Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dezvoltarea biologică
o Ajunge până la 116 cm şi 22 kg.
o Continuă procesele de osificare, care conferă o mai mare rezistenţă şi mobilitate.
o Datorită dezvoltării sistemului muscular, coordonarea fină este mult mai bună.
o Scade activitatea timusului.
o Imunitatea este încă în formare, ceea ce favorizează îmbolnăvirea uşoară.
Sistemul nervos
o Se accentuează mielinizarea.
o Se exprimă clar lateralitatea cerebrală.
o Creşte viteza de formare a legăturilor inter-neuronale legate de însuşirea limbajului.
o Se perfecţionează inhibiţia de diferenţiere şi de întârziere.
Substadii
Percepţii şi reprezentări
Percepţiile vizuale
– Sensibilitate vizuală este diferenţiată,
– Creşte operativitatea generală perceptivă (în viteză şi claritate),
– Se stabilizează pattern-urile perceptive (obiecte familiare) orientând acţiunile, sau
pentru figurile geometrice de bază,
– Se formează mecanismele tuturor constantelor perceptive,
– Sunt însuşite culorile de bază.
Percepţii auditive
• Diferenţiere auditivă crescută,
• Se dezvoltă auzul fonematic (sub aspectul analitic), identifică relativ corect cuvintele.
• Se formează tipare de recepţionare operativă, încă nu s-au stabilizat cele legate de limba
maternă,
• Se dezvoltă auzul muzical.
Percepţii tactile
Reprezentările
• Are caracter situativ (se referă la ceea ce se întâmplă în prezent sau e expresia unei
dorinţe),
• Intuitivitatea: gândesc ce percep;
• Caracter preoperatoriu: “semi-operaţiile” constituie o generalizare doar într-o anumită
măsură a modului de relaţionare a acţiunilor mentale ce tinde, apoi, să fie reprodusă în
noi situaţii. Acestea sunt:
– Clasificarea: după indici empirici, situaţionali sau propriile dorinţe,
– Înserierea: ordonarea după mărime a unor jetoane,
– Stabilirea egalităţii (doar preşcolarii mici pun mai multe jetoane decât cele dintr-
un şir dat).
– Incluziunea claselor.
• Copiii reuşesc totuşi să surprindă unele însuşiri care ţin de esenţă (forma, volumul,
relaţia de ordine temporală doar cei mari)
• Relaţiile cauzale: gândire precauzală, cu excepţia unor cazuri foarte uşoare.
• Raţionamentul dominant: analogic, transductiv şi inductiv (nu şi referitor la relaţiile
dintre judecăţi).
• Entităţile cu care operează:
– Reprezentări (gândire în imagini),
– Concepte empirice: domină însuşirile funcţionale,
• În funcţie de disponibilităţi şi de susţinerea adultului, se trece la operaţii şi, la sfârşitul
stadiului la operaţii simple (clasificare după 1,2 sau 3 criterii, rezolvă mici probleme,
numără),
• Înţelegerea: înţelege că într-o propoziţie un cuvânt arată cine face, iar altul ce face;
înţelege ce e real şi ce este ireal.
Limbajul
Atenţia
Memoria
Imaginaţia
• Motivaţia biologică nu mai este dominantă: copilul este capabil să amâne satisfacerea
unor trebuinţe biologice, în favoarea altor structuri motivaţionale, ceea ce permite
cristalizarea unor interese:
– interesul pentru joc,
– interes de cunoaştere,
– pentru grup şi alte persoane,
– pentru fenomene naturale,
– interese estetice,
– pentru lumea ocupaţiilor adulţilor,
– de a colecţiona.
• Începe să se construiască mecanismul reglajelor voluntare în contextul jocului, al
maturizării mecanismelor verbale (mai ales sub aspect reglatoriu), al solicitărilor
crescânde din partea familiei.
– Preşcolarul mic nu face distincţia clar între pregătire şi execuţie, ceea ce este mai
evident la cel mare.
Dezvoltarea motrică
Performanţe
• 3 ani:
– pot chiar să fugă, cu accidente rare, să schimbe brusc direcţia,
– Merg pe tricicletă,
– Aruncă mingea într-un punct,
– Se caţără, având un echilibru bun.
• 4 ani:
– Manevrează cu succes obiectele de autoservire,
– Mişcările grafice permit reproducerea realului.
• 5 ani:
– Bun echilibru,
– Merg pe bicicletă, sar coarda,
– Se caţără în copaci,
– Se perfecţionează kinestezia manuală
Personalitatea
Caracterul
• Premise:
– Reglajul voluntar,
– Deprinderile (de comportament în grup).
• Un rol foarte important îl au climatul familial, relaţiile din familie, stilul educaţional
parental.
• Climatul pozitiv, cu un bun echilibru între acceptare şi penalizare, cu modele pozitive
formează la copil trăsături caracteriale ca:
– încrederea în sine,
– independenţa,
– autonomia,
– încrederea în alţii,
– sociabilitatea,
– iniţiativa.
• Stilul autoritar, respingerea copilului, dominarea pedepsei:
– Tendinţa de supunere necondiţionată,
– Lipsa de încredere,
– Lipsa de iniţiativă,
– Riposta violentă, agresivă, la cerinţele familiei şi cele extrafamiliale.
• Hiperprotecţia favorizează comportamente ca:
– Egocentrismul,
– Un anumit grad de nesocializare,
– Incapacitatea de a dărui,
– Incapacitatea de a se considera egalul celorlalţi,
– Intoleranţă la frustrări.
• Mai ales în acest caz este importantă influenţa grădiniţei.
• Evoluează relaţiile cu ceilalţi care, după 4 ani, sunt văzuţi ca parteneri de joacă.
• Sociabilitatea are două sensuri:
– integrarea în grup,
– capacitatea socială (de a face ceva pentru celălalt).