1.

Nasterea zeilor ( De Iside, 12, 355 D- 356 A)

Helios , observand relatia intima dintre Rhea si Kronos, a blestemat-o pe ze-ita sa nu poata sa nasca
„in nici o luna, in nici un an“. Hermes, indragostit de Rhea, avand si el o relatie intima cu ea, a jucat
dame cu Selene, prilej cu care a castigat a 70-a parte a fiecarei „straluciri a ei“. Din totalul acestora, el
a alcatuit cinci zile, pe care le-a adaugat celor 360 existente. Aceste zile au fost numite epagomenale
si in timpul lor s-a sarbatorit nasterea zeilor.
In prima zi epagomenala s-a nascut Osiris, act in timpul caruia o voce a strigat : o sa vada lumina zilei
„stapanul a tot ceea ce exista“. O oarecare Pamyle, in timp ce scotea apa la Theba, a auzit din templul
lui Zeus o voce care i-a poruncit sa strige: „s-a nascut Osiris, regele cel mare si binefa-catorul“.
Kronos l-a incredintat pe Osiris femeii, cu scopul de a-l creste, motiv pentru care in cinstea ei se tin
sarbatorile- Pamylia.
In timpul celei de-a doua zi s-a nascut Arueris, numit de unii Apollo, iar de altii Horus-cel-varstnic.
Ziua a treia epagomenala a fost rezervata nasterii lui Typhon, eveniment care s-a petrecut „ nici in
timpul si nici in locul potrivit“, deoarece el a parasit pantecul mamei sale in urma unei lovituri prin
care a taiat burta ei.
Intr-o zona plina de umiditate, in timpul celei de-a patra zi , s-a nascut zeita Isis, iar in cea ultima, a
cincea, Nephtys, numita Teleute

(Sfarsitul), Aphrodite, ori Nike (Victoria).

In continuare Plutarch prezinta arborele genealogic al zeilor:

Osiris si Arueris provin de la Helios, Isis de la Hermes, iar Typhon si

Nephtys de la Kronos.
Dintre zilele epagomenale, cea de-a treia a fost considerata de regi nefasta, motiv pentru care, pana
la venirea serii, ei n-au intreprins nici o activi-tate.