eficient al trusturilor ?i mediaza conflictele muncitorilor.